Orientari tematice in romanul

interbelic
Perioada interbelica a avut un rol important pentru literatura
deoarece a contribuit la dezvoltarea, si in acelasi timp la modernizarea ei. In
aceasta perioada au aparut numeroase reviste si tendinte in evolutia
literaturii :
Perioada dintre cele doua razboaie mondiale cuprinde anii 1918-1944.
Aceasta se caracterizeaza pe plan european prin infrangerea Germaniei,
prabusirea imperiului Austro-Ungar si revolutia din Rusia. Pe plan national se
realizeaza unitatea nationala si integrarea in ritmul european de
modernizare.
In literatura tendintelor umaniste democratice care domina in epoca li
se opun forme de ideologie rasista: Fasciste, reactionare. De aceea viata
literara cunoaste conflicte si polemici violente. In acest contest se impun
personalitati ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu
Caragiale, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor
Vianu.
Reviste si curente:
Dupa primul razboi mondial ziarele si revistele literare sporesc la numar. Asa
avem Viata romaneasca. Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui
Constantin Stere, si Paul Bujor. Director stiintific devine profesorul dr. Ion
Cantacuzino, iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere, Ion Botez,
Garabet Ibraileanu.Insa, din 1915 directorul unic ramane Garabet Ibraileanu.
In timpul primului razboi mondial revista isi inceteaza aparitia pana in 1920,
cand reapare sub conducerea lui Ibraileanu. Din 1930 se muta la Bucuresti,
conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George Calinescu. Din 1948 va
aparea seria care continua pana astazi.
In Viata romaneasca accentul se pune pe autenticitate si specificul
national inteles ca dimensiune sociala, important fiind poporul si
rasa,europenizarea ca asimilare a spiritului national, repudierea
decadentismului si simpatia pentru taranime.
In jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele de
poporanism. Dintre scriitori de la Viata romaneasca amintim pe Spiridan
Popescu, Calistrat Hogas, Jean Bart, Patascanu, Mironescu, Sadoveanu,
Topirceanu, Ionel Teodoreanu si altii.

In perioada interbelica disputele literare se duc in jurul

modernismului si al traditionalismului.
Modernismul denumeste tendinta inovatoare intr-o anumita etapa a unei
literaturi. Acest curent apare in literatura secolului al XX-lea, opunandu-se
traditionalismului si proclamand noi principii creatiei. Tendinta modernista
sustine:
- europenizarea (sincronizarea) literaturii nationale cu literatura Europei
- promovarea scriitorilor tineri
- teoria imitatiei
- eliminarea decalajului in cultura
- trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana
- cultivarea prozei obiective
- evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric la epic.
In literatura romana Eugen Lovinescu teoretizeaza asupra
modernismului in revista Sburatorul si in cenaclul cu acelasi titlu. Aceasta
publicatie apare la Bucuresti intre anii 1919-1922 si apoi intre 1926-1927,
avandu-l ca si conducator pe Eugen Lovinescu. Cenaclul Sburatorul are o
existenta mai indelungata : intre 1919 si 1947. Obiectivele gruparii erau:
- promovarea tinerilor scriitori
- imprimarea unei tendinte moderniste in evolutia literaturii romane.
Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu,
Camil Petrescu, Ilarie Voronca, George Calinescu, Pompiliu Constantinescu.
Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai indelungat de constituire.
Eugen Lovinescu isi dezvolta conceptiile sale moderniste in lucrarile Istoria
civilizatiei romane moderne si Istoria literaturii romane contemporane .
In aceste lucrari modernismul lovinescian porneste de la ideea ca exista:
- un spirit al veacului explicat prin factori materiali si morali, care imprima
un proces de modernizare a civilizatiilor de integrare intr-un ritm de
dezvoltare sincronica
- teoria imitatiei care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor
sufletesti
- principiul sincronismului care in literatura inseamna acceptarea
schimbului de valori a elementelor care confera noutate si modernitate
fenomenului literar.
Dintre colaboratorii la revista Sburatorul amintim pe Ion Barbu, Ilarie
Vorunca, Tristan Tara si altii.

