Antim

Ivireanul

OPERE

EDITURA
MINERVA

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ANTIM IVIREANUL
OPERE

www.dacoromanica.ro

Supracopertv. Vasile Socoliue

www.dacoromanica.ro

ANTIM IVIREANUL

OPERE
Editie critici
i studiu introductiv de

GABRIEL TREMPEL

EDITURA MINERVA
BUCURE.511-1972

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Pentru prima data 1ntreaga opera a celui mai Invatat mitropolit ce a stat vreodat in scaunul Ungrovlahiei este adunata
a un loo i pus. la Indemlna iubitorilor de literatur veche
romineasca.
Interesul major pentru opera lui Antim Ivireanul se incadreaza
organic in interesul mai larg al cercetatorilor i carturarilor
pentru tot ceea ce a insemnat progres i arta in creatia premergatorilor nostri.
Traitor intr-o epoca de stralucitoare cultur i rafinat era.,
cum a fost epoca brincoveneasca, Antim a izbutit prin talentele
sale multiple i abilitatea sa neintrecut sa joace primul rol

In viata Tani Romanesti far ca cineva dintre conternporani

sau urmasi s poata gindi in mod serios, c n-a meritat Intregul
curs al ononirilor prin care a strabatut.
Datele pe care le cunoastem astazi despre mitropolitul Antim

Ivireanul sint aproape la fel de sax-ace ca si cele care au fost

schitate de cercetatori la finele veacului trecut 1 Viaja sa dinaintea venirii In Tara Romineasc ne este total necunoscuta. Unii
istorici, cum a fost N. Iorga, 11 considera nascut dincolo de
Marea de Azov *. Altii credeau c s-a nascut In Peninsula Balcanica si ca. numele de Ivireanul id vine de la manastirea Ivir

din Muntele Athos, unde ar fi lmbracat cinul calugaresc **.

Altii, cum au fost episcopul Ghenadie Enaceanu i mitropolitul

Athanasie Mironescu, Inclin spre o vietuire 1ndelungata. in

Moldova, unde ar fi venit Inca din copilarie **.
Doll& izvoare ce nu pot fi puse la Indoial, ne precizeaza
insa originea georgiana, ivireana a lui Antim. Este vorba mai

N. Iorga, Istoria literaturii ?mane in secolul al XVIII,

vol. I, Bucuresti, 1910, p. 419, nota 1.
** Cf. Al. Odobescu, Citeva ore la Snagov, In Revista rotnele4,

II, (1862), p. 402.

** Cf. Condica sinta, publicata de Ghenadie Enaceanu, vol,

I, Bucuresti, 1886, p. 100; <Atanasie Mironescu>, Sfinta episcopie

a eparhiei Rimnicului-Noul Severin in recut fi acum, Bucuresti,
1906, p. 86.
V

www.dacoromanica.ro

Intii de secretarul de limba italian a lui Constantin Brincoveanu,

Anton-Maria del Chiaro, originar din Florenta. Acesta, care 1-a
cunoscut personal pe Antim, de care vorbeste in termeni deosebit

de elogiosi in lucrarea sa de istorie asupra Tani Rominesti,

afirma ca era georgian de origine si ca a cazut In frageda tinerete

rob, probabil la turcii care invadau deseori Georgia 2 in al

doilea. rind, Antim insusi, in marea majoritate a cartilor tiparite
sau traduse de el, precizeaz originea sa georgiana, numindu-se
fie Antim Ivireanul 3, fie d4ntim georgian de neam 4, fie, In sfirsit,
Antim ieromonahul, tipograful din Iviria 5.
Asa se explica, de altfel i grija sa pentru ridicarea culturala.

a Georgiei, unde va pune bazele primei tipografii nationale,

produs al atelierelor tipografice romnesti.
Nu se stie pin& astazi in ce an s-a nascut si in care anume
parte a Georgiei 6. Ceea ce ne precizeaza Del Chiaro este numele
su mirenesc: Andrei 7. Din kezamintul Mcinastirii A ntim *,

desprindem numele parintilor sai: loan si Maria, ce trebuiau

figureze In pomelnicul la care erau obligati copiii ajutati
de manastire s devina. preoti.
Nu stim nici cita vreme a stat in robie. Este de presupus Ins&

c aceasta a fost epoca In care a invatat citeva limbi: greaca,

mai Intii, din care va traduce si va tipari si In care va purta
mai tIrziu corespondenta cu patriarhii de Ienisalim i Constantinopol ; araba si slava veche, in care va tipari carti si, este de
presupus, limba turca, dat fiind sederea lui la Constantinopol.
Dupa un numar de ani el a fost eliberat din robie, fie datorita
deosebitelor sale talente, de care vorbesc contemporanii, fie
mai degrab prin rascumpararea baneasca a Patriarhiei ecumenice, sau a georgienilor ce se aflau prin Peninsula Balcanica..

Pe linga Patriarhie a trait apoi un timp, uimindu-i pe cei din

jur cu arta sa de caligraf, sculptor, desenator i lucrator in
broderie 8.

Necunoscute ramin i imprejurarile si data venirii sale In

Tara Romaneasc5.9. ti intilnim in Bucuresti In octombrie 1691,

cind tipareste o carte de literatura. parenetica: .Nvalciturite

/ui Vasile Macedoneanul catre fiul sau Leon ", in traducerea
greceasca moderna a lui Hrisant Notara, nepotul lui Dositei
* A se vedea textul In editia de fata., p. 331 si 333.
** Cf. I. Bianu i Nerva Hodos, Bibliografia romaneasca
veche, t. I, Bucuresti, 1903, p. 324-326. Vezi si N. 8erbanescu,
Antim Ivireanul tipograf, in Bis. ort. rom., LXXIV (1956),
nr. 8-9, p. 701.
VI

www.dacoromanica.ro

urma,sul sau in scaunul patriarhiei de Ierusalim, cu care Antim

va avea legaturi tool& viata, cind bune, cind rele. Venit mirean
In tara 1, iscalete aceasta, prima carte tiparita ca ieromonah
Antim, apdar ca preot calugar. Venirea sa trebuie situata. deci,
intre 9 noiembrie 1688, data inscaunarii lui Constantin Brincoveanu i aparitia Invdtaturilor lui Vasile Macedoneanul, mai
exact in anii 1689-1690.

Care era viata social& din Tara RomAneasca, 0 care era

atmosfera de la curtea lui Constantin Brincoveanu, unde era
chemat sA joace un rol atit de inalt modestul i strainul ieromonah Antim?
Necesitatea de a contura atmosfera vremii in care a trait
mitropolitul Antim Ivireanul nu s-ar impune citu0 de putin,
daca in opera sa el ar fi trecut sub tacere ceca ce ochiul sAu ager
a observat de-a lungul celor 26 de ani petrecuti pe parnint romanesc. El ins& nu a fost omul espectativei, nici ca mitropolit
nici ca om politic. Observind neajunsurile i condamnind scaderile
ne obliga 0 pe noi s incercam o zugravire, fie ea oricit de palida,
a starilor de lucruri din Tara Romaneasca In jurul anului 1700.

Se constata in aceasta vreme o intarire deosebita a unui

mic numar de familii boiereti, cu intinse latifundii, in frunte
cu familia Cantacuzino, In miinile carora se concentreaza cea
mai mare parte a paminturilor din tara 0 care devin atotputernici
pe domeniile lor.
Prin privilegiile pe care domnii Tara RonAneti le-au acordat
acestor familii boierWi i prin abuzurile nemasurate savir0te
de boieri, asistam la ingradirea i desfiintarea drepturilor tAranilor, la aservirea i ocuparea satelor ramase inca libere. Inrobirea
silita a acestor sate, prin marturii mincinoase i acte false, de
care graiesc atitea documente ale timpului, era folosita in egal,
masura. de manastiri (mari latifundiare ele imile) 0 de familiile
boiere0i *.

La aceast sit uatie trebuie adaugata excesiva exploatare

fiscall, care apasa mai ales pe umerii populatiei arace de la
sate 0 care spre sfir0tul veacului al XVII-lea devine de-a
dreptul insuportabill. Amintim cA in vremea lui Constantin
Brincoveanu numarul birurilor se ridica la patruzeci i dou5.**

* Cf. $erban Papacostea, Realaiiiie agrare in Tara Romkneascd in prima jumdtate a secolului XVIII, in Studii ,si materiale

de istoria medie, vol. III (1959), p. 230-321 (0 extras).

1* A se vedea C. C. Giurescu, Istoria romiinilor, vol. III,
partea a 2-a, Bucureti, 1946, capitolul Organizarea financiar
in special p. 634-635.
VII

www.dacoromanica.ro

clacl In veacurile trecute cei care nu puteau plAti dArile fugeau

de pe latifundiile respective i scApau de urm&rire, In vremea
de care ne ocuplin acest fenomen capla un caracter de mas5..
Reformele incercate de urmasii lui Brincoveanu pentru reglementarea haosului ce domnea in perceperea cl&rilor, n-au adus
pin& la urml nici o usurare in starea nenorocitt a tAr&nimii.
Principala cauz5, a fiscalitAtii excesive din vremea lui Consstantin Brincoveanu au constituit-o, Intr-adev6r, cererile nenum5.rate de bani i provizii ale turcilor, a clror criz politic& si economic& de dup5. depresurarea Vienei nu mai putea fi oprit&
Dar nu poate fi trecut cu vederea nici nevoia de bani a domnului. Acesta, avind familie numeroas5, cAreia trebuia
asigure
un trai corespunzItor rangului slu i dind curtii sale strAlucirea

care I-a %cut cunoscut i invidiat In intregul orient, a supus

tara la biruri nemaiv&zut de ap&sAtoare Inaintea sa. Numeroase
documente ale vremii, favorabile sau ostile domnului, mentionea-

z5, aceastA stare de lucruri. Printre ele, Istoria lui Del Chiaro,
seczetarul slu, In general favorabill lui Brincoveanu, apreciaz5.
dibcia cu care domnul stia s adune dArile, puntrid in gura
poporului zicala: domnitorul Constantin Brincoveanu stie
s jupoaie oaia Mx& s5, o facl s5. tipe" 11. Tot el, tnsirind capetele

de acuzatie aduse de turd lui Brincoveanu In 1714, aratA la

punctul al treilea c prin adunarea unor mari sume de bani
a impov&rat tara cu multe si grele impozite, care nu eran mai
lnainte In vigoare, In vremea domnitorilor, predecesorii s&i" 12.
De altfel, punctele cinci i sase cuprind tot acuzatii In leg&tur
Cu acumularea de mosii i bani, depusi la bAncile din Austria
si. Italia.
Clt priveste pe cronicarul Radu Popescu **, ostil domnului,

acesta aratA c5. Brincoveanu a strIns atilea bogAtii din tar&

cit n-a strins alt domn de cind este inceputul t&rii13.
Peste toate aceste cumplite greutAti se suprapuneau abuzurile
aparatului fiscal folosit de BrIncoveanu, din care unele au fost
mentionate si de cronicile binevoitoare domnului14.

Cf. M. Berza, Haraciul Moldovei i Tdrii Rorrainesti in

sec. XV-XIX, In Studii ,si materiale de istorie medie, vol. II (1957),

p. 7-45. Idem, Fazele exploatdrii Tdrii Romdnefli de cdtre

Poartd, In Studii, XI (1958), nr. 2, p. 59. A se vedea i Haralambie Chirck Veniturile visteriei lui Constantin Brincoveanu dupd
condice visteriei, In Studii si materiale de istorie medie, vol. I
(1956), p. 213-231.
* Cf. Radu Popescu, Istoriile domnilor Tdrii Romdne,sti,
introducere i editie critic& Intocmite de Constantin Grecescu,
Bucuresti, 1963, p. 200.

www.dacoromanica.ro

Sub raport cultural, domnia lui Constantin Brincoveanu

se caracterizeaza prin contacte deosebit de strinse ce se stabilesc
cu figurile luminate ale lumii ortodoxe de limb& greac5,, mai

ales, dar si cu lumea culturala a apusului i in special cu cea

Invatamintul in limba greaca de la Sfintul Saya (Cu
stralucitii si reprezentanti care au fost Sevastos Chimenitul
sau Kyminitis loan Comnen, Gheorghe Maiota, Panaiot
Sinopeus, Gheorghe din Trapezunt, Maxim Peloponisiotul,
loan Cariofil i altii), ne punea in contact direct cu cultura elenica,

In plina renastere. Caracterul universal al acestei culturi i-a

ingaduit patrunderea adinca In lumea ortodox5.. intreaga miscare
culturala greaca era dirijata de cele doul personalitAti marcante
ale ortodoxismului: Dositei, patriarh de Ierusalim si de urma,sul

acestuia in scaun, Hrisant. Se vor tipri carti in greceste, se

vor exercita influente asupra culturii romAnesti pin intr-atita
Incit se vorbeste de epoca influentei grecesti. Dar acest fenomen

nu priveste societatea romineasca in ansamblul ei, ci patura

boiereasc5., curtea domneasca si pe unii arhierei. Societatea
romineasca Ii avea cultura sa proprie, scrisa in limba romAneasc.5.;

literatura populara si literatura istorica asigura triumful

limbii romfine in cultura larga a maselor, fiind in .acelasi timp

receptiva la bunele influente ce vor veni din afara.

In Italia vor fi trimisi tineri la invatatura, care vor stabili

contacte directe cu lumea Apusului. Din Italia vor veni la curtea
lui Brincoveanu medici i secretan, cum au fost Iacob Pylarino
Del Chiaro, teologi si literati, cum au fost loan Abramios si

Gheorghe Maiota.. La curtea lui Constantin Brincoveanu, loc

de refugiu al tuturor carturarilor nemultumiti i cetate protegui-toare i stralucita a literelor, se vor incrucisa aceste influente
si se vor realiza numeroasele opere ale neoelenismului. Antim
Ivireanul se va folosi de aceasta cultura si va lucra cu teascurile
tiparnitelor sale la marile realizari pe care le voia domnul ; dar
nu va uita nici o clipa c pastoritii sai eran romAni i ca
lor nu era 'hut:a greaca, ci limba romAna. Pentru ei i pentru
triumful definitiv al limbii romine in biserica se va stradui
sa realizeze primele traducen i a numeroase carti de cult in
romAneste.

Dar inceputurile vietii lui Antim in Tara RomAneasca au

fost modeste i munca lui dificila i indelungata. Dintre activi-

-tatile lui numeroase, in care a stralucit ca nimeni altul, una

mai ales se impleteste (organic aproape) Cu intreaga lui viata,
die care nu poate fi tratata separat: aceea de tipograf. El ramine,

IX

www.dacoromanica.ro

alb.turi de Coresi, cel mai mare tipograf al culturii noastre

medievale.

O problem& se ridia din capul locului in legAtur& cu Antirn:

unde a InvAtat arta tipografia? A deprins el acest mestesug

la noi In tarl, sau l-a Inv&tat fnainte de a ajunge la noi?
sInt imp&rtite. Unii cercet&tori, cum este N. SerbInescu,

s& cread& a Antim a invItat arta tipografa. la Moscova sau

la Kiev *. Mai tfrziu ** emite ideea deprinderii acestui raestesug
In Apus, poate chiar la Venetia; In tot cazul crede c la venirea
In tara el era deja tipograf. Alti cercet&tori mai vechi, printre
cari N. Dobrescu *** si N. Iorga ****, opineaz pentru initierea
In aceast& ara in Tara Romineasa 15. De altfel traditia tipografia a TS.rii Rominesti dep&sise cu mult un secol i jum&tate de

viat5.. La Bucuresti chiar, functiona o excelenta tipografie,

care inaugurase In 1678, in primul an de domnie a lui $erban
Cantacuzino i in vremea mitropolitului Varlaam (a nu se confunda cu cel din Moldova) seria tipgriturilor cu binecunoscuta
. Tot aceasta
culegere de omilii intitula% Cheia infelesului
tipografie va realiza, zece ani mai tirziu, prima tipArire integral&

a Bibliei i va sta la indemina domnului pentru implinirea

stalucitelor sale planuri culturale. In fruntea asez&mintului
tipograficesc stAtea episcopul moldovean Mitrofan, refugiat
la curtea lui Brincoveanu pentru neIntelegeri de ordin politic
avute Cu domnul tArii ******.
Acum, In jurul anului 1690, Indemnat de ieromonahul Macarie,

cu rosturi inalte pe ling& Mitropolie si de insusi mitropolitul

Teodosie, fata dc carc Antim a avut toat& viata o deosebit&
consideratie, acesta se alug&reste. Cei doi clerici vor figura In
Asezdmintul m&rastirii Indata dup& parintii s&i, In Pomelnicul
de care aminteam mai sus 16.
Cf. N. $erb6nescu, Antim /vireanui iipograf, p. 694.
** In studiul Mitropolitul Antim Ivireanul din Mitropolia
Olteniei, XVIII (1966), p. 772 si p. 774, nota 17.

*** N. Dobrescu, Viala i faptele lui Antim Ivireanul

Buc., 1910, p. 11.
*** N. Iorga este de Orere c Antim si-a flcut ucenicia la
BuzAu. Cf. Istoria literaturii rontne in sec. XVIII, I, p. 419.
Cf. Bibliografia romtineascd veche, I, p. 220. G. $trempel, Sprijinul acordat de Rusia tiparului romnesc in sec. XVII,
in Studii ,si cercetdri de bibliologie, I (1955), p. 33-34 (si extras).
Cf. loan Bianu, Mitrofan episcopul Husilor ,si al Buzdului, ,,re tipograf, In Almanahul Graficei romeine, Craiova,
1927, p. 44-49.

www.dacoromanica.ro

tri vara anului 1691, la 10 iunie, Mitrofan al Husilor este

numit episcop al eparhiei Buzaului 17. Ieromonahului Antim
i se incredinteaza conducerea tipografiei bucurestene, in fruntea
careia va sta pina in anul 1694. in cei trei ani de activitate a
imprimat trei carti, Cu toate greutatile ce sint de presupus in
urrna transferului unei parti din utilajul tipografic la Buzan,.
de catre Mitrofan cu Incuviintarea domnului si a mitropolitului.
Prima dintre ele, iesit de sub teascuri In iunie 1692, in greceste,
este Slujba sf. Paraschiva i a sf. Grigorie Decapolitul. Cartea
are o dedicatie catre domn semnata. de Serban Grecianu,

logofat .
A doua carte, una din cele mai monumentale opere tipografice

din intreaga activitate a lui Antim, a fost Evangheliarul grecoromin ** imprimat in 1693 18.
In sfirsit, ultima carte tiparita. In tipografia domneasca. in
.sfinta Mitropolie tu Bucuresti **, In anta/ de la zidirea lumii.
7202, jara de la mintuire 1694", a fost Psaltirea romdneascdo.
O cotitura, prima cotitura In drumul sinuos al vietii mitroAntim, schimb cursul activitatii atit de promitator
Inceputa la tipografia naitropoliei. taca In cursul anului 1694
el este transferat la manastirea Snagov cu o parte a utilajului
tipografic de la Bucuresti, In intentia domnului si a mitropolitului tarii fiind crearea unui centru tipografic acolo pentni ajutoTarea culturall a crestinilor de sub stapinirea turceasca, ****
Doi ani mai tirziu, In anul 1696, 11 Intilnim egumen al Snagovului, dar nu este exclus ca In aceasta calitate sa fi fost trimis
inca de la Bucuresti 20 Ar fi fost o recunoastere elementara a
-meritelor deosebite pe care le-a dovedit Antim ca tipograf si
ieromonah, si pe care nu avem de ce si. o neglijam.
* Bibliografia ronaneascd veche, I, p. 326-327. 0 lucrare

Inca utili. pentru activitatea de tipograf a lui Antim este aceea

a lui fraile Picot, Notice biographique et bibliographique sur
l'imprimeur Anthime d'Ivir, publicata In Nouveaux mlanges
.orientaux, Paris, 1886, p. 513-560. Cf. i N. Serbanescu, Antim
Ivireanul tipograf, p. 701-702, unde poate fi gasit o bibliografie cuprinzatoate asupra tuturor cartilor imprimate de Antim,
** Bibliografia romtineascd veche, I, p. 328-335. N. Serbanescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 702-703.
*** Bibliografia romdneascd veche, I, p. 335-337. N. Serbamesan, Antim Ivireanul tipograf, p. 705.
* Cf. N. Serbanescu, Istoria mdneistirii Snagov, Bucuresti,
1944, p. 66. A se vedea i nota 16 de la p. 112 a aceleiasi lucran,
in care se vorbeste de un obiect de cult i un Minei pe luna
cdecembrie, reparate cu cheltuiala lui Antint in anii 1694 i 1695.

XI

www.dacoromanica.ro

In timpul sederii sale la Snagov, pe linga treburile de gospoda.rire a domeniilor manastirii 21, Antim a pus bazele unei mari

tipografii, cu posibilitati de imprimare In mai multe limbi,

tipografie independenta de cea bucuresteana. Cea mai niare
parte a utilajului, inclusiv turnarea literelor, era construita
de mina sa de artist 22.

La Snagov au fost tiparite 14 carti: 7 In limba greaca, 4

romanesti, una slavoneasca, una greco-romna, una greco-araba.
Asadar, cartea greceasc are preponderenta numeric& ceea

ce explica Intr-un fel influenta culturall pe care o exercitau

Invatatii si prelatii greci de la curtea lui Brincoveanu.
Prima tipariturl, adus ca un omagiu domnului, a fost
totusi o carte romaneasc si anume Orinduiala slujbei sfinfilor
Constantin
1696

,si

Elena, terminat de imprimat la 6 februarie

23.

In anul urmator, tiparnita de la Snagov realizeaza un adevarat

record, dInd la lumina. 5 arti, dintre care trei de mari proportii.
In ianuarie 1697 este gata imprimat In greceste un enorm
Antologhion * de 2210 pagini (20,5 x 14,5 cm), ce cuprinde
In interior si cartile de baza necesare cultului: Octoihul, Ceaslovul,
Triodul i Penticostarul ".
A doua carte de mari proportii ** este un splendid Evangheliar
rorndnesc 25 . La sfirsitul voluntului, lipsit de dedicatie si postfata
In clteva enduri ce reproduc, in general, texte manuscrise:

Antim se roag de iertare pentru greselile comise 25. Ceva mal

ios, pe aceeasi fill 180, tntIlnim urmatoarele sase rInduri, ce

apar si ele ca un leit-motiv la sfirsitul majoritatii tipariturilor
sau manuscriselor din acea vreme:
Precum cei streini doresc mosiia sa.-s vaza,
Cind sInt lntr-alt tara, de nu pot sa saza.
Si ca cei ce-s pre mare, batuti de furtuna.
$i roaga. pe Duninezau de liniste bunk
Asa si tipograful de-a cartii sfirsire
Lauda nencetata da s'i multemire".
0 carte de teologie dogmaticl tiparita la Snagov In greceste,
a fost opera lui loan Cariofil, Manual despre citeva nedurneriri
Bibliografia romlineascd veche, I,

p. 347-349. trnile

Picot, Notice biographique, p. 532. N. $erbanescu, op. cit.,

p. 707 708.

** Bibliografia ronineascd veche, I, p. 343-344. N. $erba.nescu, op. cit., p. 708-709.

XII

www.dacoromanica.ro

Fi so/u/iuni, prefatati. de Antim Ivireanul *. Conceput sub

forma unor intreb5.ri si aspunsuri, cartea avea ca scop a explice
atitudinea Inv5.tatului grec, acuzat de idei reformate 27.
Tot acurna se tipAreste panegiricul lui Gheorghe Maiota rostit in
biserica. Mitropoliei in cinstea impazatului Constantin cel Mare **.

!a sfirsit, a cincea carte tipIria in anul 1697 **, de proportii mai mari, a fost Dreapta alccituire a gramaticii slavoneFti

28.

Natural a nu putem trece In revisti. absolut toate artile

imprimate de Antim la Snagov, desi activitatea sa de tipograf
nu poate lipsi din zugavirea vietii si activitAtii sale. Este necesar
totusi a mai amintim c5. dup5. acest an 1697 deosebit de abun-

dent sub raport tipografic, se produce o incetinire a activiatii

tipografiei de la Snagov. Cu sigurant a motivul principal
a fost plecarea lui Mihail Istvanovici la Bllgrad, trimis acolo,
cum am v5zut mai sus, de atre Constantin Brincoveanu. Dintre
artile tipArite de Antim, pin5. la pAxAsirea nAnIstirii Snagov
trebuie s5. mai amintim Ina trei, care au jucat intr-un fel sau
altul, un rol remarcabil in istoria culturii rominesti.
Mal intii de toate amintim imprimarea unni mic volum ****

de 88 file intitulat Floarea darurilor 2.

A doua carte, greceasa, tiplritl in iunie 1701 a fost un
Eortologhion", lucrat de prea inteleptul dascil al Academiei
din Bucuresti, domnul Sevastos Chimenitul".
In sftrsit, a treia carte si una din cele mai importante din
cite au iesit din tiparnitele lui Antim, a fost Ltigurghierui greco-

, imprimat In acelasi an, 1701 81.

Desi atestat documentar pin& la 21 mai 1704 ca egumen
al Snagovului, Inc& In acest an rodnic, 1701, el se stamutS, la
Bucuresti, unde va reina activitatea de tipograf, intrerupt5.
crab

Cf. Bibliografia romneascd veche,

I., p. 349-350. N.

erblnescu, op. cit., p. 709-710. Dedicatia atre Brincoveanu,

pe care o ream In editia de fat5. la p. 399-402, a fost tradus5.
din greceste de colegul nostru Mihail Caratasu, aruia ii aducem
s'i pe aceast cale multumiri sincere.
** Bibliografia ronaneasca veche, I, p. 350-351. N. ser135.nescu, op. cit., p. 710.
*** Bibliografia romneascd veche, I, p. 351-354. N. Serb5.nescu, oP. cit., p. 710-711. P. Constantinescu-Iasi, Relafiile
culturale romino-ruse din trecut, Bucuresti, 1954, p. 177.
* ** Cf. Bibliografia romneascd veche, I., p. 393 395.
N. Serb5.nescu, op. cit., p. 714-715.

Bibliografia ronaineascd veche, I, p. 425-433. Emile

Picot, Notice biographique, p. 537-539. N. Serbanescu, op. cit.,
p. 716.

www.dacoromanica.ro

la 1694. Gauzele adevArate care au dus la plecarea sa de la Snagov,

far& s fi renuntat formal la egumenie, nu sint cunoscute. Antim

Isi cistigase merite remarcabile In arta tipograficg, In munca

de administrare a mAn&stirii, era apreciat de domn si de cArturarii
de la curtea sa. Ce 1-a flcut s, plece de acolo, unde era multumit

cu ce realizase ? Intrigile urite ale unor alugAri, probabil, la

care va face aluzie la punctul al treilea al celebrei sale ap5.rAri
trimise lui Brincoveanu, in 13 ianuarie 1712: ... nici nolrastirea Sneagovului o am luat-o Cu de-a sila. lar ce am lucrat
In 7 ani, ce am f5.cut acolo (nu atita din venitul casei, cit din
sudorile fetii mle), lucrurile aclea rrArturisesc la toti si m5,car cl,

mAriia-ta nu pohtiiai a es de acolo, iar cine au fost pricinuitorii

esirii mete vor da seama fnaintea lui Dumnezeu ; iarg. Incailea
am esit cu cinste si nimenea nu mi-au luat seama, aci sa vedea

ca am acut si am adaos, iar n-am stricat, lar nici datorie

am l&sat" *.

Inapoierea lui la Bucuresti, in 1701 chid Inceteaa pentru

totdeauna functionarea tipografiei de la Snagov, si activitatea
sa neIntreruptA la tipografia Mitropoliei, pin& in 1705, constituie
a doua cotitur a vietii lui Antim Ivireanul. Aceasta este perioada

unei rodnice activittti tipografice si artistice, este perioada

In care pregairea sa cultura1 si teologicA s-a dezvoltat uluitor,
este perioada in care a c6pAtat ,Increderea deplina a domnului,
a curtii si a tuturor inv5.tatilor, greci mai ales, tilitori in preajma
lui Constantin Brincoveanu.

Din cele 15 arti imprimate in acesti ani la Bucuresti pe

care nu le vom descrie in totalitatea lor, 11 slut in limba greac..1,

apArute sub influenta curentului grecesc de la curte, doui slut

romanesti, una slavo-romAn si una greco-arabl.
TipAriturile anului 1701 sint doul brosuri In greceste, ce
cuprind cuvinari panegirice compuse de stefan Brincoveanu,
fiul domnului **. Sub gravura, splendid lucraa, ce-1 inatiseafa
pe Constantin cel Mare din Panegiricul la siva Sf. Constantin,
se af1a o dedicatie de patru versuri dintre care doll& grecesti
si dou5. In limba latin. Aceasta denot a tipografia era fuzestrata si. cu liter& tipografia latineasa.

* Textul intreg al scrisorii atre domn in editia de fat,

p. 226-232.
** Cf. Bibliografie romeineased veche, I, p. 419-422. N.
$erb5.nescu, op. cit., p. 718-719.
XIV

www.dacoromanica.ro

Tn anul 1702 se vor scoate noi editii din aceste panegirice *, se

va tipari, tot In greceste, Slujba cuvioasei Hipolita **, precum
Ceaslovul greco-arab pentru uzul preotilor din dioceza Antiohiei.
Dintre cartile tiparite in anul 1703 sase la numar vom

aminti mai Intii Noul Testament ***, prima tiparire integrala

separata, In Tara Romineasc5., a acestei opere 33.
in septembrie era gata de tiparit In greceste o ampla lucrare
de teologie dogmatica, intitulat inveyiitura dogmatic'd a prea
sfintei biserici rdsdritene ,si universale . . . **** opera profesorului

de la Sfintul Saya, Sevastos Chimenitul. Dedicata patriarhului

de Ierusalim, Dositei, de catre Gheorghe Castriotul, care a
suportat cheltuielile de imprimare, lucrarea ne intereseaza prin
subtilitatea problemelor ce erau puse in discutie la acea vreme
la curtea lui Brincoveanu, prin rolul de mecenat pe care acesta
I-a jucat fat& de invatatii rasaritului. La sfirsitul cartii, ca de

obicei, intr-un colofon se arata c tiparul a fost realizat de

Antim Ivireanu134.

Anii 1704-1705 slut saraci sub raport tipografic. Tipografia

Mitropoliei nu realizeaza decit trei brosuri, toate In greceste.
Una dintre ele, de 86 pagini, Paralelele grecesti
romane de
Plutarch ***** a fost tradusa de Constantin, fiul domnitorului
si este prefatata de catre Antim ****** .
Cea de a doua, datata 2 aprilie 1705, care cuprinde Slujba
sfintului Visarion i corectata de Mitrofan Grigorhs din Dodona,

este singura tiparitura a lui Antim realizata la Bucuresti ca

episcop al Rimnicului

in aceasta noul demnitate a treia cotitura a vietii sale

In care 11 vom Intllni de la 16 martie 1705 pin& la 27 ianuarie

1708, I-au ridicat calitatile sale deosebite de teolog si artist,

dar si Imprejurarile care au dus la demiterea predecesorului sau,
episcopul Ilarion

Prin actul redactat cu acest prilej se cerea mitropolitului

Teodosie i sinodului Tarii Romanesti s aleaga i sa hirotoneasca

alt episcop. La 16 martie 1705 a avut loc la Mitropolie aceasta
* Cf. Bibliografia romineascd veche, I, p. 441 si vol IV,

p. 28 i 217. N. $erbanescu, op. cit., p. 720.

** Idem I, p. 440-441 si vol. IV, p. 217. N. erbanescu,
op. cit., p. 720.
*** Idem, I, p. 448-450. N. Serbanescu, op. cit., 721-722.
*** Idem, I, p. 450-451. N. Serbanescu, op. cit. p. 723.
Idem, I., p. 460-462. N. erbanescu, op. cit., p. 726.
Vezi mai jos prefata la p. 408-409.
Cf, Bibliografia romdneascd veche, I, p. 463 si vol.
IV, p. 219 N. $erbanescu, op. cit., p. 726-727.
XV

www.dacoromanica.ro

alegere; pe lista candidatilor mai eran trecuti: popa Ioasaf,

pe atunci egumen la manastirea Arges i Macarie, protosinghelul
Mitropoliei 36.

A doua zi dupl alegere, n ziva de 17 martie, Antim a fost

hirotonit episcop de catre mitropolitul rii, batrinul tntelept
Teodosie *, dupa care, apoi s-a mutat la Rimnic. Ca Antim
n-a urmarit s ajunga. episcop, c a fost in afara ambitiilor
desertaciunilor, ca a inteles sit lucreze pentru ridicarea pastoritilor OA, c n-a urmarit s las de acolo pentru alte mrri, ne-o
spune singur in aceeasi aparare din 13 ianuarie 1712, la punctul
4: La episcopiia Rimnicului puiu martur pe Dumnezeu, care
cunoaste ascunzisurile inimii, c nici in visul mieu nu mi-am
inchipuit sa ni fac arhiereu, cunoscindu-m pre mine mai pacatos

mai nevrednic decit toti oamenii pamintului. lar de vrme

ce Dumnezeu, cel ce pe toate le orinduieste spre mai bine, asa.
au vrut, sa, radice din pamint sir= si din gunoiu s inalte mser,
pentru a-1 aseza pe el Cu boierii poporului sau, eu ce puteam
face? M-am supus Domnului i 1-am rugat pe el. Am sazut sj
acolo 3 ani, fara doao luni. Ce am lucrat si acolo (nu atita din
veniturile cas6, cit, iara, din osteneala i sudoarea ltii

iaste vederat tuturor. Esirea mea de acolo n-au fost cu voia

mea. Eram odihnit Cu atita i mi-ajungea din destul necazurile
ce petreceam; iar apoi am esit Cu cinste nici seama mi-au
luat nimenea, nici datorie am lasat, c asa ni-au slujit vrmea *.

