1

Obtinerea unor produse ceramice prin fasonare si turnare

(Cesti)

Nume: Stolz Sandra

Specializare:SIMON
Anul: IV
Profesor coordonator: Goga Firuta

Cuprins
1.
2.
3.
4.

Scurt istoric
Notiuni generale de ceramica
Materii prime ceramice
Descrierea procesului tehnologic
4.1.
Prepararea maselor ceramice
4.1.1.
Prepararea pastelor plastice
4.1.2.
Prepararea barbotinelor ceramice pentru turnare
4.2.
Fasonarea produselor de ceramice
4.2.1.
Strunjirea cestilor pe masini semiautomate
4.2.2.
Turnarea semiautomata pe conveier
4.3.
Uscarea produselor de ceramice
4.4.
Arderea produselor de ceramice
4.5.
Glazurarea produselor de ceramice
4.6.
Arderea produselor ceramic glazurate
4.7.
Decorarea produselor ceramice
4.8.
Arderea decorului
5. Schema procesului tehnologic
6. Controlul tehnic de calitate
7. Ambalarea produselor de ceramica
8. Descrierea principalelor utilaje
9. Defecte de fasonare
10. Conditii impuse barbotinelor de turnare
11. Bibliografie

1.Scurt istoric
Datorita unor performante deosebite, materialele ceramic au patruns
practice, in toate industriile inlocuind cu succes material traditionale sau
contribuind la realizarea unor produse complexe.
Primele produse ceramic realizate au avut la baza argila, care umezita putea
fi modelata, iar prin uscare si ardere devenea rezistenta. Masei ceramic initiale, i sau adus, cu trecerea anilor, modificari, care au condus la realizarea unor produse cu
calitati superioare.
Portelanul propriu-zis a fost realizat abia in 1709 in Saxonia. Dupa
descoperire, in ciuda pastrarii secretului de fabricatie, portelanul se raspandeste
rapid in toata Europa.
Realizarea faiantei fine propriu-zise este o inventive deosebit de importanta.
Faianta fina a fost realizata in Anglia in anul 1700. Tot in Anglia, in secolul al
XVIII-lea a fost creat si portelanul fosfatic.
Progresele remarcabile pe care industria ceramic le-a inregistrat in ultimele
decenii, atat pe plan mondial cat si in tara noastra, se datoresc aprofundarii
cunostintelor teoretice si practice in domeniul ceramicii, a cercetarii fundamentale
si applicative a fenomenelor intime ce se produc in structura si transformarile
materiei

2. Notiuni generale de ceramica

Materialele ceramice sunt solide, cu structure, in principal policristaline,

compuse din granule agglomerate si legate intre ele ca urmare a fenomenelor
fizico-chimice ce au avut loc in cursul tratamentului termic, proces numit ardere.
Faza sticloasa rezulta in urma topirii unor compusi usor fuzibili sau a
interactiunii compusilor masei sub influenta temperaturii.
Pentru realizarea unui produs ceramic este necesar sa se prepare o masa
ceramic, adica un amestec omogen de materii prime, conform unei retete stabilite.
Masei ceramice i se da apoi forma dorita prin fasonare, adica printr-o
totalitate de operatii care asigura realizarea unui corp care-si pastreaza forma.
Pentru realizarea produselor ceramice, corpurilor fasonate( si uscate la
nevoie) li se aplica un tratament termic numit ardere.
Masa ceramica arsa se numeste ciob si are proprietati total diferite de cele
ale masei ceramice nearse.
Formarea ciobului in cursul arderii este posibila datorita desfasurarii
reactiilor de sinterizare si vitrificare.
Sinterizarea reprezinta procesul de unire a particulelor de unire intre ele, fara
topirea lor, iar vitrificarea, procesul de compactizare progresiva a materialului, sub
influenta fazei sticloase. Vitrificarea este intotdeauna insotita de o micsorare a
dimensiunilor, adica de o contractie, in timp ce sinterizarea poate avea loc si fara
contractie.
Sinterizarea si vitrificarea pot conduce la eliminarea totala sau partiala a
golurilor dintre granule, adica produsele arse pot fi neporoase sau poroase. Cand
porii ramasi sunt sub forma unor canale care comunica intre ele si cu exteriorul se
numesc pori deschisi, iar cand raman sub forma unor goluri isolate, se numesc pori
inchisi.
Uneori, produsele ceramice sunt acoperite la suprafata cu un strat sticlos, de
cele mai multe ori lucios, numi glazura. Pentru apicarea acestui strat, adesea este
necesara o ardere suplimentara a produselor. Aceasta ardere de pregatire a
produselor in vederea glazurarii se numeste ardere biscuit, iar produsele rezultate
poarta numele de produse biscuitate.

