Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MOTIVATIE
CAPITOLUL I
INTRODUCERE IN ISTORICUL BOLII
Pana in prezent nu exista o definitie atotcuprinzatoare si anonim
acceptata a insuficientei cardiace , suferinta facand parte din acele sindrome clinice
care sunt mai usor de recunoscut decat de definit.
Termenul de insuficienta cardiaca a fost introdus in 1913 de H.Voquez si
l-a inlocuit pe cel de asistolie.
Insuficienta cardiaca reprezinta de fapt stadiul final al diverselor afectiuni cardiace.
Ea parcurge initial in stadiu compensat si apoi prin epuizarea mecanismelor compensatoare , ajunge in faza de decompensare.
Descrierea magistrala a celor trei componente ale sindromului
( insuficienta atriala, insuficienta ventriculara stanga, si dreapta) , isi pastreaza
si azi intacta valoarea semilogica si diagnostica.
Dezvoltarea medicinei , progresele facute de fiziologia cardiovasculara au facut
ca de abordarea bolii sa se ocupe o multime de specialisti: cardilogi, internisti ,
fiziologi explorationisti, epidemiologi, fiecare cu metodologia si mijloacele de
studiu proprii, largind tot mai mult cunoasterea in acest domeniu.
Pe langa ajutorul acordat de catre medici bolnavilor , asistenta medicala face
tot posibilul pentru a-i asigura conditiile necesare insanatosirii grabnice.
Asistenta il ajuta pe bolnav sa-si urmeze tratamentul prescris de medic si va
cauta sa-i faca o educatie sanitara corespunzatoare.
Relatia asistenta medicala medic-bolnav va trebui sa fie foarte stransa in
domeniul bolii pacientului , aceasta ducand la vindecarea cat mai
grabnica.
Medicul trebuie sa dea dovada de multa abilitate , sa fie sensibil la aspectele
complexe de boala reactie psihica a bolnavului la boala sentimentul acestuia de
infirmitate , integrarea lui in mediul social problemele lui economice.
Direct dar ferm trebuie sa-l linisteasca pe bolnav , sa-l impace cu conditia lui
fizica precara.
CAPITOLUL II
DATE DIN LITERATURA
A. DEFINITIA SI CLASIFICAREA BOLII
DEFINITIA BOLII :
Insuficienta cardiaca globala este insuficienta care afecteaza si inima stanga
si cea dreapta. Cand insuficienta dreapta urmeaza celei stangi dispneea scade in
intensitate , cand cea stanga urmeaza celei drepte , poate aparea ortopnee sau astm
cardiac .
Insuficienta cardiaca nu este o boala de sine statatoare , ci un sindrom clinic
care rezulta din imposibilitatea de a expulza inteaga cantitate de sange primita si de a
mentine astfel un debit sanguin corespunzator nervilor organismului de 2,41/m2
suprafata corporala/ minut.
Scaderea debitului cardiac, consecutiv scaderii fortei de contractie a
miocardului , duce la lipsa oxigenului in tesuturi si organe.
Aceasta definitie impleteste mecanismele anterograde cu cele retrograde .
Scaderea debitului cardiac ( D.C.) care duce la lipsa oxigenului din tesuturi si
organe determina scaderea filtratiei glomerulare , cresterea reabsorbtiei tubulare ,
hipersecretia de aldosteron si ADH fenomene ce explica retentia de apa si sare si
aparitia edemelor. Acesta este mecanismul anterograd.
Mecanismul retrograd intervine prin scaderea fortei de contractie a miocardului
, inima fiind in imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita.
CLASIFICAREA INSUFICIENTEI CARDIACE se face dupa:
a) Criteriul clinic: din considerente de ordin clinic , tinand seama de
ventriculul care cedeaza cat si de modul acut sau lent de instalare a simptomelor ,
insuficienta cardiaca se imparte in :
I.C.S. (stanga) cu varianta acuta si cronica;
I.C.D. (drepta) cu forma acuta si cronica;
I.C.C. ( congestie globala ) cand cordul cedeaza in totalitate
b) Toleranta la efort si disconfortul cardiac:
I.C.S. ( stanga) debuteaza lent , insidios , cu dispnee progresiva de efort.
