Sunteți pe pagina 1din 13

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

Facultatea ,, Inginerie Mecanic, Indrustrial i Transporturi

Departamentul ,,Transporturi

Lucrarea de laborator nr.8


Tema: Sistemul de rulare

A efectuat: st. gr. ITTA-141


B
abanua Ion
A verificat: l. s.
Vasil
e Plmdeal

CHIINU 2016

Scopul lucrrii: Studierea destinaiei, construciei i principiului de funcionare a


cadrelor, barelor punilor, suspensiilor, roilor i anvelopelor, precum i pieselor
componente. Analiza defectelor posibile, reglajele i materialele utilizate la fabricarea
pieselor.
Durata lucrrii conform planului de nvmnt.
Utilajul: Placarde, standuri, machete i ansamblurile de lucru a cadrelor, barelor
punilor, suspensiilor, roilor i anvelopelor, set de instrumente a lctuului-auto.

Metodica efecturii lucrrii de laborator

Lucrarea de laborator prevede studierea construciei generale i principiul de


funcionare a cadrelor, barelor punilor, suspensiilor, roilor i anvelopelor, ordinii de
demontare-montare a pieselor cadrelor, barelor punilor, suspensiilor, roilor i
anvelopelor, reglarea strngerii rulmenilor butucului roii.

Destinaia, clasificarea i construcia caroseriilor autoturismelor. Organele de


conducere ale autoturismelor.
Prin caroserie se intelege structura de rezistenta care asigura asezarea si securitatea persoanelor si
marfurilor transportate sau montajul instalatiilor principale.La constructiile mai vechi de automobile si la
actualele constructii de autocamioane,caroseria se monteaza pe cadru si formeaza o parte distincta.La
autoturismele si autobuzele moderne caroseria preia si rolul cadrului de a asigura structura de rezistenta a
intregului ansamblu al automobilului .In acest din urma caz ,caroseria se numeste portanta iar cadrul
lipseste ca organ distinct.

Caroseri pentru automobile


Din punct de vedere al modului de preluare a eforturilor ,caroseriile pot fi:
-caroserii neportante ,fixate elastic pe cadru.In acest caz cadrul este parte distincta si preia toate
sarcinile ce apar in ansamblul automobilului;
-caroserii autoportante cu cadru integrat la care caroseria este sudata sau nituita de cadru.In acest caz
greutatea cadrului este redusa;
-caroserii autoportante, care preia toate fortele provenite din miscarea automobilului.In acest caz cadrul
nu mai exista ca element distinct.

Fig.1. Caroserie autoportanta cu cadru integrat.


In fig.2. este prezentata caroseria neportanta a unui autoturism de teren, montata pe un cadru prin
intermediul unor tampoane amortizoare de cauciuc.

Fig. 2. Caroserie
de teren:
1 masca neportanta
anterioara; a unui
6 autoturism
oblon posterior;

2 aripile rotilor;

7 prelata;

3 suport aripi;

8 schelet metalic;

4 usi laterale;

9 parbriz;

5 corpul caroseriei;

10 capota motorului.

Corpul caroseriei 5 poate cupride scaune pentru pasageri sau un spatiu pentrtu marfa. Solutia
prezentata are doua usi laterale 4 si un oblon posterior Parte superioara este formatadin prelata 7, intinsa
pe scheletul de tevi 8. Masca anterioara 1 inglobeaza farurile si grila cu fante pentru accesul aerului la
motor. Capota motorului 10 si aripile rotilor 2 completeaza partea din fata a caroseriei.
In figura 3. este reprezentata caroseria autoportanta a unui autoturism cu elementele sudabile ale
planseului.

Fig.3. Elementele sudabile ale planseului unui autoturism cu caroseria autoportanta:

1 traversa din fata;

10 longeronul din spate;

2 traversa directiei;

11 traversa suport a bratului

3 traversa centrala;

12 traversa din spate;

4 ansamblul longeroanelor din fata;

13 traversa din fata a rezervorului

5 dublura superioara a longeronului din fata; 14 traversa extrema din spate


6 longeronul superior fata;

15 planseul lateral;

7 legatura tirntului;

16 ansamblu suport rota rezerva

8 longeronul inferior din fata;

17 planseul.

