Sunteți pe pagina 1din 9

Radioactivitate

Radioactivitatea
Viaa pe Terra are loc n prezena radiaiilor ionizante, generate de substanele
radioactive din sol, ap, aer, vegetaie, organisme vii sau radiaii cosmice
extraterestre.Alturi de aceste surse naturale de radiaie se adaug sursele artificiale
de radiaie, create prin procese de dezintegrare radioactiv , fisiune nuclear sau
producerea de izotopi artificiali i care produc radiaii ce se suprapun peste cele
produse de surse naturale, cu efecte negative, chiar distrugtoare asupra organismelor
vii. In acest caz este necesar refacerea ecologic a mediului .
Tipurile principale de radiaii sunt :
- Radiaii electromagnetice, X( Roentgen) i amma , numite radiaii penetrante ,
pentru c sunt radiaii cu lungimi de und mici, cu frecvene nalte , dar energii
foarte mari ;
-Radiaii corpusculare ncrcate electric , ( alfa de la nuclee de He) (electroni cu
vitez de deplasare foarte mare ) i ioni accelerai;
-Radiaii corpusculare neutre electric .
Un atom a unui radioizotopinstabil poate atinge stabilitatea prin dezintegrare , cu
emitere de radiaii ionizante.Aceast propietate este denumit radioactivitate , iar un
asemenea atom se numete radionuclid. Particula sau radiatie energetica este
susceptibila sa transmita materiei iradiate energia sa, sa o ionizeze (conferind o
incarcatura pozitiva sau negativa atomilor sau moleculelor care compun aceasta
materie) si sa antreneze uneori o recombinare sau o reactie chimica. Efecte nedorite Acestea pot fi greturile, varsaturile, o stare de anxietate. De asemenea, pot fi intalnite
dermite ca petesiile (mici pete hemoragice subcutanate), o cataracta, leziuni ale
maduvei osoase. Diareea sangvinolenta, leziunile tubului digestiv, o atingere a
sistemului imunitar, leziuni ale sistemului nervos, un edem cerebral pot, de asemenea,
sa intervina. Acumularea unor doze de radiatii ionizante antreneaza si alte tipuri de
leziuni, intre care cancerele. Riscul de transmisie la descendenti a unei anomalii
genetice legata de radiatiile ionizante ar fi de aproximativ 1% per sievert (unitatea SI
pentru doza) care a afectat unul dintre parinti.

Activitatea radioactiv a unui izotop are in SI ca unitate de msur becquerelul (Bq) .


1Bq=1 dezintegrare / secund.
Unitatea istorica este Curie (Ci)
1Ci = 3,7 1010Bq
1 Bq = 2,70 10-11 Ci
Datorit accidentului de la reactorul nuclear de la Fukushima din 11martie 2011, 8%
din Pmntul Japoniei (mai mult de 30.000km2) s-a contaminat cu Cesiu radioactiv.
S-au acumulat cantitati in jur de 10.0000Bq/m2 de

134

Cs i

137

Cs.Contaminarea

culturilor si a hranei s-a fcut prin cdere din atmosfera i adsorbie din sol. Pentu
culturile de orez contaminarea cu cesiu a fost de 630Bq / Kg (limita admis 500 Bq/
Kg). Cel mai mare nivel de radioactivitate care s-a constatat la orez a fost de 1270 Bq
/ Kg.
In apele rului apropiat reactorului nuclear 1 de la Fukushima , s-au msurat cantiti
mari de cesiu radioactiv , 134Cs=29,1 bilioane Bq/zi si 137Cs=23,4 bilioane Bq/zi .
Activitatea unui numr mare de radionuclizi ai izotopilor scade exponenial n timp
avnd caracteristic timpul de njumtire T1/2, cu valori de ordinul zecimilor de
secund la izotopi artificiali i elemente transuraniene pn la mii de ani la elemente
naturale.Printre elementele radioactive se numr : Carbonul-14 (T1/2=5568 ani),
Potasiu -40 (T1/2 = 1,3109 ani), Bariu-140, Stroniu-90 , Cesiu-137, Iod-131,
Plutoniu-239, Uraniu-235 , Uraniu - 238 (T1/2 = 4,5109 ani), Radonul-222 , Toriu-232
(T1/2 = 13,4 1010 ani) .
Efectul nociv al radiaiilor depinde de tipul lor, energia i durata de iradiere dup cum
urmeaz :
- efecte pe timp scurt dup iradiere puternic ca boala de iradiere i decesul fiinei vii
;
- efecte pe termen lung prin acumularea unor iradiaii slabe, manifestate pe perioade
mari de timp i care conduc la distrugeri sau leziuni de esuturi i celule , tumori
canceroase , leucemii;
-efecte genetice manifestate asupra urmailor prinilor iradiai., prin aciunea
radiaiilor asupra celulelor germinale , avnd ca rezultat mutaii i degenerri .

