Conservarea si protectia biodiversitatii in

mediul marin
Capitotul I.Marea, un fenomen unic

1.Consideratii introductive

Din negura timpurilor, Terra a fost denumita Planeta albastra sau Planeta apei; caracterele sale o
deosebesc intru totul de celelalte planete in sistemul solar.Se stie ca in Univers temperaturile ating
cote extreme: de la zero absolut, in spatiile interstelare, la milioane de grade, in interiorul stelelor.
De aceea, intreaga materie raspandita in cosmos se afla in stare gazoasa sau solida, de gheata.
Asa se explica de ce marile si oceanele Pamantului - Lumea tacerii - constituie un fenomen unic in
Univers.Caracterul de unicitate se datoreaza faptului ca la suprafata Pamantului temperatura este
cuprinsa in intervalul 0 C -100 C; intre acest interval termic apa se gaseste sub toate cele trei forme
ale materiei: lichida, gazoasa, solida.
Apa este suportul elementar al oricarui proces vital, intrucat domeniul populat al Terrei il
constituie zona umeda a scoartei terestre, caracterizata prin intrepatrunderea reciproca a starilor
sale: lichida, gazoasa, solida.
Asadar, apa se numara printre elementele vitale care permit dezvoltarea vietii pe Pamant.

De-a lungul istoriei, marea a influentat viata multor civilizatii; acestea din urma s-au folosit de
uriasul potential al marii pentru a-si atinge principalele scopuri, stiind ca in adancuri se ascunde un
imens izvor de energie, de hrana, de materii prime si de apa dulce.
Din cele enuntate intelegem ca marea a avut, in timp, trei roluri esentiale, si anume: drum fara
pulbere, camp de lupta si, nu in ultimul rand, teren de vanatoare.
i tot marea l-a invatat pe om ce inseamna rabdarea, atentia si camaraderia.

Caracterele Oceanului planetar

Trasaturi definitorii

Marea - Continentul albastru - poate fi numita pe drept

cuvant uriasa piramida a vietii.
In mediul marin, viata se desfasoara de zonele
polare si pana la Ecuator, de la suprafata apei si pana in
abisurile scaldate in intuneric si mister. Pe deasupra, viata
din mare este fascintanta, prin abundenta si varietatea
vietuitoarelor; scara acestora se intinde de la
microorganismele marine si pana la balenele din zona
antarctica.
Marea ofera conditii favorabile de viata, deoarece
reprezinta un mediu cu variatii termice mai mici, o mai
buna rezistenta la forta gravitationala, precum si un mod
facil de aprovizionare cu apa, dioxid de carbon si saruri
atat de necesare vegetatiei.
Intre categoriile de organisme marine exista o
stransa interdependenta; relatiile reciproce dintre aceste
categorii sunt conditionate de doi factori importanti, si
anume:fecunditatealor siferocitateacu care formele
superioare le devoreaza pe cele de dimensiuni reduse.

Marile si oceanele Pamantului alcatuiesc

impreunamediul marinsau, altfel spus, acel mediu fizic
si biologic populat de plante si animale din cele mai
variate grupe. Din randul plantelor, exceptie fac doar
cateva, adica muschii, ferigile, gimnospermele,
angiospermele dicotiledonate, iar dintre animale, lipsesc
miriapodele si amfibienii (batracienii).
In ceea ce priveste grupele zoologice mari, unele
exista doar in mediul marin, cum sunt: echinodermele,
tunicierii, molustele inferioare (amfineurele) sau cele
superioare (cefalopodele). De asemenea, tot in mediul
marin se gasesc si acele organisme monocelulare:
radiolarii.
Ca si pe uscat, in ape, animalele depind -in privinta
modului de procurare a hranei- in intregime de plante.
Dupa cum se stie, numai plantele pot capta lumina
solara, care este indispensabila procesului de fabricare a
glucozei, amidonului si a proteinelor, ce servesc drept
hrana pentru animale. Functia suprema a plantelor este
aceea de a produce materie organica din substante
anorganice. Asa deci, plantele suntproducatorii, pe cand
celelalte organisme suntconsumatorii.

