SPLENDOARE FELURITA

I,

AB

URIi

P,d,A[ANTULUI

iegit la cAmp. E ora 8 dimineafa. Soarele se

- Am
ridici
triumfdtor, din neguri. Pemantul atureste. Alaiul

de"lumjnd al primdverii ie surprinde deosebit de pldcut.

Suiletul li se incarcS de soare, ca un ram inllorit.
O. floarea alba de cireq !...
D-upd ldncezeaia, din timpul iernii, urmeazd par'ci,
un indoit salto vitale. Contempli, cu efuziune. jpectacolul grandios al firii renascute. Daca ai pasiuni livreqti,
pofi recita din Metastassio;
,,Primavera, gioventri dell'anno,
Gioventd, primavera delia vita.,. ".
' Te
simfi mai tdndr, mai sprinten" Su{letul refdcut
intri in eiervescenfd. De undeva, din slevi, pe firile
aurite ale razelor solare, coboari, drn noui asupra
noastrd, leliiunea alba a iluziilor, ca nigte ,,6tran5les
!!-eurs,.._ ricloses pour oous, scus des cieux plus beatrx;,,.
(BaudelaireJ.

Curentul te fur5, Te inte$rezi, cu voluptate,

in
freamatul general al iirii. Devii o noti, in arnonia
universului, o silabd, in poezia lurnii.
La naiba, cu Sriiile mdrunte ale vielii !
La naiba, crr filosoiii infelep{i gi usca{i, care asudd
in camera ior lere soare, desfecAnd lirul in patru,..
Oameni ai vremii rneie, iegiii din birouri I Parasiii
bibliotecile, care v'au creat o maladivd pasiune pentru
subtiiitifi. Suntefi nigte lamentabili preluitori ai rafturilor cu cdrfi. Cu sim[urile tocite. Cu memoria avariatd.
Sunteli nigte viciali !
Ci vai ! viala se scurge pe alituri, cu tumultul ei
intreg 9i debordant.
,,Oamenii - scrie Fericitul Au$ustin, in ale sale
se duc s[ admire munlii inalli, tala,,Con{esiuni"
zurile mirii gi- cursul agtrilor 9i in comternplarea aceasta,
igi uitd de ei ".

162

Natura este un incomparabil iactor de inviorare,

de slndtate fizicd ti moral6,
Nimic nu-i mai ddt:tor de senindtate gi voiogie,
decdt a iegi din atmoslera imbdcsitd a agez&rilor omenegti 9i a te lisa furat de ritmul exuberant al naturii.

Viata care svAcnegte in iiecare ram, in fiecare

firicel de iarb6, gAzele care aleargd neobosite, pasdrile
care se avAnti in inlinitul azuriu al ceruluio animalele
viafa in iormele ei elementdre, nepermari gi mici,
gindul
omului, totul.., te cuprinde,.te odihvertite de
negte, te inalfd,
Poezia adevdratS, scrie undeva Giovanni Papini,
nu se aprinde intre cei patru pereli ai unei incdperi,
ci ,,la lumina stelelor gi a soarelui, nici cd se gdsegte
in hrisoavele incondeiate de strdbuni..."
Cunosc6nd natura, aiunSi la o cu totul alti prefuire
a lumii 9i a vie{ii, a omului 9i a conditiei sale: de o
parte precaritate irecuzabili; de cealalte, mdretie
inefabild. Minunile Creatorului cine le va spune ? Nu
sunt {raiuri,'nici cuvinte.,,
Natura acfioneazd impotriva e$oismului ceapcAn,
devorator, care ne impin$e si credem ci noi suntem
totul pi ci avem dreptul si ieiuim, in dreapta gi in
stinga. In apropierea ei devenim mai buni, mai in{ele$dtori.
Natura este un activ, care dizolvd rancunele,
anuleazd patimile, spale iosniciile, purilici cugetele,
inobileazd sim{urile :

e, la Austerlitz
Wa terloo,
Ingropali-le sub mine gi ldsa{i-mi si lucrez !
,,Ingremedifi cadavrele

cIai

9i

Sunt iarba : acoper totul.

$i ingramdditi-le claie, la Ypres pi Verdun,
Ingropafi-le, sub mine 9i ldsafi"me sd lucrez !
Doi ani, zece ani
9i cS.ldtorii intreabd cdlduza t
Ce loc e acesta ? Unde suntem acum ?
Sunt iarba
Lisafi-md s[ lucrez l" r)
1) Sandburg; lsrbd, lrd,. lon Piilat, Porlrele Lirice, ptg, 200'

163

Natura sparge usciciunea sufletului, imprSgtie moho.

rala, birue materialismul vulgar qi grosolan. Sufletul se

incarcd de dragoste, de bundvoinld, de respect, de
inleleSere.

Ce poate Ii, oare, mai interesant gi mai instructiv,

decdt a privi o pasire mici, cAt un pumn, cAt o nuch,
<iar nervoasi, nevoie mare,., care alear$d incoace si
incolo, pentru a-gi construi .cuibul, sau pentru a-gi
cregte puii ? Ea se aSiti, in sbor, caut5 crenglute gi
firigoare de pdr, merge pe malul apei, le inmoaie gi
veseli se intoarnd de-gi inalti, cu incd putin, lucrul
sdu. $i ali observat ce voioasi cAnt5, cdnd opera e
gata ? $i cAt de sus se inaltl ea, in slava cotropite
de lumind ?
Omule, uzat de patimi, ros de febr5, devastat de
agita{ie sterpd: vino, departe !...
Iarba fognegte, Gdzele forfotesc. CiocArliile impAnzesc zdrile, Jdranii muncesc cu nddejde, Copiii cresc,
'cu florile pi lighioanele pdmdntului...

N,

"- COPILUL SALCIAN

La Sdlciilb, copiii vin pe lume, iere alaiu, Nasterea unui copil, de multe ori, nu constitue o bucurie,
pentru pdrinti, Insemneazd o noue ingireuiere a vie{ii,
Mai ales cdnd e vorba de iete r ,,beiatu' ca beiatu' ce
te aiutd, da Iata-i pacoste pi capul pdrinlilor, aia-i...",
Firegte, nu ne S6.ndim sd ddm, aici, peste o civilizatie prea inaintatd. Nu ne gdndim sd auzim, cumva,
la nagterea unui copil, cuvintele lui Ellen Key : ,,Dali-vX
la o parte, ticilogilor, ci s'a ndscut o noui maiestate"
{Le siecle de I'en{ant), Dar si se vadd o cdt de aproximativS sincronizare, cu stadiul mentalitd{ii cure-.tte.

Aceast[ indiferenfd nu trebue puse pe seama diminudrii sentimentului filial, care, de obiceiu, in pdturile
fdr6negti, se pdstreazd pur 9i violerit, ci pe seama Sreutdflor crescAnde ale viefii. Fiecare nou ndscut este un
prilei de recapituliri, de strate$ie economicd, Fiecare
copil inserhneazd un nou articol bu$etarr care nu va
putea ii rcalizat decAt printr'o muncd cAinoasd 9i o
betalie economici, care va trebui sd ducd la comprimarea, la maximum, a tuturor cheltuieliior.
Intr'o lamilie, tatil are, bundoard, ca singiuri sursd
de venit, patru pogoane de pdm6nt arabil (i ha.). Dar
are 5-7 copii, ba gi mai mulfi, sdrdcia, cum de mult a
observat Adam Smith, fiind foarte lavorabild zdmislirii.
Cunoscdnd cd prea rar copiii sunt indrepta{i spre alte
profesiuni, problema care se pune, in mod inplacabil,
este aceasta; cu ce va trii, Ia rindul siu, fiecare din
acegti copii ?
Nepregit, situafia trebue si comporte toat6 atenfiunea. Statul modern nu se poate desinteresa de chestiunea procreafiei. Politica noastrd demogralici va trebui
deci sd fie indrumatd, cu grii6, in sensul remedierii

165

cAt mai grabnice a acestui rdu, care anuleaz6, in mare

proliiicitate a populaliei.
La precaritatea situaliei materiale, se mai adaugi
gi o masivi ignoranfd, de ordin higienic ai sanitar. Cel
pulin 50%, dintre nouii ndscufi, pier ca victime ale
nepisdrii gi enrpirismului doftoricesc.
In, multe cazuri, moartea unui copil hu-i socotite
pie_rde_re:
!Sicr{ L Simion,,Pentru agtia - se pronunfd sentenlios
- nu-i pdcat. E mai rdu' cdnd moare
om mare".
Cum cresc copiii la Snlciile ? In chip miraculos 1,,,
Nesupraveghia{i, insuliiient imbrdcali, cu o hrand
dezolant de frugald, puii- de fdran, care au reusit si
scape din primul an, se infiripi repede gi cresc vAnjogi, ofensdnd astfel, iri mod grav, toate tratatele savante
de puericulturii.,. Prin praf, prin ndroiu, bdtuli de vint,
arqi de soare, acegti copii sunt rndrturii vii ale uluitoarei Io{e vitale a rasei noastre, Ei nu cunosc medicamentele, Orice doctor s'ar sim{i, credem, ienat, vdzdnd
ci_ a invifat atdtea lucruri, pe care practica viefii Ie
inlirrnd.
O asistenfd nredicald, dupd toate normele, acordatd
unei lduze, ar st6rni aici, in ce! mai bun caz, ilatilate.
I)e multe ori, femeile nasc fdre si aibd pe cineva, Idngii
ele, CiteodatS, in cAmp, sau venind- dela cdmp, in
cdru{n. $i daci, in mod obignuit, orice lduzd trebue sd
aibi o moagE, o femeie mai bitrdni
mai
- religioase. Napterea aduce,
- aceasta
mult din motive
pe lAn{d
debilitarea corporali, 9i o tntinare de ordia jufletesi,
$i ceea ce este mai important, nu este debilitarea, ci
intinare_a. De aceea, imediat dupE nagtere ,,moaga,,
me:ge la preot, pentru ,,apd". PAnd au bea, din apa
sluiitd de pr-eot, femeia nu mindncd nimic. Pane la opt
zile, pdnd, ,,la sdptdmdni", ea rdmAne tot ,,necuratd,,,
aga ci nu poate sd facd vreo treabd, ln casb, Ar
intina _9i pe ceilalli. A opta zi, este chemat preotul sd
lacd stegtanie gi sd citeascd noului ndscut moliftd, pentru punerea numelui, Totugi, pd.nd Ia 40 zile, femeia
nu-i incd aptd, din punct de vedere religios, pentru o
activitate normald, Ea nu poate, de pilda, sd dea ceva
parte_, excelenta

166

de pomanS, pentru cei morfi, dupi cum nu poate nici

sd se atirgd de icoand, ori sd sirute crucea, La 40
zile, femeia ,,iese la bisericd". Preotul citegte, acum,
ruSdciuni pentru mamd, ca gi pentru prunc, pe care-l
ia pe brale, il introduce in bisericd 6i-l irnpdrtigegte,
Copiii se imbolndvesc mai ales iarna, din cauza
rdcelii. Mama se nelinigtegte. Dar rru'l duce la doctor,
Ce sd-i faci doctorul? Ce putere are el? Neincrederea
atavici in gtiinla omeneascd a fost alimentat6 9i de
activitatea deficitard a cdtorva medici, din aceste pdr{i.
DecAt si dea doctorului bani ,,pd digeaba", mai bine
mai agteaptd, si mai ,,vazi", -- ud mai zdcut lume",
,,ooo, nu moare omu' aga ugor.,.", trebue sd fie vr'un
,,daochiu", vr'un ,,ceas rAu", vr'o ,,troand", vr'o,,burduhala". Daci insA boala nu dd spre bine, daci copilul nu sd .,desbulbeazd", atunci il impdrtdgegte I ,,ce-o
vrea Dumnezeu".
CAnd copilul a inceput sd meargd, iese pe afard
gi incepe si fach cunogtinfd, cu impdritia oborului.
Mai ales, in timp de vard, aici igi petrece el timpul,
de-a-valma cu oritiniile 9i lighioanele de tot felul,
A9a, de pilda, in semn de amicifie nedespdr{itd, se
iinge reciproc cu vifelul, mdngdie cAinele, 9i se slddegte
cu pisica. Nici de porc nu se leregte. $i s'au v5zut
cazuri, cdnd aceste nesim{itoare artiodactile, in loc sd
rdspundd, cu efuziune, la prietenia copilului, i-au inhdfat mAna intiosi sau i-au desfigurat fafa.
La 4-5 ani, copilul incepe insi s6-gi simt5 puterile sporite. Poate sd alerge pi sd stri{e. Incepe chiar
sri-gi supraestimeze forfele, a9a cE in scurt timp, devine
un mic satrap, un tiran sarnavolnic, care cere neincetat omagii de vasalitate. OSrad6 este fieiul sdu exclusiv, Ca un voevod atotputernic, se incrunte circumflex,
trosnegte din biciu gi, agresiv congtient de plenitudi'
nea puterii sale, aplici tuturor liglhioanelor o iustifie
discrelionard: gchioapE, cu pietre, pisirile, pune cdinele
in hamuri de sfoari, incalecd pe porc, strigi 9i rAde...
Dar nu dupd mult timp, el evoluiazd. Calcd.Iruntariile ogrdzii gi iese semef, in ulitd, Desculf, cdlare pe
vr'un getei, pe vreo trestie, aleargd viielios, incoace gi

167

incolo, stArnind uriage comete de praf; svArle cu pietre,

se uith'n puturi, dupd cuiburi de vrabie, sperie vacile
care se duc, sau vin de la pdscut, $i nu rareori, este
cAt p'aci, sd aiunge tocmai in vdrful coarnelor pafrupedelor exasperate,..
Ulila este, aga dar, a doua etapd, in drumul copiIului cdtre lumea largi, E un cimp de experienfi mai
vast, Pentru stdpdnirea lui, este nevoe de o oarecare
temeritate.

Cine n'a trdit la !ard, nu poate pricepe ce este

,,uli{a copildriei", nu'gi poate da seama, nici pe departe,
de atractiile gi farmecul ei,..
De la o vreme, singurdtatea oborului nu mai poate
satislace fusttlrile, pornirile, capriciile copilului. Prietenia pasivd a bldndelor dobitoace il plictisegte, Simte
dar nevoia s5 depdgeascd lumea oSrdzii, sd iasd in ulifd.
Aci el face cunogtinfd cu alli camarazi, unti mai mari
al{ii mai mici, unii mai puternici, altii mai slabi, unii
mai in$eniogi, al{ii mai putin. In uli!6, copiii se ioacd
mai mult in cete. In {elul acesta, inci de pe acum,
incepe sd se infiripe, in sufletele lor, simlul social.
Credem cd Frribel numai dupd ce va fi vdzut o
ulitd prd{uit5, de {ard, cu copii!, care Iac ,,morigci",
care sapd cuptoare, in mar$inea ganfurilor, sau instaleazd, cu toatd seriozitatea, complicate magini de tinichea, a putut sd scrie: ,,Copilul e, in limita puterilor
sale: ar,tist, producitor, inventator, creator".
Copildria este piatra de rezisten!5 a intregei construclii sufletegti, de mai tdrziu. Importanta ei au v6zal-o
toli marii pedagogi, Ei ne vorbesc insi nu despre o
copilAtie incorsetatd, dirijatd tiranic, ci despre o copildrie liberd, alimentindu-se din ea insdgi, l,lobili coirildria
zice Rousseau
ocrotifi-i iocurile, pl5cerilen

- Iar E, Boutroux:- ,,Ldsafi

ei porniri".
copiii si se bucure de copildria lor, sd-gi desvolte,
drSgdstoasele

pentru ele ingile, calitdfile vdrstei lor, si guste, in

puritatea lor, bucuriile ce li se olerd de naturl lJ
- Jocul este pentru copil o ocupatie, o ocupatie,
firegte, foarte serioasdl Copilul se aSit5, -sare, alear$d,
1) E, Boutroux: L'6cole el Ia vie, L'anr6e pedagoglqqe, 1911, pag.

11,

168

n5scocegte, combin6. In toate acestea, educatorii vdd!

nu numai o destindere, un arnuzament, ci o necesitate
biologicd. Prin manilestdrile spontane, de acum, copilul
fdra sd-9i dea seama, se pregdtegte incet, dar si$ur,
pentru viata voluntarS, de mai tdrziu" Sau cum zice
Lucian Blaga :
,Voinicelul de gapte ani,
Se cileqte ldn{E cei bolovani,
In marginea satului,
Ca'n marginea lumii
$i-a leatului..."
Intre sistemele pedagogice, sunt, evident, deosebiri
importante,- deosebiri, care prileiuesc aprige $i intrminabile controverse. ExistS insa un principiu pedago{ic asupra cdruia toli educatorii moderni sunt de
acord: acela, care socotegte cunoagterea directi gi
experienla proprie drept cdile cele mai sinXtoase, cle
mai fecunde, pentru desvoltarea vietii sufletegti.
E cazul si amintim aci, cd din acest punct de

vedere, intre copildria citadinului 9i copiliria liranului

este o deosebire considerabild, generind nu atit din
elementele de decor, de condilionare sociald, cAt din
paralelo{ramul posibilitatrilor de autenticitate, de cunoa;'
tere directi, nerniilocit5, a vietrii, CAt timp copilul de
farl incepe, de mic, si experimenteze realitatea, in
formele ei nude, originare, asiSurAndu-;i, prin aceasta,
o cunoagtere organic6 9i integrala, copilul crescut la
orag, are intre el gi lume, o inextricabili pdnzd de
rela{ii 9i forme mediatoare. El ia contact cu realitalea
prelucrat6., convertitS in abstracfiuni, sterilizatS, etichetati, Stdrnirea, alimentarea gi forti{icaiea gAndirii 9i
imaSinaliei lui nu vine dela viati gi lume, cdt dela
cultura asimilati pe calea convorbirilor, a cdrfilor, a
expoziliilor, a cinematografului, etc.,, In ielul acesta,
copilul citadin incepe sii findeasc6, invariabil, prin
autornatisme, sd gAndeascd prin intermediul schemei,
qablonului, tiparului mintal. Neap5rat, nu se poate spune
cd omul nu trebue si se alimeqteze din depozitul de
cunogtin{e, acumulat de omenire, pdnd la el, cd nu
poate sd ee foloseasc6 de experienla altora, pentrucd

169

atunci nu s'ar mai pulea realiza, in .lume, nici un fel

de progres,
ApoloSia obscurantismului cine poate s'o facd ?
Dar peniru ca oruul sd rimde el insugi, om viu,
autentic, trebue sd-gi p slreze nemillocitd le{Xtura cu
isvoarele vie{ii, cu miracolul pur, intact 9i permanent.
Pemantul intreS e plin de minuni, pe fiecare metru
patrat:

,,Cred ch un fir de iarbi nu e mai pufiu lucru, decAt

munca lre care o depun cdlitorind, sielele,
la
fel
de desdvdrgili sunt o furnicd gi un griunte
$i
de nisip gi oul unei ciocdrlii.
$i un buratec e un capo-d'opere dintre cele mai mari.
$i murele pddurii, ar putea sd impodobeascd. pridvoarele cerului,
gurubul
palma
inlocuegte
mai
mdrunt,
din
mea,
cel
$i
tot mecanismul lumii.
$i o vaci piscAnd, cu capul aplecat, e mai mindrd ca

orice statue,
goricel
un
e
o
minune,
de
mare,
ca sr facd
destul
$i
si se cutremure sextilioane de necpediociogi,,, " 1|.

In ,,Novum OrSanum" Bacon, deasemenea, alirmA

rispicat cd ,,singuri observaiia $i experienta conduc la

adevdrata cunogtin{5".
Copilul dela orag cdnd zice nahtr6, bunioard, igi
amintegte, inevitabil, de fotoSrafii, peisagii, vizute din
cdrfi, cinematograf, etc... El nu poate cugeta asupra
naturii decdt cu aiutorul acestor pretexte, acestor forme
moarte, acestor lucruri indeplinite de altii.
In atari condiliuni, orice efort sulletesc este steril.

Aportul copilului se reduce

la a umple schemele,

tiparele, sarcolagiile mintale, oferite de culturd, El nu

mai reface procesul, prin care artistul, de pildd, a aiuns
si lixeze natura tumultoasd pe cAliva decimetrii patra{i
de pdnzd, ci se instaleazi confortabil, in ultima lazd
a actului de intensi {rdmdntare, care este actul creafiei.
Automatismele, sehemele mintale, sunt nigte cosciuSe,
n

1) !(/alt \v/hitroan, ln vol. Fire de

ce, pag. 189-190,

iqftd, lrad. Ion Pillat, 1n Potlrele

170

in care_copilul ingroapd, pe r6nd 9i viata qi spiritualitatea, Se cunoagte legenda antici a miticului Ateu,

care era de neinvins, cAnd se sprijinea solid, cu picioarele pe pdmdnt, iar cind era ridicat, in sus, nu avea
nici o putere. Credem cd aceastd leSendi are o semnificafie addnci, Ramura desprinsd de tulpin5, e moartd ;
paserea smulsd din codru, igi pierde vivacil.atea, care-i
de splendoarea ; albatrosul, pasirea lascinantd a zlfilar
marine, in camera scundd, in care mafuozii beau gi
iniurS, face o figurd ridicoli, cu aripile sale lunsi 9i
elegante; omul sustras influenfei directe a naturii, forfei
re{ulatoare, viviliante, a pdmAntului, se,,decanteaz6",
daci se poate spune astiel, se super{icializeazi, devine
o fiinp fird un centru de Sravitate, fdrd o axd stabild,
o iiinfe capabild de necontenite 9i imprevizibile oscilafii
sufletegti.

Gandirea care urnple lorme elaborate de altul, e

sterild ineficientd,
,,Oamenii - scie Comenius - trebuesc initiati,
atAt pe.cit e posibil,
si devie infelepfi, nu din cirfi,
ci din studierea cerului gi a pdmdntului, a steiarilor gi
a fagilor, adicd ei trebuesc sd cunoasc5 9i si experimenteze lucurile prin ei ingigi" 11. Iar in alt loc : ,,Dece,
in locul cirtilor moarte, nu am deschide cartea vie
a naturii ?".
NeSregit, noi nu afirmdm cX ordgeanul n'ar putea
si qrnoasci gi sd experim enteze via\a, in toatd intinderea ei, dela culmile cu aer rarefiat, ninse de splen'
doare, pdnd la adincimile iniernului, cd el n'ar putea
atinSe cele mai inalte trepte ale progresului spiritual,
ba tocmai dimpotriv5, Ceeace lipsegte, in genere, ordgeanului este insd coloana viguroasS, axa inilexibild,
care si asigure, cu ri$oare, o unicitate, in varietatea
manifestdrilor sale spirituale,
Caracterul haotic al vietii moderne, conluzia densX,
versatilitatea dezolantd a busolei su{lete9ti, al c5rui ac
oscileazh, 1fu6. t[Saz,., a{itafia stearpd, ca gi plictiseala
irenrediabilb, care banlue in anumite straturi ord1) L A. Coaenius; Dldacltca Mogno, !rad,. Gd.rboviceanu, Ed, L, pag. 1?0.