9 dublura longeronului inferior din fata;


(Fig. 4) Elementele detasabile sunt: capota motorului 1, gila exterioara 2, aripa din fata 3, usile
din fata si spate 4, capota portbagajului 5. Se observa ca o caroserie autoportanta este constituita dintr-un
mare numar de elemente componente, asamblate cu ajutorul sudurii prin puncte. Numarul elementelor
componente este determinat de necesitati tehnologice, fiecare piesa in oarte fiind obtinuta prin presare si
ambutisare la rece din tabla de otel de grosimi cuprinse intre 0,72 mm.

FIG.4
Dupa forma caroseriile se clasifica estfel:
1 caroserii inchise (fig.5). Denumirile folosite pentru aceste caroserii inchise sunt: a coach; b
sedan; c limuzina; d cupe; e cupe sport.
2 caroserii deschise (fig.6). Denumirile folosite pentru aceste caroserii deschise sunt: a
roadster; b roadster faeton.
3 caroserii transformabile de autoturisme (fig.7). Denumirile folosite pebtru aceste caroserii
sunt: a cabriolet; b cabrio cupe, c berlina decapotabila.
4 caroserii speciale de autoturisme (fig.8). Denumirile folosite pentru aceste caroserii sunt: a
microturism; b combi (station vagon), c de curse.

Fig. 5. Caroserii inchise: a coach; b sedan; c limuzina; d cupe; e cupe sport.

Fig.6. Caroserii deschise: a roadster; b roadster faeton.

Fig.7. Caroserii transformabile de autoturisme: a cabriolet; b cabrio cupe, c berlina


decapotabila.

Fig.8. caroserii speciale de autoturisme: a microturism; b combi , c curse

Destinaia, clasificarea i construcia roilor automobilului. Marcarea roii


automobilului.
In funcie de destinaie, roile de automobil se clasific n:
roi motoare, care ndeplinesc funcia de element de susinere i de element motor;
roi de direcie (ghidare), care servesc ca element de susinere, pre-cum i ca element de ghidare;
roi combinate, care ndeplinesc funcia roilor motoare i a roilor de ghidare:
roi de susinere, care ndeplinesc numai funcia de element de sus-inere.
Roata ca element motor i ca element de susinere trebuie s consume o cantitate de energie ct mai mic
pentru rostogolire.
Roata de automobil se compune dintr-o parte rigid (roata propriu-zis) i o parte elastic (pneul).

Prile componente ale roii propriu-zise sunt:


janta,
butucul,
elementele de legtur ale butucului cu janta
capacul de roat.
In figura de mai sus se reprezint construcia unei roi cu disc. Ea se com-pune din butucul 4 pe flana
cruia se fixeaz discul 2, prin intermediul uruburilor 3, i din janta 1, nituit pe discul 2; capacul 6,
meninut de arcurile lamelare 5, acoper butucul i discul.
Discul se fixeaz de jant prin sudare sau nituite, iar de butuc cu uru-buri sau prezoane. Pentru a-i reduce
greutatea i pentru ventilaie, discul este prevzut, n general, cu guri.
Janta este partea roii pe care se monteaz pneul. Jantele roilor de auto-mobil sunt de dou feluri: adnci
(nedemontabile) i plate (demontabi-le).

Jantele adnci (fig. a i b) se utilizeaz la toate autoturismele moderne; canalul din mijloc
servete la montarea i demontarea anvelo-pelor.
Jantele plate (fig. c) se utilizeaz la autocamioane i autobuze, deoarece construcia jantei
uureaz montarea anvelopelor grele care au marginile mai rigide.
Janta plat are o bordur 1 fix i una demontabil 2. Bordura de-montabil se reazem lateral de inelul
de nchidere 4 secionat radial, inel care se introduce n canalul jantei 3. La montare, se aaz pneul pe
jant i, apoi, se introduce bordura demontabil, mpingndu-se pn se elibereaz canalul din jant, n
care se introduce inelul elastic de mpin-gere. Bordura demontabil este meninut n poziia normal de
margi-nea pneului sub presiune.

Pneurile reduc i amortizeaz ocurile produse n timpul deplasrii autovehiculului i asigur contactul cu
calea de rulare.
Clasificarea pneurilor de autovehicul se face dup mai multe criterii.
Dup elementele componente, pneurile se clasific n:
pneuri cu camer (Fig.9)
pneuri fr camer. (Fig.10)
Pneuri fr camer de aer. La aceste pneuri (fig. 9), etanarea cu janta este asigurat de un strat de cauciuc
foarte moale 1, ce se gsete pe suprafaa interioar. In acest caz, janta trebuie s fie foarte neted, dintr-o
bucat i s aib o nclinare mic la margini.

FIG.9
FIG.10

Destinaia, construcia i principiul de funcionare a suspensiilor oscilante.


