° 4 NN9%
TRANSPARENTA BISERICH IN VIATA SACRAMENTALA
de Pr. Prof. DUMITRU STANILOAE
A-vorbi despre Sncorporarea in Biserica inseamna.a vorbi despre
incorporarea in Hristos, intrucit.Biserica este comunitatea. celor -«im-|
preunad sadifi» in*“Hristos. Ea este prin aceasta transparenta pentru
Hristos. Aceasté transparen{a e si.un dat, si o’misiune, o-indatorire. 4
Aceasta- transparenta are. doua:.sensuri: 1.. Bae transparenté in’
sensul’ cae. atit de subfiat&é incit prin ea nu se vede decit Hristos, cé
ea nu vede decit pe Hristos, potrivit cuvintului Sfintului Apostol:Pavel::
«C&ci. am judecat'sé nu mai stiu intre.voi.decit pe lisus Hristos si pe
Acela:rastignit» (I Cor.-Il,:2) ; 2. Ea e transparenta si in sensul ca Hristos
e imprimat in toata fiinja ei si a membrilor.ei, cé-ea reflect& pe-Hristos.
Privind: continuu la Hristos,° chipul Lui: se imprima:-in“ea. Omenescul
din Biseric& nu'se evapora pur si simplu, in'asa fel ca Hristos s& apara
prin ea.ca printr-un coridor ,sau ca-printr-un‘geam incolor. ™
Cele doua*sensuri'sint strins: imbinate. De aceea nu se pot vede:
in concret separat; numai in abstract se _Poate vorbi ‘separat despr
unul sau altul din ele. 2
1, Temelia pentru aceste
pentru Hristos, este pusa pri .
cea, principala a acestei transpal i. Faptul acesta fl scoate:
in relief atit Sfinta_ Scriptura, cit si valet Sfinfilor P&rinti.
Mai intfi semnalam’ c& chiar numirile ce se, dau Bisericii. in Nout:
Testament implica transparenta. ei pentru Hristos.Unele din ele implic,
maj mult transparenta ej in sensul de vedere a lui Hristos~prin subji.
rimea ei, prin ‘neputinta unei--existenfe de sine a-ei;»altele implici
transparenja mai mult:in sensul de imprimare a Jui Hristos in. ea, de:
purtatoare a chipului lui Hristos.
~. a)’ Numele, principal de éxxAjoia4, dat Bisericii in Noul Testament,
o desemneaza ca pe:comunitatea celor.chemafi‘din lume. la Hristos, sau’
in‘jurulLui. Sensul acesta fl are in vedere Sfintul Ioan Gur’ de Aur,,
cind refera la Biserica cuvintele psalmistului: «Uitaé poporul tau gi casa.
p&rintelui téus si adauga de la'sine :*«C&ci nu vii la cineva strain, ci 1
Cel.ce te-a facut pe tine si te ocroteste si te ingrijestes 2, Ca‘ atare -nu-
mele xxdysia, indica, fara s4~@ spuna direct, pe Hristos ca centrul ei.
Aceeasi implicare a preocuparii esenfiale de Hristos o indica si numirea
de «popor al lui Dumnezeus * .
1, Fapte V1; 1 Cor. IV, 17; XI. 28; XIV, 4; XV, 9; Gal. 1, 13; Filip. 1, 6; Eles. 1,
22; -V, 235 UE, 10: F Tim. 111, 16; Eve, XU, 23,
2 Sf. Ioan Gura de Aur, Explicafie ta Psaimi, Psalm 44, la J. Bareille, Oeuvres complétes
de St. Jean Chrysostome, t. 1X, col. 212, 3. Tit I, 14; Evy, IV, 9 ete. 502 ONTODOXIA
Aceasta comunitate nu s-ar putea infelege [ard Hristos ca izvorul
ei de viata si ca centrul tuturor preocuparilor ei. Cei ce fac parte din
ea traiesc interior ‘aceasta concentrare’a privirilor lor sufletesti spre
Hristos. Privirile lor spirituale sint afintite spre-El, intrucit cred in El
ca‘in Fiul luj. Dumnezeu cel’ intrupat. si inviat, care le- asigura viata
eterna si prin aceasta:dd un-sens deplin vietiiclor. Fara acest centru ~
nu s-ar.fi putut intemeia si nu s-ar putea menfine aceasté comunitate, ~
in unitatea ej. O Bisericd in care s-ar slabi aceasta.concentrare a. privi-
tilor tuturor membrilor“ei spre Hristos ca centrul-lor:si aceste priviri
s-ar indrepta spre scopuri pdmintesti, ar:slabi ‘ca ‘Bisericd, devenind o
societate cu un accentuat ‘caracter autonom. dn:definitia Bisericii intré
ca factor egenfial referirea ei la Hristos’ca la centrul ei, De aceea
Sfintul Apostol Pavel indeamna pe adresan{ii sai sd-tind la Hristos ca
la capul care-i tine uniti intr-un trup sau in Bisericé: «de la care tot
trupul isi sporeste cresterea>’ (Col. Il, 19). Sfintul Ioan Gura de Aur,
explicind cuvintele Sfintului Apostol Pavel :«S-au despartit de cap, de
care depinde tot trupul» (Col. II, 19),"zice: «De‘acolo isi are existenja
{trupul) si existenfa cea. bund. De ce pardsesti deci capul, finindu-te de
membre? Daca ai cadea de acolo, de unde depinde tot trupul, -te-ai
pierdut, Oricine’ ar fiicineva, zice, nu -numai viafa, ci si incadrarea °
are de acolo. Toata Bisorica creste pind.se.fine de cap» 4.
Biserica numai.intrucit-uita, asa-zicind, de ea-si se preocupa in mod
esential de. Hristos, ‘este. Bisericd.. Asem&narea.Bisericii cu o mireasd
sia lui Hristos ‘cu mirele ei reliefeazi In modul cel mai accentuat aceasta
preocupare esenfiald:si absorbitoare a Bisericii de Hristos, aceasta cony
tinud autodepisire a ei. -: ey
Membrii: Bisericiisint “stapini in: primul rind si in mod: “esential
de Hristos si-numai de aceea formeaza-Biserica. Biserica trebuie sé simté
impulsul irezistibil: s&, spund ca gsi Sfintul Apostol Pavel: «De toate
m-am lipsit si pe toate le socotesc gungaie, ca’s&'dobindesc pe Hristos»
(Filip. ile 9). Fiecare membru_al ei si_ea-in fh trebuie si aibai
con: i stol Pavel: «Acum nu mai _tratesc
eu. tf “Hristos tréieste intru mine» eas p20).
juinai pentru-ca‘se ‘vad -privin leteste mpreuni spre ‘Hristos,
sau se vad «impreund s&diti» in Hiristos, se ‘vad'ca sint impreund, c&
formeaza Biserica. Nu_din_a fi impreuna rezulté_a fi in Htistos. ci din
a fi fn acelasi_Hris!