Sederea lui Antim Ivireanul la Rimnicul-Vilcea a avut

urmari nebanuite pentru cultura romineasc i pentru generallzarea folosirii limbii romane in biserica. Totodata a confirmat
aptitudinile administrative pe care le vadise in timpul staretiei
sale la Snagov. Intr-adevar, printre primele masuri pe care le-a

luat Antim, odata ajuns in eparhia sa, a fost instalarea unei

tipografii a primei tipografii
la Rirnnic. Utilajul romanesc
grecesc era cel folosit, in parte, la Snagov ***, rodul muncii
sale", cum obisnuia sa.-1 numeasca. De sub teascurile acestei
tipografii vor iesi 10 carti in cei trei ani ai sederii sale acolo.

In legatur cu ziva sfintirii sale ca arhiereu, vezi, N. erbanescu, Mitropolitul Antim Ivireanul, p. 778, nota 34.

** Editia de fata, p. 227-228.

*** Cf. A. Sacerdoteanu, Tipografia Episcopiei Rimnicului
(1705-1825), in Mitropolia Olteniei, XII (1960), nr. 3-4, p.
295-296. Dimitrie Coravu, Tipografi de la Rfmnic din prima
jumdtate a secolului al XVIII-lea, in .iVlitropolia Olteniei, XIX

(1967), nr. 1-2, p. 45.

XVI

www.dacoromanica.ro

Prima carte scoas5, de sub tipar In septembrie 1705. In limba

greac i intitulat& Tomul bucuriei *, are o important& deosebit&
din punct de vedere dogmatic. Tip&rirea In acest oras, unde trlise

Ilarion i unde influenta catolicismului se f&cea viu simtit5.,

a unei culegeri de texte ce combSteau primatul papal a dus la
stingerea definitiv5, a focarelor schismatice ".
In acelasi prim an al sederii sale la RImnic, de comun aord
cu mitropolitul t5.rii i cu domnitorul, Antim Ivireanul Incepe

seria tipariturilor sale, menite sa duc la triumful deplin al

limbii romine In biseric.I. Este Indeobste cunoscut cA pina spre
sfirsitul veacului al XVII-lea limba de cult In bisericile noastre
a fost limba slavon5.. In vremea lui Constantin Brineoveanu,
datoritl influentei crescinde a prelatilor greci la curte i a ames-

tecului acestora In treburile bisericii romine se Inceara introducerea limbii grecesti In oficierea serviciilor religioase **.
Dovadl i puzderia de clrti grecesti tip5.rite la Bucure,sti
Snagov, de cAtre Antim. Acesta va Intelege pericolul ce ameninta
pe rom5.ni si va pune stavi15. acestor tendinte. Nu luptase oare

o Georgia cu sute de ani mai devreme, pentru aceeasi cauz5.?

Antim cunostea nevoile poporului si se va face ecoul p&storitilor
s51; va tipAri In romineste cArtile capitale de slujbl bisericeasc5.,

multe dintre ele pentru prima dat5,88.

Tot In acest an, 1705, Serban Cantacuzino, fost mare paharnic,

subventioneaz& tip&rirea unui mic volumas de 50 pagini,

veffeiturd pe scurt pentru taina pocdinfei, intocmit& i tiplrit"

de cItre chir Anthim, episcopul RImnicului" **. Brosura

a fost intocmit5. de Antim ca s5, slujeasc5. de Indreptar precrtilor

In activitatea lor bisericeascl si este prima lucrare de acest fel

In literatura romineasc5. veche. Ea fAcea parte din planul mai
larg a lui Antim de pregAtire a preotilor, pe care el i-a v&zut
cunoscut In toat ignoranta lor 39.
IncepInd cu anul 1706, Antim se ocup5. mai rar singur de
tip&rirea artilor. La Rimnic 11 cheami lInga el pe Mihail Istvanovici, priceputul sAu ucenic, care va continua munca manual&
de imprimare ; Antim Ivireanul, prins de treburile eparhiei,

dar si de traducerea artilor capitale de cult din greceste In

* Cf. Bibliografia romneascd veche, I, 463-466. N. erb5.nescu, Anti: Ivireanul tipograf, p. 727-728.
spune si N. Iorga In Istoria bisericii rotranefti, ed. II,
vol. II, Bucuresti, 1930, p. 15-18.
*** Cf. Ilie Corfus, Contributii la Biliografia romineasa
veche, in Revista istorica ronulnd, XV (1945), p. 498-499. N.
Serbanescu, op. cit., p. 781-782.
XVII

www.dacoromanica.ro

romineste, nu mai avea ragazul necesar pentni aceastA mult

indagia axtl.
i vom intilni pe Mihail Istvanovici imprimind, printre
altele; doul cArti de o importantA deosebia in schitarea biografiei

mitropolitului Antim Ivireanul i In cronologia literaturii ro-

mAnesti vechi. Este vorba de imprimarea unui Molitvenic

romnesc40 i a unui Octoih mic, slavo-romin 41, amindoul in
anul 1706.
Inainte de a incheia capitolul consacrat activiatii lui Antim
la Rimnicul-Vilcea, trebuie sa amintim calitile remarcabile
pe care le-a avut ca administrator al eparhiei sale. Documentele
episcopiei Rimnic (conservate la Arhivele Statului din Bucuresti),

atestA grija lui Antim pentru mArirea averilor episcopiei, prin

cumpAari de plminturi, vii, mori i plduri, din veniturile arora
se reparau Ilcasurile de inchinAciune, sau se ridicau din temelie
altele noi *. intilnim plin de grijA pentru repararea i restau-

rarea unor mAnistiri, deosebit de pretioase pentru noi, sub

raport istoric arhitectonic. In putinul timp cit a stat pe scaunul
episcopal a fost restauraa i zugavia din non mAnAstirea Cozia.

Pisania de deasupra usii II aratA ostenitor la infrumusetarea

locasului pe Antim, episcopul de Rimnic **.
Tot In vremea aceasta., au fost refAcute: mAnistirea Surpatele,

ctitoria boierilor Buzesti, prin cheltuiala doamnei Maria a lui

Constantin Brincoveanu, mAnAstire pe care probabil c Antim
a sfintit-o la 1 august 1706 ***; biserica schitului HotArani,
ctitoria lui Mitrea vornicul din sec. XVI, prin cheltuiala lui

i mai ales mlastirea Govora, ctitoria lui

Matei FAlcoianu

Radu cel Mare".

Ca episcop de Rimnic, Antim ar fi putut dezvolta activitatea
tipograficA nestinjenit i ar fi amas unul din cei mai remarcabili
organizatori i cirmuitori ai eparhiei sale. In timpul scurt cit

a stat acolo doi ani i zece luni a realizat mai mult decit
alti episcopi in doul decenii.
O nou cotitua, Ins, li intrerupe activitatea de la Rimnic
.11 aseazA pe treapta cea mai inala a ierarhiei bisericesti de
la noi, aceea de rnitropolit al Ungrovlahiei.
Cf. N. Serbinescu, Documente in timpul pcistoriei mitropolitu-

lui Antim Ivireanul la Rimnic, in Mitropolia Olteniei, XVIII

(1966), P. 845-851.
** Cf. N. Iorga, Inscriptil in bisericile Ronainiei, I, Bucuresti,
1905, P. 175. N. SerbAnescu, Mitropolitul Antim Ivireanul, p. 791.

*** Cf. N. Irga, Inscriptii, p. 182-183. N. SerbAnescu,

op. cit., p. 791.

XVIII

www.dacoromanica.ro

In 27 ianuarie 1708 lAtrinul mitropolit Teodosie, care lAstorea, cu o Intrerupere de sapte ani, Ind. din 1668, moare,
cu limIA de moarte ca scaunul de rnitropolit s fie incredintat
episcopului de Rimnic, Antim Ivireanul *. Testamentul
mitropolitului Teodosie trebuia el respectat Cu sfintenie?

c nul El se adkiga ins la prestigiul de care se bucura Antim

Ja curtea lui BrIncoveanu i in intregul orient prtodox i care-1
indreptkea s5, ocupe aceast Juan demnitate. Nimeni nu s-a
putut opune dorintei mitropolitului Teodosie, care era si dorinta
domnului si a Cantacuzinilor i a patriarhilor de Antiohia
Ierusalirn, aflati atunci In Bucuresti".
Cronica oficia1 a domniei lui Constantin Brincoveanu,
scria de marele logofk Radu Grecianu ne-a transmis detaliile
numirii i ale Insc&unlrii lui Antim".
Tot cronica amintitlne spune c domnul 1-a trimis pe Gligoras-

co Ciohodariul la patriarhia Constantinopolului pentru a obtine

ecdosis 0 metathesis, adia insaunare i transferare de la episcopia Rimnicului la mitropolia Tani Rominesti. Actul de inscAunare, ecdosis-ul, semnat de patriarhul ecumenic Chiprian
inainte de 10 februarie 1708", este plin de laude la adresa lui
Antim i contrasteaz dureros Cu gramata patriarhala din 1716.
care-1 va scoate din functia de mitropolit si-i va gabi sfirsitul 46,
La 19 februarie Gligorasco Ciohodariul ajunge la Bucuresti.

aducind Cu sine dispozitia scrisl a patriarhului atre fostul

mitropolit al Adrianopolului, Climent, ce se afla de asemeni
a Bucuresti, ca sl fac transferarea lui Antim de la episcopia
Rimnicului la V15.dicia
fapt ce se si implineste la 21
febniarie 1708. A doua zi, in prima duminia a postului mare
(duminica ortodoxiei) spune cronica, dupl slujba de la mitropolie, Constantin Brincoveanu au trimes pre dumnealui stefan
Cantacuzino, marele postelnic, cu carita cea frumoas domneasc
cu alai frumos la sfinta mitropolie, de 1-au proscalisit (adica.

1-au poftit) st vie la curte, pe carel, aducindu-1 pre scara cea

mare, pen divan, s-au lmpreunat cu nAria-sa vodk arutindu-i
nAria-sa mina si fAcindu-i oratie de 'Astoria ce i s-au dat" **.
La urkile lui Brincoveanu a r6spuns mitropolitul Antini
printr-o cuvintare, tAstrat in fruntea tuturor manuscriselor
* Cf. N. $er/Anescu, Mitropolitul Teodosie al Tdrii
Romd nesti, In Studii teologice, IV (1952), p. 330-351. Existenta

unui testament al mitropolitului Teodosie este confirmat5.

de cronicarul Radu Grecianu, chid redl amAnuntele insaunkii
lui Antim. Vezi nota 44.
Cf. Viaja lui Constantin-I/odd Brincoveanu, p. 182.

XIX

www.dacoromanica.ro

de Didahii, plini de poezie si de patos, izvorIti din cildura

elocintel sale, Iniltitoare si elocventi, cum nici un mitropolit
nu mai rostise alta In romineste pini atunci *.
Desi erau de fati doi patriarhi greci si numerosi alti arhierei
de aceeasi limbi, Antim Ivireanul si-a rostit discursul de
Insciunare In romineste, aritind In felul acesta c limba patriei
sale adoptive este capabili si exprime simtiminte tot at1t de
1nalte ca si liraba greaci.
Parafrazind un verset al Evangheliei de la Matei : Veniti
dupi mine si v voi face pre voi pescan de oameni" **, Antim
arati In adInca sa modestie c nu meritele sale 1-au ridicat la
rangul de mitropolit, nu acestea 1-au pus si pizeasc turma
nconjurati. si Impresurati, de atila nevoi si scirbe ce vin totdeauna, nelncetat, de la cei ce stipinesc pimintul acesta", ci
gratia divini. Dumnezeu care n-au autat la mic. orarea si netrebniciia mea, nu s-au uitat la siriciia mea si streinitatea mea,
n-au socotit prostiia si nestiinta mea, ci au clutat la bogitiia
si noianul bunititii sale", 1-a trimis s vi fiiu de mIngliare la
sclrbele robiei cei vavilonesti a lumii acestiia... si dimpreuni
Cu dumnevoastri si pitimesc la toate cite va aduce ceasul si
viimia, pentru care lucm am datorie si, priveghiez Cu osIrdie
si fir'de lne, zioa si noaptea si In tot ceasul, pentru folosul si
spiseniia tuturor de obste, invitIndu-vi si IndreptIndu-vi....
pm calca ces. dreapti "***.
Opresiunea turceasci, cu Intreg cortegiul de nevoi, le vom
1ntilni pomenite si In alte didahii. impotriva acestei opresiuni
Antim Ivireanul va lupta pn la sfirsitul zilelor sale.
In finalul cuvintini. mitropolitul Antim Ivireanul fi ureazi
domnului (pe care 11 numeste al nostru de obste de mult bine

ficitor"), s supuie pre toti vrijmasii cei vizuti si nevizuti

podnojie picioarelor mirii-sale", lar celorlalti ascultitori spirit
de dreptate, pace si liniste sufleteasc5.47.
Activitatea lui Antim Ivireanul ca rnitropolit trebuie urmiria.

pe mai multe planuri: Indrumitor al tipamitelor, traducitor

de ciati liturgice i luptitor pentru triumful depila al limbii
romine In biserici, educator al clerului, gospodar al bunurilor
Mitropoliei, ctitor, patriot si om politic.

* Cf. Predici, ed. G. $trempel, p. 17-18.

Evanghelia de la Matei, cap. IV, 19.
*** Textul cuvIntirii la Insclunare In editia de fati, p. 3-8XX

www.dacoromanica.ro

Antim Ivireanul, primul demnitar al tarii, a avut doul resedinte, asa cum Constantin BrIncoveanu a avut dona capitale:
Tirgoviste i Bucuresti. Este de presupus c ederea sa Intr-un
oras sau altul era legatA, in mare m&sur5., de prezenta domnului
la Tirgoviste sau Bucuresti. Printre primele m&suri pe care le-a

luat Antim, dup& alegerea sa ca mitropolit, a fost transferarea

tipografiei de la Rimnic la Tirgoviste 48.
Tot de la Inceputul activit&tii sale ca mitropolit clac& nu
chiar mai devreme cu un an dateaz& i interesul pe care I-a
manffestat fat& de indepArtata Georgie, interes concretizat
prin trimiterea acolo a celui mai bun ucenic al slu, Mihai Istvanovici, care avea sarcina sa puna bazele unei tipografii". Doll&
din artile tipArite acolo, un Evangheliar, tipArit In 1709 si un
Liturghier, ce apare un an mai tirziu, ne intereseazA in mod
deosebit.
Evangheliarul *, din care Biblioteca Academiei plstreaz&

cele dou& exemplare db.ruite de Antim lui Constantin Bancoveanu de onomastica sa, la 21 mai 1709, este impodobit cu gravuri lucrate in maniera celor ce impodobesc artile tiplrite la
noi, lucrate, probabil, de mina lui Antim. Amindou& exemplarele
cuprind pe pagina a sasea, dedicatia autograf& a mitropolitului,
un cuvint de laud& pentru domnul Constantin Brincoveanu care
a inlesnit i pdmintul iverilor... s se irnbog&teascl cu tiparele
limbii sale", asa cum s-au imbog&tit Arabia, Elada i Ungrovlahia. Aceste patru tari, asemenea riuri/or Edenului au adlp&rile
tiparelor, carele... dau pretutindenca satitoare i vcinicg.
rodire" *S.

Liturghierul georgian ***, din care nu ni s-a transmis, din

plcate, nici un exemplar, cuprinde, pe ling& mentiunea imprim&rii lui, prin grija lui Mihail tefanovici (ca i Evangheliarul)
cunoscutele versuri de multumire ale tipografului, imprimate
In romaneste cu caractere georgiene.
Care a fost destinul lui Mihail tefanovici dupa plecarea
sa inspre Olanda nimeni nu stie precis. Nu-1 mai intilnim Ins&
nici ca tipograf la Tbilisi si nici In Tara Romineasa nu s-a mai
!Etors".
irul tipAriturilor este Intrerupt de evenimentele anului

1711 si de necazurile survenite In viata lui Antim la Inceputul

anului 1712.
Cf. Bibliografia rorndneascd veche, I, p. 543-548.
* Textul dedicatiei este reprodus In editia de fat, p. 411-412.
*** Cf. Bibliografia ronuineasca veche, I, p. 483-484.

XXI

www.dacoromanica.ro

Intr-adevar, urmarind firul vietii sale, constatara o teribill

criza intervenita In raporturile cu Brincoveanu, la numai trei
ani de la alegerea sa ca mitropolit. Tncercind sa. Infatisam

explicarn aceasta gray& ruptura, ivita. In iarna anului 1712,

sIntem nevoiti sa prezentam fragmentar, unul din principalele
aspecte ale activitatii lui Antim, acela de patriot si om politic.
Una din laturile patriotismului mitropolitului Antim a fost
aversiunea sa de totdeauna Impotriva stapinirii otomane si
lupta pe care a dus-o, sub diferite forme, pentru scuturarea
acestei umilitoare stapiniri. Aceasta nelinpacata lira este usor
de explicat daca ne gindim c el a fost robit de turci, ca aceeasi
stapAnire turceasca a devastat de atitea ori Georgia i c tot
turcii saraceau Tara Romaneasca, cu cererile lor nesabuite de
bani i produse. Ura apare aproape ca un leit-motiv in cele mai
multe din didahiile sale. Nu este de mirare deci c Antim este
gata sa. Intreprinda once pentru indepartarea turcilor de granitele

pentru victoria crestinilor asupra lar.

La aceasta data. se ridicase o mare putere rasariteana, Rusia
lui Petru cel Mare, In care Antim i o parte din boierii lui Constantin BrIncoveanu vedeau pe adevaratii eliberatori ai crestinilor din sud-estul Europei. Cu aceasta putere se putea Incerca
o alianta i un rzboi comun contra turcilor, care tocmai In:

ccpuse In vara anului 1711 (este razboiul al carui epilog s-a

consurnat nefavorabil pentru rusi i pentru Dimitrie Cantemir
la Sanilesti pe Prat).
BrIncoveanu insusi, era la inceput, partizan al rusilor, pe
care-i Indemna s Inceap ostilit54ile, fagaduindu-le ajutor In
bani i provizii *. VazInd Insa desfasurarea razboiului i neavInd
suficienta incredere In victoria crestinilor, domnul si-a schimbat

atitudinea, adoptInd o politica de duplicitate i asteptind Cu

oastea la gura Urlatilor, la Albesti, s vada de partea cui va
Inclina balanta. Poate si la Indemnul lui Hrisant Notara, Brincoveanu propune Impacarea celor doll& tabere prin comisul
Gheorghe Castriotul, trimis In solie la Petra cel Mare la Iasi,
Cu buna stire a marelui vizir *.
Atitudinea lui BrIncoveanu nu convenea Insa curentului
favorabil apropierii de rusi, In frunte cu Antim i cu Cantacuzinii.

Acestia erau nemultumiti si de prea Indelungata domnie a lui

Cf. Radu Popescu, Istoriile doninilor Tarii Rom4nqti,

ed. Grecescu, p. 201.
Cf. Via/a lui Constantin Brincoveanu, p. 198-199.

XXII

www.dacoromanica.ro

Brincoveanu pe tronul Tarii Rominesti, unde 1-ar fi dorit pe

unul dintre ai lor. Drept care, Intr-o noapte, spatarul Toma
Cantacuzino a trecut cu o parte a cavaleriei, prin muntii Vrancei,
in Moldova, unindu-se cu arrnatele rusesti si cele moldovenesti 51.

In urma acestei Intimplari situatia lui Constantin Brincoveanu deveni deosebit de critica., turcii avind motive sa-1
banuiasc de hainire, cu atIt mai mult cu cit Toma Cantacuzino
ii era var. Cunoscindu-I pe Antim Ivireanul ca pe principalul
pastas la complotul lu Toma Cantacuzino si temIndu-se de
consecintele nefaste ce puteau urma din partea turcilor, In urma
acestui act, Brincoveanu si-a propus sa-1 inlature pe Antim de
pe scaunul mitropolitan. Conflictul, ce urma O. izbucneasca.,
a fost alimentat s'i de intrigile, bine tesute, ale unor episcopi
invidiosi si incapabili, in frunte cu Mitrofan de Nisa, duhovnicul
lui Brincoveanu, care-i va si urma, de altfel, in scaun, umbriti

cu totul de cultura, demnitatea si tinuta morall a lui Antim,

ca s'i a unora dintre boierii partasi politicii de duplicitate a
dorrinului. Strain de intrigi n-a fost nici Hrisant Notara, cad
tocmai din aceasta vreme dateaza si conflictul sau cu Antim,
In legatura cu incalcarea drepturilor bisericii Ungrovlahiei.
Desfasurarea conflictului ni s-a pastrat, In parte, prin cele
&m aparazi celebre prezentate In scris lui Constantin Brincoveanu, in zilele de 13 ianuarie si 3 februarie 171252.
In cele 12 punote ale primei Intimpinari Antim arata, printre
altele, ca. nu 1-a vorbit pe domn niciodata de ram ; dac in biserica

a spus totusi lucruri care nu-i vor fi placut acestuia, a facut-o

ca pastor sufletesc, obligat O. Indrepte greselile, iar nu cu viclesug". In tara, arata el la al treilea punct, n-a venit de voia sa,
nici din pricina saraciei. Realizarile de la Manastirea Snagov
a carei egumenie n-a luat-o cu sila s'i cele de la Episcopia
Rirrinicului salt rezultatul ostenelii si a sudorii fetei sale. De
altfel, arata el la punctul al patrulea, nu i-a trecut niciodata
prin gind O. aspire la demnitatea de episcop cunoscindu-m
pre mine pacatos si mai nevrednic cleat toti oamenii pamintului"

si Cu atit mai putin la cea de mitropolit caci eram odihnit cu

atita si-mi ajungea din destul necazurile ce petreceam".
Mitropolia n-am luat-o cu sila, nici Cu mite, nici cu rugaciuni".

Dar odata ajuns mitropolit si-a dat osteneala sa merite aceasta

demnitate prin munc trudnica, ziva si noaptea. Tot ce a vorbit
ca mitropolit a fost In slava lui Dumnezeu, spre cinstea marieitale si spre folosul tarii".

XXIII

www.dacoromanica.ro

Antim li cunoaste pe autorii pirelor (unii de aicea si altii

din altA parte") ca si motivele ce i-au indemnat s5. calomnieze:
..RAotatea si zavistia din lume nici au lipsit, nici va lipsi, pentru
cAci este pomit omul din tinertile lui spre ale viclne si nu sA
pArlsste a nu zavistui binele si cinstea altuia ...; pentru aceea...
silesc cu viclesug ca sl. te indemne pre mAria-ta A faci ale ce
n-ai fAcut In tinerte, spre sufleteasca vAtAmare si spre clevetirea.

oamenilor". Cit despre calomnia el ar fi Intocmit 24 capete de

acuzatie lmpotriva domnului, acestea nu sint opera sa, ci opera
unor intriganti; el vlAdica Antim le-a arAtat lui Mitrofan
de Nisa chiar In seara de 11 ianuarie, fiind de fatl si mitropolitul
de Adrianopol si a vrut sA. le arate si domnului si sl-i cear5. si
Incuviintarea OA afuriseascl pe respectivii calomniatori.
Nu poate renunta la scaunul mitropolita.n, cAci s-ar abate
de la poruncile bisericesti; dar clacA totusi domnul li va porunci
In mod insistent vom face, pentru ca sA nu socotesti a-vi stAm
ImpotrivA". fi satuieste pe domn ca, Inainte de a hotArt, s5. tinl
cumpAna dreaptA, sl judece, cAci nu este cu cale, nici nu se cuvine

A fie lipsit la barinete de turma ce i s-a Incredintat si de munca

si osteneala tineretelor.
Recunoaste cl a Indatorat casa bisericii, dar domnul s5. vadA
si sumedenia de realizAri si atunci va recunoaste, nu greseal5

In aceasta, ci bun& gospodarire......i alta, pre acste vremi

as pohti a stiu, cine nu iaste datoriu, din citi ne firbem Intr-aceastA ticAloasa de tara? CA Intli si pre mAriia-ta te auz totdeauna zicind cum cA iaste datoare tara cu doao sute si mai mult

de pungi; oare acea datorie mAriia-ta o faci, au 1ntimplArile

vremii? AdevArat, IntimplArile vremii; si acstea au adus si
pre altii si pre mine la datorie".
fu cea de a doua scrisoare, mai scurtl, dar tot atit de demnl,
trimisl la 3 februarie, 11 IncunostiinteazA pe BrIncoveanu
care lntre timp glsise rostul a trei din cele sapte pungi, cu care
era datoare Mitropolia, ca este gata s5. se retragl din scaun,
numai ca a inceteze scandaiul. Daca i se vor 1napoia zapisele
de la datornici, va face si el scrisoarea legal& de renuntare. Face

din nou apel la spiritul de dreptate al domnului pe care 41 sfltuieste sa nu se pripeasa nici 4n chestiunile bisericesti, cum nu
se pripeste nici In cele ale domniei.
Constantin BrIncoveanu a renuntat la intentia de a-1 inlocui
pe Antim, dar vechea armonie dintre ei se pare c5. n-a mai fost
restabilitA. Mai mult, unii istorici afirml cl Antim ar fi luat

XXIV

www.dacoromanica.ro

parte si la sfatul Cantacuzinilor, vinovati de mazilirea i moartea

silnici a lui Brincoveanu si a feciorilor sii *.

O alt trisituri, a patriotismului mitropolitului Antim
Ivireanul s-a manifestat In raporturile sale cu Hrisant Notara,
eruditul i totodati, abuzivul patriarh al Ierusalimului. Conflictul cu Hrisant, anterior celui avut cu domnitorul, cici izbucneste in vara anului 1710, n-a fost solutionat printr-o impicare

definitivi niciodati, dei au mai existat relatii intre ei, mai

ales de ordin tipografic.

Acesta s-a iscat datorit pretentiilor lui Hrisant Notara,

ca m.nstirile i bisericile din Tara Romineasci, ce ajutau
bineste patriarhia Ierusalimului
ministirile care erau
fnchinate), s depind exclusiv de Ierusalim, iar patriarhul
fie socotit deplin stipinitor atit in treburi administrative cit
religioase **. Pretentiile sale, manifestate mai ales fati de
Moldova, unde domnea din noiembrie 1709 Nicolae Mavrocordat

cu care Hrisant era vechi prieten, au fost formulate patriarhului Atanasie al Coastantinopolului. Printr-o scrisoare sinodali.,
dal& In decembrie 1709, patriarhul Constantinopolului aproba
cererea lui Hrisant. Se spunea acolo c toate mnstirile lui
patriarhicesti i bisericile i metocurile aflitoare in eparhiile
Ungrovlahiei $i Moldovlahiei s le aibi. dinsul (adici Hrisant,
n.n.) sub stipinirea i conducerea sa, cirmuindu-le ca si mai
Inainte, s Insciuneze si s scoati, pe igumeni si pe ipistati cind
pe care pofteste". Tot prin scrisoare se incuviinta ca la toate
slujbele i in toate imprejuririle si fie pomenit exclusiv patriarhul
de Ierusalim i urmasii acestuiz. si si nu se se mai pomeneasci,
Impreun cu al sill, nici un alt nume, nici acela al ierarhului
loculur ***.
* N. Iorga, In Ist, bis. rom., II, p. 54, referindu-se la Cronica
Anotiimd. Cf. si Istoria Tdrii Ronulnegi de la octombrie 1688
pfnel la martie 1717 (Cronica Anonina), ed. intocmiti de Constantin Grecescu, Buc., 1959, p. 115.
** Cf. N. Iorga, Mitropolitul Antim Ivireanul n /uptii
Ierusalimul pentru drepturile bisericii sale, In Bis. ort. rom.,
LII (1934), nr. 11-12, p. 721-725. I. Rinaureanu, <A ntim
Ivireanul> luptittor pentru ortodoxie, in Bis. ort. rom., LXXIV
(1956), p. 846-853. Alexandru Elian, Antim Ivireanul aptlriltor
al prerogativelor scaunului mitropolitan al Ungrovlahiei, In Studii

teologice, seria, II, anul XVII (1966), nr. 9-10, p. 519, 530.
*** Cf. Al. Elian, op. cit., p. 523. A se vedea i studiul aceluiasi,

Legiiturile Mitropoliei Ungrovlahiei cu Patriarhia de Constantinopol i cu celelalte biserici ortodoxe. A. De la intemeiere pind la
1800, in Bis, ort. rom., LXXVII (1959), p. 931, nota 138.
XXV

www.dacoromanica.ro

Atari pretentii, sanctionate de Atanasie al V-lea printr-o

scrisoare sinoda15., implinite fx nici o opozitie de atre mitropoli-

tul Ghedeon al Moldovei (care 1ng5.cluia cu smerenie controlul

alugkilor greci asupra averilor m5mistiresti de la Galata,

Barnovschi, Sf. Saya etc., si nu se formaliza pentru incb.lcarea

drepturilor bisericii Moldovei), nu puteau fi nici intr-un caz

acceptate de Antim i poate nici de Constantin Brincoveanu.
Conflictul poate fi legat si de divergentele de Oren care au
existat Cu sigurant5. intre Hrisant Notara si Antim Cu privire
la sapinirea turceasa: in vreme ce patriarhul Ierusalimului
slujea de emisar turcilor pentni o impAcare cu Rusia, Antim
se situa in fruntea politicii duse de boierii patrioti in vederea
scutuarii jugului otoman
Mitropolitul s-a plins patriarhului ecumenic impotriva
amestecului abuziv al lui Hrisant Notara In treburile bisericii
Tarii Romanesti, cerindu-i s puna cap5.t unei situatii ce contravenea canonanelor. Nu ni s-a p5strat, din p5.cate, decit o a
doua scrisoare a lui Antim, dataa 26 decembrie 1710, ca aspuns
la dezlegarea clat de patriarhia ecumenic5, de a restabili ordinea
autoritatea stirbia din biseric5. *. Dar cum in ea, Antim reja
in comentarii i analizeaa abuzurile lui Hrisant i ironizeaa,
cu o mr jinete, slAbiciunile patriarhiei ecumenice, scrisoarea

amine deosebit de importana pentru noi".

Natural a in urma acestui vehement protest, imbacat In
cel mai deavirsit stil polemic si ironizind, totodaa, inconsecyenta i lipsa de fermitate a patriarhului de Constantinopol,
s-a ajuns la acirca legAturilor dintre Antim i invatatul Hrisant
Notara. Vreme de doi ani n-a existat intre ei nici un fel de corespondent5,. Este tocmai perioada in care a avut loe i conflictul

cu Brincoveanu, cum am v5zut mai sus, cind Antim se plinge

de intrigile unor inalte fete bisericesti. S5, se fi referit numai la
Mitrofan de Nisa ? Credem mai degrab5. c5. Hrisant a avut
el un cuvint negativ de spus la adresa lui Antim i numai intelepciunea lui Constantin Brincoveanu l-a mentinut pe mitropolit
in scaun.

La 1 septembrie 1712 Antim rupe acerea, scriindu-i lui

Hrisant Notara, prin vistiernicul Grigorascu, intr-o maniera

* Publicaa de N. Iorga in Documente grecegi privitoare

la istoria romnilor, in Hurmuzaki, XIV, 3, p. 79-82, cu unele
greseli. Tradus5, i republicat5. de Al. Elian in Anti: Ivireanul
aparritor al prerogativelor scaunului mitropolitan al Ungrovlahiei,
p. 526-530, dupa care ciam i noi.

XXVI

www.dacoromanica.ro

politicoasa i deferenta, dar nu si concesiva fata de hotaririle

pe care le-a luat de comun acord Cu patriarhul Constantinopolului*.

Din scrisorile schimbate intre ei pin in august 1714** rezult

c supararea lui Hrisant Notara se risipea greu, dar ca Antim

a continuat s ramina statornic in atitudine si gata cu explicatii
suplimentare **. Singurele legaturi care au mai existat intre
ei au fost de ordin tipografic, Antim fagaduind sprijin pentru
Infiintarea unei tipografii la Constantinopol

i pentru prega-

brea tipografului pe care 11 gasise, in acest scop. Hrisant

intre august 1714 si martie 1716 nu ne este cunoscuta corespondenta dintre ei, desi sha de presupus legaturi mai strinse
Intre cei doi carturari, cauzate de tiparirea operei lui Dositei,
Istoria patriarhilor Ierusalimului 56.

Ultima scrisoare a lui Antim catre Hrisant Notara este

datata 24 martie 1716, cind situatia mitropolitului era dintre
cele mai grele, din pricina intrigilor tesute in jurul sau si a
pirilor dusmanilor sal. Se spune acolo, dupa introducerea de
rigoare:
Fiind zilele rele, necontenite banuielile i trimiterea
nesigurd, am fost siliti i faz& voie sa tac= atita vreme
sa nu da.m pricin de petrecere celor ce ne urmaresc Cu rautate

ca sa petreac i ca
noastra ..."

miste Cu inselaciune limba contra

Citeva luni mai tirziu el murea ucis din ponmca. lui Nicolae
Mavrocordat.