Poluarea radioactiv are loc prin iradierea asupra unui individ sau obiect supus
radiaiilor emise de o surs radioactiv , sau prin contaminare, cnd individul sau
obiectul intr n contact cu un corp radioactiv. Praful sau obiectele contaminate
ptrund n organismul uman prin fructe, lapte, legume i se fixeaz n oase i organe,
atta timp ct sunt prezente n organism , conducnd la mbolnviri ireversibile :
14

C afecteaz esutul adipos;

137

Cs afecteaz ntregul organism i n special muchii ;

60
90

Co afecteaz regiunea gastro-intesinal ;


Sr afecteaz esutul osos, circul n mediu alturi de Ca , fiind asemntor din

punct de vedere chimic , ptrunznd prin hran n esuturile vii i fixndu-se n oase;
131

I afecteaz glanda tiroid.

Experienele nucleare au artat c rezidurile proiectate n stratosfer de explozia


nuclear nu rmn acolo ani de zile , aa nct o mare parte din radioactivitatea
iniial s se dezintegreze, diminundu-se efectele duntoare , ci datorit curenilor
ajung pe sol n maximum cteva luni, iar rspndirea nu este uniform pe glob i se
concentreaz n zona temperat de nord , locuit de 80% din populaia globului .
Contrar ateptrilor eschimoii i laponii au n organism doze foarte mari de
radioactivitate, dei cantitatea de substane radioactive provenite din atmosfera
constituie 1/10 din cantitatea ajuns n zona temperat. Efectul se datoreaz lanului
biologic din regiune, unde lichenii absorb cderile direct din aer i nu din sol ca iarba
, solul avnd un efect diminuant radioactiv prin absorbie. Lichenii introduc doze
mari de radioactivitate n corpul renilor, principala surs de carne a oamenilor din
zon.
Utilizarea energiei radiaiilor de ctre om are pe lng aspecte utile i aspecte
nedorite, pe care civilizaia uman trebuie s le diminueze pentru a se asigura mediul
de via corespunztor , n prezent i pentru generaiile viitoare.Sursa major de
poluare radioactiv este constituit de centralele nuclearo-electrice . Acestea sunt n
principiu asigurate s nu existe scpri radioactive, iar produsele de fisiune s fie
depozitate pentru a mpiedica contaminarea mediului ambiant. Totui apele uzate,
prezint o radioactivitate sczut , iar deeurile solide au diferite grade de

radioactivitate. De asemenea s-au produs accidente la centrale nucleare, dintre care


situaia cea mai grav a produs-o explozia de la Cernobl , Ucraina ( 26 aprilie 1986).
Explozia s-a produs la un generator al centralei, care a distrus reactorul, n atmosfer
eliberndu-se produse radioactive. Efectele au fost distrugtoare pe perioada care s-a
scurs. Au fost evacuate 116.000 persoane, iar emanaiile radioactive au avut nivele
sesizabile pn pe 13 mai 1986. Reactorul distrus a fost acoperit cu un strat format
din nisip, marmur mrunit i plumb, dolomit, bor. Msurtorile efectuate la noi n
ar au scos n eviden creteri radioactive cu 6 ordine de mrime. Ponderea cea mai
mare de iradiere, 75%-85% , a fost cu 131I , care are un timp de njumtire , T1/2 = 8
zile , i n 3 luni a disprut din biosfera rii noastre.In cantiti mai mici au fost
detectai n alimente ca legume i lapte 137Cs i 90Sr.
In Romnia riscurile de poluare radioactiv sunt date de centrala nuclearo-electric
CNE de la Cernavod ,de CNE de la Koslodui , Bulgaria, de reactorul nuclear de
cercetare de la ICIN Piteti. Alte suse de poluare radioactiv sunt : exploatrile
miniere i unitile de prelucrare a minereurilor aurifere de la Brzava, Feldioara,
Crucea ( posibil Roia Montana), staiile de tratare a deeurilor radioactive de la
Mgurele i Colibai, sursele de mare activitate din unitile medicale i industriale,
haldele de fosfogips de la combinatele de ngrminte de la Bacu i Nvodari.
Haldele de fosfogips conin radiu care poate fi stabilizat de apa de ploaie.
In ara noastr a fost creat Comisia Naional pentru Controlul Activitilor
Nucleare, organism cu rol de supraveghere , control i gestionare adecvat a
radiaiilor ionizate. Una din problemele importante o constituie controlul deeurilor
radioactive, aa nct s fie administrate ct mai sigur , pe o perioad lung de timp.
Tehnologiile actuale asigur stocarea deeurilor radioactive n containere i spaii
special construite, n general sub sol, pe fundul mrii i al oceanelor. Sunt elaborate
reglementri privind o activitate corespunztoare

, pentru reducerea polurii

radiactive la nivele minime prin Legea 111/1996 i Legea 137/1995.

