Sunteți pe pagina 1din 91

SPLENDOARE FELURITA

I, _ AB URIi P,d,A[ANTULUI

- Am iegit la

cAmp. E ora 8 dimineafa. Soarele se

neguri. Pemantul atureste. Alaiul

ie surprinde

deosebit de pldcut.

ridici triumfdtor, din

de"lumjnd al primdverii

Suiletul li se incarcS de soare, ca un ram inllorit.

O. floarea alba de cireq !

D-upd ldncezeaia,

un indoit salto vitale.

colul grandios al

din timpul iernii,

Contempli,

urmeazd par'ci,

cu efuziune. jpecta-

firii renascute. Daca ai pasiuni livreqti,

pofi recita din Metastassio;

,,Primavera, gioventri dell'anno,

' Gioventd,

primavera delia vita.,. ".

mai sprinten"

Te simfi mai tdndr,

Su{letul refdcut

intri in eiervescenfd. De

undeva, din slevi, pe firile

noui asupra

,,6tran5les

ca nigte

aurite ale razelor solare, coboari, drn

noastrd, leliiunea alba a iluziilor,

ricloses pour oous, scus des cieux plus beatrx;,,.

!!-eurs,

(BaudelaireJ.

Curentul te freamatul general

fur5, Te inte$rezi,

cu voluptate, in

in - arnonia

al iirii. Devii o noti,

universului, o silabd, in poezia lurnii.

La naiba, cu La naiba, crr

Sriiile mdrunte ale vielii !

filosoiii infelep{i gi

usca{i, care asudd

in camera ior Oameni ai

lere soare, desfecAnd lirul in patru, vremii rneie, iegiii din birouri I Parasiii

creat o maladivd pasiune pentru

ai raftu-

lamentabili preluitori

bibliotecile, care v'au

subtiiitifi. Suntefi nigte

rilor cu

cdrfi. Cu sim[urile tocite. Cu memoria avariatd.

Sunteli nigte viciali !

intreg 9i debordant.

,,Oamenii -

,,Con{esiuni"

zurile mirii gi

igi uitd de ei ".

Ci vai ! viala se scurge pe alituri, cu tumultul ei

-

scrie Fericitul Au$ustin, in ale sale

se duc s[

admire munlii inalli, tala-

cursul agtrilor 9i in comternplarea aceasta,

162

Natura

este un incomparabil iactor de inviorare,

moral6,

ddt:tor de senindtate gi voiogie,

de slndtate fizicd ti Nimic nu-i mai

decdt a iegi din atmoslera imbdcsitd a agez&rilor ome-

negti

9i a

te lisa furat de ritmul exuberant al naturii.

in iiecare ram,

in fiecare

Viata care svAcnegte

care aleargd neobosite, pasdrile

firicel de iarb6, gAzele

care se avAnti in inlinitul azuriu al ceruluio animalele

mari gi mici, -

in iormele ei elementdre, neper-

viafa

vertite

de gindul omului, totul ,

te cuprinde,.te odih-

negte, te inalfd,

Poezia adevdratS, scrie undeva Giovanni

lumina stelelor gi a

Papini,

nu se aprinde intre cei patru

ci ,,la

in hrisoavele incondeiate de strdbuni

pereli ai unei incdperi,

soarelui, nici cd se gdsegte "

Cunosc6nd natura, aiunSi la o cu totul alti prefuire

sale: de o

a lumii 9i a vie{ii, a omului 9i a conditiei

parte precaritate

irecuzabili; de cealalte, mdretie

cine le va spune ? Nu

inefabild. Minunile Creatorului

sunt {raiuri,'nici cuvinte.,,

Natura acfioneazd impotriva e$oismului ceapcAn,

devorator, care ne impin$e si credem ci noi suntem

totul pi ci

avem dreptul si

in dreapta gi in

ieiuim,

stinga. In apropierea ei devenim mai

anuleazd patimile, spale

inobileazd sim{urile :

,,Ingremedifi

buni, mai in{ele$dtori.

rancunele,

cugetele,

Natura este un activ, care dizolvd

iosniciile, purilici

cadavrele c I a i e, la Austerlitz 9i

Wa terloo,

Ingropali-le sub mine gi ldsa{i-mi si lucrez !