Prin traditionalism se intelege continuarea vechilor curente traditionale

preluandu-se ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale
specificului unui popor. La aceste conceptii se adauga de catre Nechifor
Crainic factorul spiritual, credinta religioasa ortodoxa care ar fi elementul
esential de structura a sufletului taranesc. Consecinta acestei teze era ca
opera de cultura cu adevarat romaneasca trebuia sa includa in substanta ei
ideea de religiozitate.
O revista traditionalista este Gandirea , ce apare la Cluj in 1921 sub
conducerea lui Cezar Petrescu si Cucu. In 1922 revista se muta la Bucuresti
si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Va continua sa apara pana in
1944. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda in operele lor
particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a
situatiilor si credintelor stravechi.
Dintre scriitorii traditionalisti amintim Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile
Voiculescu, iar dintre prozatori Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale si dintre
dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga.
Apoi intra Revista fundatiilor regale care apare lunar la Bucuresti in
doua serii. Prima intre 1934-1945 si a doua intre 1945-1947. Revista isi
propune sa fie o publicatie cu radacini in toate terenurile activitatii
nationale. Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol, care orienteaza
revista pe directia maioresciana. Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil
Petrescu si apoi Dumitru Caracostea. Seria noua apare sub conducerea lui
Al. Rosetti.
Pintre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi, Gala Galaction,
Ion Barbu, Hontensia Papadat Bengescu.
In aceasta perioada apar publicatii de avangarda.Avangardismul
european are ca punct de plecare curentul non-conformist numit
dadaism. Acesta a fost initiat la Zrich de Tristan Tara. Dadaistii isi exprimau
dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. Ei cultivau
antiliteratura, antimuzica, antipictura, ajungand in domeniul absurdului. Din
acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul si
suprarealismul.
Constructivismul romanesc s-a grupat in jurul revistei Contemporanul
condusa de Ion Vinea. Constructivistii subliniau necesitatea unei
corespondente intre arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care
inventeaza forme noi, conturand natura. Ion Vinea a solicitat ca si
colaboratori ai revistei pe scriitorii Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, dar si
pictori si sculptori, printre care si Constantin Brancusi. Sunt si alte reviste
constructiviste ca Integral si Punct.
Suprarealismul a fost teoretizat si practicat de revistele Alge si
Urmuz. Suprarealismul urmarea, prin programul sau, patrunderea artei in

planul inconstientului, al visului, al delirului in care spatiile umane scapa

controlul constientei. Dintre reprezentatii suprarealismului amintim, pe plan
European, pe: Louis Aragon, dintre pictori Picasso, iar dintre scriitorii romanii
Aurel Baranga, Sasa Pana si chiar Tudor Arghezi.

PROZA
Anii interbelici se caracterizeaza in literatura romana printr-o
remarcabila dezvoltare a romanului care in scurt timp atinge nivelul valoric
european.
Romanul romanesc isi largeste tematica, el cuprinzand medii sociale
diferite si problematici mai bogate si mai complexe.
Aparitia in 1920 a romanului Ion , de Liviu Rebreanu, marcheaza
deplina izbanda a acestei specii (Ciocoii vechi si noi a lui Nicolae Filimon,
Romanul comanestilor a lui Duliu Zamfirescu, Mara de Ion Slavici si
Neamul soimarestilor de Mihail Sadoveanu). Ion este insa primul
roman romanesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia
coplesitoare de viata pe care o degaja.
In romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui
Sadoveanu, si Rebreanu, dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati
specifice. Acum apar romanele citadine in care cadrul de desfasurare al
actiunii este orasul modern. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu,
Calinescu, Hontensia Papadat Bengescu. Legat de mediul citadin se dezvolta
si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu.
In perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic in
legatura cu romanul.In studiul "Creatie si analiza" G.Ibraileanu constata
existenta a doua tipuri de aceste specii literare :
1) Unul care prezinta personaje prin comportamentul lor : roman de creatie.
2) Unul interesat de viata interioara : roman de analiza.
Romancierii in perioada interbelica experimenteaza tehnici multiple ale
romantismului.
-

Romanul interbelic cunoaste si alte orientari:

Lirica (I.Teodoreanu)
Estetizata si simbolica (M.Caragiale)
Memorialistica (C.Stere)
Fantastica (Mircea Eliade)

Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel

balzacian pe care George Calinescu il foloseste in Enigma Otiliei. El
considera absolut necesar dezvoltarea romanului romanesc pe linia studiului
caracterului.
Ca reprezentant de seama a prozei interbelice, Liviu Rebreanu este
considerat intemeietor al romanului romanesc obiectiv prin publicarea

