Sunteți pe pagina 1din 15

Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor

cu adenoma de prostata
AMG-1C anul-2013-2014
Perioada de stagiu 27:01:04-07-03:201

CAP I Anatomia si Fiziologia Aparatului Genital Masculin

Organele genitale masculine sunt reprezentate de cele doua glande genitale, testiculele, de
conducte seminale, penis si scrot.
Testiculele au ca rol producerea spermatozoizilor si a hormonilor sexuali masculini.
Spermatozoizii continuti in lichidul seminal sunt transportati prin conducte seminale (conducte
spermatice), care au denumiri diferite, dupa segmentul considerat: tubi seminiferi drepti; retea
testiculara; ducte eferente; duct epididimar; duct eferent; duct ejaculator. Ultimul segment, ductul
ejaculator, se deschide pe coliculul seminal din uretra prostatica, astfel ca incepand de la aceasta
formatiune, uretra masculina devine un conduct comun pentru eliminarea urinei si a spermei.
Testiculele sunt continute intr-un sac median, format din tunici concentrice, numit scrot, iar
uretra strabate organul copulator masculin, penisul.
Organelor genitale le sunt anexate o serie de glande (seminale), care imbogatesc prin
produsul lor lichidul seminal. Aceste glande sunt: veziculele seminale; prostata; glandele
bulbouretrale.
Vezicula seminala este un organ pereche. Are rol secretor, produsul ei adugndu-se
lichidului seminal. Are in acelai timp rol de rezervor, in care se acumuleaz si lichidul secretat

de conductele spermatice. Sunt situate deasupra prostatei, intre vezica urinara si rect, in esutul
conjunctiv al spaiului pelvisubperitoneal.
Raporturi: anterior, ele rspund fundului vezicii urinare; posterior, rspund rectului,
medial de ele trec ampulele ductelor deferente; lateral au raporturi cu pleul venos prostatic si
vezical. La interior, veziculele seminale au multe diverticule (pliuri) care le confer un aspect
alveolar.
Pereii veziculelor seminale sunt alcatuiti din trei tunici: tunica adventitie situata la
suprafaa; tunica musculara, formata din fascicule superficiale, dispuse longitudinal si profunde,
dispuse circular; tunica mucoasa ce conine celule secretorii, care secreta componenteale
lichidului seminal si o enzima (veziculaza) cu efect coagulant asupra lichidului seminal. Fructoza
coninuta in secreia veziculelor seminale este o importanta sursa de energie pentru
spermatozoizi.
Prostata este o glanda situata in spaiul pelvisubperitoneal, dedesubtul vezicii urinare,
dezvoltata in jurul poriunii iniiale a uretrei. Culoarea prostatei este cenusie-rosiatica.
Consistenta este elastica, dar ferma, uor de perceput prin tactul rectal. In stare normala,
suprafaa ei este neteda, in anumite mprejurri patologice, prezint poriuni indurate si
neregularitati.
Prostata este puin dezvoltata la natere. Creste exploziv la pubertate si continua sa
creasc la aduli. La btrni prostata se poate atrofia, dar de cele mai multe ori se hipertrofiaz si
comprima uretra. La adult are o greutate de 20-25 g.
Prostatei i se descriu: o fata anterioara; o fata posterioara; doua fete inferolaterale; o baza
proiectata in sus; un vrf care privete in jos; uneori prezint o proeminenta transversala, care o
mparte in doua zone.
Forma clinica pe care medicul o gaseste prin tactul rectal, este cea a unui as de pica ale
crui extremitati superioare coarnele continua cu veziculele seminale, iar vrful cu uretra. Un
sant median, uor de perceput, situat pe fata posterioara, marcheaz limita dintre cei doi lobi
laterali ai prostatei.
Prostata este situata sub vezica urinara, napoia simfizei pubiene, naintea ampulei
rectale, deasupra diafragmei urogenitale si a muchilor ridictori anali.
Prostata este solid fixata prin perineu, care ii formeaz un important mijloc de susinere.
Acestuia i se adaug aderentele la organele nvecinate vezica si uretra precum si la
formaiunile fibroase nconjurtoare (in primul rnd ligamentele puboprostatice). Este o glanda
de depozit, iar musculatura ei abundenta indeplineste rolul biologic de a evacua extrem de rapid
secreia in timpul ejaculrii. Ontogenetic, funcional si arhitectonic glandele prostatice se
grupeaz in patru lobi: doi lobi laterali, legai printr-un istm, lobul mijlociu si lobul posterior.
Glandele prostatice sunt de tip tubulo-alveolar, lungi si puternic ramificate. Sunt in numr de 3050, dar canalele lor excretoare se pot uni, astfel ca pana la urma rezulta 15-20-30 canalicule
prostatice. Aceste glande sunt att formaiuni secretorii, cat si depozit al lichidului prostatic.
Glandele prostatice produc un lichid lptos, fluid si tulbure care constituie cea mai mare
parte a spermei. Reacia slab alcalina a secreiei prostatice favorizeaz motilitatea
spermatozoizilor. Este bogata in fosfataza acida, acid citric, zinc. Enzimele (fibrinogenaza,
fibrinoliza, veziculaza), au un rol important pentru fluidificarea ejaculatului si prin aceasta
permit spermatozoizilor sa-si desfasoare motilitatea. Lichidul prostatic este depozitat in glandele
propriu-zise, mai ales in segmentul lor alveolar, si de aici este expulzat in timpul ejaculrii printro contracie puternica a substanei musculare, creia i se adaug si aciunea muchilor perineali.
Prostata ar avea rol genital. Extirparea ei, (cel puin la animale), le reduce capacitatea