Totalitatea organismelor din mari, la fel ca si cele

din oceane, poate fi comparata, in mod simbolic, cu o
Fata de uscat, marile si oceanele au doua trasaturi
enorma piramida, a carei baza este formata din multimea
importante:continuitateasiuniformitatea relativa a
de plante si animale microscopice. Laolata, acestea
conditiilor de mediu, mai ales in privinta temperaturii.
alcatuiesc planctonul care serveste drept hrana animalelor
Prima trasatura a fost cea care a dat nastere
mari, dar mai putin numeroase. La randul lor, acestea din
urma fac posibila viata animalelor de marime impunatoare.
sintagmei Ocean planetar, iar cea de-a doua isi
gaseste justificarea in faptul ca, in mediul oceanic,
Din cele relatate anterior intelegem ca exista un singur
temperatura nu depaseste 30C.
lant nutritiv, in care viata si moartea se intrepatrund. Cu
alte cuvinte, mediul marin este plin de viata, datorita
Cu toate acestea, apele marine n-au aceleasi
permanentului ciclu creat de natura.
proprietati fizice sau chimice in diferite parti ale globului
pamantesc. Cu alte
cuvinte,continuitateasiuniformitateasunt mai
multaparente decat reale, deoarece organismele marine
cunosc anumite frontiere, care le delimiteaza arealele
de
2
raspandire.

2.Viata vegetala marina

Flora marina este uimitor de uniforma. Aceasta
este urmarea fireasca a concentratiei de sare aflate 3. Viata animala marina
in compozitia apei marine. Acesta este motivul
pentru care in mari gasim o singura grupa de
In apele marine, fauna este extrem de
fanerogame: cea a ierbii-de-mare.
variata, fiind prezente o sumedenie de clase de
animale, mai putin miriapodele si amfibienii.
In schimb, apele dulci sunt un mediu prielnic
Mediul acvatic permite desfasurarea vietii si in
pentru dezvolarea plantelor superioare. De pilda, in adancime. Din acest motiv vietatile marine se
zona tarmului, la fel ca si in masa apei, vegetatia se gasesc intr-un numar mult mai mare in comparatie
compune din alge macro si microscopice, plante
cu animalele raspandite pe uscat.
inferioare care isi procura hrana direct din apa
inconjuratoare.
Desi marile si oceanele formeaza un
intreggratie multiplelor legaturi care exista intre
Viata vegetala marina este dominata de alge,
acestea, nu putem spune ca ele alcatuiesc un
acele plante inferioare inrudite cu lichenii si
domeniu unic de viata. In sustinerea acestui
ciupercile. Unele dintre ele sunt forme fixate, de
argument, precizam ca mediul marin si oceanic se
diverse marimi, iar altele sunt forme plutitoare
distinge prin mai multe zone biologice, despartite
microscopice.
prin granite.
Principalele grupe de alge se deosebesc prin Hotarele zonelor maritime seamana mai
structura, pigmenti si habitat.
degraba cu barierele climatelor terestre care, in
mod subtil, dar efectiv, fac departajarea
Cei mai importanti factori ecologici necesari
populatiilor animale si vegetale. Unele dintre ele
pentru dezvolatarea algelor marine sunt: lumina,
sunt usor adaptabile altor conditii de viata decat
caldura, natura si adancimea fundului marin.
cele specifice lor, motiv pentru care depasesc acele
hotare, traind intr-un teritoriu mai larg. In schimb,
altele nu-si pot intinde arealul, trecand barierele
Cam 99% din viata vegetala marina o
naturale, fiindca temperatura, salinitatea si
constituiefitoplanctonul, care este compus din
presiunea constituie adevarate obstacole.
microorganisme mici (fitoplancteri) invizibile cu
ochiul liber, si care plutesc in apa ca o pulbere fina.
Numeroase specii de fitoplancteri traiesc numai in
ape cu o anumita temperatura si salinitate.
In concluzie, fitoplanctonul sta la baza vietii
in mediul marin si formeaza o adevarata pajiste
microscopica plutitoare care hraneste, direct sau
indirect, zooplanctonul
3