romanului Ion ,data publicarii fiind considerata o data istorica in procesul

de obiectivare a literaturii noastre epice(Eugen Lovinecsu).
Prin Ion, Rebreanu deschide calea romanului romanesc modern dand o
capodopera in maniera realismului dur afirmat in literatura universala prin
romanele lui Balzac, Stendhal sau Zolac.
Liviu Rebreanu creeaza romanul romanesc modern pe cand Mihail
Sadoveanu desavarseste povestirea romaneasca.Sadoveanu, Stefan cel
Mare al literaturii romane cum i-a spus G.Calinescu, are o opera
monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea
compozitionala.
Cele trei secole ilustrate de proza istorica sadoveniana marcheaza
zbuciumata istorie a Moldovei, capodopera acestui gen creator constituindul romanul Fratii Jderi,care evoca epoca de glorie a Moldovei in secolul al
XV-lea.
Primul autor remarcabil de proza subiectiva, promotor in dramaturgie al
conflictelor de idei, eseist percutant, ganditor modern este Camil Petrescu.
Autenticitatea este esenta noului in creatia literara a autorului,a carui
inspiratie catre autenticitate confera momente autentice de simtire in
roman.Inscriindu-se in modernismul lovinescian al epocii, ale carui noi
directii isi propuneau sincronizarea literaturii romane cu literatura
europeana C. Petrescu se va inspira din mediul citadin si va crea eroul
intelectual lucid, analitc si intorspectiv.
Enigma Otiliei (1938) constituie o revenire la formula obiectiva de
roman, la metoda balzaciana. Romanul lui Calinescu devine astfel unul
polemic, replica literara la cultivarea asidua in epoca a formulei procustiene,
dar si o ilustrare a conceptiei sale despre curente literare .Perioada
interbelica pentru romanului romanesc e o perioada de efervescenta
spirituala nemaiantalnita in cultura noastra.Viata culturala cunoaste
infaptuiri stralucite, multe din ele cu ecou mondial (nume ca Iorga, Enescu,
Brancusi trec de hotarele tarii) dar si de degradari dezolante in anii
fascismului. Niciodata literatura romana n-a avut intr-o singura perioada
atatia reprezentanti ilustri (Sadoveanu, Arghezi, Rebreanu, Balga, H.
Papadat-Bengescu, G.Calinescu, Camil Petrescu), niciodata n-a trait si o
mai aprinsa dispozitie la contestarea valorilor.Tabloul activitatii scriitoricesti
prezinta, prin urmare, o mare varietate si complexitate, inregistrandu-se
dintr-o tesatura deasa de lumini si umbre puternice.
ROMANUL OBIECTIV ROMANUL SUBIECTIV
Romanul specie a genului epic in proza cu actiune mai complicata si
de mai mare intindere decat a celorlalte specii epice in proza,desfasurata de
regula pe mai multe planuri,cu personaje numeroasa.
Romanul obiectiv

Iilustreaza tipul de roman care isi propune sa descrie lumea in mod

impartial,in toata realitatea ei sociala,morala si psihologica. De
obicei,romanul obiectiv apartine esteticii realismului. Prin opozitie cu
romanul modern,romanul obiectiv este numit si roman traditional
sau vechiul roman.Exemplu tipic de roman obiectiv este Ion de Liviu
Rebreanu, in care naratorul este o instanta
invizibila,demiurgica,omniscienta. Un roman obiectiv este si Padurea
spanjuratilor, in care apartine dimensiunea psihologica a vietii
personajului principal,dar prezentata prin intermediul persoanei a III-a.Tot
romane obiective sunt si Baltagul de Mihail Sadoveanu,Concert din
muzica de Bach de Hortensia Paoadat-Bengescu sau Enigma Otiliei de G.
Calinescu.In Arca lui Noe,Nicolae Manolescu a numit romanul
obiectiv roman doric.
Romanul subiectiv
Este definit astfel prin opozitie cu romanul obiectiv sau cu romanul
traditional.cele mai pregnante caracteristici ale sale au in vedere instantele
narative(povestirea la persoana I),o problema noua care consta in sondarea
lumilor interioare,a constiintei naratorului,dar si modul de organizare a
textului,foarte apropiat de jurnalul interior.Naratiunea clasica din romanul
obiectiv este frencvent inlocuita cu monologul.Un exemplu de astfel de
roman il constituie Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de
razboi.Romanul subiectiv mai poarta numele de roman modern,noul
roman sau romanul ironic(Nicolae Manolescu).