Cu timpul determina I.C.D. ( dreapta) si se transforma in I.C.C. (globala).
Exista 5 stadii de evolutie:
In stadiul I , cardiacul tolereaza eforturi mari fara sa prezinte dispnee si
palpitatii.
In stadiul II , la eforturi mari dispnee, palpitatii si dureri precordiale anginoase.
In stadiul III , la eforturi moderate , cardiacul se plange de dispnee, palpitatii
sau dureri anginoide. Are staza pulmonara la efort.
In stadiul IV , cardiacul acuza dispnee de repaus , tahicardie, eventual dureri
anginoide.
In stadiul V , semne de I.C.C. -insuficienta globala) potential reversibila sai
3
INIMA ( fig.1) este un organ musculo-cavitar de forma unui con turtit, cu rol
de pompa aspiro- respingatoare. Este asezata in etajul inferior al medaistinului , intre
cei doi plamani deasupra diafragmului.
Fig. 1 Inima
Din punctele de vedere anatomic si fiziopatologic se deosebesc o inima (cord)
stanga si o inima dreapta.
1 .Inima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang
separate
prin orificiul atrio-ventricular stang strajuit de valva mitrala.
2. Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept `
separate prin orificiul atrio-ventricular drept stajuit de valva
Triucuspida.
Dimensiunile inimii si capacitatea ei variaza in functie de individ , sex si varsta
, are o greutate medie de 300 de grame si o capacitate medie de 500 cm 3.
CONFIGURATIA EXTERNA
Inima are :
2 fete : -
2 margini;
o baza sau o fata posterioara care corespunde atriului drept si
stang.
un varf care apartine VS ( ventriculului stang).
Inima este alcatuita din trei tunici: endocard, miocard,pericard.
Endocardul sau stratul intern inveleste toate cavitatile inimii si se continua cu
endoteliul arterelor si venelor. El contine fibre nervoasa si vase limfatice, dar
nu contine vase sanguine.
Miocardul sau stratul mijlociu (muschiul inimii ) este constituit dintr-o retea
de fibre musculare ce alcatuiesc un sincitiu.Miocardul este astfel alcatuit , incat
intre musculatura atriilor si cea a ventriculilor nu exista legatura in afara
fasciculului his.
La nivelul atriilor, musculatura este mai subtire si dispusa circular.La nivelul
ventriculilor , musculatura este dispusa in trei straturi cu orientare oblicspiralata.
Epicardul sau stratul extern , reprezinta doua foite viscerala si parietala a
pericardului fibros.
CONFIGURATIA INTERNA:
10
E. ASPECTE ANATOMO-PATOLOGICE IN
INSUFICIENTA CARDIACA
In conditiile alterarii performantei cardiace debitul cardiac este mentinut la un
nivel adecvat pentru o perioada valabila de timp, prin interventia unor mecanisme
compensatorii:
hipertrofia ce se datoreaza in special cresterii tensiunii postsarcinii care
accelereaza sintezele proteice ducand la inmultirea structurilor subcelulare,
cresterea masei miocardice si in consecinta la cresterea lucrului mecanic al
inimii. Rolul compensator al hipertrofiei este insa limitat; in hipertrofiile mari
debitul coronarian devine insuficient pentru necesarul de O2 al miocardului;
dilatatia constituie un mecanism compensator numai pana la o anumita limita.
In stadiile tardive cu cord multidilatat si cu sange stagnat in ventriculi alungirea
in continuare a fibrei miocardice nu duce la cresterea , ci la scaderea lucrului mecanic
al inimii. Miocardul isi poate mari puterea sa de contractie prin hipertrofie
concentrica , adaptandu-se la eforturi fizice sau conditii patologice.