4. Platforma continentala
De la tarm, inaintand spre larg, scoarta subacvatica are, de
regula, o panta asemanatoare unei platforme usor inclinate denumita
platforma continentala; aceasta contine din belsug surse de energie,
cum ar fi, de exemplu: zacaminte de titei, gaze naturale, si nu in
ultinul rand, valurile si curentii, a caror periodicitate si valoare sunt
de un real folos obtinerii energiei. Din punct de vedere energetic,
platforma continentala a Oceanului planetar a intrat in sfera zonelor
de mare interes odata cu declansarea crizei energetice.
Din acest motiv, pe platforma continentala a multor tari ale
lumii se desfasoara activitati de prospectare si de exploatare a
titeiului si a gazelor naturale aflate in adancuri.
Pentru explorarea si exploatarea zacamintelor de titei
subacvatic, se folosesc fie platforme de foraj de diferite tipuri, fie
nave de foraj. Insa, toate acestea au un impact semnificativ asupra
asupra mediului.
Costurile de intretinere ale instalatiilor, ca si cele ale forajului
submarin sunt foarte mari si variaza in functie de mai multi factori,
precum: adancimea de foraj, duritatea scoartei subacvatice, grosimea
stratului de roca, valoarea zacamantului, urgenta forarii, departarea
fata de portul de baza, etc.De aceea, se cauta surse alternative de
producere a energiei.

Capitolul II. CercetareaContinentului albastru

1.Notiuni generale
Cu toate ca s-au facut progrese notabile in domeniul
cunoasterii adancurilor acvatice, multe dintre strafundurile
Continentului albastru sunt invaluite in taina. i aceasta,
fiindca presiunea enorma nu permite patrunderea in gropile
abisale.
Omul nu a incetat sa se dedice studiului amanuntit al
stiintelor nascute marginea istoriei si geografiei submarine.
Pentru a se edifica pe deplin asupra acestor materii,
cercetatorii si-au pus in practica cunostintele de specialitate cu
intentia de a atinge scopurile propuse:
-prospectarea unor zacaminte de titei, gaze sau minereuri;
-estimarea potentialului alimentar al apei;
-localizarea epavelor;
-experimentari privind vietuirea omului in apa;
-obtinerea de informatii arheologice, biologice, paleontologice;
- cercetarea consecintelor poluarii;

2.Apa marii, sursa de materii prime pentru economie

Omul foloseste vietuitoarele apelor nu numai pentru hrana, ci si ca
materii prime pentru economie. Acestea servesc cu succes in industria
alimentara, farmaceutica si cea a colorantilor, la fabricarea de incaltamine
si imbracaminte, in artizanat.
De asemenea, s-a stabilit ca alegele sunt adevarate mine in
mimiatura, deoarece in corpul lor se regasesc anumite elemente chimice,
dar intr-o concentratie mica. Compozitia chimica a algelor demostreaza ca
ele sunt o sursa nepretuita de bogatie. Nu intamplator, algele se folosesc,
cu precadere, in industria alimentara, farmaceutica, fotografica, cosmetica,
textila, a hartiei si pielariei, in industria de constructii, in ceramica si
pictura, dar si la fabricarea alcoolului si a vinului, a ingrasamintelor pentru
agricultura sau pentru hranirea animalelor.
Locul pe care il ocupa in economie tinde sa fie tot mai important pe
masura ce se agraveaza starea de criza a surselor de materii prime
terestre.
Un loc deosbit este rezervat si planctonului din Oceanului planetarcolonie de organisme care plutesc libere in masa apei. Planctonul constituie
sursa de hrana pentru multe specii din fauna acvatica, fapt care ii confera
un rol primordial in lantul trofic acvatic. Conchidem ca planctonul intervine
masiv, dar indirect in alimentatia omului.
Actualele tehnologii de punere in valoare a potentialului economic,
pe care il are Continentul albastru, confera o rentabilitate crescanda
organismelor vegetale si animale din adancuri.

