Mara - Ioan Slavici - analiza literara

Prozator ardelean, precursor al lui Liviu Rebreanu, Slavici este un autor

moralist, un fin psiholog, un creator de tipologii.
Romanul "Mara" de Ioan Slavici a fost publicat in 1894, in revista "Vatra",
iar in volum a aparut abia in 1906. Romanul "Mara" de Ioan Slavici este
structurat in 21 de capitole urmrind evolutia personajului principal Mara ,
ncepnd cu primul capitol intitulat Saracutii mamei" i culminnd cu ultimul
- Pace si liniste".
Titlul este dat de numele personajului principal, Mara, deoarece n viziunea
autorului povestea acesteia constituie firul epic principal al romanului.
Tema romanului o constituie fresca sociala a lumii ardelenesti, cu
moravurile ei specifice, asezata la interferenta satului cu orasul, intr-un targ
ardelenesc, Radna, situat langa Lipova si aproape de Arad.
Mara" este un roman realist, in care este zugravita lumea targurilor
transilvanene din zona Aradului, cu modul de viata, morala si datinile specifice ei.
...Actiunea este plasata la sfarsitul secolului al XlX-lea si inceputul secolului
al XX-lea, cand relatiile capitaliste incipiente evolueaza spre structuri sociale
mestesugaresti, cu o anumita psihologie, proprie burgheziei aflate in ascensiune.
Opera se constituie prin imbinarea dintre romanul Marei, care urmareste destinul
eroinei si romanul iubirii, care ilustreaza formarea si consolidarea cuplului erotic
Persida-Natl.
Romanul zugrvete drumul Marei i al copiilor ei, Persida i Tric, pn n
momentul n care acetia din urm intra n lume. La nceput, dup cum era i
firesc, Mara ocup un loc dominant, pentru ca mai trziu, copiii, i mai ales Persida
s-i ia locul. Destinul familiei Marei se mpletete, datorit unor mprejurri
neprevzute, dar fireti, cu cel al familiei neamului Hubr, a crei prezen , fr a
fi proeminent, rmne notabil. Intervin desigur i alte personaje cu care
protagonitii vin n legtur, n primul rnd e vorba de Bocioac i de ai si, dar
acestea nu formeaz dect elementele unui cadru n care se desfoar destinul
eroilor de prim-plan.

Perspectiva narativa defineste punctul de vedere al naratorului omniscient

asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a, iar atitudinea auctoriala reiesita
din relatia sa cu personajele profileaza focalizarea zero si viziunea "dindarat",
argumentand caracterul obiectiv (doric) al romanului. Slavici foloseste in
naratiune dialogul si monologul interior, inserate spontan in tesatura epica a
romanului. Slavici pune accentul pe fapte, pe intamplari, pe actiune.
Perspectiva traditionala a romanului valorifica monografia etnografica,
prin descrierea obiceiurilor ardelenesti, atat cele religioase cat si acelea referitoare
la cultura si mentalitatea oamenilor de diferite etnii, ce conetuiau pe aceste
meleaguri: romani, sasi, unguri.
Procesele stilistice sunt simple,fara impodobiri ostentative.Cele mai intalnite
mijloace artistice sunt interogatiile si exclamatiile,enumeratiile si repetitiile,
inversiunile topice, care dau frazei culoare si oralitate.
Mara este precupeata, "prima femeie capitalist din literatura noastra"
(N.Manolescu), deoarece isi castiga existenta din negustorie, "vinde ce poate si
cumpara ce gaseste", de marti dimineata si pana sambata noaptea ea alearga cu
marfa de la Radna la Lipova, apoi la targul cel mare de la Arad. Ca o adevarata
femeie de afaceri ("business woman" - N.ManolescU), Mara are un singur scop,
acela de a strange bani, conducandu-se dupa o regula specifica economiei de piata,
aceea ca "vinde mai bucuros cu castig putin decat ca sa-i cloceasca marfa".
Portretul fizic, conturat cu detalii, trimite sugestiv la trasaturile morale. "Muiere
mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant", Mara sta
toata ziua, neobosita si energica, la tejgheaua plina de poame, de turta dulce, de
peste, in timp ce copiii se zbenguie "printre picioarele oamenilor".
Persida este fiica Marei, sora lui Trica, sotia lui Natl si nora macelarului
Hubar. Persida este una dintre cele mai reusite, mai stralucitoare figuri feminine
din literatura romana si este ilustrata de Slavici in evolutia sa de la copilarie la
maturitate. Persida ilustreaza in roman ideea ca omul poate izbandi in viata numai
prin vointa, luciditate si dragoste, prin stipanirea de sine care sunt principalele
arme ale eroinei, ce are un destin zbuciumat. in conturarea acestui personaj, Slavici
se dovedeste a fi un fin psiholog si un rafinat observator al sufletului feminin.

Fire sincera si voluntar, delicat si pur, Persida invinge loviturile sortii cu multa
cutezanta, dar si cu o calm resemnare.
Celelalte personaje, Natl, Hubar, Bocioaca, Trica, Bandi, preotul Codreanu
sunt firav conturati. Numai Trica este un erou mai prezent in roman prin faptele
sale si integritatea morala. Personajele episodice se raporteaza, intr-un fel sau altul,
la destinul Persidei, evidentiind nobletea sufleteasca si forta personajului.
Asemenea lui Rebreanu, al carui precursor este, Slavici nu este un scriitor
descriptiv, ci pune accentul pe fapte, pe intamplari, pe actiune.