171

toate acestea se explicS, in parte, prin

- directe,
lipsa prizei
la lorta regulatoare a naturii, Literatrrra gi filosolia se resirnt 9i ele. Ce sunt oare acele
cdrti bizare, cu personagiii stranii, dezarticulate, cu
gesturi ridicule de fantose, care, in locul inimii, au un
smoc de cilfi 9i in loc de creer, rumefug de iierdstrdu ?
$i ce sunt acele construclii fiiosolice tenierare, fantastice, cu aere de.violente originalitate, tinzdnd sd ristoarne totul sau, in cel mai rdu caz, multunrindu-se
sd puni in circulalie ,,puncte noui de vedere", care
insd se pribugesc dezastruos, pentruci, in realitate, nu
sunt decAt paradoxale inigheberi, meticulos elaborate,
din detritusurile altor sisteme de Sdndire,
sunt
- acevechei
toate acestea, decdt reeditdri, sub forme variate,
legende a lui Anteu ? Spiritul slndtos, intelifenfa vie,
imaSina{ia autenticd, capacitatea de vis, pornesc din
guvoaiele largi ale vielii 9i infrumusefeazd via{a.
Nu sunteti convingi ? Punefi mina pe oricare din
cdrNile lui M. Sadoveanu, dupi ce afi avut rdbdarea
si parcurgeli un roman de L Peltz, sau de Ury Benador
gi vefi avea, indatd, senzafia ci iegili la soare, dintr'o
pivnifd udi 9i pestilenfioasd...
Este deci natural ca, in locul unui filosof confuz,
dezechilibrat, straniu, morbid, sd preferi o huidumd
sdndtoasd. Sau cum zice un rus sceptic: ,,Ciubota asta
a mea, valore azd. mai mult decAt Faust".
,,Vrei sd cultivi idtei;genfa copilului ? Cultive-i
Iortele, pe eare ea are si le conducd- scrie Rousseau.
Exerciti-i necontenit corpul, Id-l robust si sindtos.,,
Se lucreze, si alerge, se tipe, si lie intotdeauna in
migcare, si lie om prin lorld 9i va ii 9i prin inteligenfd"l).
Forma{ia sufleteascd a copilului de fard este dar
organicd, vie, deci durabil6.
Rousseau dd in ,,Emil" o pregnantE descriere a
$ene$ti,

peisagiului sdu sulletesc.

m5rginite, dar ldmu,,ldeile sale * zice el
- sunt
rite: daci nu ptie nimic pe
dinafard, qtie multe prin
experienfi; dacd citegte, in carte, mai rau decAt alt
1) Rgusseau r

Emil, 'o', L, trad, Adamescu, Ed, L, pag,

75,

172

copil, cite$te mai bine, in cartea naturii; el nu are

spiritul in limbd, ci in cap ; are mai pulini memorie
9i mai multd iudecatd; vorbegte o singuri limbi, dar
inlel4e ce vorbegti; in fine, dacd nu gtie sE spund
aga de bine ca alfii, in schimb, gtie sd lacd mai bine
decAt ei" 1). Iatd-l pe copilul Sdlcian la gapte ani...
Merge la gcoal5. Nu gtie nimic. De multe ori nu
gtie nici al cui este. .Nu gtie sd stea ,,frumos". Nu
ptie si innumere nici pAni la zeee, La intrebdri, rdspunde monosilabic, sau pur gi simplu cu migcdri din
cap, Invdldtorul trebue si-l inve{e sh rdspundS, sd spund
cum il cheami., sd salute, sE umble curat, si se inchine
si spund o rugdciune. .In schimb, e neastdmpdrat.,,
Abia apteapti recrealia, sd alerge, s5 se sbengiuiascd,
sX se apuce la trAntd, sd ioace ,,la nasturi", ,.in chetre"
gi cdte altele,.. In deplini libertate, nu se simte insl
decdt acasd, Aici isi aratX el toatd vioiciunea. De multe
ori, mai ales vara, cAnti pdrinlii 9i copiii rnai mari
pleac6, i se lasE, in {rij5, casa intreagd- El trebue sd
stea de paz6., ca nimic sd nu se clinteasch, din iurul
casei,,sd dea rnAncare pXsirilor, porcului, sd dea apd
vitelului, sd aduc6 vaca, dela pdscut, etc,,. Degi i le
prescrie atribufiunile, e1 are totugi, destuld libertate, pe
care nu eziti sd gi-o exercite, Huidumd neastAmplratS,
,,face toate driciile", ,,cdte halea..." Spiritul sau inird
in elervescenfd: este stipAn ! Iatd dar ocaziuni loarte
pretimpurii, penlru inmugurirea sim{ului de incredere,
in sine, de independenli, de libertate. Fiind pus de
mic,_ in situalia de a se line pe picioarele proprii,
copildria sa este mai scurth ds cAl a citadinului. La
76-17 ' ani, este cu tot dinadinsul, ,,bdiat mare".
Cdldregte ca un cazac; ia parte activS la rnuncile
cAmpului; infrijegte vitele ; i se de sub ascultare copii
mai mici, la muncile unde nu sunt de lafd pXrin{ii ;
Iace chirii i injutf, IumeazA; se pregitegte sd se ,,prindd"
in hor5, dacd nu s'a ,,prins" inc5. De carte, nu se mai
preocupe, de fel. Nu numai cE nu s'a nevoit sd-gi
inmulfeascb cunogtinfele, cipdtate in gcoald, dar aproape
1) Rousseau, op. cit,, pag.2?8,

t13

cE a uitat gi ceea ce gtia, $i aceasta pentruci cea mai

mare parte, din acele cunogtinfe, n'aveau nici o lefdtur6, cu viafa gi rosturile sale. De aceea, probabil,
Pestalozzi recomanda; ,,Inainte de orice trdncdneald
din chr{i, invald pe copiii tdi si-qi cdqtige o pAine,.." 1),
In schimb, copilul a invdfat mult 9i temeinic, din
viaNi, Prin observafii gi experienfe personale gi-a indestulat, pe indelete, fare bdtae de cap, mintea 9i sufletul,
El cunoagte satul cu oamenii; cAmpul cu plantele gi
animalele, in mediul lor ; cerul cu semnele ; vremea cu
soroacele I luna cu basmele; dorul cu cAntecele,,,, El
gtie bine ce e o gospoddrie, Cunoagte uneltele gi metodele de exploatare ; cunoa$te miiloacele de valorificare.
Daci a uitat, cu totul, geoSrafia continentelor, cunoagte,
la perfectie, regiunea cu vdile, cu apele, cu megurile;
dacd a uitat definifia slerei gi ielurile triunghiului, gtie
s5. innumere, cu precizie, sd socoteascd, incdt nu va
putea fi ingelat, cind va curnpdra ceva, .ori cAnd igi
va vinde. produsele, Sub in{luenla ambiantei morale,
a invifat, deasemenea, sd lie respectuos, indatoritor,
om de omenie... El gtie sd munceascd, dar sd se qi distreze, Dapd zilele de muucd, sdrbltoarea e in totdeauna bine venit5, Aduce destindere, voe buni, retacere
fizich 9i sufleteasca. Atunci el se spale, igi schirnbi
rufele, imbrach hainele bune, i9i vbxuiegte incdlldmintea qi mer{e la hord.
Fetele nu primesc o ,,educafie" deosebitd, PAni

o oarecare vArstd, toli copiii se supun acelora$i

datini "pedagogice". Instinctul biologic nu se desminte
insd, Dela o vreme, bAieiii $i fetele incep ei ingigi sd
se indrepte cdtre preocupdrile 9i situatiile proprii sexului 1or, asa dupd cum Achile, pe care mamd-sa il finea
la Scyros, imbricat fatd, intre fiicele regelui Lycomede,
spre a scepa de rdsboiul cu Troia, la o strata$emi a
lui Ulyse, nu putu sd-gi renege sexul r
Am si ghicesc indatS,
care
zise Ulyse,
- firL
- lete
- sune
dintre
este fl5cdul.,, 9i puse,
veste, sd
trAmbifa de rdsboiu, in fafa palatului re$al, unde era
la

1) Peslalozzit Leonard

9i Aerfiuda,ltad,I. Rddulescu.Pogoneaor pag, 153;

114

ascuns Achile. La auzul alarmei, fetele o luarb la fugd,

inspiimintate. Flecaul insd, degi se linea fatd, au se
putu stdpini, 9i se repezi, fdri si-9i dea seanra, la
armele din perete..,

Cum se vede, in ,,educatia" copilului Sdlcian, pe

lingd unele elemente pedagogice sdnXtoase cregterea
in spiritul traditiilor strdvechi, libertatea, contactul
permanent gi direct cu natura, pre{dtirea pentru viafi,

multe lacune, Sau mai exact : multe

- surprindem
qi frave
lacune,
Cregterea sa nu constitue, pentru pdrinfi, un motiv
de nelinigti, de febrd, $i aceasta nu pentrucd sdteanul
n'ar line la copii, ci pentruca el gtie cd toate se implinesc, dupi rdnduiala de sus, Dacd copilul nu-i dotat
din nagtere, .,n'ai ce-i face, n'ai ce scoate din e1,.,",
Totul sti sub obldduirea lui Dumnezeu. CAmpul se umple,
dela sine, cu iarbd $i flori; bobul aruncat in brazdS,
rdsare fdre concursul omului, cregte gi rodegte. Phs6rile cerului trdesc, se inmulfesc ai umplu slevile cu
voiogia lor. Tot astlel gi copilul: dacd-i dai hrand 9i
imbrdcdminte, cregte pe nesim{ite, se invArtogeaz5,
prinde vind, se rupe la crescut gi odatn te pomenegti
cu el mare, voinic, lat in spate, umflat la mupchi. De
invifat, ce si-l inve{i ? Nu observi el cum merg lucrurile, in casd ? Nu vede el ce-i in lume ? Nu vede el
ce face hla, ce face elalalt ?.., Ce e bine gi ce nu e ?
Ce trebue sd faci gi de ce trebue sd te fere$li ?
Copilul nu-i supravegheat, indrumat, dirijat, cu {rije,
cu fervoare. Din moment ce s'a infiripat, cAt de cit,
are toati libertatea, Umbla de ici-colo, se ioaci, se
imprietenegte cu cine-i place, contracteazd, necontrolat,
obiceiuri bune gi tele, zice vorbe urite, iniur5, strici
$i ata mai departe, Firegte, pdrinfii tind si reprime
apucdtufile neconforme cu vederile 1or, despre ,,educafie"; copiii recurg inse la libertatea de care dispun
gi le practicd, in ascuns, cu pasiunea crescutd a lucruetc,,,

rilor oprite,

Cregterea copiilor este apoi lipsitd de suportul

'teoretic, care lArge$te orizonturile 9i deschide eclusele

115

idealului. Forfele lor sufletegti n'au posibilitatea de a

Ii suscitate gi iertilizate de idei mai inalte, care se
depSgeascd rnediul. ,,Educafia" este o viguroasi empirie
tradi{ionali, cu mici variafii, dupd firea gi pornirile
pdrin{ilor, care, cum observd H. Rolin, tind, in mod
incongtient, sd-pi {ormeze copii, dupd propria lor imagine, Aceastd empirie asiSurd, in mod admirabil, letrtura ampl5 9i neintreruptd, cu pdmanful, cu strimogii,
cu coarnele plugului, cu minunea holdelor, cu florile
cdmpului, cu bldndelea dobitoacelor agreste, inlienunchiate de munce,.. In latura ei nefativd, lucr6nd impotriva schimbbrilor, tinde insd sd zdddrniceasci orice
tentativd de innoire. Iatd reversul,,,
,,Peda[o{ia" sdicianului nu-i deliberat5, ci spontani gi inconsecventd. Ea nu-i practica statornicd a
unor principii ci o manifestare de temperament. De
aici, ineSalitatea stringentd a atitudinei fa[6 de copii.
Pdrintele se aratd cdnd riguros, pAnd la tiranie, cAnd
duios, cald, explosiv, cAnd desinteresat, indiferent,
In linrile ei mari ,,pedaSogia" Sdlcianului se alimenteazd din trei surse: credinta 9i practicile religioase,
bunul simf 9i necesitdfile de traiu, adicd din cele trei
nesecate isvoare de fdptuire, indrumare, modelare:
Biserica, Lumea, Munca.
Salcianul vrea ca copilul sdu si lie ,,9i el la rind
cu lumea", adicd sd aiunge om cumsecade, cinstit,
respectuos ; sd nu tie zurbagiu, inSimfat, dar nici ,,prost4,
adicd sXl calce oricine in picioare t sX fie muncitor,
harnic, priceput; sd fie datina; intr'un cuvdnt, sd fie
,ofi", - om ,,d'ai nogtri", ,,cum am apucat.,."
Pentru aceasta ii sunt de ajuns experien{a, gi
observaliile proprii ca 9i slaturile suplimentare care i
se dau, de cdtre pirinfi, in ocaziuni potrivite, ca pi de
cdtre oricare om de bine.

lII,

_ SATEANUL SALCIAN

Shlcianul 1) este

om

de .ges.

De staturd

millocie.

De obiceiu, bine ficut. FAra a fi mdndru, poartd capul

sus r din obignuinfa de a scruta zdrile, pind 6eparte,
acolo unde cerul cade abrupt peste cAmpuri,
Mersul lin, ca al apelor.

1) S'ar pdrea ce comitem o eroare, vorbind despre Sdlcian, despre

sdteanul din Selciile, I:{rn sd ne relerim, special, la catare, oli cutare sdtean.
Nu existS, io realilate, sd{eanul SElcian, dupd cum nu existd,,omlrl, ln Eienere",
Existi cutare $i cutare Selcidn, cutar $i cutare om, Iiecare cu trdsd.turile qi
particularitdtile sale. Pentru cd viata' eare svacneste ln liecate Iipturd, degi
tagne$te din acelag isvor, ia, in maniJestdriJe sale, ln lmplinirile sale, lormele
cele mai variate. Di:t acest punct de vedere, viatd lnsemneazi cor{iere, diversitate. schimbare neincetate qi incalculabill Nu existi doi oameni absolut
asemanetori. Chiar numai faptr.rl cd unul ocupe un loc, ln spattu, iar seldlalt
altul, ce pe r:aul ll numerotdm cu t, iar pe celdlalt cu 2, ridicd, iatreei, o
sum.d de deosebiri. Aceastd multipliciLate este cooditia vietii gi decure din
diuamica ei Totu$i, in imensa diversikte,. pe care o dau existentele irrdividuale, exisl.d anumite acolade, anumite linii de unire, care lac clr putinld o
orientare mai rnult sau mai putin aproximativd, in dilicilul domeniu al sufletului

omenesc.

unei

cit

Cea dintdi gi cea mai puternicS impreiurate, care lucreaz6 ln favoarea

de relative flnitdti de manifestare, o creazd grupul social. $i este de
observat. cum alirmd S/. Lay, ci orice om este
al unei comunithti
'membru
otanice, lormatd de pdmdntul, de aerul, de apa,
<ie iumina $i terEperatura,
de plantele, animaleJe,qi oamenii locului, in care comunitatea irdegte". (Vezi
W, Lay t Die Tolschule, Leipzig, 1q11),
Faptul acesta creaza anumite trasdturi, mai mult sao mai putin latente,
dar deslul de viguroase, care unesc pe toti indivizii, dintr'o comunitate gi
care Iac si se poati vorbi de earactlele proprii ale acelei comunitdfi, Atari
tl5seturi depe$esc individrl, dar li sunt imaneDte, pentrucd nu pot si triiasca
decdl ln el 9i prln el. (DurLheim; Sociologie et Philosophie, pag. ?9j.
Este un loc comun, in psihologie Si jD pedagogie. ce orice individuaiitate, ca sd po&td exista, trebue sd se adapteze mediului lizic ai moral, Prir
aceasta, nu se opereazd o anihilare a i{dividualitafi, ci nsmai o acomodar:e,
o aclimatizare, prin concesiuni succesive. La impresiunile provocate de mediu,
individualitatea rispunde prin reactii, Aceste reactii. mai ales la indivizii de
acelag nivel, cum este cazul ln satele noasire, mici grupuri 6ociale, aiung se
Iie aseminetoare qi chiar mai mult decat atat. Nu este dar un fapt surplinzdtor cd, cu timpul, se creazd anumite aminunte, anumite imponderabile, anumite patticularit6ti, care configureazd, ln mod specific, pe individul dintr'o
comunitat. Peste temprameDt, peste ,,datul" psiho-lizic, se greleaz5 a9a dar
idei fi sentimente, care, propriu zis, n! sunt ale loastte, 1ffund, alirmi ln

t77

P"St alimenta{ia este, in general, frugald, mult prea

"frugald,
Selcianul este vigluros 9i rezistent, dovedind o
putere de muncd uluitoare,
vorba, Iiregte,'care
de
- este
munca bruti, istovitoare, munca
care desiigureazd.

urAtegte, munca de vard, in cAmpul caicinat de Sroasnice canicule. Inegrit,_ cu frgura surpatd, impdroqiti 9i
amdrdii, cu ochii prdbugiii, in orbitele a,seineni' unor
cratere stinse, aproape cd nu-l mai recunogti.
Se luptd, din greu, cu pdmAntul, dupd vegnicul
legXmAnt !

Nu lipsesc, printre Sdlcieni, exemplare de strdlucire biologicd. In asmenea cazuri, natura a vrut, par'ci
sd se intreacd pe sine- Sunt unii inaifi, voinici. riasivi,
ca nigte blocuri, cu piepturi iar$i de Faistaff, puternici
mod categoric, ce , ,,Realitatea unei mad pirli, din lenomenle psihice, std tocmai
acea c5, la p_roducerea 1or, iau paite o rnultime de i"air;i, o.r.l.aa""
intr'un_sutter9gc", (Wund: Logik it, 2_re Airt. rsSi, iii.' id_Zsl,

ilr

'apolr Studii Filozofice, volum l. pa. 105).

C. R. Motru,
"t
Lasir ca uoii. ca Lewy Bruhl. Natorpi E. de Robertv. Durkhcim allli,
$i
au.mers prea deparie, 1n aceast, directi, alirmind ci, irotot a"
in,li_
vidul a.r [i o purd abstracliune, ca atoeul iizicianului,
^"jl"l
- ljar nu se poaie contcsta. de nimeni, existe ia uDor tr:iseturi comuue,
iDliripate prin ac!iunce ienra a nediutui Iiric si moiil.
rru.atu.l"-"uijJot" ,n
notriunilor.. lD Jelul dc a (rndi. de a simli. in deprin_
llTlu!:h t1,9"TtTii"iea
derr.
ID
practi.i
religioase $i morale, elc,
-obrceiuri.
, Mediul . anlreneaza pe irdivid 9i se strddueqte si_i impuni coDceptele
<i_ valorile
sale.
dau dreptul,.l ui
__--^,--1f:"!:.fapte
.
.Durkh eim sa aiinne cb. din ..acliunile $i
reaclruD e care au loc inlre
indi\izj.
sc degaieaza o vialar meDtald, cu totil
noui" {Lturktr'eim: s-ociologie pl phllosophie, peg_ g5).
acest ungbiu de vedere.
pbar. a"r'vorLidc ripuri psihice. chiar
l"baceJ?taSi.societ;li.
^ sarur.
"" sociale
rn
intre clasele
fi, mai dcparte, ihiar in sanul
acerelasJ
clase sociale, dupi anumiL circumsiante de loc, ocupalii, iD uente.
etc.,.
oor 7rcem, ., Jitean ul selcian.'. nu aveminvederetnanuruesiilean,

-,,,_
cr
trput)-ulo,
abstract al Silciaoului, care nu corespunde unui anume Sdlcia
in care se pot reg{si tofi, pentruci acest tilp a l""it ai" uupiupon"r"., udaro
suti, a doue sute, a o mie de Sdlcienr.
., . Deaceea, vorbind despre Selcian, in genere, nu lacem dec6.t sI evider_
flem lot ceeace-' uDe$te pe s;lcieni, toate Irasalurije comune. orezenle in
ItTbl. lL ?-i..ll credinh.,erc.,. ldsand, lao parle. ror ccea ce_i despatte, ca
manrresrarl strrct rDdlviduale.

_ Este un lucru cert cA sateanul nostru nu poate Ii conlundat locui_

torii niciuneia, dintre comuneje vecine. Ciordnenii, a! plt,ar,- po*t"cu
life";"
groase.-cu boruri r':eri. briu alb. ori albastrr.r, haine ,"""prit"l i"'1,if.*""

lanei negre;. Satcienii poarta palarie obignuiia. de

cu boruri
potnvrLe..brdu rosu ti haine vopsite negru. de boiangiu. orifetru,
de {osDodina.
ln Lroranr. palatalizarea ljrbjalelor estc cu iotul rard, pe cand -i"tili.*",
tn Sakiile,
este_ fuecvente, Ciorinenii sunt molt mai preocupati a" piolt"*J"
In
gasesc si secranti, dar 9i .'p,i",,ii"i ;;;ii"
;';'O";;;i.b"._
,Ciorani se
orgaoizeaze demansrrat;uni si in comunele r.eeine. Addncata, cu
iilll;,,:*9
populalia ei de c.et_ri$li de$i numai la 7 hm, depirtare. se deosebeste si
mult ln por[. ln limbajul pebrrif, in obicejurile de CriciLur, in obiceiuriledemai
la
12

1i8

ca ursii, Codin Sandu, Epseghie Lemnaru, Manoili D,

Petre, Mitoi Mocanu 9i aI1ii, par coborili de-a'dreptul
din paginile epopeilor homerice: {rugti, colfurogi, de-o
vigoare teluricd, asprd, vehementd.
Tot aga femeile, Natura se aratd cu ele, nu numai
plind de ianlezie, dar gi loarte darnicl. Cele mai adesea, Iemeile gi fetele sunt nigte vl5j$ane prospere, voinice $i sdravene, cu carnea sdndtoasd gi dur6.
Femeile muncesc, in cAmp, la rAnd cu bdrbafii :
sapi, secerd, ridicd snopi, incarcd saci, Din aceasth
cauzd, mu$chii le sunt desvoltali, piciorul mare, iat
mainile beteturite. Pantofii, pe cari ii pur in zilele de
sdrbitoare, le sunt prea strAmfi; rochiile de mdtase nu
le cad bine ; pudra 9i celelalte amdnunte ale sumarului lor arSenal de infrumusefaie, nu'gi liesesc o aplicare
fericitd, Aceste ,,binefaceri'', ale civilizaliei, lueteazd in
defavoarea lor. Nu le avanlaieazd' de loc. Ele sunt mai
lrumoase

in

hainele obignuite, adicd ne,,$dtite", cu mer-

sul liber, cu migcdrile nesilite, cu frunfile senine, ca

nitte tulpane,,,
In Senere, siteanul Silcian n'are

o via{i sufle-

teascd prea complicatd. Valenlele sale, relativ, par ugor

de determinat, daci ne raportdm constant, la ameste-

cul habitatului cosmic ai al ambiangei morale' Nu cd

via{a sa psihicd n'ar avea o intensitate remarcabild gi
o gami destul de pitoreasci, dar ea, in concepfia noastrd, pare ugor reductibild la cdteva dominante.
Obignuit sd calce drept, sprijinit solid, pe talpa
mare, ceea ce-i dd un echilibru, din rosturile edruia
Dqnti, inmormerntare, etc.,. Glodeanu-Sdrat, la clrca 15 ka., liae par'ca cu
totui de altd rdiune. In concepiia SAlcienilot, locuitolii din Glodeant-Sdrat
sunt cu totul decizuti, din psnct de vedere rnoral; sunt bdt5ugi, lE$elebri,
ieluitori de tdrani, vicleni, sengerogi, etc.,, Un Glodean nu s'ar da iEapoi, se
tae Eatul calului, spre a-i fura clopotul,., Aceasta mizerie morald est] Prinsd,
de Sdlcieni, lntr'o lormuid lapidard: ,,La oase, la Glodeanu,,. .Pe Glodeaq ll
curostl cat de colo: cu pantaloni de doc, purtind vara cimaga pe dinaJar!,
cu pdlSria blead, si privirea dubioasd. Sdlcienii nu piea au legdturi cu Glodenii, Se tem de ei,
Asa da?, intre locuitorii comuielor limitrole, Sdlcianul se alirmi eaun
tip biDe conturat, cu obiceiurile, deprinderile, vorba, caracterul gi firea sa,
Si ln aceste comuni vecine, avenr de-a-Iace tot cu populatie curat rotuaneascd, cu tdrenime crescuttr ln zarea camp{lui, sub acelag $oare, lo bdtala
acelorasi vantuli.,. $i totuti,.,
Eadem, sed alter I

l'19

nu-l poate clinti nici cursul vremurilor, el profeseazd

o atitudine corespunzdtoare gi in domeniul spiritual;
prelerinfele sale mer6l, intotdeauna, spte problemele
limpezi, cu date clare gi obiectiv precis. GAndurile fdri
rost, sentimentele tulburi, nebuloase, in dinamica acestei iormule, cad, invariabil, spre marginile sulletului sau
deschis lar$, asemeni cAmpiilor.
E de observat cd iostinctele fonciare, sunt incd in
stare virind. Deaceea Sdndurile gi afectele sale, sunt
bine incorsettte, in tentaculele lor. Pe deasupra tuturor aplecdrilor, planeazh viguros, hain, ca un fel de
premize.maiori, sentimeotul existenfial,
sentiment
pentru
tot ceea
care-i provoacd o neincetatd repulsie,
ce insemneazi o deminuare a vieiii, o restrdn$ere a
ocaziunilor de contact, cu viata, in aspectele ei dinamice, neast6mpdrate, pline de tumult.
Asemeni chipului sdu tern, vAnios gi trainic, ii
sunt gi manifestdrile sulleteqti: cantitativ reduse, dar
ca amploate, pdstrAnd acea vi$oare, pe care nu o po{i

intAlni decAt aici, idngi pdmAnt. E lucru cert. El a

crescut cu memelige, din pdmint dur gi infelepciune
din bitrdni, adicd cu hrani virtoasX, asprd. N'a avut
sd recurgd la concursul ariificiului, care a dus, in lumea
moderni, la decantarea gi perversiunea $ustului, la
molegeala simfurilor, la contra{acerea intreSei viefi sullete9ti, In sulletul ldranului din Snlciile, ca intr'o pddure
virpini, sentimentele adAnc implAntate, se imbind infricosetor, intr'o vastd arborescenld. Ci sufletul ordgeanului, al citadinului, care a crescut la umbr5, ne ars
de soare, ne bdtut de vAnturi, sugereazd imaginea unui
squar, a unei grddini{e pleometrice, elegante, cu flori
multe gi irumoase, aduse - bineinleles...
din ser6:
totul aranjat cu chibzuiali, cu gust, pentru- ca si plac5,
Di{erenfa este evidentd: in primul caz, lacreazS,
natura insigi, abundentd, tumultoas5, cum zice poetul :
,,Uite'n livadi stupii,
Uite'n vifore lupii,
Uite cerbii,
Uite firul ierbii,.,
Y ezi,

Herghelii, stoluri, turme, cirezi?,,,"

180

fn al doilea caz, voinfa omului r bine intenfionatb,

stdruitoare, credincioasi unei conceptii, unei estetici,
. Opera naturii este meteu vie, mereu atrdgdtoare
gi misterioasd; opera omului, interesanta 9i admirabila
sa operd,_se rostogolegte insd, in mod fatal, cbtre declin,
se demodeazS, se prdfuepte 9i dispare strivita ridicol,
de uriagul gi inexorabilul vertigiu al timpului.
CAt ne inveselim noi azi, de pilda, de epoca mazurcii, a gulerelor scrobite, a literaturii gra{ioase 9i efiminate, cu ila-riante prefiozitENi gi neslirgite nimicuri,
peste care colbul uitdrii s'a agternut gros,. binefdcetor,
prolilactic. $i crit -se vor inveseli generaliile de mAine,
de propria-ne infatuare,.. Pe cdte vreme natura gi
fdranul se ,,fin locului". Cum au fost aga r6mAn.,,
Omul nostru a risdrit din pimdnt, $i a trdit in
sloatd, Dar a putut sA priveascd, nestinlherit, cerul,
cu nourii care se strAngi, ca o turmd de berbeci, cu
fulgerul gerpuitor, care despici indltimile, cu curcubeul,
care barioleazd fascinant cerul adAnc, cu soare, cu
lund... For{ele multiple, care vin din slevi, ca gi din
adAncuri, care se adund, se intretaie, il cuprind gi-l 1in
permanent. in raza lor de influentd.
, ,,Istoricul - zice V. PArvan, - urmdrind liniile
devenirilor spiritului
omenesc, nu poate sd lase, la o
parte, Iorla reSulatoare a pdmAntului, din care gi noi,
oamenii, nu suntem decdt o parte gi de care fiageda
noastrd. viald este legati ca valuln de marea pe iare
aleargd" t;,
A9a cd fard

nici o exagerare, ldranul nostru gi-ar

putea incepe cam astfel confesiunea:
,,Cite pu{in sunt dator,
Ferd se-mi Ii dat nimic
tuturor:
$i lemnului uscat 9i biltii- stdtute
$i llorilor gi pietrelor gi vitelor bdtute,.,,,2),
cu elementele naturii, se manifestd,
.la Fraternizarea,
tdranul nostru, printr'un puternic sentiment de incret) Vasile ?nrvanr Fotme ji ldei, pal.58
2) T. Ar{hezi:.,Md uir,,, tn ,,Carticic; de seara,,,

181

dere in sine, in forlele sale. Aga se explicd 9i atitudinea lui latd de cursul vietii: clar5, Idrd indoeli 9i
aprehenziuni. Dur gi ireductibil, cu o tdrie revdrsatd
din surse care-l depdgesc, el infruntd, rdspicat, orice.
Aceastd atitudine nedeliberatd, reflexd, e cea mai sdnitoasd, Ea are deschise toate cdile. A nu-ti chinui mintea, cu tot felul de ipoteze, a nu incerca nemiloase
complica{iuni lduntrice, in fa{a faptului simplu al vielii,
e singura atitudine generatoare de linigte gi mul{umire.
Rafiunea cAntdregte, temporizeazd, distruge elanul,
macini nervii. Si'i chfur zadarnicl Cine a putut vreodati transcende, prin ori cAte sforliri, limita infeleSerii omenegti ? Pe cAt se pare, destinul omului nu-i acela
de.a in{elege totul, ci de a face, de a servi, de
a lupta, de a io{runta tot ceea ce i-ar pulea leza

Iiinfa lui fizicd 9i morali. Sunt de amiritit, in acest

senz, celebrele versuri ale poetului belgian Verhaeren,
poetul forfei:
,,Homme, tout alfronter, vaut mieux que tout comprendre,

La vie est A monter et non pas A descendre...",

Realismul Silcianului se irnbind insd, in mod firesc,

cu apreciabile disponibilitdfi de vis gi iluzionare. Sub
actiunea curentilor de inaltl irecvenfd, sulletul sdu
senin, ea o eglogd, intrd in efervescenfS, se incdlzegte
qi cdntd. Peste realitatea decoloratd coboari, deodatS,
ripolinul iizat al poeziei, Se inliripi atunci acel etetat
sentiment: dor, alean, expresie a unei dense euforii
interioare.