Sunt iarba : acoper

ingramdditi-le

Ingropafi-le, sub mine 9i ldsafi"me sd lucrez !

totul.

$i

claie, la Ypres pi Verdun,

Doi ani, zece ani -

Ce loc e acesta ?

9i cS.ldtorii intreabd cdlduza t

Unde suntem acum ?

Sunt iarba

Lisafi-md s[ lucrez l" r)

1) Sandburg; lsrbd, lrd,. lon Piilat, Porlrele Lirice, ptg, 200'

163

Natura sparge usciciunea sufletului, imprSgtie moho.

rala, birue materialismul vulgar qi

incarcd de dragoste, de

inleleSere.

grosolan. Sufletul se

bundvoinld, de respect, de

Ce poate Ii, oare, mai interesant gi mai instructiv,

care

alear$d incoace si

sau pentru a-gi

.cuibul,

sbor, caut5 crenglute gi

decdt a privi o pasire mici, cAt un pumn, cAt o nuch,

<iar nervoasi, nevoie mare,.,

incolo, pentru a-gi construi

cregte puii ? Ea se

aSiti, in

sdu. $i ali observat

gata ? $i cAt

de lumind ?

firigoare de pdr, merge pe malul apei, le inmoaie gi

veseli

se intoarnd de-gi inalti, cu incd putin, lucrul

ce voioasi

cAnt5, cdnd opera e

slava cotropite

de sus se inaltl ea, in

Omule, uzat de patimi, ros de febr5, devastat de

agita{ie sterpd: vino, departe !

Iarba fognegte, Gdzele forfotesc. CiocArliile impAn-

zesc zdrile, Jdranii muncesc cu

nddejde, Copiii cresc,

'cu florile pi lighioanele pdmdntului

N, "- COPILUL SALCIAN

La Sdlciilb, copiii

vin

pe lume, iere alaiu, Naste-

nu constitue o bucurie,

rea unui

pentru pdrinti,

copil, de multe ori,

Insemneazd o noue ingireuiere a vie{ii,

,,beiatu' ca beiatu' ce

",

Mai ales cdnd e vorba de iete r

te aiutd, da Iata-i pacoste

pi capul pdrinlilor, aia-i

Firegte, nu ne S6.ndim sd ddm,

aici, peste o civi-

lizatie prea inaintatd. Nu ne gdndim sd auzim, cumva,

la

nagterea unui copil, cuvintele

lui Ellen Key :

,,Dali-vX

la o parte, ticilogilor,

ci s'a ndscut o noui maiestate"

{Le siecle de I'en{ant), Dar si se vadd o cdt de apro-

ximativS sincronizare, cu stadiul mentalitd{ii cure-.tte. Aceast[ indiferenfd nu trebue puse pe seama dimi- nudrii sentimentului filial, care, de obiceiu, in pdturile

fdr6negti, se pdstreazd pur 9i violerit, ci pe seama Sreu-

tdflor

crescAnde ale viefii. Fiecare nou ndscut este un

prilei de recapituliri, de strate$ie economicd, Fiecare

copil inserhneazd

putea

un nou articol bu$etarr care nu va

muncd cAinoasd 9i o

ducd la compri-

ca singiuri sursd

(i ha.). Dar

ii rcalizat decAt printr'o

betalie economici, care va trebui sd

marea, la maximum, a tuturor cheltuieliior.

Intr'o lamilie, tatil are, bundoard,

de venit, patru pogoane de pdm6nt arabil

are 5-7 copii, ba gi mai mulfi, sdrdcia, cum de mult a

observat Adam Smith, fiind foarte lavorabild zdmislirii.

spre alte

profesiuni, problema

rindul siu, fiecare din

Nepregit, situafia trebue si comporte toat6 aten-

fiunea. Statul modern nu se poate desinteresa de ches-

demogralici va trebui

tiunea procreafiei.

sensul remedierii

Cunoscdnd cd prea

este aceasta; cu ce

acegti copii ?

rar copiii sunt indrepta{i

care se pune,

va trii, Ia

in mod inplacabil,

Politica noastrd

deci sd fie

indrumatd, cu grii6, in

165

cAt mai grabnice a acestui rdu, care anuleaz6, in mare

parte_, excelenta proliiicitate

La precaritatea situaliei

a populaliei.

materiale, se mai adaugi

higienic ai sanitar. Cel

ca victime ale

gi o masivi ignoranfd, de ordin

pulin 50%, dintre

nouii ndscufi, pier

nepisdrii gi enrpirismului doftoricesc.