Dupa aceasta digresiune, pe care n-aveam totusi dreptul s-o

ocolim, s ne intoarcem la realizarile tipografice ale tiparnitelor

lui Antim, din ultimii si ani de viata, atit de importante prin

rolul pe care 1-au jucat in victoria definitiva a limbii romane
in biserica.
!ri anii 1711-1712, Antim fiind preocupat de chestiuni
politice si de necazuri personale ce-i amenintau scaunul mitropolitan n-a avut ragazul i nici tihna preocuparilor tipografice.
Far prezenta i indemnul mitropolitului, tipograful sau, Gheorghe Radovici, n-a indraznit sa tipareasc nici o carte. Abia In
toamna anului 1712, tot la Tirgoviste, va imprima cel dintii
* Cf. lorga-Hurmuzaki, XIV, 3, p. 100.

** Publicate In lorga-Hurmuzaki, XIV,

112-113, 115-117.

3,

p. 105-107,

*** A se vedea In special scrisoarea din 15 noiembrie 1712,

publicata In lorga-Hurmuzaki, XIV, 3, p. 105 106.

a*** Iorga-Hurmusaki, XIV, 3, p. 107.
Cf. Iorga-Hurmuzaki, XIV, 3, p. 122.

XXVI.'

www.dacoromanica.ro

Octoih In limba romAng, tradus de Antim Ivireanul, care a suportat 0 cheltuielile de tipgrire 57. In acela0 an a mai fost imprimatg,
tot in romfinete, o cArticia de Rugdciuni in toate zilele sdptaminii,
tot pi-in osteneala lui Gheorghe Radovici68.

Echilibrindu-se raporturile dintre domn i mitropolit, se

i activitatea tipografiei de la TIrgovite. Anul 1713
Imboggtete cultura romAneascg. cu 5 volume 68, dintre care
lArgeOe

nurnai unul, Maxime ale unor vechi filosofi 65, In grecqte. Printre

ele, amintim imprimarea de la TIrgovite. In rornfinqte, a unui

Liturghier, a cgrui tipArire, efectuatg de Gheorghe Radovici,
s-a flcut Cu cheltuiala lui Antim 61.
Este tiparitg, tot la TIrgovi0e, o noug editie a Molitvenicului
ronignesc, tradus de Antim, dup care se vor tipgri apoi, neschimbate, toate numeroasele editii ale secolului XVIII *. Noua editie

romneasc stabilea victoria strAdaniilor lui Antim de a da

poporului i preotilor cea rnai cgutat carte bisericeascg. In limba

sa. Nu va mai fi tipgritg nici o editie slavg sau greceascl a

Molitvenicului.

Nu este lipsitg de interes nici imprimarea trilingv a unui

mic Catavasier, In slavong, roming 1 greacg (ultima tot Cu
litere chirilice), prin strAdania aceluia0 Gheorghe Radovici,
care a tipgrit Molitvenicul i care semneaz o prefat dedicatA

lui Antim *.
in anul singeros 1714, cind Constantin BrIncoveanu murea
de securea gidelui la Constantinopol, Impreung cu familia sa,
victimg a intrigilor i lgcomiei rudelor apropiate, Antim 0-a
vgzut linitit de treburile mitropoliei i de tipgrituri.
La TIrgov4te, Gheorghe Radovici tipgrete cele trei arti
din acest an, toate sub domnia lui $tefan Cantacuzino, aladar
In a doua parte a anului. Una dintre ele, Capete de poruncd,
de o importantg deosebitg., de care ne vom ocupa mai pe larg,
este In realitate o mica broprg. de 34 pagini, elaboratg de Antim
pentru educarea preotilor ***,
A doua carte este un Ceaslov slavo-ranuin ****, lar ultima
un Catavasier romlinesc
. Probabil cA tirajul ambelor carti
Cf. Bibliografia romdneascd veche, I, p. 551 0 vol IV, p. 41.

N. $erbgnescu, op. oil., p. 744.

** Cf. Bibliografia romdneasca veche, IV, p. 40. N. $erb5.nescu, op. cit., p. 743-744.
*** Idem, I, p. 492-493. N. $erbgnescu, op. cit., p. 744-745.
Vezi textul integral in editia de fatg, p. 385 394.
**** Idem, IV, p. 42. N. $erbgnescu, op. oil., p. 745 746.

Idem, p. 41-42.

XXVIII

www.dacoromanica.ro

a fost mic, de vreme ce num5.rul exemplarelor ce ne-au parvenit

este extrem de redus 62 i de vreme ce in anul 1715 Antim dis-

pune tiplrirea in romineste atit a Cectslovului

cit si a Gala-

vasierului. Acestea stilt, de altfel, ultimele c&rti liturgice tip&rite

In romaneste prin grija i ca cheltuiala mitropolitului Antim

Ivireanul. Traditia c5.rtii romanesti, atit de inad&cinat5. In
Tara Romaneascl, mai ales in vrem ea episcopatului sAu la Rirnnic

a arhiepiscopatului Ungrovlahiei nu va mai putea fi smuls.

Introducerea limbii romlne in biseria era abia acura definitiv
realizatk prin lupta dus5. de Antim impotriva tuturor stainilor
de limba si de aspiratiile poporului nostru 64.
Este necesar s ne oprim, fie si numai in treack, asupra
preocuplrilor pe care le-a avut Antim Ivireanul pentru educarea
preotilor cu atit mai mult ca cit aceste preocupki nu vizeaz
numai activitatea lor sacerdotal& si duhovniceascl, ci si pe aceea
de indrum&tori ai poponilui *. Este indeobste cunoscua igrioranta preotilor din veacurile trecute, in plin orinduire feudall,

chiar in chestiuni pur bisericesti si nu odaa s-au ridicat ierarhi

InvItati din amindoul t&rile rom&nesti pentni indreptarea unei
sari de lucniri, de-a dreptul ingrijorkoare, mai ales sub aspectul
teologiei practice 65.

Antim a infierat nepriceperea i indolenta lor nu atita in

cit mai ales in cele trei brosuri tipkite special pentru
educarea preotilor.
In predica la Sdborui sfinlilor ingeri
ridicindu-se impotriva
celor ce nu respect& caliatile sacerdotale ale preotilor recunoaste,
indirect, sc&derile acestora i ignoranta lor. in invajcItura biseri-

ceascd, tiplria la Tirgoviste, in noiembrie 1710 ***, o mic

brosur& de 90 pagini, dezv&luie durerea sufleteascl ce o inceara
la constatarea nepregAtirii i nestiintei preotilor 66

Pentru indreptarea acestei grele stki de lucruri, Antim a

elaborat trei brosuri (inclusiv cea tip&ritA la Rimnic in 1705),

pe care le-a difuzat tuturor preotilor, Cu dispozitia expres&

Cf.

Pr. Stelian Izvoranu, Mitropolitul Antim Ivireanul

sfdluitor i indrumcItor pentru preoti si duhovnici, in Bis. ort.

rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 971-981, unde este trataape

larg aceasa chestiune i mide este clat o bibliografie cuprinatoare.

* Cf. editia de fat5., p. 164-173.

*** Cf. Bibliografia romneasccl veche, I, p. 481. N. $erb5.-

nescu, op. cit., p. 738-739. Ca episcop de Rimnic, Antim a

tiplrit in anul 1705 Invdtaturel pe scurt pentru taina pocainlei,
care se Incadreaa in aceleasi preocupan i pastorale. Vezi mai
jos descrierea ei la p. XXXVXXXVII.

XXIX

www.dacoromanica.ro

de a fi respectat intocmai textul lor si de a fi pbstrate ca indrep-

tare permanente in viata bisericeasa si mireneascl 67

Antim s-a ingrijit si de usurarea economia a clerului mirenesc.
Acesta titia incomparabil mai greu decit alugArii mArAstirilor,
fiind supusi foarte adeseori la 4:15.ri asemeni bimicilor. Constantin

Brincoveanu insusi, cu toat cucemicia sa, nu s-a sfiit sl impun la biruri pe preoti si diaconi. Urmasul slu insk Stefan
Cantacuzino, probabil la sugestia lui Antim, sloboade printr-un
hrisov din 26 aprilie 1714 (deci indatI dup urcarea sa pe tron)
pe top preotii si diaconii tArii de once dajdie *.
Nu vom sarui asupra unui alt aspect al activitAtii lui Antim,
acela de gospodar al bunurilor mitropoliei. Mai mult decit la
Rimnic, Antim este pus in fata unor grele probleme administrative, pe care le-a dus In conditii bune la capAt. Clci clac& Mitropolla avea numeroase venituri, fiind una din marile latifundiare
a tArii, avea si destule obligatii. Tuturor acestora Antim le-a
fAcut fatk A adAogat noi averi celor pe care le-a Osit la urcarea
sa in scaun, acceptind donatii de p&minturi, vii, turme si acareturi. Si cum el se bucura de o mare consideratie in fata plstoritilor sE, aceste donatii au fost destul de numeroase **.

Pentru el personal, Antim n-a acumulat nici p&minturi,

nici bani. Tot ceca ce a realizat prin truda de 25 de ani, cit a
trAit in tara noastrk a investit in frumosul monument de arhitec-

tur din Bucuresti, MAngstirea Antim **, unde ar fi vrut sl i

se odihneascl trupul dupa trecerea la vesnicile 15.casuri" 68.
Desi Antim dorea ca mln5stirea sl fie absolut independenti
si cu toate a primul capitol al Asezdmintului este intitulat:
Pentru sd nu fie mandstirea supusd, dispozitiile sale n-au fost
respectate. La data intocmirii Afezdmintului, mlnistirea avea
multe datorii, dar Antim spera O. le plateasa cu vremea si a
* Cf. Arhivele
CDXCII-2.

Statului,

Bucuresti,

fondul

Mitropoliei,

* Pentru activitatea gospodlreasa a lui Antim ca

mitropolit a se vad5.: T. G. Bulat, Din preocupdrile gospoddresti
ale mitropolitului Antim Ivireanul, in Bis. ort. rom., LXXXIV
(1966), nr. 9-10, p. 987-996.

** Pentru mAnAstirea Antim s se vad: N. Ghica-Budesti,

Evolujia arhitecturii in Muntenia si in Oltenia, IV, in Buletinul
Comisiunii monumentelor istorice, XXIX (1936), p. 78-80 si

fig. 493-514; Victor Braulescu, Mitropolitul Antim, ctitor

de ldcasuri sfinte, In Bis. ort. rom., LXXIV (1956), nr. 8-9, p.

817-831. Ion Nanu, Un monument istoric de arta religioasd :
ctitoria mitropolitului Antim Ivireanul, in Bts. ort. rom., LXXIX
(1961), nr. 3 4, p. 223 318.
XXX

www.dacoromanica.ro

degreveze Mewl de once sarcini banesti, mai ales ca donatiile

ce se faceau manAstirii cresteau. Chiar dac ar fi murit Inainte
de plata datoriilor, urmasii lui In scaun ar fi putut acopen i treptat

sumele trebuincioase, din veniturile casei mAn5stirii. Dar urmasul su In scaun, Mitrofan de Nisa, fi ura prea mult ca sa-1
pciat5. ierta dup moarte i sa-i poat respecta testamentul,
Intocmit cu atita sfintenie, dar si cu atIta omenie. El nu avea
nici interes, nici buna-cuviinta pentru asemenea lucruri.
In primavara anului 1717 Mitrofan ja In cercetare gestiunea
mAnastirii i gasind datorii, cere patriarhiei ecumenice autorizatia
de a-i sechestra averea si a plati datoriile. Prin gramata patriarhall din octombrie 1717 *, acesta este autorizat sa procedeze
dupa bunul sau plac, iar manastirea cade sub oblacluirea
Mitropoliei.

Ultimul capitol al vietii lui Antim se Impleteste cu activitatea

sa politic& i patriotica dusa In anii 1714-1716, careia i-a azut

jertfa naprasnica i nemeritata. Moartea lui Brincoveanu

urcarea pe tron a lui Stefan Cantacuzino, fiul Stolnicului, cum
aratam mai sus, n-a schimbat nimica In viata mitropolitului.
Demult, Inca de and era episcop la RImnic, el se afla In bune
1-.)gaturi cu Cantacuzinii. $i cum ar fi putut fi altfel de vreme
ce acestia erau atit de apropiate rudenii ca Bfincoveanu ? Numai
c Antim le-a amas atasat i atunci cind le era vAdita intentia
de a-1 Inlatura pe varul i nepotul lor.

In anii 1714-1716 el si-a v5.zut de treburile Mitropoliei,

a urmArit lucarile de Inaltare i zugavire a manastirii sale, a
Indrurnat activitatea tipografilor, inclusiv a celei de la manastirea
Antim
i poate ca va fi tinut i unele didahii 79
Dar domnia lui Stefan Cantacuzino a luat sfirsit la 21 ianuarie

1716; nu s-a putut bucura decit 20 de luni de tronul cIstigat

pe cai atlt de odioase. Mai mult, in noaptea de 6 spre 7 iunie
acelasi an, tatal i fiul (stolnicul i domnul) mureau sugnimati,
ispasind astfel crima de care toate cronicile i fac vinovati **.
Spatarul Mihai Cantacuzino, unchiul domnului i Radu Dudescu,
cumnatul sau, au avut la Adrianopol aceeasi soarta, doll& zile
mai trziu. Antim primea, In felul acesta, o dureroasa lovitura.
Si, din nefericire, nu era nici ultima i nici cea mai grea.
In urma mazilirii lui Stefan Cantacuzino, turcii se hotaasc
al nu mai Incredinteze tronul unui domn de tara, ci demnitarilor

* Cf. Hurmuzaki, XIV, 2, p. 818 821.

** Mai ales Del Chiaro vine cu preciari zguduitoare. Cf.
alria, ed. din 1718, p. 185-189.

www.dacoromanica.ro

greci de la Constantinopol, care stApIneau si In Moldova, dui:4

hainirea lui Dimitrie Cantemir. Acelasi Nicolae Mavrocordat,
care inaugurase domniile fanariote in Moldova, este stramutat
In Tara RomAneasca, facindu-si intrarea in Bucuresti la 10 februarie 1716 71.
Actiunea antiotomanA si antifanariota nu s-a bazat, de data

aceasta, pe o colaborare a boierifor cu Rusia, intre Sublima

Poarta s'i Imperiul moscovit fiind statornicia, deocamdata,
pacea. Cantacuzinii au stabilit legaturi cu austriecii, sperind
ca, cu ajutorul acestora, OA poata aseza pe tron, In locul lui
Nicolae Mavrocordat, pe Gheorghe Cantacuzino, fiul lui Serban,
care trlia de mai multa. vreme In Transilvania.
Prilejul era cu atIt mai nimerit Cu cit In prirnAvara anului
1716 au reinceput ostilitatile intre turci s'i austrieci. Imperialii,

victoriosi In toate ciocnirile avute cu turcii, au pitruns si in

paque apusene ale TArii Romanesti, unde o seam dintre boieri,
cum au fost Petru Obedeanu, vel serdar, Barbu Bra:doiu,

Bujoreanu, marele ban, boierii Bengesti, Grigore Baleanu si

multi altii au trecut de partea austriecilor, indemnindu-i s
se lndrepte spre Bucuresti *.
Si, intr-adevar, pe la Sinta MAriia Mare, cum spune Cronica
lui Radu Popescu, o mina de soldati austrieci 72, au trecut Oltul

pe la pasul Ciineni si s-au indreptat spre Pitesti. Varnesii au

trimis in grab& scrisori la stapinire, precizind c intentia austrieci-

lor este s se indrepte spre Bucuresti. Aceste stiri au ajuns In

capital& a treia zi dupa. Sinta Marie" cum spune Radu Popescu 73. Del Chiaro precizeaza. ca. In ziva aceea, cu o ora inainte

de apusul soarelui lumea alerga pe ulitele orasului strigind:

nemtii, nemtii" s'i ca. Nicolae Mavrocordat, inspairnIntat si-a
facut repede bagajele s'i impreun tu familia sa s'i cu boierii
credinciosi a luat drumul Giurgiului 74. Spre miezul noptii ei
s-au oprit la Calugareni ... sa lge tabara acolo si s saz
pin vor mai vedea ce fac aceste catane ce turbur tara asa rau",

cum mentioneaza Cronica, favorabila, domnului, a lui Radu

Popescu 76. La plecare domnul a luat cu sine s'i pe Antim Ivirea-

nul, impotriva vointei acestuia, cu care la CalugAreni a avut

o discutie dramatica., Antim refuzind sa-1 urmeze in refugiul
sau 76. Tu timpul acestei discutii raitropolitul a fost chemat
afarl si i s-a inminat o scrisoare primit tocmai atunci de la
Bucuresti, de la loan Abramios 77, prin care i se aducea la cunos* Cf. Cronica lui Radu Popescu, ed. C. Grecescu, p. 222-224.

XXXII

www.dacoromanica.ro

tinfa cd padurea de lInga Bucuresti este plina de armate austri-

ece". impartasind aceasta veste lui N. Mavrocordat, acesta

s-a pregatit imediat i cu mare spaima de drum, insistind din
nou pe linga Antim Ivireanul sa-1 Intovaraseasca i ameninfindu-1
cu grave consecinfe pentru acest refuz, Inapoierea mitropolitului

neavind alta explicafie cleat c vrea s unga un alt domnitor

In locul sau. Mitrofan Grigoras precizeaza ca la desparfire Antim
Ivireanul i-ar fi declarat ritos fanariotului Ali continue drumul
mai departe singur deoarece de acum Inainte nu e nimic comun
Intre el, domnul, si Tara Romaneasca" *.
intr-adevar, Mavrocordat a ajuns la Giurgiu, speriindu-i
pe turcii de acolo cu fuga sa, apoi a trecut la Rusciuc, expediindu-si bagajele prefioase spre Constantinopol 79. La rIndul sa.u,
Antim Ivireanul s-a lnapoiat la Bucuresti i, sigur fiind ca
Nicolae Mavrocordat nu se va mai Intoarce pe tron, 1-a uns co
domn pe Patrasco Brezoianu, marele vomic, care nefericitul

nici macar nu stia de acest lucru, nefiind de fop. **.

Dar o zi, doua., mai tirziu, lui Mavrocordat i s-a adus la
cunostinfa prin cureni trimisi din Bucuresti, ca totul n-a fost
decit o falsa alarm& i c. nici un austriac nu se ail& in vecinatatea

capitalei. Plin de minie, a adunat in graba citeva sute de turci

tatari cu care s-a intors In Bucuresti. Intimpinat de boieri
la FintIna lui Radu Voda, la intrarea In oras, acestia i-au reclamat
(ca sa scape ei) pe Patrasco Brezoianu, care a fost imediat taiat

in bucafi. Aceeasi soarta au avut-o in zilele urmatoare i alfi

turcesti i dornnului fanariot.
boieri de tara, potrivnici
Ajuns In oras, Nicolae Mavrocordat a poruncit sa fie chemat
de indata mitropolitul Antim Ivireanul. and intra la curte in
radvan, ca de obicei, ca sa se Intilneasca cu domnul spune
cronicarul Mitrofan Grigorhs soldafii turci 1-au oprit, 1-au dat
jos din radvan i smulgindu-i barba si parul capului i tirindu-1
jos, 1-au lnchis Intr-o casufa a curfii, ca s5,-0 aduca aminte de
tot ceea ce facuse ***. Odata, cu el fu inchis i loan Abramios,
predicatorul bisericii palatului ****.
Cerindu-i-se demisia, In condifiile umilitoare In care se afla

cu spectral morfii deasupra casuntefii capului sau, Antim

Ivireanul n-a schifat nici o Impotrivire. Yu local lui a fost ales
Mitrofan de Nisa, vechiul i statornicul sau dusman, protejatul
Mitrofan Grigorks, op. cit., p. 443. A se vedea nota 71.
** Cf. Mitrofan Grigorks, op. cit., p. 443.
so. Idem, p. 443; Del. Chiaro, op. cit., p. 214.
**** Del. Chiaro, op. cit., p. 214.

XXXIII

www.dacoromanica.ro

lui Hrisant Notara si a lui Nicolae Mavrocordat ". Cum un

asemenea act trebuia ins& sanctionat si de Patriarhia ecumenica,
domnul facind sfat cu toti boierii, au trimis la Tarigrad la

patriarhul, de i-au spus toate rautatile si amestecaturile lui si

cum au facut sfaturi rle impotriva domnului si a tarii" *, acest
vadit apostat si. uneltitor" **.
Patriarhul Ieremia al 111-lea, abia urcat in scaun trecatoare
figura de Ingaduit al turcilor", cum pe veci 11 Infiereaza Nicolae
Iorga *** s-a grabit s5, raspund neIntirziat cererii lui N. Mavrocordat K.
Prin gramata patriarhala, pe care o redam la note 82, mitropoli-

tul Antim Ivireanul a fost acuzat de revolutie si rascoall, ca

a intreprins mestesuguri satanicesti, c se ocupa cu magia. S-a
f5.cut sceleratul, rev. oltant si conspirator in contra putemicii
Imparatii ... s'i s-a facut el singur demn de judecata, culpabil
si vinovat de caterisirea canonic5.".
intr-adevar, adaugam si noi, acestea au fost grelele pacate"
care au apasat batrinetele si stradaniile de o viata, ale marelui
Antim Ivireanul. Pentru aceste pacate de revoltant i. conspirator

impotriva stapinirii turcesti amine Antim atit de venerat de

neamul romanesc.
Pentru toate aceste rele Antim Ivireanul este scos din rindul
arhiereilor si departat de mitropolia Ungrovlahiei" 88.
in locul numelui de Antim, pe care 1-a purtat ca mitropolit,
i s-a dat cel de Andrei: cu acel nume intrase In viata, Cu el una

a paraseasc viata. in timpul lecturii gramatei de caterisire

i s-a pus pe cap o tichie rosie si i s-a comunicat sentinta de depor-

tare pe viaja la manastirea Si. Ecaterina de pe muntele Sinai.

Probabil ca aceasta era sentinta data. de Patriarhia de Constantinopol.

in miez de noapte, a fost pomit cu o carut spre locul de

surghiun, escortat de citiva ostasi turci, pusi sub comanda unui
mehmendar, anume Colfescu 84, care trebuiau sa, Implineasca
porunca cumplita a singerosului fanariot. intr-adevar, pe drum
a sosit si porunca sultanului prin care era osindit la moarte ****.
* Cf. Radu Popescu, op. cit., p. 226.
** Cum 11 numeste Spandonis In scrisoarea sa din 20 septembrie 1716. A se vedea nota 72.
*** Cf. N. Iorga, Istoria bisericii romkne, II, p. 56, dar unde
11 confunda cu Cosma al III-lea. Ieremia al III-lea a fost patriarh

de Constantinopol intre anii 1716-1726.

* Cf. Mitrofan Grigoras, op. cit., p. 443.
XXXIV

www.dacoromanica.ro

Soldatii, credinciosi lui N. Mavrocordat, 1-au omorit i i-au

aruncat trupul Intr-un afluent al Maritei, anume Tungia, care
trece prin Adrianopol i se varsa. In golful Enos din Tracia 86.
Data exacta a omorului nu se cunoaste *. Acesta a fost
savIrsit In ultima decada a lui septembrie 1716, chip& 22 ale

chid Antim semneaz in trei locuri un document de o excepponalA

pentru stabilirea datei mortii sale 86.

Daca dusmanii sAi n-au avut buna siratire sa-si ascunda.

bucuria 87, poporul a primit In schimb Cu teribila consternare
vestea mortii acestui mare ierarh, pe care 11 credea ajuns la
muntele Sinai
i amintirea lui nu s-a sters niciodata din sufletul
sau i nici a boierilor de tara. Asa se si explica. de ce manastirea

lui a continuat O. fie Inzestrata In anii case au urmat mortii

sale cu paminturi i acareturi si de ce i s-a dat cu evlavie numele
ctitorului.
Agitata lui viata i naprasnica-i moarte 11 iart de tot ceea
ce ar putea apare neconforma Cu atitudinea unui prelat. antarind
Ins& ceea ce a lasat culturii rominesti i luindu-i In seama. cuvintul, rostit de atitea ori intru apararea celui obidit, sIntem datori
sa-i cinstim amintirea.

In urma mortii mitropolitului Antim Ivireanul a ramas o

opera care 11 asaza Intre figurile de seam& ale poporului nostru.
El poate fi socotit ca unul dintre cei mai multilaterali

reprezentanti ai vechii noastre literaturi.

Opera tipografica a lui Antim este si accasta o opera
am urmarit-o schit1ndu-i viata, de care a fost organic legata.
Opera literara, opera originala, trebuie sectionan In doua
1. scrieri originale, tiparite In timpul vietii (inclusiv prefetele
dedicatiile unor carti imprimate In tiparnitele sale) ; 2. scrieri
ramase In manuscris i publicate foarte trziu, unele chiar
zilele noastre.

Din prima grupa fac parte cele txei brosuri elaborate de el

pentru educarea preotilor mireni. Cea mai veche dintre ele dateaza
din primul an de episcopat la RImnic si este intitulata: invapnurcl
pe scurf pentru taina pocainjii 88.

Interesul acestei lucriri este mai ales de teologie practica.

Ympartita In doua parti, bine Inchegate futre ele, carticica se

0 analiza a parerilor unor istorici la N.

Mitropolitul Antim Ivireanul, p. 802-803.

** Cf. Del Chiaro, op. cit., p. 220 221.

www.dacoromanica.ro

erbanescu,

ocupa totusi nu numai de educarea duhovniceasca a preotilor,

invatindu-i ce este aceea spovedanie si cum trebuie savirsita
ea, ci se adreseaza i credinciosilor, In scopul educarii lor. Ca
aceast educatie este inteleas5. de Antim in sens pur teologic,
este cit se poate de firesc pentru vremea in care ne gasirn i pentni
calitatea sa ecleziastica. Mai interesanta decit aceste invatarainte,
pe care le intilnim si in Incepaturd invellaturd peniru ispovedanie,
inclusl. In volumul de Didahii este explicatia pe care o cla Antim

In legatura cu savirsirea pacatelor. Omul pacatuieste, zice el,

pentru c nu stie sl citeasca ; nestiind s citeasca nu se poate
intelepti din cartile bisericii si din Sfinta Scripturcl, singurele
care-1 pot impiedica de la pleat. De altfel, fragmentul cel mai
interesant sub raport literar al acestei brosuri, este tocmai acela
in care Ii indeamna pe pastoritii sai sa citeasca: omul care nu
stie carte se aseamana dobitoacelor si orbilor.
Urmeaza apoi un fragment de adevarata predicl, in care
vehementa cu care enumerk multimea pacatelor i indemnurile
repetate adresate cititorilor, chemati sa se smulga din multimea
rautatilor, amintesc de elocinta didahiilor. Procedeul oratoric
al repetitiei, cu atita efect folosit, de la prima pin la ultima
didahie, este prezent i aci: .. . Toata ziva bti, boriti, inlauntni
In circiume, porniti la curvii si la preacurvii de multe faun,
la nedireptati, la raniri, la cuvinte mincinoase, la uraminte
strimbe, la marturii mincinoase i la hule, la ucideri, la clevete
la zavistii, la vrajbi i goniri i la alte nenumarate, cu carele
bolnavste ticalosul nostru suflet boall de moarte ..."
Aceeasi repetitie, de o splendid& cadentl, a zice nemaiIntilnita chiar la Antim, va incheia aceasta introducere nesepa... Si de se va intimpla si va muri
rat& de fapt de restul
ticalosul si nepriceputul om neispoveduit i nepoclit, mrge
In focul cel vcinic intru tritunrecul cel den afara, in viiarmele
cel neadormit, In scrisnirea dintilor, In mina diavolului i sa
lipsste de slava lui Dumnezeu, de bucuriia ingerilor, den frumustele raiului, den desfatarea sfintilor, den fericita viata.
0, crestinilor, o, parintilor i fratilor, pina chid in rautate si in
pacat, pin and dormim in patul lenevirii somnul cel greu
purtatoriul de moartea pacatului? Pentru ce, pentru putinel
vin al betiii, pentru o dulceata amar a unii imputite curvii,
pentru bani care sint pamint, pentru maririle lumii, carele sint
toate necinsti, pentru mindrii i desertaciuni face pre ziditoriul
parintele nostru Dumnezeu vrjnia i ne dam pre noi de voe
vrajmasului lui Dumnezeu si al nostru diavolului, ca sa ne
munceasca fara de mill?

www.dacoromanica.ro

Pin& cind nu ne venim In socoteala noastra? Pins. clnd ne

cercarn folosul nostru ? Pin& chid nu ne pocaim? Pin& cInd nu

ne tamaduim patimile sufletului nostru? Pin cnd nu urim

pacatul i s iubim bunatatea? Pentru ce atita de nemultamitor
sintem catre mIntuitoriul i facatoriul nostru de bine? ..."

Aceast prim carticia tiparita cuprinde Invataturi redate

intr-o form apropiat de aceea a predicilor. Stilul, deosebit
de ingrijit, folosit In primul sau an de episcopat, 11 vom mai
Intilni In ateva cuvintari ca mitropolit ; mai ales acelea, pronun-

tate fiind voievodul de fata, poart pecetea slrguintei pentru

fraza Inchegata, i expresiile alese.

A doua brosura, tiparita. In noiembrie 1710 de Gheorghe

Radovici, este intitulat invleiturei bisericeasccl la ale mai
trebuincioase i mai de folos pentru inveilatura preojilor, acum
intr-acesta chip tipelritli in sfinta Mitropolie Liz Tirgovite, la anul

de la Hristos 1710 ". in prefata acesteia lsi va exprima Antim

toata amaraciunea pentru lipsa de cultur a preotilor, ca

pentru ignoranta lor In rnaterie de practica bisericeasca 90.
Din punct de vedere literar lucrarea nu prezint prea mare
interes i nu vorn starui asupra ei. Singura., prefata, reflect
palid, calitatile polemice ale mitropolitului Antim i maiestria

frazei, atit de mult admirata In celelalte opere de catre toti

istoricii literaturii noastre medievale.

Ultima lucrare din prima grupa este intitulata Capete de

poruncil i a fost tiparita. In anul 1714. i aceasta se Inscrie intre

brosurile elaborate de Antim In acelasi scop al ridicarii nivelului

cultural al preatilor. Mai mult chiar decit celelalte, elernentele
juridice covIrsesc continutul acestei lucrari, de o real& valoare
practica 91.
Brosura a fost retiparita in anul 1775, in vremea mitropolituI ui Grigorie, de catre tipograful Dirnitrie Petrovici *. Numele
lui Antim nu era pomenit nicaieri, cum nu fusese pomenit nici
la reeditarea Invcriaturii biserice0i.

Sub raport tipografic toate trei lucrarile sint modest imprimate: de format mic, cu aceeasi gravura, Deisis, reprodusa pe
falsa a doua a foilor de titlu i cu tiparul de o singura culoare,
neagra.".
Dintre prefetele si dedicatiile cartilor tiparite de Antim,
toate pline de elogii la adresa lui C,onstantin Br1ncoveanu, prefata
Gramaticii slavonefti, tiparita la Snagov In 1697 iese din comun

Cf. Bibliografia romdneascd veche, II, P. 210-211.

www.dacoromanica.ro

prin prezentarea pe care o face acestui bun fruct", cum numeste

el cartea. Gramatica este pentru scris si citire, ceea ce este sufletul

pentru trup si sarea in mincare. Clci precum corpul fArl de

suflet mort este, precum soarele f5x5. de lumin5. nu lumineaz
si precum mtncarea nu e p15.cut f5x5. de sare, tot asa e si cetirea

san scrierea gr5. gramatici conducItoare". Rind pe rind sint

definite apoi ortografia, etimologia, sintaxa si prosodia cea
.f.5.c.5.toare de versuri" *.

Adresindu-se domnului ti aduce elogii pentru infiintarea

scolii de slavonie pentru copiii de virst.5. fraged5." 0, rugtndu-se,

totodat5 pentru Indelungata viati si pentru sInAtatea si fericirea sa.

CalitAtile literare ale lui Antim se v5.desc si in dedicatia la
Noul Testament, tiplrit5. la Bucuresti in 1703. Fraza minuit
aci, aminteste de stilul oratoric propriu didahiilor, cu bogatia
comparatiilor, si a repetitiilor, cu muzicalitatea frazei, attt
de indagit. de toti cunosatorii autentici ai vechiului cuvtnt
romanesc: intoarce-se pururea magnitul atr polus; zboar
spre inlltime focul, pleacl-se in sinul plmintului piatra ; alearg
apele in bratele mIrii si In scurte cuvinte, toate lucrurile atr5.
chendrul lor A pleacl".

Prefata atre cititori din Vielile paralete de Plutarh, pline

de elogii la adresa fiilor lui Constantim BrIncoveanu si mai ales

a lui Constantin, traducltorul, trkleazi raporturile de oarecare

intimitate Cu domnul si curtea sa, de vreme ce l-a felicitat pe

voievod pentru calitItile feciorului slu: ... MArturisesc, in

adevIr, c indat ce am citit-o, am fericit pe prealuminatul nostru
domn (sublinierea noastr5.), c5. 1ntre alte haruri d5ruite de
Dumnezeu, i-a hArIzit Dumnezeu preaingltimii-sale si fii, carii

pentru proa marea lor virtute prematur slut rivniti in lume si

invidiati ..." **. Anul tirdririi Paralelelor lui Plutarh este de
Bidet anul premergAtor ridicArii lui Antim la rangul de arhiereu,
Cu voia si, poate, indemnul lui Constantin Brincoveanu.