Aleanul este o locarnd deschisi spre cer, spre

imensitate, Este produsul nevoiei certe de Sratuitate.
In fond, aleanul este o succesiune de momente de artd.
Pentrucd presiunea, supracregterea, supraabunden!a vielii lSuntrice, duce la artd,
Prin alean, sufletul prea inbAcsit de proza vie{ii,
de suferinfi gi noroiu, i9i recapitd echilibrul, risufl5,
se lnvioreazd, Se reface. CAnd ti-a implinit acest rol,

aleanul dispare. Dispare printr'o lentd evanescenlS,

intocmai ca fumul din ligara groasA, cu foaie de porumb,

182

a Silcianului, care descrie, in aer, chipuri, rotogoale

alburii, din ce in ce mai gterse",.
In vieala Silcianului, locul oricdrui criteriu filozofic,
sau indreptar practic, il tin o logied natural5 sdravini

gi un robust bun sim{, capabile sd dizolve, in aciditatea

lor, ori ce tentativi de neseriozitate.
Inteli$en{a lui e sdnitoasi, dar rectilin5 ; o inleligenfd viguroasS, dar boanta, care nu infeapa, ci di
br6nci. In toate insd, aceastd inteligentrd pestreaze o
anume mdsurX. Din arbaleta ra{iunii sdteanului nostru
n'a sburat, nicicdnd, s5$eata acerb6, care si isbeascS
brutal in tainele iirii, si asedieze ceral, sd incendieze
universul. Toate sunt de la Dumnezeu. $i ce nu {i-e
dat sd pricepi, n'ai sX poti pricepe niciodatd. Deaceea,
nimicul nu se complicS; firul nu se desface in patru.
Judecata sa, fari a li greoaie, se spriiine {Srdnegte, pe
picioare late. Nu face deci sd se apuce de echilibristic6, si se dedea vira$iilor iniltimilor: slebiciunea
spiritelor perveriile de culturd. ZacFr allii de boala
neantului, de miragiul spafiilor I El se simte bine aici,
instalat comod, in realitatea concretd, care cu o subtire
pulbere de poezie, ajunge destul de suportabild...
De obiceiu, bine dispus, pagnic, om de omenie.
$fitos nu, dar istet, g5galnic. AdmirI curaiul, forla 9i
,, ddgteptdciunea ", Cartea, in ochii sii, are lln prestiEiu
de_ proporlii nebXnuite : ,, Cdnd imi fdceam ib staiui
militar : povesteste Stan i. Anghelache
era, dom'ie,
un sergent care cin'punea mAna p'un- iurnal, zicea
ca pi ap5,.. Uscr la cap ! Cum putea el sa citeascd,
dinir'o datd ? Socotelile le fdcea, din gind, la tepezeal\,
Pfuu !,.. Can 'eram la cAtea-o tem5, sb contra cu ofiierii.."
In cinste, Salcienii nu prea cred, Arr vdzul ei
multe : ,,Hei,,. s'a 'dus vremur'le-alea.., "
La primdrie, se face mdncdtorie. ,,Nu gtii, cAnd
eia Gheorghe Nedea primar ? Nu mai aveai loc dd
neamuri ! M'am dus 9i io oda!5 " Zic t ,, Dom 'primar,
dd-rni 9i mie o iAmate'n islaz !" Da 'el ; ,,Nu mai e,
neicd, ai vinit cam tdrzil..." $i dupd aia, am auzil c'a
dat I' alde Radu Marcu, I 'alde Ceparu, 9i cdte-un pogon,
me, nu mai pufin" (lon Sterea Soare).

183

D. Ranla
ban$d ?
std
alde
Nea
Gheorghe
digeaba
ceanu: ,,Adicd
La bancd, cel pufin, holii in le$e.,, Ion

Si i-o spui lu'altu ! Le miroase a baoi, le miroase'.."

Nici pe la comitetul, penlru construirea nouei

biserici, nu prea-i lucru curat. Cd prea tin unii morfig,

sd intre 'n comitet. Marin Sandu : ,,Ce tot dom 'Fanice,
dom'Fdnicd? Sr mai hie I 'altii. I'aiunSe ! Ohoo !,.' Ca
dice ? De cdn' cu biserica, a'nndpArlit. N'ai vdzut, 9'a
pavat, pin curte. Di unde gtiu io cd aia nu-i cdrdmidi
di la biseric5 ? N 'a 'fost toate pd mdna lui ?"
Sateanul nostru examineazi situa{ia, prin prisma
delormantX a interesului, produce arSumente' emite
pdreri,
bdrfegte, fdri pasiune, dar cu destulh voe bund.
- Firegte,
nu-i spune omului in fafd. Caracterul sdu
bdnuelnic, retractilf expresie a veacurilor de umilinfi,
ii indich cd nu-i bine sd ,,i'o tai dintr'odatd", Te pui
rdu. $i te pomenegti ca mai ai nevoe de ei. Dar a$a,
coalea, pe marginea ganfului, dintr'una 'nlr'alta, poti
s5-i dai-gata, consecutiv, pe to{i fruntagii satului. Aga
este el: supus, respectuos, plecat pdnd la pdmdnt, ceea ce nu presupune insi gi convinere, sinceritate,
In enere, raporturile sale, cu cei mari, se $reieazi pe
un sentiment de universala neinued,ere t scepticism
resemnat, conciliant, dar cu atdt mai arnar,
Urmag al generafiilor de ioba$i gi cldcagi, care,
secole de-a-rdndul. au robit pe mogiile boerepti, nu se
poate debarasa, de o an'umitd deficien!6 psiholoSics.
Vigilenta cenzutd, pe care o aplicd $esturilor, in fala
celor mai mari, vorbele onctuoase, evazive, su$ereaz!,
insistent, ima$inea spindrii incovoiate, de samavoinicie, la scara conacului boeresc.
Hereditatea, cum aratd Th, Ribot, este un iel de
memorie a speciei. In fiecare ins, in parte, ideile 9i
obiqnuintele strdmogilor trdesc, sub infdligarea unor
amintiri, adeseori incongtiente 9i tulburi, dar intotdeauna
prezemle, neagteptAnd decAt momentul oportun, spre a
iegi in plinh lumind. Pe drept cuvdnt dar, putea Au$uste
Comte si a{irme r ,,Le cerveau des morts $ouverne
les vivants",
Umilinfa, neincrederea, aprehensiunea, sunt, {iregte,

184

o parte .din multiplele gi variatdle ,,enframe", trarsmise

pe calea hereditifii, de generafiile trecute,
Intr'un astfel de sol sufletesc, a putut sd se desvolte,
nestin$herit, un aecrudescent sim{ al ierarhiei, - simf
care domini tiranic toate manilestarile sale,
Este, desigur, un spectacol grotesc sa vezi un fdran,
cit un munte, cu ciciula in mdnd, sfios, umilit, speriat,
in lala vreunui iandarm, sau a unui funclionar comunal,
care, intr'o monstruoasd hipertrolie a mizeriei sale funcliuni, calmeazd, bate cu pumnul in mas5, acuzi 9i amenintb. fnranul obidit c;,ut[ tot spre pdm6ni. Ochii sei,
cdnd se ridicd, nu privesc, ci implord. Bratele nodoroase, cu mugchii incAlcili 9i umilali. ca reddcinile de
salcdm, mAiniie aspre, cu stiSrnatul sfAnt al muncii, participi 9i ele, in chip dezolant, la umilinla insuportabild
a acestui trist spectacol. Mai natural !i s'ar p6rea sd
vezi, de pildd, namila de fdrao, cu for{a lui teluricd,
ingfdcAnd, de Suler, pe importantul persona$iu, grav gi
vid, In miinile sale, n'ar pdrea decdt o marioneti, o
fantogi ridicoid, agitindu-se in aer, desumflatd qi lamentabild.
Seteanul nostru nu poate insd, sd facA a9a ceva:
mai dd de vreo,, ,,daravel5", de vreo ,,pacoste". Mai
gtii? Mai bine aga: sh taci, se ioghiiS. Iar dacd gi prin
faptul cd tace este vinovat, rnai poate da ceva, acoalea,
un pui, o giinA,
- numai sA scape de ,,bucluc"..,

Acest nistrugnic simf al ierhiei igi are insi un

corelat deopotriva de nepldcut, care se traduce intr'o
atitudine dur5, mult prea duri, practicatd in familie.
Brirbatul este, in familie, un dictator cu puteri depline.
Autoritatea sa redutabili nu decurge, pe cale de consecinte, din raportul de forle i ea este preexistentd gi
impre scr ipti bili.
,, Autoritilile
- dupl Ludwig Stein - sunt centre
de fortd",

1).

ior{5 fizicd sau psihici

In Senere, in geneza autoritS{ii, se deosebesc doud

stadiii primul, existenla unei superiorititi de lorfe; al

doilea, impunerea acestei superioriti{i.

Cit timp supe-

der

Ge{enwart, pag, 412.

1) Ludwig Stein, Philosophische StriimuhgeD

185

rioritatea nu tinde si se facd simtitd, ea este o autoritate, dar numai virtuald.

Autoritatea sdteanului Salcian, in familie, este inse,
intotdeauna actuald 9i acerbd. Fiind personald, aceastd
autoritate este variabild, ludnd cdteodat5, in desfdgurarea ei, forme inexplicabile. Femeia gi copiii se subord,oneazd, de reguld, din teamd, mai rar din respect
gi mai rar din convingere. Hotdrdrile capului de lamilie
sunt deiinitive gi categorice. Fafd de ele, nu se poate
lua decAt o singuri atitudine: atitudinea receptivd, care
duce la implinirea lor intocmai. Ca impdratul roman,
el se vrea temut, nu iubit,

Inaintea birbatului, femeia tace; copiii, nici ,,nu

sufle".

Fald de iemeie, bdrbatul nu se poartd cu cine gtie,

ce gingdgii. Dragostea sa este simpld, dar iructuoasi,
soldAndu-se, deseori, cu 8-10-12 9i chiar mai multe
odrasle, din care
- bineinleles !... - peste jumdtate
pierr).
Femeia este un tovardg de vieafh cu totul subaltern. Peste procreafie, atribufiunile ei sunt nelimitate I
in cas5, in preajma casei, ca 9i in cAmp, unde muncegte la rAnd cu bdrbatul, Ba 9i mai mult, Cine a vdzut
cum lemeia muncegte pdnd la slinfitul soarelui, iar dupd
aceea pornegte pe jos, citre casd, unde robotegte pAni
noaptea ldrziu, penku ca la risdritul soarelui, sd fie,
din nou, la cAmp, cu m6.ncarea in spate, preSdtiti in
zori, spre a munci i:rrdgi, la rdnd cu ceilalti, nu se poate
sd nu se induiogeze,
Existenla femeiei este obscurd gi chinuit5, Deseori
viala sa ia formele unui adevdrat martira{iu, Dureri
inibugite. Drame, care se corisumd negtiute !
In majoritatea cazurilor, femeia nu zice berbatului
pe nume. ci ,,'mneatale", ,,matale", etc,., Nu-i mer$e
inainte 9i nu-i ,,tae calea", In toate, birbatul intAi.
La mdnie, sdteanul Shlciao este groasnic. El pro1) De pildd: sotia lui Radu Anghelache a ndscut 16 copii, din care,
lriesc numai lrci ; solia lui Chill Avram. t4, din care trdesc 4: sotia lui
Anghel N, Nan, 10, din care treesc 3, Cazurile sunt Ioarte num".oa"", A*

ales cebva pentru exemplificare,

cedeaza discrefionar, bdtAodu-gi femeia, in Nipetele

copiilor, pina la sine. Este un spectacol pe cdt de
dur"ros, pe atAt de frecvent, din nefericire.
Pentnr copii, aceiagi peda$oSie sumari,, in care
orimul loc il ocupd arAumentul contondent al balului,
ivlai ales cand taial esie,,beut", ceea-ce nu se intAmpld
Drea rar. oentru cd, de la o vreme, Selcieoii au inceput
vii, deci vin 9i {uicd. Consumatorul, din oficiu,
ra
"iba
este el, birbatul. Acsste biuturi sunt, cum se zice,
ad usum delphini,,.
Nu-i ootba, Sdlcianul bea 9i la cArciums' Acolo'
el gdsegte o atmos{erd lavorabild, care'l antreneazl'
Baritur. de unul sin$ur, n'are rost, e tristd"' Alcoolul
este creator de societite. El nu-gi poate da toatd mdsura
abiectei sale spiendori, decAt in Srupuri cAt.mai.compu"t", d"
strdnSi in comunitatea acelorasi str6"oouiui,
duinfi, pentru degradarea fiinlei umane.
CArciuma

Stiti ce este o carciumn ? O cash, cu incdperi, mai

mult'sau mai pulin soioase, ude pe ios, pline de furn,
lu mitos de cism. dospite, Aici vin sitenii, mai ales
pe timp de iarnd, se a;eazd la mese, stau de vorbd -9i
lcuiod'orintre dinti. Biutura le provoccd un spor de
celdure, Pe incetul, limba incepe sri Ii se desle$e,
intr'o efuziune de prietenie gi umanitate. Omul oiteazd
si bea. Zecamintele de durere' din adAncul sufletului
s5u se deschid. Bea sd'gi ricoreasci inima.. Fiecare
are un foc, care ii arde mdruntaele' Scrie undeva,
Gustave Doi6: ,,Am ribdarea unui bou.,"'. Numai lui,
sSteanului nostru, credem ci i se potrivesc, din plin,
aceste uluitoare cuvinte, -_- lui, care alimenteazd, de
atAta amar de vreme, iurisprudenfa ribddrii' in toate

domeniile viefii. $i iatd ci acurn, limba lui frustd

devine par'ci mai vle, mai persuasivd.
Facilis discensuo Averno !..'
Ca o miraculoash curea de transmisiune, alcooiul
prins,
dintr'odatd, in anSrenajul vielii universale'
l-a
.To!i oamenii ii sunt acum {ra{i. Pe to{i ar vrea s[-i
imbrd!ig'eze.

Inimd caldi 9i stuPidn !"'

187

De la un iimp, i9i iese din sine, ca dintr'o haind

veche, care nu-l mai poate cuprinde. Bate cu cisma in
dugumea, chiue,..

ad'o idmate, iupdne !...

n
- $ui
Incd unaa !
-$i tArziu de tot. eAnd cocogii anuntd maiestos ivi-

rea zorilor gi imprdgtierea stihiilor, pornegte pi el, spre

cas5, incet, legiindndu-se pe apele albastre ale alcoolului.
, Nu-l huiduifi
sd ilueri...

Dupa cdinele amdrdt, nu-i potrivit

MASA DE PRANZ
E vremea prigitului, a sapei, cum i se spune. Cdmpul este
impi.ttzil de lume, Se sap6, de zor, ProprietSlile sEtenilor sunt,
in genere, in supralefe mici: L-2-3 pogoane, Pe fiecare loc,
aproape, se zd.reqte cineva, Ciru{ele sunt trase alituri de drum,
in dreptul locului, La o ciruNi, plin$e disperat un copil mic,
Dar nimeni nu-l aude, Femeia e departe,,. de-abia se vede,
E ora zece gi jumdiate, Sdteanul X, se prefdtegte si minAnce,
de prdnz. Std jos, la umbra cdrufei, pe o rogoiina. In iurul sEu,
cinci copii: trei bdiefi, respectiv de 10, 14.qi 18 ani', qi 2Iele,
de 12 si 15 ani.
Fata de 15 ani a adus desaga, cu dou5, desp6rfituri, Dintr'una a scos o memelige mare, ci o luni plin5, Cu inceteneald,
a rupt, din e4r $as infricogetoare bucnfi, pe care le-a agezat
aSa, cam la lndemini, pe gtergarul curat, intins pe rogoiin5,
Din cealaltd parte a desdgii, a scos un gerve{el, in care erau
inodate cinci oud 9i douS bucifi bune de brdnz6, in fericita promiscuitate a trei cepe mari, cu mustdfi, tare tlrlite, Fata de 12
ani a curdtat o ceape $i vrea s'o spar$d, Dar ceapa rezist6,
Sdteanul pune el, atunci, m6na gi cu un pumn {reu sdrobegte
enervat, bulbul recalcitrant,
Masa e deci iata : memeliga, oui,
- fata de 12 ani nu
m5nance oud
brinzd, ceapi,
Siteanul, ca 9i copiii, se inchioi, cu evlayie qi ineep si se
osp6"Leze. Dar lntr'un ritm uluitor, Ouile s'au dus, ca nimica
toat6. Por{iile se micgoreazS. vizdnd eu ochli, Cu o bucati de
brAnzi 9i doui cepe s'a terminat prima serie a codrilor de mimilig6, Tatel intervine gl divizeazd. qi restul, al doilea emisler.
Pofta de mincare a iivinelor era insb loarte aprigd. Alimentele,
mai mult sv6rlite, se prdbugeau vertiginos, ln pripdstiile gurilor
inldrdtate, Stomacurile hapsine i5i cereau dteptul.
Pe la un timp, un urcior pantecos, plin cu ap5, trece din
mane ln man5,

188

,
I zice siteauul

Cam sdratd pArdalnica de brinzl

-Dupi
ce bea, convivul respectiv igi gterge $ura, cu- palma
exclami
apdsat, din ad6.ncul r6runchilor, cu rin volupluos
9i

sentiment de destindere: ,,Haah !,,,".

'Acest act domestie al hrinirii de$radat umilit 5i pervertit,
ln mediile cltadioe, are aici, ldn$i Pemant, o mErefie primordiald, de act cosmis.
Otigeanul, de cele mai multe ori, mdndncd desordonat 9i
in Erabl. Pe un colf de birou, la bufet sau aiu-rea, el iql astAmpirl loamea, cu indilerenla unei merunte 9i plictic-oase necesiia1i, Et a pierdut intuitia origloari a acestul act, Viafa u5,oar6,
edutcoraie de elixirul iedifioi al senzafiilor decantate 9i deformate, pAni la perversiunea stim{lerii artificiale, a dizolvat, intre
alte suporturi iolide ale vie{li elementdre qi amploarea acestui
proces, in a cef,ui sarcina cade intre{inerea viefii pe pnmint,
Pentru !6ran lnsi, masa este un act sacrosanct, ,,sfinta
rnasi", incadrat de ritualul cre5tin al ru$iciunii' Oricdt de irugala i-ar fi hrana, omul se ageazl cuviincios; vorbeqte ptfin, cit
menancS, qi cu seriozitate; toaie $Andurile, cu povara lor,-sunt
l6sate, la o parte. firanul esle prezent, la masi, cu toati lilnta
lui I mlcar mAncarea s6-i ,,ticneascd" I',,
Prin prisma acestor giinduri, priveam admirativ pe sdravenul Salcian, legat, masiv, care-qi continua, cu os6.rdie, prAnzul,
la umbra cerutii, $i iat5, eAnd i-aqi fi crezut,. in fine' pe toii
s6tui, pdni la safietate, numai ce auzii r
Dd' tat6 9i tiv$a !
-Tivga
cu lapte, Iirepte: umllati la bazb, grea, urd-ti, Fata
de 15 anl ia tivga, o s{udue de ceteva ori, ii scoate dopul de
cocean; infe$uraicu carpe cutati qi laptele incepe sa $6lg6e alb
gi spumos, in strachinS, $ase lin$rrri, de lemu, 6lroase dar spornice, intri imediat, in acllune, In bdtaia lor, aivelul laptelul
scade tiri qovdire, Se face, din nou, apel la tiv$5' Strachlna
este reabilitatd odati, de doui ori, de tiei ori' Pini sus. La a
patra oar6, lin{urile, una cate una, lnsep insi- si cedeze. Pe
iAnd, mesenii"se ridie| 6i se iuchind rostind cu incredere I
,,Doamne'aiut6 !",
La sfdrgit, naturi moad{l qase linSuri dezolate zac uilate,
in iurul str5chinii,,,
Spectatorul, care a vizut dispirdnd o me-m5lige de circa
5 k{r,,-br6nza, ouele, ceaPa 5i patru strdchini de lapte, poale,
in fine, sd rdsulle ugurat. Mirefia banalitafii strdiunde a aceslrri
act, l-a pus ln derui6. Fdrd si vrea, el, c6rturaml, - igi aduce
aminte ii par'ci inclini sb-i dea dreptate huiduiiului filosof
antic, cei
t t"ttt" de porci, care intr'una din epistolele- sale,
"u mai mult- nlci maipu{in,cd; ,Originea 9i rAddcina
afirmase, nici
bunului suprem, este pl6cerea care pornegte dln stomac',.".

PORTUL
Portsl, de azi, al siteanului Sdlcian nu mai este cel de acum
prin contactul cu oragul, de
unde-gi cumpbr6 o bund parte din imbric6minte, Mai ales
Iemeile, In locul lucrurilor pe cate gi le faceau singure, in casA,
poarti acum rochii de stambd, iar uneori de stoii de ldnd, ori
de mdtase, Imbr6cdmintea dilerd dupi anolimpuri,
Imbricbmintea de vard este sumarS.
Bdrbalii poartd vara: 5ma$d lunge, de bumbac, sau de
cinepi, uneori cu piepli de stambd qi ismene, cele mai adesea
de tort, Mul{i obignuiesc ai un briu f,osu, sau cadrilat, peste
cdmaqi, pe care-l strdnpj bine, cu o curea specialh, sau dela
vreun cdpAstru rupl. In acest brAu, fumitorii tin tutunul, cremenea, amnarul, gEltanul,
sichermurile,,. Cdnd e prea
- toate tot
se incinge, de-a-dreptul
cald, se lasi brdul, dar cureaua
peste cima95, In felul acesta, se mai poate pune cAte ceva, in
sAn, Un arndnunt aproape nelipsit este vesla, asemdndtoare cu
cea ordgeneascd, Se poartd insi descheiatd, Nasturii, de reguli,
lipsesc. [i tae copiii, pentru joc,
Ca incdltdminte, cei mai cu dare de mini poartd ghete;
ceilalfi opinci, ori umbi6 descul{i. Opincile se lac de citre s6teni,
sau se culnpdri dela prdvilie. Mai inainte, opincile se lefau de
picior, cu niqte sfori de pir, numite ,,tdrsdni", care se inldpurau
in sus, pe gambi, peste tareac, Azi insi locul ,,tdrsdnilor" il
line o, curelugi sau o simpli sfoari. Pe cap se pune pilirie de
postav, de coloare toideauna neagrS. Numai la copit 9i fl6cbt'
se vid, cdte-odatd, pblddi colorate.
Iarna se imbrac5: pantaloni de dimie, tesute in case sl
,,dat[ la piu5", de coloare inchis6, mintean ,,in cadige", fScut
ln cas6, ,,coiocel", sau bundi (coioc fdrh tnAneci), iar pe deasupra, haind de dimie, cu blani la Suler, cdciuli de miel, fuguiatd,'rar ca incaltreminte, cisme de box, in cate piciorul incape,
cu doud rdnduri de ciorapi de ldni, plus ,,oghielile", nigte cirpe
cu care se infdgoari piciorul, peste ciorapi,
La drum, pe vreme rea, se imbracd coiocul lung, pand
peste genunehi qi ,,Sheba"
de dimie, cu teetura
- o9imanta
necdptugitE, Pe la mineci pi
dreaptd, lun$i pdni in pbmAnt
guler, de regul6, este infloratS, cu ,,blgmea", de mai multe
colori, Boitia qi lrumuseiea desenelor sunt in func{ie de priceperea croitorului.
Mai inainte, 1n zilele d,e sitbdtoare, se imbrica ,,vingherca",
o haind lung6 de postav albastru, ciptugiti cu blani, Azi, nu
mai este In az, La betrani, mai aildm unele reminiscen{e ale
porfului strhvechiu, In loc de pantaloni, ei au nidra{i, cu tur
lun{. Nidragii se leag5 cu brAnigor, din care cauzd, fac o muljime de cute, Incilt6mintea : ,,hilerl" ,
cAteva decenii, Aceasta se explicd.