-studierea florei si faunei acvatice;

-cercetarea interactiunii apa-aer si apa-uscat;
-evidentierea derivei continentale (America - Europa, care se
produce cu aproximativ 2 m/secol) ;
Cea mai veche institutie oceanologica din lume dateaza din
anul 1910 si apartine statului Monaco; are un muzeu oceanic al
carui director a fost renumitul J.J. Cousteau.

De departe se distinge valoarea inestimabila a algelor marine.

Acestea din urma sunt plante al caror mediu de viata este apa. Natura a
creat o gama variata de alge, dintre care deosebim: alge verzi, rosii,
albastre, brune, fotofile (denumite astfel pentru ca traiesc in ape puternic
luminate), si alge scialife (denumite astfel deoarece traiesc in ape slab
luminate).
Nu putem ignora faptul ca potentialul economic al algelor depinde
foarte mult de gradul de poluare al Oceanului planetar. Ca urmare a
procesului de poluare a apelor, algele devin improprii intergrarii in sistemul
alimentatiei umane.
Doua indeletniciri care au starnit de ani interesul omului
suntpescuireasicultivarea margaritarelor; in fiecare dintre ele exceleaza
niponii. In numele lor s-au scris legende frumoase care dainuiesc chiar si
astazi in Golful Persic sau in ara Soarelui Rasare. Anticii au ales nume
sugestive pentru margaritare, cum ar fi: lacrimile zeilor sau ochi de
peste, nume nascute din respect si admiratie pentru puritatea lor.

3.Pescuitul maritim
Triumviratul -pescarul, apa si pestele- a dat nastere unei indeletniciri vechi cat istoria civilizatiei numita pescuit.
In urma cercetarilor efectuate de-a lungul timpului, zoologii, biologii, naturalistii si-au dat seama ca mediul marin
ascunde o varietate impresionanta de organisme acvatice vegetare si animale. Statisticile dovedesc faptul ca flora si
fauna sunt mai bogate in Oceanul planetar decat pe uscat. Anual, vietuitoarele marine contribuie la hranirea omenirii cu
produse alimentare, estimate cantitativ in milioane tone. Pestele a fost si este principala resursa biologica a marilor si
oceanelor folosita de omenire, nu planctonul.

Din pacate, vreme indelungata pozitia omului fata de flora si fauna acvatica a fost una distructiva; statutul sau sa limitat la cel de culegator sau vanator de vietati marine.
Pe drept cuvant, se poate spune ca pescuitul industrial reprezinta o adevarata amenintare pentru Continentul
albastru.In unele bazine de pescuit au aparut semne de epuizare a potentialului bilogic. De pilda, scrumbiile,
sardelele, ansoa sunt pesuite intensiv. Intr-o situatie asemanatoare se afla si heringul, pescuit excesiv in Marea
Nordului. Sub aceeasi amenintare se gasesc si alte vietuitoare din albastrul necuprins: otariile cu blana, balenele,
focile, in special cele albe, unele crustacee, moluste pentru sidef, broaste testoase, s.a.m.d.
Firele si greutatile de pescuit reprezinta un adevarat pericol pentru pesti si pasarile de apa.
In jurul Europei si in preajma costei estice a Americii de Nord, platformele continentale din apele putin adanci au
fost exploatate de catre om pentru stridii, midii si fermele piscicole. Pe durata exploatarii lor, omul nu a tinut seama de
urmarile actiunilor sale. In acest mod, zonele costiere au devenit un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor
toxice, dar si un loc de deversare a poluantilor .
In zonele din Canada, Groenlanda, Labrador, Marea Batents, etc., braconajul si contrabanda au atins cote
alarmante, iar tehnica moderna inlesneste desfasurarea acestora.
In comparatie cu apele din largul marilor sau oceanelor, apele de coasta sunt cele mai afectate, intrucat acolo
exista mai multe surse de poluare.
Foca cu burta alba este tot mai rar intalnita in apele Marii Merditerane din cauza numarului mare de turisti. De
asemenea, aceste mamifere sunt expuse si riscului de a se impotmoli in navoadele de pescuit.
Intr-o situatie se gasesc si testoasele verzi, deoarece locurile in care acestea se reproduc sunt puse in primejdie
intr-un mod ingrijorator.
Pe fondul accentuarii crizei alimentare si al cresterii gradului de civilizatie al oamenilor, fructele marii patrund
tot mai mult in gastronomia tarilor lumii.
Iata doar cateva dintre inventiile care, folosite fara discernamant, aduc cu sine disparitia vietii subacvatice:
traulere, plase de pecuit lansate in deriva, pescadoare-uzina.
Solutii salvatoare: crearea fermelor marine, cresterea unor specii de broaste testoase marine.
Accentuarea crizei mondiale din domeniul alimentar a determinat aparitia unei noi ramuri economice
-acvacultura- si a unei profesii de sine-statatoare - acvacultor.
Specialistii in materie apreciaza ca se justifica infiintarea unor ferme de acvacultura in zonele platformei
continentale cu ape mici si in zonele semiinchise, deoarece s-ar produce, anual, mai mult decat se pescuieste in Marea
Nordului.
La fel de rentabila se dovedeste sicresterea unor specii de broaste testoase marine, fiindca modul lor de hranire
este relativ ieftin, iar valorificarea, integrala.
6