iserica este expresia, credintei comune in Histos, a referirii co-
mune la El, Credinja comuna ‘in Hristos, preocuparea. esenfialé comund
de Hristos, e fundamentul sau esenfa ‘Bisericii, nu: invers. Desigur, in
referirea comunda la: Hristos: e implicaté Biserica--Numim referirea. co-
muna la Hristos fundamentul Bisericii nu pentru c& aceasta referire ar
avea o prioritate.temporala fafa de Bisericd, ci prioritatede fundament,
sau pentru. c& constituie preocuparea “directa si esentiala a celor ‘ce
numai prin aceasta: formeaza'Biserica, Desigur,-intrarea in relajia per-
sonal& cu Hristos nu poate avea loc pe de alt& parte decit intrind in
4. Hom, VIII Ia Ep. Col., la J, Bareille, op. cit., t. XIX, col, 100.
Be ae ORTODOXIA
cimpul in’care e prezenta «energia unificatoare gi sfintitoare a Dubulyj
Sfint, adicd in Bisericd» 5, cimp format de cei in care jucreaza aes
fs aceasta energie. ores 2
De aceea in rindujala Tainci Botezului accentul esential se_pui md
pe_«impreunarea cu Uristoss a celui ce se boteazad, dupa ‘ce in prealabil
(an Be not preeiNt ae Toata rin-
duiala Botezului ica intemeierea_unei relatii per-
nu_ca imi.
icii, Toate ruqdciunile“s 2) tulut
sinton “lio Pal Ini cu Dumnezeu pentru primirea celui ce se boteazd
in_rel. ersonala cu Sine. Biserica, comuny eafla
dem. Linainte «sadifi_ in Hristos» se roaga lui Hris' tru
Sani scfenscd at pe cel =] sddeasci si pe ce ee se Poleara ACh ta EL nssl apCSnG
Tea, «sd-l facd_pér' i invierii
=xpresiile din Tindulals Tainei Botezului sint foarte vechi, Ele Sint
‘explicate de Sfintul Chiril-al Ierusalimului, de.Sfintul’ Vasile cel Mare,
de autorul Scrierilor areopagitice. Ble se bazeaza’ pe. declarafiile Sfin-
tului Apostol Pavel : «Citi iin Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ali im-
bracat» (Gal. 1 1) 7 sau: eAm fost impreuns Sa a ew asemadnarea
‘morfii Lui» (Rom. 5) . . po Ry -
Dupa constatarea.formala a acestui: sens a transparentei Bisericii
pentru Hristos, realizaté prin Botez, e necesar.s& se indice. citeva. teme-
iuri biblice si patristice-pentrusensul al ‘doilea. al estei transparente,
adic pentru imprimarea lui Hristos in Biserica. ae 7} ne
“-b) Chiar expresiile «impreunarea “cu”: Hristos>, «imbracarea’ in
Hristosr, «impreuné sdidirea in asemanarea.morfii-Lui» etc. din rindu-
iala Botezului,.arata acest. al-doilea sens. al transparentei Bisericii pen-
tru. Hristos, intemeiat& pe Botezul celor ce ‘devin’ membri ai ei. Acest
al doilea sens. al transparen{ei’ Bisericii ‘pentru’ Hristos ‘este. indicat de
foarte multe ori in Noul Testament.si in scrisul, Sfinfilor: Parinti, atit
prin prezentarea Bisericii prin alte figuri, cit si prin explicarea, Botezului.
El e indicat inprimul rind in-im.
yah folosits de Sfintul Apostol Pave! it T, 2431 Cor.
II, 12-28). Sfintul Aposto!” Pavel nu considera biserica trup al lui
Hristos in mod, abstract, ci ca comunitate a credinciosilor :. «Noi cei
mulfi sintem un. trup» (I Cor, -X, 17}. «lar voi sintefi trupul lui. Hristos
gi ma&dulare in. parte» (I,Cor. XH, 27; XII,-12; XI,/14). «Trupurile voa-
stre sint mddulare ale lui Hristos» qa ‘Cor. VL 15), «Sintem madulare ale
trupului Lui» (Efes. I, 28).
In considerarea.Bisericii ca trup al lui Hristos, care este capul .ei,
se afirma atit-pozitia centrald-a lui Hristos, in ea, cit si manifestarea
Lui prin ea..Caci trupul e format: dupa chipul capului.'si indeplineste
intenfiile Lui; si fiecare-madular,:desi e altfel:decit celelalte, serveste
capului'si are ‘imprimat-in ‘sine specificul capului. Trupul e o continua
exprimare efectiva a capului.
5. John Kaloghirou, Sacred Tradition, its source and its Task in the Church, in «The Greek
Orthodox theological Reviews, nr. 1, 1965, p. 117. oY BOL ORTODOXIA
Dar -Sfintul Apostol Pavel afirmd .to ata. ca credinciosii devin
«un_trup», sau “madulare ale trupului lui Hri gtez. «Noi toti
né-am_botezat“intt-un Duh spre “(a*fi)“unstrup> (1 Cor 2It 13). Prin
Botez devenim deci ai Jui Hristos, darprin-aceasta devenim medulare
ale imupulnicel am allui Hristos, deci_ne adaugsm intr-un mod oare-
cum or ich.
Dar Sfintul: eXpostol Pavel merge mai departe, precizind ct_unirea,
"cu Hristos prin Batez, ‘si deci cu eailalit care s-au_botezat, e_d_partici-~
’ pare la moartea lui tos “participare la Invierea Lui.
i ne-am botezat. in Hristos Tisus, yi de patticy Lui ne-am’ botezat ;
deci ne-am ingropat cu El prin botez in moartea Lui, ca precum s-a scu-
_ lat din morfi:prin slava Tatalui, aga si noi s4:umblam in innoirea viefii-
| C&ci dacé am fost s&difi in-asemanarea morfii Lui," ‘vom fi si in inviere.
Aceasta cunoscind c4 omul cel vechi* al -nostru‘s-a rastignit impreund
cu El, ca sé fie'desfiinfat trupul” pacatului“ta si ‘nu mai slujim péca~
In aceste cuvinte se afirma clar ca Hristgs se reflecté nu ca simplé
Persoana stapinitoare in credinciosi, ci ca Persoana definitaé prin moar-
tea si invierea Sa. Credi i trupul lui -Hristos pe care ei il
egnstituie ii Hristos care-a murit $i a Tnviat.
Sfintul Ioan Guré,de Aur ‘zice: «Pavel in foate rivneste sd ara .
toate le avem cite le are si Hristos. Si in toate epistolele sale preocu-
parea lui este s& arate ca ‘tn toate ne > Impartasim. de. Ely (tx moot xoLywvodyTa>
dinclositor sf deol sl ale Bisaril-ea lala: e@a-@ 0 parficipare a Tor
la_moartea si invierea Lui. Participarea’ aceasta"sI_priu_acéasta Mncor- "
poraréa in trupul tamic al Iui Hristos Incepe prin Botez?.
. Dupa Sfintul Apostol Pavel si dupa a Parin{f,, ontologicul com-
porta un aspect.etic si in. baza acestui fapt el isi:face trecerea de la o
persoana Ja alta. Dar si invers :‘eticul comporta un aspect ontologic..O
viata moarta pentru padcat are nu ‘numai un.caracter’ etic,” ci ‘si unul
ontologic. Dar ea, ‘fiind’o viafa noua, duce Ja inviere. De aceea moartea
si invierea lui Hristos, avind in ele ‘concentrata o ta noua sub raport 5
etic-spiritual, tradiazd o-forta spirituald-cticd din-ele.
