UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI

FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA SI PROTECTIA MEDIULUI

MASTER MANAGEMENTUL MEDIULUI

PRODUSE SI ENERGIE DIN RESURSE

REGENERABILE

Potentialul Romaniei de cultivare

si valorificare a Salciei
Energetice

Masterand
Alexandra Tudurachi

Printr-o strategie de dezvoltare energetica a Romaniei se poate asigura

cresterea sigurantei in alimentarea cu energie si limitarea importului de resurse
energetice, in conditiile unei dezvoltari economice accelerate. Aceasta cerinta se poate
realiza, pe de o parte, prin implementarea unei politici sustinute de conservare a
energiei, cresterea efic ientei energetice care sa conduca la

decuplarea ritmului de

dezvoltare economica de evolutia consumului de energie, concomitent cu cresterea

gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie.
Oportunitatea punerii in practica a unei strategii energetice pentru valorificarea
potentialului surselor regenerabile de energie se inscrie in coordonatele dezvoltarii
energetica a Romaniei pe termen lung si ofera cadrul adecvat pentru adoptarea unor
decizii referitoare la alternativele energetice si inscrierea in acquis-ul comunitar in
domeniu.
Valorificarea potentialului surselor regenerabile de energie confera premise
reale de realizare a unor obiective strategice privind cresterea sigurantei in alimentarea
cu energie prin diversificarea surselor si diminuarea ponderii importului de resurse
energetice, respectiv, de dezvoltare durabila a sectorului energetic si protejarea
mediului inconjurator.
Salcia Salix Viminalis Energo este foarte rezistent la diferite condiii climatice.
Prima data n Europa s-a rspndit n Suedia si tarile Baltice, n condiii climatice
specifice zonei. n ultimii 3 ani a fost cultivata pe suprafee tot mai mari (mii de ha) n
Polonia,

Ungaria,

Slovenia,

condiii

climaterice

mult

diferita

de

prima.

Rezultatele dup 3 ani de experiena din Ungaria arata ca salcia s-a comportat
foarte bine si pe solul nisipos si la clduri mult mai ridicate, obinndu-se o recolta mai
mare

cu

45%

(cca.60t/ha

Ungaria

fata

de

40-45

t/ha

Suedia).

Cele de mai sus ne duc la concluzia ca pe teritoriul Romniei exista toate

condiiile propice pentru cultivarea ei (n albii ale rurilor, zone inundabile neutilizate ).
Edafic condiiile optime sunt asigurate de alimentare cu apa freatica ori din
precipitaii din abundenta,pe soluri aluvionare cu pH 5,5-6,5 , dar rezista si pe steril cu
pH3,5-10,0 nsa cu producie de biomasa mai redusa.

Fig.1. Plantatii test in Romania

Fig.2. Suprafete de Salcie Energetica cultivata in plantatiile test din Romania

1. Infiintarea culturii de Salcie Energetica

Fig.3

Fig.4

Fig.5 Salcia Energetica

1.1 Alegerea Locului

Este important, ca n limita posibilitilor, distan a ntre utilizator si planta ie s fie
ct mai mic. Este recomandat ca ntr-un loc s fie planta ii de min. 5 ha. Cele de mai
sus asigur un cost redus pentru toctura de salix.
Recolta rezultat este n funcie de calitatea solului. Cele mai bune sunt
terenurile argiloase, dar sunt bune si terenuri nisipoase dac se poate asigura
umiditatea necesar.
Salixul creste foarte bine pe terenurile cu nmlstinare permanent sau periodic
avnd o capacitate de evapotranspiraie de 15-20 litri ap/zi/m.
n cazul n care plantaia se realizeaz n zone cu temperaturi reduse (posibile
ngheuri) atunci trebuie alese soiuri rezistente la nghe .
Este recomandat utilizarea terenurilor plane, n vederea mecanizrii recoltrii.
O problem important la alegerea locului este ca drumurile de acces s fie
practicabile iarna (n timpul recoltrii).
Avnd n vedere viaa lung (25-30 ani) a unei planta ii, precum si faptul c pot
creste la nlimi de 7-8 m, trebuie s avem n vedere aceste lucruri la alegerea locului
plantaiei. (Pentru a se clarifica dac nu este prevzut o sistematizare n aceast
perioad n zona respectiv).
O plantaie bine pregtit poate s aduc o serie de beneficii zonei, ca aspect,
loc preferat pentru multe animale, influen asupra climatului etc..
1.2 Pregatirea Solului
Pregtirea solului ncepe cu un an naintea plantrii, cu eliminarea buruienilor si
distrugerea rdcinilor acestora. Cea mai bun solu ie este dac terenul se ar, se las
necultivat, iar buruienile care apar se administreaz cu Roundup (sau glifosat cu 6l/ha,
disolvat in 350-400 l apa) n cursul verii. Pe lng administrarea Roundupului este
necesar si o intervenie mecanic (discuit, prsit mecanic) pentru distrugerea complet
a rdcinilor.
Toamna terenul il discuim iar primvara mai aplicm un tratament cu Roundup, n
timp ct mai aproape de operaia de plantare (nu mai putin de 10-12 zile).
Buruienile trebuie s aib 3-4 frunze ca tratamentul cu Roundup s fie eficient.

