UNIVERSITATEA PETROL - GAZE DIN PLOIETI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI I GAZELOR

SPECIALIZAREA: EXTRACTIA PETROLULUI

PROIECT LA
EXPLOATARE
SONDELOR MARINE

CONDUCTOR:
Conf. dr. ing. Mariea Marcu

MASTERAND:
SCURTU MARIA

-PLOIETI, 2015-

CUPRINS

Capitolul 1
Marea Carspica................................................................................................3
Capitolul 2
Calculul sarcinilor produse de valuri asupra unei structuri ...........................7
Capitolul 3
GORGON,AUSTRALIA..............................................................................14
Capitolul 4
Platforma Prometeu.......................................................................................18
Aplicatie 1................................................................................................................20
Aplicatie 2................................................................................................................25
Aplicatie 3................................................................................................................31

Capitolul 1
Marea Carspica
Marea Caspic este cel mai mare lac pe Pmnt, aezat la hotarul Europei iAsiei i
enumit mare datorit dimensiunilor sale foarte mari. Marea Caspic reprezint
un lac lipsit de scurgere, iar apa n el este salin, de la 0.05 % la gura de vrsare
a rului Volga pn la 11-13 % n partea sud-estic. Nivelul apei variaz de la un an la
altul, n prezent fiind aprox. 28 m sub nivelul Oceanului Planetar. Suprafaa Mrii
Caspice (fr Kara Bogaz Gol) msoar 371.000 km, iar adncimea lui maxim - 1025
m

Suprafaa, adncimea i volumul apei

Suprafaa i volumul apei Mrii Caspice variaz mult n dependen de variaia
nivelului apei. La nivelul apei de -26,75 m suprafaa este egal cu aprox. 392,6 mii km,
iar volumul apei cu cca 78648 km, ceea ce alctuiete n jur de 44 % din rezervele
totale de ap dulce din lacuri de pe Terra. Adncimea maxim n Marea Caspic se
semnaleaz n depresiunea Sud-Caspic, la 1025 m de la suprafaa apei. Dup
adncime, Marea Caspic este depit doar de Baikal (1620 m) i Tanganyika (1435
m). Adncimea medie a mrii alctuiete 208 m. n acelai timp, partea nordic a mrii
este de mic adncime: adncimea maxim alctuiete 25 m, iar cea medie 4 m.

Temperatura apei
Temperatura medie lunar a apei n Marea Caspic alctuiete 0 C n partea nordic i
+10 C n cea sudic; n lunile de var temperatura apei pe toat ntinderea mrii este
+23 +26 C. La adncimi mari temperatura apei este aprox. +6 +7 C, fiind practic
constant n toate anotimpurile.
n timpul iernii o bun parte a Mrii Caspice nghea. n partea de nord marea este
acoperit de un strat de ghea de o grosime pn la 2 m, procesul de ngheare
ncepe la mijlocul lunii noiembrie, iar cel de topire se sfrete la finele lunii februarie.
Limita poriunii ngheate trece aproximativ pe linia insula Cecenia Manglac, pe
peninsula Aperonski formarea i navigaia n deriv a gheurilor se semnaleaz odat
la 10-11 ani.
Componena apei
Salinitatea apei n Marea Caspic variaz de la 0,3 n partea nordic (mai exact
la delta Volgi) pn la 13,5 n zona malurilor sud-estice, n cea mai mare parte,
ns, salinitatea nu depete limitele de 12,6 13,2 . Iarna, n legtur cu
nghearea Volgi, salinitatea crete n regiunea nordic.
Relieful fundului
Relieful prii nordice este dominat de o "cmpie" vluroas subacvatic presrat cu
bancuri de nisip i insule acumulative. Adncimea medie a regiunii nordice este 4 8 m,
cea maxim nu depete 25 m. Pragul Manglac desparte Caspica de nord de cea
de mijloc. Caspica de mijloc este destul de adnc, adncimea depresiunii Derbent fiind
788 m. Pragul Aperonski desparte Caspica de mijloc de cea de sud. Caspica de sud
este cea mai adnc regiune a Mrii Caspice, atingnd adncimea de 1025 m de la
suprafaa apei. Fundul mrii este acoperit de diferite nisipuri, la adncimi mari de
nmol, iar n regiuni anumite vieuiesc plante i alge.
Clima
Clima Mrii Caspice este continental n regiunile de nord, temperat n cele de mijloc
i subtropical n cele de sud. Iarna temperatura medie lunar variaz ntre -8 -10 C
n regiunile nordice i +8 +10 C n cele sudice, iar vara ntre +24 +25 C n
regiunile nordice i +26 +27 C n cele sudice. Temperatura maxim a fost nregistrat
pe coasta estic: +44 C.
Cantitatea medie anual de precipitaii alctuiete 200 mm, de la 90 100 mm n
regiunile secetoase pn la 1700 mm n regiunea malului subtropical sud-vestic.
Evaporarea apei de pe suprafaa mrii este cca 1000 mm pe an, cel mai intensiv
proces de vaporizare avnd loc n regiunea peninsulei Aperonski i n partea de Est a
Caspicii de sud.
Pe teritoriul Mrii Caspice vnturile bat destul de des, viteza lor medie anual alctuind
3 7 m/s. n lunile de toamn i de iarn vnturile se nteesc, viteza lor ajunge frecvent
la 35 40 m/s. Teritoriile cele mai btute de vnt sunt peninsula Aperonski i periferiile
zonelor Mahacikala i Derbent. Tot acolo a fost nregistrat cel mai nalt val: 11 m.