In, multe cazuri, moartea unui

copil hu-i socotite

! pie_rde_re: ,,Pentru agtia -

Sicr{ L Simion -

nu-i

se pronunfd sentenlios

pdcat. E mai rdu' cdnd moare

om mare".

Cum cresc copiii la Snlciile ? In

chip miraculos 1,,,

Nesupraveghia{i, insuliiient imbrdcali, cu o hrand

dezolant de

frugald, puii- de

fdran,

care au reusit si

cresc vAn-

scape din primul an, se infiripi repede gi

jogi, ofensdnd astfel, iri mod grav, toate tratatele savante

de puericulturii.,. Prin praf,

prin ndroiu, bdtuli de vint,

rndrturii vii ale ului-

arqi de soare, acegti copii sunt

toarei Io{e vitale a rasei

noastre, Ei nu cunosc medi-

camentele, Orice doctor s'ar

ci_ a invifat atdtea lucruri,

inlirrnd. O asistenfd nredicald,

sim{i, credem, ienat, vdzdnd

pe care practica

viefii Ie

dupd toate normele, acordatd

bun caz, ilatilate.

fdre si aibd pe cineva, Idngii

venind- dela cdmp, in

orice lduzd trebue

sd

de ordia

jufletesi,

unei lduze, ar st6rni aici, in ce! mai

I)e multe

ele, CiteodatS,

ori, femeile nasc

in cAmp, sau

cdru{n. $i daci, in mod obignuit,

aibi o moagE, - o femeie mai bitrdni -

mult din motive religioase.

debilitarea corporali, 9i o tntinare

$i

ceea ce este mai

aceasta mai

Napterea aduce, pe lAn{d

important, nu este debilitarea, ci

imediat dupE nagtere

,,moaga,,

PAnd au bea, din apa

intinare_a. De aceea,

me:ge la preot, pentru ,,apd".

sluiitd de pr-eot, femeia nu

zile, pdnd,

intina

_9i

mindncd nimic. Pane la opt

,,necuratd,,,

,,la sdptdmdni", ea rdmAne tot

aga ci nu poate sd facd vreo treabd, ln casb, Ar

pe ceilalli. A opta zi, este chemat preotul sd

lacd stegtanie gi sd

citeascd noului ndscut moliftd, pen-

Totugi, pd.nd

Ia 40 zile, femeia

religios, pentru

o

tru punerea numelui,

nu-i incd aptd, din punct de vedere

activitate normald, Ea nu poate, de pilda, sd dea ceva

166

de pomanS, pentru

sd se atirgd de

zile, femeia

cei morfi, dupi cum nu

poate nici

La 40

icoand, ori sd sirute crucea,

la bisericd". Preotul citegte, acum,

prunc, pe care-l

cauza

,,iese

ruSdciuni pentru mamd, ca gi pentru

ia pe brale, il introduce in bisericd 6i-l irnpdrtigegte,

Copiii se imbolndvesc mai ales iarna, din

rdcelii.

Ce sd-i faci doctorul? Ce

atavici in gtiinla omeneascd a fost alimentat6 9i de

Mama se nelinigtegte. Dar rru'l duce la doctor,

putere

are el? Neincrederea

activitatea deficitard a cdtorva medici, din aceste pdr{i.

DecAt si

mai agteaptd, si mai

,,ooo, nu moare omu' aga

dea doctorului bani ,,pd

,,vazi",

,,ceas

digeaba", mai bine

-- ud mai zdcut lume",

ugor.,.", trebue sd fie vr'un

,,troand", vr'o,,bur-

,,daochiu", vr'un

rAu", vr'o

duhala". Daci insA boala nu dd spre bine, daci copi-

lul nu sd

.,desbulbeazd", atunci il impdrtdgegte I ,,ce-o

vrea Dumnezeu".