nainte de plantare terenul trebuie nivelat. Un teren bine pregtit ajut mult la
plantare, iar solul acoper butasii dup plantare si astfel pierderile de umiditate vor fi
reduse.
1.3 Plantarea
n cazul plantrii manuale lujerii sunt tia i naintea plantrii la lungimi de 18 cm,
si se tin in ap min 24 ore.
Plantarea se face din martie (dup dezghe ) pn la mijlocul lunii mai. Cele
plantate n lunile martie-aprilie au o dezvoltare a rdcinii mai bun ceea ce va duce la
dezvoltare a plantei mai bun.
Plantarea se face n cte dou rnduri la distan e de 75 cm ntre ele, urmat de un
spaiu liber de 150 cm, dup care iar dou rnduri cu distan e ntre ele de 75 cm.
Distana ntre doi butasi (n lungul liniei) este de 60-65 cm.
La un ha teren sunt necesare cca 14.000 buc butasi.
Pentru a usura recoltarea (cu combin, sau cu tractor la care se ataseaz utilaj
de recoltat) este bine dac rndurile sunt ct mai lungi, iar la capete exist drum de
acces. n lipsa drumului, trebuie lsat liber un spa iu necesar pentru ntoarcere cu utilaje
agricole.
Exist o gam de utilaje speciale n rile nordice, dar pot fi adaptate cu succes
utilaje agricole existente.
n cazul extinderii plantaniilor, se poate apela la mecanizri, att la plantarea ct
i la recoltarea ei.
Se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri cu nmltinare permanent
sau periodic. Are o capacitate de evapotranspiraic de 15- 20 litrii ap/zi/m. Acest
avantaj i confer un loc necontestat ca plant care s fac utilizabile mii de ha de
terenuri care sunt n paragin.
Are capacitate de preluare anual a 20-30 to/ha de nmol - provenit din epurarea
apelor reziduale. Aceast proprietate, pe lng avantajul c ntr-o zon unde plantaia
poate fi nundat cu reziduri de la staii de epurare , crete mai repede, are marele
avantaj c apele reziduale nu trebuiesc epurate biologic (operaie costisitoare) iar pe de
alt parte apele rezultate de la staii de epurare ajung n ruri foarte curate, evitnd

poluarea apelor dar i costurile suplimentare datorit plilor ca penalizare pentru

calitatea necorespunztoare a apelor revrsate.
Cultivarea salciei creaz locuri de munc noi, pentru persoane cu o calificare
inferioar.
Poate fi o variant sigur de surse energetice (nclzire) pentru localiti, fiind
utilizat ca biomas (toctur) brichete sau pelei.
Exist uniti de utilaje de peletizare brichetare de diferite capaciti care s
transforme toctura de salcie n brichete sau pelei, iar aceste produse s fie utilizate
pentru nclzirea localitilor (cel puin a colilor, grdinielor, dispensarelor, etc.) din
comune.
1.4 Combaterea buruienilor
Combaterea buruienilor este o operaie foarte important pentru c buruienile
absorb umiditatea si hrana de la Salix, iar n perioada ini ial l umbresc, ceea ce are
efecte negative asupra dezvoltrii plantei. n condiii n care combaterea buruienilor nu
se face eficient, dezvoltarea Salixului este mai redus si recolta va fi mai mic.
Imediat dup plantare (n max. o sptmn) se administreaz chimic cu Cougar
sau Bacara, soluii care acioneaz asupra seminelor buruienilor.
n perioadele urmtoare se acioneaz mecanic, ori de cte ori va fi necesar (3-4
ori pe an doar n primul an).
De obicei necesitatea interveniei este semnalat de apari ia pe o suprafa ct
palma a 2-3 buci de buruieni mai mari de 2-3 cm.
2. Lucrari de ntreinere a culturilor de salcie energetica
2.1 Combaterea buruienilor in primul an si in anii urmatori
Este foarte important ca n primul an s inem sub control absolut solul (fr
buruieni) unde am plantat salcie energetic. Acesta este anul n care se dezvolt
rdcina salixului, si modul cum se dezvolt n primul an, va avea efect asupra ntregii
perioade de existen. O plantaie care n primul an nu a avut condi ii optime de
dezvoltare (sol curat n permanen, umiditate suficient) nu va avea recolta scontat n
anii urmtori.