Extragerea ieiului i gazului

n Marea Caspic se afl surse bogate de petrol i gaz natural. Rezervele de petrol
alctuiesc n jur de 10 miliarde tone, iar mpreun cu gazele naturale 18 - 20 miliarde
tone.
Extragerea petrolului n Marea Caspic a nceput n anul 1820, cnd pe peninsula
Aperonski a fost spat primul pu de petrol. n jumtatea a doua a secolului XIX a
nceput extragerea ieiului n cantiti mai mari, n scopuri industriale, pe aceeai
peninsul, iar apoi i pe alte teritorii.
Pe lng extragerea petrolului, pe rmul Mrii Caspice se practic i
extragerea srii, calcarului, prundiului, nisipului, argilei etc.

Resurse recreative
Ambiana natural a rmului mrii presrat cu plaje de nisip, ape minerale i nmoluri
lecuitoare creeaz condiii favorabile pentru odihn i tratament. n acelai timp, gradul
la care a ajuns industria turistic a rmului Mrii Caspice l depete pe cel al
rmuluicaucazian al Mrii Negre. Ultimii ani industria turistic se dezvolt i pe
rmul azer, iranian, turkmen i al Daghestanului.
Probleme ecologice
Problemele ecologice ale Mrii Caspice sunt legate de poluarea apei rezultat din
procesele de extragere i transportare a ieiului, de infiltrarea n ap a substanelor
poluate din rurile bazinului mrii, de deeurile oraelor de pe rm, dar i de inundarea
unor obiecte cauzat de ridicarea nivelului apei n Marea Caspic. Braconajul de
asemenea reprezint un factor ecologic negativ: n urma lui, n ultimii ani, a sczut
considerabil populaia de nisetri n mare.

Capitolul 2
Calculul sarcinilor produse de valuri asupra unei structuri
Sa se determine sarcinile produse de valuri cu inaltimea H=1,5m avand perioada T=3s.
Date necesare:
Diametrul exterior al pilonului D=324 mm;
Grosimea de perete t= 9,5 mm;
Adancimea apei, d=8m;
Inaltimea pilonului deasupra nivelului mediu al apei , h= 7m;
Lungimea efectiva a pilonului, l=17m;
Adancimea de patrundere a pilonului in solul marin, s= 2 m
Densitatea apei 1015 kg/m3