.
'

ie6

la femel, vara: cimagi de pAnzi alb6,

'cusutelmbricimintea
pe la fdt, sau lnvargate, ql rochle lard, de stamb6,
rare ori d" pdnzi vopsit6, Peste rochie, se prinde un 9o4, sau

o *pestelc6". Pe cap, se pune basma sau dirmea nea$r5. Se

innoadi la spate, In ,,chicioare" nu se ia nimic' CAnd mer$ pe
undeva' in zilele de lucru, iau lnsi papuci sau nlscai ,,tdrlici",
Iarna, locul roshlei il ia ,,hondrocul", tot o rochie, dqr $roas6,
de lAni. Vine apoi bluza, bunda' bunda de blanb ql scurteica,
tot de blan5, Pe acas6, femeile umbli gi iarna descul{e, cind,
ies pAni la puf sau la qira de pae, pentru foc, Pentru sat au

Ghetele au leqlt din uz,

,,pantohl",
- Imbricimintea
fetelor' in zllele de lucru, este uam aceeagie
cu a femeilor. ln zilele d.e sirbbtoare, se deosebegte tnsi' El
au pantofi cu toe lnalt, 9i ciorapi de tir, rochii de mitase, La
gdtf poartd mdrgele. Se pudreaz6 qi dau cu tot felul de
Deseori
iicuri eftine, Merg descoperite si poart6 flori, ln pir. -cosmeietele sunt mai lrumoase ne ,,fitite". Iarna ele nu mal poarti
scurteici, ci haind, cumpiratd gata i apoi r gogoni, baticuri,
minugi, etc,,,

IITNTI.ISNI

(/L

4r

Inscrip{ia dela Proscomidie: loa Anc(a)

u?Wtfn?h6
i

Semnitura banului Dimitrache Ghisa

lacuti pe o Evanghelie, la 1768, Decembrie

*aw,nfurft,

10

M,

Semnitura preotului Dimitrache dia 7775

\
\

J: x
?)'
*-{"d*K

.- ' ,i\

N*
'\j^'*'
-- >>^\J:.
5 d\r*""

&$${s u'rz

-{>,js.\t^

i(\
*k' s\
i<

It
.t
NT
\5$:
N
r< \\.L !- t
-.s
- _,- ?

$l.:,

t-

Or

\ l.\
'l;'#i..i i:ilqI
':.
] J\

v/
r, .-.

.#,{:\

.d- .

cv.,\)

q(\

--- c$'*
4-

tu

^.t

s,

''

iHs

(i'N
-.

ot

$J

\ss
iS tr* S*

-"F

ET

'g

- &-tro

- F.r\I\
id-Y
t' H*{t<-R
=N
,-\')
vls- --\,s .s
a
-!Qra.x
ar-\
R()C\ sr
-..t

F-

\.\

\A

- ? *.J
I!-

,*\ i
l"' >

6t'J

q',.6..

".ra-.C q
\v
-E
e'd
*na\
\ tle iQ
r
\-"_=-"N1"-" *N

\\

Y*.*t

(;\

s 2-'x

ti- s(l

ro

zg
o

o.

:o

.5F'
i'(D

o-o
X!'
3' !'(

()

=a
roi;

Q,.
:c

o6'
g!,

s.,

5-

o
6

o
o
o
{t
o.

z
a
o
!,

Biserica veche, in anul 1939

Gospodarul la casa lui...

A,

- BISERICA VECHE

In orezent, biserica veche se afld intr'o

stare {oarte

rea. din toate Punctele de vedere'

'--'
U*if a si siarrte, batute de vremuri 9i pirEsiti de
ot*"ni, ,ta' .a tu prdbugeascd, din zi in zi' Ptopriu
mai rnen{ine' Ai
;;;i;i nu qtii prin ce miracolo se
Iorfi tainic6, infrAn-

putere nevdzutd,
inexorabile ale rezistenlei, o fine in
Caid
!ou. .^"uooun"le
o" o ultimd si cea mai scumpd reminiscenle a
ui"rn"titlt trecute, a'acelor yremuri de reald 9i stator'
nicd lervoare cre9tin5.
Simola si rusticd, inundatl doar de harul plin al
d.ati;;; transcedentul, care coboard revelator, biseri'
determinatd de
:;H-;;t"-"tt" o lume i.t sine, bine noastrd'
minat[
froase, Ci, ir, contact cu lumea
retranqe.azd".pat'cd
se
ea
"idutii"
;;;-";;i
si bruial laicism,
de slavd a propriei sale stinlentt'
muli
tot
mai
'-- -Tutlu sub bolta suduitd
de vinturile puternice'
sin$uraticd,
-cAmpiite,
in lunile de iarni gi-a plecat
infi,ouoa
".."
ila.atit: ex orienie luxi"' dar spre
-'gro"."
""''Zittil"
"rr""";
s'au cripat, pe u.nele locuri' de
addn-c; tencuiala'
."t J'pa"a i,i-; temelia s'a mbcinat
ai" L",ir" iniemperiilor, a cdzut, pe. din afard'.aproape
in intre{ime. Te miri cum aceasti clSdtre nu s a lrans9i -moloz'
i"r*"1ii"a' r"tr'un imens morman de cArhmidarezistentei
------b
intuilia
ei
druot cd enoriagii, avAnd 9i
slSbite, au cdutat, in mai mulie rAnduri, s'o consolideze'
cat de' cat. Cea dintdi reparafie, despre care avem
m6rturii, se lace intre anii 1845 - 1847 ' lorga -Kunceanu'
preotului
;;;;;;; cu alli lccuitori, prin laindemnul
mart
dale
rnunte,
de
Nestuse sirr [oan Bdlan, aduc,
pardosealb'
i"-"i"tta. ctr care se inlocueqte vechea
deterioratd, Tot acum, Ior$a Rucceanu suporti

imoresia cA

"o*'pl""t

194

cheltuelile, pentru zugrevirea unei icoane mari a hramului, care, pe cdt se oede, lipsea, Alt locuitor, Scarlat
cu sotia, pe nume Maria, cumpdrd un Disc de nichel
argintat, Ceva mai tdtziu, pentru intirirea temeliei, s'a
inconjurat biserica, pe din alard, cu un brAu de cdrdmid5, legat cu oareiare <iibdcie de zidul clSdirii'
La !879, in admirafia generald, biserica se invelefte
cu lier, dAndu'se ios gindrila, prima clidire invelit6 cu
{ier, in comund. Din qindrila veche, au mai rdmas, pAni
azi, in podul bisericii, doud bucdli. Cuele sunt ldcute
de mdnd. In locul miciuliei, sunt putin turtite.
In 1894, lulie 27, in urma raportului preotului'paroh,
Petre Niculescu, Protoeria aprobi {ord. nr. 66911894),
vopsirea lierului,,dupi bisericd",
In 1899, se cere aprobare, pentru o noud reparatie,
in care intra gi ,,facerea amvonului din nou, in fafa
bisericii", Anvonul vechiu era de lemn, Acum se face
de cirdmidd, Banii se string prin colect6, de citre
epitropul Const. Constantinescu, Anvonul nou ridicindu-se pind la iniliimea acoperigului, s'a $dsit cu cale
cd ar fi bine si se inldture zidul dintre pronaos gi anvon,
In lelul acesta, s'a dat peste patru stAlpi masivi: doi
de o parte gi de alta a ugii; doi iegind din zidurile
Iaterale, ceea ce insemneazi ch biserica a fost astfel,
dintru inceput gi numai la vre-o reparalie s'a umplut,
cu cdrdmidd, spatiul gol dintre stdlpi,
Aceste mici repara{ii nu erau insi in stare de a
opri ruina crescdndd a sfdntului locag. Deaceea, din
anul 1910, ideiaunei reparafii radicale incepe sd preocupe
serios pe sdteni. Unii sunt de pdrere sd iie mdritd,
adSo$Andu'i-se sAnuri gi lun{indu-se. Se fac ai planuri,
in acest seezt care se aprobi, de Ministerul Cultelor
qi Artelor, ca gi de SL Mitropolie. Totugi, din cauza
divergenlelor dintre sdteni, cu privire la condiliunile,
in care avea si se facd restaurarea, nu s'a putut incepe
nimic. Discufiunile s'au prelungit pAnd in 1925, ednd,
intr'o adunare a obgtii satului, se pdrisegte definitiv
ideea restaurdrii bisericii vechi, toatd lumea cerind
local nou.

195

Forma. Construitl din c5r5midd, zidul dros de

bolli : rbrma oUtorgr, d-e naua ;
-9i
r,rngotd. turla, de
lemn,
lixatd pe griizi solide, in
::- 1 peretelui, care
dreptut
desparte prdnaosul de anvon;
drept, jos
::,^t'_yll
.ei Sieu, spriiinit, t" intrar", p"
cele
parru coloane. puternice,
inaintdnd pAna Ia altar,
-impreiurare
ce:a. ce constitue o
it*ti*", irigito_
""
rulur sA se
nu
in
sus,
ci
inainte,
spr"
spre preotul-indrepte
care oficiazd; prin Iormi duri c'" li "ltar,
priu

- m. ; Jiri sAnuri
0,70

impresiunea generali

de

austeritate

li
Dlserlca aceasta-aminteqte, cu insistenld,"i.pli
vechile basilici,
a$a cum sunt ele descrise in Constitu{iunile
Apostolice
(cap. II).

J"u"ra,

Sf. Altar. [n lormd de conchie; dimensiuni

4x 4,,.70 m_. ; inallimea, cea a naosulu;, 'e,SO- ml-irror-I
comrdra este bine sapatd, in perete, Ferestrele
de

torrmd dreptunghiularh: una la pro_scomidie

x 0,50 m),
u*? (1,4,0 x^0,70-mJ. In partea{1,00
d.e MiazFt-zi,

1r]u
f:
un. drac_onicon
[2,00 x 0,25 x 0,20 m.], SL MasJ,
patratd f1,00 x 1.00 ml.
Naosul, Drept,
de 12 m., lat de 5.5() m.
- lung
are-$ase ferestre, de forma
dieptunghiular5 [l,SS1 O,&*1.
Nu exista strand impri_
illiT,"l.il-?te
-nescutprate.
rsasca, nrcr strani
a rhiereascd.
Pronaosul. Lungime : 4 mi le\ine: 5,50 m. Doun
"
rerestre,
ceva mai mirunte dei:dt cele din naos
t1,50 .:c 0,70 ml. Peretele di*spte -""o.- a"l"aoa,rri.
Anuonul In forma actuale, 'anvon"i-"J
o continuare a pronaosului ; lung de 4,70 lata"-ui'rnult
l,Sb _,
;
ca
_9i pronaosul. Ferestrele, ma-i mari d""ai
[170 x 1,35 m].
""iuiufto

I,-ISTORIC
Despre virsta acestei biserici

nu se gtie

nimic

'Jo"u-"nt,
precis,_ Nu exjsth pisanie gi nici vreun
care. sd pelmitd o orientare certd, in negiura vremurilor

"tt

revolute. Nu se cunoagte nici numele ;;;l-;,';;;

gastt, candva, in inimale lor, evlavia
9i iodemnul de",a
ridica, in uitatul sat al Salciilor, u"""i .ta"i---fo.ui A

196

drept cd la Proscomidie, se poate ceti pe o piatri

scoas6 in relief, Ion-Anc(a). Piatra aceasta nu pare
insi a fi agezatd acolo, dintru inceput, ci ulterior.
Probabil cd acegti lon-Anca vor fi contribuit sau vor
fi suportat, in intregime, cheltuelile pentru vre-o reparafie mai serioasd, fapt care le-a dat dreptul sd-9i scrie
numele pe piatrd, ca nigte ctitori adevdrati,
Tot la Proscomidie' pAnd mai acum ciliva ani, se
puteau ceti trei litere greceqti: Bita, Sigma, Kapa, probabil inilialele unor cuvinte- La o reparalie recenti,
iceste litere au fost acoperite cu tencuiald, ca o radical6 replici la sfidarea, pe care ele o aruncau, ori cui

incerca si le descifreze taina.

Datele, pe cdrfile de ritual, se lasd, in urmi, pinb
la anul 1736. Insemndrile abundd, pe aceste cdrfi.
De-a-lungul anilor, in zilele libere, preotii 9i dascdlii
scriu: consemneazd evenimente, noteaze date, lac
observatii, sau numai se iscdlesc. Nu putem insd, nici
din aceste pre{ioase insemndri, colecta inlormafiuni mai
precise, cu privire la ctitoria bisericii' Ei spun de toate,
chiar si de fapte petrecute in alte sate, numai asupra

acestei chestiuni nu se indeamni niciunul si ne

spunl ceva.
O insemnare interesanti ar putea si {ie aceasta,
Idcutd in tocmai pe o Evan$helie gi pe un Antologhion ;
,,.,.de dumnealui.., Dimitrache Ghica, vel Spit. 9i au
dat-o la bi{serica) dumnealui ot sat Snlciile, ce sd prhsmuegte hramul marelui impdrat Constantin gi Elena,
maicd-sa, ca si fie pentru a dumnealui pomenire gi a
1) Dela locuitorul Sandu GhiF Sandu. de 79 ani - ru Stie carte ir ziua de 14 August 1939, cd biseticb ar Ii fost, mai loaiite, ln
oartea de Sud a satului, calm pe unde vine ast6zi ',Putul lui Dinu Mtrea".
iil nu stie sA lacd precizari, dlr a$a a "auzit dln betratri". In leEeturb cu
,mutarea" bisericii, h locul ln care se afli astbzi, mi-a povestit uimitoarele I
Dupi ce s'a deramat biselica, a rdmas prestolul, ca se arate loc-ul. $i uu
.cloncuo", veoea in fiecare diminea{d gile ageza pe el. Preotul, sub care s'a
ficut ,,mutarea" biseticii, aiunsese la addnci bdtrdne{i $i nu putea- sd moatd'
Se ducea pe la manxstiri 9i se rua sh-l ,,ierte" Dumnezeu' Un celug6-r ascultandu-i povestea, l-a sletuit sn meargd sa se inchine la prestolul bisericii
vechi. Pieotul i-a ascultat sfatul, s'a ius si cenC se ruga, ln genunchi, ln tata
prestolului pitdsit, ,,cloncanul" sbura pe deasupra, se ridica fl se ldsa. Ciad
ii-a terminai rugAciusea. preolul a $i adormit Dupd aceea, nu s'a mai vdzut nici
"qloncanul" strhiuind Drertolul.
am auzi1,

197

tot neamul dumnealui. $i s'au dat in zilele Meriei Sale

Io Grigore Alexandru Ghica Voevod, al dumnealui lrate.
Leat 1768, Dechembrie 10"
Inceputul insemnirii poate fi reconstituit astfel: ,, Aceast6
sflintd gi dumnezeiascd carte, s'au cump5rat,.."
Domnul de aici, este Grigore III Alexandru Ghica,
cel sub care, mai apoi, ca Domn al Moldovei, s'a rhpit
Bucovina. Cdzdnd in disSrafia Inaltei Porfi, el a fost
mazilit gi ucis migelegte.
Acest Domn este, in adevdr, fratele banului Dimi'
trache, fost proprietar al mogiei Salciile.
E de observat cb numele satului este scris corect:
Selciile, iar biserica este ardtatd cu hramul de azi t
Slintii Impdrafi Constantin 9i Elena.
Cu toati fermitatea aiirmaiiei ,,biserica dumnealui
ot sat Sdlciile" nu se poate conchide cd aceastd bisericl

ar

fi, in

adevdr, ctitoria banului Dimitrache Ghica,

vel spXtar,
Mai intdi, cd sunt multe cirfi mai vechi decAt 1768.
E.de presupus cd, dacd biserica ar li fost ridicati, de cineva, cu nunle aga de mare, ar fi inzestrat'o
cu toate cdrlile necesare slujbei. Ori Dimitrache Ghica
ddruegte numai doud cdrli: o Evanghelie pi un Antologhion.
Biserica din Snlciile inci de pe atunci, era foarte
sdracd. Pentru cumpdrarea cdrfilor se idcea colect5,
printre locuitori, cum se aratd in mod clar, intr'o insemnare pe Cazania din 1792.

$i apoi: boerul magnanim gi evlavios, care, din

prisosul inimii, fdcea locuitorilor un dar a9a de important, cum este o bisericd, n'ar fi ldsat sd treacd neob'
servat acest lucru, ca ceva cu totul neinsemnat, ci dupd
datind ctitoriceasch, ddinuind viguroasd 9i astdzi, ar Ii
pus sd se scrie pisanie, la intrare sau altundeva, vestind tuturor cregtineasca sa faptd; ar fi pus, cu aceeagi
bla{ogestivn rAvnd, si ise zugrdveascd chipul, cu iupanita gi pruncii, Tabloul votiv a fost, la noi, in uz, din
cele mai vechi timpuri. Pomelnicul, deasemenea, i s'ar
Ii pdstrat, din Senera{ie, in {enera{ie, Preolii au obligatia de a pomeni pe ctitori, in timpul slujbei, $i preotii
s'au succedat, aici, in mod neintrerupt, La 1787, adic6

198

numai cu 19 ani mai tdrziu, erau la Sdlciile trei preoli:

Popa Stan, Popa GheorShe, Popa Voinea. Acegti preoli,
de cele mai muite ori, erau localnici, descinzdnd din
familii preotegti, cum gXsim pe LiturShierul din 1759 r
,,De cAnd s'au ldcut preut Vasile sin Popa Gavrih.,."
Int'un interval de timp foarte scurt: 1768-1798, atlem
amintili, in insemndri, nu mai pulin de 7 preoli :
1) Popa Dumitrache, 1775.
2) Popa Chiru, 1780,
3) Popa Stan, 1787.
4) Popa Gheorghe, 1787.
5) Popa Voinea, 1787.
6) Popa Gavrild.
7) Popa Vasile sin Popa Gavrila, hirotonit la 15
Ghenarie 1798.
In aceste condifiuni, s'ar fi putut oare.ca numele
ctitorilor sh dispard brusc ai fdrd urme, in uitarea tuturor,
a preolilor gi a credincioqilor ? Firegte ca nu. Memoria
colectivitalii inregistreazd, pistreazh gi transmite, intotdeauna, peste apreciabilele intervale de timp, nume gi
evenimente. Hambarele arnintirii poporului sunt plirre
de tot telul de reminiscen{e. Negregit, uneori colbiite
de vreme, sterse, decolorate, desfi$urate, - sau simpl,ficate, in aparen{d, pdna la denaturare gi transpuse in
legende. Cine gtie insd sd rdscoleascd, cu stdruintd gi
begare de seami, va Ii uimit de varietatea 9i bogdlia lor.
In chestiunea care ne preocupd pe noi, orice osteneald este insd zadarnicd: nici insemndrile, nici tradilia
oral5 nu ne spun nimic. Freotul Petre Niculescu, hirotonit la 1869 9i cdsdtorit cu fiica preotului Nestase sin
Ioan Bdlan, deci cu mai multe ganse de a putea avea
informaliuni mai sigure, cAnd este chestionat de Comisia
Monumentelor Istorice, despre vechimea bisericii, ctitori,
etc... r6spunde tot negativ: nu gtie nimic,
Aga stdnd lucrurile, nu ne putem aventura sd suslinem ctitoria 1ui Dimitrache Ghica.
Insemnarea pare a avea urmitoarea explicatie:
Dimitrache Ghica, Iiind proprietar al mo$iei, socotea
ca proprietate a sa - cum gi era. de fapt - 9i satul
'a$ezat pe ea. Aparlindndu-i satul, cu oamenii care erau

r99

legafi de phmAnt, ii aparfinea tot ceea ce se alla in el,

Pe bund dreptate, putea dar sd alirme Banul, IdrE nicio
umbri de reticen!6, cd biserica din satul Sdlciile era a sa,
A9a se lace ci numai la 19 ani, dupd ce Dimitrache Ghica afirma categoric ci biserica, din satul
Salciile, este a sa, a{ldm, pe aceeagi EvanShelie, urmdtoarea insemnare:
,,Popa Stan ot Sdiciile, de la sat{ull' drnnealui bei,
Moruzi". lar la 7797, pe Psaltirea ddruitd bisericii, de
vel vistierul Moruzi : ,, Aceastd sfAntd pi dumnezeeascd
Psaltire s'a ddruit bisericii, ot sat Sdlciile, de dumnealui
vel vistierul Moruzi" , Insemnarea este {dcut5 de ,,Costandin Logolatul ot Sdlciile, sat[ul) dumnealui Moruzr".
Tot aga, la 1626, Noembrie 12, dascilul Costandin
din Sdlciile, scrie pe Cazania cumpdrat6 la 1798 t,,Aceastd
sfantd 9i dumnezeeasc5 Cazanie este a sfentei biserici;
dela satul Salciile, satul lui bezdadea [sic] Costache
CaraSea,,,"

Cine este atunci, ctitorul bisericii ? Chestiunea

remane deschisd,
In ce ne privegte, inclindm sh credem cd biserica
aceasta este, mai de Srabi, opera locuitorilor, Simplitatea,
in{d{igarea umilS 9i mult prea rusticd, dd impresia unei
iniShebhri cu totul rudimentare, in eare nu gi-a putut
face loc nici-o preocupare deosebitS, de lrumos. Forma
dreaptd 9i trainicd, linia severS, renun{area categorici
la tot ce ar putea insemna o transcendere a strictului
necesar este, {iregte, un indiciu invederat cd ea este
expresia unei necesititi gi nu a fervoarei cine gtie cirui
bilecredincios boer, mare proprietar, care se in5iriiea, cu
pateticl rivnb, ca numele sdu sd lie pompos amintit
posteritntii. Misura ei nu este a frumosului, ci a utilului, Impulsia artisticS, jocul arhitectonic, cultul proporfiei, miestrita armonie de linii gi planuri, imbinate
dupi canoanele cele mai severe ale perspectivei, care
fac splendoarea atdtor biserici vechi, cu ori cdtd bunavoinld, nu se pot, de loc, distin{e, in ioasa gi prelunga
clddire, cu forme gi ziduri greoaie. Austeritatea firdneascX, in afarl de ornamentafia sculptatS, cu repre'zeallri aleSorice, a tAmplei, in adevdr, foarte frumoasd,

n'a simtit nevoia niciunei alte podoabe. Anvon, strani

impdrdteascE, strani arhiereasca, nu exista- Nici pomeneale de sfegnice {rumoase, candelabre bogate, odoare
scumpe, lucruri prelioase, Totdl pare ldcut din sdrdcie,
nu din abundentd.

CAt despre data ridiclrii acestei biserici, ea se

in urmd,p6.n5 invremea lui BrAncoveanu (1688- 1714)'
Stilul catapetesmei este, hotdrAt, brAncovenesc. In sculpturile migdloaset ca rozaceel cu arabescuri gi taeturi fine,
se recunoagte, cu ugurinfi, arta al cdrei promotor gi
cel mai desdvArqit maestru a lost Antim Mitropolitul,
Se nu se uite cd Antim, inainte de a fi mitropolit, a
poposit un timp la Snagov, adicd la 35 -40 km. de
Selciile, iar dupi aceea a trecut, ca episcop, la Rdmnic.
Ecoul activit5fii prodigioase a asestui om surprinzitor
de bine inzestrat, se va fi rdspdndit, cu repeziciune,
in cercuri din ce in ce mai larAi, stArnind admira{ie
gi colectind adeziuni" De la Snagov, {aima lui Antim
aiunge pdnd. la urechea Domnului Jdrii, Constantin
BrAncoveanu, care interesindu-se de aproape, SdseSte
cl era tocmai ornul care-i trebuia, pentru a-gi putea
pune, in aplicare, strdlucitele sale planuri de politici
culturald, Antim era inteligent, cult, talentat gi de o
extraordinard hdlnicie; Brincoveanu, evlavios, mare
amator de culturS, bine intentionat pi pe deasupra,
bogat, Ioarte bogat. Cu repeziciunea spiritelcr superioare, ei se inleleg 9i se apropie, pregatindu'9i, astfel,
o intrare triumlala in istorie. Toatd epoca brincovenebscd este plind de personalitatea puternicd a acestui
mare ierarh. Brdncoveanu cu punga; Antim cu r6.vna,
cu inteligenta, cu talentul, Colaborarea lor a dat cele
mai frumoase roade, intr'o adevlratd ranagtere nafionalS,
Prin intervenfia Domnului, migcarea culturald, inifiatd de Antim, capitd, pe lAngd amploare 9i pecetea
oficialitntii. Igi netezegte deci drumul spre o gi mai
rapidd extensiune, Nu este deci de mirare c5, intr'un
timp desiul de scurt, lara se 6i6sea impAnzitd cu megteri

las5,

la gcoala lui Antim, Acegti megteri,

rimagi anonimi, in imensa maioritate a cazurilor, duceau
cu ei, dacd nu talentul gi neimpdcata pasiune de frumos
noui, forma!i

201

a Ierarhului, cel puiin repertoriul motivelor, modurile

de expresie, maniera, contribuiod astfel, pe incetul, la
Iixarei delinitivi a lrdsdturilor noului stil, cunoscut sub
numele de stil brincovenesc, care sa caraclerizeaz\,
mai ales, prin linii deosebit de fine gi prin podoabe,
influenfate, in parte, de arta italiand'
Aceste caractere se pot ugor distin$e, in orna'
mentatia sculptati a tAmplei bisericii, din Selciile, bine
concepufi gi irumos executat5. in vedit contrast cu

corpui clddirii, de o dezolantd simplitate, Ttatarea supl6

9i eleganta a motivelor, bo$diia podoabelor, cu- jocuri
geomelrice, er rozele, magistral tdiate, cu inlenluiri
care se prind de columne gi colonete, ca o spumoasi

cu incoldciri vegetale' din care

rdsare, surprinzitor, rozaceea stilizatd, sau motivul ale6ioric, ne

iratd, neindoios, pe rneglerul format la gcoala noud a
dantel5,

lui Antim.

