Sunteți pe pagina 1din 41

Relatia intre personaje-Baltagul

Romanul Baltagul de Mihal Sadoveanu a fost scris numai in 17


zile si publicat in noiembrie 1930. Mihail Sadoveanu debuteaza in
perioada interbelica alaturi de operele unor scriitori precum Camil
Petrescu,Liviu Rebreanu si George Calinescu.
Baltagul ,este un roman realist pt ca prezinta in mod veridic si
obiectiv prin intermediul unei monografii,lumea satului la inceput
de secol XX.
Formula estetica reflectata prin acest roman este roman realist
mitic in care se imbina caracteristicile romanului initiatic de
dragoste si bildungs roman configurate pe fondul unui roman de
aventuri menit sa releve cele mai profunde semnificatii ale
existentei umane. Romanul are ca sursa de inspiratie Balada
Mioritei si mitul lui Iris si Osiris.
Titlul reflecta imaginea vietii si a mortii,baltagul fiind si un
intrusment ce confirma maturitatea personajelor.Titlul confera
semnificatiile mitice operei si este urmat de un motto ce
anticipeaza o constructive epica aflata in relatie cu mitul Mioriei .
(Motto:Stapane,stapane iti cheama si un cane.
Universul thematic surprinde semnificatia unor teme cum ar fi
viata si moartea,iubirea,calatoria si initierea in incercarea eroinei
Vitoria Lipan de recuperare a adevarului despre sotul sau,Nechifor
Lipan. Tema familiei este evidentiata dintr o perspectiva aproape
mitica,situand relatiile dintre membrii familiei sub un clopot
cosmic.
Din punct de vedere compozitional,actiunea celor 16 capitole ale
romanului este dispusa pe 3 planuri compozitionale.Primul plan
compositional reda destinul individual al personajelor si urmareste
intamplarile din familia Lipan,calatoria Vitoriei si a fiului
sau,Gheorghita pt stabilirea adevarului despre Nichifor Lipan. Cel
de al doilea plan compositional reflecta lumea satului intr o

viziune monografica prin obiceiuri,traditii,credite,ritualuri,scene


de viata cotidiana si relatii interumane.Cel de al 3lea plan
compositional de factura filozofica releva dimensiunea
ancestral,mitica a satului romanesc.
Incipitul prezinta printr o legenda cosmologica imaginea genezei
in viziunea autorului si introduce personajul absent al
romanului,Nechifor Lipan. Relatia dintre cele doua personaje este
evidentiata si cu ajutorul statutului social,moral si psihologic ale
acestora.
Tema principala a romanului,cautarea adevarului si infaptuirea
dreptatii se reflecta in relatia dintre Vitoria si Gheorghita ce
contureaza nu doar relatia mama-fiu,ci si initiat-initiator.
Din punct de vedere social,Vitoria este o taranca din Magura
Tarcaului,sotie de oier instarit si mama a doi copii,Minodora si
Gheorghita. Moral,insumeaza o multitudine de calitati fiind atat o
femeie inteligenta, ambitioasa,credincioasa,dar si totodata si una
superstitioasa si razbunatoare. Psihologic,Vitoria afiseaza o
persoana puternica si o fire hotarata in viata.
Din punct de vedere social,Gheorghita este un fiu de oier
instarit,iar acesta nu isi schimba statutul pe tot parcursul
romanului. Moral, la inceput este infatisat ca un copil
respectos,ascultator,devenind pe parcurs mai pregatit pt viata.
Psihologic, intruchipeaza tipul tanarului in formare a carui
personalitate se slefuieste prin intermediul calatoriei initiatice
parcurse.
Relatia intre cele doua personaje este evidentiata si prin
intermediul secventelor semnificative. O secventa semnificativa
este cea in care Vitoria si Gheorghita descopera intr o rapa
osemintele lui Nechifor. Dandu si seama ca a fost omorat undeva
intra Sabasa si Suha,aceasta impreuna cu fiul ei,porneste in
cautarea lui. Cei doi dau peste Lupu,cainele lui Nechifor care ii
conduce la o rapa,unde Vitoria descopera faptul ca cei doi ciobani

l au omorat pe Nechifor pt ca turmele de oi aveau la Suha 3


stapani ,iar la Sabasa numai 2. O alta secventa sugestiva, in ceea
ce priveste relatia dintre cele 2 personaje este cea a praznicului.
Vitoria, ca o buna credincioasa,ii organizeaza lui Nechifor
praznicul invitandu I pe cei doi criminali. In incercarea ei de a-I da
de gol,aceasta le adreseaza o multitudine de intrebari,punandu i
in dificultate. Cei doi criminali isi recunosc vinovatia,iar
Gheorghita il omoara pe criminal cu baltagul.

Tema si viziune-

Baltagul
Mihail Sadoveanu

Romanul Baltagul de Mihal Sadoveanu a fost scris numai in 17


zile si publicat in noiembrie 1930. Mihail Sadoveanu debuteaza in
perioada interbelica alaturi de operele unor scriitori precum Camil
Petrescu,Liviu Rebreanu si George Calinescu.
Baltagul ,este un roman realist pt ca prezinta in mod veridic si
obiectiv prin intermediul unei monografii,lumea satului la inceput
de secol XX.
Formula estetica reflectata prin acest roman este roman realist
mitic in care se imbina caracteristicile romanului initiatic de
dragoste si bildungs roman configurate pe fondul unui roman de
aventuri menit sa releve cele mai profunde semnificatii ale
existentei umane. Romanul are ca sursa de inspiratie Balada
Mioritei si mitul lui Iris si Osiris.
Titlul reflecta imaginea vietii si a mortii,baltagul fiind si un
intrusment ce confirma maturitatea personajelor.Titlul confera
semnificatiile mitice operei si este urmat de un motto ce
anticipeaza o constructive epica aflata in relatie cu mitul Mioriei .
(Motto:Stapane,stapane iti cheama si un cane.

Universul thematic surprinde semnificatia unor teme cum ar fi


viata si moartea,iubirea,calatoria si initierea in incercarea eroinei
Vitoria Lipan de recuperare a adevarului despre sotul sau,Nechifor
Lipan. Tema familiei este evidentiata dintr o perspectiva aproape
mitica,situand relatiile dintre membrii familiei sub un clopot
cosmic.
Din punct de vedere compozitional,actiunea celor 16 capitole ale
romanului este dispusa pe 3 planuri compozitionale.Primul plan
compositional reda destinul individual al personajelor si urmareste
intamplarile din familia Lipan,calatoria Vitoriei si a fiului
sau,Gheorghita pt stabilirea adevarului despre Nichifor Lipan. Cel
de al doilea plan compositional reflecta lumea satului intr o
viziune monografica prin obiceiuri,traditii,credite,ritualuri,scene
de viata cotidiana si relatii interumane.Cel de al 3lea plan
compositional de factura filozofica releva dimensiunea
ancestral,mitica a satului romanesc.
Incipitul prezinta printr o legenda cosmologica imaginea genezei
in viziunea autorului si introduce personajul absent al
romanului,Nechifor
Primele 6 capitole prezinta asteptare plina de neliniste si
presimtiri ale Vitoriei in ceea ce priveste destinul sotului
sau,Nechifor Lipan. Hotararea de a porni pe urmele lui si
pregatirile spiritual purificatoare,dar si practice gospodaresti pt
marea calatoriei. Capitolele 7-13 redau calatoria Vitoriei sub
forma unui traseu labirintic pe care impreuna cu Gheorghita il
parcurg pt a descoperi adevarul. Nechifor este gasit de catre
acestia cu ajutorul cainelui Lupu intr o rapa intre Sabasa si
Suha.Ultimele 2 capitole redau infaptuirea actului
justitiar,dovedirea vinovatiei lui Bogzda si Cutui,pedepsirea
acestora si restabilirea ordinii cosmic prin ritualul de
inmormantare.

Complexitatea tipologica si structurala a romanului denota


existent unei tipologi ample a conflictului. Conflictul exterior intre
Vitoria si asasinii lui Nechifor este determinat de un conflict moral
determinat de moartea violent a unui om nevinovat care nu si
poate gasi linistea pana cand asasinii sai nu vor fi pedepsiti.
Conlfictul interior se prefigureaza inca din incipitul romanului si
este marcat de nelinistea Vitoriei care nu intelege absenta
prelungita a lui Nechifor Lipan.
Finalul romanului prezinta ritualul integrarii cosmic a
personajului,Nechifor Lipan.Romanul se incheie cu un epilog in
care Vitoria vorbeste despre continuitatea vietii.
Timpul este vaf precizat prin repere cum ar fi Sfantul Andrei,iar
spatiul este la inceput inchis,satul Magurei si deschis odata cu
plecarea Vitoriei si a lui Gheorghita.
Pentru a crea viziunea realista, naratorul utilizeaza naratiunea
heterodiegetica ,perspectiva obiectiva a naratorului omniscient.
Aceasta viziune este completata printr un stil netru si impersonal
aflat in relatie cu destinul personajelor.
Romanul Baltaguleste unul traditional pt ca evidentiaza
imaginea societatii pastratoare a unor traditii. Geroge Calinescu
afirma ca Baltagul este prin repeziciune una dintre cele mai bune
scrieri ale lui Mihail Sadoveanu.
Caracterizare Stefan Gheorghidiu

Literatura interbelica reprezinta o perioada de cultura moderna in


contextual modernizarii societatii,dar si o reintoarcere spre traditii
din perspective filozofica.
Exitenta a doua directi,modernismul si traditia ,realismul
evidentiaza o ampla activitate cultural menita sa releve ma multe
modele artistice.