Cordul pulmonar apare la inceput prin hipertrofia ventriculului drept.acest
sindrom numindu-se sindrom cardio- pulmonar. La baza acestui mecanism stau
din punct de vedere morfo=patologic, leziunile din circulatia pulmonara: endarterite,
11
trombarterite,tromboze si embolii.
In functie de mecanismele de producere si de tabloul anatomo-patologic se
disting trei forme de cord pulmonar: acut, subacut si cronic.
In cordul pulmonar acut , pe langa dilatarea ventriculara consecutiva instalarii
bruste a hipertensiunii in mica circulatie , mai intervine ischemia miocardului prin
reducerea debitului coronarian.
Cordul pulmonar cronic are drept cauza instalarea hipertensiunii pulmonare
cronice.
Hipertensiunea pulmonara cronica se realizeaza prin cresterea rezistentei
patului vascular pulmonar.
Insuficienta cardiaca se manifesta prin staza pulmonara cu variate aspecte:
edem pulmonar acut.
Edemul pulmonar acut este o stare clinica ce se instaleaza cu bruschete , ziua
sau noaptea , in cursul unei activitati obisnuite sau in urma unor eforturi fizice mari
sau stess-uri emotionale.
Aparitia edemului pulmonar acut poate fi precipitata de prezenta infectiei, a
unei aritmii a I.M.-ului. Se intalneste in afectarea inimii stangi, in stenoza mitrala, rar
in insuficienta mitrala, in cardiopatia ischemica, in stenoza aortica.
Edemul pulmonar poate fi ca faza terminala in numeroase boli desi patogenia
edemului pulmonar din insuficienta cardiaca este complexa cu factori hemodinamici
si mecanisme reflexe.
Factorul hemodinamic pare a fi primordial in sensul ca ventriculul drept
pastrndu-si forta de contractie intacta, duce la accentuarea congestiei venoase
pulmonare, ceea ce are urmari nefavorabile ca permeabilizarea accentuata transudarea
plasmei in alveole.
Staze in alte organe:
hepatomegalia este un semn important in insuficienta cardiaca; in cazurile
cu evolutie de lunga durata se poate ajunge la ciroza cardiaca cu ascita si
uneori cu hidrotorace;
edemele sunt prezente mai ales la nivelul membrelor inferioare si in general
a partilor declive in raport cu pozitia corpului si sunt simetrice.
Edemul generalizat poarta denumirea de anasacra. Mai constatam si dispnee cu
stare anxioasa. In cazurile de insuficienta cardiaca a inimii stangi edemele survin
tardiv remarcandu-se uneori numai in perioada terminala.
Cianoza mucoaselor si extremitatilor reprezinta un sindrom constituit dintr-o
coloratie violacee a mucoaselor si tegumentelor. In formele acute apare la nivelul
buzelor, al degetelor de la maini si picioare iar in formele cronice acestea se
incurbeaza ca sticla de ceasornic si extemitatile digitale se umfla luand aspecte de
bete de toba.
Cianoza apre in momentul asistolei fiind un simptom obligatoriu, oricare ar fi
cauza.este semnul revelator al insuficientei circulatorii lente sau decompensari in
insuficienta cardiaca.
F. TABLOUL CLINIC SI
FORME CLINICE DE BOALA
12
mai potoleste anxietatea si treptat dispneea dispare. Uneori, dupa 2-3 ore de somn,
criza se poate repeta.
Tusea seaca insosita sau nu de dispnee, apare uneori ca semn clinic dominant
al insuficientei cardiace.De multe ori chinuie bolnavul noapte.
Uneori acest simptom clinic este declansat de o infectie acuta respiratorie; unii
o numesc bronsita de iarna , dar de fapt ea mascheaza fondul de insuficienta cardiaca.