n primul an intervenia pentru combaterea buruienilor se va face ori de cte ori

va fi nevoie (este n funcie cum a fost pregtit solul nainte de plantaie). n anul doi n
general sunt suficiente dou interven ii. Se pot administra ierbicide nainte de plantare,
dar acestea nu sunt att de eficiente, ca interven ia mecanic. n cazul n care n primul
an am reusit s facem o combatere eficient, n anii urmtori nu va mai fi necesar nici
o intervenie, pentru c plantele se consolideaz si buruienile nu mai au condi ii de
dezvoltare. Si pentru acest aspect este foarte important anul I.
Iarna se vor recolta lujerii, iar n primvar recolta urmtoare va fi mai dens.
Este bine dac recoltarea se face mecanizat (combin, coas mecanic, utilaje
speciale montate pe tractor)
2.2 Administrarea de ingrsminte
La nceputul dezvoltrii plantaia de salix are nevoie de ngrsminte n special
nitrogen. Administrarea ngrsmintelor se face ori sub form de ngrsminte
chimice, ori prin inundarea cu ap din staiile de epurare ale localit ilor.
n primii doi ani, administrarea ngrsmintelor este foarte important pentru c
acesta este singura surs de mrirea fertilit ii solului. n anii urmtori frunzele
czute
asigur o surs de fertilitate pentru sol.
Recomandarea cantitilor de ngrsminte pe parcursul anilor este urmtoarea:
Anul 1- 450 kg/ha
Anul 2- 100-150 kg/ha
Anul 3- 100-150 kg/ha
Administrarea ngrsmintelor se face primvara, nainte de a ncepe cresterea
lujerilor si se acord o mare atenie ca utilajul folosit s nu distrug tulpina.
mprstierea nmolului din staii de epurare se face ori nainte de planta ie, ori
imediat dup recoltare, cu ajutorul utilajului clasic de mprstiat blegar. Nmolul
asigur necesarul de fosfor (P) dar nu si necesarul de potasiu (K) motiv pentru care
acesta trebuie administrat separat.

Fig.6 Cultura salcie

3. Recoltarea Salciei Energetice
Recoltarea se face iarna, dup ce au czut frunzele. Recoltarea pe suprafe e mai
mari se face cu combin, completat cu un sistem special (dispozitivul H2 pentru
combine Claas Jaguar). Combina taie lujerii, le toac si toctura se colecteaz ntr-o
remorc tractat de un tractor (similar cu recoltarea porumbului pentru siloz)
Recoltarea cu combina este productiva, dar nu in toate locurile se poate intra cu
combin, datorita greutii proprii. n aceste locuri (la plantaii n suprafe e de 100- 300
Ha) se recomand utilaje de recoltat atasabile tractoarelor. Aceste utilaje au o
productivitate mai redus, dar o mobilitate mai mare.
Plantatia se defriseaza cand devine nerentabila ( de regula dupa 25-27 ani). In
vederea defrisarii, dupa ultima recoltare plantatia se lasa sa lastareasca, dupa care se
administreaza glifosfat si MPCA. Dupa uscare butucii si radacinile se scot , iar terenul
se reda agriculturii la categoria de folosinta initiala . Dupa 3-4 ani se poate replanta
aceeasi specie .
Exist uniti de utilaje de peletizare brichetare de diferite capaciti care s
transforme toctura de salcie n brichete sau pelei, iar aceste produse s fie utilizate
pentru nclzirea localitilor (cel puin a colilor, grdinielor, dispensarelor, etc.) din
comune.