Aparitia romanului Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de


razboi,in 1930 reprezinta un moment important in evolutia
romanului romanesc prin crearea unei formule estetice ,roman de
analiza psihologica. Crezul estetic al scriitorului definit ulterior
prin conceptul estetic de autenticitate vizeaza crearea unei proze
subiective. Autenticitatea trairilor se va defini in marturisirile
scriitorului prin luciditateEu nu pot fi onest decat la persoana I .
Geneza romanului releva aspecte ale experientei personale a
autorului ,memorialul de companie al sublocotenentului Camil
PetrescuDin mine insumi nu pot iesi orice as face,eu nu pot
descrie decat proprile mele senzatii,propriile mele imagini,eu nu
vorbi onest decat la persoana I
Titlul se afla in relatie cu 2 dintre cele mai importante teme ale
romanului,iubirea si razboiul avand valente anticipative in ceea ce
priveste semnificatiile acestor teme. Pentru prozatorul Camil
Petrescu ,iubirea si razboiul prezentate in contextual metaforei
noapte reprezinta reflectari ale unor categorii negative ale
existentei din perspectiva unor sentimente cum ar fi
singuratatea,gelozia si moartea.
Universul tematic al operei valorifica teme ce corespund
modernitatii in proza. Tema inadaptarii intelectualului intr o
societate dominata de mediocritate se formeaza prin tema
iubirii,cunoasterii,conditiei umane si razboiul.

Romanul debuteaza printr un incipit cu valente confesive ce


instaureaza naratiunea homodiegetica si focalizarea personajului
narator care analizeaza cu luciditatea situatia Romaniei in
preajma primului Razboi Mondial.
Textul este organizat in doua parti in functie de principiul
compositional al memoriei involuntare si tehnica insertiei
(romanul iubirii este inserat pe fondul romanului de razboi).

Astfel ,romanul releva 3 planuri narative, un plan al lumii


exterioare ,un plan al constiintei personajului si un plan cadru in
care este prezentata burghezia bucuresteana a primelor decenii a
secolului XX. Tehnica alternantei intre planurile compozitionale
reflecta dorinta scriitorului de a avea un flux narativ.
Finalul este modern,deschis cu ample semnificatii la nivelul
statutului personajului principal care are puterea sa renunte la
iubirea lui Ela si sa se elibereze de trecut.
Conflictul intre lumea constiintei personajului si lumea realitatii
este datorat de modul in care eul constiinta defineste existenta
drept idealitate ,iar realitatea reflecta doar valori negative. Pentru
a amplificarea conflictului si crearea imaginii unei tensiuni
interioare a eroului,scriitorul va insera romanul de dragoste pe
fondul romanului de razboi. Conflictul intre generatii este
determinat de tema familiei si a iubirii.
Stefan Gheorghidiu este protagonistul si personajul narator al
romanului. Pentru constructia personajului principal,scriitorul
creaza o simbioaza intre tipologia intelectualului si cea a eroului
romantic. Stefan Gheorghidiu este un personaj problematic,un
intelectual,student la filozofie,un tip orgolios. Eroul traieste 2
realitati : frontal si trairile interioare. In caracterizarea directa
gasim autocaracterizarea Sunt obosit , dar si caracterizarea
facuta de celelalte personaje, precum sotia sa,Ela Esti
sensibilitate exceziva. Sentimental de iubire este trait sub
semnul incertitudinii,la inceputul capitolului Eram insurat de 2
ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma
inseala. Personalitatea sa se defineste in functie de acest ideal
:dragostea. Casatorit cu cea mai frumoasa dintre colegele sale in
care crede a fi gasit idealul femeii iubite,tanarul cuplu cunoaste o
schimbare radicala datorita unei mosterniri neasteptate lasata de
unchiul Tache. Pentru Ela viata moderna capata o importanta
deosebita in contradictie cu idealul de feminitate a eroului As fi

vrut o mereu feminina. Plimbarea la Odobesti declanseaza criza


de gelozie si incertitudinea iubirii si totodata pune sub semnul
indoielii fidelitatea femeii iubite. Personajul nu sufera nu numai
din dragoste ci si din neputinta ,mai ales ca isi ascunde temerile.
In relatia cu Ela ,acesta da dovada de orgoliu si de teama de a fi
inselat. Gelozia nu este motivate in actele Elei,dar este
permanenta in imaginatia lui Stefan Gheorghidiu.
Caracterizare Ion

Aparitia prozei lui Liviu Rebreanu reprezinta un moment important


in evolutia romanului romanesc. Liviu Rebreanu este naratorul
romanului romanesc modern. Romanul Ion a fost publicat in
anul 1920. Aceasta opera complexa este creatia unui scriitor al
carui crez estetic este sa creeze prin intermediul operei pulsatia
vietii.
Liviu Rebreanu este creator de viata adevarata si oameni
adevarati,scriitorul fiind un fin observator al umanitatii.
Formula estetica a romanului Ion este roman realist datorita
viziunii asupra satului ardelenesc la sfarsit de secol XIX prin
intermediul unor aspect monografice.
Titlul romanului individualizeaza personalitatea lui Ion,unul dintre
personaje din perspectiva relatiei cu lumea satului.
Complexitatea compozitionala a textului genereaza o tematica
diversificata. Lumea satului este tema literaturii traditionale.Tema
familiei vizeaza relevarea unor scene de familie in cadrul famililor
de tarani,dar si in cadrul familiei Herdelea. Tema familiei se
contureaza in special in relatia intre parinti si copii pe motivul
literar al casatoriei din interes.

Textul este structurat in 13 capitoale si doua parti ce reprezinta


aspect fundamentale ale romanului,Glasul pamantului si Glasul
iubirii care se afla in relatie cu 2 teme fundamentale,iubirea si
obsesia pt pamant. Actiunea este prezentata pe 2 planuri
compozitionale din dorinta scriitorului de a crea un univers
fictional complet in care sa reflecte lumea satului. Fluxul
naratiunii este asigurat de principiul cronologiei liniare.
Incipitul romanului prezinta metafora drumului care reprezinta
destinul si datorita toponimiei sustine sistemul anticiparilor
specific romanului realist obiectiv. Satul pare pitit intr-o
scrantitura de coline ,iar imaginea Hristosului cu fata spalacita de
ploi si cu o cununita de flori vested pe picioare avertizeaza asupra
universului desacralitzat in care este plasat destinul personajelor.
Ion este personajul eponim si principal al romanului ,realizat prin
tehnica basoreliefului.El domina intreaga lume ce graviteaza in
jurul sau. Personajul este caracterizat direct de catre narator
avand un portret dominat de calitati : Iute si harnic ca masa,munca ii era draga oricat ar fi fost de aspra. Elementul
fundamental al conflictului il constituie pamantul Pamantul ii era
drag ca ochii din cap,iar lipsa acestuia apare ca o nedreptate
ceea ce justifica dorinta patimoasa de-al avea Toata istetimea lui
nu plateste o ceapa degerata daca n-are si el pamant mult. Un
alt mod de caracterizare este autocarcterizarea care evidentiaza
trasaturile sufletesti ale personajului principal prin intermediu
monologului interior Ma molesesc ca o baba.
Conflictul interior are un rol important in viata personajului Desi
o iubeste pe Florica, fata frumoasa ,dar saraca ,dorinta de posesie
a pamantului il determina sa o aleaga pe Ana Ana era uratica ,
dar bogata. Acesta este personajul principal ,titular cu obsesie pt
pamant.
Cele mai multe trasaturi reies din caracterizare indirecta,din
gandurile,faptele si din relatiile cu celelalte personaje.Astfel,Ion

este impulsive uneori chiar violent.In relatie cu invatatorul


Herdelea,Ion da dovada de un baiat bun. Invatatorul Herdelea il
considera unul dintre cei mai iubiti elevi,iar doamna Herdelea il
apreciaza ca fiind un baiat cumsecade,muncitor,harnic si istet.
Parerea lor se va schimba cu trecerea timpului. Viclenia sa este
evidentiaza in relatie cu Ana pe care o seduce.Iubirea este
component esentiala a universului fictional reflectata din
perspectiva aspiratiilor personajului principial ,dar minimalizeaza
prin comparative cu o alta aspiratie,pamantul.Tema ce ilustreaza
si obsesia lui Ion ,dar si dorinta de parvenirea. Ion se dovedeste a
fi inteligent,egoist si crud. In relatie cu Vasile Baciu este
naiv,crezand ca nunta ii va aduce si pamanturile.Tatal Anei nu
este de accord cu nunta celor doi ,ceea ce va genera conflictul
exterior intre Ion si Vasile Baciu , ce are ca sursa dorinta lui Ion de
a se imbogatii,dar si nevoia de a se afrima in contextul social al
acestei lumi.
In final Ion este ucis de catre George. Finalul reia prin simetrie
compozitionala imaginea drumului si al destinului tragic al
personajelor evidentiind si motivul trecerii ireversibile a timpului.
Daca la inceput drumul parea vesel,plin de speranta,la sfarsit este
batatorit si se pierde in soseaua cea mare si fara de inceput.
Ion este un personaj memorabil,ipostaza omului simplu,dar supus
destinului tragic. Lucian Raicu afirma ca Va trai fara dragoste si
ce fel de viata va fi aceasta decat intunecata,rece si
neomeneasca ,dar si ce fel de dragoste va fi aceea petrecuta in
umilinta,terorizata zi cu zi de griji ,de rusine si de nedreptate. El
are nevoie de pamant ca sa traiasca ,dar pamantul il impiedica sa
traiasca omeneste cu patima si bucurie.