Fig. 2.1 Schema modelului analizat

1. Se determina frecventa valurilor si lungimea valurilor
2 2

2.094395
Frecventa :
T
3
Lungimea valurilor se determina din ecuatia dispersiei:
2 gk tanh kd

Solutia numerica a acestei ecuatii conduce la L=.14 m

Numarul de unda este:
2 2
k

0.448799
L
14
Se verifica produsul kd pentru a se stabili conditiile de calcul:

kd 3.590392
Daca valoarea este mai mare decat se pot aplica conditiile pentru apele adanci.
gT 2 9.8132
In acest caz rezulta ca 2 gk , iar L

14.05179 14 .
2
2
2. Se determina raportul
0.324
D/L
0.023143
14
3. Numarul Keulegen-Carpenter este

1.5
14.54441
0.324
Daca KC>4 , iar D/L<0,2 ne aflam in domeniul de separare corespunzator teoriei neliniare a
valurilor, iar forta valurilor are urmatoarele componente:forta de inertie, forta de tractiune plus
termenii patratici de modificare a formulei lui Morison de catre Lighthill.
KC

Cea mai mare valoare a inaltimii valului pentru o lungime data a acestuia este:
L
L 14
H max tanh kd
2
7
7 7
1.5
0.75
prin urmare H / H max
2
1.5
0.75
iar amplitudinea valului este a H / 2
2
In cazul teoriei corespunzatoare domeniului neliniar de separare cu corectarea Lighthill a
formulei Morison se determina urmatoarele componente ale fortei valurilor:
4. Forta totala supra corpului imersat in apa este:
F F1 F2 F3 F4 F5

4.1 F1 reprezinta termenul Froude-Krilov calculat cu ajutorul teoriei liniare pentru ape
adanci:
6

Re 3 10

H D
L

Re 389666.890708

CM 2.3
2

F1

D
4

g a CM cos ( t)

F1 1415.822443

4.2 Forta de tractiune F2

CD 0.5
2

F2 0.25 CD g a D sin ( t ) sin ( t)

F2 0.099487

4.3 Forta F3 datorita termenului patratic al potentialului vitezei din teoria Stokes de
ordinul
F3

g a b k 16 ln
2

3 sin ( 2 t)

0.28

k b

F3 0.426049

4.4 Forta F4 datorita potentialului cinetic

F4

g a b k sin ( 2 t)

F4 2.169656

4.5 Forta F5 este prezenta numai daca cilindrul traverseaza suprafata libera a
valurilor
F5 4 F4

F5 8.678625

Nr
crt

t, s

Forta

Forta

Forta
datorata
potentialu
lui cinetic

F2

F3

F4

F5

Termenul
FroudeKrilov

Forta de
tractiune

F1

F1+F2

|F1+F2|
F3+F4+F5

|
F3+F4+F5|

|F|

|F3+F4+F5|/|
F|

1416.133

1416.133

1416.133

1416.133

1416.133

0.25

1226.407

56.709

8.811

44.87

179.481

1226.657

233.162

1516.278

1226.657

233.162

1516.278

0.153773

0.5

708.066

170.127

8.811

44.87

179.481

708.566

233.162

1111.355

708.566

233.162

1111.355

0.2098

0.7

148.026

224

2.211

10.772

43.081

148.726

56.064

428.09

148.726

56.064

428.09

0.130963

-708.066

170.127

-8.811

-44.87

-179.481

-707.066

-233.162

-771.101

707.066

233.162

771.101

0.302375

1.25

-1226.41

56.709

-8.81

-44.87

-179.481

-1225.16

-233.161

-1402.86

1225.16

233.161

1402.86

0.166204

1.55

-1408.38

-2.478

2.115

10.772

43.089

-1406.83

55.976

-1354.88

1046.83

55.976

1354.88

0.041314

1.75

-1226.41

-56.709

8.811

44.874

179.481

-1224.66

233.166

-1049.95

1224.66

233.166

1049.95

0.222073

-708.066

-170.127

8.811

44.874

179.481

-706.066

233.166

-645.027

706.066

233.166

645.027

0.361483

10

2.2

-148.026

-224.357

2.115

10.772

43.089

-145.826

55.976

-316.407

145.826

55.976

316.407

0.176911

11

2.5

708.066

-170.127

-8.811

-44.87

-179.481

710.566

-233.162

304.777

710.566

233.162

304.777

0.765025

12

2.75

1226.407

-56.709

-8.811

-44.87

-179.481

1229.157

-233.162

936.536

1229.157

233.162

936.536

0.248962

13

2.99

1415.822

-0.0994

-0.426

-2.169

-8.678

1418.812

-11.273

1404.45

1418.812

11.273

1404.45

0.008027

Tabel 2.1

10

Fig.2.2 F1 reprezinta termenul Froude-Krilov calculat cu ajutorul teoriei liniare pentru