In functie de marimea granulelor constituentilor, produsele ceramice se

impart in urmatoarele clase:
A. Produse ceramice brute, cu textura grosiera, formata din granule cu diametru
maxim pana la 5 mm( Ex.:caramizi, tigle)
B. Produse ceramice semifine, cu textura formata din granule cu diametru
maxim pana la 1,5mm(Ex.:tuburi de gresie, mase de samota)
C. Produse ceramice fine, cu textura formata din granule cu diametrul maxim
de pana la 0.06mm)
In functie de compactitate se deosebesc urmatoarele produse:
Poroase- cu absorbtia apei mai mare de 6%(Ex.:ceramica bruta, faianta)
Semivitrificate-cu
absorbtia
apei
intre
1%si
6%(Ex.:
gresia,semiportelanul)
Vitrificate-cu absorbtia apei de maxim 1%(Ex.:portelanul)

3. Materii prime ceramice

La inceput, materiile prime ceramice includeau doar materii prime naturale,
cum ar fi: caolinul, feldspatul, nisipul, etc. Astazi, in vederea realizarii unor

produse cu caracteristici tehnici deosebite, alaturi de materiile traditionale se

utilizeaza o gama larga de materii prime anorganice sintetice.
Deci, materiile prime ceramice includ materiale naturale sau artificiale, de
natura anorganica, prin a caror prelucrare se obtin produsele ceramic.
Materiile prime intrebuintate in industria ceramicii fine se pot clasifica dupa
mai multe criterii, cum ar fi: destinatia, rolul pe care il exercita in masa ceramica,
proprietatile lor, compozitia chimica si mineralogical, etc.
Materiile prime pot fi plastice sau degresante. Cele plastice se impart in
materiale argiloase si neargiloase, iar cele degresante se impart in materiale
fondante si refractare.
Materiile prime plastice sunt material care, in amestec cu apa, formeaza
paste ce pot fi modelate usor fara aparitia fisurilor si a crapaturilor. Ele constituie,
de cele mai multe ori, partea principal a maselor din care se fabrica produsele
ceramice (Ex.:portelanul, faianta).
Materiile prime degresante sunt introduce in masa pentru a diminua unele
efecte negative legate de o plasticitate ridicata, si anume contractia mare la uscare
si ardere, scaderea tendintei de deformare, accelerarea procesului de uscare. In
timpul arderii, degresantii, in functie de natura lor, pot actiona ca material fondante
sau refractare.
Exemple de material plastice: argile , caolinuri, bentonite, luturi,etc.
Exemple de materile degresante: feldspati, dolomite, calcar, cuart,alumina,
samota, etc.

4.Descrierea procesului tehnologic

4.1Prepararea maselor ceramice

Masa ceramica reprezinta amestecul omogen de materii prime, caracterizat

prin proportia, umiditatea si granulatia componentilor, conform retetei.
Compozitia maselor ceramic se poate exprima prin: ponderea materiei
prime, rezultatele analizei chimice, formula Seger, compozitia mineralogica.

4.1.1 Prepararea pastelor plastice

Pentru obtinerea pastelor plastice, materiile prime, care in marea majoritate a
cazurilor sunt: caolinul, feldspatul si nisipul, parcurg diferite etape.
Materiile prime sunt luate din depozitul de materii prime si dozate conform
retetei cu ajutorul dozatorului. Materiile prime dure, feldspatul si nisipul sunt
incarcate pentru macinare in moara cu bile prin intermediul buncarului de
alimentare.
Caolinul, fiind o materie prima nedura,care se desface usor in apa, se
introduce in agitator, pentru deleiere, si numa 5% din cantitatea totala se introduce
alaturi de feldspat si nisip in moara cu bile.Macinarea se realizeaza pe cale
umeda.Barbotinele de caolin si de materiale degresante sunt sitate si deferizate cu
ajutorul sitelor vibratoare prevazute cu electromagneti sau magneti permanenti.
Cele doua barbotine se amesteca in bazinul de omogenizare de, de unde, cu
ajutorul pompei barbotina este trimisa la filtrare in filtrul-presa.Turtele obtinute
sunt trecute printr-o presa cu melc pentru uniformizarea umiditatii pastei, dupa care
pasta, sub forma unor calupi.Pasta este transportata cu ajutorul benzii transportoare
la presa vacuum pentru vacuumizare.