Constructie Baltagul

Romanul Baltagul de Mihal Sadoveanu a fost scris numai in 17


zile si publicat in noiembrie 1930. Mihail Sadoveanu debuteaza in
perioada interbelica alaturi de operele unor scriitori precum Camil
Petrescu,Liviu Rebreanu si George Calinescu.
Baltagul ,este un roman realist pt ca prezinta in mod veridic si
obiectiv prin intermediul unei monografii,lumea satului la inceput
de secol XX.
Formula estetica reflectata prin acest roman este roman realist
mitic in care se imbina caracteristicile romanului initiatic de
dragoste si bildungs roman configurate pe fondul unui roman de
aventuri menit sa releve cele mai profunde semnificatii ale
existentei umane. Romanul are ca sursa de inspiratie Balada
Mioritei si mitul lui Iris si Osiris.
Titlul reflecta imaginea vietii si a mortii,baltagul fiind si un
intrusment ce confirma maturitatea personajelor.Titlul confera
semnificatiile mitice operei si este urmat de un motto ce
anticipeaza o constructive epica aflata in relatie cu mitul Mioriei .
(Motto:Stapane,stapane iti cheama si un cane.
Universul thematic surprinde semnificatia unor teme cum ar fi
viata si moartea,iubirea,calatoria si initierea in incercarea eroinei
Vitoria Lipan de recuperare a adevarului despre sotul sau,Nechifor
Lipan. Tema familiei este evidentiata dintr o perspectiva aproape
mitica,situand relatiile dintre membrii familiei sub un clopot
cosmic.
Din punct de vedere compozitional,actiunea celor 16 capitole ale
romanului este dispusa pe 3 planuri compozitionale.Primul plan
compositional reda destinul individual al personajelor si urmareste
intamplarile din familia Lipan,calatoria Vitoriei si a fiului
sau,Gheorghita pt stabilirea adevarului despre Nichifor Lipan. Cel
de al doilea plan compositional reflecta lumea satului intr o
viziune monografica prin obiceiuri,traditii,credite,ritualuri,scene
de viata cotidiana si relatii interumane.Cel de al 3lea plan

compositional de factura filozofica releva dimensiunea


ancestral,mitica a satului romanesc.
Incipitul prezinta printr o legenda cosmologica imaginea genezei
in viziunea autorului si introduce personajul absent al
romanului,Nechifor Lipan.
Vitoria Lipan este personajul principal din romanul Baltagul de
Mihail Sadoveanu. Aceasta este o figura reprezentativa de erou
popular,deoarece intruneste calitatile fundamentale ale omului
simplu de la tara. Ea este o femeie simpla ,nestiutoare de
carte,dar cu frica de Dumnezeu si dotata cu destula
intelepciune,abilitate si spirit de observatie.Procedeele de
caracterizare folosite de scriitor sunt diverse ,caracterizare directa
prin descriere ,dar si prin parerea celorlalte personaje si
caracterizare indirecta prin faptele,gesturile ,dar si relatiile cu
celelalte personaje. Portretul fizic,sumar reiese din caracterizarea
directa,naratorul restrangand trasaturile eroinei la cele care
sugereaza zbuciumul interior Ochii ei caprui in care parca se
rasfrangea lumina castanie a parului erau dusi departe, Acei
ochii aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute. Prin
caracterizare indirecta, naratorul dezvaluie starile sufletesti si
trasaturile morale ale eroine care reies din faptele,gandurile
sale,dar si prin relatia cu celelalte personaje. Credincioasa fiind,
Vitoria s-a dus la parinte satului,pt a se sfatui. Aceasta se roaga si
tine post timp de 12 zile. Totodata,femeia este si superstitioasa,sa dus la ghicitoarea satului,baba Maranda,fiind macinata de visul
in care Nechifor,apare intors cu spatele trecand peste o apa
neagra.Priceputa,harnica si meticuloasa, Vitoria isi pune la punct
treburile gospodaresti si o duce pe fiica ei ,Minodora la
manastirea Varatec,pt a fi in sigurata.Vitoria da dovada de
inteligenta pt ca si vinde bunurile gospodaresti ca un adevarat
negustor. Buna cunoscatoare a sufletului omenesc,ea afla mai
multe amanunte de la lumea din jur,culge informatii despre oierul
cu caciula brumarie si cal negru tintat in frunte.Eroina da

dovada de inteligenta pt ca isi da seama ca la Sabasa turmele


aveau 3 stapani,iar la Suha numai doi,ajungand la concluzia ca lui
Nechifor i s-a intamplat ceva intre cele 2 sate. Cu ajutorul cainelui
Lupu,da de urma ramasitelor barbatului sau in rapa de sub Crucea
Talienilor.
Personaj tipic pt imaginea femeii de la munte,este si personajul
principal al romanului ,personaj pozitiv in constructia careia se
imbina viziunea realist mitologica a scriitoruli pt ca simbolizeaza
imaginea femei sau a mamei aflte in cautarea sotului sau fiului
ucis.
Conflictul exterior intre Vitoria si asasinii lui Nechifor este
determinat de un conflict moral determinat de moartea violent a
unui om nevinovat care nu si poate gasi linistea pana cand
asasinii sai nu vor fi pedepsiti. Conlfictul interior se prefigureaza
inca din incipitul romanului si este marcat de nelinistea Vitoriei
care nu intelege absenta prelungita a lui Nechifor Lipan.
Finalul romanului prezinta ritualul integrarii cosmic a
personajului,Nechifor Lipan.Romanul se incheie cu un epilog in
care Vitoria vorbeste despre continuitatea vietii.
Timpul este vaf precizat prin repere cum ar fi Sfantul Andrei,iar
spatiul este la inceput inchis,satul Magurei si deschis odata cu
plecarea Vitoriei si a lui Gheorghita.
Vitoria Lipan este un personaj complex,acest fapt fiind conturat
de faptele,gandurile,vorbele sale,inteligenta si luciditatea de care
da dovada. Vitoria Lipan reprezinta din perspectiva estetica un
personaj aflat in concordant cu o lume omogena ,corenta si plina
de sens,afirma Nicoale Manolescu.
Caracterizare Otilia

Strlucit prozator i critic literar interbelic, George Clinescu


canonizeaz metoda balzaceanist n romanul romnesc.
Balzaceanismul reprezint modul n care scriitorul particularizeaz
trsturile realismului pentru a contura imaginea burgheziei
bucuretene la nceputul secolului al XX-lea.
Opera Enigma Otiliei, scris de George Clinescu n anul
1938 reprezint o sintez deoarece definete trsturile mai
multor curente literare. Romanul prezint clasicism prin tipologia
avarului, romantism prin povestea de dragoste dintre Felix i
Otilia, realism prin tematic i tipologia parvenitului, i modernism
prin personajul Otilia.
Balzaceanismul este prezent in oper prin tema romanului
care ilustreaz viaa burgheziei bucuretene de la nceputul
secolului al XX-lea, societatea degradat sub puterea banului,
ntreaga aciune construindu-se n jurul averii lui Costache
Giurgiuveanu.
Iniial romanul a fost denumit de ctre autor Prinii Otiliei,
evideniindu-se astfel imaginea paternitii euate, ulterior
individualiznd misterul feminitii i enigmaticul de stil al unui
personaj de excepie la fel de imprevizibil ca viaa nsi.
Opera evideniaz o sum de motive i teme literare specifice
realismului i balzaceanismului cum ar fi: familia, cstoria,
parvenirea, motenirea, paternitatea.
Romanul conine 20 de capitole care urmresc destinele
personajelor, aciunea sa desfurndu-se pe dou planuri
narative. Un plan urmrete lupta pentru obinerea motenirii lui
Giurgiuveanu, iar al doilea, povestea de dragoste dintre Otilia
Mrculescu i Felix Sima.
Incipitul operei fixeaz aciunea ntr-un timp real, vara anului
1909, Bucureti, pe strada Antim n casa lui Costache
Giurgiuveanu. Descrierea casei se realizarea prin tehnica

detaliului semnificativ menit s creeze imaginea asupra unor


spaii ale singurtii ori degradrii.
Finalul operei reia prin simetrie compoziional aceleai elemente:
casa lui Giurgiuveanu, impresiile lui Felix Sima i replica din
incipit, nchiznd astfel romanul ca ntr-un corp sferoid: aici nu
st nimeni.
Personajul eponim al romanului,Otilia Marculescu,reprezinta
misterul feminitatii adolescentine. Personalitate in formare,Otilia
este portretizata atat prin modalitati de caracterizare specific
romanului realist cat si prin tehnici modern de caracterizare
precum pluriperspectivismul care ii intretin aura de scriitor. O
particularitate a realizarii personajului Otilia o constituie faptul ca
ea nu este prezentata aproape deloc pe parcursul romanului din
perspectiva unica a naratorului. Portretul ei este realizat prin
tehnici moderne precum comportamentismul si reflectarea
poliedrica. In felul aceasta,Otilia devine un personaj atipic in
comparative cu alte personaje ale romanului. Caracterul atipic al
Otiliei este conferit de aura de mister care o inconjoara pe
parcursul intregii carti. Astfel , in relatie cu familia Tulea adopta o
seriozitate rece ,iar cu mos Costache, Felix si Pascalopol e
protectoare,rasfatata,naiva si capricioasa. Otilia este fiica
adoptive a lui mos Costache,dar are un statut incert din cauza
avutiei acestuia si a respingeri de catre familia Tulcea pt ca este o
rivala la mosteniret. Personalitate in formare,copil si femeie,cu un
comportament derutant,Otilia intruchipeaza un ideal de
feminitate atat pt tanarul Felix,care viseaza sa o ia de sotie sau
pt Pascalopol ,cat si pt autor dupa cum acesta marturiseste.
Studenta la Conversator,inzestrata cu un temperament de
artista,Otilia studiaza cu placer pianul,citeste carti si reviste
frantuzesti si este indiferenta in ceea ce priveste averea lui mos
Costache. Otilia este o fata cocheta. Este dificil de fixat o anumita
trasatura a Otiliei pt ca elemental care ii defineste cel mai bine
personalitatea il reprezinta misterul feminitatii. Intaiul portret fizic
al Otiliei este realizat din perspective lui Felix prin caracterizare

directa :Felix privii spre capatul scarii ca spre un cer deschis si


vazu in apropierea lui Hermes cel vopsit cafeniu,un cap prelung si
tanar de fata cu bucle cazand pe umeri. Otilia este caracterizata
in mod direct si de catre naratorFata maslinie,nas turtit si ochii
albastri. Prin autocaracterizare,personajul isi dezvaluie propria
personalitate Sunt foarte capricioasa ,vreau sa fiu libera! Eu am
un temperament nefericit,ma plictisesc repede,sufar cand sunt
contrariata.
Conflictul se bazeaz pe relaiile dintre dou familii burgheze
nrudite: Giurgiuveanu i Tulea. Conflictul principal este de tip
social, iscat n jurul averii lui Costache Giurgiuveanu.Cel de-al
doilea conflict de ordin erotic este acela dintre Felix i moierul
Leonida Pascalopol pentru mna Otiliei.
In opinia mea,Otilia este imaginea eternului feminine prin
amestecul de naturalete,elegant,cochetarie din perspective
ei,fapt remarcat si de Felix.
Otilia reprezinta pt Felix o imagine a eternului feminine,iar pt
Pascalopol o enigma. Misterul personajului pare a se ascunde in
replica parand de neinteles la inceputul romanului noi nu traim
decat patru-cinci ani.