Dac opera tipArit a mitropolitului Antim Ivireanul se

reduce la trei brosuri, toate elaborate in intentia ridiarit clerului,

opera manuscris pe care, probabil, nici n-avea intentia s o

tiplreasc vreodat.5., este mult mai pretioas si cuprinde: Didaki-

ile, Cronograful austral 0 kezdmintul mandstirii Antimm.

Vezi editia de fat5., p. 402-404.

** Vezi editia de fatl, p.

409.

www.dacoromanica.ro

Cea mai veche dintre ele, datatg. 1 iulie 1709 95 este intitulatg:
Chipurile V echiului oi Noului Testament, adecd obrazele oamenilor

celar vestili ce sd afld in Sfinta Scripturd", in Biblie" Fi in

Evanghelie" e... i era 0.mi-a blagocestivului domn Constantin Brincoveanu spre semn de dragoste adevgratg", cum
declarg Antim In titlu.
Istorie prescurtaa a lumii vechi, in care elementele de istorie
s'i genealogie biblio se amestec si cu elemente de istorie greco-

romang, Chipurile V echiului ,si Noului Testament ti mgresc

considerabil valoarea culturalg Cu numgrul impresionant de
imagini peste 500 executate de mina lui Antim, sau a
unui zugrav de profesie, legate intre ele prin fisii asemeni unui
arbore genealogic. De altfel lucrarea este cunoscut si sub denumirea de Arborele genealogic a lui lisus Hristos sau Rodoslovie

(pe care o foloseste insusi Antim in prefatg), pentru c fisia

centralg este ocupat de portretele stamosilor lui Hristos**,
urcind ping la Adam**.
Simplificind elementele de descriere folosite in studiul nostru,

amintim cg. opera Cronograful austrat incepe cu f. 4., ocupat

In intregime de text, asezat In lungimea manuscrisului s'i care
este intitulat: Povestire pre scurt pentru zidirea lui Adam. De
la aceast primg pagin si pin la sfirsitul operei constatam
eh autorul ei, in spetg. Antim, n-a folosit nurnai datele furnizate
de Biblie, ci mai ales textul Cronografelor 97, numeroase lucrgri
de istorie si chiar traditia popularg si operele apocrife, privitoare
la Vechiul Testament mai ales.

De la f. 4 incepe ilustrarea manuscrisului, iar textul va fi

asezat de obicei pe dou coloane, in 15.timea codicelui, fiecare

coloang continuindu-si textul pe coloana corespunzgtoare a

paginii urmgtoare 98.

Textul incepe, cum argtam mai sus, la f. 4 cu o Povestire

pre scurt pentru zidirea /ui Adam, care ne transmite astfel Iegenda

lemnului crucii intratg in literatura noastrg popularg: Pre

acest Sith zic unii, cum al-au trimis Adam cind s-au boIngvit,
A meargg in raiu, sg-i aduc din lemnul vietii; dar nu i s-au
dat voe, ci numai i-au dat ingerul lernn de finic. $i and s-au
intors inapoi au ggsit pre Adam mort si au sklit lemnul acela
la mormintul lui Adam, de spre cap, carele s-au Rout copaci
mare. Si dup acia, zic istoriile, 0.-1 fie pus Solomon la lucrul

* Vezi titlul intreg la p. 241.

** Dup genealogia evanghelistilor Matei si Luca.

XIX

www.dacoromanica.ro

curtilor lui ce au flcut, pre carele zic O. se fie rAstignit i Hristos.

(IarA eu nu o tiu sl fie aceasta adevAratl.)" *

Pe pagina urmAtoare este inseratl legenda dupl care Adam
si Eva au depilas moartea lui Avel timp de 100 de ani, la local
ce s1 chiama pin& acum Valea lacramilor, care iaste aproape
de Evron".
In sfirsit, legenda prorocirii sibilei, pe care ne-au transmis-o
patine texte vechi este prinsA si ea la fila 21, coloana II **.
Din punct de vedere literar Chipurile Vechiului
Noului
Testament se caracterizeaa prin dominarea stilului epic. De
la un caplt la celllalt al operei sint povestite sumar evenimente
din istoria biblic sau profanA, luate din cronografe. Limba
acestor povestiri este aceea a cronicilor, fermecAtoare i curatA.
',Noe . apropiindu-s1 Potopul, au Intrat In corabiia ce fAcuse

$i dupl acia, desfAcIndu-se

din Porunca lui Dumnezeu
toate izvoarAle apelor i deschizindu-se jghiaburile ceriului,
au ploat 40 de zile si 40 de nopti. Si s-au traltat apa In sus de
Si
15 coti de cit .toti muntii cei Inalti, cavil era supt ceriu
au murit tot trupul cel ce mica pre plmint i toate cite au suflare
**:
de viatA"
RemarcabilA este capacitatea lui Antan de a rezuma, In
citeva propozitiuni, esentialul unor povestiri redate In Biblie
sau cronografe In multe pagini, cum este aceea a vietii legendarului Samson ****.

Cucerirea Ierusalimului de atre Nabucodonosor, pentru

multele plcate ale lui Sedechia, nu scapl condeiului de cronicar
al lui Antim: Si puse ImpAratul Navuhodonosor pre Sedechia,
fratele lui Eliachim, ImpArat preste luda si preste Ierusalim. $i
era Sedechia de 21 de ani chid au inceput a ImpArAti. Si ImpArAti

am 11, fAcInd viclesug tnaintea lui Dumnezeu si nu sel ruina

de:c5.trA fata Ieremiei prorocului, carele 11 certa pentru autAtile
ce fAcea, ci 1-au bAgat in temnitl. $i, trimitInd ImpAratul Nava-

hodonosor soli la Sedechia ca sl-s dea birul, precum le-a fost

legAtura, i-au intors inclArlt, la impAratul, deserti i infruntati.

Miniindu-sl, drept ac6ia, Navuhodonosor, s-au dus asupra

Ierusalimului Cu toatA putria lui i luind toate odoarAle besricii,

clte au gAsit si ale impAratului, le-au dus cu sine-s la Vavilcrn.

Cf. N. Cartojan, Cdrlile populare in literatura ronattescd,

I, Bucuresti, 1929, P. 122-136.
** Cf. editia de fatA, p. 316.
** Idem, p. 251.
11.*** Ident, p. 271.

XL

www.dacoromanica.ro

i ame Navuzardan, stolnicul Implratului Navuhodonosor,

besrica. lui Dumnezeu. Si te Imphatul pro feciorii lui Sedechie
Inaintea lui, iar pre el, orbindu-1, 11 duse la Vavilon. Si, esind
Ieremia din temnit.I., s-au dus frnpreun cu norodul, lar Sedechia

.cu rea moarte s-au sfirsit In Vavilon, crApIndu-i pIntecele"

(f. 16, col. I) *
In sfirsit, stilul sobru si concis de care aminteam, poate fi
exemplificat si de povestirea nasterii lui Cirus, ImEdratul persilor,
xedatb. la f. 16V, coloana II **.

Ocupindu-ne In treaat de izvoarele folosite de Antim la

alatuirea textului, mentionlm, o dat mai mult, a. Biblia n-a
lost singura carte care a stat la Indemlna sa, pentru a aminti
oameni s'i fapte din lumea veche. Alkturi de Biblie s-a folosit
de cronografe, precum s'i de scrierile unor mari istorici si filozofi

antici. Asa se explica prezenta unor date In manuscrisul lui

Antim, pe care numai cronografele" ni le dau, precum si foarte
numeroasele trimiteri si aluzii la istoricii s'i filozofii la care ne
vom referi mai jos si pe care Incearc s5.-i pun de acord cu
.evenimente mentionate In Biblie.

Desprindem a Zoroastru a aflat mestesugul vajii" In

-vremea lui Thara, taal lui Avram (f. 7, col. II), a. In vremea
lui Avimeleh a f5.cut Palamed slove elinilor" (f. 10, col. II,
<turd ce, la f. 4, atribuie prima scriere pe p5.mint lui Enoch),
lar In vremea lui lair a izvodit Carmentie slove latinilor" (f. 10,

.col. I). Tot el pretinde a In vremea lui Thola Implatea la

Troada Priamos, leat 3959 (f. 10, col. II), care Troad a fost
luat la leat 4033" (f. 11, col. II). Este stabilia vremea clad
s-au rinduit de elini num5.rul anilor care se chiam5. Olimbios"
.clnd s-a n5scut Romil" si s-au Inceput Roma" (f. 14, col. I).
Pe vremea lui Olofern avea cinste Sofoclis si Euripidis, poeticii",

lar In vremea lui Zorobabel a trgit Darie, feciorul lui Istaspu"

4i Platon filosoful" (f. 17, col. fi), la care a InvItat Aristotel
(f. 18, col. II). Mt priveste istoria Greciei si a Romei, multe
din am6muntele pe care le rein In text nu slat IntIlnite In Cdrlile
Macabeilor din V echiul Testament, In care este redati istoria
poporului evreu din epoca corespunzgtoare si din timpul ocupatiei
roman In Palestina, ci In cronografe. Astfel ne vorbeste despre
Alexandru Macedon, despre ocuparea. Greciei si a Egiptului de
.a.tre romani, de primul triumvirat si de luptele dintre triumviri

a Cf. editia de fatX, p. 300.

** Idem, p. 296-297.
XLI

www.dacoromanica.ro

(aminteste de regimul politic al Romei de la Intemeiere pina.

la Imperiu, f. 20, col. I), de Octavian August si de Tiberiu s.
Cele dota surse importante pentru cercetarea poporului
i Philon *** sint foarte
iudeu, istoriile lui Josephus Flavius
des citate, precum i geograful lumii vechi, Strabon.
Antim ne d numeroase elemente de cronologie, preciend
diferentierile dintre anal solar si cel lunar, cum face, spre
la f. 5, coloana II. Tot el stabileste vremea clnd s-au petrecut
anumite evenimente de seaml, folosind era bizantina.

Conceptia istorica a lui Antim nu putea iesi din granitele

idealismului epocii sale. Istoria popoarelor se confund si la
el, ca la toti cronicarii, cu istoria stApInitorilor acestor popoare.

Exploatarea, pe care o va sublinia In predicile sale, nu este

nicaieri mentionata In Chipurile Vechiului ,si Nou/ui Testament

neajunsurile oamenilor si ale popoarelor sint pedepse trimise

de Dumnezeu pentru pacatele lor. CIt priveste critica izvoarelor,
aceasta se reduce la constatarea deosebirilor dintre carpe istorice

ale Vechiului Testament si alte lucrari consultate, cum face

spre pild la f. 16, coloana I: In vrmea acestui Sedechia s-au
sf1rsit Imparatiia Iudei, car a tinut 514 ani si 4 luni si 8 zile,
dup cum zice Iosif istoricul; lar din Cartea Imparatiilor nu sa
aduna mai multi declt ani 500 ****.
Textul rambla totusi viu, atragator, original, adevArat
monument al epicii medievale romanesti 100
Unii istorici, printre care si N. Iorga, au insistat pentru
obtinerea unei copii, chipa manuscrisul atIt de tIrziu. descoperit
de Stefan Berechet. Izbucnirea primului razboi mondial a Impiede-

cat realizarea acestui deziderat, dar paguba nu a fost totusi

de neinlocuit. i aceasta din pricina faptului ca In tara se mai
aflau doul copii, necunoscute atunci, realizate una la mijlocul
veacului al XVIII-lea, a doua In anul 1847, al caror text 11 redam

In variantele originalului "I.

Ca raitropolit, Antim Ivireanul a Inzestrat cultura romAneasca

cu cea mai limita expresie a cuvfntului rostit pina la acea data,

elaborind nemuritoarele Didahii, opera care 11 aseza printre
cei mai mari oratori bisericesti ai tuturor timpurilor. PredicInd

Cf. editia de fata, p. 314-318.

* Josephus Flavius, Opera ... de antiquitatibus judaicis,

/ibri XX, Francfurt, 1617, 879 p.

Philonis Judaei, Opera exegetica in libros Mosis
Antverpiae, 1614, 811 p.
**** Cf. editia de Uta, p. 297.

XLII

www.dacoromanica.ro

In romOneate, %TO s i se tipAreasa opera in timpul

arunelndu-se urgia tuturor rOutAtilor asupra muncii sale, pus.i.

In slujba TArii RomOneati, Didahiile n-au putut avea soarta

predicilor contemporanilor al din Apus: Bossuet, Bourdaloue,
Flchier, Massillon, Ifie Miniat, deai nu stilt cu nimic inferioare
acestora. CunoscAtor al vietii sociale romineati, In toate adincimile ei, Antim va prinde aceste realitAti In formele neIntrecute
ale Didahiilor i nu va cruta nici domn, nici clas1 boiereasel,
nici negustorime de plcatele pe care el, mai bine deeft oricine,
le cunoatea. Inlocuieate In felul acesta vechea cazanie, tradu.cere
corect prins.i. In limba romineascA, de un Coresi i de
un Varlaam, dar totuai traducere Cu o pea originall, menitO
el fie simtitl de ascultAtori tocmai prin viata pe care i-o clAdeau
:aceste realiati.

Antim Ivireanul n-a fast primul orator In limba romani.

tnainte de el s-au tinut omilii la Ingroplciuni, se vor fi tinut
discursuri la diferite ImprejurAri din viata oamenilor (cununii,
botezuri, cumetrii), se vor fi pronuntat oratii, mai mult san
mai putin dezvoltate, la urari pe tron, aniversOri, diverse alte
-sArbAtoriri. Foarte putine au ajuns Ins pfril la noi. tinul dintre

ele dateazA din anul 1639 ai este un discurs funebru rostit la

ingropAciunea Sofroniei Ciogole 4'. Cele mai multe s-au risipit,

-nefiind cine sl le prindl In forma materiall a scrisului ai mai

putin In aceea a tiparului.

Antim trlieate tntr-o epoa de mare Inflorire a oratoriei

Teligioase rAsiritene: Hrisant Notara era cunoscut ca un remarcabil predicator ; Gheorghe Maiota i loan Abramios, predicatori
la curtea lui Brincoveanu, se bucurau i ei de aprecien i elogioase.
Cft despre Ilie Miniat, predicator la biserica greceasa din Venetia

era socotit ca un roan Gurl-de-Aur al secolului al XVIII-lea.

Predicile acestora, fAr deosebire, ignoran Ins& realitatea dureToasl din jurul lor. Nici unul dintre ei nu era legat In vreun fel

de auditori, nu se simtea rispunzAtor In vrenn fel de viata

pOstoritilor sAi. Antim ins& ta.1 subliniazi singur obligatiile pe
.care le are si rOspunderile morale ce apOsau asupra umerilor
sAi, ai nu odatA.
Opera lui oratoriel se compune din 28 de predici, pronuntate
In timpul domniilor lui Constantin BrIncoveanu ai Stefan Cantacuzino. Raporturile sale cu Nicolae Mavrecordat, foarte Incordate, ne fac sA credem cA. In timpul domniei acestuia, Antim
* Cf. I. Mann, Catalogul tnanuscriptelor romdtse,sti, I,

Ducureqti, 1907, p. 375.

XLIII

www.dacoromanica.ro

Ivireanul n-a tinut nici o didahie, cu exceptia Cuvintului

invalcitura asupra omului mort * pronuntat, se pare, la moartea
&mainel Pulcheria Mavrocordat, in timpul slujbei Ingrop&ciunii,

oficiaa la Mitropolie12.
La ateste 28 didahii tinute la srbitori mar, manuscrisele
cunoscute mai cuprind sapte predici ocazionale: una la urcarea

In scaun, deja analizaa, trei cuvintAri funebre, un cuvint la

parastas i doul cuvinari (mai degrab5. InvAt5.turi) la spovedanie.

Manuscrisele mai cuprind, f5x deosebire de vremea In care

au fost copiate si cele dou aparri trimise lui Constantin Brincoveanu In anul 1712 si de care ne-am folosit, in parte, la schitarea
biografiei lui Antim.

Inainte de a Incerca o analiz succint istorico-litearl a

operei de apetenie a lui Antim se iveste o Intrebare elementar5.:

cum ni s-au transmis didahiile, stiut fiind cl ele au fost rostite

c5. phi& ast&zi nu se cunoaste un manuscris original al lui
Antim? PArerea celor care s-au ocupat de opera lui Antim este
unanim in aprecierea c5, acesta si-a alcAtuit predicile In scris,
le-a retinut In memorie i le-a pronuntat In fata credinciosilor

de elia, prezenti la biserica llitropoliei. Este greu de admis

prezenta tahigrafilor la noi, care ar fi Inregistrat didahiile In
momentul pronuntarii lor i le-ar fi dictat apoi copistilor **.
De altfel circulatia rnanuscrisb. a didahiilor a fost destul de
restrIns5.. Operl a unui mitropolit, scos din scaun pentru abateni

grave de la canoane (printre care i vrAjitoria, cum am vlzut

In actul de caterisire), aceasta nu putea fi Inabatisat cu prea
mare c6.1dur de slujitorii altarelor, ce trebuiau al respecte
legislatia bisericeascA.

Cele trei copii manuscrise, p5strate In colectiile Academiei,

au fost publicate, printr-o ciudat.1 Inatimplare, la data chaca au
fost descoperite.
Cea mai noul dintre ele, copia din 1781, a arhimandritului
Grigorie Deleanu, a fost descoperia de episcopul Melhisedec
al Romanului In 1886 ***, clnd au fost publicate pentru prima
oar5. Didahiile

Cf. editia de fat5., p. 188-192.

Cum se petreceau lucrurile In Apus. Cf. Dan Simonescu,
Antim Ivireanul scriitorul, in Analele Academiei R. S. Romania,

C (1966), p. 666.

** Cf. Analele A cademiei Rotnane, s. II, t. VIII (1885-1886),

p. 80-81.
XLIV

www.dacoromanica.ro

A doua copie manuscrisa se pastreaza sub nr. 549 * i a

sttrnit mare interes la data descoperirii sale de catre Constantin
Erbiceanu, In vara anului 1887. Pe ling& cele 28 didahii, doul
IntImpinari catre domn si un Guying pentru pocelinid pe care
le-am IntlInit In manuscrisul copiat de arhimandritul Grigorie
Deleanu, copia aceasta mai cuprinde trei cuvIntari la Ingropaciune si o Invatatur la spovedanie
Ultimul manuscris pastrat In colectiiile Academiei, asupra

camia vom starui mai mult intrucit constituie textul de baza

al eclitiei de fata, a fost descoperit de noi In primavara anului
1958 **. fnregistrat sub nr. 3.460, el are 213 file de dimensiuni

20 x 15 cm *** si a fost copiat de catre Efrem gramaticul In

anii 1722-1725, asadar la numai cltiva ani de la moartea marelui
mitropolit. Foarte apropiat ca grafie i omamentatie de pseudo-

autograful Antim (ms. 549), care este copiat dupa textul lui
Efrem, manuscrisul a fost rgu Intretinut pin la intrarea lui
In patrimoniul Academiei, avind primele Foul foi distruse, in
mare parte, de umezeall.
Aceasta a Ingreunat i identificarea manuscrisului, caci
predica la insclunare, dupa care s-ar fi putut usor recunoaste
opera lui Antim (In lipsa titlului) este rupta In lungime pe doua
treimi din suprafata ei. A doua predica are si ea distruse primele

file pe o txeime din suprafata, iar f. 11-54, chiar daca nu au

lipsuri In text, slut uzate peste masura. Succesiunea este identic
Cu cea a manuscrisului 549, copiat de altfel, dupa acest manuscris 3.46015.

Dar cine a fost primul posesor al manuscrisului, pentru care

a fost copiat de catre Efrem gramaticul? Popa Stanciul era

paroh la Eiserica Tuturor Sfintilor, cum se numea manastirea.
Antim In vremea aceea si este cunoscut ca unul din cei mai
remarcabili dasc51i (adica profesori) i copisti de numeroase manuscrise ****. Este de presupus ca. originalul Didahiilor, pierdut
astazi, a fost gasit In biblioteca manastirii Antim, de catre popa

Stanciul, care I-a Incredintat spre copiere ucenicului sau In ale

scrisului, gramaticul Efrem.
* Cf. I. Diana si R. Caracas, Catalogul manuscriselor romiinefti, II, p. 300. 0 cercetare mai amanuntita a manuscrisului,
in Antim Ivireanul, Predici, ed. G. Strempel, P. 42-47.
O descriere sumara la G. Strempel, copi,sti de manuscrise

ron4ne0... I, p. 62-63.

*** Acestea stilt dimensiunile aproximative ale tuturor

manuscriselor de Didahii pe care le cunoastem.

*** Cf. G. $trempel, copifti ... I, p. 224-227.

XLV

www.dacoromanica.ro

Asadar, dupa opinia noastra, intre originalul lui Antim

si textul folosit de noi ca text de baza n-a existat nici un alt
intermediar "e.

Al patrulea manuscris folosit de noi In editia de fall, care

poarta sigla N, se pastreazi la Craiova, In colectiile Bibliotecii
judetene, sub nr. 67. El dateaz& de la mijlocul veacului al XVIIIlea si este copiat In cursiva specifica scolilor de gramatici de la
Bucuresti 107.

Manuscrisul, asa fragmentar cum se pastreaza, este pretios

pentru circulatia operei lui Antim, chiar dad, sub raport lingvistic
nu are deosebiri prea mari fat& de celelalte doua. Credem c a

fost copiat dupa manuscrisul de la Caldarusani (ms. 549), al

carui scris si ornamentatii Incearcl sa le imite.
Pe ling& aceste patru manuscrise am mai avut prilejul sa
vedem, far& O. le puteam Ins& cerceta amanuntit, alte don&
manuscrise, care nu aduceau Ins& nimic fatA de textele de mai
sus. Unul a fost oferit spre cumparase Bibliotecii Academiei
In anul 1958, fad. O. fi fost ins& achizitionat. Era o copie din
jurul anului 1780, de dimensiuni egale cu cele de mai sus. Al
doilea, datind din primul deceniu al veacului trecut, cu lipsuri
la inceput si la sfirsit s'i pistrat tot In depozit particular, ne-a
fost semnalat de cunoscutul cercetAtor din Iasi, Paul Mihail.
In sill-sit, In ms. 1.244 al Academiei *, inserat printre site
Cazanii copiate la inceputul sec. XIX, se ail& si. Giant de
invrlialurel la na,sterea domnului nostru Iisus Hristos in.

Filiatiunea manuscriselor, dat fiind numarul lor restrins

nu este foarte greu de stabilit. Pentru copia lui Grigorie Deleanu
(manuscrisul 524), In care mina ieromonahului a intervenit nu
numai in orinduirea predicilor, ci i In text, nu putem stabili
care din copiile anterioare anului 1781 i-au slujit de model. Cit
priveste manuscrisul 549 (manuscrisul descoperit de C. Erbiceanu la manastirea Caldirusani), acesta a fost copiat dup&
textul lui Efrem gramaticul (ms. 3.460) *0. Manuscrisul fragmentar de la Craiova a fost lucrat dup& copia de la manAstirea
Caldarusani, dupa cum rezulta din compararea ambelor texte.
0 alta problem& pe care am incercat sa o elucidam si ca alt
* Cf. G. Strempel Fl. Moisil L. Stoianovici, Calalogul
manuscriselor romdnesli, vol. IV, Bucuresti, 1967, P. 355. Textul

predicii se afla In editia de fata la p. 194-202.

** Cf. Anti; Ivireanul, Predici, ed. G. Strempel, p. 50-51
ande este argumentata pe larg afirmalia copierii ms. 549 dup&
ms. 3.460.

XLVI

www.dacoromanica.ro

prilej * este aceea a izvoarelor de inspiratie folosite de Antim

Ivireanul la alcituirea operei sale oratorice. Dupi cum toti

istoricii literari, de la C. Erbiceanu incoace, au acceptat, fill.
control, afirmatia acestuia, conform cireia manuscrisul de la
Cildirusani ar fi fost autograful mitropolitului, tot asa majoritatea istoricilor literari au Imbritisat teoriile emise de episcopul
Melhisedec 1" (dupi. care Antim ar fi fost puternic influentat
In opera sa de marele predicator grec de la Venetia, Ilie Miniat)
si de N. Iorga 11 (clop& care Hrisant Notara ax fi fost modelul
mitropolitului Antim), Uri si cerceteze adevirul acestor
teorii.

Antim Ivireanul n-a putut cunoaste In tntregime opera lui

Ilie Miniat (1669-1714) desi a fost contemporan cu el, pentru
c aceasta a fost tipariti la Leipzig abia In anul 1718, adici la
doi ani dupi moartea sa. Este drept ci Antim ar fi putut cunoaste
parte din predicile lui Ilie Miniat prin copiite manuscrise ce i-ar

fi putut parveni din Italia prin intermediul cilitorilor, sau a

lui loan Abramios, viitorul predicator al curtii. Tncercirile pe
care le-am Intreprins de a descoperi In colectiile Academiei si in
alte depozite de manuscrise vreo copie contemporani din predicile

lui Ilie Miniat, care ar fi putut servi ca model lui Antim, au

rimas Hsi rezultat. Yu sftrsit, din investigatiile personale acute
In opera lui Ilie Miniat, de a descoperi sursele de inspiratie ale

marelui nostru predicator conchidem ci Antim Ivireanul nu

s-a inspirat din predicile acestuia.
at priveste afirmatia lui N. Iorga, neargumentati, ea se
explici prin aceea c5. marele nostru istoric, cunoscInd vechile
legituri dintre cei doi arturari, va fi socotit ca fatali o influenti
a lui Hrisant asupra lui Antim In materie de omiletici, fix& si
observe cit de personale si cit de mult erau legate didahiile
mitropolitului Antim de realititile sociale din tare noastri.
Pentru un teolog invitat, cum s-a dovedit a fi Antim chiar
lnainte de a fi fost numit episcop si mitropolit, izvoarele sale
de inspire* nu trebuie ciutate In scrierile unor contemporani,
de loc superiori lui, ci In scrierile clasice ale crestinismului si in
operele comentatorilor acestor scrieri, nu mai putin clasice.

Remarcabil cunoscitor al antichititii, cum am vizut In

Noului Testament, Antim s-a folosit
deseori In didahiile sale de artile Vechiului Testament si rare
slat acele cirti ale Legii vechi pe care si nu le citeze Ili.
Chipurile Vechiului fi

* Li introducerea la editia Predici, p. 51-52.

XLVII

www.dacoromanica.ro

Natural cl sInt amintite si Evangheliile sinoptice, Evanghelia

lui loan, Faptele apostolilor i Scrisorile sobornice,sti, ale azor
pericope le foloseste adesea drept motive omiletice.
In afaxa artilor biblice Antim se foloseste de operele unor
teologi si comentatori ai V echiului i Noului Testament cum sInt:
Atanasie cel Mare, Dionisie Areopaghitul, Grigorie Bogoslovul,
Efrem Sirul, Vasile cel Mare, Theofilact arhiepiscopul Bulgariei,

Eusebiu de Cezareea, loan Damaschinul si foarte des loan

Gura de Aur.
Antim foloseste scrierile acestor Invatati teologi numai pentru

Inarirea argumenarilor sale. El nu-i compileaz5. si nici m5.car

nu le Imprumut ideile.

in afara scrierilor asa numite canonice, adia admise de

biseria, Antim s-a folosit In alatuirea predicilor si de unele
texte apocrife, necanonice, asa cum am constatat si mai sus,
clnd ne-am ocupat de opera daruit5. lui BrIncoveanu 112.

Antim Ivireanul nu s-a rezumat In omiliile pe care le-a pronuntat (cel mai adesea, In fata unui public ales, cu o subti1
culturS clasia greceasc si roman5.) la argumente exclusiv
teologice. CunoscAtor al filozofiei grecesti, al mitologiei si
istoriei greco-romane, el va face aluzie la personalitAti ale aror

opere nu-i erau de loe strAine. ii pomeneste pe Anaxagoras,

Aristotel, Democrit, Anaximandru * (este drept, combltindu-le
p5xerile asupra cauzelor cutremurelor, pentru c nu-1 arainteau
pe Dumnezeu caree iaste pricina cea dintli"), citeaz5, celebra}
aforism al lui Socrate: cunoaste-te pe tine Insuti" **, aminteste
de Hesiod ***, de Artaxerxes **** (Imp5zatul persan Inaintea
cAruia, zice Antim, nu-i era Ingaduit nimlnui s5. apari Imbracat
In sac), de Alexandru Macedon s'i de multi altii m.
Antim Tvireanul era un bun cunosator al literaturii populare
pe care o foloseste uneori la ilustrarea ideilor sale si mai ales In

comparatiile cu care !si Impodobeste elocinta. In predica la

Bogoiavlenie (adic.I. la Boboteaz5.), Antim Isi Indeamn5. plstoritii

A. frecventeze bisericile si mai ales a Impart.5..seasc celor de

acas5. din Inv45.turile apfitate acolo. Ei trebuie s procedeze

aidoma ariciului din Fiziolog, care, aturIndu-se de struguri,

* Cf. editia de fat5 p. 175.

* in Cutant de invaldturli la Dumineca llsatului sec de
brina, una din cele mai frumoase s'i mai vehemente didahii

Cf. editia de fat5., p. 104.

*** in predica la Sf. Constantin si Elena. Cf. editia de fat5.

p. 86.

.0*** Cf. editia de fat5., p. 11.

XLVIII

www.dacoromanica.ro

duce In spate si puilor hrana de care au nevoie:

chui ;sins
de la besrica sa nu e,sim deFarti, ci sa facem cum face ariciul
dupa ce mrge la vie,intii sa satura el de struguri ,si apoi scuturtg
vita de cad broboanele jos Fi sa tavdliFte pre dfnsele de a infig fu
ghimpii /ui fi duce Fi puilor (subl. noastrg)
"*
Cuvintul de invapitura asupra omului mort, cuvint rostit
dup& at se pare la ingropaciunea doamnei Pulcheria, sotia lui
N. Mavrocordat (sau la moartea unei fiice a lui Constantin
Brincoveanu?), splendid cuvint de mingliere, In care filozofia
paging. a elogiului mortii vine sg Intareasc resemnarea. crestineasca In fata implacabilei legi a naturii, Antim aminteste de
pasarea Phgnix, intratg i ea In vechea noastrg literatura

popularg: O pasare, ce sg numste finix, de ce s sgvirsa,ste

flede vrme de aceia mai mult ii adaoge zilele vietli lui, pentru
cad moartea li Inoiaste viata
da.ruiaste ani mai multi. Deci
aceasta cocoang, de ar fi murit pentru ca sa se sgvirseasck ar
fi fost vrdnic de plins sfIrsitul ei, pentru cgci s-ar fi pierdut
un chip minunat ca acesta al darurilor si al bungtatilor. Dar&
de vrme ce s-au sgvirsit pentru ca sg. traiasca, In vici, pentra
ea sa. se bucure, Impreuna cu Ingerii, pentru ca sa. se I:tact-5 de

a doa ora, In ceriu, ca finixul, ce trebuesc lacrgmele?

"**
In sfirsit, aluziile pe care le face la scorpie, la ngpirca, la
iarba de vindecare si la tiriacul, carele iaste impotriva veninului" *** vadesc pe Antim i ca pe un cunoscator al medicinii
populare.
Didahiile mitropolitului Antim Ivireanul reflecta., nu o data,
starea economic& i politic& a Tarii Romnesti, dependent.%

atit de dureros simtita de el, de Poarta Otomana. De la predica

la Inscaunare si ping la sfirsitul zilelor sale, el n-a incetat s&

ridice cuvintul compatimind tara, poporul, pentru aceasta

teribila. opresiune. Turma asupra cgreia este chemat sA. pastoreasca spune el In cuvintul din ziva alegerii ca mitropolit

are marele merit de a-si fi pastrat dreapta credint& curata

nespurcatl, Cu toate ca. este inconjurata. i ingraditg nitre
hotarale celor striini de fel i impresurati de atIta nevoi
sclrbe ce vin totdeauna, neincetat, de la cei ce stgpinesc pamIntul

acesta ..." ****

Cf. editia de fata, p. 73.

** Idem, p. 191.
*** Idem, p. 116.

*** 'dent, p.

6.

XLIX

www.dacoromanica.ro

Un moment greu In raporturile rii cu turcii va fi smuls

urmitoarele accente de rugiciune, dar si de revolti., la una din

predicile la Adormirea Maicii Domnului: ... caut asupra

norodului tu, vezi mostenirea ta, nu ne lisa pre noi, picAtosii,
ci ne piaiaste i ne mIntuiaste de viclesugurile diiavolului, c
ne-au lmpresurat scIrbele, nevoile, ri.otAtile i necazurile
"."
Chiar i In cuvintArile vehemente, In care combate picatele
ascultAtorilor i ironizeazi. viclesugurile celor mari, aluziile

la sarcinile grele economice ale tirii sint nelipsite: ... Las

poate ta zic fiestecine din voi, In gindul siu: dar noi avem
nevoi grle asupra noastrA $i nu putem s facem acste ce zici;
ci en tnc zic c iaste asa, i crez. Numai la greul acela sintci
su pdrias for:Jr-ace' jug ce tragel voi, trag gi eu ; dar n-am putre
s zic nici s gindesc asa, cici c precum eke impliratul dcljdi

de la noi, asa ne are i Dumnezeu credint sifapte bune..." **

(subl. noastx5.). Tn alt predicl, la Preobrajenie (adici la Schim-

barea la fati) s referi din nou la jugul

si vremea
nu ne slujaste, c sIntem supus supt jugul pglnului i avem
nevoi multe i supiriri de toate prile..." ***
in sfIrsit, anticipind calitAtile stilistice ale marelui mitropolit,

redim un fragment de adevisat antologie lirici, din care nu

lipsesc nici accentele de dureroasi. resemnare In fata jafurilor
otomane: Lumea aceasta iaste ca o mare ce si.
turburi., Intru care niciodati n-au oamenii odihni, nici liniste.
Corbiiie Intre valuri sInt ImpirAtiile, criile, domniile i orasele,

multimea norodului, politiile, suppusii, bogatii i siracii, cei

mari si cei mici, stilt cei ce cilitoresc i si. af15. In nevoe. VInturile
cle mari ce umfl marea slat nevoile cele ce ne supr totdeauna.
Valurile ce lupt corabiia grit nenorocirile carele si. IntImpli. In
toate zilele. Norii ce negresc viaduhul, fulgerile ce orbesc

tunetile ce Infricosazi. toati, jalma viteazi. stilt IntImplirile

ale de multe fliuri, neasteptatele pagube, Infricosisile vri.jmasilor, suprrile, necazurile ce ne vin de la cei din Mari.,
jafurile, robiile, dirile cele grle si nesuferite carele le Iasi.
Dumnezeu i ne incungiuri., pentru ca s cunoasc credinta

noastri si si ne vazi. ribdarea

" ****

Aspectele sociale si morale ale vremii: exploatarea feudal&

inegalitatea dintre clase, particularititile care caracterizeazi.