Perioada interbelica in Romania

Anii interbelici se caracterizeaza in literatura romana printr-o
remarcabila dezvoltare a romanului care in scurt timp atinge nivelul valoric
european.
Romanul romanesc isi largeste tematica, el cuprinzand medii sociale diferite
si problematici mai bogate si mai complexe. Un an de referinta pentru
romanul romanesc este 1920, cand apare Ion a lui Liviu Rebreanu. Pana la
aparitia acestui roman au aparut si alte romane cum sunt Ciocoii vechi si

noi a lui Nicolae Filimon, Romanul comanestilor a lui Duliu Zamfirescu,

Mara de Ion Slavici si Neamul soimarestilor de Mihail Sadoveanu. Ion
este insa primul roman romanesc comparabil cu capodoperele universale
prin impresia coplesitoare de viata pe care o degaja.
In romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui
Sadoveanu, si Rebreanu, dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati
specifice. Acum apar romanele citadine in care cadrul de desfasurare al
actiunii este orasul modern. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu,
Calinescu, Hontensia Papadat Bengescu. Legat de mediul citadin se dezvolta
si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu.
In perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic in
legatura cu romanul. Astfel Garabet Ibraileanu in studiul Creatie si analiza
constata existenta a doua principale tipuri de roman: romanul de creatii,
care prezinta personajele in deosebi prin comportamentul lor si romanul de
analiza care este interesat de viata interioara de psihic. 27617kzo99uzd7i
In perioada interbelica romancierii experimenteaza tehnici multiple ale
romanului modern. Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale
precum cel balzacian pe care George Calinescu il foloseste in Enigma
Otiliei. El considera absolut necesar dezvoltarea romanului romanesc pe
linia studiului caracterului.
Ca reprezentant de seama a prozei interbelice, Liviu Rebreanu este
considerat intemeietor al romanului romanesc obiectiv prin publicarea
romanului Ion ,data publicarii fiind considerata o data istorica in procesul
de obiectivare a literaturii noastre epice(Eugen Lovinecsu).
Prin Ion Rebreanu deschide calea romanului romanesc modern dand o
capodopera in maniera realismului dur afirmat in literatura universala prin
romanele lui Balzac, Stendhal sau Zolac.
Romanul Ion este o monografie a satului roman din Transilvania de la
inceputul secolului al XX-lea in centrul caruia sta imaginea tarnului roman
care lupta pentru pamant.Din punct de vedere compozitional, romanul a
fost impartit in doua volume Glasul pamantului si Glasul iubirii ,titlul
acestora sintetizand esenta continutului. zz617k7299uzzd
Conflictul romanului este generat de lupta apriga pentru pamant.Intr-o lume
in care conditia omului este stabilita in functie de pamantul pe care-l
poseda, este firesc faptul ca mandria lui Ion sa-l duca spre patima
devoratoare pentru pamant.Solutia lui Rebreanu este aceea ca Ion se va
casatori cu o fata bogata, Ana, desi nu o iubeste, Florica se va casatori cu

George pentru ca are pamant, iar Laura ,fiica invatatorului Herdelea il va lua
pe Pintea nu din dragoste, ci pentru ca nu cere zestre.
Actiunea romanului este dispusa pe doua planuri care uneori merg paralel,
alteori se intersecteaza, constituind de fapt imagini ale aceleiasi lumi.Cele
doua planuri, cel al taranilor avandu-l pe Ion in centru si cel al
intelectualitatii rurale avand in centru familia invatatorului Herdelea, sunt
adunate la un loc de catre autor in prima secventa care infatiseaza viata
satului si anume hora, in care personajele sunt asezate dupa pozitia sociala
fiind surprise in atitudini semnificative.
Pentru ca in sat domina mentalitatea ca oamenii sunt respectati daca au
oarecare agoniseala relatiile sociale sunt tensionate intre sarantoci si
bocotani iar destinele oamenilor sunt determinate de aceasta mentalitate,
de faptul ca familiile nu se intemeiaza pe sentimente, ci pe interese
economice. In societatea taranesca, femeia reprezinta doua brate de lucru,
o zestre si o producatoare de copii.Odata criza erotica trecuta, ea inceteza
de a mai insemna ceva pentru feminitate.Sorta Anei e mai rea, dar
deosebita cu mult de a orcarei femei,nu.(G. Calinescu).Batuta de tata si de
sot,Ana, ramasa fara sprijin moral, dezorientata si respinsa de toti, se
spanzura.Florica, parasita de Ion, se casatoreste cu George si se bucura de
norocul pe care-l are, desi il iubea pe Ion.
Desi asezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui patimase, nu se poate multumi
cu averea pe care o dobandise si ravneste la Florica.Sfarsitul lui Ion este
naprasnic, este omorat de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu
nevasta lui.
Finalul romanului surprinde satul adunat la sarbatoarea sfintirii noii biserici,
descrie drumul care iese din satul Pripas, viata urmaridu-si cursul.
Calinescu afirma ca in planul creatiei Ion e o bruta.A batjocorit o fata, i-a
luat averea, a impins-o la spanzuratoare si-a ramas in cele din urma cu
pamantul.Insusindu-si pamantul pe cai necinstite, tulburand linistea unui
camin (cel al lui George Bulbuc) in numele glasului iubirii, Ion nu putea
supravietui iar sfarsitul sau nu putea fi altul, fiind perfect motivat din punct
de vedere moral si estetic.
Rebreanu este primul nostru mare romancier al stihei sociale dar si al celei
psihologice reprezentata de Padurea spanzuratilor, primul roman de
analiza psihologica,obiectiv si realist din literatura romana.
Tema romanului o constituie evocarea realista si obiectiva a primului razboi
mondial, in care accentul cade pe conditia tragica a intelectualului ardelean