Moartea luiHristos ‘In:aspectul ei etic.e permanenta in El. Hl e'ca’
om intr-o staredeipredare continua fafa de Tatal si aceasta stare.o
iradiaz& in credinciosi..Jar starea Lui de inviere comportind. de aseme-
nea.o stare spiritual-eticd in. El, iradiaz& aceasta ‘stare de innoire spi-
tituala si in credinciosi, ao a EES Oy 7
6. Sf, loan Gurk “de Aur, Hom, VII la Ep. Col, la J. Barcille, op. cif. {. XIX, col. 103,
7. Odo Casel, Myslerlengegenwarl, Jahrbuch {ar- Lilurgiewisseaschaft, Minster LW. 8 Band,
1928: «Durch die Taufe hat der Christ Anteli an Christi elgenem Sterben und. Auierstehung: gewon-
nen; er ist mit Christus gestorben -und mit ihm eulerstaidens (p, 68), «Paul -insugi vede, cumr
araté 1 Cor, X11, 13° si Rom, VI, 31, incorporarea sain trupul tainic. al -Domnului, experien{a morfik
sia fnvierit’ Domnului,.credinja,: invieres viitoare din morti: (Rom. V," 8), “reallzala prin - Botez»
{p. 81). Wirkenhauser (La Odo Casel, op. cit., p. 170): «Comunlunea cu Hristos este deci o coru-.
tiuge cu Hristos cel mort si ineiats, ,
ek § ORTODOXIA 505
Desigur, in forta eticd'a morfii si invierii pe care Hristos o iradiaz&i
in ‘credinciosi e implicata. si: moartea si dnvierea Lui ca evenimente
ontologice, care au’ modificat firea Lui umand.“Prin aceasta forta spiri-
sualretica ‘iradiata in credinciosi.e capabila, avind aceasta sursa onto-
ogic&éin' moartea-si invierea: Domnului, sé producaé in_credinciosi.o
nodificare echivalenté cu rezultatul’mortii.in‘El-si sé-i conduca spre
invierea. lor. Credinciosii, “botezindu-se, se impartisesc astfel “in-inod
real de moartea lui Hristos, ‘intrucit fiinfa lor dincul ei ultim
vielli de mai inainte, ascunz!
_3), Dar_aceasté moarte ontolo moarte fafa
de _padcat, intr- ire a _placerii ru_poftele pacatului. Dope a
S{intul ‘Ioan Guraé de Aur zice: «Precum Hristos a _murit pe cruce,
asa: murim noj-in Bol ului, ci pacatului> *“Noinu murim cu
i Viata pe _pamint.
existd totusi o anumité legétura intre moartea omului vechi din noi si
moartea Domnulni.cu tripul pe cruce. Are si moartea omului vechi din
noi-un ‘caracter ontologic, dar_un caracter spiritual sau_étic-ontologic,
care_se hréneste din moartea cu trupul a Domnului, asa cum $i innoirea
viefii noastre se_hrdneste din invierea Lui-si duce’ Ja invierea noastrd
cu_trupul, Moartea noastrd, desi_«in- asemanarea mortii lui Hristos», e
tobe eal c&ci_aga_cum_vom invia cu _adevarat cu Hristos care a
inwi i u) x « i ictii> e, asa.a trebuit sa
murim in'mod real cu El, care a murit, ost on
Moartea noastra cu Hristos aparfine trecutului, momentului in.care
ne-am botezat; invierea’e o perspectivd.de viitor.‘Dar innoirea -vietii e
puntea intre amindond, e anticiparea invierii. Acesta.e omul devenit
«in chipul lui Hristos»’ care. a murit'si a inviat.°«De aceea’ omul: cel
vechi a murit sia inviat ce] nou, cel.ce a devenit in chipul asemanarii
morfii Lui» (8 odppoppos ev <@, dpoudparé tod Davdirov adzov)*. USCA
Odo .Casel-intrebindu-se cum e posibil ca. Hristos, care nu mai
moare odata_ cea inviat, si poata fi totusi in starea mortii 4n momentul.
cind. cineva. se -boteazi, ca sd-i dea .acestuia®putinta. sa: participe la
moartea Lui, spune: «ne aflam aci pe pragu] misterului» ', Totusi-el.
vrea si determine“ oarecum aceasta moarte a lui Hristos, numind-o
«moarte ‘mistic’s, sau o moarte .care.se produce «pe cale sacramen-
talée 4, Ba chiar incearca ‘sé explice aceasta «moarte mistica» ce se
produce «pe cale. sacramentala» cao lucrare a_lui-Hristos prin. Duhul
Sau?, El fine sd accentueze’c& moartea celui ce se boteazd cu Hristos
“mu e-numai un act moral si nu se produce numai in virtutea unui har’
8. Hom, XI la Evr., la J, Barellle, op. cif, t..XX, col. 207. 9. Ibidem: .
10. Op.. cit... p. 188: «Denn’ der’-Christ muss tatsdchelich der Sdnde sterben, deshalb muss
auch der Christi. Tod ‘real seins..«Wie kann aber der sterben, der im ewigen Leben ist? Hier
stehen wir an der Schwelle des Mysterlums». 11 Ibidem, -
12, «In focul prezen(el corporale,.vazule, a pagit -asadar prezenta spiritualé tn credinid si
in sacramente,.care ins& tocmai de actea nu e mai slaba-caaceea, cl e mal tare, pentru cd. se
§nlemeiaz’ teati pe Duh, $i trupul Domnului a devenit acum pnevmaties (op. cit., p. 155), 506
ORTODOXIA.
impartasit aceluia*, Relicfarea acestui adevadr ne bucurd, céci prin*
saceasta’se da putinta.sd se vada Biserica in calitate de comunitate in
Hristos, nu cetasata de Hristos. Dar ni se pare*cad el n-a putut duce’.
pind la capat explicarea: prezenjei Jui,Hristos in Taine si n-a pus sufi--
cient in relief:intilnirea-in Botez’a omului, ce se boteazd ‘cu Mristos.:
Cel ce moare si inviaza-din cauza separatie: pe care. © face intre onto-"
logic si etic.
Separatia aceasta nu ni se pare‘ca o face nici,Sfintul Apostol Pavel,”
nici Sfinfii Parinti,.La ei ontologicul implica ‘eticul gi viceversa. Eticul, :
modifica adicd*firea si-modificarea firii se:manifestain comportamente *
etice. Forja-eticd-a unei vieluiri noi implicd si produce ‘o transformare
a fiinfei. O vietuire eticd noua creste din imprimarea Duhului lui Hristos,
a omului nou, in cel ce se boteaza. «Prin prezenja’Dubului Cincizecimii, -,
in inimile crestinilor,:ele pot fi, transformate ‘si transfuzate zi de zi.de 5
lumina gsi bucurie..si de. pacea.: si. jubjrea- Duhului-4lui . Dumnezeu» 1, *
«Moartea fata de pacat», de care vorbesc Sfintul Apostol Pavel si Sfin-
tul Ioan Gura de Aur, dar pe care ei.o considera totodata: o. moarte.:’
reala, este'o moarte ‘ontologic-etica, sau etic-ontologicd. lar. innoirea
vietii, care provine din: invierea reala a. lui Hristos, este o inviere. > etic :
-ce are potenfial:{n ea invierca reala $i duce la ea Be Oe
pied
Desigur, omul bot nue un om care i L
“ai paicatuieste de fapt, Dar forta pacat itui d ne- :
cuvenit al firii, in eaXprin pacat, sau_o desfj-
Botez poate s& acdtuiasca si-de princi artea
vegnica, Desigur aceasta i “in’ i
forfa eticé 1% Ceea’e ‘ce s-a petrecut in’ om’ fi
“Sfintul ostol Pavel -altadaté “«dezbracarea: trupului:carniix
:sau_fmbibarea in el a-simtirilor “
Hristos..~«
7 Aceasta e insi nomal o Jaturd a cooa ce sa poltecal tn Rates, Cea: Cea-
lalta_¢ sddirea in el a fortei invierii lui Hristos, care e o Li
seticd, ci si ontologicaé, o punere a firit pe drumul invi in_innoirea
+13, Odo Casel, op. cit, p..158, spune: «Es muss also-ein anderes Mitsterben gemeint sein.