Fig. 7

Fig.8

Fig. 9

Operatiuni de recoltare
4. Amenintari posibile
4.1 ngheul
Cele mai mari pagube unei plantaii pot fi provocate de nghe . n Suedia foarte
multe plantaii au suferit datorit nghe ului. n prezent butasii folosi i sunt rezistente la
nghe, motiv pentru care aceast problem s-a ameliorat foarte mult. Este important ca
plantaia s fie fcut n lunile martie-aprilie, ca plantele s aib timp s se dezvolte si
s se ntreasc pn la iarn. Si acesta este un motiv n plus ca anul 1 s fie tratat
foarte serios, s asigurm toate condiiile optime planta iei ca aceasta s se dezvolte
bine si s se ntreasc.
4.2 Insecte daunatoare
n general soiurile de salix sunt rezistente la duntori. Totusi sunt ani cnd
acestia se nmulesc peste normal si creaz probleme. Daunele produse nu sunt
semnificative, iar soiurile noi sunt mai rezistente. Este interzis n UE combaterea
acestor duntori cu chimicale, pentru c nu exist pesticide omologate acestui scop.
4.3 Rugina frunzei
Este un soi de ciuperc, care atac salixul si drept rezultat cad frunzele prematur,
iar plantaia devine mai sensibil la nghe . Este un fenomen ntlnit la plantaiile
btrne. Soiurile noi sunt rezistente si la aceast boal.

4.4 Pagubele produse de animale

Se ntlneste fenomenul n marginile plantaiilor, unde distrugerile se datoreaz
urmelor practicate de animale. n general plantele nu sunt preferate de animale, avnd
un gust neplcut.
5. Tipuri de Salcie Energetica

Tordis (EU 9288) Specia de salcie energetica Tordis provine din ncruciarea speciilor
Tora si Ulv. Se dezvolt excepional chiar din primul an (ajungnd la nlimi de
peste 4 m) n zonele din sudul Suediei i n Polonia. Tordis rezist la rugina frunzei, la
secet i la temperaturi ridicate. Se recomand pentru regiunile extracarpatice ale
Romniei.

Inger (EU 11635) Inger provine din ncruciarea unei specii ruse (din zona
Novoszibirszk) cu specia Jorr. Se dezvolt mai bine pe sol uscat dect celelalte
soiuri de salcie energetica. La recoltare este mai uscat dect Tora i crete mai des,
datorit numrului mai mare de lstari secundari. Aceti lstari secundari (lstari
sileptice) nu sunt prea rezisteni i cad la pregtirea materiei de nmulire. i Inger
rezist la rugina frunzei i la dunatori i este un soi rezistent la secet.

Sven (EU 5285) Sven provine din ncruciarea lui Jorun i Bjorn. Sven are frunze
lanceolate (orientate n sus), trunchi drept cu ramuri mai rare, la fel ca i Tora. Specia
are o performant ridicat de producie i la fel ca Tora, rezist la rugina frunzei.

Jorr (EU 0626) Jorr este o specie olandez, care rezist bine la rugina frunzei. Specia
se caracterizeaz prin cretere rapid in perioada plantrii. Planta cu o tulpin de
culoare verde nchis i stufoas este o specie gri dar sigur. Este caracterizat de o
producie medie i o rezistent medie la rugina frunzei. Jorr este utilizat cu succes la
epurarea apei reziduale, dezvoltndu-se optim i n astfel de medii.

Gudrun (EU 9312) Gudrun s-a obinut din ncruciarea speciei ruse Helga i a speciei
Linga-Veka Rd. Este rezistent la nghe i la diferii duntori de frunz. Are o

productivitate medie i este rezistent la ciupercile de rugin. Gudrun are coninut

sczut de ap la recoltare. n primul an dup plantare crete ncet, de aceea este
important combaterea buruienilor. Are frunze late i de aceea dup formarea plantei nu
mai necesit lucrri de combatere a buruienilor. Lujerii tineri sunt agreai de animale
slbatice. Este rezistent la nghe.

