Tema si viziune despre lume

Enigma Otiliei de George Calinescu

Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei este menit sa ilustreze convingerile teoretice ale
lui George Calinescu. Acesta este un roman realist de tip balzacian ,social si citadin ,cu
elemente moderniste.
Enigma Otiliei preezinta aspecte ale societtii bucurestene de la nceputul secolului XX,
prin motivul mostenirii si al paternittii, prin structura simetric, circular, nchis, prin tehnica
detaliului, importanta decorului, a vestimentatiei, a mijloacelor de caracterizare, realizarea
personajelor ncadrabile n tipologii, veridicitatea, naratiunea la persoana a III-a, cu focalizare
0 si viziunea dindrt, narator omniscient si omniprezent.
Tema romanului este prezentarea unor aspecte ale burgheziei bucurestene de la nceputul
secolului XX, ceea ce determin caracterul citadin si social al operei. Romanul prezint
formarea/maturizarea unui tnr care, nainte de a-si face o carier, trieste experienta iubirii si
a relatiilor de familie.
Titlul initial a fost Printii Otiliei, ntruct fiecare personaj se comport oarecum patern
cu aceasta, determinndu-i destinul.
Sunt prezente toate modurile de expunere, cu diverse trsturi si semnificatii: descrierea are
functie simbolic si de anticipare; naratiunea este obiectiv si are functia de reprezentare a
realittii prin absenta mrcilor subiectivittii iar dialogul sustine veridicitatea.
Romanul prezinta 20 de capitole iar prin tehnica planurilor narative paralele este urmrit
destinul mai multor personaje: destinul Otiliei, destinul lui Felix ct si destinul clanului Tulea.
Secventele narative sunt prezentate prin alternant, iar succesiunea evenimentelor este redat
prin nlntuire.
Un plan urmrete lupta dus de clanul Tulea (Aglae, o femeie rea, fiind sora lui mo
Costache, cu soul Simion, bolnav mintal i cei trei copii: Aurica- tipul fetei btrne - , Titiretardat - i Olimpia, cstorit cu avocatul Stnic Raiu, un om ft scrupule, venic cutnd
s pun mna pe averea lui mo Costache) pentru obinerea averii btrnului i nlturarea
Otiliei Mrculescu.Al doilea plan prezint destinul tnrului Felix Sima, absolvent de liceu
la Iai i rmas orfan vine n Bucureti s triasc la tutorele su legal, mo Costache i s
studieze medicina, ndrgostindu-se de Otilia. Autorul acord interes i planurilor
secundare pentru susinerea imaginii ample a societii citadine, pentru prezentarea
acesteia ntr-un mod ct mai realist.
Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite. O familie a lui
Costache Giurgiuveani si Otilia Marculescu. Aici patrunde Felix care vine la Bucuresti pentru
a studia. Un alt intrus este Leonida Pascolopol, prieten al batranului, care aduce in familia
Giurgiuveanu afectiunea pentru Otilia.
n expozitiune, realizat n metoda realist - balzacian, sunt prezentate, cu exectitate,
principalele personaje, timpul si spatiul, ceea ce confer veridicitate romanului realist.
Ajuns n locuint, Felix l cunoaste pe unchiul su, pe verisoara Otilia si asist la o scen de
familie: jocul de table. Sunt realizate portretele fizice ale personajelor cu detalii vestimentare si

fiziologice. Atmosfera sugerat este neprimitoare, iar replicile Aglaei anticipeaz conflictul.
Intriga se dezvolt pe dou planuri care se ntreptrund: lupta membrilor clanului Tulea pentru
obtinerea motenirii lui Costache Giurgiuveanu si destinul tnrului Felix Sima.
Competiia pentru motenirea btrnului avar devine un prilej pentru observarea efectelor, n
plan moral, ale obsesiei banului. Btrnul avar, bogat, din dorinta de a nu cheltui, nu asigur n
nici un fel viitorul Otiliei. Clanul Tulea urmrete succesiunea total a averii lui, plan pus n
pericol, ipotetic, de nfierea Otiliei. Dei are o afeciune sincer pentru fat, btrnul amn
nfierea ei, de dragul banilor i din teama de Aglae. Iniial ntr-un plan secundar, Stnic Ratiu
urmrete s parvin, vizeaz averea clanului Tulea, dar smulge in final banii lui mo Costache.
El susine n fond intriga romanului, pn la rezolvarea din deznodmnt.
Planul destinului tnrului Felix, a formrii sale, urmrete experienele trite n casa
unchiului su, n special iubirea adolescentin pentru Otilia. Este gelos pe Pascalopol, dar nu ia
nicio decizie, fiindc dorina de a-i face o carier primeaz. Otilia l iubete pe Felix, dar dup
moartea lui mo Costache i las tnrului libertatea de a-i mplini visul i se cstorete cu
Pascalopol, brbat matur, care i poate oferi nelegere i protecie. n epilog, aflm c
Pascalopol i-a redat cu generozitate libertatea de a-i tri tinereea, iar Otilia a devenit soia
unui conte exotic; ea rmne pentru Felix o imagine a eternului feminin, iar pentru Pascalopol
o enigm. La final, simetric, Felix se ntoarce pe strada Antim si revede casa lui Mos Costache,
lsat n paragin, amintindu-si de replica btrnului, acum adevarat :"Aici nu st nimeni".
Caracterul de fresc al romanului este dat de prezentarea diverselor aspecte ale societtii
burgheze: avaritia, lcomia, parvenismul, ct si de prezentarea unor aspecte ale familiei
burgheze: relatia dintre printi si copii, relatia dintre soti, cstoria.
Construcia personajelor este realizat prin tehnica balzacian a descrierii mediului si
fizionomiei pentru deducerea trsturilor de caracter. Personajele reprezint tipologii: mos
Costache - avarul sufletist, iubitor de copii; Otilia cocheta; Felix ambitiosul; Pascalopol
aristocratul rafinat, Aglae baba absolut si rea; Aurica fata btrn; Simion dementul
senil. Aceste tipuri realiste pornesc de la caracterele clasice pe care realismul le preia. Tot un
element clasic este si triunghiul amoros.
Tehnicile de caracterizare a personajelor utilizate sunt caracterizarea direct, realizat de
narator nc de la nceputul romanului cnd ne d lmuriri despre gradele de rudenie, starea
civil si biografia personajelor reunite la jocul de table ct si de personaje si caracterizarea
indirect ce rezult din fapte, comportamente, limbaj, vestimentaie, relaii ntre personaje.
Romanul este unul modern, n ciuda tehnicilor realiste preluate de la Balzac i a crerii
unor personaje clasice, atingndu-i scopul de a zugrvi ideea destinului marcat de paternitate
prin relaiile dintre personaje i situaiilor cu care se confrunt acestea, ideile cu caracter
universal neputnd fi surprinse n mod esenial dect dndu-se iluzia veridicitii asigurat de
scrierea de tip realist.