Sunteți pe pagina 1din 19

NIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACU

FACULTATEA DE TIINE ALE MICRII,


SPORTULUI I SNTII

Poliartrita reumatoid
Police in Z

Profesor coordonator
Conf. Univ. Dr. Ochiana Gabriela

Student: Donice Annaice Maria


KMS III, Grupa 304 A

2016

Cuprins
1. Date despre afeciune
a. Etiopatogenie
b. Anatomie patologic
c. Stadii
d. Diagnostic
e. Deformaia policelui n Z
2. Evaluarea pacientului
3. Diagnostic funcional
4. Obiectivele programului
5. Coninutul programului
6. Indicaii metodice
7. Recomandri
8. Bibliografie

Erigo
Pro
1.
Date
despre
afec

iune
Stimularea funcional electric (FES)

Stimularea funcional
Poliartrita
reumatoid,
ntlnit
electric
(FES)
a
n literatur
i este
sub numele de
sistemului
Erigo
poliartrit
cronic evolutiv,
este o
complet
sincronizat
cu
suferin robotice
caracterizat
de o
micrile
ale
inflamaie Pn
cronic
infiltrativpicioarelor.
la opt
ploriferativ
a sinovialei articulare.
canale de stimulare
Prevalenelectric
a bolii este apreciat a
funcional
fi ntre
i 2%, iar
(FES)
pot fi0,3
manevrate
cu incidena ei
variaz ntre
0,9 i 1,5%
uurin
de terapeut
la /an. Vrful
inciden
ei se ntlne
nivelul
ecranului
tactil alte n decadele
asistemului
patra iErigo
a cincea
ale vieii.
i
Femeile
aceast
reglate nfac
funcie
de boal de 2-3
ori mai desmotorii
dect brba
capacitile
ale ii.
pacientului.

a. Etiopatogenie
Componentele
aparatului
Erigo
Etiologia acestei boli nu este
cunoscut, ns sunt
incriminai mai muli factori
favorizani:

Sexul
- frecvenaacestui
mai crescut
la femei
dar i o severitate
a bolii mas
mai mare la
Construcia
dispozitiv
se bazeaz
pe tradiionala
sexul feminin;
nclinat.
Pentru a permite un transfer confortabil al pacientului fie de pe
Vrsta - debutul bolii se situeaz ntre 20 - 45 de ani, vrsta medie este 42 de
un ani
scaun
cueste
rotile,
fie de
pe unbolii
pat,nnlimea
dar nu
exclus
apariia
copilrie idispozitivului
dup 55 de ani; poate fi
ajustat
ntre 45 i 78 cm. Cnd pacientul este ntins pe mas. partea
Profesia;
superioar
a corpului este
fixat cu
unui ham modificarea
de piept i umr.
Factorii climatericiexpunerea
la ajutorul
frig i umezeala,
presinii
atmosferice;
Partea
superioar a mesei poate fi nclinat pn la 80 % depinznd de
Condiiile
de via Modelul
i de munc;
starea
pacientului.
micrilor este ales astfel nct s imite
Factori neuropsihici i traume psiho-emoionale;
micarea
normal a oldului n comparaie cu cea a unui om sntos.
Ereditatea;
Factorii endocrini;
Pentru
a genera extensia oldului
Tulburri ale circulaiei;

potrivit cu principiile fiziologice


Mecamismul de producere a bolii nu este pe deplin cunoscut. Se consider c
descrise
mai sus partea superioar a
agentul cauzal este un element declanator numai la un individ cu o mare
dispozitivului
poate Progresul
nclina cuncepe
20% ca o sinovit inflamator-exsudativ ce
susceptibilitate se
genetic.
n
raport cuspre
partea
inferioar,
a i infiltrativ. Rareori leziunile inflamatoare
progreseaz
o form
ploriferativ
picioarelor.
regreseaz, cel mai deseori boala avnd un mers progresiv.