CAnd copilul a inceput sd meargd, iese pe afard

si fach cunogtinfd, cu impdritia oborului.

gi incepe

Mai ales, in timp de vard, aici igi petrece el timpul,

de-a-valma cu oritiniile

9i lighioanele de tot felul,

amicifie nedespdr{itd, se

cAinele, 9i se slddegte

A9a, de pilda, in semn de

iinge

reciproc cu vifelul, mdngdie

cu pisica. Nici de porc nu se leregte. $i s'au v5zut

cazuri, cdnd aceste nesim{itoare artiodactile, in loc sd rdspundd, cu efuziune, la prietenia copilului, i-au inhd-

fat mAna intiosi sau

La 4-5 ani,

i-au desfigurat

fafa.

copilul incepe

insi s6-gi simt5 pute-

rile sporite. Poate sd

alerge pi sd stri{e. Incepe chiar

a9a cE in scurt timp,

devine

sri-gi supraestimeze forfele,

un mic satrap, un tiran sarnavolnic, care cere neince-

tat omagii de vasalitate. OSrad6 este fieiul sdu exclu-

siv, Ca un voevod

trosnegte din biciu

nea puterii sale,

atotputernic, se incrunte circumflex,

agresiv congtient de plenitudi'

aplici tuturor liglhioanelor o iustifie

gi,

cu pietre, pisirile, pune cdinele

pe porc, strigi 9i rAde

discrelionard: gchioapE,

in hamuri de sfoari, incalecd

Dar nu dupd tariile ogrdzii gi

evoluiazd. Calcd.Irun- ulitd, Desculf, cdlare pe

vr'un getei, pe vreo trestie, aleargd viielios, incoace gi

mult timp, el

iese semef, in

167

incolo, stArnind uriage comete de praf; svArle cu pietre,

se uith'n puturi,

dupd

cuiburi de vrabie, sperie vacile

de la pdscut, $i

in vdrful

nu rareori, este coarnelor pafru-

care se duc, sau vin

cAt p'aci, sd aiunge tocmai

pedelor exasperate,

Ulila este, aga dar,

a doua etapd, in drumul copi-

E un cimp de

experienfi mai

Iului cdtre lumea largi,

vast, Pentru stdpdnirea lui, este nevoe de o oarecare

temeritate.

Cine n'a trdit

la !ard, nu poate pricepe ce este

poate da seama, nici pe departe,

,,uli{a

copildriei", nu'gi

de atractiile gi farmecul ei,

De la o

vreme, singurdtatea oborului nu mai poate

capriciile copilului. Prie-

plictisegte, Simte

satislace

fusttlrile, pornirile,

s5 depdgeascd

tenia pasivd a bldndelor dobitoace il

dar nevoia Aci el face

lumea oSrdzii, sd iasd in ulifd.

cunogtinfd cu alli camarazi, unti mai mari

altii mai slabi, unii

al{ii mai mici, unii mai puternici,

mai in$eniogi, al{ii mai putin. In uli!6, copiii se ioacd

mai mult in cete. In {elul acesta, inci de pe acum,

incepe sd se infiripe, in sufletele lor, simlul social.

Credem

cd Frribel numai dupd

ce va fi vdzut o

ulitd prd{uit5, de

{ard, cu copii!, care Iac ,,morigci",

de tini-

care sapd cuptoare, in mar$inea ganfurilor, sau insta-

leazd, cu toatd

seriozitatea, complicate magini

,,Copilul

chea, a putut sd scrie:

truclii

e, in limita puterilor

sale: ar,tist, producitor, inventator, creator". Copildria este piatra de rezisten!5 a intregei cons-

sufletegti, de mai tdrziu. Importanta ei au v6zal-o

insi nu despre o

dirijatd tiranic, ci despre o copi-

toli marii pedagogi, Ei ne vorbesc

copilAtie incorsetatd,

ldrie liberd, alimentindu-se

ldria -

zice Rousseau -

drSgdstoasele ei porniri".