O suspensie oscilant este un tip de suspensie independenta care foloseste 3 sau mai multe brate
laterale sau unul sau mai multe brate longitudinale. Aceste brate nu trebuie sa fie egale in lungime si pot fi
supuse unor unghiuri diferite fata de directia lor propriu-zisa .Pentru a usura intelegerea miscarii ,aceasta
trebuie studiata dupa cele 3 plane ortogonale.
Avantajele suspensiei oscilante :
In forma sa simpla suspensia este ortogonala este posibila alterarea unor parametrii fara modificarea
valorii altora ;
Tot ca avantaj il reprezinta usurarea mersului si sporirea confortului in conditii de off road ;
Permite suspensiei sa fie mai felxibila ceea ce face ca ca autovehiculul sa se miste mai usor in
conformitate cu variatia unghiurilor drumului ;

1.- grinda suport; 2,3-reazemele elastice ale grinzii suport pe caroserie; 4- brat inferior
triunghiular; 5-brat superior triunghiular.
Montarea puntii pe caroseria autoportanta se face prin patru elemente. O grinda suport in forma
de U pe care se monteaza carterul central cu capacul pinionului de atac alungit mult spre fata si
bratele inferioare in forma de triunghi, iar ansamblul se monteaza prin patru reazeme elastice pe
caroserie. Doua placi suport laterale care dubleaza contraaripile si pe care se monteaza bratele
superioare in forma de triunghi. Un suport central pe care se sprijina printr-un reazem elastic
trompa pinionului de atac. Arcurile elicoidale cilindrice si amortizoarele sunt montate concentric
pe verticala intre bratele inferioare si suportii laterali. Se constata ca distanta pe verticala dintre
articulatiile bratelor triunghiulare cu fuzeta este foarte mare, element care inbunatateste ghidarea
rotilor, iar bratul triunghiular superior este mult 79 deplasat spre exterior, permitand o distanta
mare intre suportii laterali, respective o largime mare a portbagajului.

Fig.3.9.PMS fractionata cu brate multiple (BMW): 1-brat longitudinal inferior; 2-articulatia cilindrica
elastica a bratului longitudinal cu caroseria;3-brat transversal superior; 4-brat transversal inferior; 5suport central; 6,7-reazemele elastice ale suportului central pe caroserie; 8-bieleta barei stabilizatoare; 9amortizor; 10-carter central; 11-arc elicoidal; Oh Centrul articulatiei bratului longitudinal cu caroseria.
Fuzeta este montata la capatul bratului longitudinal inferior dispus sub axa rotii, care este articulat prin
capatul din fata de caroserie si este ghidata transversal de bratul transversal inferior, articulat la capatul
exterior de fuzeta, iar la capatul interior de suportul central. In partea de sus, fuzeta este articulata cu
bratul transversal superior, care la randul sau este articulat de suportul central. Suportul central este
montat prin patru reazeme elastice de caroserie, iar in interiorul sau se monteaza carterul central al puntii.
Arcurile elicoidale sunt dispuse intre bratele transversale superioare si caroserie, amortizoarele sunt
dispuse vertical in spatele axei rotilor si articulate intre bratele longitudinale inferioare si caroserie, iar
bara stabilizatoare are capetele articulate la bratele transversale superioare prin bielete.

Demontarea i montarea amortzorului.


1.Se demonteaz piulia

2. Se indeparteaza talerul si inelul suport din cauciuc

3.se desface bolul inferior

4.Se scoate ansamblul amortizor.

Concluzie:

n urma efecturii acestei lucrri de laborator am fcut cunotin cu suspensia oscilant,


am studiat destinaia, clasificarea caroseriilor i construcia roilor automobilului,
marcarea roii automobilului.

Bibliografie:
http://vwforum.ro/topic/92339-dyi-schimbare-amortizoare-spate-la-lupo-sdi/
https://ru.scribd.com/doc/234895272/Punte-Multi-Brat
http://www.autoama.com/2014/06/cadrul-si-caroseria-automobilului.html
http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Cadrul-caroseria-siinstalatii784.php
https://ru.scribd.com/doc/152926280/Sistemul-de-Rulare-Cu-Pneuri-constructia-SiCaracteristicile-Rotilor
https://ru.scribd.com/doc/50208422/www-referat-ro-Rotile-automobilului
http://www.4tuning.ro/tehnica-auto/totul-despre-tipurile-de-punti-si-suspensii-pecare-le-au-masinile-noastre-21310.html