Lokomat
Pro V6 cu
ortez pediatric
b. Anatomie
patologic

Sistem
automat de
locomoie cu feedback augmentat destinat
Leziunile
anatomopatologice
copiilor pentru
recuperarea
prin antrenament intens fizic i
intereseaz
n primul
rnd,mersului
esuturile
funcional,
folosind sisteme
electro-mecanice
de suspendare parial
articulare:
membrana
sinovial,
capsula
a greutii corporale pentru copii.
articular, cartilajele, epifizele osoase,
Sistemul Lokomat se compune dintr-o ortez robotic pentru mers
esuturile periarticulare (muchii,
i un sistem performant de susinere a greutii corporale combinate
tendoanele,
cu o nervii,
band de
alergare. bursele,

tegumentele), existnd i afectri


viscerale. Datorit afectrii esutului
conjunctiv n ntregime, ct i a
viscerelor (inima, plmnul, pleura,
ficatul, sistemul nervos, rinichii)
poliartrita reumatoid este considerat o
boal sistemic.

c.
StadiiPro V6 cu ortez pediatric
Lokomat

Poliartrita
reumatoida
parcurge 4 stadii de evolutie:
Particularit
i
Stadiul I (prodromal) - manifestrile articulare sunt precedate de simptome ca:
adinamia,
scdereascaun
ponderal,
paloarea,
articulare
astenia,
Pacienii
aflai ntr-un
cu rotile
pot fiirascibilitatea,
trecui de pedureri
o ramp
pe cu
caracter
migrator,
musculare
mialgii, sistemului
rigiditi musculare
banda de
alergarecrampe
i pot fi
fixai cuintermitente,
uurin la nivelul
pasagere.
Lokomat.
Stadiul
II (perioada incipient sau precoce) - osteoporoz cu sau fara distrucii
osoase
Motoare
computerizat,
sincronizate
exact cu
viteza
benzii dede
i controlate
cartilaginoase;
absena deformrilor
articulare;
atrofie
muscular
alergare mic
picioarele
pacientului durere,
n cadrul
unorarticulara.
traiectorii care
vecintate;
posibile
leziuni extraarticulare,
redoare
Stadiul
reproduc
deexsudativ-proliferativ)
mers.
IIImodelele
(perioadafiziologice
de stare sau
- leziuni distructive
si cartilaginoase;
deformri axiale,
anchiloz;
atrofie
muscular
osoase
Dimensiunea
i poziia manetelor
pot fi fr
ajustate
individual.
Manetele
marcat;
extraarticulare
- noduli reumatoizi,
tenosinovite
special leziuni
concepute
reduc probabilitatea
apariiei
inflamaiilor
Stadiul IV (terminal) - anchiloz fibroas / osoas, caexie.

articulaiilor n timpul i dup edinele de tratament.


Sistemul revoluionar de susinere "Levi" faciliteaz susinerea
dinamic a greutii pacienilor n timpul tratamentului.
Parametrii pot fi schimbai uor n timpul edinei de recuperare n
funcie de nevoile pacientului.

c. Diagnostic
Diagnosticul pozitiv se bazeaz n
stadiul iniial, precoce, pe criteriile
stabilite de Asociaia american de
Reumatologie:
1. Redoare articular matinal;
2. Tumefierea de cel puin 6 saptamani a
minimum 3 articulaii;
3. Tumefierea de min. 6 sptmni a
carpului, articulaiilor
metacarpofalangiene sau
interfalangiene proximale;
4. Tumefierea articulaiilor simetrice;
5. Modificri radiologice la nivelul
minii;
6. Prezena de noduli reumatoizi;
7. Factor reumatoid pozitiv.

Diagnosticul diferenial al PR include


urmatoarele afeciuni:
1. Alte boli ale esutului conjunctiv ce
pot determina afectare poliarticular:
lupusul eritematos sistemic,
sclerodermia sistemic, dermatopolimiozita, boala mixt de esut
conjunctiv;
2. Spondiloartropatii cu debut periferic:
Artropatia psoriazic, artrita reactiv;
3. Infecii: bacteriene, virale;
4. Artropatia gutoas;
5. Artroza minii (mai ales la pacienii
vrstnici);
6. Alte afeciuni: sindromul reumatoid
paraneoplazic; polimialgia reumatic.