puritatea lor,

din ea

Iar

insdgi, l,lobili coiri-

ocrotifi-i iocurile, pl5cerilen

E, Boutroux:- ,,Ldsafi

copildria lor, sd-gi desvolte,

pentru ele ingile, calitdfile vdrstei lor, si guste, in

copiii si se bucure de

bucuriile ce li se olerd de naturl lJ

- Jocul este pentru copil o

ocupatie, -

o ocupatie,

firegte, foarte serioasdl Copilul se aSit5, sare, alear$d,

1) E, Boutroux: L'6cole el Ia vie, L'anr6e pedagoglqqe, 1911, pag. 11,

,

168

n5scocegte,

nu

combin6. In toate acestea, educatorii vdd!

Prin manilestdrile spontane,

incet, dar si$ur,

tdrziu" Sau cum zice

numai o destindere, un arnuzament, ci o necesitate

de acum, copilul

biologicd.

fdra sd-9i dea seama, se pregdtegte

pentru viata voluntarS, de mai

Lucian Blaga :

,Voinicelul de gapte ani,

Se cileqte ldn{E

cei bolovani,

In marginea satului,

Ca'n marginea lumii

$i-a leatului

Intre sistemele pedagogice, sunt, evident, deosebiri

"

importante,- deosebiri, care prileiuesc aprige

minabile controverse. ExistS insa un

$i

int€r-

principiu peda-

asupra cdruia toli educatorii moderni sunt de

go{ic

acord: acela,

care socotegte

cunoagterea directi gi

experienla proprie drept cdile cele mai sinXtoase, c€le

mai fecunde, pentru

E cazul si

desvoltarea

vietii sufletegti.

amintim aci, cd din acest punct de

vedere, intre copildria

este o deosebire

citadinului

9i copiliria liranului

nu atit din

considerabild, generind

elementele de decor, de condilionare sociald, cAt din

paralelo{ramul posibilitatrilor de autenticitate, de cunoa;'

tere directi, nerniilocit5, a vietrii, CAt

timp copilul de

realitatea, in

farl

incepe, de mic, si experimenteze

formele ei nude, originare, asiSurAndu-;i, prin aceasta,

o cunoagtere organic6

orag, are intre el

9i

integrala, copilul crescut la

gi lume, o inextricabili pdnzd de

rela{ii 9i forme mediatoare. El ia contact cu realitalea

prelucrat6., convertitS in abstracfiuni, sterilizatS, etiche-

tati, Stdrnirea, alimentarea

gi forti{icaiea gAndirii 9i

lume, cdt dela

imaSinaliei lui nu vine dela viati gi

cultura asimilati pe calea convorbirilor,

expoziliilor, a cinematografului,

copilul citadin

autornatisme, sd

incepe sii

a cdrfilor, a

etc.,, In ielul acesta,

invariabil, prin

findeasc6,

gAndeascd prin

intermediul schemei,

qablonului, tiparului

mintal. Neap5rat,

nu se poate spune

cd omul nu trebue si se alimeqteze din depozitul de

cunogtin{e, acumulat de omenire,

pdnd la el, cd nu

poate sd ee foloseasc6 de experienla altora, pentrucd

169

atunci nu s'ar mai pulea realiza, in .lume, nici un fel

de progres,

ApoloSia obscurantismului cine poate s'o facd ?

Dar peniru ca oruul sd rimde el insugi, om viu,

autentic, trebue sd-gi p slreze nemillocitd le{Xtura cu

isvoarele vie{ii,

Pemantul intreS e plin de minuni, pe fiecare metru

cu miracolul pur, intact 9i permanent.

patrat:

,,Cred ch un fir de iarbi nu e mai pufiu lucru, decAt

munca lre care o depun cdlitorind, sielele,

$i la fel de desdvdrgili sunt o furnicd

gi un griunte

de nisip gi oul unei ciocdrlii.

$i

un buratec e un capo-d'opere dintre cele mai mari.

$i murele pddurii, ar putea sd impodobeascd. pridvoa-

rele cerului,

$i

$i

$i

gurubul cel mai mdrunt, din palma mea, inlocuegte

tot mecanismul lumii.

o vaci piscAnd, cu capul aplecat, e mai mindrd ca

un goricel e o minune, destul

orice statue,

de mare, ca sr facd

si se cutremure sextilioane de necpediociogi,,, " 1|.