4.1.2 Prepararea barbotinelor ceramice pentru turnare

Barbotinele se pot obtine direct din materii prime care dupa dozare,
macinare, sitare, deferizare si omogenizare se gasesc sub forma unei barbotine.

4.2 Fasonarea produselor ceramice

Fasonarea este operatia tehnologica care realizeaza, sub actiunea diferitelor

forte, transformarea masei ceramice in produse de forme si marimi stabilite.
In functie de caracteristicile masei ceramice, fasonarea poate fi :

fasonare plastica,-care utilizeaza mase ceramice sub forma unor paste

plastic;
fasonare prin turnare-care utilizeaza barbotine ceramice;
fasonare prin presare-care utilizeaza mase ceramice pulverulenteuscate sau
semiuscate;

4.2.1 Strunjirea cestilor pe masini semiautomate si automate

Strunjirea produselor pe strungul clasic ceramic nu realizeaza productivitati
mari , ceea ce a dus la aplicarea unor procedee mai noi, moderne de strunjire.
Utilajele noi introduse-masinile roller-deservite de un singur muncitor, inlocuiesc
munca a 6 muncitori la strungul vertical.
Procedeul de fasonare plastic pe roller este de fapt un procedeu de prelucrare
prin presarea si valtuirea pastei plastic, intre sablonul care se roteste sau nu si
forma de ipsos antrenata intr-o miscare de rotatie.
In cazul cestilor, fata interioara a produsului va fi realizata de un sablon
incalzit, care executa o miscare de basculare si eventual rotatie, in timp ce forma,
fixate in capul de strung, executa o miscare de rotatie in jurul axului propriu.
Masina roller pentru cesti are o constructive simplificata, lipsindu-i
dispozitivul pentru formarea platourilor. In acest caz, masa rotativa are in general

doar 4 locasuri, dintre care numai unul este mobilizat in strunjirea propriu-zisa,
celalalte trei permitand scoaterea formei cu produsul strunjit, asezarea unei forme
noi si punerea pastei in forma.
La strunjirea cestilor, turatia capului de strung este de 400-450 rot/min, iar
temperature sablonului de 80-120 C.Ca si in cazul farfuriilor, sablonul si capul de
strung trebuie sa fie perfect centrate, iar cutitul pentru taierea surplusului bine
reglat. Asezarea pastei in forma trebuie facuta in centrul acesteia, in caz contrar
fiind posibila formarea neintegrala a peretelui cestii.

4.2.2 Turnarea semiautomata pe conveyer

Fasonarea prin turnare este un procedeu care se aplica in fabricile

producatoare de produse ceramic de menaj si decorative. S-a cautat deci
posibilitatea diminuarii dezavantajelor enumerate prin introducerea conveielor sau
a unor linii mecanizate de turnare.
In acest fel se realizeaza o marire considerabila a productivitatii muncii, prin
reducerea timpilor tehnologici si a numarului de manipulari. Se reduce, de
asemenea, spatial de lucru.
Conveierele de turnare pot avea constructii foarte variate, adaptate tipului de
produse fasonate. Se pot concepe atat conveiere pentru turnare cu rasturnare, in
functie de necesitati .
Ceramistii clujeni au realizat o astfel de linie semiautomata pentru turnarea
tortilor de cesti.Instalatia este formata dintr-o banda, pe care se aseaza formele de
ipsos. Banda inainteaza intermittent, permitand ca in timpul repausului sa se
execute turnarea automata a barbotinei in forme. La umplerea formelor, banda
inainteaza transportand formele intr-un uscator, tortile sunt formate si se scot din
forme, care dupa curatare si asamblare se introduce pe flux.