Deformaii n poliartrita
reumatoid

Mna reumatoida poate


suferi modificari precum:
deformatia in gt de
lebd
deformatia in
butonier
police in Z
deviatie cubitala.

Deformaia policelui n Z
Deformatia policelui in Z este
aspectul cel mai des intalnit si se
caracterizeaza prin flexia MCF cu
hiperextensia concomitent a articula iei
IF. Gradul flexiei i respeciv al extensiei
este variabil, n cazuri avansate ajungnd
la 90. Are repercursiuni serioase asupra
prehensiunii afectnd n special pensa
polici-digital de tip termino-terminal.
Afectarea MCF si in special
subluxatia ei apare gradat, iar primul semn
este instabilitatea articulatiei. Subluxatia
apare la inceput numai la actul
prehensiunii.
Tendonul cel mai fectat la nivelul
policelui este lungul extensor si se poate
ajunge chiar si la ruptura, se asociaza
adesea cu subluxatia externa a bazei
primului metacarpian.

2. Evaluarea pacientului
I. Date personale
Nume: R
Prenume: G
Vrsta: 44
Sex: Masculin
Ocupaia: Apicultor
Diagnostic clinic: Poliartrit reumatoid
II. Anamneza
1. Istoricul bolii Pacientul prezinta redoare articulara de la varsta de
aproximativ 39 de ani. Cu dou sptmni n urma a consultat medicul, si in
urma evalurii, a fost diagnosticat cu poliartrit reumatoid.
2. Examenul clinic
Examenul vizual: - tumefacia articulaiilor minii
- redoare articular la nivelul minilor
- deformri articulare

Evaluare funcional
III. Examen funcional
n urma evaluarii s-a constat ca
mobilitatea este scazut, fora muscular
diminuat; pacientul poate nchide i
deschide pumnul complet ci doar o
flexie si extensie uoar a degetelor
realizate lent. Nu poate realiza
prehensiunea. Este posibila o abductie si
adductie uoar a degetelor.

3. Diagnostic funcional

- Mobilitate sczut la nivelul


articulaiilor minii bilateral n
special la nivelul articulaiilor
policelui;
- Hipotonie la nivelul musculaturii
minilor;
- For mmuscular sczut;

4. Obiectivele programului:
Diminuarea durerii;
Reducerea inflamaiei;
corectarea posturilor vicioase
imbunatatirea mobilitatii articulare de la nuvelul mainilor;
imbunatatierea fortei musculaturii minilor;
imbunatatirea prehensiunii si abilitatii;
prevenirea/corectarea deformrilor/anchilozrilor;
imbunatatirea functionalitatii membrelor superioare;
Adaptarea la gestica uzual, profesional, casnic i reinseria
social;
Ameliorarea calitii vieii.
Tratamentul PR este comlplex i de lung durat, avnd ca
obiectiv fundamental refacerea capacitii funcionale a bolnavului,
desfurndu-se pe parcursul mai multor luni sau ani.

5. Coninutul programului
Ca regul general, tratamentul fizical-kinetic trebuie sa
completeze tratamentul medicamentos de fond i n nici un caz
s nu se substituie acestuia. PR este o boal care intereseaz nu
numai aparatulul locomotor, ci se manifest la nivelul divreselor
sisteme i organe.
Programul kinetoterapeutic consta in:
masaj local cu gheata si aplicarea compreselor reci pentru a
diminua durerea
pozitionarea segmentului in pozitie anatomica pentru a
preveni anumite posturi antalgice, posturi vicioase
mobilizari pasive, pasivo-active si active pentru a mentine
mobilitatea articulatiilor
mobilizari active cu si fara rezistenta pentru a mentine forta
musculara a policelui
diverse exercitii care implica in mod direct functionalitatea
policelui si implicit a intregii maini