In ,,Novum OrSanum" Bacon, deasemenea, alirmA

observaiia $i experienta conduc la

rispicat cd ,,singuri

adevdrata cunogtin{5".

Copilul dela orag cdnd zice nahtr6, bunioard, igi

fotoSrafii, peisagii, vizute din

El nu poate cugeta asupra

naturii decdt cu aiutorul acestor pretexte, acestor forme

moarte, acestor

amintegte, inevitabil,

cdrfi, cinematograf,

de

etc

lucruri indeplinite de altii.

In atari condiliuni, orice efort sulletesc este steril.

la

a umple schemele,

Aportul copilului se reduce

tiparele, sarcolagiile

mai reface procesul, prin

si lixeze natura tumultoasd

mintale, oferite de culturd, El nu

care artistul, de pildd, a aiuns

pe cAliva decimetrii patra{i

de pdnzd, ci se instaleazi confortabil, in ultima lazd

a actului de intensi {rdmdntare, care este actul creafiei. Automatismele, sehemele mintale, sunt nigte cosciuSe,

1) !(/alt

\v/hitroan, ln vol. Fire de iqftd, lrad. Ion Pillat, 1n Potlrele

n ce, pag. 189-190,

170

in care_copilul

tatea, Se cunoagte

ingroapd, pe r6nd

9i viata qi spirituali-

a miticului Ateu,

legenda antici

care era de neinvins,

cAnd se sprijinea solid, cu picioa-

rele pe pdmdnt, iar cind era ridicat, in sus, nu avea

nici o putere. Credem cd aceastd leSendi are o semni- ficafie addnci, Ramura desprinsd de tulpin5, e moartd

paserea smulsd din codru, igi pierde vivacil.atea, care-i

de splendoarea ; albatrosul,

;

pasirea lascinantd a zlfilar

care mafuozii beau gi

marine, in

iniurS, face o figurd ridicoli,

elegante; omul sustras influenfei directe a naturii, forfei

camera scundd, in

cu aripile sale lunsi 9i

re{ulatoare, viviliante, a pdmAntului, se,,decanteaz6",

daci se

poate spune astiel, se super{icializeazi, devine

Sravitate,

fdrd o axd stabild,

imprevizibile oscilafii

o fiinp fird un centru de

o

iiinfe capabild de necontenite 9i

sufletegti.

Gandirea care urnple lorme elaborate de altul, e

sterild ineficientd, ,,Oamenii

-

scie Comenius

trebuesc initiati,

atAt pe.cit e posibil, si devie infelepfi, nu din cirfi,

ci din studierea cerului gi a pdmdntului, a steiarilor

a fagilor, adicd ei trebuesc sd cunoasc5

menteze lucurile

in locul cirtilor

a naturii ?".

gi

9i

si experi-

,,Dece,

prin ei ingigi" 11. Iar in alt loc :

moarte, nu am deschide cartea vie

-

NeSregit, noi nu afirmdm cX

ordgeanul n'ar putea

si qrnoasci

doare, pdnd

toatd intin-

derea ei, dela culmile cu aer rarefiat, ninse de splen'

gi sd experim enteze via\a, in

la adincimile iniernului, cd el n'ar putea

trepte ale

progresului spiritual,

atinSe cele mai inalte

ba tocmai dimpotriv5, Ceeace lipsegte, in genere, ord-

geanului este insd coloana

care si asigure, cu ri$oare,

viguroasS, axa inilexibild, o unicitate, in varietatea

manifestdrilor sale spirituale, Caracterul haotic al vietii moderne, conluzia densX,

versatilitatea dezolantd a busolei su{lete9ti, al c5rui ac

oscileazh, 1fu6.

t[Saz,., a{itafia

stearpd, ca gi plictiseala

anumite straturi ord-

irenrediabilb, care banlue in

171

$ene$ti, -

toate acestea se explicS, in parte, prin

lipsa

ratrrra gi filosolia

prizei directe, la lorta regulatoare a naturii, Lite-

se resirnt 9i ele. Ce sunt oare acele

dezarticulate, cu

personagiii stranii,

inimii, au un

cdrti bizare, cu

gesturi

ridicule de fantose, care, in locul

smoc de cilfi 9i in loc de creer, rumefug de iierdstrdu ?