* Cf. editia de fati., p. 21.

** Idem, p. 28.
*** Idem, p. 81.
*** Idem, p. 158.

www.dacoromanica.ro

diferitele clase sociale i In special boierimea, pe caro nu o va

cruta de loc pentru multele i marile ei scAderi, slut de asemeni
prezente in opera de cipetenie a lui Antim. El a stiut si pittrundi

adInc cu observatiile sale In putregaiul societltii diferentiate

si a legat ideile teologice de viata cotidiang a acestor spoliatori
intemi. In aceasta constA, mai ales, originalitatea lui Antira.
Dintre cIti mitropoliti a avut T_ra Romineasck el a fost
singurul care a IndrAznit sA ridice cuvIntul impotriva nedrepatilor sociale, firi st crate nici pe domn i nici pe boieri. i azestia,
mai ales, nu l-au iertat niciodatA. Protestele ion, precum si ale
negustorilor i meseriasilor vor fi fost auzite de Antim de vreme
ce acesta ti apostrofeazt ta vehementa predia de la Dumieseca
Vamepului : Si nimeni sa nu socoteascA, din voi, i sA, zica in
iMma lui: darg ce treabl are v15.dica cu noi, nu-s mat.% vlidiciia
lui, ci st amstec5. Intru ale noastre? I De n-at stint pinO, acum
si de n-au fost nimeni st vA Invte, iatO cA acura vet sti el am

treabg cu tot oamenii clt slut In Tara Rumineasel, de la mic

pini la mare i pin& la un copil de VII afart din plgIni i din
ceia ce nu slut de o lge cu noi; cici In seama mea v-au dat
stApInul Hristos sl va pasc sufletste, ca pre niste oi cuvIntitoare i de etul mieu spInzurt sufletele voastre i de la mine
va si vO. cearl pre tot, iar nu de la altii, pinA cind vA voiu fi
pastoriu
"
El nu crutO pe jefuitorul care vrea si-1 Impace pe Dumnezeu

plItind ruglcinni cu bani furati:

IarA nu ca unii dintre

voi ce fac jafuri i fac cite slut mai rle pre plmInt, apoi st duce

Cu end ca acela ce dt vreunui popt s-i faci slrindariu ca

i se iarte pOcatul si el tot cu totul stb. In tina rOutOtii
"**
Tot boierilor le trece pe dinainte ochilor, Intr-o predici la
Dumineca Florilor, toate ticAloeniile In care se tIvOlesc, de la
minciunile In materie de credintl, Oil la exploatarea shigeroast
la case au supus tArAnimea Predica este datatb. 1710, an care
coincide, dupi.plrerea. noasta, cu apogeul activitAtii sale pastorale, an in care el se afla In culrnea prestigiului sOu de arhiereu
cOrturar. Dupl ce li critic.% pe coi prezenti i In special pe boieri

pentru dezinteresul fatA de spovedanie si pentru dezmItul din

timpul postului mare (,las noi, cei ce ne tinem mai mari, raai
vrdnici, mai Intelepti si mai cunoscAtori, am mutat vrmea
din sOptAmin5. In aptAminA, petrecInd cu mInclri de toate
cu bluturi Indestulate i cu toate dohtele trupului nostru.

* Cf. editia de fati, p. 28.

* Idem, p: 39.
LI

www.dacoromanica.ro

iar de suflet n-am purtat grij nicidecum, ca clnd am fi nesimtitori") continua.: ... Unii sa, ispoveduesc de frica vreunor
IntImplazi, altii pentru un obiceai, altii de rusinea omeneasca,
altii de frica stapInilor; altii iara. au cite doi duhovnici, unul la
tara si altul la oras; la cel de la tara, ca la un om prost, spune

picatele cle ce socotste el c slut mai mari, iar la cel de la

oral spune pacatele cele ce socotste el c sint mai mici, neguta.torind si mestersugind taina ispovedaniei ... $i la acea mincinoas

ispovedanie, ce facem? Ceram sa aflam duhovnic om prost,

pentru ca s se teamt de noi si sa-i fie rusine de ftele noastre
si ce vom zice noi ass, s fie, socotind In gindurile noastre ca.,
precum Insalara pre dinsul, vom 1nsa1a s'i pre Durnnezeu ...
clnd mrgem s'i ne ispoveduim nu spunem duhovnicului c
mind= carnea si munca fratelui nostru, crestinul, si-i bem
singele si sudoarea fetei lui cu lacomifie si cu nesatiul ce avem,
ci spunem cum c-am mincat la masa domneasca., miercurea si
vinerea, pste si In post raci si untdelemn, si am Wait vin. Nu

spunem ca tinem balaurul cel cu 7 capete, zavistiia, Incuibat

In inimile noastre, de ne roade totdeauna ficatii, ca rugina pre
fier s'i ca cariul pre lemn, ce zicem c n-am facut nimanui nici
un au. Nu spunem strimbatatile ce facem totdeauna, clevetirile,
valle veghiiate, fataxiile, mozaviriile, vinzarile si plrale ce facem
unul altuia, ca sa.-1 surp5,m din cinstea lui, ce zicem: am face ran.,
ce nu ne di Indemlna, ca, avem nevoi multe si dasi si avem si casa
grea si copilas ca-n gloat si oameni multi carii sa. ocrotesc pre
linga noi. Nu spunem ca, crdem minciunile slugilor noastre mai

virtos decit adevarul celui ce sa. napastuiaste, carele, de s-ar

si jura, nu-1 crdem, nici 1i facem dreptate, ci-lpedepsim cu atita

cruzime de inima. at de am putea 1-am stinge s'i de pre fata

pamIntului: ce zicem ca. fiind In valurile lumii nu putem sa. ne
cantata de suflet, ci dam cite un sarindariu, iara, din jafuri, iar
din nedreapta agoniseall. Nu spunem ca. pre carele il vedem ca.
jafuiaste si prada s'i cazneste pre saraci, 11 laudam si-i zicem ca,

inste om intelept, ti ajunge mintea la toate si iaste vrednic si

face dreptati, iar pre carele 11 vedem ca. nu O. amesteca. tntr-aclia 11 facem blestemat, mojic s'i nevrednic si cum ca. nu-i ajunge

mintea sa faca judecati si dreptate ... "*

Aceasta nu este unica didahie In care Antim 1i. Infrunta. pe
boieri. TJsturator de ironica este critica pe care o aduce Antim

acestor auditori pentru spiritul lor conservator In cele rele.

Asemeni viermelui care se haneste cu radacina iute a hreanu* Cf. editia de fata,, p. 94-96.

www.dacoromanica.ro

lui si nu vrea 0, o paraseascl pentru cl nu cunoaste gustul dulce

al altor radacini, asa i boierii ramin surzi la Indemnurile
Invaramintele sale, pentru ca, traiti In promiscuitate i ignoranta
s-au obisnuit cu ele si le vine greu sa. le parbseasca S.
O splendida antiteza din predica la Soborul sfintilor Ingeri
Imbraca cuvIntul lu Antim, pe care 11 ridica Intru apararea celor
umili i exploatati: Nu sa cuvine cinstea i lauda numai oamenilor celor mari i bogar, c sint vrdnici acestui dar i cei mid
smerit. C5. macar c5. cei maxi stralucesc cu hanele cle de
mult prer i cei mici n-au cu ce sal acopere trupul; cei mari
s5. odihnesc pe asternuturi moi i frumoase i cei mici sA. culca
pe pamIntul gol si pe pae ; aceia Insorir Cu mulrime de slugi,
iar acestea lipsit, pustii i de ajutoriu si de priiateni; aceia Intre
rasfarari i lntre bogarii i acestea Intre primejdii i Intre Intristaciuni. ns, Cu toate acstia mArin despartite, nu sa cuvine
celor mici mai purinica cinste i dragoste cleat acia ce sa cuvine
celor mari i bogari, nici iaste cu dreptate celor rnari sa li sa
lnchine lumea si pre cei mici
batjocoreasca; de acia sa se
teama si pre acestea sa-i obideasc5.; de aceia sa se rusinze

pre acestea sa-i Infruntze

"**

Cele mai numeroase critici pe care le aduce Insa milxopolitul

Antim Ivireanul boierilor izvorasc din caracterul tic51os al

acestor neschimbatori In rail", cum ii numeste el, Intotdeauna
intriganri, rautaciosi, plini de pizma, vicleni, pletori, Intr-un
cuvInt plini de pacate vechi i bine cultivate, pe care el nu le
putea admite nici ca mitropolit i nici ca om. Vorbind, In prima
predica de la Dumineca ldsatului de brined, de bunul obicei al
boierilor de a se aduna seara la dornnitor si de a se ruga de
iertaciune, dezvaluie &dui mincnos ce se ascunde In spatele
acestei datini:
obiceaiul iaste frumos la vedre i rail la
pricpere; ca nici ertaciunea ce crer de la stApIni nu este
curata, nici acdia ce luat unul de la altul, c5. iaste plina de pizmi
si de zavistie i plina de rautate, ca nu iaste Cu end curat ..."***

Intr-alta predica, la Sf. Nicolae, apostrofeaza astfel aceste

pacate ale ascultatorilor: Dail tu, cad urasi pre fratele tati
atlta eft nici In ochi nu vei s5.-1 vezi, ci-i porri pizrna
zavistuiesti pre la unii si pre la altii, ca sA-i faci paguba i sa-lsupui,
sA-1 saracesti, tu, adevarat, nu esti crestin, nici om pe paminr,
ce esti singur Satana, carele au pirtt pre Dumnezeu la Adam ****.

* Cf. ediria de fata, p. 104.

** Idem, p. 164.
** Idem, p. 49.
**** Idem, p. 55.

www.dacoromanica.ro

In sfirsit, Intr-o predica la Schimbarea la fa/1, dupa ce critica

imoralitatea, mai ales In rIndul credinciosilor avuti, conchide:
lar noi ne pizmuim, ne zavistuim, ne pohtim ant unul altuia
mijlocim In tot chipul s ne pagubim unul pre altul, nu numai
de avdre, ci mai vIrtos de cinste
"s
Antim nu priveste de loe cu Ingaduint nici uritul obicei
de a Injura, generalizat la toate plturile sociale.
Se cuvine amintit faptul cl elementele realiste abund5. In
predicile lui Antim. In toate argumenarile pe care le face el se
foloseste de realiatile din jurul slu, fie pentru a combate si a Indrepta alunearile credinciosilor, fie pentru a explica anumite sari
de lucruri. Aluziile la situatia economic& grea a aril izvoasc din
cnnoasterea vietii asanilor, a micilor mestesugari si In general
a burgheziei oraselor. Vorbind despre inegaliatile sociale, despre
exploatare, el nu se refer& la vremuri i oameni demult disp&rup,
ci spas& cuvintul i Indreapt& degetul spre boierii prezenti:

voi sInteti cei ce jefuiti, cei ce Impilati, cei lipsiti de rusine.

Fireste c nu putem sanii asupra tuturor aspectelor sociale
si morale pe care le cuprind didahiile mitropolitului Antim.
Ar mai trebui amintia critica Impotriva cebra ce-si claw
i ti maltrateaza parintii, critica Impotriva betivilor, a celor
ce nu cinstesc bltrinii, a celor ce nu Ingrijesc de l&ca.surile de
InchinIciune si le tin ca niste grajduri", critica celor ce n-an o
tinutl cuviincioas5. In biseric5. si In sfirsit, a celor ce clevetesc
preotii i c&lug&rii. In totalitatea lor didahiile constituie, Intr-un
fel, un nepretuit document social si o larg5. frescA a moravurilor
vremii sale.
rncerctnd, In cele de mai jos, o fearte succina anaiiz literaa,
vora remarca, din capnl locului, raritatea elementelor epice din
cuprinsul didahiilor, ceca ce le defineste ca pe o oper5. de InAltItor
lirism. Cele clteva povestiri (binefacerile SI. Nicolae **, minunile

prorocului Elisei ***, patimile sf. Constantin ****, Impgratul

Tiberiu i tInru1 desfrInat
s.a.) nu sernesc mare interes
nici nu ne las& si vedem In Antim un mare povestitor. Aceasa
calitate este evident& numai In lectura Chipurilor Vechiului Fi
Noului Testament.

Stain de neamul nostru pi-in origine, nu prin aspiratii

Antim Ivireanul ne uimeste prin Insusirea limbii romane In
Cf. editia de fat5., p. 81.
** Idem, p. 51.
*** Idem, p. 69.
**** Idem p.115
**** Idem, p. 161.

LIV

www.dacoromanica.ro

toate nuantele ei i prin folosirea acestei limbi la redarea celor

mai alese imagini pe care un poet al acelei vremi le-ar fi putut
Acesta este unul din marile merite ale lui Antim In dezvoltarea limbii romine. Stilul Om natural, vorbind exact cum glndea,
Dal artificiile pe care le vomIlni In limba romAneascl plini
de grecisme din a doua jumAtate a veacului XVIII, a plAcut
ascultAtorilor oi place oi astAzi, dupA un sfert de mileniu.
Antim ne-a lAsat multe pagini In care ne InfAtioeazA imaginea
noptii, furtuni pe mare, Intinderile de pAmInt scAldate de lumina

soarelui. A otiut s strAbatA adIncurile sufletului omenesc i

prindA, slbiciunile, Indoiellie, temerile, groaza, In cuvIntul

rostit i In slova scrisA.

Iat5. imaginea noptii, metaforic redatl, in predica la Sf.
Nicolae, IncadratA Intre alte numeroase figuri de stil, In care
povesteote una din binefacerile arhiepiscopului de la Mira Lichiei.

salvarea celor trei fecioare sortite pierzArii: Apoi, pe urml,

dupA ce an ascuas soarele toate razele lui i s-au stins de tot
lumina zilei Intre Intunrecul noptii i clnd ceriul, de osteneall,
au fost Inchis spre sotnn toti ochii lui, atIta cit nici luna nu priveghiia, nici una din stlele ale mai mici avea deochise tlmplele
lor cle de argint, atunce, ca chid ar fi fost nu fb.cator de bine,

ci ca un hot, aleargl cu mare grab5.... *"

Furtuna pe mare oi spaima corAbierilor se unesc Intr-un
tablou sumbru, dantesc, atIt de viu redate in predica la Sf.
Dimitrie : Mi sl pare ca dud aoi vedea tnaintea ochilor miei
chipul ei, de toate pArtile sA mine vInturi raw% sl se string&
imprejurul Vintului non i negri oi deoi, toatA marea O. spumege
de mlnie i petutindenea sA se lnalte valurile, ca niote munti.
Mi sl pare cA vAz corabiia apostolilor el o lupt cu multg. sAlbAti-

cie turburarea mArii: de o parte o bat valurile, de &la parte

turburl vInturile; de o parte o rAdic spre ceriu, de alt1 parte
o pogoar la iad. Mi sA pare el vAz pre ftele apostolilor zugrivitA, de fricl, moartea: unul sA se cutremure, altul O. se spAimlntze; unul sA se turbure, altul sA strige i toti, Cu suspinuri
cu lacrAmi sA cearl, Cu rugAminte, ajutoriu
**"
Antim va ImbrIca In poezie soarele oi luna cu aproape doni

sute de ani lnaintea marilor nootri poeti. Iaste soarele yid

celorla1te stele oi le covIroaote cu lumina pe toate oi de la rAsArit

pin' la apus, tot pAmintul i toate unghiurile lui lumineazA,

***"
Inalziaote, Ingraol o't revarsA pretutindenea razele lui
* Cf. editia de fatA, p. 52.

** Idem, p. 156-157.
*** Cazanie la sfinfii apostoli Petru 0 Pavel, p.57-58.
LV

www.dacoromanica.ro

Ca si pentru Eminescu, si pentru Antim luna este stapIna

marit si podoaba noptii: Multe fliuri de vrednicii, stapinirt
ei puteri dau filosofii s aibi luna. $i Litli zic cum c luna inste
podoaba noptii, asamtnatoare soarelui s'i stapIna inarit ...*"

Antim Ivireanul a mlnuit cuvIntul ca un desavIrsit retor,

cunoscInd puterea acestuia In biciuirea naravurilor s'i In Indrep-

tarea relelor, far sa se abat de la legile clasice ale oratoriei,

pe care le va fi studiat sistematic la marit retort ai antichitatii
greco-romane, ca si la marii predicatori crestini.
Folosirea tuturor procedeelor stilistice ale oratoriei: interogatia, exclamatia, repetitia, dialogul, contrastul, pateticul, ironia,
pamfletul, folosirea unui limbaj pe masura Intelegerii auditorilor
etc., co naturalete, cu convingere, las posibilitatea oricui sa
poata schita portretul psihologic al lui Antim, In care pasiunea,
ce extremele ei, copleseste judecata rece si egoismul.
Ironia si pamfletul cu atita vigoare folosite In majoritatea
didahiilor pot fi exemplificate prin citeva fragmente din Predica
a .)tretenia Domnului (adica la tntimpinarea Domnului), In
care asaza antitetic cele zece porunci si nerespectarea lor de

catre auditori: .....A cincea porunca. zice A nu ucidem, iar

noi, de nu putem ucide cu batul, sau Cu sabiia, ucidem cu limba
si, de nu putem ucide pre altii, ne ucidem s'i ne omorlm Insine
pre noi, co faptele ale rle ... A nooa porunca zice s nu pohtim

mniarea vecinului nostru, tara noi mijlocim ca A stie si el de

acel lucre, iara sa nu zica nimic, ca. apoi nu e bine de el. A zcea
porunca'zice sa nu pohtim vence lucre strein, tar& noi luom tot,

sa nu alba cu cc sa hrani ... **"

Acelasi stil antitetic 11 foloseste si In a doua Predicd la Schimbarea la faid, clad cu muscatoare ironie se ridica Impotriva celor

ce creeaza vrajba s'i pizma Intre oameni, ca si lmpotriva celor

stapiniti de sentimente egoiste: ... Hristos zice: *Pacea mea
o dau voao*; iar noi, nu dea Dumnezeu s avem pace Intre noi,
ce ne turburam pururea, pentni fiestece, ca valurile maxii and
le sufla vIntul ... Hristos zice: *Precum pohtit voi O. v faca
voao oamenii, facet si voi lor*. Noi pohtim sa ne cinsteasca toti,
sa ne dea tot pocloane si daruri, sa ne laude, O. ne fericeasca,
sa ne graiasca de bine, s faca tot dupa. Ipohta noastra, sa nu
ne stea nimenea Improtiva, nici sa ne zica nimica, de am face
verce ran ; tara noi pohtim O. ostridim pre tot, O. nu dam nimanui

nimica, al nu facem nimarui nici un bine, nici sa se foloseasca.

eazanie la sfiniii apostoli Petru Fi" Pavel, p. 59.

** Cf. editia de eta., p. 33.

LVI

www.dacoromanica.ro

nimenea de noi. Pre tot /1 hulim, pre tot ti graim de au, pre
tot ti Odin, pre tot ti luom In ris 0 In batjocura, tuturora le
zicem ca slat nebuni si fara nici o socoteall ... *"
Didahille slut constituite din trei parld, in marea lor majoritate. Modul de adresare, desi nu figureaza niciodatA la Inceputul

predicilor, reiese din primele propozitiuni, and urmareste s5,

capteze atentia ascultatorilor, pe care li numeste, pe rind: Fetil
mei iubiti", Iubitii mei ascultatori", Blagoslovitilor crestini"
etc. Introducerile in subiect slnt scurte si cuprind fie realitati
ale vietii de toate zilele, fie comentarii In junil unor maxime,
he, mai ales, aluzii la sarbatoarea respectiva, despre care nu
vorbeste Insa, declinindu-si, Cu modestie, competenta. Alteori,
mai ales In predicile In care critic& vehement scaderile morale
ale credinciosilor, porneste de la obligatia sa de mitropolit de
a InvAta si a Indrepta pacatele.
In tratare, perfect delimitata de introducere si Incheiere, nu
se multumeste cu explicatii de suprafata, ci infra In adIncul
problemelor enuntate, argumentInd cu texte biblice si serien ale
marilor teologi, sau explicInd, el tnsusi, sensul unor precepte
morale. Yacheierile stilt Intotdeauna domoale, calme, Ingaduitoare, chiar In predicile In care s-a aratat sever si nelnduplecat
Cu cei prezenti.
Limba scrierilor lui Antim, naturala si vioaie, lipsita de
frazeologie 0 exagerad, este limbs, vechilor cazanii", aceea
graita $i Inteleasa pe Intregul pamint romanesc. Fraza, perfect
construitl, are calitki bine observate de specialistii In materie.
Aceasta este cfnd scurt si paratactica, In ritm sacadat, clnd
periodica, In ritm lin si unduios; chid simpla, potolita 0 retinutA,
cInd complexa, ampla, plina de caldura. Exclamativ si admirativ
nneori, incisiv si sarcastic alteori, retoric pe alocuri, plastic

totdeauna, Antim Ivireanul 10 expune predicile lntr-o limbA

expresiva, plin de nerv, convingatoare" **.
Didahiile mitropolitului Antim Ivireanul s-au publicat foarte
thziu, la 170 de ani de la moartea sa. Dupa aparitia primei editii,

cea din 1886, a urmat Ins& o perioada scurta de timp In care

s-au scos nu mai putin de sase alte editii, unele complete, altele
prescurtate, ping, In anul 1915, clad a aparut ultima dintre ele
aceea a lui P. V. Hanes. Din 1915 0 ping In 1962, adica 45 de'
ani, opera de capetenie a lui Antim n-a mai cunoscut alta editie 114.

Cf. editia de fata, p. 80.

*4' Cf. Al. Eosetti si Boris Cazacu, Istoria limbii ronaltto
iterare, I, Bucuresti, 1961, p. 168.
LVI I

www.dacoromanica.ro

Ultima opera a lui Antim, In ordine cronologica, este cunoscuta

sub denumirea de Afezdmintui mandstirii Antim i este datata

1713, aprilie 24: In care an s-au inceput zidirea besricii". in
realitate manuscrisul Apedmintului, pastrat la Biblioteca Academiei sub nr. 3.342, a fost copiat, sub forma cunoscuta astizi,
dup5. 15 martie 1716, data ultimului codicil, scris In aceea0
grafie ca i Inceputul textului, de catre Nicola ierei
Rostul acestui kezamint, socotit pe bun dreptate ca testament al mitropolitului Antim, este acela de a preciza In scris
obligatiile pe care le vor avea de urmat cei ce vor chivemisi,
dupa moartea sa, manastirea, cu atitea greut5.4i ridicata 115.
Predoslovia Agezdmintu/ui poarta pecetea dispozitiilor omului pregatit sa paraseasca aceasta lume. A,sezamintul a fost Intoc-

mit: tali pentru ca sa aibl casa lui Dumnezeu cuviincioasa

ei podoa13a i chiverniseall; a dooa, pentru ca sa aiba i saracii

oarecare ajutoriu i mIngliare; 0 a treia, pentru ca sd aibel,

fmpreund cu mine, de-a pururea pomenire citi vor milui casa
aceasta".

Dispozitiile testamentare se refera, In majoritatea lor, la

ajutorarea saracilor si a strainilor, precum i la chestiuni de
ordin cultural, deosebit de pretioase, care dezvaluie vederile
largi pe care le-a avut Antim Ivireanul.
Cunoscator al abuzurilor din administratia manastirilor
Inchinate, Impotriva carora a luptat cu riscul de a-si instraina
pe cei mai apropiati prelati greci, Antim dispune ca manastirea.
sa sa fie sloboda, nesupusa i nestapinita de nici un f61 de obraz,

nici de domnul tarii

Iara de va Indrazni cineva
sa o
Incline undeva
unul ca acela sa fie afurisit " (Cap. 1).
Manastirea va fi chivemisita de egumen si de cinci epitropi
din ceata negutatoreasca" 116. Egumenul poate fi depus de catre
epitropi cu stirea domnului si a, mitropolitului tarii In

cazul In care s-ar abate de la dispozitiile testamentare, sau ar

pagubi manastirea.
in special epitropii ea obligati sa observe stricta respectare
a Afezantintului In materie de rnilostenii, iar daca se va dovedi
rapitor i nap5stuitor al saracilor" s fie pedepsit aspru

(cap. 2-3).
Apedmintul prevede capitole speciale pentru personalul
manastirii (calugari, preoti i slujitori), subliniindu-se prezenta

* Cf. Antitn Ivireanul, Predici, ed. G. $trempel, p. 32-34,

unde este descris manuscrisul i unde este data si o bibliografie.

Vezi i notele 115-121.

LVIII

www.dacoromanica.ro

celor doi preoti de mir care a fad, slujba In romaneste, pentru

mahalagii. Ei vor fi plAtiti din veniturile mAnastirii (cap. 4-5).
UrmAtorul capitol, al saselea, este intitulat: Pentru invelfeltura copiilor i obliga. pe unul din preotii de mir a se ocupe de

initierea arturlreasc a trei copii araci, timp de patru ani.

Acesti copii, !litre 10 si 15 ani, bursieri ai mAnastirii, urmau sa.
/nvete slavoneste i romlneste. Ei putean s se facl preoti sau
caluga.ri, sau s iasa. dupl. patru ani i s se ocupe de alte treburi.
Primeau la data asAtoriei lor un ajutor de 15 talen i din pastes.

Acuma stilt amintiti i cei apropiati lui: pArintii,

i mitropolitul Theodosie, pentru care
preotii ce ar fi provenit dintre scolarii mAnAstirii trebuiau s
avIrseascl anumite slujbe u7.
Capitolele 7-11 slut consacrate obligatiilor mAnAstirii de
a ajuta pe Arad, detinuti, strAini, de a Ingropa pe cei morti.
Cu acest prilej se ridia. Impotriva urltului obicei de a-1 purta
pe mortul sa.rac pe ulitl si de a strInge bani pentru Ingroparea
lui i dispune sume de bani, din casa mlnastirii, pentru IngroMacarie ieromonahul

parea celor nevoiasi.

Ca unul care a cunoscut amarul pribegiei dispune ca cei

strAini i slrmani s fie miluiti cu mIncare, blutur i Cu ajutor

blnesc.
Capitolele 12-14 cuprind dispozitiuni pur bisericesti, legate
Ins de biografia sa. Slut amintite, pentru a dona oarl, i persoanele apropiate lui, pentru care urmeaz s se slujeascl liturghii:
Macarie ieromonahnl, Theodosie
loan, Maria (parintii
arhiereul. DispunInd ruglciuni i slujbe pentru anumite categorii

de oameni, cei la care se glndeste mai Intli slut: toti dascAlii.

InvAtAtorii miei" i numai apoi duhovnicii, prietenii i fla.torii
sli de bine etc.
Capitolele urmAtoare, 15 si 16, se referl la simbria slugilor
si la pomenirea celor ce vor milui mAn5stirea cu danii.
Printre cele mai importante paragrafe ale Afenlmistu/ui
(cap. 17-18), slut cele referitoare la tipografie i la bibliotecA.
Tipograf prin vocatie, el a lnzestrat mAnAstirea si Cu un teasc,
cu posibiliati de imprimare In romineste i greceste 118.
Printre dispozitiile referitoare la plata tipografilor si la
drepturile ce le revin acestora din cArtile imprimate, figureazA
aceea, 15-satl cu blestem, ca tipograful sA Invete mestesugul
pe ncenicii sli, In asa fel ca sA nu piar acest me.stesug din
sail, n1111.

Capitolul al 19-lea este interesant din punct de vedere

arhivistic, fiindc dA unele amlnunte asupra felului cum se

LIX

www.dacoromanica.ro

scriau documentele originale in condici i asupra obiceiului ca

la fiecare schimbare de domnie (si cite n-au mai fost in veacul
al XVIII-lea 1) aceste documente, sau condici de documente,
s5. fie confirmate de noul domn.
Capitolele urmAtoare cuprind. In genere, dispozitii administrative: Pentru ldcuirea arhiereilor" (cap. 20); Pentru poclonul
vlddicrli" (cap. 21); Pentru cercetarea bolnavilor" (cap. 22).

Acest capitol confirmA o daa mai mult conceptia lui Antim

despre omul In suferint5., care trebuie sprijinit moraliceste,
indiferent de pozitia socia1 pe care ar avea-o. Capitolele 23-31
ne aratl spiritul meticulos al lui Antim, care a prevAzut totul,

care a indicat solutii pentru toate problemele mici sau mari

ale mAn5stirii. Ultimul capitol, Pentru cetania capetelor confirml
o daa mai mult spiritul s5.0 precis: prin el Ii oblig5. pe egumeni

55. citeasa de patru ori pe an toate dispozitiile testamentare

incluse In AFeamint, ca s5. le poaa. indeplini f rA abatere. Asa,
curat, cum ni s-a p5strat manuscrisul A,sezatnintului, conchidem

c5. el n-a prea fast citit 120. De altfel, cum aatam mai sus,
mAn5stirea lui Antim a avut soarta ctitorului, iar A,sezchnfritul
a devenit caduc 121.

La capAtul acestei succinte introducen i ne exprimAm speranta

cA cerceaxile privitoare la viata si opera lui Antim vor scoate

la lumin5., intr-o zi, documente noi, care vor elucida anumite
aspecte amase Ina. obscure In activitatea implinit de el. Mai
ales rolul au politic ridic5. IncA semne de Intrebare i numai
descoperirea unor noi mArturii ar putea preciza exact locul pe
care 1-a ocupat mitropolitul Antim In frAmintArile interne ale
Romfinesti de la Inceputul veacului al XVIII-lea.

GABRIEL TREMPEL

www.dacoromanica.ro

NOTA ASUPRA EDITIEI

Cartea de fata concentreaza pentru prima data tot ceea ce

istoria literara. atribuie creatiei lui Antim Ivireanul: Didahiile,
Chipurile Vechiului ,si Noului Testament, Asezdnantul mandstirii

Antim, Invaldturd Pe scurf pentru taina pocdintii, tiparita la

Rlmnic In 1705, Invdidturd bisericeascd, tiparita la Tirgoviste
In 1710, Capete de poruncd, tiparita la Tlrgoviste In 1714 si prefe-

tele unora din cartile imprimate de el.

Ordinea operelor a fost impusa de valoarea lor literara. Frefetele au fost asezate In ordine cronologica.
Textul Didahiilor reproduce In Intregime manuscrisul 3.460
al Bibliotecii Academiei, hisemnat In aparatul critic (In cele
clteva cazuri ivite) cu sigla A. Alegerea acestui manuscris ca

text de baza este justificata. In studiul introductiv: este cel

mai vechi si cel mai complet manuscris al Didahiilor cunoscut
pin& astazi.
Am reprodus In subsol variantele manuscriselor cunoscute,
inclusiv cele ale manuscrisului de la Craiova, cunoscut cu acest
prilej pentru Italia oara. Aceste manuscrise slut: ms. 549 de la
Academie, Insemnat cu sigla B; ms. 524 de la Academie, lasemnat Cu sigla C si ms. 67 al Bibliotecii municipale Craiova, Insemnat

cu sigla N. Corecturile numeroase ale copistilor, mai ales ale

ms. C, au fost si ele incluse In textul variantelor.
Variantele Didahiiior au lost asezate In ordinea vechimii
manuscriselor In afara manuscrisului de la Craiova, care fiind
fragmentar, a fost situat la urrna.
OrInduirea Didahiilor coincide cu aceea a manuscrisului
3.460, co exceptia scrisorilor catre Brincoveanu si a Invdidturii
pentru ispovedanie (care nu este predica) asezate la finele volumului.
Chipurile Vechiului si Noului Testament reproduc originalul

pastrat la Kiev, a carui cercetare completa am efectuat-o In

vara anului 1968. Variantele celor doll& copii slut reproduse
Pentru prima data. In subsol si deosebirile fat& de original sint
foarte numeroase. Manuscrisul copiat de popa Flor, pastrat la

LXI

www.dacoromanica.ro

fondul Siduri de la Academie, sub nr. 7, poartt sigla M. Menuscrisul de la mAntstirea Cernica, zugrIvit de C. Petrescu, este
lnsemnat cu sigla C.
A,sezamntul mandstirii Antim este redat dupt manuscrisul
3.342 al Academiei, care este originalul acestui text.
Invafatura pe scurt pentru taina pocainlii i invajatura bisericeased sInt editate pentru prima art, dup textele imprimate
In anii 1705 si 1710, pt.strate la Acaderaie.
Capete de porunca, desi editatt In ultimii ani de Em. Em.
SAvoiu, ne-a obligat la o transcriere a editiei din 1714, din pricina
greselilor prea numeroase, blnuim, t.ipografice.

sfirsit, prefetele au fost redate chip& artile respective

sau dup traducerile romtnesti din Bibliografia romaneascd
veche, In cazul celor In limbi stable. Dedicatia manuscrist. din
Evanghelia georgiana este redatt dup original, lar prefata la
opera lui loan Cariofil, Manual despre ofteva nedumeriri j soluiiuni a fost tradust din greceste de colegul nostru Mihail Caratasu,

ctruia Ii multumim Ina o datt.