 Mineritul si prelucrarea apei

Istoria a dovedit ca pamantul de sub ape ascunde
nenumarate bogatii: petrol, gaze naturale, carbuni,
minerale, diamante. Pe masura ce a fost descoperit
acest tezaur, stalele lumii au declansat o lupta acerba
pentru suprematia asupra Continentului albastru. Lupta
a fost cu atat mai puternica cu cat s-a intensificat criza
de materii prime si de energie. In acest sens, s-au
folosit diverse strategii pentru castigarea monopolului
asupra materiilor prime de valoare. Tot astfel, s-au
practicat - si inca se mai practica - imixtiunea in
treburile interne si externe ale unei tari, presiuni,
instigari sau chiar folosirea fortei, etc.
Cercetatorii si-au indreptat atentia spre minele
Oceanului planetar. Dar nu numai valoarea mineralelor
aflate sub scoarta subacvatica au starnit interesul
omului, ci si insasi apa. Studiile amanuntite au
demonstrat ca in ocean sunt dizolvate cantitati enorme
de uraniu, sodiu, cositor, iod, aur, platina, titanomagnetit, baritina, magneziu. Deci, chiar si apa este un
zacamant plin de minereuri.
Elementele chimice in care energetica isi pune
speranta sunt uraniul si hidrogenul din apa marii.
Japonia a pus la punct tehnologia de extragere a
uraniului marin, tehnologie care cuprinde trei etape:
separarea uraniului din apa, purificarea si, apoi,
innobilarea acestuia. Se experimenteaza chiar si
obtinerea de hibrizi fixatori de uraniu: algele verzi.

5.Energii
De cand s-a descoperit forta si valoarea de necontestat
a valurilor, omul cauta incontinuu metode de valorificare a
acestora. Una dintre ele este captarea fortei valurilor
siconversia acesteia in energie electrica, in special, dar si in
alte forme de energie. Mai mult decat atat, oceanul in sine
este un rezervor urias din care anumite cantitati de hidrogen
pot fi eliberate si exploatate.
Specialistii in domeniu s-au preocupat indeaproape de
studiul deplasarilor maselor de apa pe orizontala sau vericala.
Asa au ajuns la concluzia ca valurile sunt, in fond, o energie
mecanica de exceptie ce poate fi folosita cu succes in
interesul intregii omeniri. In plus, inclusiv energia solara
inmagazinata in marile si oceanele tropicale sau energia
depozitata in biomasa acvatica pot servi vietii pe Pamant.
Iata, pe scurt, cateva consideratii pe aceasta tema:
Prima forma de energie oceanica si cea care se afla la
indemana omului este energia produsa de valurile periodice
denumite si valuri mareice sau valuri de maree; termenul
tehnic pentru aceasta esteenergia mareomotrica.
Cauzele miscarii apelor sunt diferite: vant, cutremur
submarin, atractia exercitata de Luna si de Soare asupra
Oceanului planetar, aflux masiv al apelor curgatoare, etc.
Energia mareomotrica este lesne de captat si convertit.
Principalele tari in care se cerceteaza sau se foloseste energia
valurilor sunt: Japonia, S.U.A., Canada, Marea Britanie,
Franta, Suedia, Australia, Israel, India, Irlanda, Norvegia,
Spania, Rusia, China, Romania, etc.
Ebine de stiut ca acest tip de energie este total
nepoluant, ieftin si omniprezent; instalatiile in cauza pot
functiona continuu si sunt usor de exploatat.