care este silit sa lupte sub steag strain impotriva propiului neam.Padurea
spanzuratilor este monografia incertitudinii chinuitoare(G. Calinescu).
Structural, romanul este alcatuit din patru carti, fiecare cate 18 capitole, cu
exceptia ultimului, care are doar 8 capitole, fapt ce a fost interpretat de
critica literara prin aceea ca viata tanarului Bologa s-a sfarsit prea curand si
intra-un mod nefiresc.Romanul are doua planuri distincte, care evolueaza
paralel, dar se interconditioneaza, unul al tragediei razboiului, altul al
dramei psihologice a personajului.
Atmosfera dezolanta a peisajului de toamna mohorata, cu cer rece, in care
campia este neagra, arborii sunt desfrunziti, iar ploaia, vantul, intunericul,
cimitirul, precum si sarma ghimpata constituie manifestari ale naturii aflate
in concordanta cu starile sufletesti ale personajelor.
Apostol Bologa, protagonistul romanului, ca membru al Curtii Martiale, a
fcaut parte din completul de judecata care a condamnat la moarte prin
spazuratoare pe sublocotenentul ceh Svoboda, pentru ca incercase sa
treaca frontul la inamic.Convins ca si-a facut datoria fata de stat, Apostol
Bologa supravegheaza cu severitate executia ,care i se pare un act de
dreapta justitie.Momentul crucial care va avea puternice influente in
constiinta eroului si care va declansa conflictul psihologic al personajului
este privirea obsedanta a ochilor lui Svoboda, simiti limpede flacara din
ochii condamnatului i se prelingea in inima ca o imputare dureroasaochii
omului osandit parca il fascineaza cu privirea lor dispretuitoare de moarte si
infrumusetata de o dragoste uriasa.Este acum o prima manifestare a crizei
de constiinta, care, treptat, va domina mintea si sufetul lui Apostol.
Intreaga sa fiinta este dominata de aspiratia spre libertate si constiinta
apartenentei etnice.De aceea,cand afla ca regimentul sau trece in Ardeal ,
incearca sa obtina aprobarea de a nu participa la aceste lupte ce se vor
purta impotriva neamului romanesc, insa nici dupa ce va distruge reflectorul
rusesc, generalul sau nu va accepta.Incercand sa dezrteze, este ranit si se
intorce la Parva in covalescenta.Va rupe logodna cu Marta pentru ca, revenit
pe front sa se indragostesca de Ilona, fiica groparului Vidor,de care era
gazduit.
Dupa ce este pus in situatia de a condamna la moarte 12 romani, Bologa
dezerteza din nou fiind prins de cel mai vigilent dusmnan al sau,
locotenentul ungur Varga;refuza cu incapatanare sa fie aparat si este
condamnat la moarte prin spanzuratoare.
Apostol Bologa moare ca un erou,intruchipand puterea de scrificiu pentru
cauza nobila a neamului sau, pentru libertate si iubire de adevar, cu ochii