In unele cazuri, dispneea nocturna este precedata de o stare de neliniste si de
insomnie.
Respiratia Cheyne Stokes este caracterizata prin perioade de timp in care
fazele respiratiei cresc treptat ca amplitudine si frecventa, pentru a diminua apoi
progresiv si a fi urmate de perioade de apnee care pot dura variabil ( pana la un minut
si peste un minut).
Acest tip de respiratie se instaleaza imediat ce bolnavii adorm. Uneori,
tulburarea respiratiei este insotita de aritmie.
Respiratia Cheyne Stokes poate fi simptomul dominant respirator de
insuficienta cardiaca.Aceasta respiratie este accentuata prin administrarea de opiacee
sau sedative, dar scade in intensitate sau dispare dupa administrarea de Miofilin.
Simptomele digestive: unele dintre acestea sunt relativ caracteristice si sunt
usor de evidentiat clinic, asa cum este congestia ficatului datorita stazei venoase.
Ficatul se mareste in volum, devine sensibil sau chiar dureros, spontan la
palpare.Uneori, durerile survin numai la efort.
Tulburarile cerebrale sunt nespecifice si se intalnesc rar. Uneori, sunt
manifestari de tip psihonevrotic, alteori scaderea debitului circulator cerebraldeterminata de insuficienta cardiaca- conduce la tulburari polimorfe: scaderea puterii
de concentrare si a memoriei, confuzie, ameteli, somnolenta.
Cianoza poate insoti formele mai severe de insuficienta cardiaca si este
determinata de saturarea insuficienta a sangelui in plamani si de o saturare excesiva
in periferie.
Hipersudoratia este intalnita mai des la copii; cresterea temperaturii cu 1-2
grade.
Casexia cardiaca este evidenta in special in jumatatea superioara a corpului,
unde nu sunt edeme.Cauzele sunt multiple: hipoxia tesuturilor( vine sange mai putin
si mai sarac in oxigen).
Semnele cardiace: vechii clinicieni spuneau ca fara marirea de volum a inimii,
nu poate fi vorba de insuficienta cardiaca.La ascultatia cordului se constata galopul
protodiastolic, el aparand in diastola precoce.
Acest zgomot a fost denumit si galop ventricular; el poate fi stang, cand se
aude mai bine spre varf, sau drept cand se aude mai bine spre stern.
Aparitia lui este unul dintre primele semne ale insuficientei cardiace si trebuie
14
16
19
CAPITOLUL III
TRATAMENTUL INSUFICIENTEI CARDIACE
Tratamentul urmareste reducerea muncii inimii: repaus , controlul retentiei
hidro-saline prin restrictia aportului de sare , administrarea de diuretice si cresterea
eficientei inimii cu preparate digitalice.
Repausul reprezinta baza tratamentului cu conditia de a fi individualizat,
adeseori putandu-se reduce o insuficienta cardiaca numai prin repaus.
Repausul absolut si prelung la pat sau fotoliu are insa o serie de neajunsuri,
fapt pentru care bolnavul- cu exceptia unor cazuri deosebite- nu trebuie imobilizat
complet.Pozitia cea mia recomandabila este aceea semisezanda.
In general, repausul la pat dureaza una pana la trei saptamani apoi se trece la
mobilizarea progresiva a bolnavului. In perioada de compensare este obligatoriu un
repaus de 10 ore in cursul noptii si doua ore dupa-amiaza.
Repausul trebuie completat cu sedative (bromuri, barbiturice), pentru a asigura
un somn odihnitor si a combate anxietatea. Excesul de sedative este insa daunator.
Se vor evita in masura posibilului imobilizarea absoluta si prelungita deoarece
favorizeaza tendinta la tromboze venoase, iar la varstnici aparitia infectiilor urinare.
Repausul va fi si psihic si intelectual, nu numai fizic.