reproductoare. Dup vrsta de 20-25 de ani in alveolele prostatice se constituie concreiuni


formate din straturi concentrice, uneori calcifiate numite simpexioni sau corpi amilacei, care
constituie aa numitul nisip prostatic.
Prostata este o glanda accesorie a aparatului genital masculin, avand functii foarte
importante in acest sens. Secretia glandei este externa, dar si interna. Secretia eterna a prostatei
este un complex heterogen de substante organice si anorganice, care reprezinta aproximativ 15%
din volumul lichidului spermatic. Secretia interna este reprezentata de PSA(antigenul specific
prostatic), PAP (fosfataza acida prostatica), enzime, electroliti, prostaglandine, etc.
Functionarea normala a testiculelor este absolut necesara pentru dezvoltarea, cresterea si
functionarea prostatei si, probabil, si pentru formarea HBP sau a cancerului de prostata.
Testiculele normale ale unui adult secreta aproximativ 95% din testosteronul circulant. La nivelul
tesutului prostatic, forma activa a testosteronului este dihidrotestosteronul(DHT), un produs
rezultat din actiunea locala a izoenzimei tip-2 si 5-alfa reductazei.
Glandele bulbouretrale sunt cunoscute si sub numele de glandele Cowper. Ele sunt in
numr de doua: dreapta si stnga.
Volumul lor este variabil putnd ajunge uneori pana la diametrul de 1 cm. Au culoare
albicioasa-albuie si o consistenta elastica. Glandele bulbouretrale sunt situate in unghiul dintre
bulbul penisului si segmentul membranos al uretrei si sunt coninute in diafragma urogenitala.
Raporturile glandelor bulbouretrale sunt urmtoarele: in jos, cu fascia inferioara a diafragmei
urogenitale si cu bulbul penian; in sus cu fascia superioara a diafragmei urogenitale; nainte si
medial cu segmentul membranos al uretrei.
Glandele bulbouretrale sunt nglobate intre fibrele muchiului transvers profund al
perineului, care le comprima in timpul ejaculrii, determinnd expulzia coninutului. Ductul
exterior al glandei are lungimea de 3-4 cm. El se ndreapt oblic nainte si nuntru; strbate
fascia inferioara a diafragmei urogenitale, apoi bulbul penian si se deschide in poriunea
incipienta a uretrei spongioase.
Glandele bulbouretrale sunt de tip acinos. Ele secreta un lichid clar, vscos, asemntor
cu cel prostatic, care ajunge in uretra in timpul ejaculrii, unde se adaug lichidului spermatic.

CAP II Noiuni generale despre adenomul de prostata


2.1. Definiie
Adenomul de prostata, cunoscut si sub denumirea de adenom periuretral sau hipertrofie
de prostata este definit clasic ca o tumora benigna, care afecteaz fluxul urinar prin mpiedicarea
scurgerii normale a urinei.