insetati de lumina rasaritului, cu privirile indreptate spre stralucirea

cereasca.
Liviu Rebreanu creeaza romanul romanesc modern pe cand Mihail
Sadoveanu desavarseste povestirea romaneasca.Sadoveanu, Stefan cel
Mare al literaturii romane cum i-a spus G.Calinescu, are o opera
monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea
compozitionala.
Cele trei secole ilustrate de proza istorica sadoveniana marcheaza
zbuciumata istorie a Moldovei, capodopera acestui gen creator constituindul romanul Fratii Jderi,care evoca epoca de glorie a Moldovei in secolul al
XV-lea.
Tema prezinta istoria Moldovei in timpul lui Stefan cel Mare, construita ca o
ampla cronica a vietii sociale din perioada de maturitate a domniei, epoca
de inflorire a tarii, de progres si libertate nationala.Actiunea are doua
planuri: unul istoric care ilustreaza evenimentele politice si militare ale
epocii si unul social, avand in centru familia Jderilor si devotamentul
oamenilor Mariei Sale.
Romanul se compune din trei volume, fiecare purtand un titlu semnificativ
pentru esenta subiectului:
Ucenicia lui Ionut(1935)-prezinta formarea lui Ionut Jder, fiul cel mai mic al
lui Manole Par-Negru,ucenicia in slujba lui Alexandrel-Voda, dorind sa-si
implinesca visul de a ajunge la Curtea domneasca la Suceava.Cei doi tineri
sunt crescuti aspru, in spiritul barbatiei si al demnitatii, devin frati de
cruce,isi impartasesc grijile si necazurile,impreuna ies din situatii grele
datorita inteligentei,curajului si priceperii manuirii armelor.
Ionut Jder afla de un complot impotriva domitorului si salveaza vitejeste pe
Alexandrel si, in aceeasi noapte Manole Par-Negru impiedica furtul
armasarului Catalan,care fusese pus la cale de boierul Mihu, un roman
pribeag in Polonia.
Nasta,iubita lui Ionut, este rapita de tatari si dusa intr-o tabara turceasca pe
malul Dunarii.Ionut pleca in cautarea ei,trece prin multe peripetii riscandu-si
viata dar este salvat de fratii si tatal sau, dupa care afla ca Nasta s-a
sinucis.Episodul se incheie cu uciderea hanului tatar de Gheorghe Botezatu,
slujitorul credincios al lui Ionut,iar el revine la Curtea domneasca devenind
ostean adevarat.
Izvorul Alb este un poem al iubirii.Simion Jder se indragosteste de
Marusca, fiica lui Iatco Hudici,care este rapita si dusa in Tara Leseasca.Jder

merge in Polonia si isi aduce iubita inapoi,apoi are loc primirea viitoarei
doamne a voievodului,Maria de Mangop si nunta lor.
Oamenii Mariei Sale prezinta evenimentele istorice petrecute intre 14711475.O pagina impresionanata o constituie lupta de la Vaslui dar turcii
pregatesc un nou atac asupra Moldovei.
Ionut este trimis de Voda sa aduca vesti din Grecia si de la muntele
Athos.Este insotit de Gheorghe Botezatu, iar drumul este un prilej de a
prezenta, in contrast, imaginea Moldovei si Imparartia Otomana.
Romanul se incheie cu lupta de la Vaslui, unde Stefan a obtinut o victorie
stralucita impotriva puhoiului tucesc condus de sultanul Mehmed El
Fatih.Stefan ii plange pe eroii care au pierit in lupta ,intre care se numara si
batranul comis Manole Par-Negru, Simion Jder, Caliman si fiul sau,Samoila.
Timpul in care se petrec intamplarile, faptele din intreaga proza
sadoveniana, este un timp mitic, un timp al credintelor stramoseseti, intr-o
lume arhaica, primitiva, foarte puternic legata de natura inconjuratoare,un
timp care se masoara dupa semnele vremii, dupa superstitii, dupa legi
stramosesti nescrise, dar pastrate cu sfintenie de generatii si transmise cu
credinta urmasilor, Baltagul fiind un adevarat poem al naturii si al
sufletului omului simplu, o Miorita in dimensiuni mari.Scris in numai 17
zile este considerat suprema sinteza sadoveniana.
Romanul ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, sufletul taranului
moldovean ca pastrator al traditiilor si al specificului national,cu un mod
propiu de a gandi, a simti, si a reactiona in fata problemelor cruciale ale
vietii.
Romanul este structurat evidentiindu-se doua componenete: una simbolicamitica si cealalta epica-realista, care se interfereaza pe parcursul intregului
roman.Romanul debuteaza cu legenda pe care Nechifor Lipan o povestea la
nunti si botezuri, in care e evidentiata viata aspra a locuitorilor de la munte
care isi castigau painea cu toporul, foarte priceputi in im mestesugul
oieritului.Structurat in 16 capitole, romanu evidentiaza trei idei esentiale.
Primele 6 capitole cuprind asteptarea femeii dominata de neliniste si
speranta, de semne rau prevestitoare, se prezinta gospodaria Lipanilor,
oamenii si obiceiurile locului.
Vitoria devine ingrijorata pentru ca Nechifor plecase la Dorna sa cumpere o
turma de oi si nu se intorsese cum ar fi trebuit si nici nu daduse vreo
stire.Nelinistita, Vitoria cere sfatul preotului, dar merge si la baba Maranda,
vrajitoarea, hotarandu-se de a porni in cautarea lui Nechifor, intru-cat o