Monitorizarea vitezei de absorbtie a radiaiilor


Pe masura ce radiatia trece prin material, inclusiv prin tesuturi vii, ea interactioneaza
cu atomii, transferand o parte din energia sa. Energia pierduta de radiatia ionizanta
este absorbita de materialul sau tesutul viu pe care il traverseaza. Energia cedata unei
anumite cantitati de tesut se numeste doza absorbita si se exprima in Gray (Gy). 1
Gy este echivalentul a 1 Joule/kilogram mas corporal.
1

Gray

(1

Gy)

J/Kg

Radiatiile au capacitati diferite de a produce defecte tesuturilor. Pentru a lua n


considerare acest lucru, doza absorbita se multiplic cu un factor f, obtinandu-se
astfel doza echivalenta. Doza echivalenta se exprima n Sievert(Sv). Alta unitate de
masura pentru doza echivalenta este rem-ul 1 Sv=100 rem).
Prin urmare: 1Sv=f Gy
-

pentru

radiatii

beta

si

gama

- f = 20 pentru radiatii alfa


.Doza de radiatie msoar energia disipata de radiatie pe unitatea de masa de tesut
biologic (sau de substanta) si absorbita de acel tesut (sau substanta).
Doza echivalent ne permite sa tinem cont de faptul ca efectul diferitelor tipuri de
radiatie nu este acelasi la energii egale.Marimea care masoara efectele biologice ale
radiatiilor nucleare este doza echivalent (doza biologica) si are ca unitate de masura
Sievert-ul.
1 Sv de radiatie produce aceleasi efecte asupra organismului uman sau animal ca
1
1

Sv
Sv

de

radiatie

radiatie

corespunde

,
unui

echivalent

sau
al

dozei

X.
de

20Gy.

Valoarea echivalentului dozei este influentata de intensitatea radiatiei si de timpul de


expunere, unitatea de masura a acestei marimi fiind "microrentgen pe ora", cu
simbolul

R/h.

Unitati
1

de
rad

masura
=

tolerate:
10-2

J/Kg

rad-ul

si

0,01

rem-ul.
J/Kg

Doza

absorbita:

rad

10-2

Gy

0,01

Gy

Unitate de masura tolerata pentru doza biologica (echivalentul de doza) este "rem"
(Rntgen

equivalent

man).

1 rem reprezinta doza biologica ce corespunde unei doze energetice de un rad pentru
radiatiile
100
Doza

Rntgen

sau

equivalent

biologica:

man
1

100

rem

REM

.
1
10-2

Sievert
Sv

Pentru a tine cont si de timpul de expunere la o anumita doza de radiatie, definim


debitul dozei ca fiind raportul dintre echivalentul dozei si timpul de iradiere.
Debitul

dozei

se

masoara

in

mrem/h.

Reeaua Naional de Supraveghere a Radioactivitii Mediului


Reeaua Naional de Supraveghere a Radioactivitii Mediului (RNSRM) face parte
din sistemul integrat de supraveghere a polurii mediului pe teritoriul Romaniei,
aflat

subordinea

Ministerului

Mediului.

In RNSRM funcioneaz cu un numr de 37 de Staii de Supraveghere a


Radioactivitii Mediului din cadrul Ageniilor pentru Protecia Mediului.
Coordonarea tiinific, tehnic i metodologic a RNSRM este asigurata de
Laboratorul Naional de Referin pentru Radioactivitate (LR) din cadrul ANPM.
Sistemul Naional de Avertizare/Alarmare pentru Radioactivitatea Mediului
(SNAARM) cuprinde n prezent 88 staii automate de monitorizare a debitului dozei
gama n aer i 5 staii automate de monitorizare a radioactivitii apei. Dintre cele 88
staii automate de monitorizare a debitului dozei gama n aer 15 sunt amplasate n
zona de influen a CNE Kozlodui, 33 n zona de influen a CNE Cernavod, 2 staii
de fond (amplasate la Babele i Toaca ), iar restul sunt distribuite uniform pe
teritoriul rii, n reedinele de jude. vi si a mediului inconjurator sic el de
gospodarire a deseurilor radioactive.
Sunt colectate si analizate din punct de vedere al continutului de radioactivitate probe
de:

aer (depunere pe filtre de particule si iod, vapori de apa in aer);

apa (apa de Dunare, apa de infiltratie in sol, apa de adancime, apa din Canalul
Dunare - Marea Neagra, apa pluviala, apa potabila)

sol

sediment peste;

carne (pui, vita, porc);

lapte;

legume (salata, spanac, ridichi, castraveti, rosii, ceapa verde, ardei, varza,
cartofi, fasole verde, vinete,);