2.2. Simptomatologie
Clinic, adenomul de prostata, evolueaz in trei faze: faza de prostatism; faza de retenie
cronica fara distensie; faza de retenie cronica incompleta cu distensie.
a) faza de prostatism
se caracterizeaz prin manifestri premonitorii. Polakiuria nocturna, in a doua jumtate a
nopii, disuria, diminuarea forei jetului urinar, marcheaz debutul afeciunii. Durata miciunii
este mai prelungita.
b) faza de retenie cronica, incompleta, fara distensie, sau stadiul II
se caracterizeaz prin apariia reziduului vezical care nu va depasi capacitatea normala a
vezicii urinare. Clinic, pe lng manifestrile din prima faza, apare polakiuria diurna, iar ureea
sanguinava ncepe sa creasc ajungnd la 1g/1.000. In afara de manifestrile urinare se pot
observa: inapetena, anemie, cefalee, ameeli acuze legate de gradul de insuficienta renala.
b) faza de retenie incompleta cu distensie
reziduul vezical depaseste 300 ml, putnd ajunge capacitatea anatomica maxima a
rezervorului.
Simptomatologia adenomului de prostat include: simptome obstructive (nceput dificil al
actului de miciune (ntrzierea miciunii involuntare), jet urinar slab, jet urinar intermitent,
disurie (pacientul urineaz cu for pentru a evacua vezica urinar), miciune prelungit, senzaie
de golire incomplet a vezicii urinare, retenie de urin, pseudoincontinena din cauza vezicii
urinare suprapline de urin rezidual) i simptome iritative (polakiurie i nocturie (urinrile
frecvente din timpul zilei i al nopii) i senzaia neplcut c dac nu va urina, va scpa urina
n pantaloni).

2.3. Patologie
Prin importanta si evoluia sa, adenomul constituie un obstacol in evacuarea urinii. Lobul
median, congestia pelvina, edemul mucoasei si submucoasei, ca si scleroza esutului conjunctiv
din jurul colului accentueaz si mai mult disectazia. Presiunea din vezica creste de la 20-40 cc
apa la 50-100 cc apa. Pentru a nvinge rezistenta, fibra musculara se hipertrofiaz. Peretele
vezical apare ingrosat, iar conturul festonat. Expresia cistoscopica a hipertrofiei musculare este
aspectul de celule si coloane, iar clinic apar polakiuria, cu miciuni imperioase si ntrzierea
declansarii miciunii.
Poriunea intramurala a ureterelor va fi comprimata, ceea ce duce la staza cu dilataie
supraiacenta. Cum obstacolul este acelai sau se accentueaz progresiv, fibra musculara se
decompenseaz si coninutul vezical nu mai este evacuat in ntregime. Apare reziduu vezical,
deci retenia cronica incompleta, polakiuria devine si diurna si se accentueaz progresiv. Staza
vezicala poate duce la forarea orificiilor uretrale, determinnd refluxul vezico-uretral.
Insuficienta renala este consecina stazei uretero-pielice, iar infecia ii agraveaz evoluia.

2.4. Clasificare
Clasificarea adenomului de prostata conform severitatii:
Usoara (gr.1): absenta complicatiilor AP
Medie (gr.2): prezenta complicatiilor cronice ale AP
Severa (gr.3): prezenta complicatiilor cornice ale AP. Eventual, prezenta complicatiilor
acute.
Clasificarea clinica a adenomului de prostata:
Stadiul I (compensat): urina reziduala lipseste sau este minima.
Stadiul II (subcompensat): prezenta urinei reziduale <350 ml.
Stadiul III (decompensat): pseudoincontinenta si globul vezical palpabil, dezvoltarea
complicatiilor acute si/sau cornice, inclusive IRC.
Dimensiunile prostatei:
Normale <20 cm3; AP mic=20-30cm3; AP mediu=30-80 cm3; AP mare>80cm3.

2.5. Tratament
Regim igieno-dietetic
-eliminarea din alimentaie a substanelor iritante la nivel prostatic: condimente, alcool
concentrat, bere
-evitarea stresului psihic
-evitarea expunerii la temperaturi sczute
-efort fizic regulat
-controlul hiperuricemiei i hipercolesterolemiei
-tratamentul infeciilor urinare

Tratamentul medicamentos
-alfa-blocantele: doxazosin (Cardura), alfuzosin (Xatral), tamsulosin (Omnic, Tamsol, Tanyz)
-medicaie hormonal: prostata este o gland cu dependen hormonal androgenic
forma activ a testosteronului pe celula prostatic este dihidrotestosteronul (DHT)
5-reductaza: enzima care transform testosteronul n DHT
se pot folosi inhibitori de 5-reductaz: finasterida (Proscar), dutasterida (Avodart)
efectele favorabile dup 6 luni de tratament
-terapia combinat: blocant cu inhibitor de 5-reductaz (rezultate superioare)

Fitoterapia
-ceai de pufuli, de ghimpe, rostopasc, glbenele, cimbrior, coada oricelului
-mixturi de plante (Prostamol, Prostenal, Prostadin, Prostatofort)

Tratamentul chirurgial
-rezecia transuretral a prostatei (TURp)
-incizia transuretral a prostatei (TUIp): pacieni cu simptomatologie obstructiv, dar cu prostate
mici sau normale
-adenomectomia deschis

