Profesor Coordonator:

Andriescu Camelia
Elevi:
Filip Elena-Simona
Puscasu Andreea-Simona
Sandu Marinela
Sirbu Alina-Cristina
Timofti Andreea- Elena

Cuprins
Argument.................................................................................................................... 3
Capitolul I Ce sunt vitaminele..................................................................................... 4

An scolar 2010-2011

I.1 Generaliti.............................................................................................. 4
I.2 Particulariti........................................................................................... 5
Capitolul II Rolul Vitaminelor....................................................................................... 7

II.1 Rolul vitaminelor................................................................................. 7

II.2 Tendinte viitoare in consumul de vitamine......................10
III Concluzii................................................................................................................ 11
Capitolul IV Anexe..................................................................................................... 12
Anexa nr. 1............................................................................................................. 12
Anexa nr. 2............................................................................................................. 13
Anexa nr. 3............................................................................................................. 13
Anexa nr. 4............................................................................................................. 13
Anexa nr. 5............................................................................................................. 13
Anexa nr. 6............................................................................................................. 14
Anexa nr. 7............................................................................................................. 14
Anexa nr. 8............................................................................................................. 14
Anexa nr. 9............................................................................................................. 14
Bibliografie................................................................................................................ 15

Argument
Meninerea i ntrirea sntii, n condiiile prezente de poluare i stres ale lumii ntregi
constituie factorul de baz pentru ca omul s poat participa eficient i active la viaa social.
2

Cuvntul ,,sntate, care evoc o stare att de preioas fiecruia, apare frecvent n
vorbirea curent, nelipsind aproape niciodat cu ocazia urrilor de bine.
Vitaminele sunt deseori neglijate de ctre oameni. i aduc aminte de ele doar daca sunt
trai de mneca de ctre doctori. Analizele sunt un argument forte. Trebuie sa fim extrem de
ateni pentru ca organismul nostru chiar are nevoie de vitamine pentru a putea funciona corect.
In acelai timp trebuie sa nu abuzam de acestea, caci intoxicaiile sunt extrem de reale si
neplcute. Astfel, vitamina A, luata excesiv in primul trimestru de sarcina, risca sa provoace
ftului malformaii urechilor, fetei si sistemului nervos. Aceste accidente survin in cazul dozelor
ce depesc de 5 ori necesarul zilnic recomandat.
Vitamina D, luata timp ndelungat si in doze mari, provoac tulburri digestive si mai ales
renale. Daca intoxicaia continua, ea risca sa duca la crearea de depozite de calciu pe rinichi,
artere, inima si plmni.
Cu toate acestea interesul pentru vitamine trebuie sa fie crescut. Daca toata lumea
cunoate rolul vitaminei D in prevenirea rahitismului, mai puin cunoscut este rolul sau
modulator in tumorile mamare si rolul sau preventiv, in asociaie cu vitamina A, in cazul
cancerului de piele. De asemenea, cine cunoate rolul benefic al vitaminei E asupra imunitii
celulare si in diminuarea mortalitii in cazul bolilor arteriale si asupra infarcturilor miocardice?
Atenie mare si in cazul interaciunilor dintre vitamine si anumite medicamente care
provoac carente vitaminice. Anumite antidepresive provoac o carenta de vitamina B2, anumite
medicamente pentru tuberculoza diminueaz cantitatea de vitamina B9 din snge si perturba
metabolismul vitaminei D.
Pilula contraceptiva diminueaz cantitatea de vitamina B9, B12 si C din snge. In sens
invers, vitamina B3 induce hipoglicemia, B9 diminueaz cantitatea de antiepileptice din snge.
Vitaminele K si C interfereaz in efectele anumitor coagulante orale.
Cu toate acestea, medicamentele si vitaminele se pot ajuta reciproc. Astfel, anumite
medicamente anticancerigene au efecte mai puternice luate mpreuna cu doze de vitamina B9 si
E. Vitamina C creste efectele medicamentelor care acioneaz in cazul bolii Parkinson, iar dozele
mari de vitamina E mrete efectele anticoagulantelor orale.
Curele pe care le facei trebuie sa fie scurte pentru a evita intoxicaia. Nu cumprai orice
fel de produse. Preferai produsele recomandate de ctre medicul dvs. care v va crea o cura
personalizata, in funcie de rezultatul analizelor. In cazul in care suntei nsrcinata, fii foarte
prudenta: nu luai vitamina A fr acordul medicului, caci riscai sntatea copilului.
Cu toate acestea nu uitai ca deseori vitaminele sunt ascunse la indemna. Alimentele de
baza cuprind foarte multe dintre acestea, iar pastilele devin doar suplimente alimentare. Este mult
mai simplu sa mncai echilibrat si sntos, dect sa dai banii pe pastile. Legumele proaspete,
fructele, lactatele, pestele sunt comori de vitamine din ambele grupe.