$i

ce sunt acele construclii fiiosolice tenierare, fantas-

tinzdnd sd ris-

tice, cu aere de.violente originalitate,

toarne totul

sau, in cel mai

,,puncte

sd puni in circulalie

insd se pribugesc dezastruos,

sunt decAt paradoxale

rdu caz, multunrindu-se

noui de vedere", care

pentruci, in realitate, nu

meticulos elaborate,

ce sunt

Sdndire, -

variate, a vechei

inigheberi,

din detritusurile altor sisteme de

toate acestea, decdt reeditdri, sub forme

legende a lui Anteu ? Spiritul slndtos, intelifenfa vie,

imaSina{ia autenticd, capacitatea

de vis, pornesc din

guvoaiele largi ale vielii 9i infrumusefeazd via{a.

Nu sunteti convingi ? Punefi mina pe oricare din

Sadoveanu, dupi

ce afi avut rdbdarea

Ury Benador

cdrNile lui M.

si parcurgeli un roman de L Peltz, sau de

gi vefi avea, indatd, senzafia

pivnifd

udi 9i pestilenfioasd

ci

iegili la soare, dintr'o

Este deci natural ca, in locul unui filosof confuz,

dezechilibrat, straniu, morbid, sd preferi o huidumd

sdndtoasd. Sau cum zice un rus

sceptic: ,,Ciubota asta

a mea, valore azd. mai mult decAt Faust".

,,Vrei

Iortele, pe

sd cultivi idtei;genfa copilului ? Cultive-i

eare ea are si le conducd- scrie Rousseau.

Exerciti-i necontenit corpul, Id-l robust si sindtos.,,

Se lucreze, si alerge, se

migcare, si lie om prin lorld

tipe,

9i

si lie intotdeauna in

va ii 9i prin inteligenfd"l).

Forma{ia sufleteascd

a copilului de fard este dar

organicd, vie, deci durabil6.

Rousseau dd in ,,Emil" o pregnantE descriere a

peisagiului sdu sulletesc.

*

,,ldeile

sale

zice el

sunt m5rginite, dar ldmu- pe dinafard, qtie multe prin

-

carte, mai rau decAt alt

rite:

daci nu ptie nimic

experienfi; dacd

citegte, in

172

copil, cite$te mai

spiritul in limbd,

9i mai multd

bine, in cartea naturii; el nu are

ci in

cap ; are mai pulini memorie

vorbegte o singuri limbi, dar

iudecatd;

inlel4e ce vorbegti; in fine, dacd nu gtie sE spund

aga de bine ca alfii,

in schimb, gtie

sd lacd mai bine

decAt ei" 1). Iatd-l pe copilul Sdlcian la gapte ani

Merge la

gtie

gcoal5. Nu

cui este.

.Nu gtie

nimic. De multe ori nu

gtie sd stea ,,frumos". Nu

zeee, La intrebdri, rds-

nici al

ptie si innumere nici

punde monosilabic, sau

cap, Invdldtorul

pAni la

pur gi simplu cu migcdri din

trebue si-l inve{e sh rdspundS, sd spund

cum il cheami., sd salute, sE umble curat, si se inchine

si spund o

Abia

rugdciune.

.In schimb,

e neastdmpdrat.,,

apteapti recrealia, sd alerge, s5 se sbengiuiascd,

ioace ,,la nasturi", ,.in chetre"

sX se apuce la trAntd, sd

gi cdte altele,

In deplini

libertate, nu se simte insl

el toatd vioiciunea. De multe

decdt acasd, Aici isi aratX

ori, mai ales vara,

cAnti pdrinlii 9i copiii rnai mari

pleac6, i se lasE, in {rij5, casa intreagd- El trebue sd

sd nu se clinteasch, din iurul

casei,,sd dea rnAncare

stea de paz6., ca nimic

pXsirilor, porcului, sd dea apd

etc,,. Degi i le

totugi, destuld libertate, pe

Huidumd neastAmplratS,

"