Caracterizare Maitreyi

Mircea Eliade apartine in ceea ce priveste creatia literara perioadei


interbelice. Romanul Maitreyi aparut in 1933 descrie trasaturile romanului
experientei,formula estetica,epica care se incadreaza in modernitate.
Modernismul este o directive in literature interbelica promovata de catre
criticul Eugen Lovinescu in functie de teoria sincronismului. Autenticitatea
romanului propune o alta formula a realismului,realism modern subiectiv,ce
poate fi identificat prin trairile dramatice.
Titlul operei literare anticipeaza astfel o eroina puternica ce configureaza si
tema fiintiala ( Orice opera ce are titlul numele unui personaj are intre

teme si tema fiintei,adica o personalitate puternica cu grad inalt de


individualizare).
Tematica operei surprinde iubirea intiatica traita din perspective conditiei
indragostitului ca experienta a libertatii absolute,cunoasterea ca forma de
relevare a sacrului si creatia ca act de autodifinire.
Romanul este structurat in 15 capitole in functie de 2 planuri
compozitionale ce descriu relatari concomitente cu momentul actiunii
inserate in jurnalul iubirii si experientei ontologice si planul compositional al
evocarii retrospective care inglobeaza analiza lucida a celui detasat de
presiunea evenimentelor si capabil sa evoce pe baza unei cunoasteri mai
profunde,complete a acestora.
Incipitul abrupt al romanului surprinde prin tonalitatea confesiuni i
atitudinea personajului-narator, prin sinceritatea povestirii, luciditatea
analizei, autenticitatea faptului trit, dar i prin misterul femeii iubite.
Maitreyi ilustreaza din perspective tipologica mai multe aspecte cum ar fi :
este personaj principal deoarece apare in toate momentele subiectului prin
evocarea facuta de catre personajul narator,individualizeaza personajul
feminin realist datorita modului in care simbolizeaza prin comportament
civilizatia oriental ,da titlul operei literare anticipand astfel o eroina
puternica ce configureaza si tema fiintala. Din punct de vedere
social,personajul este asimilat civilizatiei indiene,o adolescent de 16 ani,
poeta ,preocupata de filozofie apreciata in cercurile intelectualitatii
bengaleze,fiica inginerului Sen. Perspective subiectiva a lui
Allan,personajul narator si eul constiinta a romanului prezinta eroina in
functie de sentimentele sale care sunt schimbatoare. Cand o vede pt prima
data I se pare urata cu ochii prea mari si prea negri. La a doua intalnire im
timpul cinei in casa familiei lui Sen o descrie ca fiind mult mai frumoasa,iar
dupa ce se muta in casa inginerului si se indragosteste de ea,devine
fascinat de sufletul ei, pt ca ea manifesta o profunzime in gandire pe care
Allan nu mai cunoscuse este cea mai talentata si mai enigmatica fata din
cate am cunoscut. Aceste caracterizari directe ale personajului masculine

sunt completate de comportamemtul fetei. Initial indragostita de un tanar


care i-a daruit o coroana de flori intr un temple,ulterior de poetul
Tagore,iubirile fetei se dovedesc efemere in fata pasiunii pt Allan.
Caracterizarea indirect este pusa in lumina prin primul portret moral realizat
de Allan care o considera pe Maitreyi o adolescent inocenta Mi se parea
miraculoasa si ireala. Trasatura dominant a fetei este spiritual de sacrificiu
in numele caruia isi abadoneaza intreaga fiinta. Cel mai potrivit exemplu
este relatia cu Allan in care da dovada de o femeie care da totul pentru
iubire. In finalul operei,Maitreyi sufera schimbari de comportament usor
vizibile. De la fata cuminte si ascultatoare care respecta cu strictete regulile
lumii in care traieste,ajunge sa comita pacate majore,doar pt ca se
indragosteste.
Finalul operei surprinde incertitudinea lui Allan incapabil sa
inteleaga sufletul fetei care aduce cu sine si misterul civilizatiei
din care face parte.

Construcia personajului n romanul Moromeii

Marin Preda este unul dintre cei mai important prozatori din
perioada postbelica. Opera sa continua seria de capodopere din
perioada interbelica,dar se fundamenteaza pe o conceptie
profund modern despre roman. Opera prozatorului insumeaza mai
multe romane din care amintim Delirul,Cel mai iubit dintre
pamanteni. Romanul Morometii este inspirit de realitatiile
sociale,istorice si politice ale epocii contemporane scriitorului si
din experienta sa de viata. Opera este alcatuita din 2

volume,primul aparut in 1955,iar cel de al 2lea in 1967. Genza


romanului inregistreaza alaturi de experienta scriitorului prinvind
lumea satului si latura personala deoarece in opera asistam la
crearea unei proiectii fictionale a tatalui scriitorului prin personajul
Ilie Moromete. Marin Preda pune in lumina tipul taranului care
traieste calitativ viata pt care pamantul reprezinta doar un mijloc
de supravietuire,nu obsesie. Acest personaj are un profil moral
superior,este inteligent fiind si personajul principal al romanului.
Pt a reda aceste idei scriitorul utilieaza o formula estetica o
complexa : roman realist de factura psihologica ce valorifica mai
multe teme:destramrea civilizatiei traditionale taranesti,tema
confruntarii omului cu istoria,tema familiei si cea a
paternitati,tema vietii,a iubirii si a mortii,tema cunoasterii.
Prozatorul i asociaz personajului statutul de ran, pentru a
reprezenta auntentica via spiritual a colectivitii rustice. El
este un aprtor al valorilor consfinite prin tradiie. Pentru el
pmntul reprezenta o garanie a libertii interioare. Ceea ce
caracterizeaz personajul din aceast perspectiv este atitudinea
superioar fa de pmnt, aspect ce-l singularizeaz ntre tipurile
de ran create n literatura romn.
Din punct de vedere moral se pot identifica n construcia
personajului mai multe trsturi de caracter asociate ipostazelor
n care-l surprinde viaa. n familie, ca so i tat d dovad de
autoritate aa cum l regsim n prima scen semnificativ ( Cina).
Aceast autoritate este calea prin care eroul a ales sa-i in
familia unit. Dezamgit de inteniile fiilor de a prsi casa,
acesta ncearc fie cu vorba bun, fie cu asprime, s le schimbe
hotrrea. Eecul pe acest plan l transform pe Ilie Moromete
ntr-un om singur i dezamgit semnificativ prin scena de la finalul
primului volum n care se ntreab unde a greit.
Inteligent, eroul analizeaz cu luciditate evenimentele n care
este implicat pastrnd permanent in relatia cu familia si cu feciorii
sai, atitudinea unui tat dornic s transmit copiilor principii

morale importante precum : cinstea, adevrul i demnitatea


uman.
n volumul al II-lea asistm la o redefinire a personajului din
perspectiva moral ivit pe fondul dispariiei rnimii patriarhale.
n acest context, Moromete devine unicul reper moral, fa-n fa
cu o lume a ipocriziei , rutii i lipsei de valori. Semnificative
sunt discuiile cu fiul cel mic cruia ncearc s-i atrag atenia
asupra erorilor sistemului n care credea.
Din perspectiva ipostazei sale de membru al comunitii, Ilie
dovedete alturi de inteligen, i o nclinaie spre reflexie, la
care se adaug spiritul ironic i tolerana, caliti ce evideniaz
superioritatea prin comparaie cu ali rani. Semnificative sunt
scenele din poiana fierriei i reaciile sale fa de ugurlan, pe
care-l trateaz cu nelegere i compasiune. Ceea ce poate fi
remarcat n construcia personajului este funcia simbolic,
configurat pe tot parcursul romanului dar pus n valoare
artistic( Tierea salcmului).
Considerat de criticul literar Eugen Simion o ax a lumii,
dublul vegetal al brbatului a crui dispariie anticipeaz nu doar
dispariia acestui tip uman superior, ci i dispariia clasei
rneti, a lumii patriarhale n general.
Considerat de Nicolae Manolescu ultimul ran, eroul are ca
trsturi eseniale, acele caracterisitici ce alctuiesc complicatul
su mecanism sufletesc. Inteligena sa remarcabil, luciditatea i
spiritul critic, sunt nsoite de o capacitate excepional de a
disimula, de ironie i autoironie.
Arta disimulaiei pus-n valoare prin scena adunrii din poiana
fierriei, scena tierii salcmului ct i scena seceriului, toate
acestea ilustreaz capacitatea personajului de a se retrage n
sine, de a nfrunta problemele ntlnite, cu o atitudine demn. O
alt component ce-i confer caracter unic este capacitatea de ai crea o lume sufleteasc prin care s poat supravieui.

Monologul de la sfritul primului volum i scena n care


singur n poian se ntreab care mai este locul su n lume,
demonstreaz caracterul puternic al unui om dezamgit dar nu
nvins.
Moromete triete o adevrat tragedie care se consum n
interior, ns are puterea de a da un sens nou existenei sale
printr-o iubire trzie pentru Fiica, sora mai mic a primei sale soii,
sentiment care red senintatea luntric.
Chiar dac n ultimii ani de via este vulnerabil din punct de
vedere fizic, acesta rmne o redutabil for spiritual
consecvent principiilor sale. Acest aspect poate fi observat n
ultima sa replic din roman cnd pe patul de moarte exclam
Domnule, eu totdeauna am dus o via indepedent.
Relatia intre personaje-Enigma Otiliei

Strlucit prozator i critic literar interbelic, George Clinescu


canonizeaz metoda balzaceanist n romanul romnesc.
Balzaceanismul reprezint modul n care scriitorul particularizeaz
trsturile realismului pentru a contura imaginea burgheziei
bucuretene la nceputul secolului al XX-lea.
Opera Enigma Otiliei, scris de George Clinescu n anul
1938 reprezint o sintez deoarece definete trsturile mai
multor curente literare. Romanul prezint clasicism prin tipologia
avarului, romantism prin povestea de dragoste dintre Felix i
Otilia, realism prin tematic i tipologia parvenitului, i modernism
prin personajul Otilia.
Balzaceanismul este prezent in oper prin tema romanului
care ilustreaz viaa burgheziei bucuretene de la nceputul
secolului al XX-lea, societatea degradat sub puterea banului,
ntreaga aciune construindu-se n jurul averii lui Costache
Giurgiuveanu.