salso elm’ Wesehaftes, auf. dem Jenes moralisches sich erst auibaut, ja durch das es Gberhaupt
~moglich wirds, Casel, adoptind moartea ontologic’ cu Hristos, respinge -ideea altor teologi eatolicl
-despre. moarlea pur elicd cu” Helstos,”
14, Poate cd avem si acl’ una. din’ distinclille. spiritului-ovcidental, care sint strdine Orien-
tului crestin, Dac& in romano-catolicism eticul gi ontologicul au “fost ‘separate, dar legé(ura ttre
selena ‘fost rupli, "tu protestantism legatura aceasta se pare ci a-fost. rupta.
15. Boris Bobrinskoy, The Continuily of the Church: in the Orthodoxy, in eSobornost», nt. 1.
11965, p. 26, i Aceste doua latuiT stht
in-legatura 177 De aceea, desi: ve un aL Toartea omului fata de pa-
‘cat s-a produs la. Botez, ‘ea -are-gi-o. continuare, 0 consolidare, ‘o inta-
tire, cum are.si’cresterea omului in. viata cea noua, adicé o inaint
spre inviere.’ De aceea Sfintul Apostol Pavel. zice ; «Astfel ca in-noi
; lucreazaé moartea, iar. inyvoi viata» (II Cor. 1V,:12); ‘sau: «Dacd-omul
*nostru cel -dinafaraé se praptideste, omul nostru cel dinauntru se > inng-
. iegle din zi in zi» (LI Cor. IV, 16).
In baza’ caracterului ‘ontologic-etic al morfii putem intelege si pre-
lungirea*st&rii de’ jertfa in Hristos, desi pede: alta parte. El nu mai
~ moare. Hristos n-a pacatuit nici’ inaintea mmortii Sale pe cruce si n-ar
putea pacatui nici dupa aceea, De aceea’ moartea Lui n-a ‘fost o moarte
fajé de pacat si prelungirea starii Lui de jertf nu’e o prelungire aunei,
xstari ce se opune'pacatului,.Dar moartea’ Lui a fost. o :predare total
. Tatdlui ca.om.si-El continua sa fie fn aceasta stare, Ea Inseamna ins:
"9 stare total contrara, fafa de ceea ce s-ar putea numi pacat, - a
Daca, di a_@ una cu _bineley
Hristos a ridicat natura Sa.umana la aceasta stare in;care persisten
nesovditoare’in bine-echivaleazé cu intarirea.ei in cea ‘mai adevarata’
existentaé. in Dumnezeu. Ea e totodata starea de predare totald Tatalui *%.
~ Aceasta stare de totalé predare Tatdlui ni se’ impartaseste in Botez ca
moarte a noastra fajé’ de pacat, ca putere’a noastra fafa de pacat, ca
putere de-a nu mai sucomba-sub p&catul care pentru noi ramine mereu
posibil pe.pamint,-cum n-a fost niclodata pe pamint ah nu e nici‘ in cer
pentru Hristos, s .
Hristos primind o dati moartea.nu maj moare pentru ‘¢ ci_a_conso-
lidat_prin ‘ea firea-Sa_umana definitiv in-rezisten}& la orice: ispita,
cet starea aceasta ne-o comunica si
noua prin “Botez. lar-dac& raéminem in ea nici noi*nu_vom_mai au,
pentru__cé\ sintem definithy morfy pacatal ai, ci vom_invia Ta viala
16. Sf. “Marcu Ascetul, Despre Botez, in Filocalia, trad. rom., vol. 1, ed. Th, p. 290 (P. G.
LXV, 985-1026) ; «Dreyt aceca, omule, care ai fost botezat In. Hristos, dé numial Jucrarea pentru
care ai Iuat pulerea gi te pregdleste ca 8% primesti ariturca celui ce ‘loculesle in tines.
17S. loan Gura de Aur zice in acest seus; «Platra’ cea din -capul unghi ine’ st zidu-
file “si demelille, Tn’ea ¢‘toatd cladirea.,, sl “uncori i arats (pe Hristos) finind si’ armontzind de
sus {ot trupul,, altadata’ purtind cladirea de jos si flird radacina eis (Hom. VI. larEp. Efes. la
J. Bareille, op. cit., t. XVIIL, col. 225), 7 ° *
18. Sf, Maxim” Marturisitoru! explicd acceplarca® mor{il de catre Hristos cao cae
neciintita a Lui in’ bine, ea 0. neacceptare a:compromisului. Hristos, dus 1a -moarte de cApetenitt
iudeitor, n-a“raspuns dugminiet acestora cu uri, cum ar fi Voit salana, n-a caizut In réu., «Dai
Domnul, ca un Dutinezeu, cunoseind gindurile “disvolului, mu a ait pe. fatisel, pusi ta tueru -d
ef (cici cum ar fi facut-o, find prin fire bun ?}, ci, prin iubirea: fata de ei, bitea pe cei ce, lucra
prin ei. “Acesta’ a fost agadar® scopul Dommnului, ca pe deo parte si asculte de Tatil pink ta
moarle ca un om, pentru ,nioi, pizind porunca-iubirii: iar pe de alta:sd-biruiascd pe iavol, pati
tind de la el prin cdrlurarit si fariseti, pusi ta luern de ele (Cusine ascetec, in Filocatie (ead, rom,
vol. HL, p. 8-9); , prefacerea omului, s&direa-si imbracarea lui€in:Hristos, ca evenimente
etic-ontologice sint amintite in rinduiala “Botezului. gi au fost comentate”
de Sfintii Parinti., Pre: cere intr-o ¢ A a:
Hristos_(ahupoppa) ‘Chipal lor cel now! e chipul” wi Hci sts eee na
ei si iscrici. * a
in. te
Sfintul ‘Chiril al Alexandriei spune ca tofi cel. ce. sint in trupul lui :
Hristos, deci care il au pe E) drept cap’ «se configureaza (évapoppoupévwv): -
prin El spre nestric&ciune»*, Teofan al Niceei,'un scriitor bizantin din;
secolul al XIV-lea, zice : «Caci intii trebuie s&.se facé ma&dularele ase- =
menea capului, ceea ce infaptuieste * dumnezeiescul -Botez, apoi sé se
uneascé cu capul, unize care se. infaipluieste prin dumnezeiasca Jmpar-
t&sanies 24,
t Sfintul Vasile cel Mare spune c& prin. Botez -2'ne macdelés am. “au pik omul
nostru_ce! dunt und cu Hristos.
