Sunteți pe pagina 1din 1

t

College de France (M. Bloch a ajuns la Sorbona, succeddndu-i lui H. Hauser, la catedra de istoria economiei,
crezdnd mult timp cd originile sale evreieqti au impiedicat pdtrunderea la College de France; dezamd,girea a
creat probleme de comunicare cu L. Febvre; la Sorbona, el a fundat Institutul de Economie gi Istorie Sociata;;
nu au avut acces la marile edituri pariziene (P.U.F., Flammarion), ci Armnad Colin a devenit editura
reptezentativi pentru noua orientare istoricd, locul publicdrii Annales qi a primelor lucriri ale noii direcfii.
Foarte important, ei au trebuit s[ dea dovezi de metodi, pentru a fi omologafi; Metoda era insi diferitd,
ca 9i conceplia asupra documentului. Preocuparea de a reconstrui trecutul chiar lipsili de documente, prin apel
la discipline convergente, precum documente nescrise, arheologice, sau prin imprumuturi de metode din gtiinle
invecinate (lingvisticd sau etnografie). Ca perspectiv[ istoriografi cd, ei nu doreau sdizolezepalierele ."utitatrt
sociale, intre care existau interactiuni, gi inversau ierarhia instanfelor, prin studierea istoriei (qi sub impactul
marxismului) plecdnd de la factorul economic spre cel politic. Ei au apreciat achiziliile de erudi1ie, specifice
Scolii metodice, dar au cerut extinderea documentaJiei (exemplu de a studia invazia germani a! U smrqitut
Antichitefii nu numai pe baza cronicilor, ci prin apelul la arheologia funerard, la toponimie); credinleie qi
sensibilit[1ile puteau fi ,,lecturate" prin analiza imaginilor sculptate sau pictate; ,tu dou. exploatarea noilor
documente, ci qi deschiderea spre noi domenii, spre faptele economice, spre folclor / etnologie; necesitatea de

a da o solidi instrucfie tinerilor, nu numai.prin studiul epigrafiei, paleografiei, diplomaticii, dar gi

al

arheologiei, statisticii, limbilor vechi, artelor, cu preocuparea spre geografie, etnografie qi disponibiliiatea
pentru lucrul in echipd, cu regruparea specialigtilor din diverse discipline; recurgerea la metoda comparativd
insemna un plus de cunoagtere: a infelege, nu a judeca, ceea ce determina obiectivismul cunoaqterii isiorice gi
apolitismul din perspectivi sociald.

Celedoudtexte/lucrdrialefondatorilor,Combatspourl'histoire,aluiLucienFebvre qiApoligiepour
histoire ou Metier d'historien, a lui Marc Bloch, care incercau intr-o manier[ polemicd re
ttouu
"*pt["
perspectivi istoriograficd, denotd efortul de recunoaqtere sociald pe care-l intreprindiau cei din noua
qcoald. in
anii'30, ei au avut c6gtig de catzdin raport cu istoricii qcolii metodice, impactul operelor lor fiind major
asupra lumii academice franceze ca qi a publicului larg: ,,istoria" nu se mai itrterereazi exclusiv de viala
politici, cu legi, personaje de palat, ceea ce reprezentao istorie a faptelor (o,,istorie istorizanti"), ci de viala
,,adevdtatd", originali gi profundi, a populafiilor in mediul lor, cu ritmuri iregulate; istoricii noii iendinle sunt
interesafi de schimbul economic (analiza faptelor economice fiind realizata gi sub influenfa lui Marx, iar M.
Bloch pundnd in relafie structuri economice gi clase sociale, plecdnd de la Simiand gi Hauser, incercdnd sd
aprecieze fluctuafiile economice pebaza seriei de preturi), de nagterea oraqelor (H. Pirenne), de dezvoltarea
instituliilor, de structurile sociale, de rolul religiei in societate. A rezultat, finalminte, o istorie totald,dispus[
si abordeze toate aspectele vie(ii sociale.Dispari{ia fondatorilor revistei (a lui Marc Bioc, in spe{i, executat de
germani, pentru faptul ci lupta in rezistenfi; in timpul refugiului, a scris el Apologie..., manifistul
neterminat,
opus manifestului qcolii metodice, lui Gh. Langlois qi Gh. Soignobos) incheia o eiapd de evolufie.
2. Etapele de evolulie. La sfrrgitul celui de-al doilea rdzboimondial, istoricii noului curent au ajuns sd
domine intelectual via(a publicd qi s5-qi transmitd mesajul din instituliile centrale ale viefii cultrirale qi
academice franceze. Revista Annales avea o mare autoritite qtiinlifi cd,, iar istoricii noului vai o"upasere
/,
Ecole Practiques des Hautes Etudes (secfia a Vl-a alocatd qtiin{elor sociale, infiinfatd in 1947 qi condusi
de
Febvre), bazdndu-se totodati pe o refea de edituri gi de presd. Tendin(a interbelicd de revalorizare
a istoriei
umane ajunsese preponderentl. Etapa fondatorilor a fost una a marilor deschideri: Febwe ca gi Bloch
orientaseri domeniul spre studiul structurilor economice, chiar acelor mentale etc. Dupd 1946, Annaies
a fost
preluati de o noui echipd, Lucien Febvre fiind suslinut de Fernand Braudel qi de 'Charles Moraze.
Noua
titulaturd a revistei, Les Annales. Economies, Societes, Civilisations, ardta orientarea revistei. Femand
BRAIIDEL (1902-1985) aprezidataceastd a doua etapd de evolufie a,,Annales" (el i-a succedat lui L. Febvre
9i la College de France), incercdnd sd rimdnd fidel tindintei de istorie totali, de unitate a gtiin{elor umane.
h prima etapd de evolufie a revistei, a existat preocuparea pentru istoria economicl qi sociald, acum
?u:_1
civiliza[ia in ansamblu intereseazi. Lucrarea lti, Mediteroia si timeq mediteraneand tn epoca tui Filip at
Il-lea, reprezintd una clasic[ a ,,Analelor"; ea a insemnat transformarea, dupi int6lnirea cu Lucien Febvie, a
unui subiect detezd'banal (Politica mediteraneand a lui Filip al llJea),intr-una din cele mai originale anchete
din istorie, o bulversare a perspectivelor, o lucrare de mare anvergure, cu o cercetare sistematici a arhivelor
din
oraqele Mediteranei. Personajul central nu era un om de stat, ci Mediterana, un spafiu geografic. Lucrarea
semnifica ttatarea unui subiect de geografie umand, in care apdrea dialectica spaliu-timp, cu pluralitatea
duratei, o descompunere a istoriei in planuri etajate,cu o altd viziune asupra temporafitelii; istoria Mediteranei
p,resupunea un timp geografic (al istoriei cvasiimobile, a omului in raport cu mediul inconjur[tor;
era nivelul
duratei lungi, cu munti, ape, oameni, costume ancestrale, traditii, in care impresia de permanen{i era corijatd
prin deciderea oragelor, odatd cu schimbarea climatului), unul social (al istoriei structurale, care
je o
line
conjuncturd anume, cu un ritm lent, istorie sociald, a grupurilor umane, a axelor de comunica{ii terestre qi

l'