Regimul consta intr-o alimentatie variata si bogata in vitamine, mese
fractionate, regim hipocaloric la obezi, hipertensivi si coronarieni. Se va urmari ca
greutatea bolnavului sa nu depaseasca valorile normale.
Alcoolul , cafeaua su ceaiul sunt permise in cantitati mici, fumatul trebuie
interzis.
Se vor asigura proteine suficiente (1 gr/ kilocorp), cantitatea de lipide va fi
redusa, iar fructele , zarzavaturile, sucurile si zeama de fructe vor fi administrate in
cantitati mai mari.
Reducerea clorurii de sodiu (sarea de bucatarie) are o importanta esentiala.
In formele severe se permit 1-1,5 gr de sare de bucatarie pe zi, iar in unele
cazuri de 0,5 gr pe zi (regim de orez, fructe si dulciuri).
Daca se intrebuinteaza diuretice tiazidice se permit 1-3 gr sare.
Odata compensat,bolnavul poate consuma 3-5 gr sare/zi , iar daca primeste
diuretice, tiazidice pana la 7 gr/zi.In insuficienta cardiaca, restrictia de lichide este
nerationala si daunatoare deoarece bolnavii au nevoie de lichide suficiente pentru a
elimina sodiul, de aceea , bolnavii vor fi lasati sa-si potoleasca setea dar fara a depasi
1/2-1 litri lichid iarna si 2 litri vara.
20
c) Tulburarile oculare traduse prin vedere colorata in galben a obiectelor apr foarte
rar si dispare la intreruperea pentru 2-3 zile a drogului.
Daca insuficienta cardiaca este refractara la diuretice, tonicardice repaus si
clorura de potasiu, se apeleaza la vasodilatoare, medicamente care scad pre-si/ sau
postsarcina hidralozina.
CAPITOLUL IV
PROCESUL DE NURSING
24
- Prezentare generala Procesul sau demersul de ngrijire este o metod organizat i sistematic care
permite acordarea de ngrijiri individualizate. Este centrat pe reaciile particulare ale
fiecrui individ la o modificare real sau potenial de sntate.
Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse
etape, logic ordonate, care au ca scop obinerea unei bune stri de sntate a
pacientului.
Dup Genevieve Dechanoz, procesul de ngrijire reprezint aplicarea modului
tiinific de rezolvare a problemelor, a analizei situaiei, a ngrijirilor pentru a
rspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei, pentru a renuna la
administrarea ngrijirilor stereotipe i de rutin, bazate pe necesiti presupuse, n
favoarea unor ngrijiri individuale, adaptate fiecrui pacient.
Aplicarea cadrului conceput de Virginia Henderson n procesul de ngrijire
uureaz identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural i
spiritual i gsirea surselor de dificultate care mpiedic satisfacerea nevoilor. De
asemenea permite stabilirea interveniilor capabile s reduc influena acelor surse de
dificultate, n scopul de a ajuta persoana s-i recapete autonomia pe ct posibil.
Etapele procesului de nursing:
1.
2.
Culegerea de date
Analiza i interpretarea datelor
3.
Planificarea ngrijirilor
4.
Realizarea interveniilor
5.
Evaluarea
CAPITOLUL V
25
INTERPRETAREA DATELOR
Diagnostic clinic: Insuficienta cardiaca clasa a III-a;
Tahicardie sinusala; Arteroscleroza cerebrala.
DIAGNOSTIC NURSING
Analiza biofiziologica: bolnav cu aparate si sisteme integre, cu afectarea celor
mentionate mai sus.
Din analiza datelor culese rezulta ca bolnavul este partial dependent,
necesitand ajutorul nursei in satisfacerea nevoilor fundamentale prioritare:
nevoia de a respira si de a avea o ciculatie adecvata;
nevoia de a elimina;
nevoia de a evita pericolele;
nevoia de a se odihni;
nevoia de a bea si de a manca;
nevoia de a fi curat si a-si ingriji tegumentele;
nevoia de a se deplasa;
nevoia de a se imbraca si dezbraca;
nevoia de a invata despre boala sa.