N-am gtsit uti1 redarea textelor te limbi strline, ceea ce
n-ar fi dus decit la mirirea volumului. Am indicat Inst in
Introducere 0 Note bibliografia respectivt a artilor prefatate
de Antim, unde poate fi glsit i textul In limbile ce ar interesa,
eventual, pe cititor.
Variantele aceluiasi rind au fost separate in subsol printr-o
linie verticalt. / ; cu dou linii verticale // au fost separate
rIndurile. Cind Intr-un rind se alit, acelasi cuvint de mai multe
ori, pentru precizare i se adaogt un exponent: 1, 2. Deosebirile
esentiale dintre textul de baz i variante au fost arb.tate cu
ajutorul lemei).
Prescurtirile numelor sacre (Dumnezeu, Iisus Hristos, Domnul, Evanghelie, proroci, Sfint Duh, apostoli, duhovnic etc.)
au fost completate ftrt paranteze pentru a nu Ingreuna lectura.
Unele complettri, impuse de structure defectuoas a frazei, au
fost %cute cu crosete < > .
Parantezele drepte [ cuprind cuvintele care se repett.
Parantezele rotunde figureezt. In manuscris.
Transcrierea textelor este exact., In sensul c nu a fost adaptatt la ortografia moderna. Ea are un caracter fonetic interpretativ.

Diftongul t a fost transcris fie ea (in cuvintele care au

ptstrat diftongarea), fie (in cuvintele nediftongate astAzi:
lge, mirge etc.).

LXII

www.dacoromanica.ro

Diftongii A si 10 au fost redati Intotdeauna prin: ia i. iu

(nu cu i scurt). Litera q a fost transcris5.: ce, ci, dupi lectura
de asta.zi a cuvIntului respectiv (ittecaciune, credincios, aciasta)

si nu cu semn diacritic (inecatune, credinlos, tdasta).

Semnul t a fost transcris, dupa caz: 1, in, in: (In ultimul caz
/nainte de labialele p, b). Semnul 1 a fost transcris (I san , dupg

valoarea pe care o cer normele ortografice In vigoare, Intnicit

corespundea ambelor sunete.
Semnul b sau e de la sfirsitul cuvintelor, care indic o consoanl moale sau aspra n-a fost transcris prin u final sau prin i.
Am copiat: ales, sdrac, anal, oil i nu: alesu, sdracu, vinali, efili.
Consoanele dub/e au fost Ostrate (ex. suppune).
Glosarul explica cuvintele arhaice si sensul schimbat astAzi
al unor expresii. El cuprinde s't neologismele, care se glsesc
mai ales In Chipurile Vechiului pi Noului Testament.
G. S.

www.dacoromanica.ro

DIDAHII

www.dacoromanica.ro

ACEASTA 0 AM ZIS CM') M-AM FliCUT MITROPOLIT

Veniti dupg mine 0 voiu face pre voi pgscaril de oameni".

Doftorii cei desgvir0t i intelepti atunci mai mult

mgresc lauda mqteugului lor, nu cind cu hier i cu foc
5 lupt patima s o supue, dupg cum iaste liagia
ce numai cind acia ce pgtim4te cu apip'eri minggioase
cu doftorii dulci vor afla leacul bolnavului i cle Infricoate porunci ale metqugului doftoresc sg le opreascg
oarecare zile cu mincgri doftorqti i hrnitoare poto10 lind durerile, sg arate pre acela ce pitim4te mintuit de
boalg.
f.

Aa i preainteleptul doftor al sufletelor 0 al trupurilor

noastre, 1mpg'ratul impgratilor Hristos, Dumnezeul nostru, vgzind lumea c. bolngviia / Cu patimile necredintii

15 sg" umfla ca o rana cu irWlciunile cle lume0i spre

ndciunea idolilor, au socotit cu multe feliuri de mijloace

0 au purtat de grij. pentru mintuirea oamenilor 0 a neamului omenesc, de vrme ce acesta iaste lucrul cel
al bungtatii lui, a mintui pre omul din miinile vrijmaplui
20 i a-1 aduce la frumustia cea dintli 0 la vredniciia de la
car au cgzut pentru pgcatul neascultgrii al strgrao0ilui

Adam 0 nu trimite ploae de foc spre ingrozirea lumii,

nici porn4te marea ca o oaste impotriva pgmintului,
nici inarmeazg puterile stihiilor impotriva necredintii, ci
25 numai o supune cu blind4te 1 Cu rninuni 0 o trage spre
Cudinsul faceri de bine 0 cu cuvinte cereti o preface

1 Aceasa didahie au f5.cut Aposatul vadica Anthim chid s-au 0.7at mitropolit
Ungrovlahiei C// 2 /ipsefte C // 3 atunce C // 5 legea C //6 ci C / pipiri C // 8 purunci
A // 9 si In oarecare zi C / Upsepte i hrinitoare C 1114 necredintei C // 17 lipseFte

oamenilor si a C // 18 dintliu C // 20 a le aduce C // 20 frumusetea, C // 25 Cu

blIndete, cu minuni C //

I In ed. Erbiceanu, ca i In editiile Iorga gi P. V. Hanev vindtori. Citatul, inat din EMI.
gkelia de la Malei, IV, 19 este: Veniti dupa mine fi va voiu face pe voi pescani de mein...
Biblia, ed. 1938.

www.dacoromanica.ro

s.' se mute de pre dinsa patimile cle sufletesti, ce s

umfla ca o ran otrvit.

f. 3

vrind Dumnezeu cuvintul ca s se arate in lume mai

nainte, pin a nu s intrupa si a s face om, au trimis in
5 lume proroci s propoveduiasd la oameni venirea lui cea
infltsat. i pentru aceasta n-au ales imprati i crai, s.
fad. / proroci; n-au luat filosofi i ritori, s trimit propoveduitori venirii lui; n-au pogorit din ceriu intunrece
multime de ingeri, ce are pe lingl dinsul, mii de mii nesocotiti i nenum.rat, ci au trimis oameni prosti si mai
virtos pstori de oi, ca pre Moisi, ca pre David, ca pre

i toatl multimea prorocilor, prin mijlocul a

drora au sminat buna-credint, nu in toat lumea, ci
numai la un neam, la jidovi, carii lcuia intr-o parte a
Samuil

15 pmintului, in Iudeia.
Dad.' de vrme ce Dumnezeu va pre toti oamenii s5.-i
mintuiasc si la cunostinta adevrului s vie, c'ci aceasta
iaste mare ste la Dumnezeu a pofti si a iubi s se mintuiasd oamenii, pentru aceasta nu s odihniia Dumnezeu
20 s fie numai la jidovi buna-credinta i clelalte limbi s
fie lipsite de darul lui. Pentru aceasta au vrut s. rsar
lumina dumnezeirii lui in toat lumea: i viind implinirea vremii, dup cum zice fericitul Pavel, vrut-au Dumne-

zeu s vie Fiiul lui, s se nasc din muiare, si se fad

f. 31,

25 supt lge, ca pre cei / de supt lge

rscumpere; s-au
fcut om din Nsctoarea de Dumnezeu i pururea fecioar.
Mariia, au petrecut in lume impreun cu oamenii i vrind
s tragl limbile la cunostinta dumnezeirii lui i s5.-i invte
lucruri preaslvite i porund noao i viiat. cereasc,
30 cerca O. afle slugi acestor porunci; i n-au c.utat ceft,
nu s-au uitat la multime de oameni, nu s-au socotit slujba
imp'ratilor, s-au scirbit de putria avutiei, au urit biruinta ritorilor, nu i-au trebuit limbile filosofilor, nu s-au
slujit cu arme, dupl cum e obiciul ostasilor, nici cu alte
35 mestersuguri asmenea acestora, pentru ca s nu aib
putre nimenea din cei necredinciosi s zic c au tras
la sine Hristos multimea cu unele ca acstea, ci numai s-au
slujit iar cu mijlocul cu 'carele au ales pre proroci. Si ce

1 s sl mute C // 6 infltisat5. C //9 pA lingA C /10 nenumArati C // 13

toate A // 16 dar C // 18 pohti C // 24 a sl nasa C /muere C/sA sfacC//30
cetAti C // 31 nu s-au socotit] n-au socotit C // 32 puterea avutii C // 33 nu
s-au slujit] n-au slujit C // 35 mestesuguri C // 37 unile C // 38 iar C / pe proroci C//

www.dacoromanica.ro

face? Au luat iar propoveduitori Evangheliei nu pIstori,

ca pre proroci, ci piscari, i vintori de p5te i i-au trimis
s: propoveduiasc lumii bunavestire 5i le incredinteaz

In minile lor i in limbile doftoriia lumii,

5 Veniti dup5. mine 5i voiu face pre voi pscari de oameni./

i. 4

Incetati de a v trudi deasupra mrii cei neinsufletite.

Mutati pentru dragostea mea me5ter5ugul cel pscresc

pre pmint. Acolea pre dinsul trimitet i v intindet

mrejile. Vinat pentru mine vinatul credintii. Venit dupg

lo mine. Urrnati-mi mie, ucinicii miei i invTtorii lumii.
Lucrati pentru dragostea mea me5ter5ugul vostru, pentru
ceriuri.

VArsat iaste ca apa mrii pre pmint inchindciuroa

idoleasc. Zidirea iaste acoperit cu norul a multi dumneIs zei. Adincul necredintii ineac toati lumea; oamenii s.
cufund de valurile drce5ti. Lumea pute de imputiciunea
singiurilor i s stric cu jirtvele cle strickioase. Voiu
pune asupra lor ispravnici 5.1 doftori, pre voi, pre piscari.

Patima aceasta chiiam me5ter5ugu1 vostru. S slujim

20 cu iarb mintuitoare zidirea ce iaste in nevoi; veniti
dupg mine".

lard ei, lsnd mrejile, mrser dup clinsul. intr-un

f. 4

gind era ceata ucinicilor cu pohta stpinului; i ca ni5te /

oameni drepti i pro5ti de rlotate n-au viclenit in mintea
25 lor, nici y-au prepus in mima lor de acea chiemare ; ci ca
ni5te oameni blinzi .1 fr'de rutate au mers dupd
ca hierul dup piatra magnitului i ca prul dup chihribariul cel curat. Si cu putria mintuitoriului Hristos au
ru5inat pre cei ce i-au vzut i ca pe ni5te pe5ti, cu mreaja
30 bogosloviei au prins multimea 5i au vinat auzurile noroadelor 5i au induplecat inimile tiranilor i sufletele impratilor le-au supus ; 5i au fcut o izbind5. 5i o biruint atita de

frumoas, cit n-au putut-o face toate imprtflle lumii.

Oameni gr'de arme 5i nedechisit de ale o5tirii, sraci de
35 avutie, pro5ti de invttur, slabi de post, blinzi pentru
nerutat au inltat nu steaguri de oaste, ci numai crucea,

1 iar C / propoveduitorii C / Evatrghelii C // 2 pre] IA C / pescan i C // 4

dupd limbile ad. lor C // 7 mestesugul C // 8 trimiteti C / Intindeti C // 9

Vinati C / Veniti C / dupe B, C //10 ucenicii C // 11 ruestesugul C // 14 cu norul]

de norul C // 17 jArtvele B, C /19 chiam5. rnestesugul C // 22 iar C // 23 ucenicilor

C f/24 rlutate C // 25 chemare C // 27 herul C // 28 chihribarul B, C/ puterea

C / mintoitoriului B// 29 pe] pre C/ mreaja bogosloviei] mreaja dumnezeiascl C//

31 sufletile C // 34 nedichisiti C //
5

www.dacoromanica.ro

semnul pcii, propoveduind, nu cu sunet de tobe si de

surle, ci numai cu neputincioas limbl si neinvtat, pe
Hristos si credinta si fulgerund, nu zic, cu fulgerile sabiilor,

L5

celor ascutite, ci numai cu strIlucirile unei vieti / bune,

5 neumplind pmintul de osti, nici s acopere marea de
cornii cu vtrile, ci numai fr'de rane, fr'de singe,
far'de vt5mare, cala si supune toat5. pAgingtatea, biruiesc iadul, sting indla'ciunea, izgonesc minciuna, intind
numele lui Hristos si credinta, cit iaste intins pmintul

io si lumea.
Pentru acia dar nu iaste minune, iubitii miei asculttori 0 cinstit si de bun neam bojar, de m-au rinduit si
pre mine Dumnezeu si m-au pus, om mic fiind si smerit,
pStor rnic, la micI turm., la dumneavoastr, pre carii eu
15 nu va am, nici v tiu turm mid., ci mare si inalt; mare

pentru buna inchinciun 0 dreapta credint car o

pzit curat.' 0 nespurcat, fiind incungiurati 0 ingrditi

intre botarge celor striini de fel si impresurati de atita
nevoi [ce yin] 0 scirbe ce vin totdeauna, neincetat, de la
20 cei ce sflpinesc p'mintul acesta, inalt pentru buna ascultare si supunrea car artati de-a pururea cgtr besric
si cltr5. arhiereu. /
f. 5v

De vrme ce acste doao intemeiazI si intresc besrica,

credirita la Dumnezeu si buna ascultare la bisric5. si

25 mcar cl eu am fost mai mic si mai netrbnic decit toti,
precum au fost si David mai mic intre frati in casa ttinesbiu, darg Dumnezeu n-au cutat la micsorarea si netreb-

niciia mea, nu s-au uitat la srciia mea si streinatatea

mea, n-au socotit prostiia 0 nestiinta mea, ci au cutat
30 la bogtiia si noianul bunttii sale si au acoperit de atr
eameni toate spurcciunile si frdelegile mle, carele
Sint mai multe decit perii capului mieu si decit nsipul
mrii 0 m-au inltat, nevrdnic fiind, la aceast. stepera
0 mare vrednicie a arhieriei. Si m-au trimis la dumnea35 voastr. s5. VI fiiu pstor, printe sufletesc, rugtor earl
Dumnezeu pentru buna sntatea si spseniia dumneaI sunete C // 3 fulgerind C // 4 unii C // 6 vetrele C // 11 pentru aceia dar

C //12 cinstiti C / boeri C /116 pentru buna inchinAciun] pentru InchinAciune C /

dreaptS. C 1/17 pAziti C / lncugiurati A 1118 streini C / feliu C / atitea C //
19 nevoi 0 scIrbe de vin C // 21 care C / bisricl C // 23 bisrica C /124 besrica

C // 26 In] 0 In C //27 dar C // 28 arlciia mea 0 streinMatea mea] sArIciia ai

la streinAtatea mea C / striiratatea B // 31 care C // 32 nesipul C // 33 Inaltat]
InvItat A // 34 ashiereii C //35 fiu C // 36 lipsegie buna Cll

www.dacoromanica.ro

f. 6

voastr i a cinstitelor dumneavoastrg case purtgtori de

grij. la cle ce ar fi spre folosul mintuintii i s vg fiiu de
mingiiare la scirbele robiei cei vavilonqti a lumii
ca Ieremiia norodului lui Dumnezeu i ca Iosif, al unsprg5 zcilea fecior al patriarhului Iacov / egiptnilor;

preun: cu dumneavoastrg s pgtimesc la toate cite va

aduce ceasul i vrmia, pentru care lucru am datorie sg
priveghiez cu osirdie i fgede lne, zioa i noaptea i in
tot ceasul, pentru folosul i spiseniia tuturor de ol*e,

10 invtindu-v5. .1 indreptindu-vg cu frica lui Dumnezeu,

pre calea cea dreaptg.
Si dumneavoasteg incg aveti datorie, cle ce vet cunoate c v. Inv't, fgr'de ftrie i flede vicleug, vg
indemn s: le priirni i s le facet, pentru folosul cel
15 sufletesc al dumneavoastr i s vg supuneti ascultgrii,
c acea ascultare ce o faceti mie, o facet lui Hristos. C1
zice la 10 capete ale Lucgi: Cel ce ascultg pre voi, pre
mine ascult i cel ce s leapgdg de voi s: leapgd: de mine
cel ce s leapd de mine, s: leapld de cel [cel] ce
20 m-au trirnis pre mine". Aijderea zice i fericitul Pavel,
la 13 capete c'ltr: ovrei: Fratilor, plecati-vg povAtuitorilor voWi i v, cuceriti lor, C ei priveghiiaz pentru

sufletele voastre cum ar fi sg dea cuvint ca cu bucurie

aceasta s facg, iar nu suspinind, cg nu iaste de folos voao

25 aceasta". /
f. 6"
Si m rog bungatii lui i iubirii sale de oameni sg-mi

luminze mintea ca sg poci propovedui cuvintul adev-

rului i sg-mi intgreascg mima intru frica lui, ca s pociu

pgstori cuvintgtoarea turma lui cea aleas., car o au

30 rgscumprat, cu preascump singele s.u, din mina vrgjmaului,

...

dupg cum adevereazg Petru apostolul zicind:

Stiind cg nu cu <lucruri> putrede, cu argint sau cu

aur v-ati rscumpgrat din cea dqart viiat: a voastrg, ce
era datg de la pgrinti, ci cu cinstit singe ca a unui miel
35 fr'de prihang i nespurcat Hristos".

1 cinstitelor caselor dumneavoastrg C / lipseFte case A / purt5.tor C

fin C /3 mIng&ere C // 5 unsprezecilea C / patriiarhului C // 7 vremea C // 12
yeti C // 14 priimiti C / faceti C 1/16 faceti 2 C //18-20 cel ce s leap5.d1 de
voi, s5.1eapld5. de mine si cel ce a leapgd5. de mine s leap5.d de cel ce m-au
trimis] cel ce s leapadi de voi sl leapk1 de cel ce m-au trimis C // 23 sufletile
C / bucuriia C //

www.dacoromanica.ro

lar Dumnezeul cel mare si inalt, carele iaste inchinat

de toate fpturile, izvorul preaintelepciunii, adincul cel

neurmat al burattii intru adevkat si adincimea cea

nehotrit a bunii indurari, insusi ca un sapin si iubitoriu

5 de oameni, s trimit. darul Duhului Sfint pre cinstit si
cel ce Dumnezeu incununat cap al prealuminatului domnului si al nostru de obste de mult bine ackor, Io Costandin Basarab voevod si s5.-1 blagosloveascI dintru
inltimea lcasului slu, ca pe Avraam, inmultindu-i
io semintiia din neam in neam si s-1 pizeasc cu intreag
sntate si cu lira pace, pin la adinci bkrinte la / preaf. 7
inltat scaunul mrii-sale, dimpreung cu toat luminat
casa mriei-sale. Mina cea tare si putrnica si bratul cel
inalt al preainltatului Dumnezeu s supue pre toti
15 vrjmasii cei v.zuti si nevbizut podnojie picioarilor mrii-

sale ; si s.. v intreasc si pe dumneavoastr, de la mic

ping la mare, impreun cu toti ai dumneavoastr, intru

credinta cea bun si dreapt, intru cunostinta adevrului

f. 7v

si intru ndjdea vietii cei de vci, car iaste fgduit. de

20 nemincinosul Dumnezeu mai nainte de vrmile vcilor,
alesilor .lui si s v povtuiasa la tot lucrul cel bun si de
folos, spre plcrea lui, ferindu-v in toat vrmia si in
tot ceasul si in tot locul, de viclesugurile diiavolului s
v ingildeasc6 cu sfintii ingerii si si sa v inarrnze cu
25 arma drepttii si s.' v druiasel pacea lui cea ce covirsaste toat mintea, ca s petrcet viiat cinstit si curat.,
cu pace si cu snkate ; s pizeasca inimile voastre si &duffle voastre in Hristos Iisus, dup cum zice Pavel, ca s
facet cite sint adevrate, cite sint cinstite, cite sint drpte,/
30 cite gilt curate, cite sint iubite, cite sint cu nume si ludate, cu rugciunile si cu blagosloveniia preasfintitilor
arhierei 0 intru Hristos iubit frat si de-a tocma slujitori.
dup petrecaniia vietii acestiia s' ne invredniceasc pre
noi [pre noi] pre tot Dumnezeul cel milostiv la impartiia
35 ceriului, ca s auzim fiestecarele din noi glasul acela:
Slugl bura si credincioas, preste putin ai fost credincios
pre mai multe te voiu pune. Intr intru bucuriia Domnului". /

4 iubitor C // 9 pre Avraam C // 13 mArii-sale C // 15 nev5.zuti C // 18 cunostiinta B //19 vietii] vetii A // 22 vremea C // 26 petreceti C / cinstit C // 29 faceti
C // 32 iubiti frati C / de-a tocma] lntocma C // 34 toti C / milostivul Dumnezen
C // 37 pre] peste C // 38 Doranului] Domnului ti.0 C //
8

www.dacoromanica.ro

f. 8

LUNA LUI AVGUST, 6.

CAZANIE LA PREOBRAJENIIA DOMNULUI

Luat-au Iisus pre Petru si pre Iacov si pre Ioann,

fratele lui i i-au suit pre dinsii intr-un munte 'Malt deosebi

5i s-au schimbat fata inaintea lor".

Cuvintele acdstea grit ale sfintei Evanghelii, dintru

carele avem s5 Intelegem de preaslvita schimbarea ftii a

domnului nostru Iisus Hristos, ce s-au D.:cut In muntele

Thavorului. Ca vrind ca sd. arate nadrirea sa ucenicilor

lo sdii noao, mai nainte cu putine/, zice Evanghelia cum cd.
umblind Iisus In p.rtile Chesariei lui Filip, intreba pre
ucenicii si zicind: Cine imi zic mie oamenii a fi?" Lar
Petru aposto/ul din descoperirea pdrintelui ceresc dintre

toate clelalte vorbe ale ucenicilor i-au zis cum a iaste

15 fiiul lui Dumnezeu celui viu i cu acest mijloc descoperind

tuturor mdrirea sa cea mare, ocara patimii sale ucenicilor

si celor intriti Intru aceastd credintd o au ardtat zicind

f. 8

c i s cade lui a mrge In Ierusalim i multe / a pti

de da> bdtrini si de la arhierei si de <la> cdrturari si a

20 s omori si a treia zi a inviia din morti.

Care cuvinte auzindu-le Petru i fiind hied cu cono-

tinta trupeasc i necunoscind mrirea ce era sd vie

dintru ocara patimilor, s-au nevoit ca s intoarcl pre
Domnul de la acest gind, zicind: Departe de tine, Doamne,

25 s nu-t fie tie acestia". Ca'ruia Domnul Ii zise: Du-te

denapoia mea, satano. Sminteal-mi esti, cd nu gindesti

cle ce grit ale lui Dumnezeu, ci cle omenesti". Cu care

cuvinte dojdniia Domnul gindul cei trupesc ce era inrdcinat cu gresala pdcatului celui de obste, In mintea came30 nilor i zice cum cd-i iaste sminteal, nu ca doard ar pdti
el sminteal ci pentru c cu acle cuvinte 11 opriia pre el
Petru de la lucrarea mintuirii noastre, dintru care cuvinte
putem cunoaste dragostea cea fierbinte a lui Dumnezeu

care are cdtr neamul omenesc, e pentru fierbinteala

35 dragostei acestiia s-au schimbat fata inaintea ucenicilor,

intdreascd pre dinsii mai mult In credint
pentru ca

nu sd sminteascd vdzind pre dascdlul lor pdtimind pre cruce.

1-2 Cuv1nt In luna lui avgust 6, la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus
Hristos C // 3 loan C // 6 acestea C // 7 fetii C, fatii B // 8 ce au fAcut C /10
evanghelistul C //11 Chesarii C //19 de la] de C //20 moil] hotAri C 1/21 cunostiinti
B, cunostint5. C //25 acestea C / zice B /26 din napoia C / sminteal. Izth esti B /-

30 doar C // 31 acelea C /132 de la] de C // 35 dragostii C //

www.dacoromanica.ro

f. 9

Drept acia las astz de strlucste intru dinsul

lumina / ac6ia a mgririi, care lumin va strbiluci si in trupurile sfintilor lui, cind vor lua cununa cea desvirsit
a bucuriei lor, intru care luminl toat fptura omeneasc,

5 cea dinn afark atita s-au schimbat cit obrazul lui str-

luciia ca soarele i vesmintele lui era albe ca zpada. Iar

asminarea aceasta a obrazului cu soarele si a vesmintelor

cu zpada, nu doar pentru aceia s asmineaz cum c

nu ar fi stelucit obrazul lui cleat soarele, sau vesmintele
io lui nu ar fi fost mai albe decit zpada, ci pentru c1 aici,

in lume, nu avem noi alt nimic mai stflucitor 0 mai

luminat decit soarele sau mai alb decit zpada. C pentru

trupurile sfintilor insus Domnul zice la 13 capete ale lui
Mathei, c vor strluci ca soarele intru impgr'tiia prin15 telui lor (carii sint pre lingA Hristos ca niste stle) carii
iau lumina lor de la acest soare al drepttii, ca de asemenea-

ze Hristos pre lingl tot sfintii lui ca un soare pre ling

f. 9

stle, si de vor strluci sfinti ca soarele, cu cit mai virtos

va strluci soarile acesta al drept4ii. $i lumina aceasta,
20 ochii cei slabi ai ucenicilor nu-i smintiia, ci mai virtos, cu
o bucurie oarecar, / dumnezeiasc, Ii veseliia. $i nu
numai lumina aceasta strluciia in obrazul lui Hristos,
ce 0 o frumuste oarecar i podoab nespus s arata

infra dinsul, atita cit de s-ar aduna intr-un loc toata

25 frumostia i toat podoaba i cea pminteasa i cea

cereasa, nici intr-un chip n-ar putea ca s veseleasc

ochii i inimile celor ce ar privi spre dinsa, precum au vese-

lit lumina acia ochii ucenicilor lui Hristos.

$i aceast bucurie, preste fire a ucenicilor lui Hristos

30 nu din stflucirea luminii, ci mai mult din luminata
frumoste a mintuitoriului s fAcea, pentru care lucru
putem cunoaste buratatea i dragostea lui cea mare ea,
cu aceast mrire putea totdeauna s strluceasck iar el
din buna voia sa pentru noi au inchis razile strlucirii
35 sale, ca s." poat rbda durori amar pentru noi i pentru
1 ast5.zi C // 4 bucurii C // 6 soarile C // 7 aseminarea C / ca soarele B //8
nu doss C / asemineazi C//9 dupd lui ad. marginal maimult C // 11-12 mai luzainat vi mai strilucitor C 11 12 soarile C // 14 soasile C 1115 pi ling& C / care C
16 asemeneazi B, C 1117 pi ling5.
C toti C //18 soarilel C /123 ci i B, C/)
25 frumustia B, frumusetea C 11 26 ad. marginal : n-ar putea B II 27 inimile cebra

B // 29 ad. marginal : ?i aceasti bucurie, preste fire a ucenicilor lui Hristos

B II 31 frumusete B, C / mintuitorului C 1/ 34 bunk voe a sa C //
10

www.dacoromanica.ro

plcatele noastre, ca s poat5. face r5spltire mrirei cei

dumnezeesti.

Deci cine va fi acela carele va socoti acstia si nu s va

aprinde cu totul de dragostia mintuitoriului acestuia?

5i cine nu s: va minuna de putrea lui cea nespus care

f. 10

totdeauna ar fi putut ca s strluceasc51 cu aceast mlrire? i cine nu va / iubi o buntate ca aceasta, pentru care
(o, inmune!) au gonit de la sine o mArire ca aceasta, ca s
poat svirsi mintuirea noastr? C5, mai mare minune au
10 fost a inchide o mrire ca aceasta, strllucitoare, decit
a str5.1uci cu dinsa de-a pururea. $i nu numai singurg
mrirea lui Hristos veseliia ochii ucenicilor, ce si a lui Moisi
a lui lije, carii, impreun. cu Domnul s: artase a fi cuprinsi

de lumina si de mrirea acia. C precum nu era slobod

15 inaintea impratului Artaxerx a infra cineva imbrcat
In sac, asa cum s-au cuvenit nici inaintea impratului
clui vecinic a sta slugile lui, fr numai a fi imbrcat
In lumin: i in strlucire; c acestia era din toti parintii
legii vechi mai ales si mai mari ; c unul era nomothetis,
20 aded puitoriu de lge, iar: ce/a/alt era zilotis, adec
intritori acestii legi. Si pre acestea au vrut Domnul s:
se arate cu dinsul, pentru ca din lge si din prorod s ja
mrturisire omenirea lui.
f. 10v

Oare ce gull ar putea gri, ca s: adeverze cu ce bucurie

25 si veselie s-au umplut acei doi luminati proroci, cind pre
DOMnul i mintuitoriul lor, / de carele multe prorocise,
nu numai in trup, ci i in mrire si in stralucire imbrcat
1-au vlzut ? C de vrme ce s-au invrednicit acestea a-1
vedea i a-1 auzi pre domnul Iisus, de care ei de mult
30 doriia ca s-1 vad. si nu numai ei ce si toate neamurile,cu
ce gur va putea nestine s griasd cu adevrat bucuriia
lor si mai virtos c dintr-atitea printi i proroci ai legii
vechi, numai ei s-au invrednicit a vedea o narire ca aceas-

ta? Si de s-au bucurat Simeon btrinul atita, vzind

35 pre mintuitoriul Hristos, numai in scutece miscind, cit

moartea care alt lucru mai groaznic nu poate fi, cu ochii
vseli o priviia, dar acestea carii pre acestas domn intru
1 plca.tile C / mririi C // 3 acestea C // 4 dragostea C // 5 cea nespus5.] cea
mare si nespus5. C // 11 pururea C // 12 ce] ci C // 13 coprinsi C // 14 de mArirea
de lumina aceia C 1117 tinbacati C /118 acestia] acesta A // 19 lgii C / mai
alesi si mai maxi C j Cu itere grece,sti nomothetis C // 20 puitor C fiar
C // 21 Inaritori] r1vnitor C / acestia B, C // 23 mIrturisirea C // 27 ce si] ci i B,

C //32 dintr-atitia B // 33 ad. ulterior a vedea B // 36 ochi veseli C //37 dar

C / acestia B //

11

www.dacoromanica.ro

mrire strlucind 1-au vlzut, ce vor fi fcut i cu ce bucurie s vor fi bucurat i cu ce veselie s vor fi veselit?

sufletele aclia care era inchise in sinul lui Avraam,

intorcindu-se Moisi i spuindu-le lor clia ce au vzut,

5 cunoscindul ei a fi aproape zioa mintuirii 0 a rscump-

frii lor, cu ce dragoste vor fi Weptat?

Iar de vrme ce ac4tia toate sint puse peste intel-

f. 11

ger, cu o tcre oarecar, blind i cu o dragoste, cu credint trebue s le cinstim i s le mdrim. / Cuvios i tre10 buincios lucru socotesc a fi, ca s tim la aceast preaslvit m5rire, aceti luminat proroci, ce cuvinte vor fi vorbit cu Domnul? C in5ltimea ftelor, inltat lucru, oarece
intreba i veseliia m5ririi, vsel oarece i frumos lucru
poftlia. C5. aa vedem c s5. face 0 la msele i osptele
15 celor mari, c sint toate voioase i vsele, mincdrile, buturile, vorbele, jocurile i cintrile: nimic nu iaste de jale

sau de intrisaciune, ci toate de bucurie 0 de desftare.

Cine iaste, dar, acela acum, carele s poat spune
mgrirea zilii acetiia, desvir0t i precum s cade? Cd.
20 tot ce au fost mai slavit In lgia vche 0 in cea noao, in
ceriu 0 pre p5mint, la ar5.tare a e0t, cci acolo au fost

mai marii prorocilor, ai legii vechi 0 mai marii apostolilor

ai legii noao ; din ceriu sfinta troit5. s-au v5.dit si de pre

pdmint preasfinta omenire a lui Hristos s-au artat. Si

25 la aceast veselie, mare 0 preaslvit5., mai mult decit
trei apostoli, carii au fost mai iubit, n-au fost chemati.
S vedem dar

i vorba cea de veselie ce au fost. Vorbiia,

zice Luca, la 9 capete pentru patimile Domnului, carele

era s se implineasc5. in Ierusalim; adec5. / vorbia
f. ny
30 pentru patime, pentru moarte, pentru ingropare, pentru
cruce, pentru legturi, pentru scuipri, pentru palme,
pentru oc5.ri i pentru btile, carele era ca s le implineased In Ierusalim. Deci, dar, au acestia stilt cuvintele
cle mari 0 de veselie, carele s cuveniia s se griascl
35 la o veselie ca aceasta? Acest fel de vorb era s se amstece la o bucurie ca aceasta?
Tocma aceasta iaste, c5.' nu trebuie socotit aceast
vorb, dup socoteala lui Petru, pdmint4te, ci dupg soco3 snfletile acelea C // 4 celea C // 5 cunoscIndu-si B, cunoscfndu-si C // 7
iar C / acestea C // 11 luminati C / prooroci C // 12 ftilor B, C // 13 veseli C /14 pohtiia C / msile C / osptile B, ospetile C //18 dar C // 21 au eit B, C /122
proorocilor C // 26 iubit C // 27 dar C // 29 adia. C // 31 scuipiri C // 33 dar C /
acestea C //34 sa se] s C //35 Acest] acel C / vorbe C //36 amestice C //38 socotea Bll

12

www.dacoromanica.ro

teala lui Hristos, care au urit cle pmintesti inaintea

cAruia nimic mai vrdnic nu era declt pentru mrirea
lui a rbda patemi s'i ocgri; ea' mai marele judectoriul
lumii, Dumnezeu, pentru ca s slobozeascA neamul orne-

s nesc, din robiia diavolului, acest pret de rscumprare

mai virtos au pohtit de la rscumprtoriul neamului
omenesc, ca s se jrtveasc el pentru om, cu moarte
amar si plin de ocri, care dar si j5xtv atit au fost de

iubit inaintea lui, cit pentru aceast jrtvI au ertat

io toate gresalele din tot vcii cei trecuti s'i usile ceriului,

cle pin atunce incuiate celor rscump'5rat, le-au deschis

si lumea au intors-o intru mila sa cea vche. C mai mult
1-au imblinzit si 1-au milostivit aceastI jrtv5. / singur5.,
decit precum 11 miniiase r5uttile si f5rlegile tuturor oame-

f. 12

15 nilor dintru care putem cunoaste si putem inteleg c

vorba aceasta au fost foarte vrdnic unii mriri ca acia.