ape adanci

Fig.2.3 Forta de tractiune F2

11

Fig. 2.4 F3 reprezint fora datorit termenului ptratic al potenialului vitezei din
teoria lui Stokes de ordinul 2

Fig. 2.5 Forta F4 datorita potentialului cinetic

12

Fig.2.6 Forta F5 este prezenta numai daca cilindrul traverseaza suprafata libera a
valurilor

Fig.2.7 Reprezentarea grafica a sumei F1 F2 ; F3 F4 F5 ; F

13

Capitolul 3
GORGON,AUSTRALIA
Cmpurile Gorgon de gaze se afl n larg Australia de Vest, la aproximativ 60 km de la
Insula Barrow i 200 km vest de Dampier. Cinci domenii au fost descoperite pn n
prezent - Gorgonei, Chrysaor, Dionysos, West Rocks Tryal i Spar. Numite colectiv
Gorgon mai mare, aceste domenii au fost intens evaluate, inclusiv cele opt godeuri
Gorgon.
Cmp este dezvoltat de Venture Gorgonei, un joint-venture de Chevron Texaco, Shell i
ExxonMobil. Chevron Texaco, cu un interes de patru eptimi, este operatorul de
dezvoltare a Gorgonei, n numele a Venture Gorgon.
De gaz de la primul cmp este de ateptat n 2014. Chevron a intrat acorduri de
furnizare de patru milioane de tone de gaze naturale pe an, cu Osaka, gaze Tokyo,
Caltex GS, Chubu Electric i Nippon Oil Corporation.
Gorgon descoperire
Gorgon a fost descoperit n 1980, dup o descoperire n vest roci Tryal de Vest
australian Petroleum (WAPET), n 1973. n anul 2000, Chevron a achiziionat toate
activele WAPET.
Studii seismice 3D au fost realizate pentru toate cmpurile din zona Gorgon mai mare i
pentru cele mai mari trei-rezervor de simulare, modele care au fost pe deplin dezvoltate
.
Gorgon rezervelor de petrol
Pn la 13,8 miliarde de metri cubi de rezerve de hidrocarburi au fost certificate ca fiind
dovedit n zona Gorgon Mare. Aceasta include 9.6 mii de miliarde de metri cubi de
rezerve de hidrocarburi dovedite n domeniul Gorgonei - suficient pentru un proiect de
doi-tren GNL.

14

Rezervele dovedite plus probabil n zona de Gorgon Mare depeasc 17,6 miliarde de
metri cubi, cu rezerve de certificate posibile creterea total, care la 40 de miliarde de
metri cubi.Rezervele dovedite n zona Greater Gorgon sunt echivalentul de energie de
6,7 miliarde de barili de petrol. Sale de gaze brut conine dioxid de carbon 12-15%.

15

Gorgon domeniul dezvoltrii

Chevron se planific o dezvoltare submarine treptat a cmpului Gorgonei, incepand de
la nord Gorgon. Subsea puuri vor fi legate la o platform bazat pe gravitaie situat n
adncurile apelor superficiale la est de domeniu. De gaz vor fi prelucrate pe platforma
nainte de export prin intermediul trunkline pentru site-ul fabrica GNL n Peninsula
Burrup.
Actual Greenfield Gorgon LNG planul se bazeaz pe trei trenuri de lichefiere, fiecare
capabile s produc 15 milioane de tone pe an. $ 50 miliarde de GNL de plante a fost
aprobat de ctre autoritatea pentru protecia mediului n luna august 2009. Inovatoare
pentru fabrica GNL a avut loc n decembrie 2009.