multime de semne prevestitoare o indeamna la drum: il viseaza pe Nechifor

intors cu spatele trecand o apa neagra, tine post negru, cocosul canta cu
ciocul spre poarta, semn de plecare.
Capitolele 7-13 ilustreaza cautarile Vitoriei pe drumul parcurs de Nechifor, in
care sunt trimiteri la obiceiuri si traditii precum si descrierea locurilor
abrupte ale muntilor.
Impreuna cu Gheoghita, fiul ei, pleaca in cautarea sotului ei.Intreaba peste
tot de barbatul cu caciula brumarie si cal negru tintat si afla ca la Vatra
Dornei a cumparat 300 de oi.Impreuna cu el se mai gaseau inca doi munteni
care il rugasera sa la vanda 100 de capete.Vitoria urmaeza drumul spre
Paltinis, Brosteni apoi Borca, loc in care turma a parasit apa Bistritei,
ajungand la Sabasa.Trece puntile Stanisoarei, poposind la Suha unde
constata cu uimire ca ajusesera numai doi ciobani si I se pare limpede ca
intre aceste localitati s-a petrecut omorul.Se intorce la Sabasa si gaseste in
ograda unui gospodar cainele barbatului ei,Lupu.
Ultima parte (cap 14-16) evidentiaza gasirea ramasitelor pamantesti ale lui
Nechifor, ritualul inmormantarii, demascarea criminalilor, infaptuirea actului
justitiar.
Calauzita de Lupu, Vitoria gaseste osemintele lui Lipan in prapastie,cu o
luciditate si stapanire de sine extraordinare, implineste datinile necesare
pentru mort, cheama autoritatile sa constate crima, iar gandul ei se
indreapta spre infaptuirea dreptatii, demascarea si pedepsira ucigasilor.
La inmormantare,pe fondul unei puternice stari de tensiune pe care o
creeaza, ea pune intrebari viclene si iscusite, apoi afirma ca stie cum s-au
petrecut lucrurile, relatand cu uimitoare pecizie crima celor doi.Dupa ce
Bogza se repede la Gheorghita,dar cade palit de baltagul flacaului,faptasii
marturisesc crima si sunt luati de autoritati.
Vitoria Lipan se poate intoarce la ale sale, se gandeste ca are o fata de
maritat si-si planifica implinirea in timp a celor cuvenite pentru memoria lui
Nechifor Lipan, dupa care viata isi va relua cursul si le-om lua de coada
toate cate le-am lasat.
Aria tematica a romanului interbelic se largeste substantial, dupa ce
Rebreanu fundamentase stilul obiectiv, romanul-fresca prin Ion,
intemeindu-se romanul de evocare istorica prin Mihail Sadoveanu, trecand
din lumea satului, in cea a orasului. Formele epice traditionale coexista cu
tehnici artistice moderne (Marcel Proust); se abordeaza si se afirma romanul
de analiza psihologica - Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu,
romanul evoluand astfel de la formula obiectiva spre cea subiectivista.

Primul autor remarcabil de proza subiectiva, promotor in dramaturgie al

conflictelor de idei, eseist percutant, ganditor modern este Camil
Petrescu.Autenticitatea este esenta noului in creatia literara a autorului,a
carui inspiratie catre autenticitate confera momente autentice de simtire
in roman.Inscriindu-se in modernismul lovinescian al epocii, ale carui noi
directii isi propuneau sincronizarea literaturii romane cu literatura
europeana C. Petrescu se va inspira din mediul citadin si va crea eroul
intelectual lucid, analitc si intorspectiv.
Tema romanului Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de
razboi surprinde drama intelectualului lucid, insetat de absolutul
sentimentului de iubire, dominat de incertitudini, care se salveaza prin
constientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce traieste
tragismul unui razboi absurd, vazut ca iminenta a mortii.
Romanul este alcatuit din doua carti aparent distincte. Prima carte cuprinde
monografia analitica a sentimentului geloziei, ca element psihic dominant in
viata sufleteasca a lui Stefan Gheorghidiu. Nu este o analiza de psihologie
generala, ci analiza sentimentului trait de personaj in conditii date, cele ale
unei societati cuprinse de febra afacerilor prilejuite de pregatirea intrarii in
razboi si de participarea la razboi. A doua carte este propriu-zis jurnalul de
campanie al autorului imprumutat eroului din roman. Integrarea acestui
jurnal in roman i-a schimbat caracterul de notari zilnice, documentare, iar
arta scriitorului i-a dat autenticitatea unei experiente dramatice, in care
eroul a dobandit intelesurile profunde ale vietii si solutiile juste ale chinurilor
din constiinta lui stapanita de gelozie.
Cele doua carti se imbina intr-o unitate de compozitie de larga viziune
structurala; ele sunt doua parti care se alatura cronologic, sudura lor nu
este o juxtapunere, ci o sudura organica in care problema primei parti se
rezolva prin experienta din a doua carte, ca un triumf moral al personajului
principal.
Daca prima carte este o fictiune,deoarece prozatorul nu era casatorit si nici
nu traise o drama de iubire pana la scrierea romanului, cartea a doua este
insa o experienta traita, scriitorul fiind ofiter sl armatei romane, in timpul
primului razboi mondial.
Ideea literara este adoptata de Camil Petrescu de la scriitorul francez Marcel
Proust.O apropiere vizibila este si inte eroii lui Stendhal si ai lui C. Petrescu,
in special in inzestrarea lor cu energie, forta interioara si loialitate.La ambii
scriitori eroii sfarsesc tragic, fiind invinsi de propria pasiune, de propriul
ideal.Insa personajele lui Camil Petrescu dobandesc energii uriase

