Pdurile ecuatoriale se ntind pe ambele pri ale Ecuatorului (0-5 latitudine).

n
America de Sud acestea ocup bazinul Amazonului, Podiul Guyanelor, nordul Podiului
Brazilian; n Africa bazinul fluviului Congo, litoralul Golfului Guineei, estul
Madagascarului; n Asia de Est Malaysia.
Padurea ecuatoriala este o padure totdeauna verde si se gaseste in zonele calde si
umede ale tropicelor la o altitudine mica. Peste toate, umezeala este factorul principal care
influenteaza distributia padurilor ecuatoriale, desi alti factori, cum ar fi solurile, pot fi
importante.
Dintre toate componentele acestui tip de mediu, rolul principal i revine climei, care
se caracterizeaz printr-un singur anotimp, cu valori termice pozitive de 25-28C, umiditatea
anului de peste 85%, cantitatea de precipitaii 2000-3000 mm. Debitele rurilor sunt mari pe
tot parcursul anului. n condiiile de cldur i umezeal mare au loc dezagregarea intensiv
i alterarea chimic a rocilor, ceea ce a determinat formarea unei scoare groase de alterare
(100-150 m), bogate n oxizi de fier.
Solurile ecuatoriale sunt diverse, de la soluri vulcanice la nisipuri, desi jumatate din
totalul zonei ecuatoriale este compusa din soluri rosii. Clima calda si precipitatiile copioase
in zonele ecuatoriale umede duce la o puternica actiune a climei asupra solulilor. Mineralele
din sol sunt dizolvate in continuu de apa de ploaie.
Solurile rosii sunt foarte sarace in minerale, desi siliciul, aluminiul, si fierul devin
concentrate pentru ca in mare parte nu sunt dizolvate de apa de ploaie. Solurile de lut, desi
sarace in minerale, contin destul de multa apa si padurea ecuatoriala a evoluat astfel incat sa
se foloseasca de acest avantaj.
Solurile podzolice, care pot fi foarte raspandite local, cum ar fi in bazinul Ro Negro
din Amazon, contin predominant sulf.
Solurile aluvionale de-a lungul raurilor sunt de obicei bogate in minerale in
comparatie cu solurile rosii. Cel mai bun exemplu este bazinul hidrografic al Amazonului
care are o intindere de peste 3,500 km. Cantitatea mica de minerale din solurile ecuatoriale a
fost dobandita in timpul evolutiei padurii ecuatoriale. Activitatea biologica accelerata din
litiera, impreuna cu precipitatiile abundente, vor duce la degradarea chimica rapida a
solurilor ecuatoriale.
Avand soluri sarace in minerale plantele din padurea ecuatoriala pot captura
mineralele retragandu-le in tulpina, acumulandu-le din apa de ploaie in muschi si pe trunchi

si ducandu-le la radacina inainte de a fi consumate. Acest lucru este realizat cu ajutorul unor
ciuperci care absorb minerale. Aceste asocieri simbolice poarta numele de simbioze;
ciupercile aprovizioneaza copacii cu minerale si acestia furnizaeza energie ciupercilor.
Solurile laterite sunt srace n humus din cauza splrii intense de ploile frecvente cu carter
torenial.
Cldura i umezeala sporit au favorizat dezvoltarea elementului definitoriu al acestui
tip de mediu vegetaia luxuriant cu o abunden mare de specii (peste 100 000). Flora in
padurile ecuatoriale este dominata de angiosperme sau plantele cu flori. Majoritatea speciilor
sunt lemnoase. Intr-un hectar de padure ecuatoriala matura se gasesc de la 80 la 200 de specii
lemnoase. Datorita naturii predominant lemnoase a padurii speciilor le ia mult timp sa
infloreasca. Multe specii ating maturitatea in 30 sau mai multi ani. Unii arbori i arbuti din
pdurile ecuatoriale (arborele de cauciuc. arborele de cacao, palmierul de vin, palmierul de
ulei, acajuul, abanosul, palisandrul, arborele de cafea, arborele de mango, arborele de
scorioar, bambusul etc.) au o importan economic semnificativ.
Componenta biotic este deosebit de bogat, att n specii, ct i n populaii. Pdurile
ecuatoriale cuprind, pe vertical, cinci etaje: arbori nali (40-50 m), medii (25-38 m), mici
(18 m), pitici (6-10 m) i nveliul ierbos. Lumea mamiferelor este reprezentat, n special,
de cele adaptate la viaa arboricol: maimue de talie mic (pavianul, babuinul) i de talie
mare (cimpanzeul, gorila, urangutanul). La periferiile pdurilor se ntlnesc jaguarul, puma,
furnicarul etc. Aceste animale au gheare bine dezvoltate, cozi lungi, care ajut la crat. Se
gsesc i mamifere adaptate la zbor (veveria zburtoare, cinele zburtor) (explic aceste
adaptri). Este bogat i fauna reptilelor (pitonul, boa, anaconda). Extrem de numeroase sunt
speciile de psri, care au un penaj viu colorat (papagali, colibri). Speciile de insecte sunt i
ele variate, inclusiv cu dimensiuni mari (pianjenul uria, termitele, musca tse-tse etc.).
Unele regiuni ale mediului ecuatorial sunt dens populate i intens valorificate. Astfel,
n Asia de Sud-Est au fost defriate suprafee mari de pdure n scopul extinderii terenurilor
agricole sub culturi de orez, ceai, manioc, arbori de cacao, arbori de cauciuc, bananieri etc.
Ca rezultat, n aceste regiuni s-a produs schimbarea mediului natural al pdurii ecuatoriale
ntr-un mediu antropizat.

Sfetcu Alexandra Gabriela, clasa a XI-a P1