Capitolul I Ce sunt vitaminele

I.1 Generaliti
Vitaminele reprezinta un grup de substante organice naturale, necesare organismului (desi
in cantitati mici), pentru realizarea in conditii optime a unor procese metabolice esentiale.
Vitaminele, prin moleculele lor, nu elibereaza energie si nu au nici roluri plastice, insa sunt
esentiale in generarea acesteia. Deoarece majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre
organism, acesta trebuie sa le primeasca prin dieta (fie ca atare, fie sub forma de provitamine).
Exista 13 vitamine esentiale (lipsa lor afecteaza functionalitatea normala a organismului): A, C,
D, E, K, tiamina (B1), riboflavina (B2), niacina (B3), acidul pantotenic, biotina, vitamina B6,
vitamina B12, acidul folic.
Functiile vitaminelor sunt complexe, incluzand aici: functie de hormoni sau hormon-like
(vitamina D), antioxidanti (vitamina E), rol in cresterea si diferentierea tisulara (vitamina A) si
lista poate continua.
Vitaminele sunt grupate in doua categorii (aceasta clasificare fiind utila mai mult din
punct de vedere nutritional):
- liposolubile (A, D, E, K), acestea depozitandu-se in tesuturi liposolubile si in ficat
- hidrosolubile (C, P, B) pe care organismul le foloseste imediat, altfel se pierd prin urina. Singura
vitamina hidrosolubila ce poate realiza depozite este vitamina B12 (la nivel hepatic), aceste
depozite mentinandu-se ani de zile. Vitaminele liposolubile sunt solubile in lipide si insolubile in
apa, iar utilizarea (digestia si absorbtia lor) depinde de capacitatea organismului de a procesa
lipidele alimentare.
Vitaminele hidrosolubile se absorb in proportii mari din tubul digestiv, insa au nevoie de
prezenta acidului clorhidric in sucul gastric. Excesul lor este eliminat urinar, organismul
nerealizand, cu o singura exceptie, deja amintita, depozite (in caz de insuficiente, carentele lor
apar foarte repede).
Vitaminele sunt substante chimice cu structura diversa care desi folosite n cantitati foarte
mici au un rol esential n mentinerea proceselor celulare vitale. Lipsa lor n alimentatie provoaca
patologii de nutritie. Denumirea de vitamine provine de la cuvntul latin vita ceea ce nseamna
viata.
Vitaminele se gasesc n cantitati mici n alimentele naturale, fac parte din biocatalizatori si
sunt factori alimentari indispensabili corpului. Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine
provoaca hipo- sau avitaminoze, boli care n cazuri grave se pot solda cu moartea

I.2 Particulariti

Studiul vitaminelor este in plin avant. S-a constatat un interes crescut pentru unele dintre
ele, mai ales in anumite perioade ale vietii, la un nou-nascut, la copii, la femeia insarcinata si
persoanele in varsta. Studiile au observat, dar nu au putut dovedi, la subiectii care au carente
frecvente anumite boli, cum ar fi cele cardio-vasculare, cataractele, bolile reumatice, malformatii
congenitale, cancer, infectii.
Aportul zilnic de vitamine hidrosolubile
Partea 1
Vitamine

