Modul in care calatoriile contribuie la formarea personatii unui tanar

Cu totii stim ca, tinerii sunt intr-o continua schimbare, cautand mereu noi metode
de dezvoltare, formare sau adaptare in aceasta lume plina de schimbari, fie ele
bune sau rele. Existand un asemenea ciclu de functionare, in care fiecare tinde spre
mai mult , este evident ca, exista anumite etape sau momente pe care ei trebuie
sa le indeplineasca, sa le traiasca, pentru formarea lor ca oameni sa fie completa. In
opinia mea, calatoriile la varste fragede sau chiar in adolescenta sunt una din
caramizile, ce stau la temelia personalitii unui tanar.
In primul rand, este cunoscut faptul ca, orice calatorie presupune o pregatire in
prealabil, amanuntita sau nu, in care, calatorul, in cazul de fata, tanarul trebuie sa
culeaga informatii, sa proiecteze trasee si sa intre in legatura cu alti oameni. Astfel,
acesta invata sa se descurce singur, sa duca o sarcina pana la capat, descoperind
pe parcurs anumite abilitati, stari emotionale sau afective, care, contrbuie la
definirea personalitatii lui. De exemplu, exista situatii nefericite in care, nu totul
decurge conform planului iar tanarul este pus in fata unei situatii limita. In acest
caz, acesta poate sa isi descopere particularitati ale caracterului prin modul in care
actioneaza in aceste situatii.
In al doilea rand, lasand deoparte evenimentele neprevazute, cine nu isi doreste sa
cunoasca lumea in toata splendoarea ei ? Sa traiasca chiar si pentru putin timp in
necunoscut, total deconectat de mediul in care traieste zi de zi. Orice calatorie
presupune experiente, interactiuni, din care se pot invata lucruru noi sau te poti
descoperi pe tine, la un nou nivel de care, poate nu erai constient.
In concluzie, formarea personalitatii depinde foarte mult de puterea de perceptie a
lumii, iar calatoriile ajuta foarte mult prin prisma noutatilor pe care le ofera. Orice
experietna noua, buna sau rea este o lectie de viata, o parte din noi, care ne
defineste pe deplin.