6.Marea si sanatatea
In esenta, Terra este un sistem in care componentele se
conditioneaza reciproc. In acest context este suficient sa amintim, cu titlu
de exemplu, circuitul apei in natura. i cum acesta influenteaza existenta
umana, implicit are efect direct si asupra sanatatii omului.
Dupa cum stim, apa de pe suprafata globului pamantesc fabrica
aproximativ 70 % din oxigenul pe care-l respiram. De aceea, nu gresim cu
nimic atunci cand damOceanuluinumele dePlamanul Planetei albastre.
In urmatoarele randuri, vom enumera doar cateva dintre elementele
marii care au efecte benefice asupra sanatatii omului: ionii de calciu, de
sodiu, de iod si brom, sarurile dizolvate in apa marii, briza, nisipul. Toate
acestea ne dau numeroase motive pentru a pune semnul egalitatii intre
cuvantul mare si cuvantul sanatate.

Capitolul III. PoluareaContinentului albastru

In timp, omul, prin actiunile sale nesabuite, a

cauzat mari neajunsuri naturii; rezultatul
actiunilor sale poate fi exprimat printr-un singur
cuvant: poluare. Astfel, sintagma armonia dintre
om si natura poate fi inlocuita cu o alta, si
anume dezechilibrul dintre om si natura.
Sa definim pe scurt notiunea de
poluare- efectul tuturor actelor savarsite de
catre om fara discernamant - in contextul temei
noastre.
Poluarea apei este fenomenul de
introducere a unor substante nocive sau toxice
(gazoase, lichide, solide sau radioactive) in
Oceanul planetar, provocandu-i modificari fizice,
chimice sau biologice, prin care apa, fauna, flora
acvatica devin improprii sau periculoase pentru
sanatatea omului, pentru industrie, agricultura
sau turism.

2.Principalii poluanti si efectele acestora asupra

mediului marin
Principalii poluanti sunt: hidrocarburi,
pesticide, detergenti, reziduri, etc.
La fel de numeroase sunt si sursele de
poluare: activitati industriale, extractive, de
transport, de prelucrare a titeiului, tehnologia
nucleara, exploziile atomice, deseurile menajere,
apele uzate. Am amintit in acest context apele
uzate pentru ca acestea contin substante poluante,
cum ar fi: materii organice solide, microorganism,
baterii, s.a.m.d. De exemplu, apa multor fluvii
poluate poarta in aval hidrocarburi. Pe cale de
consecinta, fluvii poluate sunt, la randul lor,
poluante.

Poluantii pun in pericol ecosistemele si

deregleaza echilibrul bilologic; efectele lor isi fac
simtita prezenta in timp si spatiu.
Bunaoara, poluantii sunt vinovati si pentru
scaderea rezistentei al boli a mamiferelor marine
care a dus la declansarea unei epidemii in
perioada 1987-1988, in Marea Nordului.