(xeci 20 ‘3501 ais evaWaunycews abc0d), edict dup tnisara uumanilati
asumate de *El modelat& de dumnezeirea’ Sa 2 Asemanarea cu
ie_ordin spiritual
‘tor in ng Ea const&é in faptul ca ‘din trupestitam“devenit spiritual,
Devenim «dith>,“«transformind modul: nostru. (de-a-fi-si de ane com~-
porta), datoritd intaririi{omului'nostru cel dinduntru’ prin Duhyl> 24. Ob-
, Servém: aceeasi identificare a‘eticului cu ‘ontologicul. .
Chipul lui Hristos imprimat fn noi si transparent prin noi'se’ “arata
in simfirile, in, gindurile,. in faptele noastre,"in virtutile noastre, {ntr-un
etic innoit,. care indica duhul. intarit, sau firea-noastra restaurata.
Transparenja lui Hristos,.a umanitafii restaurate si indumnezcite
in El, prin. Biserica, sau’ transparenja Bisericii pentru’ Hristos se aratd
19. Si Vasile col Mare vice: «Precum
nu b i
fldicati din Dotez ea _dia_moarte, SA traim tal Dumnezeuta
indu-se_pentru_not
unm pacatulury 6)
aE SA aw mai phehiuims (De Bapsmo "PG. KAXI, 1860)..- -
20. Al doilea cuvini titre imparitese, la Mansi, Amplissima Collectio Coneil, t. IV, col. 804.
"21. Ep. 1; P.G, CL, 329-310, 22. De ‘Raptistao, Wb. Fr P.G., XXX1y 1553.
23. «Precum cel niscut din cineva dupa trup este aga cum este cel din care s-a niscut, aga
gi noi in mod necessr nascuti din’ Duhul,. sintem duhovincestl, ‘duh dup&."pazirea porunctior tui
Dumnexeur (op. cif., col, 1560), «Dack trfim Duhulul, sf ne si conformim Duhuiul gi aga devenifi
locaguri ale dulutui s putem mérturisi pe. Hristos» ‘(Op. cit, col. 1861),
A. Op. cit, col, 1561: exby-tpdmov weraaynuariadévres Suk rod xparaimd4var Tvedpare
wiv tow dvoparove, ELT ODOXIA 509
‘..if-O Viafa dupd:exemplul lui Hristos, dat find ca Hristos, cu forta
anitéf{ii Lui’exemplare, este imprimat in ea.
Sfintul Vasile cel Mare staruie indelung asupra asemanarii noastre
: ‘Hristos” prin viata noastra, in baza Botezului. Noi trebuie sa avem‘o
ata asemenea celei a‘lui Hristos; dacé am murit impreun& cu El paca-
fului, S& murim celor oprite si sd’aratam credin{a-lucratoare prin iubiré,
vind «o viefuire cereascd», Daca’ am devenit «duh»,’sd.ardtam roadele
ubhului ; «iubirea, “‘bucuria, pacea, rabdarea», dar’ mai presus.. de ‘toate*
lubirea, «Fara ‘iubire, chiar dac& ar implini'cineva ‘poruncile si indrep-
arile Dommului si.s-ar. manifesta prin el marile harisme," acestea: s-ar
socoti fapte ale nelegiuirii» *. *
: Avem.-acum elemente ‘suficiente pentru a defini transparenta Bise-
Fricii pentru: Hristos* dupa continutul ei si de a injelege leg&tura intre
cele doua sensuri ale transparentei.’
Biserica este transparentaé pentru Hristos prin subjierea umanului,
/care e ins& totodaté o moarte-a omului vechi ingrosat prin pofte si pa-
ssiuni, e oO stare de predare lui Dumnezeu si semenilor, un: sentiment
fericit de absorbire, de scufundare in /Dumnezeu, o constiinfa care nu mai
tie decit de Dumnezeu, care: traieste covirsitor.-bunatatea si iubirea
tLui si iradierea lor din propria fiinta,.. Desigur aceasta stare'se poate trai
sin diferite grade gi adeseori numai.cu intermitente.: -Dar'un crestin care
u traéieste. fie si in grade mai‘slabite si'macar cu ‘intermitente aceasta
tare nu e crestin si membru al Bisericii decit.cunumele.
Biserica e transparenta prin smerenia umanului.din ea, prin ‘refi-
‘nerea membrilor ei de’a se impune intre ei sii fafa de. ceilalfi oameni
prin atitudini si acte de putere, de dominare, de vointa de.a se’pune:in
relief, dea li-se arata‘ superiori. Biserica e transparenta prin staruinta
membrilor ei de a-manifesta un spirit.de' respect, de ingaduin{a, de inte.
jegere, de pace, de slujire, deiubire intre.ei.si fafa: de toti oamen
‘Biserica“e :transparenta pentru “Hristos “prin: bunatatea, prin _ buna
cuviinja si omenia:membrilor sai, care’ inseamna. constiinta limitelo!
proprii si a nemarginitei puteri si | bundtaji a lui Dumnezeu sia valori:
cu care-i-a inzestrat-Dumnezeu pe toti oamenii.
Toate acestea reprezinté transparenta atit in sensul de subfirime a
umanului, -cit si in“ sensul: de reflectare. pozitiva- a lui Hristos. Caci
aceste sensuri ale transparent{ei sint puteri si: moduri de manifestare ale,
divinului, care -e bundtate, ing&éduin}a, respect al jibertafii omului, sme-*
renie, iubire si voin}a de slujire a semenilor, prin omul in care cle: se‘
araté: si care a.ajuns la. constiinta lucrarii lui’: Dumnezeu in el..Cu un-
cuvint, Biserica’ are pe Hristos transparent in constiinja sa:si-L. face
transparent® celorlalfi oameni prin-iubirea si slujirea de oameni ‘intru
toata smerenia, faré nici o pretentie ‘de ai se sluji..Prin aceasta se con-
formeaza capului ei-care n-a venit sé i se slujeascd, ci s& slujeasca si
voieste ‘sd faci aceasta’si prin trupul .Sdu tainic. Prin aceasta’ e’moarta |
fata de pacat, purtind in mod eficient moartea lui Hristos. [n: aceasta
consta taria Bisericii sau a lui Hristos prin ea, cum a spus Sfintul Apostol :
Pavel: «Cu bucurie m& voi lauda mai degrabd intru neputintele mele,
2%, Op. cit.,. col, 1568, oa ORTODOXIA
510
ca puterea’ lui. Hristos*sa se salasluiascaé intru: mine... Caci cind sint
slab, etunci sint tare» (II Cor. XII, 11). Nicolae Cabasila, descriind cum
intreaga viafacrestind trebuie’sd realizeze un ritm’unitar cu viaja lui
Hristos, zice :*«Duhul: lui Hristos se uneste cu duhul-nostru, voia Lui cu
singele nostru. Duhul’ nostru e*prins de duhul: Lui,’ voia_noastra de Pa
terea voli Lui, lutul nostru este transformat de ‘lucrarea focului Luis,
2. Transparenta Bisericii pentru Hristos sporeste prin toate cole
jalte Taine,"Dar ea sporeste mai ales prin Euharistie. Impartasirea de.