declansate de pasiuni devoratoare, fiind impresionante prin capacitatea lor

de trai idei.
Enigma Otiliei (1938) constituie o revenire la formula obiectiva de
roman, la metoda balzaciana. Romanul lui Calinescu devine astfel unul
polemic, replica literara la cultivarea asidua in epoca a formulei proustiene,
dar si o ilustrare a conceptiei sale despre curente literare.
Un prim-plan al romanului prezinta cele doua familii - Costache
Giurgiuveanu - Otilia si Tulea. Mobilul principal al tuturor actiunilor care se
desfasoara este mostenirea este averea lui Costache Giurgiuveanu, pe care
o vaneaza clanul Tulea.
Alt plan al romanului prezinta destinul tanarului Felix Sima, ramas orfan,
venit sa studieze medicina in Bucuresti si dornic de a face cariera, care
traieste prima experienta erotica. Aceasta constituie fondul liric al
romanului: iubirea romantica, adolescentina a lui Felix pentru Otilia, pe care
o cunostea din corespondenta intretinuta.
Otilia este un personaj tipic de feminitate enigmatica pentru toate
personajele romanului.Amestecul teribilelor copilarii, al placerilor de a
alerga prin desculta prin iarba cu seriozitatea si ratiunea rece cu care judeca
si explica imposibilitatea mariajului dintre ea si Felix nedumireste si
fascineza.Este intelegatoare si plina de tact in comportamentul ei fata de
mos Costache, dar aparent imuna la rautatile celor din clanul Tulea.
Aceasta enigma a Otiliei se naste mai ales in mintea lui Felix, care nu
poate da explicatii plauzibile pentru comportamentul fetei, ce ramene pana
la sfarsitul romanului o tulburatoare intruchipare a naturii contradictorii a
sufletului feminin.
Indragostit total de Otilia, Pascalopol o admira si o intelege, dar nici el nu
poate descifra in profunzime reactiile si gandurile fetei, confirmandu-i lui
Felix in finalul romanuli:A fost o fata delicioasa, dar ciudata.Pentru mine e o
enigma.
Romanul Enigna Otiliei intruneste spiritul clasic balzacian, cu elemente de
factura romantica si cu trasaturi puternice ale romanului modern, realist si
obiectiv prin introspectia si luciditatea analiziei psihologice a personajelor,
din care se desprind psihologii derutante (Otilia), degradari psihice ca
alienarea, senilitatea (Simion), consecintele ereditatii, constituindu-se intr-o
creatie fundamentala a literaturii romane.
Perioada interbelica a romanului romanesc e o perioada de efervescenta
spirituala nemaiantalnita in cultura noastra.Viata culturala cunoaste

infaptuiri stralucite, multe din ele cu ecou mondial (nume ca Iorga, Enescu,
Brancusi trec de hotarele tarii) dar si de degradari dezolante in anii
fascismului.Niciodata literatura romana n-a avut intr-o singura perioada
atatia reprezentanti ilustri (Sadoveanu, Arghezi, Rebreanu, Balga, H.
Papadat-Bengescu, G.Calinescu, Camil Petrescu), niciodata n-a trait si o
mai aprinsa dispozitie la contestarea valorilor.Tabloul activitatii scriitoricesti
prezinta, prin urmare, o mare varietate si complexitate, inregistrandu-se
dintr-o tesatura deasa de lumini si umbre puternice.