B1
Mg

B2
Mg

B3
Mg

Copii
10-12 ani

1,3-1,4

140

Barbati

1,3

1,6

14

Femei

1,1

1,5

11

Principalele surse
alimentare

Paine
integrala,
Legume
uscate,
Carne de
porc,
lapte, oua

Lapte, carne, peste, cereale

integrale, organe de pasare

Drojdie, carne, organe de

pasare, legume uscate, cafea

Partea 2
Vitamine

B5
Mg

B6
Mg

B8
Mg

Copii
10-12 ani

1,3

35

Barbati

1,8

50

Femei

1,5

50

Principalele surse
alimentare

Carne,
peste, oua

Drojdie, carne, organe de

pasare, legume proaspete,
fructe

Ficat, carne, fructe nu sunt

clare din punct de vedere
stiintific

Partea 3
Vitamine

B9
g

B12
g

Copii
10-12 ani

250

1,9

100

Barbati

330

2,4

110

Femei

300

2,4

110

Principalele surse
alimentare

Legume proaspete, naut, grau,

migdale, castane, ficat,
galbenusul de oua

Carne de vita,
crustacee, peste,
lapte, oua

Fructe, legume,
organe de pasare,
mezeluri

Necesarul zilnic de vitamine liposolubile

Vitamine

A
g

D
g

E
mg

K
g

Copii
(10-12 ani)

550

11

40

Barbati

800

12

45

Femei

600

12

35

Principalele
surse de
vitamine

Lapte, unt, oua, ficat,

peste, legume
proaspete, morcovi

Peste,oua, ficat
de vita, de oaie

Oua, carne, organe de

pasare, legume
proaspete, uleiuri
vegetale

Ficat,
varza,
spanac

Capitolul II Rolul Vitaminelor

II.1 Rolul vitaminelor

Prin imbunatatirea procedeelor de preparare si pastrare a acestora, a devenit posibila
cresterea calitatii conditiilor de hrana a individului mediu, in comparatie cu cel de acum un secol.
In plus, bolile de carenta, care erau foarte frecvente acum 60 de ani, au devenit rare, ca urmare a
interesului crescand de a cunoaste efectele vitaminelor asupra organismului.
La inceputul secolului trecut, multi nutritionist erau preocupati in principal de calorii,
considerate drept factorul principal al unei diete. Totusi, cativa pionieri in cercetare, precum
Lunin sau Hopkins au descoperit ca animalele supuse unui experiment de urmare a unei diete
purificate sau inadecvate, au dezvoltat unele deficiente, care puteau fi tratate sau prevenite cu
mici cantitati din anumite alimente sau extracte.
Efectul benefic al acestor suplimente s-a datorat, dupa cum a fost aratat, existentei unor
substante nutritive nedescoperite pana atunci, prezente in ficat, in legume si in alte alimente
"protectoare".
Experimentele au dus la descoperirea vitaminelor si a rolului acestora pentru viata animala.
Vitaminele sunt necesare dietei umane numai in proportie de cateva miligrame pe zi. Spre
deosebire de minerale, ele sunt distruse de temperaturi ridicate si, fiind instabile, se pot pierde in
timpul prepararii mancarurilor.
In functie de proprietatile si modul lor de actiune, exista vitamine:
- solubile in grasimi (liposolubile) vitaminele A, D, E si K;
- solubile in apa (hidrosolubile) vitamina C si cele opt vitamine din grupul B: tiamina (B1),
riboflavina (B2), niacina (B3), piridoxina (B6), acidul pantotenic (B5), cobalamina (B12), biotina
si acidul folic.
Rolul vitaminelor in organismele vii
Vitaminele si substantele minerale se mai numesc micronutrienti. Lipsa totala a unei
vitamine se numeste avitaminoza si poate duce la moartea organismului. De cele mai multe ori
insa apare o lipsa partiala numita hipovitaminoza. Pe de alta parte, hipervitaminoza inseamna
exces de vitamine in organism si duce la dezechilibre in desfasurarea proceselor metabolice.
1. Vitamina A (vezi anexa nr. 2) se mai numeste retinol sau vitamina cresterii. In stare
pura se prezinta sub forma de ulei sau cristale galbene. In plante se afla sub forma de provitamine
A carotenoidele, dintre care cel mai cunoscut este beta-carotenul. Carenta de vitamina A se
manifesta in special la nivelul pielii: aceasta devine uscata, aspra.
In privinta efectului nefast asupra vederii, xeroftalmia este boala specifica si se caracterizeaza
prin uscarea glandelor lacrimare, proces in urma caruia suprafata ochiului devine opaca, existand
riscul orbirii.
Hipervitaminozele A provoaca fenomene toxice si fragilitate.