CAP III Rolul asistentei medicale in ingrijirea bonavilor cu adenom de


prostata
3.1. Rol propriu sau personal
-asigurarea conditiilor de mediu
-supravegherea indeaproape a pacientiilor
-monitorizarea functiilor vitale si notarea valorilor acestora in Foaia de Temperatura
-asigurarea unui regim alimentar in perioada de evolutie a bolii
-asigurarea hidratarii pacientului
-incurajarea pacientului si sustinerea psihica a acestora
-asigurarea confortului psihic

3.1.1. Asigurarea conditiilor de spitalizare


Scopul spitalizarii bolnavilor in majoritatea cazurilor, este vindecarea. Pentru a realiza
acest lucru trebuie create niste conditii prielnice necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare
a organismului. Bolnavul va fi primit cu caldura si condus la salon, unde i se va arata patul. Cu
aceasta ocazie, asistentul ii va prezenta si colegii de camera, creand de la bun inceput o
atmosfera calda intre bolnavii vechi lu bolnavul nou intrat.
Dupa ce i s-a repartizat patul, inainte de a se culca, bolnavul va fi initiat asupra
regulamentului de ordine interioara al spitalului. I se vor arata locul si modul de functionare a
robinetelor de apa, amplasarea salilor de examinare si tratamente, a oficiilor precum si modul de
functionare a aparatelor semnalizatoare, obligatiile lui in timpul spitalizarii, drepturile lui precum
si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu personalul sectiei, atragandu-i-se atentia sa se adreseze
cu curaj, toate cererile si plangerile asistentului sau medicului de salon. Dupa ce bolnavul a fost
culcat in pat, asistentul ii completeaza foaia de temperatura, ii masoara temperatura, ii ia pulsul,
TA. Datele obtinute se inscriu in foaia de temperatura. Asistentul instiinteaza apoi pe asistenta
sefa despre bolnavul nou sosit, aceasta va nota numele si datele personale ale bolnavului
impreuna cu diagnosticul de internare - in registrul de internare al sectiei.
Pentru asigurarea alimentelor necesare bolnavului pentru ziua respectiva se va completa
foaia de alimentatie trimisa anterior la bucatarie cu o anexa privind necesarul de alimente a
bolnavului nou venit. In ziua urmatoare, bolnavul figureaza in toate evidentele si bonurile de
cerere ale sectiei.

3.1.2. Supravegherea functiilor vitale


Urmarirea functiilor vitale si vegetative si a aparitiei unor schimbari in starea bolnavului
(care pot amana interventia chirurgicala):
- masurarea functiilor vitale si vegetative si notarea lor; se masoara si se noteaza
temperatura (seara si dimineata), pulsul, TA, diureza si la indicatia medicului respiratia, scaunul;
- observarea aparitiei unor schimbari in starea bolnavului trebuie semnalata medicului:
aparitia febrei, aparitia unor infectii otorinolaringiene si pulmonare, etc.
- regimul dietetic preoperator va tine seama de varsta si de greutatea acestuia, incat sa-i
asigure caloriile necesare, sa fie usor digerabil si bogat in vitamine.

3.1.3. Rolul asistentei medicale in examinarea clinica si paraclinica


Asistenta medical are ndatorirea de a observa starea generala a pacientului nc de la
internarea sa. Ea trebuie sa stie sa evalueze starea de sntate a pacientului pentru a transmite
medicului date importante pentru stabilirea diagnosticului i pentru stabilirea ngrijirilor de care
are nevoie pacientul. De aceea, se recurge la examinarea clinica si paraclinica, in care asistenta
medicala joaca un rol important. Asistenta medicala, printr-o observatie clinica justa si sustinuta
asupra pacientului, are obligatia sa observe i sa consemneze aspectul general al pacientului,
inaltimea i greutatea (pentru a determina obezitatea sau casexia), varsta aparenta si reala,
aspectul pielii (care ajuta la cunoaterea starii de hidratare sau deshidratare a organismului),
tinuta, faciesul, mersul, starea psihica.
Cadrul medical mediu va avea grija sa ia la cunostinta situatia globala in care se afla
pacientul i, intr-o maniera selectiva, sa remarce detaliile importante, schimbrile care apar in
evolutia lui si utile pentru explorarea paraclinic sau preoperatorie. Este importanta culegerea
datelor din diverse surse, sarcina revenita tot asistentei medicale: din foaia de observatie, foaia de
temperatura, de la familia pacientului, de la ceilalti membrii ai echipei de ingrijire, insa
principala sursa fiind pacientul.
Colaborarea la examinarea clinica a pacientului este una din sarcinile importante ale
asistentei. Ajutorul acordat medicului i pacientului in cursul examinrii clinice degreveaz pe
acesta din urm de eforturi fizice, ii previne o serie de suferinte inutile, contribuie la crearea unui
climat favorabil intre pacient si medic, face accesibila medicului explorarea tuturor regiunilor
organismului, servindu-l si cu instrumentarul necesar, toate acestea intervenind pentru scurtarea
timpului expunerii pacientului n stare grav la traumatismul examinarilor, in acest fel, ajutorul
asistentei la examinrile clinice este indispensabil n cazul pacientilor n stare grav i foarte util
n cazul tuturor pacientilor.
Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic si paraclinic medical sunt
urmtoarele:
pregatirea psihica a pacientului;
adunarea, verificarea si pregatirea instrumentarului necesar;
dezbrcarea si imbracarea pacientului;
aducerea pacientului in pozitiile adecvate examinarilor;
asigurarea iluminatiei necesare la examinarile cavitatilor naturale;
deservirea medicului cu instrumente;
asezarea pacientului in pat dupa examinare si facerea patului.