16

Dioxidul de carbon coninute n gazele naturale produse din domeniu vor fi eliminate
pentru a evita nghearea n procesul de GNL. n loc de aerisire dioxid de carbon n
atmosfer, acesta va fi injectat n rezervorul Dupuy salina de mai jos Insula Barrow.
Re-injectarea de dioxid de carbon va fi echivalent cu eliminarea de peste 630.000 de
masini anual pe drumurile din SUA.
Gorgon contracte
n mai 2008, GE Oil & Gas Divizia de foraj i de producie a fost contractat pentru a
furniza echipamente pentru submarine domeniul Gorgon. Conform contractului de cinci
ani GE va furniza colectoare VetcoGray, copaci, gurile de puuri de submarine i alte
echipamente. Compania va oferi, de asemenea, echipamente de reziliere de conducte,
sisteme de control de producie, i de sprijin de instalare i operaional.
n octombrie 2009, GE a castigat un contract de $ 400 pentru a oferi o tehnologie
avansat de GNL pentru producia de gaz din cmpul Gorgon.GE va furniza GNL de
refrigerare i de dioxid de carbon reinjectarea echipamente, inclusiv trei trenuri de
compresie agent frigorific i ase trenuri de compresie. GE a fost acordat un nou
contract n martie 2010, aducand valoarea total a contractului la $ 1,1 miliarde.
Aker Solutions a fost atribuit un contract pentru furnizarea de 264 km de umbilicals tub
din oel pentru domeniul Gorgon. Cele umbilicals va lega sistemul de producie
submarine de teren cu instalaie GNL pe Insula Barrow.
Aker este de ateptat s livreze umbilicals n al doilea trimestru al anului 2012.
n iulie 2011, CB i am primit un contract de 2,3 $ pentru a efectua lucru mecanic,
electric i instrumente pentru proiect. Subsea 7 a fost atribuit un contract de $ 440m
pentru a instala i a lega n uniti de ridicare grele din Gorgon i domenii Jansz.
n 1998, un consoriu de Clough Kvaerner i Schlumberger a fost atribuit contractul
pentru proiectarea infrastructurii larg pentru proiectul Gorgon.
17

Capitolul 4
Platforma Prometeu
GSP Prometeu este o semi-submersibil , jackup independent consola piciorde foraj
operate de GSP de foraj, un Grup Servicii Petroliere filial, i n prezent, contractat de
ctre Melrose Resources pentru foraj n bulgara seciunea a Mrii Negre .
GSP Prometeu instalatii de foraj a fost proiectat de Sonnat offshore si a fost construit de Petrom,
la Santierul Naval Galai, n 1982. Dispozitivul a fost complet reconstruit i renovat n 2003, la
un cost de 35 milioane dolari SUA.
GSP Prometeu are o lungime de 52,4 metri (172 ft), latime de 40,8 metri (134 ft), proiect de 9,75
metri (32,0 ft), nlime de 120 de metri (390 ft) i adncimea de 6,4 metri (21 ft). Ea are o
adncime maxim de foraj de 6.100 de metri (20.000 ft), i ea ar putea funciona la o adncime
de ap de 91 metri (300 ft). Ca pe o platform de foraj, GSP Prometeu este dotat cu echipamente
de foraj avansate i trebuie s respecte strict niveluri de certificare n temeiul dreptului
internaional. GSP Prometeu este capabil de a manevra cu propriile motoare(pentru a
contracara deriva i curenilor oceanici), dar de la distan de relocare, trebuie s fie mutat de
specialitate remorchere. Dispozitivul este capabil s reziste la condiii severe de mare, inclusiv
de 12 de metri (39 ft) i valuri de 155 de kilometri pe or

La bordul platformei se afla 70 de oameni: ingineri, operatori, mecanici, macaragi,

bucatari, etc.
Utilajele principale:
- Instalatie de tratare a apei pentru injectie la jacketele 6 si 7. Instalatia este compusa
din: filtre mediu, filtre grosiere, coloana stripare;
- Pompa injectie (Hammerman);
- Doua motoare Caterpillar pentru a genera curent electric pe platforma.
- Instalatie de foraj F-320;
- Separator de etalonare trifazic;
- Separator bifazic;