3.Transportul pe apa
Drumurile fara pulbere - rute si linii de navigatie - inlesnesc schimburile de orice fel intre statele si
popoarele lumii. Pe drept cuvant putem afirma ca transporturile pe apa nu au un rival pe masura. Sistemul
cailor de comunicatie si-a dovedit de nenumarate ori eficienta si celeritatea in ceea ce priveste relatiile de
interdependenta - nascute si dezvoltate - intre civilizatia si cultura, comertul, dar si cu viata cotidiana.
Cu toate acestea, eficienta fiecarui tip de transport - rutier, feroviar, naval si aerian - inregistreaza
decalaje. Dar calculele efectuate au atestat faptul ca, dintre toate caile de comunicatie, transportul pe apa
este cel mai lesne de realizat. In cazul transportului pe apa, este rentabil si consumul specific de energie, mai
mic de 3,5 - 5 ori fata de transportul rutier si de 50 - 80 ori mai mic fata de transportul aerian.i cum traficul
international de marfuri sau pasageri s-a intensificat, ar trebui sa avem in vedere aceste calcule. In ciuda
randamentului dovedit, nici transportul pe apa nu este lipsit de pericole. De pilda, navele care transporta
titei prezinta un inalt grad de risc de accidentare si poluare. Sunt binecunoscute efectele accidentelor
dezastruoase asupra florei si faunei marine.
Dintotdeauna, comertul maritim mondial este determinat de situatia economica, politica si militara a
lumii.
ocurile energetice repetate si resimtite pe piata mondialaau influentat negativ transporturile, in
ansamblul lor. In zilele noastre, criza titeiului pare sa readuca pe suprafata lucie a Oceanului planetar
velierele.
Marea Neagra i Marea Azov se numara printre spaiile maritime cele mai poluate din lume. i aceasta,
datorita accidentelor care au avut loc frecvent in zona. Urmarile nefaste ale acestora atat asupra vieii
marine, cat i asupra vieii omeneti ingreuneaza procesul de ameliorare ecologica a apelor marilor.
Poluarea cu petrol i sulf a apelor maritime ca urmare a accidentelor afecteaza atat sanatatea publica,
cat i biodiversitatea marina. De aceea, consideram ca este vitala depunerea unor eforturi sustinute in scopul
recuperarii integritaii ecosistemului.
In acelasi context, apreciem ca transportul maritim cu incarcatura periculoasa ar trebui efectuat cu
respectarea strictaa conveniilor internaionale in materie.
La nivel international s-au organizat numeroase conferinte avand ca tema lupta impotriva deversarilor
petrolului in mare. Reprezentantii statelor lumii s-au reunit si au cautat remedii corespunzatoare care sa
atenueze efectele substantelor poluante asupra naturii. In plus, cu ocazia
acestor intalniri la nivel inalt au cazut de acord si in privinta masurilor reclamate de combaterea poluarii
mediului marin.
Daca ar fi sa tinem seama de faptul ca, omul a renuntat treptat la utilizarea carbunelui in favoarea
pacurii, ca si combustibil, atunci am realiza pe deplin ca bilantul poluarii - la scara mondiala - este
catastrofala. Fenomenul a luat amploare, nemaiexistand tari care sa nu fie atinse de acest flagel.

10

 Capitolul IV.Marea Neagra, o ramasita a Marii Sarmatice

1.Ziua Internationala a Marii Negre, 31 octombrie
In fiecare an, 31 octombrie marcheaza aniversarea Zilei Internationale a
Marii Negre - cea mai izolata mare fata de Oceanul planetar.
La aceasta data, in anul 1996, ministrii mediului din cele sase tari riverane
- Bulgaria , Georgia, Romania, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina - au semnat
Planul Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre.
Acessta zi aduce in atentia publicului, printr-o serie de activitati nationale,
importanta conservarii ecosistemului marin, precum si necesitatea unor actiuni
concertate pentru a diminua efectele activitatilor umane asupra biodiversitatii
si calitatii apelor Marii Negre.
In plus, acest eveniment subliniaza faptul ca Marea Neagra nu poate fi
gestionata decat printr-o cooperare stransa a tarilor riverane, sub auspiciile
Comisiei pentru Protectia Marii Negre impotriva Poluarii.

11