2. Vitamina B1 (vezi anexa nr. 3) favorizeaza cresterea, este factor de nutritie necesar
bunei functionari a sistemului nervos, a inimii si a tubului digestiv.
Face parte din categoria vitaminelor hidrosolubile, asa incat se pierde prin fierbere. Se afla in
drojdia de bere, in taratele de grau, in ciuperci, legume uscate si nuci. Carenta vitaminei B1 duce
la asa-numita Beriberi, cea mai mare boala a lumii de acum o suta de ani. Ea afecteaza sistemul
nervos, producand slabiciune, pirderea apetitului, oboseala, nervozitate, paralizie, dureri,
umflarea membrelor datorata acumularii de fluide. Inima se mareste si isi incetineste bataile,
mortalitatea este ridicata.
3. Vitamina B2 (vezi anexa nr. 4) are un rol deosebit in mecanismul vederii, mentinerea
integritatii pielii si a mucoaselor. Alimentele de origine animala, care au in componenta aceasta
vitamina sunt rinichiul, ficatul, inima, creierul, splina, carnea de peste, icrele albusul de ou.
Dintre cele vegetale, amintim papadia, urzicile, spanacul, fasolea verde, ardeiul gras, caisele,
capsunile, strugurii si prunele. Aceasta vitamina asigura sanatatea unghiilor, a parului si previne
crampele musculare.
4. Vitamina B6 (vezi anexa nr. 5) nu se stocheaza in organism, fiind necesara
administrarea unei doze zilnice. Exista in taratele de grau, drojdia de bere, rinichi, ficat, creier.
Previne formarea carceilor, amelioreaza starile de greata. Se distruge prin fierbere sau congelare,
carenta ducand la dermatite si anemie.
5. Vitamina B17 (vezi anexa nr. 6) este mai putin cunoscuta, dar foarte controversata in
lumea medicala. Dupa ani de cercetari, biochimistul Ernest Krebs a izolat, in 1950, o noua
vitamina pe care a denumit-o "B17" cunoscuta si sub numele de "amigdalina".
Se aduc in discutie tot mai mult o serie de ipoteze conform carora cancerul ar fi o boala cauzata
de o deficienta nutritionala: absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa,
vitamina B17. Samburii de caise sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina B17.
In general, semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta, care le confera un
gust amarui, specific. Conform studiilor efectuate de Krebs, consumul zilnic a 7-10 samburi de
caise previne aparitia cancerului. Tratamentul, considerat in prezent neconventional, consta in
injectarea intravenoasa a unor doze de amigdalina, timp de doua-trei saptamani, urmat de doze
orale, pentru mentinere.
6. Vitamina C (vezi anexa nr. 7) este continuta, in principal, de fructe si legume, dintre
care cele mai importante sunt: ardei rosu si verde, hrean, spanac, loboda, conopida, ceapa verde,
ridichi, macese, coacaze rosii, zmeura, visine, corcoduse, gutui, caise si afine.
Unui adult i se recomanda consumarea a circa 700 g de legume si fructe. Vitamina C este solubila
in apa si ajuta la absorbtia fierului in organism, fixarea calciului, dar se distruge usor prin fierbere
si congelare. Vindeca ranile organismului, combate sangerarea gingiilor, ajuta la surmenaj fizic si
intelectual.
Este important de stiut ca aspirina tripleaza viteza de eliminare a vitaminei C. Boala
cauzata de carenta acesteia se numeste scorbut si se caracterizeaza prin scaderea greutatii,
slabiciune profunda, hemoragii subcutanate, inflamarea gingiilor, pierderea dintilor si chiar a
vietii.
8