3.2. Rolul delegat al asistentei medicale


3.2.1. Rolul asistentei medicale in examinarea paraclinica
Asistenta medicala va recolta toate produsele de laborator indicate de medic si se va
ingriji sa i se faca pacientului toate investigatiile necesare si sa introduca in foaia de observatie a
acestuia buletinele obtinute prin examenele efectuate. Examenele de laborator releva date
importante.
Examenele paraclinice completeaza examenul clinic si permite o apreciere exacta a starii
viitorului operat. Rezultatele examenelor paraclinice depind de profesionalismul si
corectitudinea cu care asistentele medicale au facut recoltarea produselor biologice si patologice
sau au pregatit pacientul pentru investigatie. Toate aceste tehnici trebuie bine stapanite de catre

asistenta medicala deoarece de corectitudinea realizarii lor depind rezultatele corecte ale
acestor investigatii. Asistenta va trebui s recolteze de la pacientul cu adenom de prostata snge
pentru grupa sanguina, Rh, HLG, glicemie, uree, Ts,Tc; insoteste bolnavul la radiologie si la
explorari functionale pentru EKG, cateterismul uretro-vezical, ecografie.
Asistentul medical va indica bolnavului pozitia in care sa se aseze pentru a i se recolta
sange, care se va trimite impreuna cu biletul de trimitere atasat la eprubeta. Pentru a urina
bolnavul va primi recipiente curate si eprubeta sterila pentru urocultura. Pentru obtinerea unor
rezultate in urma examenelor de laborator, bolnavul va fi instiintat cu o seara inainte sa nu
manance si sa nu bea dimineata.
Urina pentru urocultura - se recolteaza urina, dupa efectuarea toaletei organelor genitale
externe, din prima urina de dimineata din jetul mijlociu in eprubeta sterila, avand grija ca dopul
eprubetei din interior sa nu vina in contact cu mana, pentru a nu se desteriliza. Urocultura
pozitiva ne da un nr. de peste 100000 germeni/ml. Daca in urina s-au gasit 3 tipuri de germeni
sau peste 3 tipuri, se cere a se repeta urocultura deoarece se presupune a nu se fi recoltat in
conditii sterile.

3.2.2. Administrarea tratamentului


Asistenta medicala trebuie sa aiba cunostintele necesare pentru administrarea
tratamentului prescris de medic. Ea trebuie sa fie capabila sa execute tehnicile in mod eficient,
corect astfel incat medicatia prescrisa sa aiba efectul dorit. Intre asistenta si medic trebuie sa
existe o stransa colaborare in stabilirea prioritatilor si tratamentului. Asistenta trebuie sa stie cum
sa faca o injectie, sa monteze o perfuzie, sa administreze orice alt medicament necesar
recuperarii. Apoi, pacientului i se va recolta o serie de produse biologice care s ajute la
diagnostic. Deci, trebuiesc cunostintele necesare recoltarii unor astfel de produse (sange, urina).
Tratamentul in adenom de prostata este unul complex. Acesta trebuie sa cuprinda o larga gama
de grupe de medicamente care sa duca la vindecarea pacientului. Una din sarcinile cele mai
importante ale asistentei medicale este administrarea medicamentelor, prescrise de medic
ROCEPHIN - cefalosporina cu administrate Parenterala; este un antibiotic din grupa
cefalosporinelor. Este un antibiotic cu spectrul larg avand activitatea antibacteriana asupra unui
mare numar de germeni gram negativi si gram pozitivi. REACTII ADVERSE - diaree, greata,
voma, stomatita, cefalee si vertij.
ETAMSILAT - se gaseste sub forma de fiole continand 0,250 g etamsilat. Este un
hemostatic ce mentine stabilitatea peretelui capilar, reduce timpul de sangerare fara sa afecteze
coagularea - scade timpul de sangerare cu 40-45%; este indicat in cursul interventiilor
chirurgicale; se administreaza intramuscular sau intravenos. REACTII ADVERSE - rareori
hipotensiune trecatoare, cefalee si eruptii cutanate. Se gasesc in cutii cu 10 fiole a 2 ml.
FENILBUTAZONA - supozitoare continand fenilbutazona 250 mg; este un
antiinflamator nesteroidian, antireumatic cu actiune intensa, creste eliminarea urinara de acid
uric; este indicat in reumatism, poliarticular acut, poliartrita. REACTII ADVERSE - pot aparea
fenomene de intoleranta (eruptii, urticarie), poate reactiva ulcerul gastroduodenal, administrare
2x1/zi).
FUROSEMID - se gaseste sub forma de fiole a 0,02 g/2 ml; este un diuretic, se instaleaza
in decurs de cateva minute dupa injectare i.v. Indicatii: - edeme cardiace, hepatice, renale,
gravidice. REACTII ADVERSE - rareori pot aparea fenomene de alergie cutanata sau
leucotrombopenie. Uneori pot avea loc modificari hemodinamice nefavorabile.