Iniial romanul a fost denumit de ctre autor Prinii Otiliei,


evideniindu-se astfel imaginea paternitii euate, ulterior
individualiznd misterul feminitii i enigmaticul de stil al unui
personaj de excepie la fel de imprevizibil ca viaa nsi.
Opera evideniaz o sum de motive i teme literare specifice
realismului i balzaceanismului cum ar fi: familia, cstoria,
parvenirea, motenirea, paternitatea.
Romanul conine 20 de capitole care urmresc destinele
personajelor, aciunea sa desfurndu-se pe dou planuri
narative. Un plan urmrete lupta pentru obinerea motenirii lui
Giurgiuveanu, iar al doilea, povestea de dragoste dintre Otilia
Mrculescu i Felix Sima.
Incipitul operei fixeaz aciunea ntr-un timp real, vara anului
1909, Bucureti, pe strada Antim n casa lui Costache
Giurgiuveanu. Descrierea casei se realizarea prin tehnica
detaliului semnificativ menit s creeze imaginea asupra unor
spaii ale singurtii ori degradrii.
Opera incepe prin fixarea cordonatelor termporale si spatiale.
Venirea lui Felix Sima in casa lui Costache Giurgiuveanu ,fiind
orfan incredintat lui Costache ruda sa prin alianta. Descrirea casei
si al personajului Costache Giurgiuveanu care initial il intampina
cu replica aici nu sta nimeni. In chip semnificativ personalitatea
ei se dezvaluie in relatia cu Felix in personalitatea caruia pot fi
intuite trasaturile unui intelectual. Orfan ca si ea, venit la
Bucuresti sa studieze medicina,Felix se simte atras initial de Otilia
ca prietena pt ca aceasta se dovedeste grijulie si protectoare, iar
ulterior descopera ca o iubeste si ii face fetei o declaratie printr o
scrisoare pe care fata o ignora,gest ce il determina pe Felix sa
fuga de acasa. Provocand ingrijoarea Otiliei care il gaseste in parc
pe o banca acoperita de zapada si il convinge sa mearga acasa.
Amplificarea sentimentului are loc la mosia lui Pascalopol cand
tinerii simt emotiile iubiri determinate de sensibilitatea si
fragilitatea lor sufleteasca. Cu toate dovezile de iubire, Felix nu

poate sa si ascunda gelozia fata de Pascalopol,iar plecarea fetei la


Paris cu mosierul Pascalopul dupa ce Costache refuza sa o adopte
sadeste in sufletul sau neincrederea si il face sa si indrepte
atentia spre Georgeta. Relatia cu aceasta il convinge odata in plus
ca nu o poate iubii decat pe Otilia. Evolutia cuplului intra intr o
noua etapa dupa reintoarcerea fetei. Sentimentele puternice sunt
reaprinse,dar boala si moartea lui Costache grabeste despartirea
celor doi. Dupa moartea lui Costache ,generata de insistentele lui
Aglae sa ia o hotarare,Otilia are o discutia cu Felix si intelege ca
intre idealurile acestuia primordiala este cariera. Hotarata sa ii
lase drum liber spre implinire,fata se casatoreste cu Pascalopol si
pleaca la Paris. In finalul romanului il regasim pe Felix fata in fata
cu fotografia Otiliei in care nu recunoaste fata sensibila
,capricioasa si inteligenta de altdata.
Finalul operei reia prin simetrie compoziional aceleai elemente:
casa lui Giurgiuveanu, impresiile lui Felix Sima i replica din
incipit, nchiznd astfel romanul ca ntr-un corp sferoid: aici nu
st nimeni.
Conflictul se bazeaz pe relaiile dintre dou familii burgheze
nrudite: Giurgiuveanu i Tulea. Conflictul principal este de tip
social, iscat n jurul averii lui Costache Giurgiuveanu.Cel de-al
doilea conflict de ordin erotic este acela dintre Felix i moierul
Leonida Pascalopol pentru mna Otiliei.

Tema si viziune-Enigma Otiliei


George
Clinescu

Strlucit prozator i critic literar interbelic, George Clinescu


canonizeaz metoda balzaceanist n romanul romnesc.

Balzaceanismul reprezint modul n care scriitorul particularizeaz


trsturile realismului pentru a contura imaginea burgheziei
bucuretene la nceputul secolului al XX-lea.
Opera Enigma Otiliei, scris de George Clinescu n anul
1938 reprezint o sintez deoarece definete trsturile mai
multor curente literare. Romanul prezint clasicism prin tipologia
avarului, romantism prin povestea de dragoste dintre Felix i
Otilia, realism prin tematic i tipologia parvenitului, i modernism
prin personajul Otilia.
Balzaceanismul este prezent in oper prin tema romanului
care ilustreaz viaa burgheziei bucuretene de la nceputul
secolului al XX-lea, societatea degradat sub puterea banului,
ntreaga aciune construindu-se n jurul averii lui Costache
Giurgiuveanu.
Iniial romanul a fost denumit de ctre autor Prinii Otiliei,
evideniindu-se astfel imaginea paternitii euate, ulterior
individualiznd misterul feminitii i enigmaticul de stil al unui
personaj de excepie la fel de imprevizibil ca viaa nsi.
Opera evideniaz o sum de motive i teme literare specifice
realismului i balzaceanismului cum ar fi: familia, cstoria,
parvenirea, motenirea, paternitatea.
Romanul conine 20 de capitole care urmresc destinele
personajelor, aciunea sa desfurndu-se pe dou planuri
narative. Un plan urmrete lupta pentru obinerea motenirii lui
Giurgiuveanu, iar al doilea, povestea de dragoste dintre Otilia
Mrculescu i Felix Sima.
Incipitul operei fixeaz aciunea ntr-un timp real, vara anului
1909, Bucureti, pe strada Antim n casa lui Costache
Giurgiuveanu. Descrierea casei se realizarea prin tehnica
detaliului semnificativ menit s creeze imaginea asupra unor
spaii ale singurtii ori degradrii.
Opera incepe prin fixarea cordonatelor termporale si spatiale.
Venirea lui Felix Sima in casa lui Costache Giurgiuveanu ,fiind
orfan incredintat lui Costache ruda sa prin alianta. Descrirea casei

si al personajului Costache Giurgiuveanu care initial il intampina


cu replica aici nu sta nimeni este urmata de o scena
semnificativa cea a reuniuni familiale din salonul lui Costache
care are rolul de a fixa personajele in ipostaze definitorii ,de a
suprinde relatiile dintre acestia.Preocuparea prozatorului pt o
opera complexa se regaseste in modul in care isi incheie romanul
pt ca finalul reia simetric si circular aceasi imagine din incipit :
evocarea casei lui Costache,acum parasita la care se asociaza
replica lui mos Costache aici nu sta nimeni. Finalul operei reia
prin simetrie compoziional aceleai elemente: casa lui
Giurgiuveanu, impresiile lui Felix Sima i replica din incipit,
nchiznd astfel romanul ca ntr-un corp sferoid: aici nu st
nimeni.
Conflictul se bazeaz pe relaiile dintre dou familii burgheze
nrudite: Giurgiuveanu i Tulea. Conflictul principal este de tip
social, iscat n jurul averii lui Costache Giurgiuveanu.Cel de-al
doilea conflict de ordin erotic este acela dintre Felix i moierul
Leonida Pascalopol pentru mna Otiliei.
Reperele spaio-temporale sunt precise, ca n orice roman realist.
Aciunea se desfoar de la nceputul secolului al XX-lea, iulie
1909 terminndu-se 10 ani mai trziu. Ca i spaii, acestea sunt
create pentru a amplifica prin semnificaii relaia ntre psihologia
personajelor i mediul n care triesc. Casa lui Costache pare o
prelungire a fiinei sale datorit caracterului su nepotrivit cu
obiceiurile sau ideile actuale. Camera Otiliei cu obiecte inedite se
afl n relaie cu preocuprile artisitice i lipsa de stabilitate
emoional. Atmosfera glacial din casa Aglaei ntregete
imaginea asupra lipsei de afeciune fa de ceilali. Rafinametul
casei lui Pascalopol, bunul gust ce caracterizeaz atmosfera
creat pare asemeni vestimentaiei i discursului: S-i mai
atenueze din neajunsurile vrstei.
Tema i viziunea despre lume se reflect n romanul clinescian i
n atitudinea fa de personajul feminin. S-a vorbit mult despre
titlul romanului i a fost pus n legtur cu modul n care se

raporteaz Felix i Pascalopol la comportamentul Otiliei; n


principiu, critica literar este de acord c romanul transfigureaz
feminitatea misterioas, adic ieit de sub imperiul canoanelor,
eliberat de prejudeci, nealterat de tutela patern sau de o
educaie rigid.
George Clinescu este un narator omniscient care tie totul
despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naraiunea la
persoana a III-a, conturnd adevrate caractere.
Relatia intre personaje-Ion

Aparitia prozei lui Liviu Rebreanu reprezinta un moment important


in evolutia romanului romanesc. Liviu Rebreanu este naratorul
romanului romanesc modern. Romanul Ion a fost publicat in
anul 1920. Aceasta opera complexa este creatia unui scriitor al
carui crez estetic este sa creeze prin intermediul operei pulsatia
vietii.
Liviu Rebreanu este creator de viata adevarata si oameni
adevarati,scriitorul fiind un fin observator al umanitatii.
Formula estetica a romanului Ion este roman realist datorita
viziunii asupra satului ardelenesc la sfarsit de secol XIX prin
intermediul unor aspect monografice.
Titlul romanului individualizeaza personalitatea lui Ion,unul dintre
personaje din perspectiva relatiei cu lumea satului.
Complexitatea compozitionala a textului genereaza o tematica
diversificata. Lumea satului este tema literaturii traditionale.Tema
familiei vizeaza relevarea unor scene de familie in cadrul famililor
de tarani,dar si in cadrul familiei Herdelea. Tema familiei se
contureaza in special in relatia intre parinti si copii pe motivul
literar al casatoriei din interes.