Mai S5sim, deasemenea, un temeiu 9i in prezenfa

unei icoane, cu inscriplii slavone, pe care' inaintea

a aritat-o ca
noastri, d. prof. Aurelian Sacerdo{eanu
1).
lui
Brdncoveanu
vrem"u
datdnd din
In lumina acestor considerent,e, socotim cd data
zidirii bisericii, Iie cd e vorba de cineva cu nume mare
fie cI e vorba numai de o vrednicie a sdtenilor, strdnqi
in comunitatea aceloragi strdduin{e, nu poate trece de
anul 1700, nici urca ins5, prea mult. Dupd existenta
unui ,,Apostol" al cdrui inieput lipsegte,- dar pe care
il creiem a fi cel tipdrit de Damaschin, - la B,uzdu, in
anul 1704, intrucdt Lste mult mai vechiu decit cel
tipdrit la 1742, ,,acttm a doua oard", noi fixdm- aceastd
data, cu destul5 aproximaNie, Iiregte, intre anii 1705'17lO '
ln decursul timpului, biserica a mai suferit unele
mici modificdri, la intrare, Intr'un timp, cum am ardtat,
s'a pus qi problema unei restauriri, in sti! mare, urmAnd
sa iie mdritd gi si i se adao$e sinuri' Restaurarea nu
s'a ficut insd, Aga cd biserica, cu mici schimberi, se prezintd, pdnd azi, in forma ei inilial5.
1) ,Acte si insemnarl, rev, ,,Muguri", Buzdu, An. Xt, or'.1-4,.1932'
,,ln tepedea mea cercetare - scrie d' Secerdofeanu - c'arB -putut alla altceva
il"at'o i"ou"a bune, cu idscriptii slavone, pe cate o cred din vremea lui
Bransoveanu" (pag. 70).

II,_PICTURA
Pictura actuali, degi nu prea veche, este stricati
cea mai mare parte, din cauza fumului $i a umezelei,
care_ a-o fScut sd se desprindi, in multe locuri, bucd{i

in

nrari de tencuialS.
Prin coiire, a iegit insd la iveald, in doud locuri,
in Alta-r 9i in Naos, un admirabil lragment mural reprezentdnd,, probabil, prima picturd. Sunl nigte chenarq cu
motive florale, executate in colori vii, de o armonie
desivArpitd.

Pictura actuali este in ulei, Ca executie, este tot

se poate inchipui, mai stAngaciu 9i mai urdt, Dupd
stil, e bizantind, dar ce picturi !,..
Pictura bizanlin|,la vremea ei, era expresia plastici
a- celei mai inalte spiritualitdli cregtine. Sfinfii iluminati
de sacra bucurie a iertfei de sine, dddeau, mai degrabi,
rjnpresia unor ruguri mistuindu-se, in para credinlei,
Setea de divinitate, nostalgia paradisiacdj gustul luminii
care au irdmdntat atat Rds;ritul, luceau pe chipurile lor
ca nigte tempestoase f lacdri irnateriale, irumpte din materie gi vremelnicie, cdtre cer, din tenta[ie qi vertiSii, citre
senindtate 9i slava. Trupurile descdrnate, privirea transfiguratE, ochii consumali de tdrie, priveau fdresevade:
priveau dincolo de materie,,,
ln baia credintei omul se purificd, se inalfd, se
_
modeleazb d',rpd chipul omului nbu, al omului duhovce_

nlcesc,

_ In pictura bizantind, nu se intAlnegte preocuparea

de timp gi spaliu. In cer ele nu existd f sunt nule :
timpul se pierde in eternitate, spaliul se inneacd in
infinit. Nu interesau nici accesoriile, Aminuntul era
redus, detaliul gters. Chiar gi iregularitatea fi{urii, proprie
portretului, se inlitura, in mare parte, Se accentua insh
lucrarea harului, complicaliile fiintei morale, trdsiturile
scoase la iveali{, de viafa in Hristos, crAncend, dar
biruitoare.

Sullul de spiritualitate era totul.

Arta bizantind nu practica ,,picturalul", coloare
pentru coloare, intr'un ioc de zadarnicd gratuitate,
Estetica bizantini nu este estetica frumoJrlui, ci a

203

expresivului. Coloarea nu-i atAt un element plastic,

cdf un mijloc de expresie a unor realititri interioare,
ca ruAdciunea, ca psalmodia, etc,,. Coloarea avea o
semnif icalie abstractd gi simbolicS. Nu'i o intAmplare
oarecare c[ colorile bizantinilor sunt toate colori care
ard: purpurd, violet, aur, bronz, rogu, Salben, -etc.
In tehnica combindrii acestor colori, ei ajunsese la o
perfeciiune al cirei secret a rbmas necunoscut,
Ascendentul acestei arte, fafd de cea acceptati in
catolicism, este, Iiregte, cate{oric.
In catolicism, pictura se face drrpi nature 9i anume
in aspectele ei cele mai reugite 9i mai exuberante'
Sfinlii- sunt voinici, inalli, muschiuloSi, - atlefi, de o
sindtate cu totul distonantd. Inchipuili-v5 o bisericd
pictatd de Rubens.,. Dupi ,,Venus la olind5" * acea
iesfrdnatd ostentalie a cdrnii lremdtdnd de pdcai, dlpi
,,Faunul" ves :l si senzual, pdros gi viril, marele Flavea biserici. Dar in aceeagi manierl Pi dupA
mant zu$rd
-""tout
Picta sfin{i robugti, cu trupuri bine
aceleaii
".
hrinite, Magdalene 9i Suzane, demi-drapate, voinice,
nuditeti infloritoare, -- adevdrate imne inchinate cdrnii
calde 9i pacetoase.
Sub inlafigare cre$tina qi cu girul bisericii, triumla,
a$a dar, in toatd amploarea ei, greaua senzualitate
Daoana, Rubens, ca si multi alfii, putea fi orice, afard
ie-pictor de biserici. Van GoSh vorbind odatb despre
lucririle lui spunea : ,, Aceste lablouri sunt magistrale,
dar nu gisegti in ele nimic altceva" (Scrisoarea 448)
Firegte, sunt, in catolicism, artigti de- ralinament,
unii cu uo iond de inaltd sensibilitate moralA, atin{And,
in inspiralie, culmile celei mai pure elevafii. Totu9i,
sfinlii 9i madonele lor au, de cele mai multe ^ori, in
ochi, nostalgii 9i tristeli cu totul lumegti' Celebra
,,Madond" " loi V"tt Dyk, bun5oard, popularizati la
ilustrate, nu este Fecioara din Nazanoi de revistele
rethul Galileii, umili 9i candidd, care a primit in
$enunchi Buna Vestire, ci o femeie oarecate' albi, fruiroasd, distinsd, investmdntati in stofe scumPe, tinand,
la sAn, un prunc belaiu'

Cadrul este realizat complect. Lipseqte insi suflul,

lumina interna a reliEiozitetii. Imi vin in minte foarte
elocventeie versuri ale lui M. Moreau din Belle Croix" :
,,Les contours sont bien ld, mais vides, plus de flame !
C'est n'est pas la Madone, hdlas I c'est une lemme...".
Oricum, e lucru cert, cd arta catolicd nu-gi tra$e
for{a din locul credinfei religioase. E o picturi foarte
frumoasd, in adevhr, dar pe care o pofi strdmuta, Idri
nici o dificultate, din bisericS, intr'o institufie publicd,
intr'o casi particulari, sau intr'un salon de art5.
Dealtfel catolicismul, in $enere, in raport cu ortodoxia, are un caracter laic foarte invederat, Istoria
cunoagte dese cazuri cAnd prelalii 9i pontifii romani
erau, mai mult oameni de lume, decit sluiitori ai Invitdtorului care zisese: ,,Ceuta1i mai intii impdrdfia lui
Dumnezeu 9i neprihdnirea Lui... {Matei VI 33). Ce se
va zice, de pildd, de Papa Leon X, un splendid exponent al Renagterii italiene, cu caracter neopeEan, caie'9i
Qdsea ialiunea de a trii, nu in nldeidea cregtini a
Evan$heliei, ci intr'o fremdtdtoare conceptie estetich
desprl lume ; sau de Herman de Wied, episcopul care
n'a sluiit decAt de trei ori, in viafa sa? !.,.
Iniagi institulia papali, cu indAriita stdruinld intr'o
suveranitate fictivS, este un indiciu dest,ii de preSnant
al caracterului secularizant a1 catolicismului.
Nu tot a9a in ortodoxie. Patriathii r5sSriteni, intotdeauna, au fost ai bisericii gi numai ai bisericii. Nu
s'a vXzut incd vreun caz, cdnd un ierath ortodox sd
nutreascd, in vreun lel sau altul, veleitatea stranie de
a face concurenld suveranilor lumegti. Ei au dat, intot'
deauna, lui Dumnezeu, cele ale lui Dumnezeu, iar
cezarului, cele ale cezatulti.
In ortodoxie a domnit, dintru inceput, un desdvAr'
git primat al spiritului' Aici ttupul a fost, in adevdr,
biruit Si supus necesititilor spirituale. Sub soarele arzdtor ul Raseritului, leagdnul monahismului, a inflorit, in
cadrul cregtinismului, asceza cea mai severi aiun$An'
du-se, deseori, la exa$erdri nemaipomenite. Intre monahii Risdritului, au fost unii care gi-au chinuit trupul

2Os

in mod neatuzif, Iantastic. Muncile cregteau pe fiecare

noo entuziasm, lanlurile doborau, c'.rele se in{i"o
"i,
l"au adanc, tot mai addnc, in carne,.. O inepuizabild

infiordtoare in$eniozitate ndscocea, in continuu, noui

miiloace de tortura. Sub do$oarea piet5{ii' nenumdrate
vieli s'au ofilit, in vdrfuri de stdlpi, in colivii spdazurate de stAnci, in pustiuri 9i pripdstii, privind lumea
fdrd si scoatd un cuvAnt, nici mdncdnd, nici bAnd"'
Dispreful enorm, pentru trebuinfele acestui trup,
cu care- anahore{ii creqtini, clocotind de bucuria cuceririi cerului, au infruntat duhul veacurilor, ne sti' pini
azi, ca un catehism al biruinlek'r spiritului, mereu viu,
mereu lascinant,,.
Pictura bizantini este expresia tocmai a acestei
stdri de spirit, {undatd pe ascezd 9i inundati de un
abundent si fertil misticism. Aparuta in medii monarhale, ea reprezinld umilinta, postul, ru$dciun-ea, frdn{erea de sine, iertfa de sine... Pentru monahii de la
picturii iconografice nu. era un diver'
ithos, practica
'de
ore iibere, ci un mod cultual, o slujbd
tisment
mintuitoare. Era o continuare a ru$dciunii din bisericd,
o strddanie pentru suflet, o metanie isbevitoare'
UrmAnd, cum nu se poate mai potrivit, migcarea
sufletuiui, in rugdciune, piitura bizantind s'a rdspAndit
i"-tol Risetitrli acceptata pretutindeni, ca sin$urul stil
icono$raiic5.
de expresie
-D-ar
acedsta iepede 9i mare extensiune i'a lost
ddundtoare, Bizantinismul, devenit curent in pictura
relidioasd. De mdsurd ce se rdspAndea mai mult, se
uit"?u, pi".'a"a in calitate. Mobilele suflete9ti, de la
inceput,' dispar cu iimpul' Simtirea autenticd . piere'
Reman m"ni"t" 9i truciiul, care, cAnd se asociau cu
tealiziri oribile Aga se face
iip." a" talent, aiunSeatla
'bizintinism,
in icono$rafie, a inceput
l" o vreme,
"i.
imobilitate, lipsd de expresie, lipsd de
.e' int"-t
"r"
oiooortii. uniformltate searblda si dezolaotd' Artistul,
f"pittut de modelul viu, copiind c6pii. ale c6piilor, a
inJeput sr picteze, stereotipie, s{inti -slibdnoi, in{epeiitl'in atitudini nenaturale,-cu obralii surpali, cu ochii
dugi, in fundul capului, cu priviri speriate' Inia$;afi'

ii

206

de r4uld, in picioare, n'au par,cd ce face cu mAinite.

De obiceiu, li se ridicb mAna dreaptd, in semn de binecuvAntare, sau li se da sa lina o cirte sJdutd, Gesturile
nu corespund insi inten{iei. Cat despre haine, ele par
coniectionate dintr'un material recaicitrant, dur,
mai de grabd. s'ar rupe, decAt sd se plieze,
"are,
Am ficut aceste considerafii asupra picturii bizan_
tine, p_entru,cd toate defectele enumerate aci, le intdl_
nim, rljl belgug, in pictura actuald, din biserica veche
a satului Selciile, - de Ia lisus rdsti$nit, de pe crucea
mare, din fala si. Mese, cu gdtul stramb pi gros,
muqchii mAinilor pi picioateloi umllati, diforrn si "u
cu
lgtul lipsit _de luminiscenla divinitdlii sale 9i pAna'la sf.
Filofteia_, din naos, o fecioare cu berbia prei asculita,
cu nasul prea drept, cu ochii holbati Si ireal de mari.
. Este o picturi lipsitd de nerv, stAndace, uneori
poticniti in vulgaritate, Nu prezintd nici ui fel'de inte_
res, pentru cercelare. Cat despre credinciogi, nefiind un
ptnct de spriiin, pentru migcarea sensibiiitdli lor reli_
roase, socotesc cE este un bine, ch aceastd oicturd
este pe cale de a se gter{ie definitiv.
lcoone. 1. O icoand mice {0,2g x 0,23 m), cu 10
scene biblice, lucrate in
-miniatur6, r:u muttd" finete :
Intrarea in Templu, Bgna Vestire,
Intimpinarea Domnului
Botezal, Intrarea in lerusalim, etc... $i on" po.tbibii"a ,
Impdrali, Constantin 9i Elena. ' Inscripiii .i;;o"".
$inlii
Pasta groasd, dupd vechiul meptepug, apliciU pe lemn
preparat, Colorile se menlin inci proaspete , \ronzul,
auriul, 9i roqul, mai ales, sunt destut de Ui. Tratarea
in g-enere, este simplistd, alimentdndu-se dintr'o usoarri
9i pldcutd spontaneitate. Chipurile sunt conturate u;;or,
in trdsdturi nesi6iure, de-o ciptivantd naivitale,
. Aceasti icoand este cei mai veche, din cdte se
mai -Sdses_c azi, in bisericd gi in comund, D, orof.
Aurelian Sacerdofeanu, directorul general al Arhiielor
Statului, o crede din vremea lui Brdncoveanu.
. ?. .Sf. , Nicolae, - icoand bine pdstratd, Figura
ierarhului din Mira Lichiei
este redatd'intr'o frumiasa
armonie de colori. In atitudine ins[, se vddeste our""ur.
stAngdcie. Mdna dreaptd, care binecuvinteazd, prea
ios.

261

Costul acestei icoane ,,s'a pl5tit de robul lui Dumnezeu

Nestase sin loan Bdlan
- 1838".gi Elena, icoand mare
3, Sf. Impdra{i C onstcntin
(1,35 x 0,78 m), aqezatd pe peretele din spre Miazd,-zi,
sin$ura icoan6 a hramului. Colori opaee, in mare parte
gterse. In partea de ios, ailam inscriplia: ,,Aceasti
sfintd icoand s'au ldcut cu cheltuiala rSposalilor Iorga
Rdnceanu, Safta. Fii: Dumitrache, Durnitra, Satta. 1846".
4, Sf, Fecioard, tot pe peretele din spre Miazi-Zi,
infdii$ate in mare doliu, cu chipul cernit. llasul desaSreabil, expresia, in genere delectuoasS. Nu poarti

nici o insemnare,
5, ,,Sf . Troifd" , zr$tdvil| ,,cu cheltriiala d-lor Vasile
Toma qi Ioan Costin, 1861 Aprilie 13". Se observd o
distinctie de planuri, ca gi oarecare preocupiri pentru
efeclele de lumind qi umbrii, Apropierea de naturd
este evident5.
6, ,,Fecioara de la Argeg". Influen{a noud se face
gi mai mult simfiti; o Iecioard voinicd, cu ochii expresivi gi ovalul pur, In medalioane, de o parte gi de alta,
diferite scene din viala sa. Colori vi6luroase.
7, Maica Domnului, icoand mare {1.,20 x 0,70 m.l
datdnd din 1872, Pe scindura din spate, gdsim
nicul titorilor acestei sfinte icoane: Dumitrache,"pomelDumitra; fii: Safta, Ion, Antonia * spre vegnici pomenire".
Un aminunt interesant: SfAnta Fecioard line pruncul
pe mina dreapt5. Influen[a notle se vddegte in colorit,
ca gi in vigioarea pulin cam distonantd a formelor.
8. ,,Sfinfii Doctori fdrd de arginli", in pronaos,
pe peretele dinspre Miazd-Noapte. Chipuri variate,
Colori dominante: auriu gi rogu.
9, Sf. Fecioard. Colori bine armonizate. Picturd
dupd natura : o lemee {rumoas5, al cirei chip exprimd
duiogie de mamd. Pruncul are degetele mdinilor prea
lungi.
10. Icoana MAntuitdrului, pe peretele dinspre Sud,
tot in pronaos. Ca de obiceiu, bilecuvinteazi. Pdrul-ca $i barba - negru. Sdnatos, robust. "Prea plin de
viale.

208

Tot aci afldm doui icoane Srele, lucrate in metal,

arcintate: MAntuitorul si Sf. Fecioari, Nu au nicio
ins*emnare, cu privire la data 9i numele donatorului.
Restul icoanelor sunt de date recente, imprimate
pe hdrtie gi cu geam in faf5,

ilI,

icoane

in

serie.

CATAPETEASMA

Mult mai interesautd, atdt sub raportul vechimei,

al realizdrii artistice, este insd catapeteasma.
cAt si
'Din
punct
liturSic, nu e alcdtuitd corect'

de vedere
Sunt unele deosebiri, mai de $rabd Sregeli,- mepterul
necunoscand, probabil, tocmai bine, pravila litur$ici.
Cataoeteasma este construitX din lemn sculptat,
cu columne gi colonete' Intre ele, icoaoele. Nu toate
insd au aceiagi vechime, ceea ce ne dd a in{ele$e c6,
intre timp gi catapeteasma a fost supusd unei tevizuiri,
care a dus la inlocuirea icoanelor Sterse de vreme,
laot
' Usile
impdritegti (1,70 x 0,?5 m.) strnt sculptate
in intregime, In partea de ios, fiecare uga are cAte
doud rozete mari, deosebite ca motiv, maSistral executate. Sub dalta iscusitd, lemnul de stejar gi'a redus
rezistenta, s'a ml6diat, devenind materialul docil' dirt
care artistul a scos minunate efecte,
La miiloc, pe uga din dreapta. unde, de obiceiu,
se picteazi BunL Vestire, gdsim doud medalioane, des'
odriite printr'o colonetd: SI. Fecioard 9i Impdratul
Solomo"; pe u9a din stdnga, in dreptul lor, alte doud
medalioane : Sf, Fecioard 9i Psalmistul David'
Partea de sus a'ugilor, este rezervatd tot sculp'
turii, Motivele florale se impletesc armonios, Printte
frunzele, imbinate cu artd,,ies, din loc-in loc, in relief,
rozacee mici, tXiate cu o desdvdrpitd si$urantd.
In partea dreaptd, icoana Mintuitorului, In mina
stdngn line globul; cu dreapta binecuvinteazd. In spale,
in planul al doilea, doi in$eri' Colorile prea -deschise.
Icoana este recenti: 1892, - fdcutd cu cheltuiala lui
,,Andrei Vlad, cu sotia". Jos, in medalion, o scend din
Paradis r ,,Dumnezeu a binecuvAntat pe Adam 9i pe
Eva". Colorile tari, aproape striSitoare.

)a,s

Dn acelag an, dateaz5 9i icoana Sf, Fecioare, din

partea stAngS. Cheltuiala, cum aratd inscripfia, a lost
suportatd de ,,lonifd Bratu, cu solia gi Tudorache Simion,
cu so!ia", In medalion, ioS, tot o scend din Paradis;
,,Dumnezeu a zidit femeia din coasta lui Adam",
Pe uga laterald, dinspre Miazd-z| Sf, Arhanghel
Gavril,
un taner frumos, purtand, in dreapta, un
crin, iar- in stinSa o egarp5, cu acest memento rimat,
,,Cliricilor, vedeti pe Mihail (sic l) voevodul,
Pre cel luminat cu totul, in mdnd cu sabia goal6,
Pre ori cine intrd in slAntul oltar nevrednic, omoare,.,r'.
In medalion, o scenh din Vechiul Testament I ,,CAnd
luat
inSerul pe Abacum, dela lerusalim, la Babilon",
a
Pictura este ceva mai veche, Armonia pldculi a colorilor, migcarea brafelor, ca gi cutele vesmintelor, corect
executate, ne aratd un pictor bun cunoscdtor al megtegugului. Data lipsegte, Cheltuiala a iost suportat[ de
,,$tefan, Maria - fii: Ileana, spre vegnich pomenire".
Pd uga dinspre MiazS-Noapte, Sfantul Arhanghel
Mihail, imbricat in armurS, cu sabie de foc, in mina
dreaptd r arhistrateg al legiunilor ceregti. Aldturi, ace1a9 avertisment redutabil r ,,Cel cb intr5, in sfdntrrl oltar
nevrednic, va fi tdiat de aceastd sabie".
In medalion, jos, tot o scend din V. Testament:
,,Arhanghelul Mihail s'a ardtat lui lisus Navi Ia lerusalim",
este vorba de locul din cartea Josua V, 13,
Cheltuiala s'a acoperit de ,, Gheorghe, Ioana, fii : Emanoil, spre vegnicd pomenire".
In locul hramului, in spre Miazd-z| nu se poate
preciza ce sf6nt este, Pictura este tlears5, In nici un
caz nu sunt SI. Irnpnrali Constantin gi Elena, .Pare, mai
degrabi, a fi Sf, Spiridon, megterul ne{inAndu-se de
reSulele liturgice, Jos, in medalion, is$onirea lui Adam
gi a Evei din Eden.
In spre MiazS-Noapte, in locul Sf, Ioan Bolezdtorul, SI. Haralambie, infdti$at pe lron. Jine in rpdnd
o c4rte, Dar stAnSaciu. Cu dreapta binecuvinteazd,
Barba lungi, hainele prea lungi. Figura insd, expresivd. S'a fdcut cu cheltuiala lui C, Popescu, la leat
1866, Sept. 8.
t4

210

rdnd sunt despdr{ite intre ele,

de stdlpi de lemn, svelti qi eleSan\i, cu capitelurile
Icoanele din acest

frumos sculptate. Pe ele se spriiind o bdrnb orizontald,

suportAnd cele doud rdnduri de icoane, de deasupra,
de asemenea, mi$dlos sculptatd, cu motivul vilei, strugurii simbolizAnd abundenfa harului. Inlltimea acestor
stdlpi este cam de zece ori cdt diametru. Sdp5turile in
lung, se termind, dupd modul corintian, cu frunze,
vechile frunze de acant5, mdestrit imbinate, Intre ele,
Ilori.
Acest schelet al catapetesmei, cu ugile impdrdtegti
'de icoane, de sus, le cred din
9i cele doui rAnduri
inceput, avAnd adicd, aceeagi vArstd cu biseriga.
Firegte 9i scheletul acesta este deteriorat, dar icoanele fiind portative, erau mult mai ugor de inlocuit,
intr'un interval oarecare de timp, Scheletul costa mai
mul{i bani. $i nici megteri, in sculpturd, nu se prea

aflau. S'a dsit deci, cu cale, cd el ar mai putea

rezista, dacd i s'ar pune ceva intdrituri, pe partea dinspre altar, Cu aceastl ocaziune, au lost date jos icoanele din rdndul al doilea. $i spre a nu li se uita locul,
au fost numerotate dela 1--13, Aceste icoane reprezintd scene din N. T'estament. La miiloc, in locul Cinei

celei de tain5, Mdntuitorui singur. Intre icoane, colonete sculptate. Mc,tivul vi{ei, cu ciorchini grei, se repet{,
In rAndul al treilea, vin cei doisprezece Apostoli,
in medalioane. Pictura lor este foarte interesante, Niciunul nu ard expresia gi atitudinea celuilalt. Colorile alese
cu pricepere, combinate pentru tonuri noi, sau de$radate in nuante, refin, indelun$, aten{ia cercetitorului.
Crucea de deasupra, este de datd recentd,
SIMBOLICA ANIMALA

Arta a fost 5i este un prefios auxiliar al religiunii,

Unde raliunea se opregte, unde logica devine un instrument neputincios de investigalie, unde aripile cutezan{ei
discursive se {ring: la poarta eternului rniste{,
- intervine intotdeauna arta.
Ea orchestreazX resursele tainice ale sufletului, le
stimuleazi, le inldnfue, dupd legi proprii; dd aripi irnaginaliei pedestre; forla, Simlirii rdcite, Puterile sulle-