18

19

Aplicatie 1
Sonda marina cu capul de eruptie pe platforma
Date caracteristice:
Nr Crt

Proprietatile fl de zacamant

1
2
3
4
5
6

t
a
g
i
GOR
t

850
1050
700
10
300
93oC
15oC

kg/m3
kg/m3
kg/m3
%
stm3/m3
1.5cP
10cP

Presiune, debit,
temperatura
pCE
30
pz
250
pd
220
Q
500
tf
98

Profilul sondei
bar
bar
bar
m3/zi
o
C

Di
dte
Hapa
tafm
tsupraf

7
4.5
700
4
15

in
in
m
o
C
o
C

Sa se determine:
1. Profilul presiune functie de adancime pentru mai multe valori ale diametrului
tubingului de 3, 3.5, 4, 4.5;
2. Variatia presiuni in tevi de extractie functie de impuritati, i= 10;20;40;60;80;
3. Sa se determine curbele gradient considerand mai multe metode de ascensiune;
4. Sa se realizeze analiza nodala considerand presiunea de zacamand 250bar la 100
de bar considerand un pas de presiune de25 de bar. De asemenea si variataia
impuritatilor si diametrului tubingului.

20

Schema modelului utilizat in Pipesim aplicatia 1

Variatia presiune functie de adancime pentru mai multe valori ale diametrului tubingului
Se observa cu cat diametru tubingului este mai mic cu atat presiunea este mai mare, scazand
diametru tubingului scade si presiunea.

21

Pressur
e (bara)

Elevatio
n (m)

IDIAMETER=76.2 mm
Inlet Pressure=153.3195
Bara
153.3195
2892.558
134.9954
5
2892.558
134.9954
5
2892.808
128.2033
8
2748.387
116.7633
5
2498.710
105.7274
5
2249.032
95.50488
1
1999.355
86.08616
1
1749.677
77.02983
-1500
8
67.78264
-1219.2
6
58.19712
-914.4
5
48.99057
-609.6
4
40.01702
-304.8
3
31.01410
-5.544E
0
31.01410
0

Pressur
e (bara)

Elevatio
n (m)

Pressur
e (bara)

IDIAMETER=88.9 mm
Inlet Pressure=129.0331
Bara
129.0331
1
2892.558
113.6116
4
2892.558
113.6116
4
2892.808
107.8090
3
2748.387
98.11328
2
2498.710
89.63919
8
2249.032
81.57739
9
1999.355
73.91046
0
1749.677
66.61881
-1500
0
59.13393
-1219.2
9
51.49506
-914.4
8
44.31028
-609.6
6
37.51323
-304.8
2
31.01349 -5.544E5
31.01349
0
5

Elevatio
n (m)

IDIAMETER=101.6 mm
Inlet Pressure=119.2891
Bara
119.2891
1
2892.558
105.0322
0
2892.558
105.0322
0
2892.808
99.61712
7
2748.387
91.00301
5
2498.710
83.22586
2
2249.032
75.86937
0
1999.355
68.91698
4
1749.677
62.35147
-1500
6
55.57612
-1219.2
6
48.73137
-914.4
1
42.37933
-609.6
5
36.47573
-304.8
1
30.96915 -5.544E5
30.96915
0
5

22

Pressur
e (bara)

Elevatio
n (m)

IDIAMETER=114.3 mm
Inlet Pressure=117.0185
Bara
117.0184
6
2892.558
103.0329
3
2892.558
103.0329
3
2892.808
97.66746
4
2748.387
89.16215
8
2498.710
81.51801
1
2249.032
74.30932
2
1999.355
67.52084
1
1749.677
61.13712
-1500
1
54.52412
-1219.2
1
47.88708
-914.4
9
41.78047
-609.6
0
36.16699
-304.8
8
31.00609 -5.544E-1
6
31.00609
0
6

Variatia presiuni in tevi de extractie functie de impuritati

Se observa la procente mici de impuritati este necesara o presiune mai mica fata de procentele
mari necesitand o presiunea mult mai mare.