Hristos fi face pe membrii Bisericii sa moara tainic si sd invieze tot mai
deplin, prin puterea lui Hristos cel. mort si,inviat..Teofan al.Niceei (se-
colul al XIV- -lea) - vorbeste de continuitatea intre Botez si. Euharistie.
«De aceea pe cei ce’ ‘intentioneaza’ s&-i uneascd: cu: Sine, ca pe niste
m&dulare ale Sale, mai intii-ii face de acelasi.chip cu capul, prin Botez,;
apoi prin comunicarea si impantasirea trupului -si singelui propriu, li-
peste de sine si intreolalta m&dularele acestea deiforme.. Pentru aceasta
premerge Botezul Sfintei Impartasanii. Caci intiitrebuie sé se faci ma-:
dularele ‘asemenea capului, ceea ce 0, face dumnezeiescul Botez, apoi :
sa se uneasca. cu capul, unire cate-se infaptuleste Prin, infricosata Eu-..
haristie» 27. «
S-ar putea spune ca moartea si fnvierea.” stainic’’ prin Euharistie e
fiintiala, pe cind cea prin Botez ramine fn ordinea vointei : e o moarte ce }
se manifesta in.actele’unei viefi innoite, Moartea prin Botez e pentru o°
viajé noué pe pamint, pe-cind moartea prin Euharistie e’o moarte pen~ ;
tru orice viata .de.pe: pdmint, e o moarte penira invierea la alta viata
decit cea paminteascd. Moartea prin‘Botez e si ea ontologica, caci eticul.
nu e desparfit de ontologic. Tot chipul vieti pamintesti devine mort fin
radacinile lui.
' Sfintul Grigorie Palama o ‘spune aceasta {n urmatorul mod: «De
aceea, desi prin dumnezeiescul Botez.Domnul ne-a renascut, iar prin
Duhul Sfint ne-a pecetluit pentru ziua ‘rascumpararii, totusi ne-a lasat
s& avem inca un trup muritor si patimitor'si scofind. pe caépetenia rau-
tatii din cdmarile sufletului, totusi fl lasi sa ne cerceteze pe dinafard,
ca omul innoit, dupa Noul Testament, adicd dupa Evanghelia lui Hristos,.
traind in fapte bune si‘in pocdinta si* suportind durerile'si exercitindu-se
prin ispitele dusmanului, sé se pregadteascad spre primirea nestricdciunii
si a bunatafilor viitoare din veacul cel nou» *.
Euharistia ins& aseazi in .adincul. nostra chipul trupului vietii
viitoare. La baza vointei noastre de-a ne mortifica cu Hristos, pentru
a viejui Hristos in noi, nu mai sté numai-harul Botezului, ca iradiere:
‘de putere din Hristos cel rastignit si inviat, ci insusi.trupul rastignit si
inviat al lui Hristosamestecat cu trupul nostru; sti trupul nostru asi-
milat in potenta-cu trupul rastignit si inviat al lui Hristos. Transparenta
lui Hristos prin trupurile noastre este in curs de a deveni totalaé. Trupul
nostru gsi-a pierdut autonomia si grosimea in adincul sau prin unirea
cu trupul lui Hristos care el insusi, in baza uniunii ipostatice gia mortii
26. Dupa Boris Bobrinskoy, art. cif, p. 28.
27. Epistola HI; P.G., CL, 320-240,
2%. Homitia ad Inearnationem Domini, PG. Chi, 219 ORTODOXIA _ oir
pe cruce, shea -a . pierdut aceasté autonomic si grosime, tar prin inviere-
}s~ a, spiritualizatkDe aceea in antichitatea crestind Botezul era asemanat.
cuo baie-a miresei inainte de nuntd,; iar Mirungerea cu ungerea ei (deci
uo purificare mai lduntricé) pe cité vreme Euharistia cra asemanata
cu unirea insasi amiresei cu mirele ®, .
Dar nici aceasta moarte si inviere mai ontologica nu e lipsita de
in caracter. etic. Prin Botez ni-se comunica o putere etic-ontologica din
iristos care moare si-inviazé; prin. Euharistie ni se comunica trupul
ui Hristos insusi cu starea si deci cu puterea Lui care a suportat moar-
ea $l e transfigurat de inviere.
Sfintul: Maxim Marturisitorul arata aceasta. legatura intre Botez sf.
‘Euygristie spunind ca prin amindoua ni se, comunic&’ dinamisniul sau.
‘puterea transformatoare a morfii Domnului, dar intr-un grad diferit :
prin Botez.capatém puterea omoririi voii noastre pentru pdcat, a aple-
‘“irii voii noastre spre: placeri, deci puterea. virtufii pentru. viata de pe-
9 pamint ; prin Euharistie, cépatim puterea de a -ne‘da. chiar viata ;:c&ci
‘chiar fiinfa’ noastra moare tainic (si de trebuie si-vizibil): pentru Dum-
‘uezeu ca sé ne umplem de viata Lui in ‘viafa. Prin Botez luém asupra-ne
ostenelile de bundvoie pentru.a invinge pacatul gi a-dobindi virtutea ;
prin Euharistie’lu’m puterea de a suporta si Incercarile fra. de voie t
ichiar moartea pentru Hristos 3,
Nicolae Cabasila. g&seste insa un rost intre Botez si Euharistie, pe:
linia cresterii. puterii de-a. muri ‘si invia tainic cu. Hristos,:Mirungerii.
‘Dupa el omul trebuie,si primeasc4 darurile Duhuluij Sfint inainte de a.
primi pe insusi Vistiernicul acestor daruri‘sau comoara inepuizabilaé de
sunde izvorasc toate darurile*!,.Am zice ca prin:Botez si Mirungere omul.
“primeste ca dintr-un locas exterior-interior puterile Iui Hristos, pe cind:
prin Euharistie Hristos le iradiazd in om intrucit le activeazd in trupul;
Séu propriu. Caci trupul Sau e 'amestecat cu trupul credinciosului. f
Sfintul Chiril al Alexandriei gaseste cA Sfintul. Mir. si Euharistia:
sint legate, cum era legaté in timpul miclului pascal ungerea usilor
casei cu singele mielului, cu mincarea’mielului. Usile sint simturile-
prin care se revarsé in inima ispitele **. Prin Mirungere se -realizeaza
oarecum o sfintire dinafaré a eului’ nostru ; prin. Buharistie din eul nos-:
tru insusi in care s-a s&lasluit-Hristos. ©
-+M, Lot Borodine vede realizindu-se. prin cele trei Taine (Botezul,
Mirungerea, Euharistia) cele trei trepte ale transformarii: omului: puri-
ficarea, iluminarea, desavirsirea 33, Prin toate trei se infaptuieste deplin
moartea’ si invierea omului cu Hristos, prin toate se desavirseste trans-
parenta omului si a. Bisericii. pentru: Hristos, caici ‘cu’ cit moare
mai total cu Hristos, cu atit devine mai transparent pentru EL
Casel a remarcat si el aceasta relatie a tuturor tainelor:cu patima i:
Hristos si deci moartea omului prin. ele, pentru ca s& nu mai traiasca.