Analiza psihologica: bolnav constient, orientat temporospatial, anxios.
Analiza sociologica: bolnav cu posibilitati reduse de a se trata si de a urma regimul
igieno-dietetic.
Analiza cultural-spirituala: bolnav cu nivelul relativ scazut de cultura sanitara, de
religie crestin-ortodoxa, care nu respecta posturile.
27
28
29
30
31
32
33
34
CAZUL 2
CULEGEREA DATELOR
Date de identitate:
Nume si prenume: O.C.
Domiciliul: maglavit
Ocupatia: pensionar
Conditii de viata si munca: consumator moderat de alcool si
nefumator;
Data internarii: 10.04.2014
Diagnostic la internare: astm bronsic in criza, Insuficienta cardiaca
clasa a III-a, H.T.A. primara gradulI/II;
Data externarii: 14.04.2014
Diagnosticul la externare: H.T.A. primara gradul I-II, Insuficienta
cardiaca clasa a II-a si a III-a , astm
bronsic;
Nr. Zile spitalizare: 5 zile
Anamneza: Antecedente heredocolaterale- mama-astm bronsic;
Antecedente personale patologice:_______________________
Istoricul bolii:
Bolnav in varsta de 69 de ani, cunoscut cu H.T.A. primara de multi ani si care in
ultimele saptamani nu a mai facut tratament ambulator si nici nu a respectat regimul
igieno-dietetic desodat, astfel ca starea generala s-a inrautatit prezentand dispnee la
eforturi reduse, cefalee, ameteli, palpitatii, astenie, fatigabilitate.
35
Date indirecte:
Bolnavul a fost adus de urgenta, unde, dupa consultatia medicului , este internat
pentru tratament si investigatii de specialitate, in sectia de Boli Interne.
Examen clinic:
La examenul clinic pe aparate si sisteme , efectuat de medic, s-au constatat
urmatoarele aspecte patologice:
stare generala: modificata, astenic, anxios;
aparatul respirator: cai respiratorii superioare libere, torace normal
conformat, sonoritatea pulmonara prezenta, murmur vezicular prezent
normal transmis;
- sistemul osteoarticular: relatii clinice normale;
ap. cardiovascular: dispneic, ortopneic, T.A.- 210/120mmHg,
P-92b/min;
Socul apexiam in spatiul V intercostal si in afara liniei medioclaviculare,
matitatea cardiaca moderat marita in sens transversal, zgomote cardiace bine batute;
tahicardie: zgomotele I intarite la varf, zgomotele II intarite la aorta, artere
pulsatile si vene periferice permeabile;
aparatul digestiv: dentitie incompleta normal depresibil, nedureros spontan
la palpare. Tranzit intestinal prezent.Ficat, splina-relatii clinice normale;
aparatul urogenital: loji renale de aspect normal. Manevra Giordano
negativa, mictiuni spontane fiziologice;
S.N.C. si organe de simt: bolnav orientat temporospatial cooperant;
reflexe osteotendinoase: egale, simetrice;
celelalte organe si sisteme in limite normale.
INTERPRETAREA DATELOR:
Diagnostic clinic: Insuficienta cardiaca, H.T.A. primara gradul I-II astm
bronsic.
DIAGNOSTIC NURSING
Analiza biofiziologica: bolnav cu aparate si sisteme integre, cu afectarea celor
mentionate mai sus.
Din analiza datelor culese rezulta ca bolnavul este partial dependent,
necesitand ajutorul nursei in satisfacerea nevoilor fundamentale prioritare:
- nevoia de a respira si de a avea o ciculatie adecvata;
nevoia de a elimina;
nevoia de a evita pericolele;
nevoia de a se odihni;
nevoia de a bea si de a manca;
nevoia de a fi curat si a-si ingriji tegumentele;
- nevoia de a se deplasa;
nevoia de a se imbraca si dezbraca;
- nevoia de a invata despre boala sa;
nevoia de a-si mentine temperatura corpului constanta.