Cereale;

fructe (capsuni, cirese, caise, piersici,struguri);

depuneri atmosferice umede;

DTL - uri (dozimetre termoluminiscente care masoara doza gama integrata timp
de 3 luni)

Centrala si-a construit si si-a dotat propriul Laborator de control al radioactivitatii


mediului, Laboratorul de dozimetrie, unde sunt masurate probele de efluenti
radioactivi, precum si un Laborator de caracterizare deseuri radioactive.
Laboratoarele care efectueaza analize de radioactivitate n probe de mediu sunt
acreditate de catre CNCAN (Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor
Nucleare), n conformitate cu cerintele legii. n plus laboratoarele sunt incluse n
programe de intercomparare, organizate de catre IAEA sau Comisia Europeana.
n perioada 4-12 iunie 2007, Comisia Europeana a efectuat o misiune de verificarea a
respectarii de catre Romnia a conditiilor din articolul 35 al Tratatului EURATOM.
Concluziile verificarilor efectuate de catre expertii Comisiei Europene la CNE
Cernavoda arata ca programele de monitorizare a radioactivitatii efluentilor si
mediului elaborate si implementate de catre CNE Cernavoda sunt n conformitate cu
cerintele articolului 35 al Tratatului EURATOM. (Raportul misiunii de verificare
este publicat pe site-ul Comisiei Europene, DG-TREN).

n iunie 2008, la solicitarea SNN prin Guvernul Romniei, Agentia Internationala


pentru Energie Atomica AIEA, a trimis o echipa de experti pentru verificarea
programelor de protectie la radiatii a lucratorilor expusi profesional, a mediului si a
publicului din zona Cernavoda, focalizata pe evaluarea expunerii la tritiu. Echipa care
a efectuat verificarea a fost compusa din experti n domeniul radioprotectiei si
securitatii nucleare cu experienta n instalatii nucleare similare. Raportul misiunii
Agentiei de la Viena arata ca:

Exploatarea Unitatilor 1 si 2 de la Centrala de la Cernavoda se face n cadrul


unui sistem de reglementare bine definit sub controlul strict al autoritatii de
reglementare care este o institutie independenta. Operarea celor doua unitati se
face n conformitate cu standardele nationale de radioprotectie si securitate
nucleara care iau n considerare controlul evacuarilor radioactive n scopul de a
asigura protectia populatiei si a mediului de efectele radiatiilor ionizante,
inclusiv tritiu. Aceste standarde nationale sunt n deplina concordanta cu
recomandarile internationale stabilite n standardele de siguranta ale AIEA, Agentia Internationala pentru Energie Atomica - adoptate de marea majoritate a
statelor sale membre. Standardele de securitate nucleara ale AIEA se bazeaza pe
concluziile Comisiei Stiintifice a Natiunilor Unite pentru Efectele Radiatiilor
Atomice UNSCEAR si pe recomandarile Comisiei Internationale pentru
Radioprotectie ICRP privind principiile, criteriile si metodologiile de
radioprotectie a publicului si a mediului.

Centrala de la Cernavoda are implementate programe si sisteme de nalta


tehnologie pentru a preveni, minimiza si controla evacurile radioactive de
mediu (gaze si lichide), pentru a se asigura ca doza limita pentru public este
respectata.

Pentru protectia adecvata a mediului si populatiei si respectarea limitelor de


emisie stabilite de catre autoritati, emisiile radioactive gazoase si lichide,
precum si factorii de mediu sunt n permanenta monitorizati utiliznd

echipamente de ultima generatie n domeniul nuclear, proceduri de analiza bine


stabilite, precum si resurse umane foarte bine pregatite tehnic.

Sistemele de monitorizare a efluentilor radioactivi si mediului, precum si


laboratoarele n care se efectueaza analizele sunt dotate cu echipamente si
opereaza la standarde de securitate nucleara comparabile cu cele ale tarilor
dezvoltate

avnd

traditie

industria

nucleara.

(Agentia Internationala pentru Energie Atomica IAEA 2008, Appraisal on the


Radiation Protection Programs for Workers, members of the Public and the
Environment, Control of Tritium Exposure, Cernavoda Nuclear Power Plant) .