,29. Odo Casel, Die Taufe als Brautbad der Kirche, Jabrbuch i. Liturglew, v, 1925, p. 114—116.
%. Rispuns cilre Talasie, 3, in. «Filocallay vol. 111, p.“Il4, :
31. Nicolae Cabasila, Viata in, Hristos, trad. rom. de Teodor Bodogae, Sibiu, 1940, p. 72
32, Glaphira, P.G., LXIX, 428." /
. 33. M. Lot Borodine, La gréce déifiante des sacraments d'aprés Nicolas Cabasitas, in «Revue
des Sciences philosophiques et théologiques» XXV anée (1936), 'p. 304. 512 ORTODOXIA
tn-el decit Hristos: «Tiainele au asadar .o relatie substantialaé cu pa-
tima Jui Hristos. Dar aceasta relafie-cu patima nu e‘numai una‘ mo-.
rala, in sensul.ca sfintele semne ar distribui omului numai un punct al
patimii, Crestinul,'ca’s& devind un alter Christus, trebuie s& retraiasca
viaja mintuitoare a lui Hristos, Deaceea taina trebuie sé continue
patima insdsi in forma pnevmatica» *4, *
In intemeierea acestei relajii cu Hristos cel r&stignit si inviat, Euha-
tistia.reprezinta momentul‘culminant. In yreme ce toate tainele ne dau
posibilitatea s& participam -in-chip:tainic da patima .si viata lui. Hristos,
ea ne infatiseazd ‘aceasta relatie*cu patima ‘Lui#in. modul‘cel. mai ne-
mijlocit si mai clar,*intrucit ‘fl face’ pe Domnul prezent_ intre noi in
starea morftii Sale,’ prezent in mod'substantial cu trupul si singele Sau,
adica pe «Christus passus et mortuus». Prin’ aceasta Euharistia' este cu
adevdrat impdrateasa tuturor tainelor, izvorul -tuturor; tainelor 4, (Fara
sa ne pierdem ca: persoane proprii, Euharistia ne uneste cu Hristos in
sensul c& singele Lui, care se scurge.din Trupul Lui pe cruce pentru a
produce in acest Trup moartea si‘starea spirituala. a “invieril, trece in
noi cu tendinja de a produce in.noi aceeasi:moarte si‘inviere. Hristos
ca subiect ce moaresi ‘inviazd devine’ subiectul: producator de moarte
tainicé si Inviere in subiectele noastre:|Biserica se constituie si tra-
ieste ca o pluralitate organicé de subiecte,'in-mers spre moarte si in-
viere, avind drept cap. si izvor al. acestei misciri’in’ea pe Hristos si
fn acest sens. fiind transparentaé pentru-Hristos. Sfintul loan’ Gura de
Aur afirm&-c& «noi nu putem avea’partea noastra din singele- care min-
tuieste decit dacd atingem cu buzele noastre 'coasta dumnezeiasca $i ne-
patata» %, -Jar-Biserica Ortodoxa cinta piné:azi:in.prima Miercure din
' Postull Mare : ¢.«Imnele mele cint& rastignirea si rana pe care sulita a
deschis-o in “coasta dummnezeiasca. /Din* ea -beau eu in fiecare zi, o
Hristoase, béutura nemuritoare, bgutura sfi
3. Dar. toate- aceste calitati ‘care fac Biser! .transparentaé pentru
Hristos, o fac totodata nifitual: Hiseries e. ieumnosed st vrednied ae eh E
o_frumusete de* 5 i vrednici de cin-
stire i itudinea pentru
slujire a membrilor’ei. vede frumusetea Bise-
ricii'in_puritatea qin’ urilor ‘simfirilor si_voirilor sreocuparea
ei_de mirele Hristos tréduinta de a-l imita“fn viata im rastig-
niréa_ei_impreund cu ‘Hristos fata de e i_inferioare, Fru-
musejea Bisericii consta in transparenja ei’ pentru Hristos-in ambele
sensuri. Frumusetea ei e frumuselea lui,Hristos.reflectat prin ea, «De-
oarece a amintit de vesminte-si de frumuseje (Ps,/:XLIV, 11,:13),.ca+sa
nu.cread& cineva'cé e vorba~de vreun vesmint din cele materiale,
adauga -zicind : «Toaté slava’fiicei imp&ratului;e dinduntrue. (Ps. XLIV,
15). Intraé-inauntru, zice, injelege frumusetea sufletului. Despre acestea
fi se vorbeste, fie ca se spune de vesminte, fie de franjuri, fie de bro-
derii de’ aur, fie de frumusefe, fie de aur. Cuvintul se referd la cuge-
34, Mysteriengegenwarl, ‘Jahrbuch “f. Lilurgiew VIII. p. 166. 35, Ibidem,: p. 286.
36, Homilia’ IX de ‘Poenitentia, 37, Cintarea: 3. ris
-ORTODOXTA ~_ 513*
. tare, invaftura se refera la suflete, ceea ce se spune.se refera la vir-
* tute... prin cuvintul aur se numeste. virtutea.. Ai vazut vesmintele cu
= * franjuri ?.Ai vazut haina de aur? Ele inseamna floarea fecioriei. Acesta
este vesmintul Bisericii. Iar fecioara rastignita si izbavité: de cele pre-
zente, ridicaté peste grijile vietii.si trecuté dincolo de valurile ei, pri-
~vina in ‘fiecare zi la. cer, are in ea. bucuria, Duhului, se desfata in
veselic» 3, .