C cei lucru iaste mai iubit robului, decit slobozirea lui?
ce iaste mai drag streinului, decit intoarcerea la mosiia
sa?

20

Mind, drept acia, instreinati Moisi si Ilie de atita

vrme de mosiia lor de care foarte dona, ce ar fi putut
gr'i mai cu dragoste si mai cu dulceat, decit pentru
moartea preotului acestui mare, pentru care moarte s

da streinilor intoarcere la mosiia lor? Asisderea si Domnul,

25 ce fl de vorb ar fi avut mai iubitl, decist vorba raintuirii
si a rscump5xrii lumii? C'51 atita doriia de p5.harul acesta
a-1 bea, cit acea putin vrme ce mai era s treac pin a-1
bea, 11 prea cl sint mii de ani. Uzi cu stia acestui phar

s lucra Mintuirea sufletelor omenesti, rscumprarea

30 lumii, stricarea puterii diavolului, inmultirea credintii,
ert5.ciunea pcatelor si slobozirea sufletelor. i atita s
bucura de acstia cit in locul bucuriei ce era inaintea lui,

rbda crucea de-1 munciia s'i btile de-1 cdzniia si spinii

de-1 incrunta si durorile sufletului de-1 chinuia, de care

f. 12Y 35 chinuri / asuda sudorile die crunte, negindind nimica

3 patimi B, C / marile B, C / C dupd marile ad. amar C II 6 ascumprtoru1

C 1/ 8 amar] ornar B / clear& B, C // 9 dupd lui ad. Dumnezeu C /10

gresalile C / toti C // 11 Incuete C / rlscumprati C //12 1ntors C / cea
vche] cea bogat si veche C 1114 miniese C // 18 striinului B // 24 tntoarcerea
B /127-28 ad. marginal cit acea putin, vrme cei mai era ca a treac5. pin
a-1 bea B // 28 setea C // 32 acestea C / bucurii C // 33 bitlile de-1 c.azniia] btliria
cea multi de-1 czniia B / cznea C //34 de 11 1ncrunta C // 35 sudorile durorile C/

nimic B//

13

www.dacoromanica.ro

de ru0ne. C51 de au prut lui Iacov putin 7 ani a s/uji

pentru Rahila, logodnica lui, de dragostea ce avea dtr
dinsa, dar unui iubitoriu mare ca acesta, cum nu i-ar

fi prut putine muncile i caznele, cu care iubita lui logod-

5 nic o riscumpra 0 o cuatiia pre dinsa cu scldarea

nepretuitului slu singe i foarte frumoad., fa:ride nici o
hu1 i intinciune o fkea.

Drept acia nu i-au putut fi mai iubit 0 mai dulce cleat

a vorbi de lucrul acela, de carele el mult inseta. Cunoasc,

io dar5., acum fietecarele dintru noi pohta cea nespus,

bunatatea cea negrit, mila cea bogat i dragostea cea
deslvir0t a iubitoriului de oameni Dumnezeu, cu cit

f. 13

ste au priimit (nu pentru sine, ci pentru noi, viermii cei

lepdat) atitea ostenle, duran, patime i moarte.
Dar noi, acum, caci s nu priimim pentru dragostea
15
lui i pentru binele ce ne-au fcut vreo scirbk macar &it
de mid? Ls vorbindu-se acstia i gaindu-se Moisi
Ilie ca s.. se duck iar5. Petru ca s nu s lipseasd de o
frumoste 0 de o dulceat strlucitoare ca aceasta, zise:
20 Doamne, bine iaste noao a fi aici ; de vei vrea, / s facem
trei colibi, tie una 0 lui Moisi una 0 una lui Ilie", netiind
ce zice; d nici un lucru lumesc
aducea aminte, nici
de mincare, nici de buturk nici de viiat, nici de moarte,

ci toate lucrurile, ind 0 de sine uitindul fiind ca 0 un

25 beat de dragostea acei frumoseti, numai de aceia inseta,

numai aceia poftiia i numai intru aceia a petrce de
pururea s. nevoia. Iar inc5.0 luind seama vorbei i poftei
lui Petru o gram s" fie supus voii dumnezeeti ; el au

zis: de vei vrea, s facem aici trei colibi, adec de vei

30 nr.vi.

Dup aceasta zice: CA nc grIind el, iat nor luminat

umbri pre ei i iat glas din nor grind: Acesta iaste
fiiul mieu cel iubit, intru carele bine am voit, pre acesta-1
ascultat. i tot cela ce poftet ca s plad mie, prin

1 de i-an pirut C 112 dragostia B //3 dar C / iubitor B, C // 4 caznile

=mile C / muncile] minciunile B // 5 logodnici B, C] logodni A // 10 dar C /
fiestecare C // 11 bunitatia B /114 lepidati C / atita osteneall C// 15 dar C /
dragostia B /16 lipseffe mficar C //17 acestea C // l8s si dud, C / iar C/ si nu
se lipseasci B // 19 frumuste B, frumusete C / zice B // 20 a fi noao aici C // 21
si una lui Me] i lui Ilie alta C // 22 nu-si aducea C // 24 uitIndu-si C //25
dragostia B / frurnuseti B. C /1 26 pohtiia C / Intr-aceia C j/27 lar C / Incis B, C /

vorbii C / pohtii C // 29 aicea C / adic C // 31 Inca el griind C // 33 pre

acesta ascultati C /1 34 pohteste C / pren B //

14

www.dacoromanica.ro

credint, 0 prin dragoste s fie una cu dinsul; c asa, cu

dinsul si printr-insul sg fie plAcut mie. $i pre acesta ascultat, c'g' va deschide voao cale de mintuire 0 cu crucea va
face voao scarg spre impgrgtia ceriului. Pre acesta ascultat

5 a el iaste calea 0 viata 0 dreptatea, el iaste cuvintul

mieu si incelepciunea mea; pre dinsul, drept aceia, ascultati, par& nu pre lume, nici inOlciunile arpelui celui
de demult, nici indgmnurile trupului, nici cuvintele fari-

f. 13'

seului, socotind strglucirea si mgrirea luminii care era

io intru dinsul si in Moisi si in Ifie si alte minuni, toate cite
at vgzut in loc de mgrturie ".
$i iargs zice cl, auzind ucenicii, cgzurg pre fata lor si s
temur. foarte. De au adus cuvintul acest dulce 0 mingiitoriu al lui Dumnezeu atita fricg, darg groaza judecgto15 riului ce va face? De ingrozste aa indemnarea a tinea
lgia, darg cind va lua seama pentni lenevire celor ce n-au
implinit lgia ce va lucra? $i oare pentru ce la o veselie
ca aceasta, intru care vrea sg arate Domnul mgrirea si
frumostia sa, au adus ucenicilor slit frica aceasta? Cu
20 adevgrat nu iaste alta fled numai ca sg ne invte pre noi
acia ce iaste scris la al doilea Psalom: Slujit Domnului
Cu fricg 0 vg bucurati lui Cu cutremur". Cg sg cuvine
omului a s bucura de o bungtate mare si a s tme si a
sg cutremura de o mgrire mare.
25

f. 14

Cuviindu-se, drept acia acstia amindoao lui Dumnezeu

de-a pururea intni toate laudele 0 mgririle lui, trebuiaste

sg le avem si s crem ajutoriul si mila lui / cea bogatg'.
Cg Mir de mila lui nimic spre mintuirea sufletelor noastre
nu vom putea face; cl insus cu nemincioasa gura lui zice:

30 Fgrg de mine nimic nu putet s. facet". $i de vrme ce

fgr. dinsul nu putem nimica, iarg lui trebuie sg-i zicem
cu cIldurg, dintru adincul inimii, sg ne miluiascg dupg
marea mila sa 0 dup multimea indurgrilor sale si s ne
descopere ochii sufletului si ai trupului, ca sg putem
35 pricpe minunile sale; s scoat din trupurile noastre,
2 ascultati B, C // 4 ascultati B, C // 5 viiat5. B / dreptate B // 6 lntelepciunea
B, C //7 iar C // 8 Indlmnarile trupului] Indemn5.rile sufletului B / Indemn.1.rile C // 9 ci socotind B // 10 si Moisi si Ilie B // 19 frumustia B, frumusetea C /21 Psalm C / slujiti C // 25 cuviindu-s6. C / acestea C // 26 laudile C / trebueste
C // 27 sale avem] s5. le vedem B 1 ajutorul C f i 28 fgede mila B, C // 29 neminci-

noasa B, C // 30 flede mine C / mi putet face nimic C // 31 de vreme ce fIrl

dinsul] de vrea ce flra de diesel B // 34 ad. marginal dAscopere C //

15

www.dacoromanica.ro

cste de carne, inimile cle de piatr i sg ne dea inim de

trup ca s ne tmem de dinsul i s ne ruim de poruncile

lui. SA ne luminze inimile noastre ca 0 ale apostolilor,

s ne intAreascg de punlrea asupra vrgjmailor notri

celor v5.zuti i nevAzuti, s ne indreptze pre calea porunci-

lor sale 0 s ne dea sfirit bun, ca de pururea s fie mArit

proslvit In vcii vcilor. Amin. /
CAZANIE LA ADORMIREA PREASFINTEI NASC,A.TOAREI DE
DUMNEZEU

f. 14v

lo

Pohta i dragostea ce vaz la aceast cinstitg i sfint

adunare m'A' indeamn i netiind a vorbi, mcar c vorba

mea nu iaste vrdnic niciodat ca sl indulceasc Cu vreun

mijloc auzirile asculttorilor, iar filed domnul Hristos,

carele au s'turat cu 5 plini 5.000 de suflete 0 au indreptat
15 sArciia i neputinta ucenicilor lui cu bogAtiia darului
slu, acela i inaintea dragostei voastre, prin mijlocul
vorbelor mle cle neritoricite va intinde mas duhovniceasc.

De multe ori au stAtut In socoteala mea, ca doael a

20 putea afla ceva nou s.' zic intru cinstea 0 lauda preasfintei NAscAtoarei de Dumnezeu i pururea fecioarei Mariei,
darA n-am putut afla nimica. Nu doarg c nu slut cuvinte

multe 0 de multe feliuri de vorbe a s grAi intru lauda

m'firei ei, ci pentru eft' fiind mintea mea turburatA de
25 norul netiintii 0. mai virtos intunecatg de socoteala

f. 15

dumnezeetilor / i prealuminatelor ei daruri, Im infruntez

i-mi ticloesc nevredniciia i netiinta invitlturii mle.
CA de vrme ce cei invlati i pedepsit intru bungtgt stau
de s mirk' de mArirea ei, darl eu, cel neinvAtat 0. departe

30 de toate bunttile, ce voiu face?

Drept aceia dark imi caut i fr'de voia mea a conteni
de a mai iscodi s aflu inAltimea fecioriei ei, intru car
acu anevoe s5. sue &dunk omeneti i adincimea darurilor ei, carele nu s pot vedea lesne nici cu ochii 'ingereti,

2 rusiml rusinam B,C 114 de-a pururea B, C // 5 ad. margina/ s't nevIzuti B // 6
de-a pururea C // 8 Cuvint la Uspeniia Bogoroditii, la avgust 15 C /113 Iisus Hristos

B // 16 acelasi C / dragostii B, C / pren B //19 am stitut C / doar C // 21

fecioarii C // 22 dar C / doar C // 23 feliuri] feliri C // 24 miririi C // 27 tialogsc

C / nestita B //28 pedepsiti B, C / bunlati B, C // 29 dar C // 31 dar C // 34

lesne vedea C //
16

www.dacoromanica.ro

ci numai Cu acel titulu5 ce i s-au dat mai nainte de tot

vcii de la pgrintele cel fgrg de inceput 0 vcinicul Dumnezeu, prin mijlocul ingerului Gavriil. Acela 0 eu cu cucerie0 cu mult fric.11 voi zice, intru lauda 0 cinstea ei: Bucu5 rg-te cia ce eti pling de dar, Domnul e cu tine". C

mai mare 0 mai lgudat 0 mai cinstit tituhw decit acesta.

nu s-au dat din vci, nimgnui, nici sg va da ping in vci,
frg numai ei; ca au aflat har inaintea lui Dumnezeu, care
n-au aflat alta niciodat.', dupg cum i-au zis ingerul. Tal
lo de s. va 0 afla 0 vreun (periergos), adec prepuitoriu sg
zicg cum cg acste cuvinte, de nu cu acest mijloc, iar
f. l5v
intr-alt chip s-au zis / 0 la altii, precum s vde in multe
locuri ale sfintei Scrifituri, 6, intii la al patrulea cap al
Facerii zice pentru Avel: Cg cgutg Dumnezeu asupra lui
15 i asupra darurilor lui": pentru Enoh: $i fu, zice, bine
plgcut lui Dumnezeu 0 nu s, afla pentru cg' l-au mutat
pre dinsul" ; pentru Noe: C au aflat har inaintea domnului Dumnezeu 0.4 pgzi de potop"; pentru Avraam:
CA crezu, zice, pre Dumnezeu 0 i s.' socoti lui intru
20 dreptate 0-1 acut pgrinte a multe neamuri" ; pentru
Iosif : Cg era Domnul cu dinsul 0 vIrsg asuprg-i milg
04 dde lui har" ; pentru Moisi, c i-au zis: $i cuvn' tul
acesta carele ai zis tu ti-1 voiu face pentru ca ai aflat har
inaintea mea 0 te tiu decit pre toti"; pentru David c5.
25 i-au zis: Aflat-am om dup pofta inimii mle, pre fiul
lui Iese, carele va implini toate crerile mle".
Si pentru ca s'A nu mai lungesc cu vorba, tuturor prorocilor 0 tuturor sfintilor 0 celor mai nainte de lge 0
celor dupg lge E s-au zis cuvinte de bucurie, prin mijlo30 cul ingerilor 0 li s-au dat de la Dumnezeu dar 0. mill,
ins. acoperit.

f. 16

Iarg sfintei Fecioarei s-au dat cuvintul bucuriei ceii

adevgrate, care iaste mai presus decit toatg mintea, / in
slavg 0 in cinste mai veselitoare, co-vir0nd pre toti cu
35 darul 0 cu mila Bucurg-te cdia ce Wi pling de dar, Domnul e cu tine". $i nu numai pentru bucuriia aceasta ce

i s-au dat sg feric4te de toate neamurile, ce 0 pentru

1 acest B, acelag C / toti C // 2 flecle lnceput C / preavcinicul Dumnezeu

B // 4 voiu zice B, C / cinstia C// 7 nimeni B, nimunui C // 9 lar C // 10 fdrd paranteze C / adia. C / prepuitoriu] iscoditor C // 11 a cu acestea cuvinte C //15 0

pentru B // 20 ad. marginal a multe B // 22 0 dete C // 25 pohta C // 29 pren

B // 32 lar C / bucurii C / cei adevArate C // 34 to B //35 Obi& de dar] plin5. dar

B // 37 ci 0 B, C//

17

www.dacoromanica.ro

numele ei cel preacinstit ce i s-au dsuit, de s. num4te

Mariam. CI precum iaste numele Fiiului ei mai presus

decit toate numele, dupg cum zice fericitul Pavel: $i

i-au dlruit lui nume care iaste preste tot numele", ar. i
5 numele ei iaste preste tot numele, dup al lui Iisus.
$i precum intru numele lui Iisus s: pleac: tot genunchiul

celor cerqti 0 celor p5.'mintWi 0 celor de supt bezne, aa

iaste i la, mai cinstit: in cer decit heruvimii 0 mai s15.vit
fr de asminare decit serafimii i. pre pgmint mai inchi10 nat51 0 mai fericit ca o imp&rteas: a lumii, de tot credincio0i p5.'mintului 0 supt bezne mai strapic5. 0 mai
infricop.t asupra dracilor decit toti sfintii ; intru care
nume Mariam, dup a mea proast: socoteal, intelgem
cum c5: cuprinde in sine trei lucruri: una pentru c5: fiind
15 numele acesta de trei (silaves), adec5: de trei injug:ri,
s'a' intelge cum c au niscut o fat a sfintei trooite, pre
f. 16
Fiiul 0 cuvm" tul lui Dumnezeu ; / a dooa c are fiWecare
injugare cite 2 slove 0 s: intelge cle doao fin i ale lui
Hristos, adec cea dumnezeiasc5: 0 cea omeneasc5.; a
20 treia c5: sint 6 slove de toate intr-acest nume, cu carele
intelgem cle 6 taini mari 0 preste fire, adec blagov4tenia, nWerea, botezul, moartea pre cruce, inviiarea
0 iraltarea la ceriu. Cu blagov4tenia s-au descoperit taina

cea mai nainte de tot vcii ascuns51; cu nWerea s-au

25 impcat ceriul cu p5inin' tul, adecI Dumnezeu cu omul ;

cu botezul ne-am imbfcat cu haina nestric5.ciunii *, Cu
moartea ni s-au dat viata ; cu inviiarea ni s-au dat bucuriia
0 cu initarea la ceriu, 5:dria de-a dreapta lui Dumnezeu,

Taal.

30

A0jderea 0 in cuvintele cle de bucurie ce i-au zis Inge-

rul: Bucur5.-te ceia ce eti plina de dar, Domnul e cu

tine", iar intelgem numele preasfintei troite. C: in cuvintul ce zice: bucur-te, s.' intelge Fiiul, cl el iaste toat5.
bucuriia lumii; in cuvintul ce zice: plin de dar, s5.' inte35 lge Duhul Sfint, prin care sl dau toate darurile 0 in cuvin1 ad. marginal numele B // 3-4 intre paranteze $i. i-au d5,ruit ei nume care
iaste preste tot numele C // 4 lui] ei C // 6 fare C // 8 ceriu C // 9 f5.r. de as5mInare

C // 10 toti C // 14 cum c cuprinde] a coprinde C / pentru ca C// 15 trei] 3 C /

syllaves C / adic.5. C / trei 2] 3 B, C // 16 troite C //18 2] doao C/ cele 2 C /19 adic5.
C // 20 care B / 21 Intelegem toate cele C / adic5. C // 22 Invierea C // 23 cer B // 24

toti C // 25 adici C // 27 lnvierea C / lipsefle cu Inviiarea ni s-au dat bucuriia

B // 28 sciderea B, C /33 lipse,sta toat5. B // 34 plin B, C // 35 carile B, carele C / si

cuvIntul B // 35-1 ad. marginal 0 In cuvIntul cel ce zice: Domnul e Cu tine A //

18

www.dacoromanica.ro

f. 17

tul cel ce zice: Domnul e cu tine, s infelge Tat61, a el

iaste Domnul a toate, vdzutelor / $i nevdzutelor.
Dumnezeu ins, carele numai cu un cuvint au flcut
au zidit toate lucrurile cle vdzute i nevdzute, poate cu
5 adevdrat, cu cea desdvirsit a lui preaputernicie, s fad.
stle mai luminoase decit acstea ce strlucesc pre ceriu
lun mai iscusitd decit aceasta ce ne povdtuiaste noaptea
si soare mai strlucitoriu i mai luminat decit acesta, carelestinge cu lumina lui toate clialalte lumini i ceriuri mai
io mari si mai largi in rotocolime i pasdri mai cu dulce glasuri i flori mai cu multe mirosuri i copaci mai nalti
mai roditori i vinturi mai sdntoase i vlzduhuri mai de

fo/os i hiard mai multe la numdr si mai de multe fliuri

si mai multe lumi decit aceasta ce l'cuim poate s zideascd

15 in mdrime si in mestersug mai minunate; iard o zidire

car s covirsascd in vrednicie pre Maica lui Dumnezeu
nu va putea s facd niciodatd, maicar c iaste preaputrnic. Pentru c precum nu iaste cu putint nu zic s socoteascd, ce nici cu mintea sd gindeascd nestine o fiintd mai
f. 17' 20 cuvioasd si mai / nalt decit dumnezeirea, asa nici o zidire
mai covirsitoare decit acia ce au ndscut pre un Dumnezeu
carele s-au f5.cut om. C pre dinsa o au ales Dumnezeu,

mai inainte decit toat zidirea, pentru ca sd-i fie l'Icas.

vecinic, dupd cum grdiaste David: Aceasta iaste odihna

25 mea in vcii vcilor i intr-insa voiu lcui, pentru c o am

ales".

Aleas iaste, cu adevdrat, ca soarele, pentru c' iasteincununat cu toate razele darurilor dumnezeesti i steallucste mai virtos intre cllalte lumini ale ceriului.
Aleasd iaste i frumoasd ca luna, pentru c cu lumina
30
sfinteniei stinge cllalte stle i pentru marea i minunata strlucire de toate sireagurile stlelor celor de tain
s cinstste, ca o impdrdteasd.
Aleasd iaste ca ravrsatul zorilor, pentru c ia au gonit
35 noaptea i toatd intunerecimea pcatului si au adus in
lume zioa cea purtdtoare de viatd.

3 Ins& Dumnezeu B // 6 acstia B / pre] p5. C / cer B // 7 pov5tueste C //

stalucitor C // 9 celelalte C /110 ad. marginal mail B /113 lipse,ste i mai de multe
fliuri C // 15 mestesug C Ijar C /119 ci nici B, C // 23 mai nainte C // 24 gaeste-

C // 27 soarile B, C // 28 razile B, C // 29 Intni B // 31 sfintenii C // 32 de] din

C // 35 ad. margina/ i toata Intunerecimea pg.catului si au adus In lume A 1/'
19

www.dacoromanica.ro

Aleas. iaste, c iaste izvor carele cu curgerile ceretilor

butatgt adap sfinta bisricI O. tot sufletul cretinesc.

f. 18

Aleas iaste, c iaste chiparos carele cu nltimea covirsate ceriurile / pentru mirosul cel din fire s-au arltat
5 departe de toat5. stricaciunea.
Aleas iaste, c iaste crin, a m.'car de au si nscut
intre mrcinii nenorocirii ceii de obste, iar nu -au pierdut
niciodatg podoaba albiciunii.
Aleasg iaste c iaste nor carele n-au ispitit nici o greime
10 a pcatului.
Aleas iaste, pentruc iaste fecioar mai nainte de nastere, fecioar in nastere, fecioar. i dui:4 nastere i iaste
o adhicime nepreceputg a bunttilor i o icoan insufletin.' a frumosetilor celor cereti. Iaste o grdin5. incuiat.
15 dintru cat au esit floarea cea nevetejit i fintin pecetluit, dintru cat au curs izvorul vietii, Hristos.
Pre aceasta au v5zutu-o Moisi In muntele Sinaei, ca un
rug aprins .1 nu ardea.

Pre aceasta au vzut-o Aaron, ca un toiag inflorit i

20 plin de road.

Pre aceasta au v5Zut-o Iacov, ca o scar intarit., din

pmint ping in ceriu i ingerii lui Dumnezeu s suiia i s

pogoriia pre dinsa.
Pre aceasta o au valzutu-o Iezechiil ca o 41 incuiat, /

f. 18 25 prin cart nimenea n-au trecut.

Pre aceasta o au vizutu-o Ghedeon, ca o lin., Avvacum

ca o dumbravg umbroas", Daniil ca un munte i Solomon

ca un pat.
Aceasta asazi s mut de pre p.'mint la ceriu ; las.
30 intrisaciunea i s duce la bucurie, las cle de jos si

priimte cle de sus ; las die strickioase i citig cle

nemuritoare i vecinice. Astzi I d preasfint sufletul
ei in miinile Fiiului ei i cu cinfairi ingeresti i apostolesti

s petrce cinstit trupul ei in satul Ghethsimani, spre

35 ingropare.

Astzi ceriul intinde sinurile sale i priimste pre cia

ce au nscut pre cela ce nu-I incape toaa zidire.
1 cA] pentru c C/ carile B // 2 bunAtAti B, C / besricl B // 4 si pentru]
-pentru C // 7 cei C / nu au pierdut B 1/13 nepriceputA B, C 11 14 frumusetilor

B, C //17 au vAzut-o C / Sinaii B, Sinai C // 19 au vAzt-o C // 21 au vAzut-o C // 22

.cer B // 23 sl pogoriia C /1 24 o au vAzut-o] au vAzut-o C // 25 nimeni B // 26 o au
vitzutu-o] au vAzut-o C //

20

www.dacoromanica.ro

Asazi s minuneaz toate puterile cereti, zicind una

ata alta: cine iaste aceasta ce s sue din pustiiu, aded.
de pre p5:mint, la ceriu? Cine iaste aceasta car s." ivte
ca zorile, frumoas ca luna 0 aleas.", ca soarile? Cine iaste

5 aceasta ce s sue de pre pmint in ceriu, albit, infloria,

intru car hul nu iaste? Rdicat portile voastre, zic

f. 19

ctele cle / ingereti, una c5.ta alta 0 cu cinari de laud

priimit pre imprteasa ceriului 0 a p5imintului, card
vine, s.' lAcuiasc den a dreapta impAiratului Dumnezeu,

io cu imbacdminte cu aur imbacat, impistria, dup5 cum

zice David, c5ci aceasta iaste cia ce au impcat ceriul Cu
p5mintul 0 pre Dumnezeu cu omul. Aceasta iaste bucuriia
celor drepti i n5.djdia celor pc5to0.

Pre aceasta, dar i noi, cu totii trebue cu dragoste, cu

15 cucerie, cu inim curaa i cu cintri de laud s o cinam
s oludm, ca pre o Maic a lui Dumnezeu i cu bucurie
sufleteasc s paznuim adormirea ei. Ce, o Maic5 Fecioar5.,

acest norod ce sa inaintea mririi-tale, v5.zind inltimea

cuateniei tale 0 cunoscind- ei nevredniciia i smereniia
20 lor, nu indaznesc, flea: de mijlocitoriu ca s5.-t aduc cgzuta
inchin'ciune i multemit, pentru multele faceri de bine
s.' se roage ca s te milostiveti asupra lor. Pentru acia
f. 19'

eu, nevrdnicul i mult pctosul robul au, fiindu-le

taa sufletesc, / rinduit de Fiiul au, prin mijlocul mieu
25 s roagd cu totii, cu cldur, dintru adincul inimii zicind:
stpin. de Dumnezeu nscRoare, impAateasa ceriului
0 a p.'mintului, cinstea 0 slava cretinilor, cia ce eti

mai nalt cleat ceriurile 0 mai curaa decit soarele, Fecioar." prealudaa, n.djdia celor p5cato0 i lin4tea

30 celor bauti de valurile p5.catelor, cauta asupra norodului

tau, vezi motenirea ta, nu ne lasa pre noi, pk5.tosii, ci ne
pziWe i ne mintuiWe de vicleugurile diiavolului,
ne-au impresurat scirbele, nevoile, r.'ot..tile i necazurile.
D-ne ming de ajutoriu, Fecioar5., c5. perim. Nu te indura
35 de noi, cl pre tine te avem ajutltoare 0 la tine nidjduim,
ca cu rugciunile tale cle preaputrnice i nebiruite,
1 dupd toate ad. cetile

i C // 2 pustie B / adia C // 3 Cine iaste aceasta

car] cine iaste care C // 4 soarele C // 6 115.dicat] Deci adicat B, rAdicati C /17
ctile B // 8 priimiti C // 9 Imp5.ratului Dumnezeu] tatlui Dumnezeu C // 18
de aur B / ImbrAcate C /13 nAdejdea C // 14 dar C 1115 laude C // 17 adormirea
ei] adormirea C / Ci C // 18 m5simii C //19 cuatenii C / cunoscindu-si C //20 Ueda
mijlocitor C // 21 multumitl B, C // 29 nAdejdea C // 32 pAzste B, p&zeste C /
mintueste C / viclesurile B/ diavolului B, C // 33 r6.utAtile, B C // 34 ajutor B,C //
21

www.dacoromanica.ro

1mblinze5ti, pre Fiiul tau asupra noastra, ca

intoarca

mila sa cea bogata spre noi; i inc4 roaga cu endued,

20

ca sl dea putre dintru inaltimea lacaplui su i prealuminatului nostru domn, pre carele proniia sa 1-au ales 0
5 1-au pus preste acest norod, ca s poat chivernisi cu /
intelepciune intreag turma ce i s-au incredintat, in multi
ani luminat, cu fericita santate i s o apere de lupii cei
vizut i nevazut. S pazeasca i toat5.' cinstita aceast
boerime de toate primejdiile 0 de toate viclepgurile
cleanului i sa le dea dragoste, uniciune, spor i ajutoriu
intru toate ; i s ne invredniceasca pre tot de obte ca
s petrcem toata viiata noastr cinstita, curat5. i fail de
prihan5., ca cu o gura i cu o inim pre dinsul de pururea
s51-1 marim 0 tie s. zicem: Bucura-te cia ce Wi plin de
15 dar, Domnul e cu tine". /

-I. 20'

LA DUMINECA VAME$ULUI, CUVINT DE INVATA.TURA

Pohta cea mare 0 dragostea cea curat, lar mai vir* tos

sa zic, datoriia cea parinteasc ce am catra dragostea

voastra m-au indemnat astazi de am venit aici, pentru
20 ca sa v cercetam suflet4te, de vrme ce m-au rinduit

Dumnezeu ca pre un nevrdnic s v fiu pastor 0 printe

sufletesc i invatatoriu la lucrurile cle ce ar fi spre folosul

mintuintii sufletelor voastre. Pentru care lucru avet

datorie cu totii, de la mic Oda' la mare, sa ma ascultat
25 la cle ce v invat de bine 0 de folos, c5. acea ascultare nu o

facet mie, ci lui Hristos, dup cum zice la 10 capete ale

Lucai: Cel ce asculta pre voi, pre mine ascult5. i cel ce s
leapada de voi, de mine s leapd". A0jderea i fericitul
Pavel zice la 13 capete catra ovri: Fratilor, plecati-v
30 invtatorilor votri i v5.' cucerit lor c priveghiaza pentru
f. 21

sufletele voastre, ca cum ar fi s.' dea cuvint, ca cu bucurie /

aceasta s fad., iar nu suspinind, c nu iaste de folos voao
aceasta".

1 Imblinzste B // 2 Inca 11 roagA C // 3 dintru nAltimea C // 3 luminati B//

8 vAzuti i nevAzuti B, C / aceasts. C // 10 sporiu C / ajutor C // 11 toti C //

12 fAr'de prihanA C 1/13 ca cu o] cu o B / de-a pururea C // 16 CuvInt la Dumineca
vamesului C /117 Pohta cea mare si dragostea] pohta, dragostea C // 18 pArinteasc 1/19 astAz C // 20 cercetez C // 22 InvAtAtor C// 24 ascultati B, C /26 faceti B, C

zece C // 30 vostri B / cuceriti B, C // 31 sufletile C / bucuriia. C //

22

www.dacoromanica.ro

Drept acia n-am pregetat, nici am lenevit, ca s nu fac

datorie, dupa' porunca stapinului si invtatorului nostril
Hristos, caruia ma si rog ca sa'-m dea putre sa va pociu
spune ceva de folos; ci v pohtim de ascultare.
Precum un om casnic, vrind ca sa samene griu curat in
holda lui, pune mult nevoint de-1 crne 0-1 curata de
neghin si de allele, asa si sfintii parintii nostri au pus
multa nevointa de au cemut cu ciurul chibzuelii toat.
sfinta Scripturei 0 au ales ca niste griu curat din toate

io bunattile cite ar putea fi acste trei bunatat mari:

credinta, nadjdia si dragostea s'i le-au saminat in holda

sfintei bisrici, adeca in adunarea si in mima celor credincios. Si are datorie fiestecare crestin a le tinea si a le face,

f. 21v

ca'ci ail acste trei bunatat nu iaste cu putinta nici cu

15 un mijloc sa se mintuiasca crestinul, m.car de ar zice
cine ce va vrea, caci acsta sint temele crestinatatii.
C precum nu iaste cu putinta a trai nestine pre pamint
fara de hrana / trupeasc si far de imbracminte si fail
de somn, asa nici flea de acste trei bunltat carele sint,

20 precum am zis si mai sus, credinta, nadjdea si dragostea.

Ce intii voiu zice putine cuvinte pentru nadjde si pentru

dragoste, apoi voiu zice, pre unna si pentru credintl,

mai pre larg.