5. Coninutul programului
n faza incipient se va exersa antagonitii scurtului extensor - i anume flexorul
profund al policelui, lungul abductor i opozantul policelui. Programul de kineto are
n vedere mobilizarea policelui n abducie i opoziie cu imobilizarea articulara IF
parial sau total pentru a preveni hiperestensia F2, iar articulaia MCF va fi
meninut n rectitudine (manual sau atel).
Exerciii:
Subiectul in asezat, cu membrul pe o masa, kinetoterapeutul de partea membrului
afectat va realiza pasiv flexia i extensia din interfalangiana si metacarpofalangiana. (Indicaie: cand una dintre articulaii este mobilizat, cealalt va fi
mobilizat n poziie anatomic).
Subiectul in asezat, cu ajutorul membrului sanatos va bloca articulatia metacarpofalangiana si va lucta activ din articulatia interfalangiana.
Apucarea unui baston inut vertical la capat, cu policele in axul lui: se fac
prehensiuni repetate lasand bastonul sa alunece in jos.
Cu un elastic prins in treimea proximala a policelui si indexului se vor departa
degetele impotriva benzii elastice.

5. Coninutul programului
Policele in opozitia indexului, cu un burete aflat
intre ele, va executa tensiuni repetitive asupra
buretelui.
Subiectul in asezat, este rugat sa desfaca un
capac al unui borcan mare.
Apucarea si mutarea unor bile cu policele si
celelalte degete pe rand, folosind varful
degetelor.
Mainile sprijinite cu palmele pe masa, policele
in abductie tinut contra cu policele mainii opuse.
Subiectul va realiza un O prin atingerea
varfului policelui cu indexul.
Prinderea unui ciocan si lovirea unui cui cu
acesta.
Rularea unui bat de la o acadea intre police si
partea laterala a indexului.
Amestecarea cartilor de joc.
Desenarea unor cercuri pe o coala de hartie.

5. Coninutul programului

Metode si tehnici utilizate in timpul programului recuperator:


pentru mentinerea mobilitatii articulare-IR, SR, IA
pentru mentinerea fortei musculare-Ilo, CIS, IzA
n cazurile n care durerile articulare sunt foarte exprimate
imobilizarea articlaiei n atel (paralel cu medica ia
antiinflamatoare, analgezic) amelioreaz situaia local
permind ulterior exerciiile propuse.
Repausul minilor se va face cu policele n abducie maxim,
meninnd aceast poziie prin sprijinirea policelui i a indexului
n unghi drept pe marginea mesei.

Indica
ii ev
ita

rea frigulu
i i a ume
se rec
zelii;
omand o
alimentai
fr caren
e variat
e nutriio
nale, echi
cu reduce
librat,
rea moder
at a gluci
regim hip
delor,
erproteic,
l
a care se a
sruri min
daug
e
rale, vitam
Se po
ine;
t executa
o gam va
exerciii d
riat de
ac sunt a
bsente fen
inflamator
omene
ii;
Se va
evita folos
itea prehe
latero-late
nsiunii
rale care a
ccentueaz
deformare

a.

Bibliografie:
pendiu de
m
o
C
,
5
9
9
1
.,
R
,
u
c
es
n
1. Popescu, E., Io
cureti
u
B
,

ic
n
eh
.T
d
E
,
ie
g
lo
reumato
ia i
p
ra
te
to
e
in
-k
io
iz
F
,
7
0
0
2. KISS I., 2
edical,
M
ra
u
it
d
E
,
l
a
ic
ed
m
a
recuperare
Bucureti
utice n
e
p
ra
te
i

t
vi
ti
c
A
,
9
9
9
1
3. Georgescu L.,
gur
T
,
ss
re
P
y
it
rs
e
iv
n
U
.
d
reumatologie, E
Mure
a
re
ra
e
p
u
c
e
R
,
9
9
9
1
.,
V
n
4. Moraru G., Pncota
i
ie
er
m
ri
p
Im
ra
u
it
d
E
,
ie
g
kinetic n reumatolo
de Vest, Oradea
pia n
ra
te
o
et
in
K
,
9
0
0
2
.,
E
u
5. Roulesc
logice,
to
a
m
u
re
r
o
il
n
iu

c
fe
a
a
re
recupera
iova
ra
C
a,
ri
ta
si
er
iv
n
U
ra
u
it
Ed
ca

Evaluare