Textul este structurat in 13 capitoale si doua parti ce reprezinta


aspect fundamentale ale romanului,Glasul pamantului si Glasul
iubirii care se afla in relatie cu 2 teme fundamentale,iubirea si
obsesia pt pamant. Actiunea este prezentata pe 2 planuri
compozitionale din dorinta scriitorului de a crea un univers
fictional complet in care sa reflecte lumea satului. Fluxul
naratiunii este asigurat de principiul cronologiei liniare.
Incipitul romanului prezinta metafora drumului care reprezinta
destinul si datorita toponimiei sustine sistemul anticiparilor
specific romanului realist obiectiv. Satul pare pitit intr-o
scrantitura de coline ,iar imaginea Hristosului cu fata spalacita de
ploi si cu o cununita de flori vested pe picioare avertizeaza asupra
universului desacralitzat in care este plasat destinul
personajelor.Romanul Ion este centrat pe baza relatiei dintre Ion
si Ana. Cuplul Ion-Ana se configureaza inca de la inceputul
romanului in scena horei in care sunt definite conditia sociala a
persinajelor, dar si profilul moral al acestora . Portretul
personajului masculin reflecta firea impulsiva care ii va alimenta
sentimentul de ura. Personaj complex ,protagonistul operei este
prezentat de catre prozator in special in functie de pasiunea sa pt
pamant ce ii asigura demnitate si recunoastere in comunitate.
Ana este caracterizata prin statutul de fata bogata. . Pasiuea lui
Ion pt pamant exlcude iubirea si astfel intre personaje se creaza o
relatie interumana conflictuala si dramatica .El nu si poate implinii
dorinta decat prin casatoria cu o fata bogata . Indragostit de
Florica, o tanara mai saraca decat el ,Ion se va orienta spre Ana
,fiica unui taran instarit Vasile Baciu. In evolutia relatiei, momentul
hotarator este cel in care Ion se horaraste spre Ana convins ca
pamantul reprezinta idealu suprem al existentei sale. Discutia cu
Titu Herdelea il determina sa conceapa o strategie de seducere a
fetei in scopul unei casatorii din interes. Dupa ce o seduce Ion se
instraienaza.La nunta dintre cei 2 visul de iubire al Anei se
spulbera atunci cand observa ca Ion inca o iubeste pe Florica.

Nasterea copilului nu schimba relatia intre sotii fiindca Ion nu


manifesta pt Ana decat indiferenta.Acest lucru denota degradarea
relatiei intre sotii. Ana se sinucide considerand ca este singura
evadare dintr o viata nefericita.La scurt timp murind si copilul lor.
Destinul lui Ion este tragic. Dupa moartea Anei aceasta incearca
sa recupereze iubirea Floricai fiind ucis de George Bulbuc. Relatia
dintre cele doua personaje este supusa sub un clopot tragic.In
final Ion este ucis de catre George. Finalul reia prin simetrie
compozitionala imaginea drumului si al destinului tragic al
personajelor evidentiind si motivul trecerii ireversibile a timpului.
Daca la inceput drumul parea vesel,plin de speranta,la sfarsit este
batatorit si se pierde in soseaua cea mare si fara de inceput.In
roman se evidentiaza o serie de conflicte. Conflictul interior
generat de cele doua voci,iubirea si pamantul il vor transforma pe
Ion intr un personaj dilemmatic. Conflictele exterioare cu Vasile
Baciu si George Bulbuc au un rol semnificativ in sfera existentiala
a personajului.

Tema si viziune

Ion
Liviu Rebreanu

Aparitia prozei lui Liviu Rebreanu reprezinta un moment important


in evolutia romanului romanesc. Liviu Rebreanu este naratorul
romanului romanesc modern. Romanul Ion a fost publicat in
anul 1920. Aceasta opera complexa este creatia unui scriitor al
carui crez estetic este sa creeze prin intermediul operei pulsatia
vietii.
Liviu Rebreanu este creator de viata adevarata si oameni
adevarati,scriitorul fiind un fin observator al umanitatii.

Formula estetica a romanului Ion este roman realist datorita


viziunii asupra satului ardelenesc la sfarsit de secol XIX prin
intermediul unor aspect monografice.
Titlul romanului individualizeaza personalitatea lui Ion,unul dintre
personaje din perspectiva relatiei cu lumea satului.
Complexitatea compozitionala a textului genereaza o tematica
diversificata. Lumea satului este tema literaturii traditionale.Tema
familiei vizeaza relevarea unor scene de familie in cadrul famililor
de tarani,dar si in cadrul familiei Herdelea. Tema familiei se
contureaza in special in relatia intre parinti si copii pe motivul
literar al casatoriei din interes.
Textul este structurat in 13 capitoale si doua parti ce reprezinta
aspect fundamentale ale romanului,Glasul pamantului si Glasul
iubirii care se afla in relatie cu 2 teme fundamentale,iubirea si
obsesia pt pamant. Actiunea este prezentata pe 2 planuri
compozitionale din dorinta scriitorului de a crea un univers
fictional complet in care sa reflecte lumea satului. Fluxul
naratiunii este asigurat de principiul cronologiei liniare.
Incipitul romanului prezinta metafora drumului care reprezinta
destinul si datorita toponimiei sustine sistemul anticiparilor
specific romanului realist obiectiv. Satul pare pitit intr-o
scrantitura de coline ,iar imaginea Hristosului cu fata spalacita de
ploi si cu o cununita de flori vested pe picioare avertizeaza asupra
universului desacralitzat in care este plasat destinul
personajelor.Primul plan compozitional al operei il evidemtiaza pe
Ion care doreste sa ocupe un loc de frunte in sat. El nu si poate
implinii dorinta decat prin casatoria cu o fata bogata . Indragostit
de Florica, o tanara mai saraca decat el ,Ion se va orienta spre
Ana ,fiica unui taran instarit Vasile Baciu. Intr o discutie cu Titu,
fiul invatorului Herdelea i se sugereaza lui Ion cum sa procedeze
ca sa i o dea Baciu pe Ana de nevasta. Ion o seduce pe Ana dar
nu se grabeste s o ceara de nevasta pana cand tatal ei nu
accepta sa i cedeze o parte din pamanturi . Dupa nunta cu Ana

,Ion devine violent dandu i acesteia sentimentu ca nu o va iubii


niciodata. Desi au impreuna un copil ,Ana isi pune capat zilelor si
la scurt timp moare si copilul lor. Ramas singur Ion se simte din
nou atras de Florica, desi aceasa se maritase intre timp cu George
Bulbuc. Cel de al doilea plan epic il are ca protagonist pe Zaharia
Herdelea. Invatatorul intra in conflict cu autoritatile maghiare pt
ca inaintase un memoriu redactat la cererea lui Ion,conflict dublat
de conflictul exterior pt ca invatatorul pt a supravietui ajunge sa l
sustina la algeri pe candidatul maghiar.In final Ion este ucis de
catre George. Finalul reia prin simetrie compozitionala imaginea
drumului si al destinului tragic al personajelor evidentiind si
motivul trecerii ireversibile a timpului. Daca la inceput drumul
parea vesel,plin de speranta,la sfarsit este batatorit si se pierde in
soseaua cea mare si fara de inceput.In roman se evidentiaza o
serie de conflicte. Conflictul interior generat de cele doua
voci,iubirea si pamantul il vor transforma pe Ion intr un personaj
dilemmatic. Conflictele exterioare cu Vasile Baciu si George
Bulbuc au un rol semnificativ in sfera existentiala a
personajului.Viziunea naratorului este realist obiectiva asupra
satului prin conturarea unei problematici complexe. Aceasta
viziune este realista prin actiunea romanului ce defineste in
universul complex creat doua planuri compozitionale. Pentru a
crea o viziune realista ,naratorul utilieaza naratiunea
heterodiegetica, perspectiva narativa obiectiva a naratorului
omniscient. Aceasta viziune este completata printr un stil sobru si
impersonal aflat in relatie cu destinul tragic al personajelor.
In opinia mea, romanul Ion de Liviu Rebreanu este deosebit prin
compozitia sa si prin modul in care este prezentata lumea satului
prin intermediul unei monografii. George Calinescu afirma ca Ca
si in Mara lui Slavici ,eroii nu sunt indivizi cu viata unica ci
exponenti ai clasei si generatiei.
Relatia intre personaje Maitreyi

Mircea Eliade apartine in ceea ce priveste creatia literara perioadei


interbelice. Romanul Maitreyi aparut in 1933 descrie trasaturile romanului
experientei,formula estetica,epica care se incadreaza in modernitate.
Modernismul este o directive in literature interbelica promovata de catre
criticul Eugen Lovinescu in functie de teoria sincronismului. Autenticitatea
romanului propune o alta formula a realismului,realism modern subiectiv,ce
poate fi identificat prin trairile dramatice.
Titlul operei literare anticipeaza astfel o eroina puternica ce configureaza si
tema fiintiala ( Orice opera ce are titlul numele unui personaj are intre
teme si tema fiintei,adica o personalitate puternica cu grad inalt de
individualizare).
Tematica operei surprinde iubirea intiatica traita din perspective conditiei
indragostitului ca experienta a libertatii absolute,cunoasterea ca forma de
relevare a sacrului si creatia ca act de autodifinire.
Romanul este structurat in 15 capitole in functie de 2 planuri
compozitionale ce descriu relatari concomitente cu momentul actiunii
inserate in jurnalul iubirii si experientei ontologice si planul compositional al
evocarii retrospective care inglobeaza analiza lucida a celui detasat de
presiunea evenimentelor si capabil sa evoce pe baza unei cunoasteri mai
profunde,complete a acestora.
Incipitul abrupt al romanului surprinde prin tonalitatea confesiuni i
atitudinea personajului-narator, prin sinceritatea povestirii, luciditatea
analizei, autenticitatea faptului trit, dar i prin misterul femeii iubite.
Romanul isi organizeaza subiectul in jurul cuplului Allan-Maitreyi. Tanarul
este un inginer englez venit din Europa la Caluta,iar Maitreyi,fiica
inginerului Sen,seful sau. Dupa ce Allan se imbolnaveste de malaria in
perioada de convalescemta este invitat sa locuiasca in casa lui Sen unde
se imprieteneste cu Maitreyi,o adolescent de 16 ani,cu preocupari literare
si filozofice. In mijlocul familiei inginerului,Allan traieste o experinta inedita.