Analiza psihologica: bolnav constient, orientat temporospatial anxios.
36
37
38
39
40
41
42
CAZUL III
CULEGEREA DATELOR:
Date de identitate:
Nume si prenume: D.M.
Domiciliul: Calafat
Ocupatia: pensionar
Conditi de viata si munca: consumator moderat de alcool si
nefumator
Data internarii: 22.05.2014
Diagnostic la internare: B.P.O.C. acutizant, HT.A. gradul I/II
Data externarii 29.05.2014
Diagnosticul la externare: Insuficienta cardiaca congestiva clasa a
III-a si a IV-a ,cord pulmonar cronic
stadiul III;
Nr. Zile spitalizare: 8 zile
Anamneza: Antecedente heredocolaterale fara legatura cu cazul;
Antecedente personale patologice:_________________________
Istoricul bolii: Bolnav in varsta de 72 de ani, cu antecedente cardiace,
respiratorii, acuza la internare dispnee la eforturi minime, palpitatii, edeme ale
membrelor inferioare.
Date indirecte: recent dupa o stare gripala neurmand tratament la domiciliu, se
interneaza pentru tratament si investigatii de specialitate in sectia de Boli Interne.
Examen clinic: la examenul clinic pe aparate si sisteme, efectuat de medic , sau constatat urmatoarele aspecte patologice:
starea generala: modificata, astenic,anxios;
tegumentele, mucoasele, cianoza periorala si a extremitatilor;
aparatul respirator: frecvente raluri bronsice pe ambele campuri pulmonare,
raluri subcrepitante, dispnee la efort;
sistemul osteoarticular: edeme ale membrelor;
aparatul
cardiovascular:
dispneic,
ortopneic,
palpitatii,T.A.150/80mmHg,P-110 b/min;
Socul apexiam in spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara, matitatea
cardiaca in limite normale.
aparatul digestiv: dentitie incompleta, ficat la 4 cm sub rebordul costal,
sensibil la palpare;
aparatul urogenital: loji renale de aspect normal, manevra Giordano
negativa, mictiuni fiziologice;
S.N.C. Si organe de simt: relatii clinice normale;
reflexe ostendinoasae: egale, simetrice;
celelalte organe si sisteme:in limite normale.
43
INTERPRETAREA DATELOR:
Diagnostic clinic: Insuficienta cardiaca congestiva( globala) clasa a III-a si a
IV-a , C.P.C.( cord pulmonar cronic) stadiul III.
DIAGNOSTIC NURSING:
Analiza biofiziologica: bolnav cu aparate si sisteme integre, cu afectarea celor
mentionate mai sus.
Din analiza datelor culese rezulta ca bolnavul este partial dependent,
necesitand ajutorul nursei in satisfacerea nevoilor fundamentale prioritare:
- nevoia de a respira si de a avea o ciculatie adecvata;
nevoia de a elimina;
nevoia de a evita pericolele;
nevoia de a se odihni;
nevoia de a fi curat si a-si ingriji tegumentele;
nevoia de a se deplasa;
nevoia de a invata despre boala sa;
nevoia de a-si mentine temperatura corpului constanta.
Analiza psihologica: bolnav constient, orientat temporospatial, anxios.
Analiza sociologica: bolnav cu posibilitati reduse de a se trata si de a-si urma regimul
igieno-dietetic.
Analiza cultural-spirituala: bolnav cu nivelul relativ sczut de cultura sanitara, de
religie ortodox-crestina, care nu respecta posturile.
44
45
46
47
48
49
CAPITOLUL VI
ROLUL ASISTENTEI MDICALE IN INGRIJIRILE ACORDATE
BOLNAVILOR
Nevoile umane reprezint originea ngrijirilor infirmiere n toate serviciile de
sntate.Trebuie menionat c rolul asistentei medicale se schimb de la un deceniu la
altul. Nu numai rolul ei se schimb, dar i situaiile n care se gsete.