Curbele gradient pentru mai multe metode de ascensiunePentru alegerea metodei de ascensiune

23

trebuie sa se compare datele din simulare cu datele rezultate din masuratorile de presiune
pentru a se alegevarianta optima.

Analiza nodala variata impuritatilor.

Cand curbele de performanta (cele care variaza impuritatile) si curbele de comportare a
stratului (cele care se refera la variata preiuni de zacamant) se intersecteaza atunci sonda este
functionala. Se observa daca procentul de impuritati creste debitul scade. La un procent de 80%
sonda numai functioneaza, iar la presiuni mai mici de 175 bar sonda numai functioneaza fiind
necesar un alt sistem de extractie.

Analiza nodala variatia diametrului tubingului.

24

Se observa ca la diametre mici ale tubingului maximul este de1000 sm3zi cu 190 de bar, Daca
diametrul tevi creste se observa ca presiunea scade iar debitul creste.

Aplicatie 2
Nr
Crt
1
2
3
4
5
6

Proprietatile fl de
zacamant
t
850
kg/m3
a
1050 kg/m3
g
700
kg/m3
i
10
%
GOR 300
stm3/m3
t
93oC 1.5cP
15oC 10cP

Presiune, debit,
temperatura
pCE
30
bar
pz
250
bar
pd
220
bar
Q
500
m3/zi
o
tf
98
C

25

Profilul sondei
Di
dte
Hapa
tafm
tsupraf

7
4.5
700
4
15

in
in
m
o
C
o
C

Date conducta
amestec
Lca 1000 m
Dca 8
in
R
8
in
H
800 m
psep 25
bar

Schema modelului utilizat in Pipesim pentru aplicatia 2

26

Variatia presiuni functie de impuritati. Se observa ca la un procent mic de impuritati este

necesara o presiune mica fata de un procent mare de impuritati necesitand o presiune mult mai
mare la impuritati mari creste densitatea lichidului si deci gradientul static. Se observa ca de-a
lungul tevilor presiunea scade, in dreptul conductei presiunea ramanand constanta iar in dreptul
raiserului presiunea scade ajungand intr-un singur punct.

Variatia presiuni functie de diametrul tubingului. Se observa ca la diameter mici este necesara o
presiune mult mai mare decat la diameter mai mari deoarece s-a invinga frecarile care apar.
27

Presiunea scade in dreptul tevilor ajungand constanta in drepul conductei de amestec, iar in
dreptul raiserului presiunea scade.

Analiza nodala variata impuritatilor Cand curbele de performanta (cele care variaza
impuritatile) si curbele de comportare a stratului (cele care se refera la variata preiuni de
zacamant) se intersecteaza atunci sonda este functionala.Se observa daca procentul de
impuritati creste debitul scade. La un procent de 60% sonda numai functioneaza chiar daca
impuritatile sunt mici dar presiunie de zacamant scade la 180 sonda numai functioneaza fiind
necesar un alt sistem de extractie.

28

Analiza nodala variata diametrului tubingului.Se observa daca diametrul creste presiunea scade
iar debitul creste.

Analiza nodala variata impuritatilor. Cand curbele de care se refera la variatia impuritatilor se
intersecteaza cu curbele care variaza presiunea atunci sonda functioneaza.

29

Analiza nodala variata diametrului conductei.Se observa ca diametrul conductei nu influenzeaza

foarte mult debitul sau presiunea.

Variatia presiuni diferentiale booster. Se observa ca efectul boosterlui este de a scadea punctul

30

de functionare ajungandu-se la presiuni foarte mici in comparatie cand nu era boosterul montat
avand presiuni mult mai mari.

Variata impuritatilor cu booster. Se observa ca la efectul boosterlui este de a scadea punctual de

functionare ajungandu-se la presiuni mici si procente de impurtati mari, nu ca in cazul in care
nu era booster montat atunci cand la procente mari de impuritati sonda numai functiona.