Spiritul sau inird

vitelului, sd aduc6 vaca, dela pdscut,

prescrie atribufiunile, e1 are

care nu eziti sd gi-o exercite,

,,face toate driciile", ,,cdte halea

este stipAn

in

sine, de independenli,

mic,_ in

copildria

in elervescenfd:

pretimpurii, penlru inmugurirea sim{ului de incredere,

! Iatd dar ocaziuni loarte

de libertate. Fiind pus de

situalia de a se line pe picioarele proprii,

sa este mai scurth

ds cAl a citadinului. La

76-17 ' ani, este cu tot dinadinsul, ,,bdiat mare".

Cdldregte ca un cazac; ia parte

cAmpului; mai mici, la

infrijegte vitele ; i

activS la rnuncile

se de sub ascultare copii

muncile unde nu sunt de lafd

pXrin{ii ;

,,prindd"

Iace chirii i injutf, IumeazA; se pregitegte sd se

in hor5, dacd nu s'a

preocupe, de fel. Nu

,,prins"

inc5. De carte, nu se mai

numai cE nu s'a nevoit sd-gi

inmulfeascb cunogtinfele, cipdtate in gcoald, dar aproape

1) Rousseau, op. cit,, pag.2?8,

t13

cE a uitat gi ceea ce gtia,

$i

aceasta pentruci cea mai

mare parte, din acele cunogtinfe, n'aveau nici o lefd-

tur6, cu viafa gi rosturile

Pestalozzi recomanda;

sale. De aceea,

probabil,

,,Inainte

de orice trdncdneald

"

1),

din chr{i, invald pe copiii tdi

In

si-qi cdqtige o pAine,

schimb, copilul a invdfat

mult 9i temeinic, din

viaNi, Prin observafii gi experienfe personale gi-a indes-

tulat, pe

indelete, fare bdtae de cap, mintea 9i sufletul,

satul cu oamenii; cAmpul cu plantele gi

El cunoagte

animalele, in mediul lor

; cerul cu semnele ; vremea cu

soroacele I luna cu basmele; dorul cu cAntecele,,,, El

gtie bine ce e o gospoddrie, Cunoagte uneltele gi meto-

dele de exploatare

continentelor, cunoagte,

;

cunoa$te miiloacele de valorificare.

Daci a uitat, cu totul, geoSrafia

la perfectie, regiunea cu vdile, cu apele, cu megurile; dacd a uitat definifia slerei gi ielurile triunghiului, gtie

s5. innumere, cu

putea fi ingelat,

precizie, sd socoteascd, incdt nu va

cind va curnpdra ceva, .ori cAnd igi

Sub in{luenla ambiantei morale,

respectuos, indatoritor,

va vinde. produsele,

a invifat, deasemenea, sd lie

om de omenie

El gtie sd munceascd, dar sd se qi dis-

treze, Dapd zilele de muucd, sdrbltoarea e in totdea-

una bine venit5, Aduce destindere, voe buni, retacere

fizich 9i sufleteasca. Atunci el se spale,

igi schirnbi

rufele,

imbrach hainele bune, i9i vbxuiegte incdlldmin-

tea qi mer{e la hord.

Fetele nu primesc o

,,educafie"

deosebitd, PAni

la o oarecare vArstd, toli copiii se supun acelora$i

datini "pedagogice". Instinctul biologic nu se desminte

$i fetele incep ei ingigi sd

se indrepte cdtre preocupdrile 9i situatiile proprii sexu-

lui 1or, asa dupd cum

la Scyros, imbricat fatd, intre fiicele

o strata$emi a

spre a scepa de rdsboiul cu Troia, la

insd, Dela o vreme, bAieiii

Achile, pe care mamd-sa il finea

regelui Lycomede,

zise Ulyse, -

care

firL veste, sd sune

lui

Ulyse, nu putu sd-gi renege sexul r

-

Am si ghicesc indatS, -

9i

puse,

dintre lete este fl5cdul.,,

trAmbifa de rdsboiu, in fafa palatului re$al, unde era

1) Peslalozzit Leonard 9i Aerfiuda,ltad,I.

Rddulescu.Pogoneaor

pag, 153;