Contactul cu o alta latura a culturii inedited pe care initial o desconsidera.


Pe fondul acestui miracol al cunoasterii unei culture inedited se infiripa o
mare iubire intre Allan si Maitreyi. Allan se indragosteste de ea ,devine de
fascinate de sufletul ei pentru ca ea manifesta o profunzime in gandire pe
care Allan nu o mai cunoscuse Este cea mai talentata si mai enigmatica
fata din cate am cunoascut. Povestea de dragoste isi are punctual
culminant intr o scena semnificativa ,cea a logodnei de la Lacuri cand
eroina face un legamant sacru de dragoste. Atunci cand sora Maitreyiei
deconspira iubirea dintre cei doi,Allan este alunga dincasa cu interdictia de
a mai lua vreodata legatura cu fata. Dezamagit,se retrage in Himalaya pt o
perioada de liniste sufleteasca si recuperare a sentimentelor ranite. Acolo o
intalneste pe Jenia Isac care la randul ei cauta eliberarea de experiente
dramatice. Legatura cu aceasta ii reconfirma iubrea pt Maitreyi pe care o
considera o experienta absoluta. Din dorinta de a fi alungata din familie pt
a-l urma,fata comisese un gest disperat. . Aceasta experienta nu va face
decat sa adanceasca incertitudinea lui Allan care isi incheie jurnalul cu o
succesiune de inteorgatii:Si daca n ar fi decat o pacaleala a dragostei
mele,de ce sa cred,de unde sa stiu,as vrea sa privesc ochii
Maitreyiei.Allan care isi incheie jurnalul cu o succesiune de inteorgatii:Si
daca n ar fi decat o pacaleala a dragostei mele,de ce sa cred,de unde sa
stiu,as vrea sa privesc ochii Maitreyiei.

Tema si viziune-

Maitreyi

Mircea Eliade

Mircea Eliade apartine in ceea ce priveste creatia literara perioadei


interbelice. Romanul Maitreyi aparut in 1933 descrie trasaturile romanului
experientei,formula estetica,epica care se incadreaza in modernitate.
Modernismul este o directive in literature interbelica promovata de catre
criticul Eugen Lovinescu in functie de teoria sincronismului. Autenticitatea
romanului propune o alta formula a realismului,realism modern subiectiv,ce
poate fi identificat prin trairile dramatice.

Titlul operei literare anticipeaza astfel o eroina puternica ce configureaza si


tema fiintiala ( Orice opera ce are titlul numele unui personaj are intre
teme si tema fiintei,adica o personalitate puternica cu grad inalt de
individualizare).
Tematica operei surprinde iubirea intiatica traita din perspective conditiei
indragostitului ca experienta a libertatii absolute,cunoasterea ca forma de
relevare a sacrului si creatia ca act de autodifinire.
Romanul este structurat in 15 capitole in functie de 2 planuri
compozitionale ce descriu relatari concomitente cu momentul actiunii
inserate in jurnalul iubirii si experientei ontologice si planul compositional al
evocarii retrospective care inglobeaza analiza lucida a celui detasat de
presiunea evenimentelor si capabil sa evoce pe baza unei cunoasteri mai
profunde,complete a acestora.
Incipitul abrupt al romanului surprinde prin tonalitatea confesiuni i
atitudinea personajului-narator, prin sinceritatea povestirii, luciditatea
analizei, autenticitatea faptului trit, dar i prin misterul femeii iubite.
Romanul isi organizeaza subiectul in jurul cuplului Allan-Maitreyi. Tanarul
este un inginer englez venit din Europa la Caluta,iar Maitreyi,fiica
inginerului Sen,seful sau. Dupa ce Allan se imbolnaveste de malaria in
perioada de convalescemta este invitat sa locuiasca in casa lui Sen unde
se imprieteneste cu Maitreyi,o adolescent de 16 ani,cu preocupari literare
si filozofice. In mijlocul familiei inginerului,Allan traieste o experinta inedita.
Contactul cu o alta latura a culturii inedited pe care initial o desconsidera.
Pe fondul acestui miracol al cunoasterii unei culture inedited se infiripa o
mare iubire intre Allan si Maitreyi pe fondul unor relatii din ce in ce mai
aproapiate cu familia acesteia. De fapt inginerul dorea sa l adopte sis a
emigreze impreuna in Anglia. Intelegand afectiunea familiei drept o
incurajare a relatiei cu Maitreyi,Allan nu ezita sa se implice total
raspunzand astfel iubirii fetei in ciuda luciditatii sale de european. Povestea
de dragoste isi are punctual culminant intr o scena semnificativa ,cea a
logodnei de la Lacuri cand eroina face un legamant sacru de dragoste.
Atunci cand sora Maitreyiei deconspira iubirea dintre cei doi,Allan este

alunga dincasa cu interdictia de a mai lua vreodata legatura cu fata.


Dezamagit,se retrage in Himalaya pt o perioada de liniste sufleteasca si
recuperare a sentimentelor ranite. Acolo o intalneste pe Jenia Isac care la
randul ei cauta eliberarea de experiente dramatice. Legatura cu aceasta ii
reconfirma iubrea pt Maitreyi pe care o considera o experienta absoluta.
Din dorinta de a fi alungata din familie pt a-l urma,fata comisese un gest
disperat. Aceasta experienta nu va face decat sa adanceasca
incertitudinea lui Allan care isi incheie jurnalul cu o succesiune de
inteorgatii:Si daca n ar fi decat o pacaleala a dragostei mele,de ce sa
cred,de unde sa stiu,as vrea sa privesc ochii Maitreyiei.Allan care isi
incheie jurnalul cu o succesiune de inteorgatii:Si daca n ar fi decat o
pacaleala a dragostei mele,de ce sa cred,de unde sa stiu,as vrea sa
privesc ochii Maitreyiei.

Tema si viziunea- Morometii


Marin Preda

Marin Preda este unul dintre cei mai important prozatori din
perioada postbelica. Opera sa continua seria de capodopere din
perioada interbelica,dar se fundamenteaza pe o conceptie
profund modern despre roman. Opera prozatorului insumeaza mai
multe romane din care amintim Delirul,Cel mai iubit dintre
pamanteni. Romanul Morometii este inspirit de realitatiile
sociale,istorice si politice ale epocii contemporane scriitorului si
din experienta sa de viata. Opera este alcatuita din 2
volume,primul aparut in 1955,iar cel de al 2lea in 1967. Genza
romanului inregistreaza alaturi de experienta scriitorului prinvind
lumea satului si latura personala deoarece in opera asistam la
crearea unei proiectii fictionale a tatalui scriitorului prin personajul
Ilie Moromete.

Roman realist obiectiv cu elemente traditionaliste si moderniste pt


ca abordeaza lumea satului prin elemente ce ii reflecta latura
patriarhala. Compozitia primului volum este ordonata pe o axa
fundamentala,axa timpului. Prima parte surprinde o durata ampla
de sambata seara cand familia Moromete se intoarce de la camp
pana duminica noaptea atunci cand Polina,fiica lui Tudor Balosul
fuge cu Birica. Partea a doua alatura prin tehnica colajului,scene
din viata mai multor familii taranesti :Moromete,Balosul,iar partea
a treia cuprinde 2 mai episoade :secerisul si conflictul lui
Moromete cu familia sa. Incipitul operei este modern cu intrari
multiple si reflecta tema timpului. Finalul primului volum aduce in
prim plan aceeasi tema: timpul care de data asta se dovedeste
nerabdator.
Compozitia celui de al 2lea volum cuprinde 5 parti si ilustreaza
evenimentele traite de familia Moromete,dar si de comunitatea
taraneasca. Incipitul celui de al doilea volum prezinta tema
schimbarii raportata la conceptele morale. Finalul reflecta modul
in care valorile tatalui sunt preluate de catre fiul sau mai
mic,Niculae.
Primul volum este mai ales romanul unei familii avandu l ca
protagonist pe Ilie Moromete. El traieste cu iluzia ca familia lui
este unita si nimeni nu poate distruge acest lucru,atata vreme cat
tine laolalta cele 14 pogoane de pamant. Familia sa este mixta,iar
membrii ei au interese diferite,iar acest aspect va genera mai
multe conflicte. Cei 3 feciori mai mari: Paraschiv,Nila si si Achin o
urasc pe mama lor vitrega Catrina si pe copii pe care ii avea cu
Moromete: Ilinca,Tita si Niculae. Feciorii ii mai reprosau tatalui
faptul ca nu face nimic toata ziua si ca nu are banii lui Balosul.
Desi tatal incearca sa le faca pe plac fiilor vanzand cereal la
munte acestia sunt incontinuare nemultumiti si planuiesc sa fuga
la Bucuresti cu oile si caii familiei. Pt a platii impozitele si rata la
banca Moromete cedeaza rugamintii imtregii familii de a l lasa pe
Achim sa plece cu oile la Bucuresti. Aceasta insa nu trimite niciun

ban,iar suspiciunile lui Moromete se amplifica dupa o discutie cu


un satea,Scamosul. Moromete incearca in zadar sa evite
destramarea familiei dupa seceris. Paraschiv si Nila vor fugi luand
cu ei bani,caii si lucrurile din lada de zestre a fetelor,dupa un
conflict puternic cu tatal sau. Moromete este pus astfel in situatia
de a vinde din pamant pt a platii impozitele.
Prima scena semnificativa a operei este scena venirii Morometiilor
de la camp care inaugureaza sistemul anticiparilor ,element
important in constructia romanului doric. Aceasta scena creaza
imaginea destramarii familiei. Urmatoarea scena este scena cinei
de sambata seara din tinda casei Morometiilor ce prezinta familia
reunita in jurul unei mese joase.
O alta scena cu functie simbolica este scena taierii salcamului.
Acesta pare o fiinta magica, martor si pastrator al unor
misterioase manifestari ale lumii taranesti. El face parte din viata
familiei Moromete si din viata satuluiToata lumea cunoaste acest
salcam.
Alaturi de aceste scene semnificative pentru tema familiei sic ea
a destinului individual mai apar scene semnificative privind
existenta lumii taranesti. Primul volum este animat de conflictul
intre Moromete si fiii sai un conflict determinat de mentalitati
diferite. In timp ce tatal este simbolul unei lumi patriarhale cu
principia morale,solide ,fiii atrasi de latura materiala a vietii se
instraineaza nu doar de tatal sau, cat si de valorile satului.
In planul semnificatiilor acest conflict este definitoriu pt tema
familiei,dar si pt tema conditiei umane reflectand o maniera
originala de a ilustra mitul tatalui si al fiului risipitor. Prin
comparatie cu primul volum, in cel de al doilea volum conflictul
din familie este extins acum la nivelul intregii comunitati si devine
un conflict social cu profunde conotatii politice.