Rolul asistentei medicale const n a "ajuta persoana bolnav sau sntoas si ctige sntatea (sau s o asiste n ultimele sale clipe) prin ndeplinirea sarcinilor
50
pe care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare".
Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, a ngriji astfel
bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil. Va ajuta bolnavul s
respecte prescripiile terapeutice ale medicului. Unii pot considera foarte limitat
acest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav ceea ce-i lipsete pentru a fi
complet ntreg sau independent din cauza slbiciunii fizice, a lipsei de voin sau de
cunotin. Asistentele medicale trebuie s neleag foarte bine ceea ce vrea
pacientul i care sunt nevoile sale pentru a se menine n via i pentru a-i ctiga
existena. Ea va fi pentru un timp: "contiina celui lipsit de cunotin, dorina de a
tri pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochiul
pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoie pentru copil, cunotine i ncredere
pentru mama tnr, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprima".
Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este nevoie de ea,
poate drui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zmbet, o vorb bun, o
ascultare sunt mult mai benefice dect un tratament complex.
n unitile sanitare, n general se trateaz suferina fizic, nepunndu-se mare
pre pe cea sufleteasc. Oamenii sunt nite fiine minunate, de aceea trebuie tratai ca
atare. Ei merit toat atenia noastr i tot efortul nostru, trebuie ndreptat spre a-i
aduce la starea de bine. Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un moment
dat, de o suferin aprut brusc, care-l aduce ntr-o situaie critic acut ce trebuie
rezolvat de serviciul sanitar cu promptitudine i deosebit competen.
Asistenta medico-chirurgical solicit zi i noapte corpul sanitar. Eficiena
asistenei de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi eficient, cere din
partea fiecruia mult druire, dar n acelai timp mult responsabilitate. Spiritul
acestei responsabiliti cere la rndul ei contiin i competen profesional, care s
asigure pentru bolnavul de urgen, a crui via este ameninat a se sfri uneori n
cteva zile, dar i n cteva ore sau minute chiar, aplicarea imediat a tuturor
msurilor terapeutice care s nlture cauzele care se opun supravieuirii. Competena
corpului sanitar, pus n valoare de o bun organizare i dotare a asistenei de urgen,
impune, din partea medicilor i a cadrelor medicale, o continu pregtire i
perfecionare
CONCLUZII
Dezechilibrul care apare intre nevoile de sange oxigenat ale oraganelor,
tesuturilor si capacitatea cordului de a-l furniza, precum si imposibilitatea cordului de
a face fata hemodinamic volumului de sange
venos care se intoarce de la inima, poarta denumirea de insuficienta cardiaca.
Insuficienta cardiaca se manifesta clinic printr-un numar de semne si
simptome, datorate disfunctiei unor organe care sufera mai mult in urma tulburarilor
hemodinamice ce caracterizeaza insuficienta cardiaca ( plamani, rinichi, ficat si vase),
51
BIBLIOGRAFIE
1. MOZES C.-T.I.B.vol I,II,editura medicala
2. BALTA C.-Ingrijiri medicala si speciale ale bolnavului vol.I,II
editura didactica si pedagogica 1981
3. TITIRICA L.-Urgente medico-chirurgicale editia a-II a, 1994,
editura Viata Medicala Romaneasca.
4. TITIRICA L.-Ghid de nursing editia I,1995, editura Viata
Medicala Romaneasca
5. TITIRICA L.- Explorari functionale, editia 1995. editura Viata
53
6.
7.
8.
Medicala Romaneasca
FODOR O.-Medicina interna
IFRIN M., NICULESCU G.- Compendiu de anatomie
ALBU M.-Anatomia si fiziologia omului, editura Corint,1997.
54