FORTRAL - file a 1 ml continand pentozocina lactat in cantitate echivalenta cu 30 mg


pentozocina baza, are actiune analgezica, sedativa si slaba spastica. Indicatii - pentru calmarea
durerilor moderate sau severe acute sau cronice, in traumatisme dupa interventii chirurgicale.
REACTII ADVERSE - relativ frecvent greata, voma, ameteli, sedare, euforie, cefalee.
PARACETAMOL 100 - comprimate continand 100 mg, este un analgezic si antipiretic cu
actiune de intensitate moderata. Indicatii - stari febrile, cefalee, mialgii, nevralgii. REACTII
ADVERSE - rareori eruptii cutanate, alergie, anemie.
ALGOCALMIN - comprimate, continand 0,500 g metabizol sodic, fiole de 2 ml
continand metanizol sodic 1 g (50%); are o actiune analgezica, antipiretica, antiinflamatoare.
REACTII ADVERSE - eruptii cutanate, leucopenie.

3.2.3. Descrierea unei tehnici


Cateterismul uretro-vezical
Materiale necesare pentru cateterism uretrovezical:
a) de protectie: - musama de cauciuc
- manusi sterile de cauciuc
b) sterile: -sonda uretro-vezicala tip Foley Ch 16,18,20
- 1-2 eprubete pentru urocultura
- medii de cultura in functie de germenii cautati
- ser fiziologic
- casoleta cu tampoane de vata
- materiale pentru toaleta organelor genital: tavita renala, recipient pentru colectare
c) medicamente: ulei de parafina steril
Pacientul:
a. psihic: - se anunta si se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii
b. fizic: - se aseaza pacientul in decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departat
- se izoleaza patul cu paravan
- se acopera pacientul lasand accesibile regiunea genitala
- se face toaleta organelor genitale
- sub bazin se aseaza o perna tare
- se aseaza tavita renala intre coapse
Executie:
Asistenta imbraca manusi de cauciuc steril, alege sonda si o lubrefiaza. Este ajutata de o
alta persoana care ofera sonda sterila. Dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic. Cu mana
stanga se fixeaza organul genital, adica penisul, iar cu mana dreapta cu capatul liber al sondei
intre degetele inelar si mic, iar intre degetele 2-3 si police fixam varful sondei, apoi introducem
in meat impingand usor in timp ce cu mana stanga intindem penisul cat mai bine ca sa
rectinilizam uretra pentru a usura traversarea sondei prin uretra.
Daca pe parcursul inaintarii apar obstacole functionale sau anatomice pregatesc sonde de
calibru mai mic.