Tora (EU 627) Tora este o salcie siberian provenind din incruciarea speciilor SW si
arpe. Specia are ramuri lungi i un trunchi mai redus fa de de alte specii. Tulpina are
culoare maro nchis si este lucioas. Tora este adeseori curbat, motenind aceast
particularitate de la specia arpe. Curbarea poate diferi de la an la an, n funcie de
vreme i de tratamentul cu chimicale. Are o performan ridicat de producie, fapt ce l
transform ntr-o specie preferat. Tora rezist ruginii frunzei i duntoriilor.
6. Utilizari ale Salciei Energetice

n principiu, aceasta specie a fost experimentata pentru a servi ca sursa

energetica sub forma diferita de combustibil (toctura pentru termocentrale, brichete,
pelei). Puterea calorica ridicata (4.900kcal/ha) o face comparabila cu alte surse de
combustibil ca gaze naturale, crbune, ulei.
Prin cultivarea salciei pe suprafete mai mari (1.000-1.500 ha/zona) se justifica
realizarea unor investitii ca fabrici de peletizare-care vor asigura sursa energetica
pentru localitati,atat n centrale termice de zona cat si n case particulare.
Fcnd un calcul sumar n ipoteza ca n Romnia s-ar realiza plantaii pe
20.000 ha (n Suedia sunt peste 50.000 ha ,Ungaria n programul energetic transmis
la UE pentru perioada 2007-2013 prevede extinderea plantaiilor de salcie energetica
la 36.000 ha ) s-ar obine o cantitate de 1.000.000 t biomasa , din care s-ar realiza
1.000.000 t pelei ceea ce nseamn sursa de energie termica de cca. 4.900.000 Gkal
energie produsa pe suprafee necultivate n prezent si aceasta sursa se repet
anual.
Energia termica care se poate obine din aceasta surs, asigur nclzirea a
145.000 de apartamente convenionale anual. Prin extinderea plantaiilor de salcie
energetic , pe lng faptul ca reprezint o surs de energie regenerabil , pune n

folosin terenuri neutilizate, se evit (sau se reduce considerabil) defisrile de pduri

generate de nevoia crescnda pentru combustibil ieftin.
Pe lng utilizarea n scopuri energetice, salcia energetic se utilizeaz cu
succes i n urmtoarele domenii:

materie prima pentru celuloza;

industria farmaceutica (aspirina);
materie prim pentru alcool metilic;
industria hartiei;
industria de mobila si lemne de constructii;
constructii (drumuri temporare, protejarea malurilor apelor)
7. Avantajele cultivarii Salciei Energetice

Fig.10 Analiza comparativa intre Salcia Energetica si alte tipuri de culturi

Valorifica foarte bine terenurile improprii altor culturi, cum ar fi, de exemplu, luncile
inundabile. Avand capacitate mare de evapotranspiratie (ca. 15 20 l / m2) se
utilizeaza cu succes la decantarea apei menajere (in jurul statiilor de epurare).

Datorita continutului ridicat de acid salicilic, salcia tocata nu necesita depozitare

inchisa. In cateva luni continutul de apa al tocaturii scade la 14 16 %, ceea ce permite
prelucrarea ei fara uscare artificiala.

Recoltarea culturii se realizeaza cu masini de agricultura obisnuite (combina, tractor,

remorca) si in lunile de iarna (noiembrie martie, dupa caderea frunzelor) asigurand
astfel o mai buna exploatare a parcului de masini si a fortei de munca.

Raspandirea culturii de salcie energetica garanteaza o sursa sigura si nepoluanta de

energie, dar totodata protejeaza padurile si de defrisarea continua cauzata de goana
dupa lemne de foc ieftine.
Energie regenerabila! Perioada de viata a unei plantatii este de ca. 25 30 de ani, care,

incepand de la anul al doilea, in afara de recoltare, nu necesit nici o alta interventie.

(Optional aplicarea ingrasamintelor chimice pentru a obtine recolte mai mari) are o
putere caloric ridicat, de 4900 kcal/ kg (conform salciaenergetica.ro), mai ridicat
dect a stejarului. (http://silvicultorul.wordpress.com)

Emisii de ardere aproape zero

De asemenea, Salix viminalis are capacitatea de a prelua anual 20-30 t/ha

de nmol provenit din epurarea apelor reziduale (conform recolta.eu). Cu alte cuvinte,
salcia energetic va utiliza cu succes apa neepurat biologic (proces dealtfel costisitor).

rezisten ridicat i ritm rapid de cretere (vara, Salix viminalis crete i 3

cm/zi)
durat ndelungat de via a culturilor (25- 30 de ani) conform greenenergy.org.ro
costuri reduse de cultivare i ntreinere a culturii. Astfel, conform salciaenergetica.ro,
costurile de plantare a unui hectar de teren cu Salix viminalis sunt cuprinse ntre 17002000 euro. Investiia se face o singura dat pentru o perioad de exploatare de 25-30

de ani, iar profitul n doi ani poate fi de 2.800 euro/ ha (conform recolta.eu).
n condiii favorabile (irigare intensiv), produc ia poate ajunge pn la 60 t/ha (conform
salciaenergetica.ro), productivitatea medie fiind de 30- 40 t/ha.