2tr

tegti inviorate 9i purificate sunt puse, astiel, cu nou

indemn, in linie de bitae, pentru strdpunserea inefabilului. Arta nu asediazd cu tehnica duri a rafiunii,
care cu cat este mai temerard, cu atdt se prdbugegte
mai lamentabil, in propria-i vacuitate, Tehnica ei este
tehnica idbdetoare a transpozifiei, a nuanlei, a suges.
tiei. O asocia{ie de douE cuvinte, in stare sh dea o
sonoritate noue; o trdsdturA miiastrd, de pensuld, pe
ta{a unui sfAnt; o linie, care se frdnge abrupt, sub
dalta iscusitd a unui sculptor de talent, pot sd fac5,
deseori, mai mult decAt cdteva compacte compendii de
teologie dogmaticd 9i lilozoiie a religiunii, Abatele Bremond teoreticianul modern al artei pure, spune undeva
c5, deseori, sentimentele se manilestd sub forma unui
,,curent", deslinluit, fdrd motive vizibile, de anumite
imponderabile, care sunt apanajul exclusiv al artei.
TinzAnd la sensibilizarea lumii abstracte., prin asociafii
9i disociafii inedite, de elemente, arta poate, in adevir,
provoca scdpereri brusce, in stare si lumineze imense
porliuni' de intuneric sufletesc,
In bisericd, arta rispunde unei addnci qi indoite
necesitdti psihologice : intAi, de a infrumusefa, mai mult
decdt orice, casa lui Dumnezeu; al doilea, spre a
susfine gi indigui efluviile religiozitd{ii. Omul trdeste in
lumea fenornenald; spiritul sdu e bine incorsetai, in
atelajul materiei: e legat de ea, n'o poate repudia ;
se poate ins6, Iolosi de ea, A9a dar, formele sensibile
simlurilor prezintd o importanf d incomensurabild, pentru
progresul viefii sulletegti,
scrie L'Abbi Boissonnet
intr'o
,,Omul
- este
atdt de mare- dependen{d de simlurile sale,
inc6t i-ar
fi foarte greu, de a se ridica la obiecte spirituale, de
a concepe sentimentele religioase, fdrd si fie spriiinit
de oarecare semne sensibile, capabile se i le.degtepte,
in inima sa" 11,
_ Este o antinomie, un masiv gi dezolant paradox
al sulletului omenesc, care nu-9i poate lua sboiul spre
indlfimi, decAt cu sgura materiei pe aripi. Cele mai
1) L'Abb6 Boissonet, Dictionnaire des c6r6monies et des rites sacr6s.

pa4, 11,

212

pure nSzuinfi, cele mai inalte elevalii nu pot scdpa, niciuna, acestei implacabile Iogici a recrudescenlii iiaterei.
_
Umul
zice undeva Spencer _ i$i renrezintd
- 9i imateriale, frin imagini
cele a.bstracte
si
materiale ; iar pe. cele concretl qi mate"riaie,-"or'.r"tu
prii- i*u_
glnt aDsrracte 5r rmateriale._
importanla ei, arta nu gi-a cucerit insi
,locul,,Cupetoatd
care il are astdzi,

.in bisericd, decAt cu timpul,

Atmoslera 6;enerali era ostild.
Scriitorii ii iiiorofii'urfi"i
persiflaserii, cu amard ironie, religiu"""
pllara, in
decddere, care se redusese la un sinilu .rtt iiit"t"Lf"r,
al obiectelor cioplite, Pentru unii dirrtr"
nu,putuserd sesiza incd, situalia deosebita"restlni.
""."
a' crestinismului, arta, in. biserici, era un serios prilel de panicd.
rrea rratse rehglunea pdgdnd intr,o indisolubild lepatura
cu. arta, pentru ca cregtinii sd nu nutreascd teania de
a.lnlecl, cumva, in materialism, spiritualismul inalt al
religiei lor,
_ Pentru aceste motive, arta gi-a fdcut aparilia sfioasd.
De la inceput insd, ea_ a fost adaptau .Itr"ii"i"r*i,
orn cregtlnrsm, Nu rnai e acum iocul zadarnic de linii
9r proporfii, Arlistul nu mai lace artd, pe"tru arta,
Perspectiva se schimbii, lirria se .obf i*."ri,-^oi"lur""
Iormelor nu mai e o voluptate. O inalta conceptie
spiritualisti lixeazi canoane'9i directive ,""i , ."
arta cregtind,
"i*"
noua
pe
pianul
intAiu,
dintre artele
, .In
.ordine,
plastice,.sti
pictura, care se adreseazd exclusiv ochiului
9i gAndului.
Atributiunile artei se inmullesc, in biserica crestici:
e.a v.a infrumusela, Iiregte, locagurile
si
"i;"va"Lnai_
Iruntle.ncesare-reculegierii gi ru6idciunii,""dar
avea
o
mrsiune
didacticd: va invd{a, va tdlmdci, pe infe_
Sr
Iesu_l luturor, sislemul dogmatic, asigurand'-o"
.tir-."1.I"
.
constantd a vielii spirituale,
miiloc- <ie obiectivare a religiunii, icoanele
, . Fiind unes.te
pi firesc, ,,un limbaj ,rnirr"rr"i,, ,1, un
3"ltn: "yt
umDat
stmbohc $i alegoric, neapdrat; ,,DoSmele au
l) H ;J.rcq. ib;d. paE. rsr.

2E__
rievoe de o interpretare - scrie Paul Oltramar" - .li
1),
aceastd interpreta?e nu poate si fie decAt simbolicS"
Sculpurii i se dd, deasemenea, multd atentiune; i
se cere insd, si renunle deiinitiv gi pentru totdeauna,
la capitolul: statui, Mai mult decit picturii,- sculpturii
i se iezervi rolul de a promova aleSoria reli6lioasd, cu
aplicare la proSresul vielii spirituale, Motivele scluptrirale vor li atAt de ordin v-getal: vila de vie - ,,Eu
sunt vi!a, voi mladifele" 2.) - crinul, Iloarea d-e- acant5,
etc,.. cdt'9i de ordin animal : mielul
,,Iatd Mielul lui
sJ
porumpdcatele
lumii"
Dumnezeu, care ridicd
a),
pegtele, leul, vulturul, etc. ' Din Apocalipsi
belul
gadinele fantastice,
se iau apoi,
pentru inlesnirea megte-9u$ului, - s'au
timpul,
Cu
alcdtuit un fll de-manualeo care tratau despre fauna
ale$oricd, Aceste manuale circulau in manuscrise sub
nufrele Seneric de ,,Fisiolo$" ' Ceea ce era ,,Erminia"
pictori, era ,,Fiziologul' penttu sculptori. .
pentru
' .,Fiiiologul"
descria amdnunlit liecare animal, din
' registrul - aleSoric, ardta atitudinea, in care trebue .infd1i9it, iar dupe aceea, .addoga cornentarul ,,teolo$ic", -l"l d" transpunere a situaliei pe plan supiritual. De
""
pilda, vulturul eite ardtat ca ,,impXrat tuturor pasirilor",
Lu.e s" scalde in Iordan, spre a intineri:" aga gi tu,
omule, daci !i se inmultesc pdcatele, si te duci la duhovnic. Sd te ispovedegti de picate, ci Iordanul iaste tie
biserica,.,5)

Unele manuscrise, ca cel grecesc, dela Ambrosiana,

erau ilustrate.
In biserica veche, din Salciile, intAlnim pe catapeteasmd, foarte prelioase reprezentdri de animale, in
ornamentatia sculpturala,
L Cea mai interesantd, prin compozitie ca 9i prin
semnificalia ascunsd, este fi$uralia, care alcituegte mo1) Paul Oltramare, La religion et la vie de I'esprit, pag, 126,
2) loan XV, 5.
3) loan I. 29.
+l I" bo"" locurilot din Evanghelie r Matei III, 16; Marcu I,9;

lll.' 22: loar L 32.

!l M. Gaster,

Studies and

lexls in folkJorc, pag, 1139, London

1925-28: ct, Maria Golescu, Simbolica Animsld, art,

VI, Nr, 6, 1939.

Luca

Reu. Fund. Reg' A.t,

214

tivul central, in ornamentul, din partea de sus a catapetesmei, sustinand crucea cu Restignirea gi cele doui
icoane laterale, a Sf, Fecioare si a Sf, Ioan Evanghe-

listulr)
In miiloc, sunt doi lei, Iath'n fal6, sustinAnd coroana
stemei, folositd, credem, mai mult spre a justifica iniAlnirea leilor, ,,Fisiologul" arath pe leu ca,,impArat tutu-

ror

21,

In comentarul telologic, este asemuit

omului care trebue sd'gi indrepte mereu gdndul c6tre
Dumnezeu, In unele manuscrise, leul este luat gi ca
simbol al Bunei Vestiri. 3J
Motivul aiurat al leilor este incadrat de motivul
dublu, tot aiurat, al gadinii rele, zisd vasilisc, Sprijinindu-gi cozrle pe spatele leilor, ciudatele animale se
incolacesc, in sens invers, pe dupd Sdtul leilor, tulburdndu-le, astlel, prosternarea in fafa lui Hristos rastignit.
Leii incitafi, igi inlig addnc col{ii :n trupul larelor; ele
se sbarlesc, crispate de durere, se risucesc, se sprijind
pe gdturi, cu gurile {ioroase deschise, gata de atac.
Ddnd ins5, cu ochii, de crucea spriiinitd pe coroana
sustinutd de lei, de crucea scAldatd de sdnSele iertfei
Domnului, ndprasnicile lor Suri se transformi brusc,
in bldnde suporturi ale celor doud icoane laterale.
MdreJia iertfei expiatoare a lui Iisus se face simfitH de toatd fdptura: imblAnzegte instinctele, anuleazA
patimile. Scena este, credem, o ilustrare a locului din
din Romani VIll, 19; ,,Deasemenea gi firea agteaptd cu
o dorinJd infocatd, descoperirea,., "
IL Pe arcada bogat impodobitd a ugilor impdrStegti, printre incoldciri vegetale, doi sgripsori, fatd'n la{b,
sustin o mitrd arhiereascd, probabil, spre a atragie atenliunea asupra in!elesului simbolic al motivului. Sgripsorul
este o pasdre, Iatd ce ne spune manuscrisul ,,Fisiologului", publicat de M. Gaster : ,,Sgripsorul este pasdtea mai
mare decat toate pasdrile sburdtoare. Iar cAnd rdsare
,,gadinelor"

1) In coniormitate cu locul din loal:. XlX,26-27,

2J Mard. Mociornitd, trad, rom, dln Fisiolog, h Cercetdri lil. p\tbl.
de N, Cartojan, cf. M, Golescu, art. cit,
3) J. Strzygowsky, Der Bilderhreis des griechischen Ph))siologus,
Leipzig, 1899, pag.35 $i jos, cJ. Golescu, ibid,

2r5

soarele, dentru adincul apii pi-9i varsl razile sale, deci

intinzdndu-9i aripile, ajunge razele soarelui gi vine alt
s$ripsor la ddnsul gi std inaintea lui, Sr5ind amdndoi
9i zicAnd : Detdtorule de lumind, vino 9i di lumina Ta !
Deci, c6t sti sgripsorul, atAt sti 9i Arhanghelul Mihail
gi Precista, rusind pe cnilostivul Dumnezeu, chtre pacea
creqtinilor". t)
IIL Pe lintelul ugii de Miaz6-Zi, in ornamenta{ia cu
motive vegetale stilizate, doi porumbei, cioc in cioc.
Locul nu cerea acest motiv, mai ales ci pe lintelul
ugii de Miazd-Noapte este sipat un heruvim, Megterul
a finut totugi, s5-l plaseze aici, pentru fecunditatea alegoriei. ,,Porumbelul *- zice" Fisiologiul2) -- este pasdrea
mai bldndd ca toate pasdrile.., care la loc spurcat nu
poate-ldcui..", $i comentarulr" Aga 9i tu, omule, pdzegte-te de diavoiul,., iubegte curdlenia 9i fii milostiv...
nu te scumpi de darul lui Dumnezeu".
Intrebarea care se pune acum este aceasta r credinciogii, localnicii, oarneni simpli, puteau ei si desprindd inlelesul sirnbolic, cuprins in aceste reprezentdri?
Aflau ei, in iiguraliile animale, de pe tdmpla bisericii,
unde se inchinau, un indemn spre reculegere gi inllfare sulleteascd ? Sau le prlveau ca pe nigte simple
detalii de ornamentafie sculpturalS.
Este interesat de constatat cd motivele, tvrnizate
de fauna aieSoricd, nu se intdlnesc numai in bisericd
ci gi in afard. Pe crucea din curtea locuitorului Stoica
G. Caldragu, de pilda, afldm sdpat motivul corbului,
Crucea dateazd din 1810, Pe o cruce din cimitir,
se poate vedea vulturul. Ceea ce este gi mai elocvent este faptul cd, pAni mai acum cdliva ani, a deinuit
aici obiceiul de a desemna, in colori, pe peretii case. lor,'pdsXri, dispuse cdte doud, fa!6 'n fafd, sau separate, purtdnd flori in cioc. Aceste rnotive, in afard de
IuncNia esteticd, serveau gi ca simboale ale vielii casnice,
Alt fapt t in vizitele, pe care le-am fi{cut in comun6,
am. p{rtut observa c5, in citeva case, qervetele dela
icoand, erau impodobite cu motivul vilei de vie, inlJ Gaster, ibid, pa. 1150, cI. Goleecu, art' cit.
2l ldem, ibid, pag. 1145, cI. Golescu, ibid'

216

fdligat exact ca in ornamentele sculpturale, de pe tAmpla

bisericii, Am fdcut o intrebare betrdnei Dumitra G.
Ndstase (de 70 ani, nu $tie carteJ : Pentru ce ai cusut
aici aga, ca vila 9i nu altfel ?" 9i ea ne-a respuns,
,,Pdi, aga-i ghine, sd hie cusut gtergaru' di la icoand,
cd ghita de ghie este Domnu' Hristos...".
Aceste fapte ne indrept5{esc sb credem cd o buni
parte din motivele simbolice, in ornamentatia bisericeascd, atdt de ordin animal, c6t 9i de ordin vegetal,
ficeau parte din sfera de cunogtinfe, de cultur6, putem
zs,ce, a locuitorilor din aceste pirfi. Credinciogii nu
numai cd desprindeau, fere eforturi, inielesul reprezenidrilor din bisericS, dar le practicau efectiv, in viafa
gi obignuinfele lor proprii, cu acelag dublu rol: estetic
gi religios-moral.
IV.

VASE, VEST]KINTE, OBIECTE SACRE

Vase,
Sf. Disc, de nichel argintat, donat de
Scarlat 9i -Maria, in anul 1847. Simplu, fdre nici o
gravurd. Sf, Potir, argintat gi aurit, donat tot de Scarlat
gi Maria, in 1861; Apfilie 23, Al doilea rdnd de Vase,
s'a cumpdrat in 1939, prin colecta enoriagilor.
Format mic, De nichel, Poartd iniChiuotul.
lialele : E. B. C, S. si leatul r 1893,
Sfesnlce.
Doui siegnice pe ' Sf . Masd. De meta!,
frumos lucrate. In mono$ram5, deseilrdm inifialele C, F,
Data lipseqte,
de cununii vechi, simple,
Cununii.
- Un rAnd
donate de Constantin
9i Olimpia (Nedelcovici ?). Fera
datd, Alt rAnd de cununii, de alpaca, arpintate gi aurite,
donate de sofii Maria 9i $tefan Ene, 1937,
Una sinSurd. De lemn, Donati de
Anaforni{d.
Gorgdnescu,
cu sotia sa Maria, in 1909,
$telan
Antimise.
Sdsesc patru antimise : primul,
- deSemitropolilul
dirL 1842, slintit
Neofit ; al doilea, din
1880, sfintit de mitropolitul losil; al treilea, din 1893,
stinfit de mitropolitul Ghenadie Petrescu; al patrulea,
din 1930, sfintit de patriarhul Miron Cristea.

217

Epitafe.
Se Sdsegte un singur epitaf, donat de
dascdlul Dumitru Matei Obilescu, in anul 1916. In parte
gters, deteriorat,
Prapore, - Existd un singur prapore, sau steag.
S'a cumpdrat prin contribu{ia krcuitorilor, Data lipsegte,
In bund stare. Pictura, idri valoare.
Vestminte.
Vestminte vechi nu se gdsesc. Existi
un singur rAnd- de vestminte, proprietate a bisericii,

din

1937,

V.

CARTI VECHI DE RITUAL

2. Euanghelii:

'

, Ddruitd de ban, Dimitrache Ghica, Iratele lui

Grigore III Alexandru Ghica, la anul 1768, Decembrie
1

10. Inceputul lipsegte. Este probabil Evanghelia tipdritd

de mitropolitul Neolit Criteanul, in 1742, la Bucuregti,
in noua tipo{rafie a l'{.itropoliei.
2. TipXrite la Neamt, in 1845, cu cheltuiala starelului Neonil. S'a cumpdrat de Radu sin Jordache
Brat[u], Popa Joan 9i Stoica sin Radu, la leat 1852,
Februarie 27. A costat atunci,86 lei.

1. Anlologhion

Adic[ ,,Floarea Cuvintelor", - Mineiu prescurtat.

Lipsegte inceputul. S'a dlruit bisericii de ban, Dimitrache Ghica, odatd cu Evan$helia de mai sus. Acest
Antologhion este, credem, cel tipdrit de Mitropolitul
$tefan II, la Bucuregti, in 1736. Cum se gtie, de la
1?05, pdnn la 1777, aceastd carte numai atunci s'a
mai tipdrit.

Apostole :

1. Foarte vechiu, Inceputul

lipsegte. Poartd o

din 1818.
2. Tiperit ,,acum a doua oard",

insemnare

la

Bucuregti,

de Neofri, in 1742,
3, Tiphrit la Bucureqti, in 1856, de mitropolitul Nifon,

218

3 Lilurgh[ere:
1, Tiphrit ia RArnnic, in intiia domnie a lui Scarlat
Gri$ore Ghica, cu osArdia 9i cheltuiala episcopului de
Rdmnic Grigorie, in leatul de la lacere i267 177 59lr,
La stema {drii, stihurile :
,,Aceste doao pecea{i Hr. le Sitegte
$i Domnului Scarlat i le ddrueagte,
. Ca s[ poatd stdpAni cu bunS-voire,
Indelungindu'l pre el intru norocire".
2, Tipdrit la Sibiu, in tiparnifa lui Joan Bart, in 1807,
3. Din 1812, Inceputul lipsegte.

3.

Octoihuri :

1. Vechiu. I-ipsegte inceputul, Pare a fi cel din

1746, lipdtit de Neolit, la Bucuregti. Lipsind multe lile
de la sfArgit, iq 1837, dascdlul Neagu atageazd cdteva
duzini de noui file, copiind textul de pe vre un alt Octoih.
2. Tiperft la RAmnic" acum o doao oard", in 1811,
in tdlmicirea lui Josif, episcop la Argegului, tdlmdcirea,
ficAndu-se dupd isvod grecesc.
3. Tipirit la Bucuregti, in 1854, tle Nifon.

3, Pssltiri:
1. Ddruitd de ,,dumnealui Vel Vistier Motuzi",
Insemnarea este ldcuti de ,,Costandin Logof5tul, ot
S{lciile, sat, Dumnealui Moruzi", la leat,al 1797 .
2. Tipdtitd la Bucure$ti, in 1860.
3. 'Tipdrit5 la Sibiu, in tiparnita lui Joan Bart, in
1831. S'a cumpdrat de Ilie sin Vlad Coiocarul, prin
dascdlul Nea{u, la 1837, Aptilie 23,
3 Penticostare
1. Lipsegte inceputul. Se poate sE iie cel tiphrit
de Neofit, la Bucuregti; in 7743,
2, Tipnrft la Neam!, ,,a doao oar5", in 1845'
3. Tiperit la Buzdu, de episcopul Filotei, in 1854.
I Triod:
Tiplrit de mitropolitul Grigorie II, la Bucuregti,

in

1769,

2t9

2 Euhologhii:
1. Foarte vechiu. Lipsegte inceputul, S'ar putea sd
fie cel tiperit de Daniil Vlidescu, la Bucuregti, in 1729,
2, Ceva mai nou,

3. Cazanii :

Tipdritd la Rdmnic, in timpul domniei-lui Mihail

Constantin $u!u, cu blagoslovenia gi cheltuiala lui
Filaret, mitropolitul Ungro-Vlahiei, la and 1792, La
stema lirii stihuri :
,,Semnul biruinNei, prin care moartea iaste cilcatd,
Acum gi corbul, in pecetea Valahiei il aratd, etc',"'
2. ,,Chiriacodromion", adicl ,,Cuvinte morale pentru
fiecare Duminici a anului", tipdrit la Bucuregti, in 1839.
3, ,,Cuvinte la Apostolii Duminicilor de peste an",
Buzdu, 1853.
Mineie:

L Tipdrite lb Ramnic, ,,acum, intAiu

de Kesarie 9i Filaret,
Ipsilant :

in

vremea

lui

rumdnea$te",
Alexandru Ioan

a) Mineiul lunii Martie, in tAlmd-cirea lJ'i Kesarie,

din 1i74. La stema tarri, 14 siihuri, destul de stdLnSace:
,,Corbule, in gflre, arma domnilor liind,
iientru ce ai iburat, in Valahia viind ?
Despre amAndoao pdrlile pre Apolon avAnd
$i pre geanile noplii, frumos lumindnd.

Noe pre pamant m'au trimes, din casa cea intunecoasi,

De va li in cetate potopul, cei din chivot sd iasi'

Cd de la intAia zi a lunii, apa s'a impu{inat,
Prin stAlpare vearde, porumbifa au adevdrat'
Dar eu n-u m'am intors la el, din pricina ldcomiei,
Ci am mers la cetatea cea sidntd a Eliei'
Unde am vdzut cea rea ingeldciune surpdndu-se,
Pre Adam, prin cinstita cruce, mintuindrr-se'
Carea cici iu hrbnit [lie, El ia mi-o a dat,
Se o deruiesc acum Domnului Alexandru lpsilant"'

b) Mineiele pe lunile Aprilie' August inclusiv, in

tilmdcirea lui Filaret, tipXrite la 1780. La stema firii,
stihuri deosebite, Pentru delectarea cititoriloi, ddm aci
o parte din ele.
Pe Mineiul lunii Aprilie :
,,Crucea cdnd intre steale,

pre cer,

lui

Costantin

Impdrat s'au aritat,

Biruin{a i-au vestit 9i I'au prosldvit iuminat.
Crucea ce intre iumindtorii cei mari, aici in $ura
corbului si aratii,
Ighemonului f,drii RumAnegti, semn de pravoslavie

datS'

Indltimii Sale Domnului Alexandru, zic lpsilant,

Cel cu toate darurile incununat, de dreapta Celui
'
prea inalt'
Carele, prin cinstita cruce, intru toate ru$dm si
se intdreasc6,
Ca cu pace qi bunX obldduire, pre. norod str-l
domneasci.

Doamne, ce aga bine ai voi gi noao bun Domn

Intdregte-l pururea necldlit

ni l-ai ddruit,
gi cu toate bundtdlile
aurit"'

stemd, din Mineiul lunii Iulie, apare

{ranfuzesc,
cuvAntul
,,principat", cuvAnt nou, in fonetica

In stihurile ia

arhaicS,,prin!ipat".

,,Seamneie RomAnilor, cele dintru inceput fericile,

Cu adevirat, dela Roma sburAnd, sdnt venite,
Crucea, zic, pre carea line corbul, cu puterea lui
cea din bot,
Nelegiuirea iui Dechebal au pierdut de tot.
Iar coroana Domniei Prin{ipatului Romdnesc,

De la inceput, aceste seamne, luminat o impodobesc.

$i cu adevdrat qi in vremea viitoare a;a iaste a Ii,
Pdnd cdnd soarele 9i luna vor strdluci..
Acest corb, cdnd de Iesabel, sd izSonea llie,
Din poruncd Dumnezeeasc5, l-au hrinit in pdstie".

221

ll,

Mineiele tipdrite ,,acum a doao o-a:h ", la Bucu'

resti in vremea lui Alexandru Dimitrie Ghica, cu cheltuiala Mitropoliei Un$ro-Vlahiei, intre anii 1835-1836,
In stema ldrii, sunt introduse elemente noui:
cumpdna dreptd{ii, steaSuri, etc.., Chenarul, impodobit
cu motivul vi1ei. RomAnii trdiau o vreme de mari
nddeidi. Stihurile radiaz| o rard insullelire:
,,Luminata oruce' ce corbul in Suri- o -poartd'.
Au ridicat pre Romdni, la buni nddeidi astd dat6'
Cd prin al ei aiutoriu, toli am -aflat inlesnire
$i {ira noastri, iatd, dobdndi desivdrqit inoire,
ce'n marcd sd'nchipuesc,
Steaguriie ostdgeqti
'nostru
Domn, cu mai multd sla'ri
Pre luminatul
intdresc,

Pre Prea Indlfatul Alexandru Ghica Voevod,

Carele de sus iaste rAnduit, a stdpdni pre al nostru
norod'
Intdreasch{ dard Dumnezeu, intru aceaste domnie,
$i la tot supusul norod pilde de,fapte bune sd fie'
Dea-i lui Dumnezeu intru toate biruin{6'
Precum gi toti ne rugim, cu lacrdmi de umilinfd'
Ca gi sf6nta, dreapta credinfd, sE creascd. intru
sporlre'
norocire".
bund
ocrotire
Sale
Indlfirnii
a
Prin
9i

IIL La 1852 se cumpdrd nouile Mineie, tipdrite

Ia

Bucuregti. Dascdlul Cosiandin, intr'o ir-rsemnare din

6 Auust, dcelag an, ne aratd cd ele au-iost cumpirate
de ,,6cuiiorii satului Sdlciile, ca sd le fie spre pomenire 1or 9i la tot neamul lor"'
lV, Mineile cu litere latine, tipdrite la Bucuregti,
intre anii 1892-1893.
VL

SLUJITORII BISERICII

I. Preoti

Popa Dimitrache, 17751).

