Sunteți pe pagina 1din 2

A.

Figuri ale insistentei:


1. Figuri fonologice:
Epentez : Figur realizat prin adugarea unui sunet neetimologic n mijlocul
cuvntului din nevoia unei mai bune reliefri a structurii sale silabice.
Ex.: cerit, codobaltur, fitecine
Epitez
Figur fonologic ce const n adugarea la sfritul unui cuvnt a unui sunet sau a
ctorva sunete.
Ex.: A taia , nimnuia, cevai.
Protez
Figur fonologic ce const n adugarea la nceputul unui cuvnt a unui sunet de
sprijin.
Ex.: a scobor ( a cobor )
2. Figuri lexico- gramaticale:

Enumeraie
Figur de stil care const n expunerea rapid a tuturor prilor unui ntreg (a) sau
a tuturor circumstanelor unei aciuni (b) ca figur a insistenei, mai poate fi
definit i astfel: care const n a descompune un tot n diversele sale pri, pe
care le enunm succesiv, definiie care justific i de ce o socotim ntre figurile
belugului de expresie.
Ex: Nu-l speria, cpitane Boierii sunt slabi la fire:
Braul, haina, mintea, faa, inima, totu-i subire.(B. P. Hasdeu)
Perifraz
Figur de stil care const n a exprima n mai multe cuvinte ceea ce s-ar putea
spune (scrie) n cuvinte mai puine sau ntr-unul singur.
Ex.: Eu cnt pe-acei ce-n jug i chin
Pe-a lor spinare ara in.
(A. Mateevici)

Polisindet Figur care const n folosirea excesiv, ca mijloc de expresie a


insistenei, de obicei a conjunciei coordonatoare copulative i.
Ex. Sunt muterii buni, biei cu dare de mn, i cnt, i rd, i fac fel de fel de
nebunii.
Pleonasm
Figur de stil care const n folosirea mai multor cuvinte sau construcii dect ar fi
necesar pentru exprimarea unor idei sau imagini, cu scopul de a exprima mai
energic, mai convingtor ideea sau imaginea respectiv. P. este contrariu elipsei.
Ex.: Iar Negruzzi [] Moaie pana n culoarea unor vre mi de mult trecute,
Zugrvete din nou iari pnzele posomorte. Sinafie
Figur de stil care const n ntrebuinarea repetat a aceleiai conjuncii
(copulative).
Ex.: ...i de lun, i de soare,
i de psri cltoare;
i de lun i de stele,
i de chipul dragei mele.
(M. Eminescu)