10

4.3Uscarea produselor ceramice

Prin uscarea produselor ceramic se intelege eliminarea apei, continuta in

masa lor cruda si necombinata chimic. Aceasta apa este necesara la fasonare,
permitand dezvoltarea plasticitatii pastelor ceramice(in cazul strunjirii), precum si
a proprietatilor de curgere a barbotinelor(in cazul turnarii).
Uscarea, ca faza tehnologica in fabricarea produselor ceramice, este impusa
de urmatorii factori:
trecerea masei ceramice de la starea plastica la cea solida;
necesitatea maririi rezistentei mecanice a produselor fasonate, in vederea
efectuarii operatiilor de transport si incarcare la ardere, fara modificarea
formei;
inlaturarea fenomenului de distrugere a formei, datorita evaporarii bruste a
unei cantitati mari de apa continuta in produs;
Prin uscarea maselor ceramice se produc doua efecte:
cresterea rezistentelor mecanice;
contractia;
Uscarea este una naturala in cazul nostru. Aceasta se efectueaza in spatii
deschise, pe stelaje sau in sectiile de fasonare.
Uscarea naturala se caracterizeaza prin :effort mare la incarcarea si
descarcarea produselor, neuniformitate a uscarii, procent ridicat de rebuturi.
Curentii de aer naturali sau artificiali inrautatesc regimul de uscare, accentuand
neuniformitatea, cresterea temperaturii in spatial de uscare si conditiile igienicosanitare de lucru.

4.4 Uscarea produselor ceramice

11

Arderea constituie stadiul cel mai important in fabricarea produselor

ceramice. Prin ardere se intelege incalzirea produselor crude, precum si racirea
ciobului format, dupa un program bine stabilit.
Arderea corespunzator condusa da un procent scazut de defecte de fabricatie,
dar la sfarsitul fabricatiei apar numeroase alte defecte. Majoritatea lor provin din
faze de fabricatie anterioare arderii, in urma carora nu au putut fi depistate.
Scopul arderii produselor ceramice este de a provoca prin incalzire anumite
reactii si transformari fizice si chimice a materiilor prime din paste si glazuri,
pentru a obtine, in final, un material nou, constituind produsul ceramice.
La arderea produselor ceramice au loc urmatoarele procese:
fizice-dintre care se pot enumera: incalzirea incarcaturii, evaporarea
umiditatii higroscopice, topirea diferitilor constituent, transformarile
polimorfe, volatizarea unor component ai maselor, sinterizarea
,vitrificarea,etc;
chimice-descompunerea hidroxizilor, disocierea carbonatilor, a sulfatilor, a
azotatilor, pierderea apei de constitutie, reactii in faza solida cu formare de
compusi noi, etc;
fizico-chimice-dizolvarea reciproca a componentilor aflati in faza solida in
topituri, formarea unor eutectice, efecte reciproce intre glazura sau faza
sticloasa din mase si gazele din cuptor;
Operatia de biscuitare este necesara pentru dezvoltarea in produsul ceramic a
unei rezistente mecanice bune.

4.5 Glazurarea produselor ceramice

Glazura este stratul subtire, stralucitor si transparent, care acopera suprafata

produselor ceramice. Glazurarea este faza tehnologica ce consta in depunerea unui
strat fin de glazura pe suprafata unui produs ceramic.

12

In timpul arderii, glazura se topeste si se intinde pe produse, conferindu-le

luciu, aspect neted, impermeabilitate la apa, precum si proprietati mecanice,
chimice si elastic, imbunatatite fata de cele ale ciobului. In plus produsele sunt mai
igienice si se curate mai usor.

4.6 Arderea produselor glazurate

Scopul arderii a 2-a a produselor ceramice este producerea unui strat

adherent si stralucitor de glazura pe suprafata ciobului.
Fenomenele care au loc la transformarea amestecului de materii prime in
glazura sunt: uscarea, deshidratarea, disociatia, reactiile chimice cu formare de
compusi, sinterizarea, topirea si un fenomen, in general, evitat in formarea
glazurilor transparente si lucioase, cristalizarea.
Topirea masei de glazura se petrece treptat, intr-un interval de temperatura.
In topitura pot ramane uneori cristale foarte fine de material greu solubile, ca, de
exemplu, alumina.
La racire glazura se solidifica intr-un anumit interval, marindu-si treptat
vascozitatea.