Popa Chiru, 1780 '?).
La

1) Semnat pe Evaughelia donatX de bar. Dimiirache Ghica, la Leal1715'

trdia. Se-iscile+te pe Triodul de Btcuregti, din 1?69'

|Igi

2) Ibid.

1780.

222

Popa Stan, 1787 1).

Popa Gheorghe, 1787 2),
Popa Voinea, 1787 3).
Popa Gavrild a),
Popa Vasile sin Popa Gavrild, 1798 5).
Popa llie, 1802 6).
Popa Andrei, 1818 ?).
Popa Costandin, 7824 8),
Popa Costandin sin Vlad Obilescu, f 1339 ,).
Popa Costandin Herescu, 1839
? 1e).
Popa Ndstase sin Joan Balan, 1843 -- ?1,),
1) Ibid, 1787, La 7846 era tnci iD viala,

2) lbid,. 1187,
3) Ibid. 1787.

4) Ibid. f5r5 dar5,

5)

Ilirolonit la 15 Ghenarie, leat 1?98 linsemnare

pe Liturghierul din 1759),

6 Face insemnhri pe un l4ineiu de Rdmnic. di; 1780- .7. Face insemniri pe un Apostol. al cirui inceput lipsegte. la leat

1818,,

luna Mai
8) Amintit irtr'o insemnare a diaconului Ne{oiln, din satul Mlneciul
la leat 1824, Iulie 3.
_9) P4obabil acelaq. Moare tn 6od fulgeidtor, la cdmp, la Ghighiu, tn
zilua de 14 tunie 1839.
10) Ddfel din Bucure$ti, Fost preot in Bucureqti, Luind parte la o
rtrscoal5. a tdranilor din jud. Illov qi lalomita, ste pus ln disponibilitate.
Lipsil de post. argosit. pieace din Bucuregti si se stabiieste la Fie;biDti-Tllov.
Aici il alld, ln 1839, proprietarul rno+iei Salciile, Scarlat Bdrcanescu, care la
8 August, acela$ an, ll aduce la Salciile, in locul lui Costandin sin Vlad Obilescu, de.cedat $i-l statornice$te uspre a nu se mai strdmuta, spre a Ii vecinic",
11) Hirotonit la 26 Septembrie 1843, ,,Iiind om de 32 ani". Era cbsltorit de 12 ani, Pand la hirotonie, semneaze ,,logofat,', Popa Radu din Urziceni, li_ d5^un Liturghid spre a deprinde rAnduiala, mai tnairte Ce a se prezenta,la Sl. ^ ilropolie. Face gase Juni ,.$coala'
la biserica
- practic,
pteotul- Iot Nicolau,
,,SI. Nicolae", din Bucuregti- Nepotul preotuiui Ndstasa,
ploegti
de ia bisetica "SL Vineri" din
fde 67 ani] ne ieiateazd urmdtoatele i
Ioan Balan. lal{il preotului Nestase, era om bogat. proprietar al unei
,
mrct. mosii. Avea patru copii : un bbiat
9i trei lete, Prin imprejurimi avea
mosie ti un Turc, cu care Ioan Balan era in bune raporturi Veniod Turcul,
odata, iD vizite, s'a tecuL ca in$rzie pAne seara, cerand, tn urmd, sd {ie gizclurt _peotru noapte. Gazda i-a oferit, cu inimd deschisl, ospitalitate. In timpul
noplii, turcul deslrrinat, a Ddvelit ins6, tn camera uneia dintre ceie trei fek.
Auzind strigdte, Ioan Bdlan. s'a repezit s6 vadd ce este, In camerl, Turcul
l-a lDtampinal cr ialaganul, A urmat o incierare. Cu o iovitilra sdrav5re,
loan Bdlan om_oare pe turc, Pana la ziee arunci lesul intr'o groapd de
cereale, iar calul i-l dd lui lor{a Runeeanu, care,l duce deparle, sipre RdmDicul Serat $i-i face vent pe drumul Brdilii. Peste doud zili, calul'este lnsd
lnapoi. necheazd fi de roatA gropii, cu cadavrul stdpanului. Crima se descoper6. Ioan Bdlan este condamnai la oarte, S'a lormat atunci o deiegalie de
sdteni, din care f6ceau parle, intre alfii, Igrga Rinceanu qi Necuhi I)umitru
soare. care a _mers la Bucure$t;, qi a cizut ln fala sgpan'rii, rugandu-se penlru
ietlare. Arand ln vedere imprejur5riJe iD care-sa produs crima. sthpinirea
ridicd pe-deapsa da-ta lui Ioan Bdlan, dar ii conliscd mogia, In .""a"id g""u
situatie, Ndstase. Ieciorul lui Ioan Bdlar, se hotdld9te si se Iacd preot. "Era
in varstd de 32 de ani,

223

Popa lon Nenescu 1).

Popa Petre Niculescu, 1869
1920 2j,
Popa Petrache Scarlat, 1881
1929 3).
Ieromonachul Loghin Tudorache, 1927
1928 4)
5),
Preotul loachim V. Ghica, 1928 -- 1938
r'l
Preotul Ion N. Soare, 1937
Preotul Constantin $erban 1938

-1.

1) Ndscut in Cogereni, jud. Ialomifa, ln 181;, cesdtorit cu Stanca. din

Moldoveni, acelag jude{. La 1845, era ]a Snlciile. Moare la 9Iunie, 1887,
2) De fel din satul Mitogi, comuna Amaru, jud. BuzXu, ndscut lrl184?,
absolvent al seminarului din Buzdu, cisdtorit cu Ecatelna, Iiica preotului
Nistas, din Sdlciile, hi?otcnit preot ln 1869, La 13 .llai 1911 Protoeria il
anuntd cd a lost ridicat la lreapta de Sachelarie. Moare la 13 Septembrie 1920.
3) Nescut ln Sdlciile, in 1B55, absolyent al seminarului Centrat, din
Bucure$ti
4 clase
cisitorit cu Elena
fiica preotului Ioan Nenescu,
- 1881,
hirotonit tn
ca -preot supranumerar, -Nu avea lnsd caiitatea legal5 de
preot supranumetar, pentru care lucru i se face ln mai multe ratduri csnoscute parohiile vacante, de prin lmpreiurimi ca $i mai din depdrtare: daci
voeete si se mute acolo, De pildd, in 1901, Mrartie iD 9, este anuntat ce
parohia Blejoiu este ,,veduvitd de paroh"; io 1901, Aprilie 20, este invitat sd
se informeze
chstiunii" din comuna Jilavele - Ialomi{a, In 1902, Mai
2, i se ad,rce "asupra
la cuno$tinti ee esfe opril de orice serviciu preotesc, pdni la
upresantarea unei dovezi, din partea casierului sbt;etetii clerului". In 1907,
Aprilie 1, patohia Silciile aounld Protoeria cd preotul Pehache Scarlat s'a
transferat la parohia Moldoveni-laiomi(a, In l9lI, Iuiie I7, SL Mitropolie li
de iari$i, voe sd slujeascd Ja parohia Sdlciile, ,,multumindu-se cu veniturile
epitralilului qi cu indemniza{ia acordati de comunn, fhrh a folosi ?ima;tul
bisericii, lntru cat nu are calitatea .legale de preot supranumerar". In 1916,
Iulie 1, se creeazd la parohia Silciile, un post d preot aiutelor, iiind recunoscut ln acest post, preotul Petrache Scarlat. In 1920, Octombrie 1, este
numit paroh. in locul rdmas vacant, pdn decesul fostului paroh, preot Petre
Niculescu. Instalarea i se lace de citre pteotul C. M, Petre, dela parohia
AdAncata - Prahova, ca delefat al protopopului, Din cauza varsbi lnaintate,
demisioneaze pe data de 1 lanuarie 1928. Moare la ? AuSust 1929.
4) De Ia ManSstirea Cdldiru5ani, trimls de SL Mitropolie cu ord.
nt. 1281/1927, spre a deservi parohia, lnfrrcat preotul Petrache Scarlat liind
inaiotat in varstd, ru mai putea sluji. Erau unii cari nu voiau sd-J primeasca,
lmpotriva acestora, drmeaz{ lln memoriu semnat de 174 locuitori, care cereau
sd se pune imediat, la dispozifia ieromonahului, cele necesare pentru slujbi.
SL Mitropolie ll intxreste printr'un nos oldin [nr. 866611928).
5) De Iel din comuna Matita - Prahova, absolvent al seminarului din
Dorohoiu, cesdtorit cu Elisabeta, Iiica preotulul Petrache Scarlat, hirotonit ln
Ianuarie, 1928, Moare la 26 Iurie 1932, in vars6 de 32 de ani,
6) De fel din Sdiciile, nascut la 6 Iulie t911, absolvent al seminarului
din Buzdu (1932), licentiat in Teologie, la Facdtatea de Teologie din Bucure$ti, numit la 21 Septembrie 1937, in postul de preot-aiutdtor, creat pe data
de 1 Aprilie 1937, hirotonit diacon la 1 Octombrie, iar preot Ia 2 Octombrie, acel;i; an. Instalarea i se {ace la 26 Ociombrie, La I August 1938 este
avansat paroh, in locul rdmas vacant, prin decesul preotului Ioachim V, Ghica,
(ord, Sf, Arhiepiscopii Nr.817611938); recrnoscut de Ministerui Cultelor $i
Artelor, ln acst post, pe aceeagi date, (adresa Nr. 35581t1938),
7) De fel din jud. Baciu, numit ln Decembde 1938, tn postul de
preot aiutdtor. Inaintat paroh. la parohia Sdlcii.le II Costeni, i8liinFte ln
Ianuarie 1939, prin deslipire de la parohia Selciile.

224

IL DascIli
Petrache, 1790 * 1819
18522),
Costandin, 1824
Neafu, 1834 - 1837 3J,
Scarlat sin Costea, 1839 a).
1.).

Gheorghe Istr5tescu, 1846 5J.

Matei Obilescu, 1852 * l9l5 6).
1901 ?)
An{hel Popescu, 1857
Rabapca

s'1,

Dumitru Obilescu, 1901 - 1928 e).

Constantin A, Popa, 1915 - 7937
11).
Petre C. Popa, 1928

1o).

ViI,

EPITROPIA PAROHIALA.

Biserica din Selciile nu este o bisericd bogatd, ci

dimpotrivd, Veniturile epitropiei sunt mici gi fluctuante.
CAt despre cheltueli, bugetele anemice Sraviteaz6, cu
stafornicie, in jurul aceloragi obignuite: impozite, cote
contributiuni, etc.,. Chestiunea unor fonduri, cu altd
destinatie, aproape cd nu se pune. De altfel, cdnd e
vorba de cheltueli mai insemnate, cdnd se repard bise1) Se iscdle$te ultima da15, pe o Cazanie, la 9 Decembrie 1819.
2) Face lnsemniri pe cdrfile de ritual, lncepAnd cu 12 Noembrie

1824,

pAnd la 6 August 1852,

3) rDascnl buzdian", La 23 Aprilie 1837, spune cd se alld ln Salciile
de doi ani $i jumdtate. Dupi acastd datd, nu-l mai all6m.
4) Probabil, venit rn locul lui Neagu, care, strein de losalitate, se
vede ci plecase,

5) Face irsemnd.i, pe cirfile de ritual, tD 1846, semndod pe unele

locuri
satului Selciile", - de unde se vede cd inydta $i copiii,
"lnvetetorul
ca 9i dascalul
Neagu.
6) Numit in 1852, io locul remas vacant, prin decesul dascilului Costandin. La inceputul anului 1915, parohia cere si lie inlocuit, deoarece
pierzindu-gi ,vederile", ru mai putea ser\ti, Protoeda iespsnde afirmativ
(ord. Nr.553 din 11 Mai 1915). Moare ln 1916,
7) De Iel din lalomita, rudi cu preotul Ioan,
8) Mentionat de preotul Ioan Nicolau, de la biserica ,Sf. Vineri" Ploepti, Iiul preotului Petre Nlculescu, din S5lciile, Relatale vrbald.
9) Numit in locul rdmas vacant, prin decesul iui Anghel Popescu,
Fiul lui Matei Obilescu, Moare ln 1928.
10) Fiul lui AnAhel Popescu, mmit in locul lti Matei Obilescu, (ord.
Nr,665t1915). Molt ln conditiuni ndprasnice, iD anul 193?,
11) Fiul lui Constantin A. Popa, nlscut. ln 1912, absolvent al pcoalei
de catrtdreti, de pe langd Episcopia Buzdului, numit in loeul lui Dumitru M.
Obilescu, Avansat in postul I, rdmas vacant, prin decesul tatdlui sdt, la I
Octombrie 1938 (ord. Si. Arhiepiscopli Nr. 10503/1938,

225

rica,. cAnd se cumpdrd odoare, oddjdii, cdrli de ritual,

cAnd e vorba de asistenfd, se face, intotdeauna, apei
la ddrnicia enoriagilor, $i ei ,,pintru sfanta biseric-e,',
dau cu inima deschisd, to!i: orlanul strein pe lume,

vdduva cu banul leSat in batistd, tdranul chiabur gi

dreptmdritor. Un prisos de sacrd cdldurd face sd pdlpde
inimile lor, intr'o minunatd gi pioasd unitate de simfire, ori de cAte ori aud cd biserica, casa l)omnului, este

in

suferin{d.

In lala s{Antuh:i altar, sufletele lor, inundate de

potopul lurninii lduntrice a credinlei, se deschid .larg,
asemeni florilor multe din cAmpii, strebetute de fluidul
tainic al unui raze matinale, Pietatea cregte, adora{ia
se revarsd : este momentu! unei sfinte uitdri de sine,
Ci tu, intelectual consumati care !i-ai irosit ori ce
disponibilitate de elan, la bursa zXddrniciilor rationaliste, tu, care ai cdutat o viafi 'ntreaS6 substanid, cu
Spinoza; ai statornicit, cu Descartes, metoda, in allarea
adevdrului; sau te-ai blindat trufag, cu zalele certitudinii critice a _lui Kant, tu, cu mintea ta clard 9i stupidd, ca un silogism, putea-vei,
oare, in{eleSle spectacolul acestei grandioase simplitdti a inimii ?
, Sau tu, pion al gtiintei, care ai linut sd extirpi, cu
indiriire, orice inmugurire de credin[a, in sufletui tdu:
simliai cd te apasi prezenfa lui f)umnezeu, in lunre,
cd,te ieneazd -. pentru care lucru !i-ai qi luat, odati,
nebuneasca indrdsneaid, de aJ exila, de a-l surghiuni
in singurdtatea albastrd a cerului i tu, care venerezi
eprubeta 9i te prosterni umilit, in lafa compasului
heratic, ce vei, ziee,la vederea acestei masive ftlazairi
a norodului, chtre Hristos ? Tu ai trAit in biblioteci,
intre rafturile de cirli. Ai memoria plinn de bibliografii,
de date rale pi ridicole. Egti inv6fit, pricepi tot-ul in
lurne, afard insd de taina vie{ii, pe -carei dealtfel, o
sim{i in preaima ta, iri tine insufi, dar o privegti gi n'o
vezi, ii atzi fognetul 9i nu-l intelegi... Ei, dimpotrivi,
sunt neinvSlali gi obscurantigti; nu gtiu nimic, vai de
capul lor ; sunt insd, mult mai aproape, prin inima 1or,
4e marile adeviruri, ascunse de Dumnezeu, celor infelepfi pi priceputi, (Matei XI, 25) i tu egti bo{at, .=- suleri
15

226

insh de mizeria abundentii, ifi ter{elegti vieata prin vertigiinoase pofordminte; ei sunt sdraci, dar, cu bo$dNia
sirdciei, gtiu sd-9i inal{e viala, s'o innobileze, s'o plaseze in zarea idealului,
Intr'o sirbdtoare, din toamna anuiui 1938, preotul a ardtat cd este nevoe sd se cumpere, pentru
bisericd, o Evanghelie, al chrei cost se ridica pAnh
la suma de 5000 lei. Firegte, nimeni n'a avut sd ofere
intreagd acea sum5,, dar ea, ca gi cei doud mili'
oane $ase sute mii lei, investili pdni atunci, in noul
locag, s'a rcalizat pic6turd cu picdturd. Cdnd s'a Idcut
totalul, s'a vdzut cd contribuiserd nu mai pulin de 182
enoriagi. Sl. Evanghelie, vieata 9i invS{dtura Domr:ului,
se cumpdrd, aga dar, cu banul vdduvei gi al siracului.
Iatd deci cum insulicientele bugetului igi gdsesc
compensafia in ddrnicia .deosebiti a enoriagilor, pe care
tribulaiiile vremurilor de mari bulversdri, cu cohorta

necazttilor de tot felul, n'au reugit si o restrAngd

intru nimic.
FluctuaNia veniturilor eoitropieii) cum reiese din
bugetele anuale. este destul de mare. De la 3509 lei,
in 1920, veniturile cresc in 1950, la 99923 lei, pentra
ca 1935, sd scadi la 10,914 lei,

1) Epitropiile bisericeqti s'au lnfiinlat tn 1873, printr'un reliulament al

Sf. Sinod, sanciionat prin detretul nr, 1183, dia 7 Iunie 1873, Confota acestui rEulameDt, epitropiile rurale se compuneao <iin cdte trei membri; pteotul parob, din partea Mitropoliei, un membtu dil partea enoriaoilor, qi alfirl
din partea guvetnului. Epitropiile r'au luat insd fiinle peste tot ln i873 (ord.
protopopiatului de Prahova nr, 113 (1880J,

2zi
Ddm. aici o situafie a veniturilor 9i cheltuelilor epitropiei, pe mai mul{i ani :

Incaseri
1916

L9t7
1918
1919
-t920

7921

1922
-

t7

2t

82

18

1.9

47

20

2097

50

80

21

50

85

22

35

23

331

95

61

50

1924
7925
1926

1927'

75

75

1928

56

56

t929

20

1930

7931
1932

1933

1934

1091

1091

7935

1936

1937
1938

I
I

Cum se vede, din aceastd prezenlare, datoritd unor

serioase comprimdri a cheltuelilor, s'au putut realizal
uneori, excedente,

228

?e anii 1903- 7923, aceste excedente au fost depuse,

de citre epitropie, la Administra!ia Financiari

Prahova,

Ddm borderoul, cu sumele depuse,

anuale

ca

de

excedente

DETALII
1903 Ian,

Una chit,

de consemo,

t904
t,

1906 Dec,

2476!

1908 Iunie

1910 Martie

t9L1 Mai
1081

7913 Noem.

19l4 Martie

lg|5
1916 Febr,
1919 Aug'
1919

1920 Iulie

t923 Mal
Total

Excedentele se depuneau in vederea credrii unui

fond, la dispozilia epitropiei parohiale' dupi principiul
sdnitos cd, un ban pus de - o -parte, poate oricand,
un eventual go1,
acoperi
Sumele erau uneori foarte mici - ca in 1906 ;
totugi epitropii, oameni imbXtrAni{i in cinste
5,05 lei !
9i corectitudine, le indrumau, cu eiale $riii, spre'$hiAdministratiei Financiare.
seul
' In
Senere, excedentele nu erau o consecintd normal6 a incasdrilor, care ar fi biruit cheltuelile, ci expresia
unei patetice violentdri a cheltuelilor obignuite' Epi-

tropii nu se apropiau decdt cu mult| ezitare, de,,dulapul" bisericii, Ei nu gtiu prea multe lucruri ; habar n'au
de buSete gi conturi de gestiune I acestea sunt un fel
de hdrtii, pe care le scrie Pdrintele; banii sunt ins6
in mAna lor 9i ei gtiu sI-i pdstreze.,,
. Am ardtat cd epitropia are numai doud surse obignuite de venituri; arendarea unui teren in suprafaia
de 2 ha,9i vAnzarea lumAndrilor la pangar, In 1938,
aceste venituri au lost evaluate la suma d,e lei 12,700,
In limitele acestei sume, s'au prevdzut in bu6iet, urmatoarele cheltueli:

Impozite cdtre Stat

Asigurarea bisericii
Fondul Arhiepiscopesc
Fondul sanatoriului
Fondul central al milelor
Fondul protopopesc

400 lei

100

,t

100

100

630

1,, din buAet

90

Pentru reparatia 6ienerald a sf. locag

Furnituri de cancela rie

1200

,1

200

Combustibil
1360
- la langar
Pentru lumdniri
4800
Pentru hramul bisericii
700
Abonamente la rev. bisericegti
200
Pentru biblioteca parohiali
400
Pentru vegrninte
600
Inspeclia Pdr. Protopop
4lo
Secretarul Protoeriei
150
Cheltueli de deplasare,- la cercurile

pastorale
Imprimate gi registre
Din venit anual 5% Total

,t

100

410
300

lt

,,

*
ri

450

12700 lei

Biserica Iace gi asistenla sociald, dar nu prin buget,

ci pe cale de colectd efectuatd in biserici, in zilele de

sirbdtoare, Banii se pun in ,,cutia milei", care se
deschide numai la sfdrgitul liecdrui an. Din acest fond,
epitropia cumpdrS imbrdcdminte
le distribue celor sdrmani.

9i

alimente, pe care

Terenuri
L Curtea bisericii vechi, cu cimitirul, in suprafafd
de 498 stAnieni 2.
IL Curtea bisericii noul, - teren donat de d-na

la 20 Marlie 1926 - in suprafatd

d.e 4347 m2,
I1l, Teren, in lolosinfa personalului deservent, din
veche 1), 15 ha., situat precum urmeazS:
improprietdrirea
- a) 6 ha, peste
Ghighiu, in locul denumit ,,De vale",
invecinat la Rdsirit, cu Const, A, Popa; Ia Apus, cu
Petrache Rotaru; la Sud, cu terenurile locuitorilor din
com. Glodeanu Sdrat'Buzdu ; la Nord, cu ,,Luna",
b) 3 ha, in ,,Pogonele", in doud trupuri : a) 2'25ha.
Ana Ser$hescu,

invecinat la Raserit cu Ghild Cismaru, Mira Cri9u,

Trandalir Florea, Ion St, Gheoca; la Apus, cu Sterea
Chiru; la Sud 9i laNord, drum ; b) 0'75 ha, invecinat
la Rlsirit, cu Sterea Chiru; la Apus, cu Maria N,
Nan ; la Sud 9i la Nord, drum.
cl 3,50 ha., la ,,Cagarii", in doui trupuri: a) 3 ha.,
invecinat la Nord, cu Ion llie Mierla ; la Sud, cu Sterea
Gh. D. Marin; la Resarit 9i la Apus, drum; b) 0,50ha.
invecinat la Nord, cu PatruirSleanu; la Sud, cu Stan
M. Bunache ; la Resdrit 9i la Apus, drum,
d) t ha., in mar$inea satului, invecinat la Res5rit
cu islazul comunal; la Apus, cu goseaua iudeteani;
la Sud, cu Sandu DraSomir; la Nord, cu Sterea Miriufe.
e) 1,50 ha., fot in marginea satului, invecinat la
Nord, cu Gh. Tudose; la Sud, cu Dra$u Miriutd; la
Apus,
- cu mogia N. Hariton; la Rdsdrit, drum.
IV. 2 ha. teren arabil, donat de Naum Anghelachez.l,
arendat de epitropia parohiald, irirpdrfit in trei trupuri:

1) Iafi ce se spune, ln ordinul subprelecturii de Cricov, t' 768911864,

cetre prilnari, relativ la terenurile cuvenite pleotilot, "Vd facem cqnoscut
ci locurile cuvenite preolilor bisericilor sitegti, dupe art 14, din noua lege
rurall, urmeaze a le ceda dupe legea din anu 1847, allatd la pag. 665, din
Redulamentcl Organic, art, 13, al, ll, adicri 1? pogoane". Pane tn anuI.1939,
per-sonalul deservent al bisericii, a avut tn iolosinte 17 pogoane. (8. I/z ha).
Restul de 13 pogoane (6, r/z ha,), era socotit plus de sesie 9i se aleoda de
cdlre SIdnta Miiropolie. In anul 1939, prin ordinul Sliotei Arhiepiscopii
t.57911939, infiintdndu-se a doua parohii, acest plus de sesie a losf decla-

rat

sesie a acestei parohii,

2) Donat la inceputul anului 1898. Biserica

tul (Decretul Regal N!.

1704/1904).

este autorizatd a

primi le{ia-

231

a) t ha,, in locul denumit ,,De vale",la movild, invecinat la Rrisdrit cu Vasile Marcu; la Apus, cu lon M,
Popescu; Ia Sud 9i Nord, drum; b) 0,75 ha,, in locul
denumit ,,Pogoanele", invecinat la Rdsarit cu Ralian
Nedelescu; la Apus, cu Alexandru M. Oprea; la Nord
gi la Sud, drum; cJ 0,25 ha., in marpinea satului, invecinat la Nord, cu Nae St, Tudorache I la Sud, cu Dumitru St. Tudorache; la Fdsdrit, drum; la Apus, islazul
comunal.

Ep

i t r o p ir)

IonilS N. Lemnaru,, 1892(?)