8. Cifrele cheie ale investiiei

Costuri de nfiinare plantaie: aproximativ 2.300 EUR+TVA/ha

Producie: aproximativ 20-25 to/ha/an (la umiditate teoretic de 0%, ceea ce

corespunde unei recolte de 35-40 to/ha la umiditate de recoltare de 40%)

Pre toctur: aproximativ 55 EUR/to (la umiditate teoretic de 0%)

Termen de recuperare al investiiei: 3 ani

Profit din exploatare (dup anul 3): 2.200 2.800 EUR/ciclu de 2 ani

Perioada de exploatare a plantaiei: 25 30 de ani

Investitie-Profit
Plantatie 25 ani
40000
35000
30000
Pret (EUR) / 25 ani

25000
EUR

20000
15000
10000
5000
0
Investitie

9. Concluzii

Profit

 Salcia energetic este o plant agricol, care poate fi cultivat oriunde, ns rezultatele
cele mai bune s-au obinut pe terenuri cu nivel de umiditate ridicat. Marele avantaj al
cultivrii salciei energetice este posibilitatea utilizrii terenurilor nmltinate, care nu
sunt adecvate pentru alte culturi.
Recolta obinut variaz n funcie de:
- calitatea terenului i umiditatea solului
- calitatea lucrrilor agricole executate n anul nti
- administrarea (opional) de chimicale n fiecare primvar
Statisticile arat o producie medie de cca 40 to/ha.
Recoltarea se poate face manual, cu coas cu motor, sau mecanizat, cu combin
dotat cu un adaptor special. n acest ultim caz se obine direct toctur de salcie.
Utilizarea salciei energetice se face sub form de toctur (n centrale energetice) sau

sub form de brichete sau pelei.

Utilizatorii salciei sunt, deci, termocentralele sau productorii de brichete i pelei. n
zonele unde exist asemenea utilizatori, cumprarea salciei energetice este garantat.

Unde sunt plantaii apar i utilizatorii.

Cultivarea salciei energetice prezint o serie de avantaje care justific rspndirea ei pe
scar larg n rile UE i datorit crora de civa ani a fost nominalizat ca plant
energetic subvenionat.
Valorific foarte bine terenurile improprii altor culturi, cum ar fi de exemplu luncile
inundabile. Avnd capacitate mare de evapotranspiraie (cca 15-20l/mp ), se utilizeaz
cu success la decantarea apei menajere (n jurul staiilor de epurare).
Datorit coninutului ridicat de acid salicilic, salcia tocat nu necesit depozitare nchis.
n cteva luni coninutul de ap al tocturii scade la 14-16%, ceea ce permite
prelucrarea ei fr uscare artificial.
Recoltarea culturii se realizeaz cu maini agricole obinuite (combin, tractor,
remorc) i n lunile de iarn (noiembrie-martie), asigurnd astfel o bun exploatare a
parcului de maini i a forei de munc
Rspndirea culturii de salcie garanteaz o surs sigur i nepoluant de energie, dar
totodat protejeaz pdurile de o defriare continu
Perioada de via a unei plantaii este de circa 25-30 ani, care, ncepnd de la anul al
doilea, n afar de recoltare, nu necesit nici o alt intervenie. (Opional aplicarea
ngrmintelor chimice pentru a obine recolte mai mari).

 Producia realizat este n medie de circa 40 t/ha, aceast valoare oscilnd n funcie de
tipul solului i regimul de ap. Ca utilizare n afar de scopurile energetice, salcia se
mai poate utilize n urmtoarele domenii: materie prim pentru celuloz, industria
farmaceutic (aspirina), materie prim pentru alcool metilic, industria hrtiei, mobil i
lemne de construcii.
Raspandirea culturii de salcie energetica garanteaza o sursa sigura si nepoluanta de
energie, dar totodata protejeaza padurile si de defrisarea continua