4.7 Decorarea produselor ceramice

Scopul decorarii produselor ceramice este dublu: in primul rand prin

decorare se completeaza forma pentru estetica si comercializare, iar in al doilea
rand se mascheaza unele mici defecte ale pieselor, care fara un dcor ar fi
subapreciate.

13

Piesele albe sau decorate foarte simplu presupun o calitate deosebita a

produselor ceramice, cu minimum de defecte.
Culoarea ceramica se compune din doua parti:
colorantul propriu-zis(pigmentul)
fondantul/frita, mediu de dispersie de natura sticloasa, ale carui
caracteristici depend de felul culorii, de modul de aplicare al ei, etc.

4.8 Arderea decorului

Pentru ca decorurile sa devina rezistente la actiunile mecanice si chimice,
stralucitoare si aderente la glazura, ele trebuie sa fie arse la temperaturile de
vitrificare a culorilor ceramice folosite.

5.Schema procesului tehnologic

Materii prime
Dozare
Prepararea
masei
Fasonare(strunjire /turnare)

Fabricarea formelor si
matritelor

Uscare
Arderea I

Glazurare
Sortare
Livrare
Arderea
II
Decorare
Arderea
Ambalare
Sortare
finala

Prepararea glazurii

14

6.Controlul tehnic de calitate

Controlul tenic de calitate se realizeaza de catre muncitori calficati,acestia

avand ca sarcina sa constate eventualele defecte ale produsului finit(cesti) dupa
glazurare si arderea glazurii.Pot aparea defecte cum ar fii:fisuri,zone neacoperite
de glaura,zone cu glazura in exces datorata asezarii produselor pe suporti,acestea
fiind asezate pe vagonete care ulterior sunt introduse in cuptorul de ardere,in
timpul arderii glazurii se pot sparge obiecte glazurate de de-a supra,iar glazura se
scurge pe obiectul aflat sub el creeandu-se astfel un strat mai gros si deci rezultand
un defect de fabricatie.

15

In functie de defectul aparut,produsele finite(cestile) sunt dispuse pe

categorii.Cele de categoria I sunt fara defecte si sunt gata pentru export sau puse la
vanzare,cele de categoria a II-a care prezinta puncte de glazura,zgarieturi sau fisuri
care nu afecteaza starea produsului sunt vandute ca fiind produse de o calitate
inferioara.Produsele finite(cestile) cu defecte foarte mari sunt rebutate,macinate si
folosite din nou in reteta de fabricatie.

7. Ambalarea produselor de ceramica

Produsele ceramice(cestile) dupa ce sunt supuse controlului de calitate sunt

ambalate si depozitate in vederea exportarii acestora sau a vinderii pe piata locala.
Acestea se pot ambala in ambalaje fabricate din carton sau in folie cu bule
de aer.Cele mai utilizate sun ambalajele de carton,acestea sunt realizate in
fabrica,de personal specializat.Prin realizarea acestora in fabrica scade costul de
productie si fabrica poate sa ambaleze produsele finite asa cum doreste
cumparatorul.

16

De cele mai multe ori cumparatorul specifica cum doreste sa fie ambalate
produsele finite(cestile) si are un model de ambalaj,dupa care se confectioneaza in
fabrica ambalajele pentru produse.
Produsele sunt ambalate manual de catre muncitori.

8. Descrierea principalelor utilaje

Pentru realizarea unui produs finit,in cazul nostru fiind vorba de cescute,de
cea mai buna calitate materiile prime trebuie supuse unor teste care sa confirme
proprietatile acestor si intrebuintarea lor.Materiile prime in prima faza sunt aduse
in fabrica,in vagoane pe calea ferata.Acestea sunt supuse macinarii in mori speciale
de macinare.Aceste mori au in interiorul lor bile de silex de diferite marimi care