- 1895.
$tefan Obilescu, 1895 - 1899.2)
Ioni{d Bratu, 1894
- 1899 (?)s)
Constantin Constantinescu,
7899 * 7904.4)
7904Q)s)
Alexandru Nedelescu, 790?
Gheorphe C. Atanasiu, 1904, -Aprilie
1904 Oct.6)
Epseghie I. Bratu, 7904- 7907,7) Ionifi Bratu, 7907.8)
Pr. Petrache Scarlat, 1974,'g)
Epsehie L Bratu, 7.Q14,1o)
Constantin Brata, 7914, rt)
Ion R. Simion, 7917
1926.12)
Andrei Nicolescu, (?) - 1826,13)

1) Nu se gtie cdod a luat Iiintd epitropia bisericii din Sdlciile. In nici

lrn caz insi, ln 1873.
2) h locul lui Ionitd N, Lemnaru, demisionat [ord. suprefecturii de

Cricov nr,62411895).
3) Adresa primdriei locale, v,51, di:n 12,L1899.
4) Ordinul Prelecturii de Prahova, nr. 117, din 2.1L1898.
5) Adresa primiriei locale nr,444 din 19V, t902,
6) Adesa primiriei locale nt, 422, din 26,1V,1904,
7) Ales tn locul lui Gh, Ataflasiu, demisionat (adresa priodriei locale
ff, 1924, din 2.X1.1907).
8J Ales in locul lui Epseghie Bratu, deraisionat (ord- Casei Bisericii nr,
223t81907).

9) Casa Bisericei, prin ord. nr. 11249, din 20,11L1914, face cunoscut
cd tru-l coDfiree. Recomandi sd se aleagl altd porsoaDd.
10) Numit de luvern (ord. Casei Bisricii nr. 31572 din l4.Ylll,19l4).
11) Ales de enoriagi (ord. Casei Bisericii nt.31572 dln 14.VIII.1914),
12) Raportrl parohiei !r,9 din 30,111,1917, cetre protoeria iud, Prahova,

13) Numit de gr1verr,

232

Nicolae Soare, 1926

1958. 1)
Epseghie .Ialba, 1926
- 1938')19J8.3)
Gheorghe C. Nedea, 7926
Ion A, Popa, 1938 4) Tdnase St. Ene, t93E o)
Vasile Marcu, 1938 * 6)
Epseghie Lemnaru, 7939 -- 1)
s)

Ion CelSragu, 1939

Petre Ristea, 1939, -

- )
VilI. _ CI]I[ITIRUL

In prealrna bisericii vechi, din vArlui dealului, pAod

in va"le, privirea ft se'nneaci intr'un imens cimitir, incercuit de o deasd perdea de salcAmi. Morminte multe,
Afluenld mare, Nu mai e loc ! Deseori se scot morfi
mai vechi, ca in vremurile apocaliptice: iegi{i voi din
morminte, sd intrdm noi...
Anual, un contigent de 70-90 Sdlcieni, bdrbati qi
femei, tineri gi bdtrAni, ageza!i in cosciu{e de scAnduri,
nigte cutii de sacrh simplitate, iau calea aceasta, Iara
intoarcere, Ii cheami elementele: Dr:hul din care au
Senerat, pdmAntul din care au fost lua{i. Ii cheAmd
<iestrdmarea

De fiecare parte, co,sciu$ul se intdregte cu semnul

crucii, semnul nes{Arpitelor nedeidi,
Deasupra. peste ochii lor indreptali spre cdmpiile
albastre ale cerulni, se prinde brutal, cu cue sdravene,
clapa. Se lasd ins5, in partea din dreapta, o micd
ferestruicd: pe acolo va sd iasd sulletul din cutie, luAndu-gi sborul spre eternitate.
Am vdzut multe cimitire. De oameni avu{i gi de
sbraci. $i deseori m'arn ioduiogat. $i-am petrecut ceasuri de autenticd tristele,
1) Ales la 1 lanuarie 1926; reales dupi expirarea pedodului de 6 ani.
Iderlr,
Idem.
Ales la 6.11,1938; la 30 Iulie 1939, trece in epitropia parohiei a ll-a,

2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
e)

ldem; la 30 [ulie 1o39, lrece ]a epilropia parohiei )l-a,

Idernr la 30 [ulio 193q. lrcce Ia epitropia parohiei l-a,
Ales ia 30 Iulie 1q39, Ia parohic l-a.

Idem,

Ales la JU tujie 1939, la parohia ll-a.

Sunf, pe la orage, cimitire mari, cu podoabe funerare, cu monurnente, cu mausoleuri $rave gi solemne,
unde mAna omeneascd a idcut tot posibilul, spre a
exterioriza atagamentul latd de cei mor{i. Sunt cimitire
cu morminte ingrilite, intr'o perlecti aliniere, cu poteci
prunduite, cu alei bogate de tei sau de castani, a ciror
Irunzi umflatd de vdnt, murmurd par'cd o eternd baladd
a nimicniciei. E, in adevdr, impresionant-..
Intr'un asemenea cimitir, agezat comod, pe o banc5,
pofi petrece ceasuri intregi, in voia gdndurilor. Departe
de larma lumii, cu griiile ei mdrunte, cu mizeria ei de
lieearc zi, retrangat sub bolta de cristal a sufletului,
incerci un fel de recreafie. $i pleci de acolo ugurat,
reconfortat, indlfat oarecum, N'ai intilnit moartea, descompunerea, ci ener$ia omeneasci in acfiune: cruci
aritoase, monumente solemne, vegetalie abundentd,
llori de toate tormele gi colorile,
PeisaSiul florilor, mai ales, ,;adiazd un su{lu de o
inefabilS incantafie: indlfate u$or pe tiie iragile, cu
corolele deschise, in potopul de luminX a soarelui, ele
par nigte delicate omagii aduse de natur5 celor disp6ru!i, Pentru cd, la tragedia omului, participd natura
intreagd. Pentru sufletele morlilor, ea igi trage din
adinc, seva rard, igi adund cu grii6, esentele tari, le
lilfteaz{,, le combind dupd ascunsa ei intelepciune gi,
cu pioasd statornicie, Ie pulseazS spre a arde in caliciile acestor llori: boare evanescentd, holocaust parfumat

Prin flori, prin aceste spumoase efluvii, natura rdspunde intreSei game a sim{irii omenegti. E lucru cert
cd fiecare floare cu coloarea gi mireasma ei specificS,
corespunde, cu preciziune, unei anumite note, din
intinsa noasird claviaturd sufleteascd. De la margaretele albe, imaculate gi sfioase, ca un vis abia inliripat
9i p6nd la durerea grea gi sgomotoasi a lalelelor, toate
aceste nestatornice frumuseli, se ordnduesc ca nigte
simple note suitoare sau scoborAtoare, pe portativul
simtirii omenegti t rezeda adorata, somptuoasd amsSire ;
crinul alb, virginald splendoare; clarkia elegans, ostentalie liricd ; hyacintul albastru, reverie gi re$tet; chi-

paroasele, distantd ingdndurare

mare, desgust,..

azaleea, rdceald, depri-

Aceste aminunte te ating, in adevdr, dar ele nu

te imping la transa abisal5 a spiritului, I1i creeaz6, cel
mult, o stare de freamdt sufletesc, ag zice spleen, dar
e prea mult,
in franfuzegte gdsim o expresie mai
proprie r vaSue dL l'dme,

IJn asemenea cimitir mai mult ifi impune respect,

Paznicul udi, curd{5, supravegheazi. Aproape cd te
crezi intr'o institufie: ,,Nu cdlca{i pe iarbi", ,,Nu rupeli
llori", - spun placardele agezate din loc in loc.
Aci pofi discuta cu cineva lucruri serioase, po{i
asculta muzicd funebrd, pofi suporta chiar 9i discursuri.
Intr'un astfel de cimitir poti fi trist, dar nu desnddeiduit,

Nu tot apa in umilul nostru cimitir de far6, Aici,

totul este mort. Nimic nu se migcd. Niciun semn de
viatd, O tdcere {rea, Adevdrat imperiu al morlii !
Crucile albe, in lumina cotropitoare a soarelui, igi
pierd par'ci contururile lor reale, se subNiazd, se inalt5,
luAnd forme stranii gi fosforescente, de aparilii fantomatice,

Ndlucirea celor trecdtoare,,.

$i cite mai sunt : mari gi mici, drepte 9i strAmbe,
rupte, trAntite, inghesuite. Multe, grozav de multe !
De cAte ori intru in acest cimitir, cu miracol viu,
abundent, md ndpidesc, in mod constant, din strdfundurile obscure ale sufletului, halucinantele versuri ale

lui

Baudelaire i

,,Fourmillante eit6, cit6 pleine de rdve,

Oir la spectre, en pleine iour, raccroche le passant".
Fiecare e:,tsce reprezintd o via{i, un destin, o intrebare,
o intrebare care doare, o intrebare care rupe.
- de
intrebare l-a innebunit pe Hamlet.., Dar
O astfel
toate la un loc, participi ia ticere, augmentdnd misterul :

Chaque imrnole son

,,Silence a l'unison".
(Paul ValeryJ

Randuri gi rAnduri de viefi igi dorm aici, sub

ve$hea acestor cruci, greul somn al pdmintulai : oameni

sdraci, fdrani necaiili, care toatd .viafa au fost intr'o
aprige luptd cu pdmdntul, rAnd pe rdnd au fcst rdpu$i,
in marea tdcere; pbmdntul le-a fost qi mami hrdnitoare dar gi mormdnt !
Aici si citegte poeziile lui Victor HuSo, ciclul
,,Auiourd'hui", mai ales, Straniile lui declama{ii te
coplegesc, lirismul te inundS, cuvintele cad grele, in
apele murmurAnde ale sufletului :
,,Etres, $roupe confus, lentement transformris,

Dotmezl
O, g6n6rations aux brumeuse haleine...".

("claire")

Nimie nu mi-a putut da vreodatd o imagine mai

tulburhtoare a curSerii gienerafiilor, a labilitelii, a neantului, din veac Ai pAnd in veac a fiintei umane, dec6t
acest mic cimitir rural,
Vorbele fi se'nneaci. GAndurile ili itilseri prin
minte.
Omul ca iarba, zilele lui ca lloarea cAmpului !
,,Crede1i cd trditi? intreabi un erou al lui Pirandello, in Enrich IV. Nu faceli decdt sd rumega{i viafa
morlilor.., ",
In adevdr, via{a 9i moartea se intrepdtrund gi se
condilioneazd, SdmAnta aruncatb in brazdd putrezegte,
dar numai a$a poate da nagtere firicelului de iarbd,
care strdpunge agresiv pdm6ntul, spre a iegi la lumind,
la viatd : ,,Se seamdnd intru slibiciun e, zice Sf. Ap.
Pave!, invieazd intru putere" (l Corinteni, XV, 43).
Moartea este trecerea, saltul din timp in eternitate.
Fste condamnarea .timpului prin vegnicie.
Moartea este un act a[ vielii. Fiecare trebue sa
moard propria sa tnoarte.
De {apt, cum declare Martin Heide$fer, existenta
omului este existenld spre moarte. El triegte ca sd
poatd rnuri, iar prin moarte se'ti alle salvarea.

In enere, cimitirul acesta nu-i prea ingrijit, Mortii

sunt plaosi, dar lesne dali uitdrii, sub clocotul vie{ii.

Din primdvar5, mormintele incep sd se acopere cu iarbd

gi buruieni. Flori, nu se prea intAlnesc, Ici-colea, cdte
o tuIS de liliac sau o vatrd de irigi albi 9i violefi. $i
at6t. Prin August insi, orice vegetafie este arsi de
cdlduri,
In partea din spre biseric5, atenliunea ifi este
atras6, pentru un moment, de un salcAm uriag, cum
rar se intilnegte: trunchiul Sros, coaia crdpatd adAnc,
rdddcinile incAlcite, umllate gi nodoroase, Sddit acolo,
de un preot de demult, sub iurimdnt, nimeni n'a indrdznit si-l taie. A crescut in voe, implinindu-se dupd lelul
lui" ImplAntat solid in pimint, scruta, cu semetie, indllimile" Azi este in agonie, Numai cdteva rdmurele mai
indicd prezenta vietii. Crengile mari 9i puternice, in$reu-.
iate de ani 9i hirfuite de furtuni, s'au uscat, Sunt negre,
Prolilate in zare, par mAinile unui uriag, intinse citre
divinitate, implorAnd moartea, ca'n versurile lui Al,
de Vigny:
,,O'Seingneur ! J'ai v6cu puissant et solitaire
Laissez-moi m'endormir du sommeil dela lerre,,,",
Peste pulin gi trunchiul sdrr de ndstrugnici vigoare,
va ti gi el praf, peste pralul mor{ilor,,,

CRUCI VECHI
Cea mai veche cruce, din Selciile, este cea din
curtea locuitorului Stoica Gh, Cildragu, Dateazd din
1810. Inaltd de aproape 3 m,, masiv5, sti pAni azi,
ioarte bine, in piua ei mare.
Inscriplia, sdpatd addnc, acoperi partea din fafd
gi cele doud pdr{i laterale:

,,Cu vrerea T(ateJ lui 9i a Fiului pi a Sfantului

Duh, s'au ridicatu aceastd slAntd cruce, de robii lui
Dumnezeu Os.,. $tefan, M.,. [in zilelel prea luminatului
Domnului,,, Bratu i Radu, Ana preot(easa), $tefan,
Safta, Constantin ereu, Milea, Dumitra preot(easa),
NeSoi[a, Ioan, Iovane, Manea, Zl6laru.,. Zamlita preol
(easa), Stana, Nistor, Vladu, Ilinca, Ioan i Radu,

23i

Ilinca L Gheorghe, Manolea, Cherana, Tudora, Nastasia,

Rada, {Alexand}rina, $tefan, 1810",
Pe unele locuri, piatra este martelatd,

La marginea sutul,ri, spr" Rdsdrit, o cruce ceva

mai micd. Cetim;
,,Cu vferea lui Dumnezeu, s'au ridicat aceasth
s{Antd cruce de robii lui D(u)mnezeu Costandinu ereu,
Vladu, Nana, Rusanda, Costandinu, Sanda llinca,,, P6tru,
Ioan, Stanciu, Ca.,, Ioan,., Gavrild, Dumitru, Maria,
Anastasia,,., Ruxandra,,,, Ilinca ere(iNd) 1863 (/)" t1,
+

In partea de Nord a Sf. Altar, in cimitir, aflSm

doui cruci, mai interesante, prin vechimea lor, pe care
citim r
I) ,,Pomenegte D(oa)mne, pre robul Tdu Vlad, 1833",
Vlad, din aceasti inscripfie funerard, pare a fi Vlad
Coioc.aru al cdrui fiu, Ilie, cumpdrd, prin dascdlul Neagu,
la 1837, Aprill,e 23, o Psaltire, pentru biserica din Sdlciile,
II) ,,Cu aiutor(ul) lui D(u)mnezeu, s'au ridicat
aceastd siAntd cruce de'robu(l) Iui D(u)mnezeu loan..,
de roaba lui D(u)mnezeu Dobra (?) 1836, Octo(mbrie) 30",
In partea de Miazd-zi a Sf. Altar, desprindem din
uluitoarea invdlmdgeald, patru cruci, Dar mai recente.
Cetim dupd ctlm urmeazd. t
I) ,,Aceasti slAntd cruce s'au ridicat de robu(l) Tdu
Stoian, Sterea (?), Radu.., Tudora, Maria, Simio(n),
Radu, Ene, Dicri.,. 1839".
II) ,,Pomenegte D(oa)mne pre robo Tdu Costandin
ereu, Ecaterina presbitera, Neculai, 1866, O(c)to(m)brie 23".
Cine este acest ,,Costandin ereu"?! Credem cd
Costandin sin Vlad Obilescu, mort la 1 1 lunie 1839.
Popa Costandin Herdscu tr5ia, la aceastd dat6,
IIl) ,,Pomenegte D(oa)mne pre roaba Ta Pduna,
Pdtrascu, Alecu (?), Dumitru, Stoica, Vlad, Ioan, Andrei,..
1) Vezi 9i rev.
Buzlu An. XI, nt, l - 4,
"Mu!iuri",

1932,

238

Gheorghe, Dumitru, Costandin, Tudor, Mariia, cu tot

neamu(l) lor, 1861, Noembrie 9 (?).
IV) ,Pomene$te D(oa)mne, pre robo Tau lon,
D(u)mitrache, Sterea Dumitru, Petieia, Dumitru, 1866,
O(c)tomb)re 18".
IX,

_ BISERICA

NOTIA

ldeia unei noui biserici, in comuna Selciile, nu s'a

ndscut printr'o gestalie lentd, spriiinitd pe resorturile
solide ale ratiunii, care delibereazi, tatonind situafia,
cAnthrind posibilitdfile, apreciind dilicultd{ile; ea este
Iructul unui elan colectiv, care, la un moment dat, a

invdlurat sulletele sitenilor, strdngi intr'o adunare

obgteascS.

Era duph marele rEsboiu, din 1916- 1918, Generatia frontului, intoarsd acas5, dupd marele bulversSri,
care Ie sguduise intreaga existen{d, cduta sd se refaci,
intr'un spirit nou. Martori, ca soldafi, ai tuturor ororilor bestialitdlilor desldntuite, tAnieau, acum, in mod
evident, dupi o via!5 linigtitd, dedicatd preocupirilor
sulletegti. Oameni simpli, crescu{i in austeritatea morali
a vielii de |ar!, in deruta generald, ei nu puteau sd-gi
alle o bazh certi a existenfei, decdt ancordnd, printr'o
adeziune totald $i definitivd, la limanul nevilorat al
credintei strdmogegti, Din addncul acestor sullete des.
chise larg, asemeni cAmpiilor, inviorate de biza idealului, s'a infiripat aga dar, in mod cu totul spontan,
ideia unei biserici noui, $i anume: a unei biserici
monumentale, cum rar se intAlneqte, prin satele noastre,
Este un fapt caracteristic, foarte bogat in consecinfe,

CAnd atmosfera internd a fdrii noas{re era mai

tempestuoasd decdt oricAnd, stigmatizati de dezefiiuni,

renegiri, convertiri brusce, la rentabilitatea tuturor

abdicirilor; cAnd pretutindeni te asurzea ropotul cismelor electorale, puse in acliune de imunda disperare
bioloSicd a vielii imediate; cAnd, in anumite straturi

ale societd{ii noastre, se profesa, cu scandaloasi ostentafie, un violent indiierentism religiios, socotit ca un

*9
semn de distincfie, ea o trdsiturd de bun gust, -- in
acele vremuri, lhranii nogtri, simpli, de loc emancipafi,
igi dddeau ultimul lor ban, penlru ridicarea unei biserici,
Obscurantigti, ei putuserE pricepe cd orice progre$
se lundeazd pe rugul sacrifieiilor ; frugti, se aritau capabili de avAnt; opaci, aveau clar intuilia prezen{ei bine-

lui in lume; lipsiti de concursui metafizicii,

totugi o lar{d perspectiv6 a diviniti{ii,

posedau

Chestiunea bisericii irr""pu." sd preocupe pe sdteni

incd din 1910, Cregtini {ervenfi, gelogi de credinfa lor,
incepuserd sd simti nevoia unei biserici mai impundtoare, care sd corespundi numbrului mdrit al populaliei
9i, in acelag timp, sd satislacd gi necesitdlile lor de
afirmare sufleteascd.
In acest scop, s'a lansat ideia restaurdrii gi mdririi
bisericii vechi 9i anume, s[ Iie lungitd gi shise adauge
sinuri, - biserica av6,nd formd oblon$S, de navd. Parohia a intrat imediat in leg6turh cu un arhitect, cdruia
ia pletit 200 lei, din excedentul anului l9l1 -1912,
pentru intocmirea planurilor gi a devizului. La 10 Octombrie 1912, protoeria anunfa parohia (ord. ur, 1t1511912)
cd planurile qi devizul au fost aprobate, urmdnd ca, in
mod neintdrziat, sI inceapi lucrdrile. Nefiind insd toli
sdtenii de acord, cu o asemenea procedare, nu s'a
putut lace nimic,
Ca urmare a acestor disensiuni, parohia, la inceputul anului 1916, cere arhitectului iude{ului, T. Vasilescu, si intocmeascE noui planuri, cafe, deasemenea,
au cdpEtat aprobarea Ministerului Cultelor gi Artelor
(ord. nr. 30037 din 5 Iulie 1916).
Dupd deviz, lucrarea necesita, acum, suma de lei
52583,

A venit insd risboiul gi lucrurile au rdmas balt5,

Dupd intoarcerea la vatrd, a inceput sd se a$ite

iardgi chestiunea restauririi bisericii, In anul 1920, se
formeazd un comitet parohial speciall), pentru strAn1) Presedinte al acestui comitet era d, E L Bratu; casier d, Vasile
V, tan^s.. Parohia cere aprrbarea comitetul(i cu rapoltul nt. '1, din 24
August

1920.

2qa

ferea fondurilor. Dar, pe cdt se pare, acest comitet

lucra prea incet, Timp de trei ani n'a reugit s5 colecteze decdl o sumi loarte mic5. In aceastS situafie,
prinde a-9i face loc neincrederea, Se produc proteste,
lrrmeazd o anchetS, dupd care, in ziua de 25 FebruarLe 1923, se lormeazh un nou comitet. ln ziua d,e 21
Martie 1923, este ales pregedinte al acestui comitet
d, $tefan R, Lemnarul),
Noul comitet accelereazd operafia de strAngere a
fondurilor, In acelag timp, cere relalii Ministerului Cultelor 9i Artel:r, in privinfa planurilor, Ministerul rdspunde (ord. nr. 3222911915) cd aprobd ca reparatria
sd se faci dupi planurile din 1916, care fusdserd vdzute
9i de Comisia Monumentelor Istorice ; devizul insd trebuia refdcut, prelurile {iind cu mult mai ridicate,

in

1925.
In adunarea obgtii satului, din 22 Mattie 1925,
se pdrdsegte insd ideia restaurdrii vechii biserici, toat6
lumea, intr'un avAnt indescriptibil, cerAnd clddire noud'

A fost atunci un moment ineltetor, cum rare ori

se intdmpld,
La intrebarea pregedintelui;
rioud ? N'avem bani !
- Clddire
Ddm noi !,,, a rdspuns adunarea, intr'un sinSur

glas...

De unde aveti sd da{i?

s6rdcia noastrb ! lncepefi numai,,'
-$i, Din
irr adevdr, sdtenii, trecdnd peste interesele pro'
prii, au rispuns, intotdeauna, cu toatd dra$ostea 5i
promptitudinea, la apeluiile lacute de comitet. Tot
aproape 300.000 bucdli -- var,
materialul: cdrimidd
ciment, lemnirie, tabli, iier rotund gi imense cantitdfi
1) Noul comitet era alcStuit astfel:
Pre$edinte de onoare: d, Nicolae D. Hariton, proprietar.
Presedinte activ: d, Stelan R, Lemnaru, lurclionar la R

M S,

servi-

ciul exterior.

Membtii r Pr, Petrache Scarlat, Rdducanu D Rinceaqo Dumitru C. I.

Stetan (casier), Const. l. Lemnaru, Ch. C. Lernrraru, Rdducanu St, Nedea.
Sterea Chiru. Oprea Radu. Nae Sterea. Ch, St. Lemoaru lon A. Popa, Coman
Gh, Alexandru,

Ministertl Cultelor $i Artelor aproba acest comitet cu ord nr' 60872/1924,

urmat de ord, or,4t33/1925;iar Sl Milropolie cu ord. nr.6c8/1925,

JZ

c6r;qgE
o 6-_

-'=

\o! :=

.=G

.'i

oo,

(!:

aZ

- i'

.:

241

de pietrig si nisip, a fost adus de ei, de la distanle

mari, in mod absolut Sratuit, ne mai socotind contribufia anuald benevole, in bani gi in naturi [grdu,
porumb) a liecdruia.
Ptin aceasti intorsiturd, se punea insd o problemi
destul de importantS; a terenului pe care urma sd fie
ridicati biserica, in curtea bisericii celei vechi nefiind
loc. Nici comuna nu poseda vreun teren potrivit. S'a
giisil atunci, un suflet mirinimos. E vorba de d-na Ana
proprietari in
niscutd L Gheorghiu
Serghescu,
aceasta comund, care, cu o nobild Senerozitafe, a donat
la 20 Martie 7926, un teren in suprala{d de 4347 m,p.,
chiar in fala bisericii vechi.
Rezolvatd gi chestiunea terenului, comitetul cere
aceluiag arhitect, T. Vasilescu, sd intocmeasci planul,
pentru o clddire mireale, $i, in'adevdr, arhitectul Vasilescu, addnc cunoscdtor al megtegugului 9i innobilat de
un simt artistic deosebit, a conceput o bisericd impundtoare,
operd monumentald, demni de'aceste vremuri de f,nacerare, cAnd neamul nostru este chemat
sd-9i dea toatd mdsura av6ntului 9i lorfei sale,
Devizall), finSnd seamd ci transportul materialelor avea sd se facd in mod gratuit, numai pentru ziddria de rogu, se ridica la suma de lei 2600000,
Ca antreprenor a lost an{aiat, prin licitafie pubiice,
italianul Enrico Bardanni2), la 30 lulie 1926,
Cu aprobarea Ministerului Cultelor qi Artelor (ord;
nr. 3189411926) lucrarea avea sd se execute in regie.
k posesia acestor date, comitetul incepe lucrul.
Primul ldrup se bate la 6 August, 1926.
Comitetrrl avea atunci 400000 lei numerar, ceva
grdu din recolta anului trecut, grdu din recolta anului
in curs, nddSlduind sd strAnSd qi porumb, a cirui
recoltd se ardta excelentd.
Alard de acestea, Idcuse demersurile nececare,
spre a obtine un imprumut de 400000 lei, de la Banca
Centrald a Cooperativelor Sitegti,
1) Plancile gi detizul au lost aprobate de SL Mitropolie, ptin ord,

nr.3935/l92fr.

2)

ln

1927,

Errico Bardanni pleace ifl Egipt. ID locul sdu este angaja{

Crimpeanu, din Ploegti.

16