31

Curbele gradient pentru mai multe metode de ascensiune.Pentru alegerea metodei de ascensiune
trebuie sa se compare datele din simulare cu datele rezultate din masuratorile de presiune
pentru a se alege varianta optima.

Aplicatie 3
Schema
Condensatul este pompat de la o platform satelit printr-un riser 1 de 150m x 10 ID, o
conducta pozata pe fundul marii de lungime L=1km si riserul 2 de 150m x 10 care ajunge la
platform de procesare.

32

Schema modelului utilizat in Pipesim pentru aplicatia 3

Conditiile la limita

Presiunea fluidului la platforma satelit : 10 bar ;

o

Temperatura fluidului la platforma : 86 C ;

3

Debitul de lichid : 1400m /zi ;

3

Limita minima a debitului de lichid :600m /zi ;

Presiunea minima la sosirea pe platforma de procesare :55bar
o

Temperatura minima la sosirea pe platforma de procesare :18 C ;

Compozitia fluidului
Component Methane Ethane Propane Isobutane Butane Isopentane Pentane Hexane
Moles

75

1
33

0.5

0.5

Fractiile C7+
o

C7+

Punctul de fierbere ( F)

Greutatea moleculara

Greutatea specifica

Moli

214

115

0.683

12

Component : Apa
Volum ratio(%bbl/bbl) : 10

Diametrele posibile ale conductei

I.D.

Grosimea de perete

Rugozitatea

0.5

0.001

10

0.5

0.001

12

0.5

0.001

Datele conductei :
Rate of undulations : 10/1000
Lungimea :1km ;
Elevatia :0
Grosimea de perete :0.5 ;
Rugozitatea : 0.001
34

Temperatura ambientala : 4 C ;
2 O

Coeficientul de transfer terminc : 0.2Btu/hr/ft / F ;

O

Conductivitatea termina a conductei :50Btu/hr/ft/ F ;

O

Conductivitatea termina a izolatiei : 0.15Btu/hr/ft/ F ;

Grosimea izolatiei : 0.75 sau 1
Fluidul ambiental : apa ;
Viteza fluidului ambiental : 0.5m/s ;
O

Conductivitatea solului marin : 1.5Btu/hr/ft/ F ;

Datele riserelor 1 si 2
Elevatie riser 1 :-150m ;
Elevatie riser 2 :+150m ;
Diametrul interior :10 ;
Grosimea de perete :0.5
Rugozitatea :0.001
O

Temperatura ambientala :10 C ;

2 O

Coeficientul de transfer de caldura : 0.2Btu/hr/ft / F ;

Sa se determine :
1. Anvelopa de faza ;
35

2. Profilul temperaturii de-a lungul intregului sistem pentru diametrele disponibile pentru
conducta. Sa se aleaga diametrul conductei astfel incat sa se asigure presiunea de sosire pe
platforma de procesare ;
3. Profilul temperaturii de-a lungul intregului sistem pentru grosimile izolatiei disponibile
pentru conducta. Sa se aleaga grosimea izolatiei conductei astfel incat sa se asigure
temperatura de sosire pe platforma de procesare ;
4. Numarul pi-ss pentru identificarea fenomenlui severe sludgging si diagrama regimurilor de
curgere ;
Anvelopa de faza

36

Profilul presiuni. Se observa ca pe distanta de 1200 de metri cel mai avatajos este este
diametrul de 152mm avand o presiune de 97 bar, iar la diametre mai mari fiind necesare
presiuni mai mari

37

Profilul temperaturii . se observa ca la un debit mai mic 600m /zi temperatura este mai mica
o

adica 68 de C, iar la un debit mai mare de 1400m /zi temperatura pe o distanta de 1200m.

Profilul temperaturi. Se observa ca dea lungul condcutei care are o lungime de 10 km

3

temperatura scade de la 85 la 18 grade la un debit de 1400m /zi, daca debitul este de

3

600m /zi temperatura ajunge la captul conductei de 6 grade riscand sa se formeze

criohidrati.

38

39