17

contribuie la macinarea materiei prime.Finetea de macinare joaca un rol importat

in realizarea unui produs finit de calitate superioara.
Barbotina rezulata din macinarea materiilor prime impreuna cu o cantitate de
apa stabilita,este depozitata in bazine de coloctare.Din aceste bazine barbotina este
vacuumizata de doua ori cu alutorul unui vacuumizor,in vederea eliminarii unei
cantitati mairi de apa si bulelor de aer existente in barbotina.Aceasta vacuumizare
are rolul de a imbunatatii proprietatile barbotinei datorita reducerii substantiale de
apa si eliminarea bulelor de aer din barbotina.
Dupa vacuumizare barbotina este trasportata cu ajutorul unor benzi flexibile
la utilajele de fasonare.
Utilajele de fasonare sunt formate dintr-un brat mobil prevazut cu un cilindru prins
vertical de brat,acesta rotindu-se.Barbotina este taiata la dimensiuni stabilita fiind
introdusa in forma de mulare.
Dupa fasonare produsele sunt arse in cuptoare de ardere.Aceste cuptoare pot
fii cuptoare cu role sau cu vagoneti.Cuptoarele sunt prevazute cu trei zone:zona de
uscare,zona de ardere si zona de racire.

9.Defecte de fasonare

Principalele defecte care apar la produsele fasonate prin turnare sunt:

Bavuri,reprezentate prin proeminente de pasta in dreptul liniilor de imbiare a
sticlurilor unei forme.Bavirile apar datorita inchiderii necorespunzatoare a
formei din cauza necuratirii formelor.

18

Valuri pe suprafata produselor,defecte care apar datorita unei tixatropii

ridicate a barbotinei de turnare.Daca produsul are peretii grosi si este turnat
prin umplere,tixotropia ridicata a barbotinei duce la chiar la fisurarea
produsului in timpul uscarii si arderii.
Goluri pe suprafata sau in interiorul peretelui fasonat,datorita existentei
aerului in barbotina.
Deformarea produselor fasonate,care apare in cazul scoaterii din forma la o
umiditate prea mare.
Fisuri si crapaturi,care apar la utilizarea unei barbotine cu un caolin prea fin
sau a unei barbotine cu impuritati in masa.

Defecte ale produselor fasonate prin strunjire

Defectele care apar in urma fasonarii prin strunjire se datoreaza atat barbotinei
si utilajului de fasonare cat si mediului de lucru.Defectele care apar pot
fi:crapaturi,deformari ale peretelui,datorat utilajului de strunjire si a calitatii
barbotinei,grosimea peretelui neuniforma,dataorata utilajului.

10. Conditii impuse barbotinelor de turnare

Barbotinele ceramice sun suspensii,folosite la fasonarea produselor

ceramice,ale caror proprietati vaor fii determinate de natura si ponderea
componentilor in amestec,marimea granulelelor acestora,cotinutul de apa si
fluiditate.

19

Din punct de vedere reologic,barbotinele sunt in general fluide palstice,au o

limita de curgere scazuta,dar care ,totusi,exista si explica mentinerea in suspensie a
particulelor cea alcatuiesc barbotina.In acelasi timp insa,barbotinele sunt mai mult
sau mai putin tixotrope.
O barbotina netixotropa isi orienteaza particulele sub actiunea fortei care
produce curgerea si revin imediat la dezordinea initiala dupa incetarea acestei
forte.Deci procesele sun instantanee.In cazul barbotinelor tixotrope,procesele de
distrugere si modificarea texturii nu sunt instantanee.Miscarea browniana care
creeaza starea de dezordine a barbotinelor este in acest caz franata de existenta
invelisurilor bine dezvoltate.
O barbotina buna pentru turnare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie fluida,pentru a se putea turna cu usurinta,pentru a umple toate detaliile
forme si pentru a se putea goli usor excesul de barbotina.
-sa aiba un continut minim de apa pentru a permite formarea rapida a peretelui
produsului.
-sa fie tixotropa deoarece acest fenomen aduce inconveniente practice la
realizarea tuturor produselor si mai ales a celor cu pereti grosi.
-sa contina fluidifianti adecvati care sa asigure stabilitatea maxima a
barbotinelor.
-granulatia materiilor prime ce alcatuiesc barbotina sa
corespunzatoare,adica relati mai mare.

fie

11.Bibliografie
1.V.Barna, L.Gagea, L.Surdeanu-Tehnologia fabricarii si prelucrarii
materialelor ceramice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti-1977

20