7. Vitamina D (vezi anexa nr. 8) este liposolubila si se afla in alimente, atat in stare libera,
cat si sub forma de provitamine. Este rezistenta la temperatura, iar in cantitate mai mare se
gaseste in uleiurile de peste, in ficat, unt, oua, lapte, drojdie de bere etc.
Are un rol fiziologic foarte important, favorizand absorbtia calciului si a fosforului. Rolul
fundamental al vitaminei D consta in reglarea metabolismului. In avitaminoze D apare rahitismul,
la copii si osteomalacia, la adulti. Aceste boli se manifesta prin deformarea oaselor.
La inceputul secolului XX s-a descoperit ca ficatul de cod si uleiul obtinut din el, folosite la
inceput ca remediu babesc, erau chiar eficiente. In 1924 s-a ajuns la concluzia ca anumite
alimente tratate cu ultraviolete puteau preveni rahitismul. Aceste indicii au dus la descoperirea
unui compus biologic activ, vitamina D3, format in pielea animalelor, in timpul expunerii la
ultraviolete.
8. Vitamina E (vezi anexa nr. 9) (factorul antisterilitatii) are un rol foarte important in
reproducere. Exista din plin in uleiulin germeni de grau, in germenii de porumb si mai putin in
cel din floarea-soarelui.
Din regnul vegetal, sursele cele mai importante sunt: salata verde, spanacul, varza,
morcovii si, mai ales, mazarea verde.
Vitaminele fac parte din viata noastra, fie ca o imbunatatesc, fie ca o fac mai dificila. In afara de
cele mentionate aici mai exista si alte vitamine mai putin cunoscute, dar care duc la boli grave
Pelagra, de exemplu, este cauzata de carenta unei vitamine numite niacina si este o boala foarte
grava, care a facut victime mai ales in Statele Unite.

II.2 Tendinte viitoare in consumul de vitamine

In viitorul apropiat, s-ar putea sa nu mai avem acces la vitamine si minerale, care nu mai
pot fi regasite nici in legume si fructe ca odinioara. Suplimentele alimentare sunt singurele care
ne pot ajuta in prevenirea bolilor grave (ex. cancer, boli cardio-vasculare, obezitate), al caror
numar creste alarmant.
Fara acces la vitamine si minerale sau la o doza extrem de mica comparativ cu cea
necesara, populatia va fi in pericol si nimeni nu va putea face nimic pentru ca va fi litera de lege.
De mai mult de 15 ani, Comitetul Codex-ului pentru Nutritie si Alimente pentru Cerinte
Dietetice Speciale (CCNACDS) se concentreaza pe reducerea dozajelor permise de suplimente
alimentare (vitamine si minerale, n.tr) la nivele extrem de joase.
Acest fapt va determina guvernele sa considere tot ceea ce e peste limita stabilita (de
Codex) ca avind efect de medicament (si ar necesita eliberarea lor numai pe baza de reteta, ).
In acest fel medicina functionala, nutritionala si integrativa care folosesc doze ridicate de
vitamine si minerale in locul medicamentelor conventionale ar putea fi puse in pericol.
In teorie e posibil ca suplimentele respective sa fie autorizate ca medicamente dar la un
cost prohibitiv pentru multe companii mici care vind produse terapeutice naturale.
In 2002, o directiva a UE a trecut la limita prin Parlamentul European, o masura de
armonizare a legilor in privinta vitaminelor si mineralelor pentru cele atunci 15, acum 27 state
membre. Aceasta lege care a fost contestata partial cu succes de catre campania grupului Alianta
pentru Sanatate Naturala (ASN) are ca scop sa controleze care vitamine si minerale pot fi
considerate suplimente alimentare si care sunt dozele maxime care pot fi comercializate.
Pe masura ce nivelurile foarte joase permise pentru suplimentele alimentare vor fi
implementate, va creste presiunea ca fiecare tara sa clasifice suplimentele ca medicamente (in
special cele care la un dozaj suficient ar putea fi benefice).
Australia si Canada au implementat deja sisteme de control alimente ca medicamente
pentru suplimentele alimentare, iar tari ca Germania sau Danemarca au impus de multi ani
reducerea drastica a dozajelor maxime si anticipeaza ziua in care celelalte tari europene vor
impune aceleasi restrictii.