CAP IV Studiu de CAZ


4.1. Culegerea datelor
Numele si prenumele: P.I
Data naterii: 10.03.1942
Profesia: pensionar
Varsta 72 ani
Informaii medicale
Data internrii: 13.02.2014
Diagnostic la internare: Adenom de prostate-HBP
Motivele internrii: retentie cronica de urina, dificultate in urinare, jet subtire
Antecedente heredocolaterale: nesemnificative
Antecedente personale patologice: bolile infectioase ale copilariei varicela, oreion
Istoricul bolii: pacient cu acuze urinare joase de tip obstructiv si iritativ aproximativ de un an si
jumatate, diagnostic clinic si paraclinic cu adenom de prostata. Se interneaza in clinica noastra
pentru tratament de specialitate.
4.2. Analize de laborator
Hemoleucograma
Denumire analize Rezultat interval de referinta
Nr leucocite 5.8 4.00-10.00 10^3/UL
Nr eritrocite 4.91 3.50-5.00 10^6/UL
Hemoglobina 12.6 12.00-16.00 g/dl
HCT 40.1 35.00-53.00 %
Nr trombocite 308.000 150.00-450.00 10^3UL
P-LCR 21.8 13.00-43.00 %
Limfocite # 0.95 1.00-3.70 10^3UL
Monocite # 0.62 0.01-0.70 10^3UL
Neutrofiile # 4.03 1.50-7.00 10^3UL
Bazofile # 0.03 0.00-0.10 10^3UL
Biochimie
Uree serica 34.6456 15.00-45.00 mg/dl
Acid uric seric 6.0252 3.40-8.00 mg/dl
Creatinina serica 0.7963 0.50-1.20 mg/dl
Glucoza serica 103.1135 70.00-115.00 mg/dl
TGO 12.8074 0.00-38.00 U/L
Sodiu seric 148.92 136.00-145.00 mmol/L
Potasiu seric 5.6077 3.50-5.10 mmol/L
Clor seric 106.1131 98.00-108.00 mmol/L

4.3. Grila de dependenta

Nevoia
Fundamental

Manifestari de
dependent

Etiologie
cauza

Problema

Grad de
dependenta

1.Nevoia de a
respira

Polipnee
dispnee

Process infectios
febra

Alterarea
respiratiei si
circulatiei

independent

2. Nevoia de a
bea si manca

inapetenta

Febra

Alterarea
alimentatiei

independent

3. Nevoia de a
elimina

Mictiuni
frecvente

Prostata

Alterarea
eliminari

dependent

4. Nevoia de a
se misca

fatigabilitate

Dureri

Alterarea
miscari

dependent

5. Nevoia de a
dormi si a se
odihni

Treziri
frecvente,
neliniste

anxietate

Perturbarea
somnului

Dependent

6. Nevoia de a
invata cum sa-si
pastreze
sanatatea

Cunostinte
insuficiente
despre
afectiune

Lipsei de informare

Deficit de
cunostinte

Dependent

Plan de ingrijire
Diagnostic de
Ingrijire

Obiective

rol propriu

rol delegat

evaluare

Alterarea
mobilitatii fizice
legata de
interventia
chirurgicala
manifestata prin
limitarea
amplitudinii de
miscare.

Pacientul sa
atInga un grad
de autonomie
maxima in
deplasare.

Mobilizez pasiv
pacientul - solicit
cooperarea sa la
schimbarile de
pozitie - incurajez
pacientul sa se
mobilizeze activ Efectuez masaje la
partile corpului
expuse la escare

Bolnavul va fi
asezat in pat in
decubit dorsal, fara
perna daca este
operat cu
rahianestezie, cu
capul flectat spre
dreapta, cu tavita
renalaalaturi.Asistent
a medicala va
informa pacientul sa
nu miste capul pana
adoua zi. Va
combate cefaleea
cucofeina, vitamine
din complexul B (B6,
B12).

Pacientul efectueaza
usoare miscari active
-starea generala
buna.

Risc de alterare a
tegumentelor
legat de
mobilizarea la
pat.

Pacientul sa
prezinte
tegumente
intacte

Asigur interventiile
de igiena personala
si de schimbare a
pozitiei - masez
regiunile expuse la
escare le protejez
cu colaci de vata schimb lenjeria de
pat si de corp ori de
cate ori e nevoie -

Explic pacientului
importanta consumului
de lichide pentru a
preveni deshidratarea.

Nu prezinta escare si
nici roseata in
regiunile expuse - nu
prezinta semne de
deshidratare - stare
generala buna.
Supravegherea
evolutiei plagii
operatorii se va face
zilnic.

Alterarea
conceptiei despre
sine cauzata de
modificarea
imaginii
corporale,
manifestaa prin
indispoziie
generala i
anxietate

Pacientul sa
accepte
modificarea
imaginii sale
corporale, sa
cunoasca
modalitai
pentru crearea
senzaiei de bine

Dau pacientului
posibilitatea sa-si
exprime
sentimentele,
temerile sale fata de
problemele legate
de infatisarea sa invat pacientul sa
accepte ajutorul
altor persoane;

Solicit pacientul sa
coopereze la ingrijirile
ce se dau felicitandu-l
pentru progresele
facute.

Pacientul accepta
imaginea sa
corporala; pacientul
are incredere in
fortele sale fapt care
il va ajuta sa
depaseasca
handicapul.

Deficit alimentar
cantitativ si
calitativ din
cauza interventiei
chirurgicale
manif prin
inapetena,
greturi.