Jar despre cinstirea de care se bucurd Biserica prin aceste calitafi,
atit din partea oamenilor, dar mai ales din partea: lui Dumnezeu, Sfintul
loan Gura de Aur zice ::«Vedeti Biserica cinstita de tofi?» (Ps. XLIV,
10, 14)....«De. fata.a-statut impdrateasa, de-a dreapta: Ta»... Priveste ce
cinste covirsitoare. Priveste ce demnitate inaita. Pe cea calcataé in pi-
cioare, pe cea trasd la cele de ‘jos a ridicat-o la indlfime, ca sa stea
ling&_El... A st&tut de fafa cu puterile slujitoarer. Desi e creata, e facuta
imparateasd, e asezata la dreapta, Dar in Hristos, cum zice Sfintul Apo-
stol Pavel. Pentru c& la dreapta se afla Hristos si in El] umanitatea noa~
stra, devenita transparenté pentru frumusefile divine, pentru puritatea,
bunatatea, blindetea care curg din Dumnezeu prin umanitatea Lui per-
sonala gi a trupului Sau tainic. «Si impreunad cu.El ne-a sculat gi.ne-a
asezat intru cele ceresti, in Hristos Tisus> (Efes. U1, 6). far Sfintul loan
Guraé de Aur zice: «Deoarece capul nostru e sus, zice, iar noi sintem
trupul, capul aflindu-se sus, si noi ne, impartasim de cinstea aceasta,
chiar daca ne aflim pe pamints. «in vesmint aurit si infrumusetats,
Vesmintul acesta e spiritual, dumnezeiesc si in el.a fost imbradcaté Bise-
rica, sau fiecare din noi, prin Botez. «Acest vesmint l-a fesut impdaratul
sicu el a imbracat-o prin Botez». Frumusefea in care ‘s-a imbracat Bi-
serica e frumusetea lui Hristos,.e bunatatea si puritatea Lui, Din El ira-
diaz peste Biserica unita cu El.-«Cifi in Hristos v-afi botezat, in Hristos
v-aji si imbracat» (Gal. IlI, 27). «Caci inainte de aceasta-era goala& si
urités, «De cind a‘imbracat acest vesmint, a fost ridicaté la inalfimea
aceea si s-a invrednicit de sederea de-a dreapta» %*, Mai .bine-zis ca-
derea in pacat a imbr&cat firea umana in haina urité a poftelor urite
gia pornirilor egoiste, incit adevaratul chip al firii noastre nu se mai
vedea. Botezul a imbracat-o in haina puritafii, a harului, a slavei divine
care iradiaz&. din umanitatea lui Hristos,. scofind totodata la suprafata
adevaratul chip al firii umane. -
. «Nu e atit de stralucitor soarele, nici lumina ‘luis 4, Pentru c& e
ai, stralucitoare firea umana restabilita in Dumnezeu si {n minunata
i autenticitate, decit orice frumusete a naturii, Frumusefea umanului
estabilit in Bisericd e-destinataé s& rémina in veci, pentru c& iradiazé
in Hristos in care’umanul e pe veci restabilit’ si indumnezeit, pentru §
{ prin frumusefea umanita{ii Sale Hristos'e in veci atragdtor. «Mai usor
@ poate stinge soarele decit sd-dispara Biserica... Biserica e mai cinstita
decit cerul.. Caci cerul ‘a fost facut pentru Bisericé;, nu Biserica pentru -
ser. Pentru cd'cerul a fost facut pentru om, nu omul pentru cer. [ar :
“ristos nu a luat trup. ceresc, ci omenesc» !, Trupul omenesc ‘al lui:
38, Explicare la’ Psalmi, Psalm #4, la G. Bareille, op. cit, t 1X, col. 215,
39. Op. cit., col, 212, 40. Coment, fa Isaia, cap. 1 la J, Bareille, t, X, col, 142, ORTODOXI A
Hristos nua luat trup ceresc, ci omenesc» *! Trupul omenesc al lui
Hristos strdéluceste de frumusetea spiritualé a puritatii, bunatapii si in-
felepciunii nesfirsite.a lui: Dumnezeu, care restabileste si inalté minu-
nata spiritualitate umand.’lar aceasté strélucire se raspindeste din
Hristos si peste sufletele si trupurile celor unifi cu El, formind Biserica.
Prin aceasta Hristos «nu i-a facut pe cei*ce s-au botezat ingeri si . are
hangheli, ci i-a preficut in. fii iubifi ai lui Dumnezeur #, 7™ |
Menfiondm ca Sfintul loan Guré de Aur repeta de mai multe ori ca
frumusetea si slava Bisericii e interioar&,'e de ordin spiritual. Biserica
se impune prin caéutarea la cele ceresti, prin smerenia, rabdarea, cum-
pdtarea, bunatatea, iubirea, slujirea ei, asteptarea unui cer si pamint
nou, Vorbind de acestea, Sfintul [oan Gura*de Aur se refera cind la
Bisericd in general, cind la membrii ei, sau chiar la conducatorii ei. El
nu vede Biserica ca o institufie abstracté in afara persoanelor. «Vezi
smerenia Jui Iacov. A luat episcopia si nu spune nimic in aceast&é impre-
jurare, Vezi marea smerenie a celorialti ucenici, cum ii cedeaza scaunul
si nu gi-l disputd. Biserica aceea era in cer, neavind nimic lumesc, stra-
lucind nu prin ziduri, nu prin marmura, ci prin rivna celor ce o con-
stituiaus 8, Sau; «Biserica e mai asigurata’ ca’Ierusalimul. Ea e asigu-
rata nu de ziduri, nu de lanturi si porti, ci 2 inconjuraté de cruce si de
hota&rirea puterii dumnezeiesti» #4, - +
In acest sens, Biserica «e casa lui Dumnezeu pe virfurile munjilor».
C&ci puterea Bisericii'a atins cerurile si fiind ca o’cas& asezata pe virful
munfilor,.este vazuta de’ toti. De aceea’straluceste tuturor oamenilor.
«Si se va ridica deasupra muntilor»“, Ea strdluceste tuturor, pentru ca
strdlucirea ei reflect stralucirea iubirii de oameni, a slujirii, a bunatafii
si blindefii lui Hristos, a valorilor umane si divine nemuritoare intr-o
mereu.sporita revelare si impunere in viata omenirii.
4. Biserica are o misiune universald. Ea arata in ea valori pe care
sint chemate sa le realizeze.membrii ei, care fi atrag pe tofi, ca spre
adevdrata realizare a. umanului,” Incorporindu-le -
S-ar putea să vă placă și
- Pr. Prof. Dr. D. Stăniloae - Teologia Dogmatică Ortodoxă, Volumul 3Document313 paginiPr. Prof. Dr. D. Stăniloae - Teologia Dogmatică Ortodoxă, Volumul 3Apologetul Român100% (18)
- DUMITRU STANILOAIE Teologia EuharistieiDocument21 paginiDUMITRU STANILOAIE Teologia EuharistieiVasile Cezar BiguÎncă nu există evaluări
- Biserica in Sensul de Locas de Larga Comuniune Cu Hristos (Dumitru Staniloae)Document11 paginiBiserica in Sensul de Locas de Larga Comuniune Cu Hristos (Dumitru Staniloae)cormosvÎncă nu există evaluări
- Dumitru Staniloae - Rugaciunile Pentru Altii Si Sobornicitatea BisericiiDocument11 paginiDumitru Staniloae - Rugaciunile Pentru Altii Si Sobornicitatea Bisericiicornelush666Încă nu există evaluări
- Dumitru Staniloae - Sinteza EclesiologicaDocument18 paginiDumitru Staniloae - Sinteza Eclesiologicacornelush666Încă nu există evaluări
- (Dumitru Staniloae Dinamica Creatiei in BisericaDocument11 pagini(Dumitru Staniloae Dinamica Creatiei in BisericapaulieworkerÎncă nu există evaluări
- Pr. Dumitru Staniloae - Relatiile Treimice Si Viata Bisericii - 1964Document23 paginiPr. Dumitru Staniloae - Relatiile Treimice Si Viata Bisericii - 1964GabrielmmÎncă nu există evaluări
- Hristologia Sinoadelor (Ort 4,1974)Document4 paginiHristologia Sinoadelor (Ort 4,1974)opera.staniloae100% (2)
- Dumitru Staniloae - Creatia CA Dar Si Tainele BisericiiDocument8 paginiDumitru Staniloae - Creatia CA Dar Si Tainele BisericiiStefan AdrianÎncă nu există evaluări
- Dumitru Staniloae - Comunitate Prin IubireDocument19 paginiDumitru Staniloae - Comunitate Prin IubireHorațiu Cristian FilipÎncă nu există evaluări
- Ne Vorbeste Parintele StaniloaeDocument95 paginiNe Vorbeste Parintele StaniloaeToma Mihaita-MarianÎncă nu există evaluări
- Satanismul in Muzica RockDocument18 paginiSatanismul in Muzica RockUsername374Încă nu există evaluări