10

III Concluzii
Cele mai uzitate preparate vitaminice sunt de obicei polivitamine - ele contin dozele
zilnice necesare din toate vitaminele, eventual adausuri de oligoelemente - minerale, necesare
bunei desfasurari a metabolismului organismului. In afara de acestea, in farmacii se gasesc asa
numitele suplimente nutritive, de obicei suta la suta naturale, adaptate unei anumite patologii,
care contin in principal vitamine, minerale si principii active din plante, dozate astfel incat sa
favorizeze absorbtia si justa folosire de catre organism a preparatului. Ca si continut caloric,
vitaminele aproape nu exista, dar ele catalizeaza reactii metabolice importante ce asigura buna
functionare a sistemului nervos, in cazul vitaminelor din grupul B, sau a aparatului locomotor,
pentru vitamina D. Agerimea privirii si stralucirea pielii depind de vitamina A, iar fierul da
culoarea din obraz. In concluzie, vitaminele in sine nu ingrasa. Dar
Orice dezechilibru vitaminic este resimtit de organism in ansamblul sau. Inainte de a fi
clinic manifest - adica inainte de a simti in mod direct efectele lipsei unei vitamine - exista o
perioada de deficit subclinic, in care organismul incearca sa faca fata situatiei, deviind reactiile
normale catre alternative metabolice. Este ca si cum organismul ar lucra in modul de avarie,
asteptand remedierea situatiei. Sfarsitul iernii si inceputul primaverii este o astfel de perioada,
deoarece majoritatea vitaminelor hidrosolubile provenite din alimente de origine vegetala au
lipsit din meniul de iarna, iar organismul nu are "in stoc" aceste vitamine, ele neputand fi
depozitate. In plus, regimul de "insorire" este deficitar in timpul iernii si apare un deficit de
vitamina D. Acest dezechilibru vitaminic face organismul mai sensibil la viroze, dar si la alte
imbolnaviri, la stres, scade capacitatea de efort, duce la aparitie fenomenului de oboseala cronica.
Ce ne facem, doctore?
Si nenea doctorul ne recomanda, marinimos, un preparat vitaminic, dupa necesitati si
dupa buzunar. Organismul isi corecteaza in decurs de cateva zile deficitul vitaminic si are
tendinta de a face rezerve. Si stimuleaza centrul foamei pe principiul "strange vitamine albe
pentru zile negre". Si brusc farfuria pentru felul doi devine neincapatoare, iar cele trei polonice de
supa se fac patru. Si sandwich-ul de la 11 e atat de pricajit, incat simte nevoia sa se divida. Pana
la urma, depinde de tine daca vrei sa le faci loc in viata-farfuria ta.
Si uite asa am ajuns la finalul povestii. Vitamina A si epiderma ta au facut o nunta mare
si-au trait fericiti si mai traiesc inca si astazi, caci abia esti la jumatatea flaconului. Vitaminele nu
ingrasa, draga prietena imblanita, oriunde ai fi. Ele satisfac nevoile unui organism slabit si il
optimizeaza, atata timp cat nu sunt folosite in exces - caci nu uita, vitaminele nu se cumpara de la
cofetarie, ele au, ca orice pastila, reactii adverse, daca sunt supradozate. De ingrasat te ingrasa
numai ceea ce pui in farfurie: calorii langa calorii, langa calorii

11

Cu putina vointa, avertizata fiind ca s-ar putea sa vrei doua copane in loc de unul, vei
alege un piept de pui la gratar, dezosat si depielitat, cu sote de morcovi. Nu renunta insa la
beneficiile clare ale vitaminelor. Alege doar sote-ul.

Capitolul IV Anexe
Anexa nr. 1

12

Anexa nr. 2
Anexa nr. 3

13

Anexa nr. 4
Anexa nr. 5

Anexa nr. 6
Anexa nr. 7

14

Anexa nr. 8
Anexa nr. 9

Bibliografie

1. ***http://remedii.net
2. ***http://www.121.ro/articole/art1982-dilema-vitaminelor.html
3. ***http://savingmyplanet.blogspot.com/2009/05/vitaminele-ar-putea-fiinterzise-printr.html
15

4. ***http://www.medicina-naturista.ro/terapiinaturiste/vitaminoterapia/vitaminoterapia.html
5. ***http://www.sanatateata.com/de-retinut/totul-despre-vitamine.htm
6. ***http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/vitaminele_1527

16