Relatia intre personaje-Ultima noapte

Literatura interbelica reprezinta o perioada de cultura moderna in


contextual modernizarii societatii,dar si o reintoarcere spre traditii
din perspective filozofica.
Exitenta a doua directi,modernismul si traditia ,realismul
evidentiaza o ampla activitate cultural menita sa releve ma multe
modele artistice.
Aparitia romanului Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de
razboi,in 1930 reprezinta un moment important in evolutia
romanului romanesc prin crearea unei formule estetice ,roman de
analiza psihologica. Crezul estetic al scriitorului definit ulterior
prin conceptul estetic de autenticitate vizeaza crearea unei proze
subiective. Autenticitatea trairilor se va defini in marturisirile
scriitorului prin luciditateEu nu pot fi onest decat la persoana I .
Geneza romanului releva aspecte ale experientei personale a
autorului ,memorialul de companie al sublocotenentului Camil
PetrescuDin mine insumi nu pot iesi orice as face,eu nu pot
descrie decat proprile mele senzatii,propriile mele imagini,eu nu
vorbi onest decat la persoana I
Titlul se afla in relatie cu 2 dintre cele mai importante teme ale
romanului,iubirea si razboiul avand valente anticipative in ceea ce
priveste semnificatiile acestor teme. Pentru prozatorul Camil
Petrescu ,iubirea si razboiul prezentate in contextual metaforei
noapte reprezinta reflectari ale unor categorii negative ale
existentei din perspectiva unor sentimente cum ar fi
singuratatea,gelozia si moartea.
Universul tematic al operei valorifica teme ce corespund
modernitatii in proza. Tema inadaptarii intelectualului intr o
societate dominata de mediocritate se formeaza prin tema
iubirii,cunoasterii,conditiei umane si razboiul.

Romanul debuteaza printr un incipit cu valente confesive ce


instaureaza naratiunea homodiegetica si focalizarea personajului
narator care analizeaza cu luciditatea situatia Romaniei in
preajma primului Razboi Mondial.
Textul este organizat in doua parti in functie de principiul
compositional al memoriei involuntare si tehnica insertiei
(romanul iubirii este inserat pe fondul romanului de razboi).
Astfel ,romanul releva 3 planuri narative, un plan al lumii
exterioare ,un plan al constiintei personajului si un plan cadru in
care este prezentata burghezia bucuresteana a primelor decenii a
secolului XX. Tehnica alternantei intre planurile compozitionale
reflecta dorinta scriitorului de a avea un flux narativ.
Astfel romanul este centrat asupra relatiei dintre Stefan si Ela
valorificand iubirea dintre un intelectual lucid in imagimea lui
Stefan Gheorghidiu si o proiectie a omului comun care poate fi
regasita in personajul Ela. Student la filozofie, protagonistul se
casatorise cu o coelga de facultate, Ela alaturi de care traieste la
inceput o iubire autentica. Relatia intre personaje se intemeiaza
pe iubire. Traita initial de personajul masculin ca un acord
sufletesc. O mostenire neasteptata din partea unui unchi bogat
destrama aromina celor 2 indragostiti atunci cand tanarul cuplu
patrunde in societatea bucurestene.
Ela pare a se adapta rapid la lumea modena si noului stil de viata
si este atrasa in curand spre iprocrizie ,iar Stefan asisita
neputincios la transformarea ei intr o femeie mondena traind
drama unei incertitudinii dominata de gelozie.In scena cinei de la
unchiul Tache,are curajul sa promoveze superioritatea aceluiasi
sentiment in contradictie cu toti membrii familiei sale. Calatoria
alaturi de Ela la Odobesti,scena umilintei si geloziei lui Stefan
Gheorghidiu creeaza imaginea contrastului intre aparenta si
esenta personajului.
Evocarea noptii de 15 ianuarie cand intors de la Azuga, Stefan
are certiduinea infidelitatii Elei urmata de imapcari si despartiri

succesive deschide rani dureroase in sufletul sau. Finalul operei


releva o alta imgine a cuplului aflat la Bucuresti . Stefan nu da
curs scrisorii anonime pt a i prinde si pedepsii pe Ela si
Grigoriade ci propune acesteia divortul ca o schimbare a eroului
care gaseste puterea de a se elibera de trecut I am scris ca i las
absolut tot ce este in casa de la obiecte de pret la carti de la
lucruri personale la amintiri adica tot trecutul.
Finalul este modern,deschis cu ample semnificatii la nivelul
statutului personajului principal care are puterea sa renunte la
iubirea lui Ela si sa se elibereze de trecut.
Conflictul intre lumea constiintei personajului si lumea realitatii
este datorat de modul in care eul constiinta defineste existenta
drept idealitate ,iar realitatea reflecta doar valori negative. Pentru
a amplificarea conflictului si crearea imaginii unei tensiuni
interioare a eroului,scriitorul va insera romanul de dragoste pe
fondul romanului de razboi. Conflictul intre generatii este
determinat de tema familiei si a iubirii.

Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi


Camil Petrescu

Literatura interbelica reprezinta o perioada de cultura moderna in


contextual modernizarii societatii,dar si o reintoarcere spre traditii
din perspective filozofica.
Exitenta a doua directi,modernismul si traditia ,realismul
evidentiaza o ampla activitate cultural menita sa releve ma multe
modele artistice.
Aparitia romanului Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de
razboi,in 1930 reprezinta un moment important in evolutia

romanului romanesc prin crearea unei formule estetice ,roman de


analiza psihologica. Crezul estetic al scriitorului definit ulterior
prin conceptul estetic de autenticitate vizeaza crearea unei proze
subiective. Autenticitatea trairilor se va defini in marturisirile
scriitorului prin luciditateEu nu pot fi onest decat la persoana I .
Geneza romanului releva aspecte ale experientei personale a
autorului ,memorialul de companie al sublocotenentului Camil
PetrescuDin mine insumi nu pot iesi orice as face,eu nu pot
descrie decat proprile mele senzatii,propriile mele imagini,eu nu
vorbi onest decat la persoana I
Titlul se afla in relatie cu 2 dintre cele mai importante teme ale
romanului,iubirea si razboiul avand valente anticipative in ceea ce
priveste semnificatiile acestor teme. Pentru prozatorul Camil
Petrescu ,iubirea si razboiul prezentate in contextual metaforei
noapte reprezinta reflectari ale unor categorii negative ale
existentei din perspectiva unor sentimente cum ar fi
singuratatea,gelozia si moartea.
Universul tematic al operei valorifica teme ce corespund
modernitatii in proza. Tema inadaptarii intelectualului intr o
societate dominata de mediocritate se formeaza prin tema
iubirii,cunoasterii,conditiei umane si razboiul.
Romanul debuteaza printr un incipit cu valente confesive ce
instaureaza naratiunea homodiegetica si focalizarea personajului
narator care analizeaza cu luciditatea situatia Romaniei in
preajma primului Razboi Mondial.
Textul este organizat in doua parti in functie de principiul
compositional al memoriei involuntare si tehnica insertiei
(romanul iubirii este inserat pe fondul romanului de razboi).
Astfel ,romanul releva 3 planuri narative, un plan al lumii
exterioare ,un plan al constiintei personajului si un plan cadru in
care este prezentata burghezia bucuresteana a primelor decenii a

secolului XX. Tehnica alternantei intre planurile compozitionale


reflecta dorinta scriitorului de a avea un flux narativ.
Scenele semnificative ale romanului vor evidentia un discurs
narativ in conformitate cu principile modernitatii in proza , dar si
relatii de opozitie intre sisteme de valori diferite. In scena discutiei
de la Popota, personajul analizeaza sentimentul de iubire
insistand asupra imagini absolute Cei care se iubesc au drept de
viata si de moarte unul asupra celuilalt. Student la filozofie,
protagonistul se casatorise cu o coelga de facultate, Ela alaturi de
care traieste la inceput o iubire autentica. O mostenire
neasteptata de la un unchiu bogat schimba total situatia tinerei
familii si o antreneaza intr o viata mondena care spre suprinerea
eroului o atrage tot mai mult pe sotia sa.In scena cinei de la
unchiul Tache,are curajul sa promoveze superioritatea aceluiasi
sentiment in contradictie cu toti membrii familiei sale. Calatoria
alaturi de Ela la Odobesti,scena umilintei si geloziei lui Stefan
Gheorghidiu creeaza imaginea contrastului intre aparenta si
esenta personajului.
Finalul este modern,deschis cu ample semnificatii la nivelul
statutului personajului principal care are puterea sa renunte la
iubirea lui Ela si sa se elibereze de trecut.
Conflictul intre lumea constiintei personajului si lumea realitatii
este datorat de modul in care eul constiinta defineste existenta
drept idealitate ,iar realitatea reflecta doar valori negative. Pentru
a amplificarea conflictului si crearea imaginii unei tensiuni
interioare a eroului,scriitorul va insera romanul de dragoste pe
fondul romanului de razboi. Conflictul intre generatii este
determinat de tema familiei si a iubirii.