Pacientul sa aiba Aerisesc salonul


o alimentatie si
inainte de fiecare
hidratare
masa;
corespunzatoare
suficienta din
punct de vedere
cantitativ si
calitativ.

Impreuna cu pacientul
stabilesc un regim
alimentar in care sa fie
cuprinse doar
alimentele permise,
recomandate de medic.

Pacientul are apetit


bun, nu prezinta
greata sau semne de
deshidratare,
respecta regimul
alimentar intelegand
importanta acestuia
in procesul de
ingrijire. In a 4-a zi
de la operatie,
daca bolnavul a
avut scaun si daca
nuvarsa,
alimentatia va fi
normala. Are voie
sa manance iaurt,
branza devaci,
carne fiarta sau
fripta.

Dificultate in a
dormi si a se
odihni din cauza
durerii
postoperatorii.

Pacientul sa aiba Discut cu pacientul


un somn lInistit teme de educatie
pe perioada.
sanitara. Discut cu
pacientul efectul si
tratamentul
medicamentos.

Administrez la
indicatia medicului
antialgice. - Piafen,
AlgocalmIn pentru a
combate durerea, astfel
pacientul putand sa
doarma si sa se
odihneasca admInistrez la nevoie
pentru a-i asigura un
somn lInistit Diazepam, Nitrazepam.

Pacientul raspunde
bine la tratamentul
antialgic si doarme 7
ore pe noapte.

Imobilizarea la
pat datorita
constrangerilor
fizice (plaga
operatorie, sonde
perfuzie),
manifestata prin
poziie in decubit
dorsal-mobilizare
redusa-durere i
impotena
funcionala.

Pacientul sa fie
capabil sa aiba o
poziie adecvata,
cu un minimum
de confort-in
decurs de 6 ore

Supraveghez
pansamentele pentru a
nu fi deplasat sau
imbibat cu sange,
supraveghez
permeabilitatea
sondelor, dupa trezire
fac uoare mobilizari
in funcie de
posibilitaile
pacientului pentru a
preveni escarele.

Pacientul s-a trezit,


este linitit,
colaboreaza, inelege
i tolereaza
disconfortul creat de
durere i de
constangeri fizice,se
menine perfuzia,
drenurile i sondele
sunt permeabile.

Poziionez
pacientul cat mai
comod in pat cu
capul intr-oparte
pentru a nu aspira
eventualale
varsaturi, asigur
temperatura
salonului adecvat,
supraveghez
pacientul atent.

4.5. Evaluarea finala sau epicriza


Pacientul P.I. in varsta de 72 ani s-a internat pe data de 12.02.2014 acuzand dificultate in
urinare, jet subtire.
In urma examenelor clinice si paraclinice s-a stabilit diagnosticul de adenom de prostata.
Se intervine chirurgical si se efectueaza adenomectomie tranvezicala. Se tine sub observatie in
sectia ATI 3 unde este sub tratament, se face irigarea vezicii timp de 2 zile pana la limpezirea
urinii.
Se monitorizeaza temperatura, tensiunea, starea pacientului.
Evolutie post operatorie favorabila, afebril, se externeaza cu recomandari tratament RP,
tratament antibiotic 7 zile, cura hidrica, evitarea eforturilor fizice intense.

Bibliografie
1. Balta, Georgeta, Metaxatos A., Kyovski A. Tehnici de ingrijire generala a bolnavilor
Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983
2. Daschievici, Silvian, Mihailescu, Mihai- Manual pentru cadre medii si scoli sanitare
postliceale, Editura Medicala 2009.
3. Florin Chiru, Sorin Simion, Crin Marcean, Elena Iancu. Urgentele Medicale, Manual de
sinteza pentru asistenti medicali Volumul I. Editura R.C.R. Print, Bucuresti 2003.
4. Grigoriu, M. Vasile, Chirurgie Si Specialitati nrudite, editura Didactica Si Pedagogica,
Bucuresti, 1993
5. Mozes, Carol ,,Tehnica ingrijirii bolnavului Editura Viata Medicala Romaneasca, 2007
6. Titirca, Lucretia ,,Ghid de nursing Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
7. Titirca, Lucretia Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului,
Editura Viata Medicala Romaneasca. Bucuresti. Editia 1994.
8. Titirca, Lucretia ,,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali 2005, Editura
Viata Medicala Romaneasca
9. Paul Ong, Bernie Garett, Debby Allen Ghidul clinic al asistentului medical. EdituraFarma
Media 2010.
10. Victor Papilian, Atlas de anatomies i fiziologie, Editura All, 2011.
11. Ioan Scarneciu, Urologie clinica, Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2006