Nidjdea iaste o indrazneala adevarata catra Dumnezeu,
25 data in mima omului, din dumnezeiasca stralucire, ca s.'
nu sa deznadajduiasca niciodata de darul lui Dumnezeu,
ci sa fie incredintat cum c va lua, prin pocainta, ertaciune
pacatelor s'it vence alta crere, sau trecatoare, sau vcinica.
$i iaste nadejdia de 2 fliuri: una buna si alta rea. Bun5.

30 iaste acia cind nadajduiage cineva la Dumnezeu s se

mintuiasca, sau alt bine ce va sa petreaca, c nici ostenste, nici cheltuiaste nimic, cum zice David, ca: Cel
ce nadajduiaste spre Dumnezeu mila 11 va incungiura".
1 nici in-am lenevit B 11 2 datoriia C /1 3 s6 v6. poci B, C // 7 nighinA

B, C // 8 ad. margina/ chibzuialii B // 10 bunItAti B, C // 11 nAdjdea B. nAdejdea C / semlnat C // 12 besrici B, biserici C / adicA C / si In inima] s'i inima

C / credinciosi B, C // 14 acstia B, aceste C / 3 C / bunIt6.ti B, C //15 s sA

mIntuiascl C // 16 acstia B, aceste C / temeiurile B, temeile C /18 fAr'de hran5.
C / f6s' de 2-8 C j 19 f6Yde aceste 3 C / bunAtAti B, C / care C // 20 s'i mai] mai C//
21 Ci B, C // 22 p6. urral C // 25 dumnezeiascl B, C // 26 d6znAdAjduiasc5. B, C// 29
nAdejde C / fluri B // 30 nAdAjdueste C // 31 s6. A mIntuiascl C // 32 cheltueste

C // 33 nAdAjdueste C / Dumnezeu] Domnul B / Incugiura B//

23

www.dacoromanica.ro

1. 22

Rea iaste acia cind nadajduiaste cineva la om sa-i faca

vreun bine, sau vreo Indemina la lucrurile cste trecatoare
ale lumii, care ndjde iaste mincinoasa i desarta, cum
zice iaras David: Nu va najduit pre boiari, pre fiii oame5 nilor, la / carii nu iaste mIntuire". Asijderea zice si Solo-

mon: Biestemat sa fie tot cel ce ndajduiaste spre om".

Dragostea Inc iaste o unire a multi intr-una si cale
catr. Dumnezeu i vrf tuturor bunatatilor, dupa cum
o adevereaza i fericitul Pavel la 13 capete catra corinio thni, zicind: Decit credinta i cleat nadjdia iaste mai
mare dragostea". i iaste i aceasta de 3 fliuri: una dumnezeiasca, alta fireasca si alta patimitoare i rea. Dragostea cea dumnezeiasca iaste acia ce zice la A dooa lge,

la 6 capete: Sa iubesti pre domnul Dumnezeul tau i

iar cea fireasca iaste cia ce iubesc parintii pre

fiii fili pre printi i fiestecare pe ruda sa si pe priiatenii
lar pentru dragostea cea patimitoare i rea, nu vom
zice nimic, pentru caci fiestecare Intelept i tematoriu
de Dumnezeu o cunoaste c nu e buna ; i pentru acia,

15 proci" ;

20 lipseasca vorba ei de la mijloc, ca s nu ne spurcam auzul.

Credinta iaste fiinta celor nadajduite i lucrurilor celor
f. 22

ce nu sa vad dovediri, dup cum zice apostolul Pavel:

Si fara de credinta nu iaste / cu putinta nimeni sa se
mIntuiasca", precum vedem aceasta la tot sfintii si la tot

25 dreptii cei mai inainte de lge i cei de dupa lge. Ca pentru

credinta lor cea dreapta au aflat har inaintea lui Dumnezeu

si au facut minuni mad si preste fire, facind folos i lor

altora ; si era de pururea ochii lui Dumnezeu asupra lor

cu urechile lui asculta rugaciunile lor, dupa cum zice

30 David.

Asijderea i in sfinta Evanghelie vedem, in bogate locuri,

ea cei ce mergea la domnul Hristos, cu credinta, auziia

din gura lui: Dup credinta voastr s se faca voao"
Indata s.' tamaduia, ver de ce boala ar fi fost. i putem
35 lua pilda i de pe vamesul acest de astazi, ce pomenste
sfinta Evanghelie-c batindu-s pieptul i zicInd cu credinta:
1 nidijdueste C // 2 IndimIni, C // 4 nidajduiti B, C / spre bojari B, pre
boeri C / spre fiii B, pre fili C // 6 nidijdueste C // 7 lam una B // 10 nidejdea
C // 11 feluri B // 13 A dooa lgia B, A 2 lege C // 14 cap C // 16 i fii C/ pi

parinti C / pnietinii C // 18 temitor B, C /19 nu iaste bun& B // 23 fiede

credinti C // 24 toti 2 B, C // 25 mai nainte B, C / cei de dupi] cei dup5. B, C// 28

de-s pururea C// 34 veri C// 35 de pe] dupi C/ astiz CH 36 In sfinta B//

gd

www.dacoromanica.ro

Doamne, fii milostiv mie, pkltosului"

s."

pogori

dreptat.
Dar5." noi, acum, c5. ne numim crestini, de pe ce fapte
bune socotit c ne vom putea araa crestintatea i blago5 cestiia ce avem i s fim ales si desp5rtit de neamurile ce
zicem noi c sint pgini? C5.' de vom zice: de pe credint5,

ne ins5am, c noi credinf nu avem: c de am avea

credint. / am iubi pre Dumnezeu i am pzi cuvintele

1. 23

lui si am face, dup putint, poruncile lui. C zice la loan,

io in 14 capete: De in iubste nestine, cuvintul mieu va

lar noi, In loc de a-1 iubi i a-i p5.zi cuvintele

injur5m si-i tinem cuvintele de ris si de batjocurk ca cind

ar fi niste basne. Iar de m vet intreba, in ce chip 11
s v' spuiu: cind injurAm de lge pre cineva, pre
15 Dumnezeu injurm. C v-am spus mai sus, c.' credinta
iaste numai de un fel i tot oamenii cred in Dumnezeu, c5.
Dumnezeu iaste liagea i fdatoriul legii; i pentru c5.ci
njurm lgia, injur5.m pre Dumnezeu i pentru acia,

iat dark c n-avem credintk

20

De vom zice de pe radiajde, c sintem alesi din p5Sini,

nici aceasta nu o avem, c5ci c de am avea credint., poate
doar c: am avea i n.'diajde, ca v-am spus mai sus c
Inti iaste s creaz5. nestine in Dumnezeu, apoi s. nkljduiasc5..

25

f. 23v

De vom zice de pe dragoste, c sintem ales din pig-ini,

nici acia nu o avem, c5. zice Ioann: De va zice cineva
c iubste pre Dumnezeu si pre fratele lui IT uriste, mincinos iaste; c de vrme ce nu iubste pre fratele lui, c5.-1
vde, dar pre Dumnezeu, c nu-1 vde, cumu-1 va putea

i iatk dark c precum zic c neavind dragoste

Intre noi i nepohtindu-ne binele unul altuia, dup porunca lui Dumnezeu, n-avem nici credintk nici ncliajde,
nici dragoste i stntem mai Ili, s m ertat, decit p5ginii.
C zice apostolul Pavel: Limbile n-au lge i fac ale legii".
35 Iar noi, avind lge, facem tot impotriva legii i sintem
30 iubi?"

3 Dar C / de pe] dup5. C // 4 socotiti B // 5 alesi C / desp1rtiti B, aspIrtiti

C // 6 de pe] dup5, C // 12 batjocorl B 1/13 yeti 1ntreba B, C // 16 feliu C / toti.
B, C // 17 lgia B, legea C / fIcAtoru C /18 legea C //19 dar C // 20 dupe B, dupg
C / n5.dejde C // 22 doar5.] darA B, dar C / dupd avea ad. credint& C / nAdjde B,
nAdejde C // 25 de pe dragoste] dup5. nAdejde C / alesi C // 26 dupd loan ad. evanghelistul c B // 27 pre] p5. C /11 uraste] uraste C // 28 pre] p5, C / lui] sAu C // 29
cum 11 va putea C // 30 dar C, dipsgte B // 32 nu avem C / nAdjde B, nAdejde
C /33 ertati B, C // 35 Iar noi avem lge s't facem B / lar C //

25

www.dacoromanica.ro

mai pc'to decit toate neamurile 0 decit toate limbile.

putet cunoa0e aceasta, c5.' iaste aa cum zic, ca' ce

neam injurl ca noi, de lge, de cruce, de cuminecturk
de morti, de comindare, de luminare, de suflet, de mormint,
5 de colivk de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie

0 de toate tainele sfintei bisrici 0 ne ocrim 0 ne batjocorim in0ne lgia? ! Cine din pgini face aceasta, sau
cine- msc5x4te lgia ca noi? Oare nu injurm cu acstia
toate pre Dumnezeu? Oare nu ocrim cu acstia poruncile

io lui? C el singur ne-au ardtat 0 ne-au invtat acste

f. 24

taini, ca prin mijlocul lor s ne cur5.tim de pcate 0 s-1

imblinzim asupra noastr la scirbe 0 la nevoi.
Dar noi, deaca auzim pre cineva c / Injur [In jur5.minte] de cle ce am zis, in loc de a-1 certa 0 a-1 infrunta,
15 ca pre un om fdede socoteal, noao ne pare bine 0 ridem.
De stilt acstia lucruri cretinWi, zica' cine are Dumnezeu.
Inc54, pe ling acstia toate, mai adaogem cu rutatea

c pre printii noWi ii ocrim 04 batem ; pre barini

ii necinstim, pre domni si pre boieri ii blestem6m, pre

20 arhierei nu-i tinem intr-o nimic., pre clugri ii clevetim,

pe preot ii ocrim, besricile le tinem ca ni0e grajduri

0 and mrgem la dinsele, in loc de a asculta slujbele 0
a ne ruga lui Dumnezeu, s ne iarte pacatele, iar noi
vorbim 0 ridem 0 facem cu ochiul, unul altuia, mai rin

25 decit pe la circiume. Srbtorile 0 praznicile nu le tinem,

ca o nimica, ci atuncea facem cle mai rle, de bucufaim
pe dracul 0 atunce vindem 0 cumprm.

In scurte vorbe, ne-am abAtut cu totii din calea

drepttii 0 impreun ne-am netrebuit, dup cum zice
30 David 0 nu sintem pin intru unul a cunoWe 0 a cerca
pre domnul, C'ci fiind orbit de deertaciunile cle lumeti, nu ne bucuram la altceva far' numai la lucrurile
intunricului veacului acestuia; 0 sintem pornit cu totii
spre rutt, ca o roata cind d de vale 0 nu s poate opri

I pkAtosi B, C // 2 puteti B, C // 3 cuminiatur5. B // 4 comIndare] pomene

Cll 6 tainile B, C/ besrici B // 7 legea C // 8 legea C / acestea C // 9 acestea C//
13 Dar C // 16 aceste C // 17 aceste C// 18 19 pre 135.trini fi necinstim] pre b5.trIni
fi ocArlm si-i batem si-i necinstim C// 19 pre bojari s'i pre domnu B /20 Intru nimica

C / nimic B / clAvetim B // 21preoti B, C / bisericile C / grajduri C // 23 erte C /

rdcatile C // 26 nimic B, nemica. C / atuncea C // 27 atuncea C /28 iipse,ste din
calea drept54ii C // 29 Impreuna ne-am netrebuit] Impreun5. netrebnici ne-am
fAcut C //30 nu sintem pin& Intru unul] nu iaste ping la unul C // 31 orbiti C //32
fax% numai B,C // 33 porniti B,C // 34 rlutAti B,C //

26

www.dacoromanica.ro

f. 24'

sintera tot, cu totul, / ca n4te dobitoace necurate,

t5v5lindu-ne In rAsfAciunile cle spurcate 0 de nimica.

Si acstia toate nu sA trag dintr-alta, fIr5." numai din
necredinta noastr5.; c5. ni s-au impietrit inimile intru
5 rbiutat, ca a lui faraon i umbl., ca nite cal sirepi, Ms' de
z5.ba15.' i fride ru0ne, pinA vom c5dea intr-o vreo propastie i vom peri. Cu acste fapte ne 15.ud5.m c sintem
crWini 1 0, vai, de capetele noastre 1 Si cu cretinatatea
ce avem poate c5 vom fi socotind c numai c5ci ne nurnim

10 crWini ne vom spAsi 1 Ba! Ci mai mare osind vom s

luom, de nu ne vom poc5.1 0 de nu ne vom lisa de rlutItile
noastre. C5. zice Hristos: Nu cei ce-m zic mie Doamne,
Doamne, vor intra intru mprtiia ceriului, ci cei ce fac
voia mea". Spuneti-mi, rogu-v5,', c5 eu poate c5.-m voiu
15 fi Wit din fire, care voe a lui Hristos facem, sau care
porunc5. tinem? Eu nu poci cunoWe altceva, fr' numai
un nume uscat i sec, ce avem fr' de nici o fapt5. bun5'..
Si inc st'm de ne miegm c5ci nu ne face Dumnezu pe
voia noastrI pentru caci ne numim creOini! Ba nc bine
20 c51 nu ne pr5p5d4te ca pe sodomitni, c5 vedem depgrtarea
lui Dumnezeu cu ochii ric:qtri i cunoWem c51 din r5ut5f. 25

25

tile noastre ne vin atita fliuri de boale / i atitea fliuri

de morti i alte nevoi i scirbe i nicidecum nu ne venim
In fire, ca s ne p5r5sim de rufAtile noastre.
Ci iat, c v zic, iubitilor miei i v, invAt cu frica lui
Dumnezeu, ca un printe sufletesc i p5'storiu ce v sint,
s v venit in fire 0 s'A vA cliti de lucrurile cle necuvioase, c5, Dumnezeu iaste milostiv i deaca va vedea intoarcerea noastr i pocEnta cea bung, ne va erta. C5'.

30 zice prin rostul Isaiei: ,,Intorceti-v5. c'Atr mine 0 m voiu

intoarce i eu c5.trA voi".

Si v poruncesc tuturor, cit sintet cu mWerug i Cu

neguttorii, veri de ce breas15.', ca de acum Inainte, duminecile i sArbAtorile cle mari ce s'A numesc domneti

35 ale MaicAd Prcistii 0 a unora din sfintii cei numit, s

v inchidet prvliile i nici s vindet, nici s5. cump5rat
1 toti B, C // 2 avglindn-se C rAsfStAciunile C // 3 acestea C // 5 autIti
B, C j sirepi] 1nviequnati C / fr zba1 C // 8 capetile C // 111uAm C // 13
va !Ultra C // 16 pociu B, C / WI un nume B / f5x5. numai C // 17 sed ] semn B [/ 19 IA
voia C j cici] c C // 20 sodomliteni C // 22 atita. C // 26 pAstor B, C // 27 veniti B, C /

citi B, C // 30 voi intoarce B// 32 ati C / slnteti B, C / mesteug C // 33 nigotitorie B / ver de ce bras15. B // 34 duminicile B // 35 numiti B, C // 36 tnchideti
B, C j vindeti B, C / cumpArati B, C//
17

www.dacoromanica.ro

nu numai de la crestini, ce nici de la turci, nici de la

nici s lucrat i precum zic s facet, c' nefcind s stit
bine c.' v voiu pedepsi besericste, cu pravila si pre dreptate, nefacindu-v nici o npaste. i incs, pre carii s
5 vor arAta semeti i tari de cap si nu s vor supune drept5.tii
poruncii besericesti Ii vom pedepsi
cu domniia. /
f. 25
i nimeni s' nu socoteasc, din voi, i s zic in inima
iui: dar ce treab are vldica cu noi, nu-s cauta: vladiciia

lui, ci s amstec intru ale noastre? De n-at stiut pin

lo acum si de n-au fost nimeni s v invte, iata c acum
vet sti c5, am treab cu tot oamenii cit sint in Tara Rumneasc51, de la mic pida' la mare si pin la un copil de
tit afar din pgini si din ceia ce nu sint de o lge cu noi;

cdci in seama mea v-au dat sapinul Hristos s va pasc

15 sufletste, ca pre niste oi cuvint'toare si de gitul mieu
spinzur sufletele voastre si de la mine va s v cear
pre tot, iar nu de la altii, pira cind v voiu fi pstoriu.

Ci v caut in scurte cuvinte s m ascultat de vet

fi crestini si de v tinet ai lui Hristos, c precum nu pot

20 fi oile fr'de pstoriu, asa nici norodul far'de arhiereu
vence va psa cuiva la cae sufletesti, alrge la mine
ca la un printe, c5.-1 voiu vindeca, cu ajutoriullui Hristos.

incs poate s zicA fiestecine din voi, in gindul su:

dar noi avem nevoi grle asupra noastr si nu putem

f. 26

25 s facem acste ce zici; ci eu inca' zic c iaste asa i crez.

Numai la greul acela sint / i eu prta i intr-acel jug ce
traget voi, trag i eu; dar n-am putre s zic nici s gindesc asa, cki c precum cre impratul djdi de la noi,
asa ne cre i Dumnezeu credint i fapte bune. C5. zice
30 Hristos la Evanghelie: Dat ale chesariului, chesariului
ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu". S'a' nu socotit
va fi mil lui Dumnezeu de noi, s ne iarte pentru c5.ci
avem nevoi, deaca nu vom face dup putint i poruncile

lui, ce ne va b'ga de unde nu vom putea s mai esim.

35 Ci s lsin nravurile die rle i obicele cle necuvioase,

ca doar s-ar milostivi Dumnezeu asupra noastr s ne

1 ci B, C / ce nici de la turci, nici de la altii] ci nici de la ala limbl ce nu

sint de legea noasta. C // 2 lucrati C / stiti B, C // 3 bisericeste C / pre] p5. C //
4 IncAsi B // 6 bisericesti C // 8 dar C // 9 n-ati stiut C /11 toti B, C//
16 sufletile C / s ceaa C // 17 toti C / voi fi p.stor C //18 ascultati C //19 tineti
B, C // 20 p5stor C /22 ajutorul B, C // 23 inasi C// 24 dar C /25 aceste ce zic
B // 27 txageti B, C / dar C // 30 Dati C / chesarului 1-2 B, C // 31 socotiti C // 32
erte C / pentru cAci] cci C // 34 ci B, C // 35 obiceile C // 36 doar C //
28

www.dacoromanica.ro

iarte i sa ne chiverniseascg cu mila lui cea bogata, caruia

ma i rog s tipareasca i sa pecetluiasca in inimile voastre
acstia cite v-am vorbit, ca s nu le uitat., ci, dup putintl
de pururea sa le facet i precum inteleptste pre cei orbi
5 0 pre cei sfrimat Ii indrepteaza asa s ne intelepteascg
si pre noi i sa ne indreptze pre calea cea dreapt a
mintuintii, ca de pururea s marim i s proslavim numele
lui cel sfint i preasfint. Amin. /
f. 26v
10

CUVNT DE INIMATURA LA STRETENIIA DOMNULUI

NOSTRU IISUS HRISTOS

A povesti lucruri minunate, iaste data oamenilor celor

invatat. A inclulci cu vorba auzurile ascultatorilor, iaste
data ritorilor. A descoperi taini mari si preste fire, iaste
data celar ce sint desavirsit intru bunatati. lar in mine,
15 neaflindu-se nici unele de acestia, nu va putea nimeni
s auza nimic de folos.
Drept acia, cu multg jalanie imi ticalosesc nevredniciia si-m caut i far' de voia mea a tacea, iar apoi cunoscindu-mi datoria ce am si temindu-ma ca sa nu caz in
20 osinda slugii cei viclne, cu cuviinta iaste, dupa putint,

s povestesc de-a pururea lucrurile Domnului, caruia

ma i rog, cu multa umilint5., sa-m dezlge gingaviia
limbii i sa-mi luminze mintea, ca s poci zice putine
cuvinte intru slava lui cea negraita. Ci va pohtesc de

25 ascultare.

Cum ca iaste fecioriia o bunatate mare, nalt. i minu-

f. 27

nata, iaste lucru dovedit i infatisat / la cei intelepti;

pentru car nu sint eu vrednic a gri si a lauda maririle
ei. Iar pentru cad praznicul de astazi aduce la mijloc,

30 ca o cunung nevestej ita, toata slava fecioriei, desavirsit

si o pune inaintea fiilor celor hraniti cu hrana cea sufleteasc5., ne indeamna, dupa putintg., a zice putine cuvinte
pentru clinsa. Astazi s deschide sfatul prorocilor celor
2 Fters s pecetiniasol al. mzrginal s5. tnr545.cinze B / in] intru B// 3 acestea
C / uitati B, C / ci] i B // 4 de-a pururea C / faceti C // 5 sf5.rimati C // 7 mintuirii C / de-a pururea C / repetd si B // 9 lipse,ste de Inv545.tur5. C // 10 dupd Hristos,

ad. la fevruarie 2G // 11 dat C /12 InvAtati B, C / asculatorilor B, C // 13 dat C/

taine C // 14 dat C / In] intru B 1115 unile B, C / acestea C // 17 jIlanie] obid1
C / ticAlos.5.sc C // 26 inalt5. B, C // 28 care B, C / nu stilt eu vrdnic] nu slut
vrednic C // 30 feciorii C // 31 hanit B // 33 deschide C //
29

www.dacoromanica.ro

dumnezeesti s't smnele cle inchipuite ale prenslvitei

zile acestiia, impreuna cu sfirsitul lor, s5. propoveduesc
adunrii cei besericesti. Astzi, sfirsitul cel adevrat al
sfatului celui din ceput, prin fapte cu mrire ltnnii s-au
5 artat. Astzi, slava Domnului si-a sfintei Fecioare desco-

perit o privim. Ast5zi, bucuriia cea cereasck pre car

toate neamurile cu dragoste o astepta, sfintul praznic

de astzi o d neamului omenesc. Au trecut die vechi

au Inflorit cle noao, carele nu se mai invechesc. Nu mai
io stpineste de acum porunca cea tare a legii, ce mila Domnului imprtste; pre toti Ii trage la sine, cu mintuire
indelung radare, nici pedepsste, ca pre Ozan acela

odinioar carele au indrznit de s-au atins de care nu

f. 27 15

era s se ating.
C Dumnezeu, / pre tot chiemind la sine, frica nu poate

s;

z5.ticneasck

Venit dup mine tot

cei ostenit s't ins.'rcinat".

i cine nu va alerga? intru
ale sale au venit Domnul, nu prin umbrk ci chiar i Inf5.-

tisat s aduce, ca pre un jrtvnic pre pmint, cu poh20 fal de sicriiul cel insufletit, adec: de sfinta Fecioar,
de care sicriu s-au atins vamesul i s-au indreptat, s-au

apropiiat curva si s-au acut curatk s-au lipit bubosul

s-au tmduit. Acest sicriiu pre nirneni nu uraste,
pre nimeni nu gonste, de nimeni nu s scirbste, nici

25 Ssa' fereste a duce cle mintuitoare si pre nimeni nu face

prtas stricciunii, c iubitoriul de oameni, Dumnezeu,
s odihnste intr-insa. Acstia skit darurile mili cei noao.

Aceasta s-au flcut nti supt soare (nou), car nu s-au

mai fcut, nici s va mai face. C acia ce riduise Dum30 nezeu, pentru multa milostivire i indurare ce avea ctr
noi, au venit Insus si au implinit pentru iubirea de oameni,

cia ce i s cuveniia lui. Pentru care lucru adevrat au

rsunat dumnezeiasca trinbit, fericitul Pavel, zicind:
Cle vechi au trecut, iat s-au acut toate noao".
1 semnile C // 2 zilii B, C 113 bisericesti B /4 sfatului] sfintului Cll 5 0 al C /sfinte

fecioarei B / fecioarii C // 6 care C // 9 care B // 10 ci mila B, C // 12 Ind5.1ung5.

B // 13 care B / Indreznit B // 15 toti C / chemlnd C // 16 Veniti B, C/ toti C/

toti cei ce ostenit B // 17 osteniti C / Ins5scinati C 1/19 In15.t1sat B / Artvenic B,

C / pohvala C // 20 sicriul B, C / adia. C // 21 dupd Indreptat ad. 0 B // 23 sic.riu B,
C / nimenea C // 24 /ipseFte pre nimeni nu gonste C // 25 s5. ferete] suferste A /
mlntuituitoare B // 27 Acestea C // 28 Intliu B, C / care C // 30 multi. B / milos-

tivirea B /31, insusi C // 33 dumnezeiasa B, C / trlmbitA B, C //

30

www.dacoromanica.ro

f. 28

Drept acia, ce voiu putea / cuprinde cu mintea mea,

sau ce lucru vrdnic voiu putea gri asupra zilei aceSiia?
Nu poci s m intinz unde nu ajung, nu poci s vorbesc
die ce nu tiu. 1m mrturisesc nevredniciia i neputinta;
5 nu indrdznesc a mai zice nimica. C biruiWe i covir-

We mai presus decit toat pricperea mintii omene$i

graiul pomenirii i fecioriia sfintei Fecioarei acetiia. C
de poate afla cineva mai mare 0 mai s15.'vit decit pre Dum-

nezeu, poate c doarl va afla mai mare 0 mai cinstit

lo decit pre sfinta Fecioall, care fecioark ca alt ceriu ginditoriu, tine in bratile sale pre fac5.'toriul ceriului i al
pmintului, pre Fiiul &du, carele iaste nscut din Tatl
mai nainte decit luceagrul 0-1 aduce asfazi la bisric5.,
ca pre un cap ce iaste al bisricii, s5.-1 inchine Domnului,
15 celuia ce i s inchin toat aptura i i s pleacI tot ge-

nunchiul. C pentru buratatea lui cea de margine s

f. 28.

suppune legii, cela ce au dat lgia lui Moisi in muntele

lui Horiv. S suppune poruncii cela ce numai cu porunca
au acut toate cle v5.'zute i nevgzute. S5.' smer4te cela
20 de carele s cutremur5.' toat zidirea. Prim4te ca un
MilOStiV, f de s pune in bratele dreptului Simeon, cela
ce iaste numai nsui drept. Duce poclon la besria cela
ce stilt toate ale lui, duce poclon la bseric5. 2 pasri,
cela ce au falcut cu un cuvint toate pasrile in vzduh;
25 duce poclon 2 turturle, ca s arate cle 2 voi a dumnezeirii i a omenirii. Duce o prche de turturle curate ca s
fac p5irche curat. lui Dumnezeu pre omul, ca s fac
amindoao una, ca s impreune cle vechi cu cle noao
cle cerWi cu cle pmintWi, cle de jos cu cle de sus.
30 Duce poclon lucru curat, cela ce iaste numai Insui curat,
ca s arate c s-au nscut din maic curat i s.' arate i
curAtenie besricii 0 al credintii. Duce acle 2 pasIri ca
fac preotii jirtv, artind cu aceasta j5.'rtva cia ce era
s5.' se fac pre sine taalui pentru noi. Zice sfinta Fecioar

35 ctel Simeon: Priim4te, cinstite i fericite btrine, pre

1 coprinde C /2 zilii B, C // 3 nu pociu C /4 neputinta mea C // 5 nimic C /
birue#e C // 9 doar C / cinstit C /11 gInditor C / bratele C / cerului B, C // 13
luceaaru C / astlz C / besricl B, beseria C //14 besricii B // 15 celuia ce s5. InchiB // 17 lge B, legea C // 18 supune C // 20 cela de carele] cela ce de carele B,
cela pentru carele C // 21 bratile B, C // 22 Insuq B, C // 22-23 ad. marginal Duce
poclon la besria. cela ce slut toate ale lui B / plocon C / biseria C // 23 2] doao

C // 25 plocon C // 27 ca s. faca amIndoao una] carele era Intinat pentru rdcat

B // 28 ca sl-i Impreune B // 30 plocon C/ Insu B, Insu el C// 32 i al] i C//33
repetd cia B// 34 sb. sA fac5. C//
31

www.dacoromanica.ro

f. 29

acest pninc, carele au srcit de voia lui, a cruia boglie

nu s poate spune: priimvte pre acest prunc, carele iaste
mai vechiu decit tot vechii ; priimvte / pre acest prunc
ce vezi, pre carele nici ingerii nu-1 pot vedea; cuprinde-1

5 cu bratele tale, pre carele nu-1 poate cuprinde toat.'

lumea. Adevrat, mic iaste de virst5,, iar5." anii nu i
vtiu. Mic iaste, iar, iaste preste toate miririle mai mare.
Mic iaste la vedre, iar iaste mare la pricpere.

In bes6ric6 iaste acum impreung Cu noi, lar in ceriu

lo vade In scaunul slavei sale vi in car de heruvimi. In chipul

slugii s vde, iar5. iaste stpin peste toate".

luundu-1 Simeon In brate, fiind pornit de Duhul

Sfint, au zis: Cu adevArat, tu evti stpinul a toat f6ptura, tu evti mintuitorul lumii, tu evti Dumnezeul nostru,
15 pre tine cu mare poht te avtept5.m, de tine doriiam, de
tine insetovam, pre tine ad5.st de atita vrme. Tie m
inchin, pre tine te rog ca celuia ce evti stlpinul vietii
al mortii, tu m slobozvte cu pace acum, din lumea aceasta

vi din trupul acest striccios, c te-am vzut cu ochii

20 miei mintuitoriul mieu. Slobozvte-m dintru aceast
s." merg In iad, sa spuiu de venirea ta In lume,

f. 29'

mingiiu pre acei

dosdit ce sint intru inchisoare de atitea ani. S le spuiu bucurie amritilor, s le
spuiu cum c te-am vzut cu ochii miei vi cum c. te-am
25 apiplit cu miinile mle vi cum c te-am tinut In brate
vi cum ea' ai inplinit toate ale legii i vei s. pltimevti
vei & te omori pentru mintuirea tuturor i vei sg te
pogori i in iad, ca s: ne scot pre tot de la munea' i s:
ne sui, impreun: cu tine, la ceriu, s ne faci una cu tata
30 Ava te rog, sapine, ming5larea i slava norodului t.u,
lui Israil, lumina cea descoperit." a limbilor celor dintru
intunrec, slobozvte-mg Cu pace, ca sl mresc numele
tu cel preaslvit."
Acesta iaste praznicul besricii noastre de asgzi, iubi35 tilor miei. Acesta iaste sfirvitul tainelor celor vechi i icetul tainelor celor noao. Astlzi s-au implinit toate ale legii

1 care B // 3 toti vecii C // 4 coprinde-1 C // 5 bratile C / carile C / coprinde

C // 6 iar C // 7 iarg.] dar C / peste B, C / rugrirele B // 9 bisericA C// 10 carg] casg.
C // 11 iar C // 12 luindu-1B, C /15 asteptam C // 16 atlta vrme atitea am B // 20

dintr-aceastA C // 22 tialosi C / dosgditi B, C // 25 pipgit B, C // 26 plinit C //

28 s ne scot] sg. scati C / toti C // 30 mInggerea C / norodului tau, Israil B//
33 cel preaslAvit) cel preasfintit i slAvit B // 34 bisericii C // 35 tainilor B, C /36 tainilor B / astgz C / ale] la B //

82

www.dacoromanica.ro

cei vechi i a incep cle noao. i de vrme ce Hristos,

Dumnezeul nostril, cel adevrat, carele iaste lgia i ma.-

f. 30

toriul legii, s-au supus legii, ca s ne arate noao c iaste

cu cale 0 cu dreptate s5. ne supunem legii. Drept ce, SI'
5 nu ascult.m, ci sam impotriva / legii i lui Dumnezeu,
ca cind ni-ar fi vrljma de moarte. 10 porunci sint scrise
in lge i nici una nu tinem.

Porunca cea dintliu zice a nu avem alt dumnezeu

inaintea lui, iar noi avem pre mamonul nedreptltii.

A dooa porunc zice a nu luom numele Domnului
io
deart, iar noi il puram prin gurile noastre, ca o nimica.
A treia poruna zice s, sfintim simbaa, adec5, s cinstim i s tinem praznicile, iaa noi atunce facem lucrurile
cle mai multe 0 lucrurile die mai necuvioase.
15
A patra porunc zice s cinstim pre plrintii noWi,
iar, noi Ii oczim 04 j batem.
A cincea poruna zice s nu ucidem, iar noi, de nu putem

ucide cu btul, sau cu sabiia, ucidem cu limba 0, de nu

putem ucide pre al%ii, ne ucidem ne omorim in0ne
20 pre noi, cu faptele cele rle.
A asea porunc zice a nu preacurvim, iar: noi facem
altele mai rle 0 mai spurcate, carele nu le poci

A aptea porunc zice a nu fuam, iara' noi luom de

25

f. 301

145., cu sila.
A opta porunc zice a nu mirturisim strnb, iar5, noi
jurd'in cu miinile pre sfinta Evanghelie ca s nu pliardem
cinstea i piiardem pre Dumnezeu.
A nooa porunc5.' zice a nu pohtim / muiarea vecinului

nostru, iaa noi mijlociru ca s: tie 0 el de acel lucru,

30 iar a nu zic.' nimic, c apoi nu e bine de el.

A zcea porunc zice s nu pohtim vence lucru strein,

iar noi luom tot, a nu aiM cu ce a hani.

iat.", dark c nici una din cele zce porunci nu tinem,

nici facem. lar de va socoti cineva din noi cum cI vorbele
35 acestia nu sint adevlrat, Ii las in seama cugetului
2 legea C // 4 Drept ce] deci pentru ce C / si 2] dar B // 5 Impotriva C / gi
lui] 0 a lui B // 6 ne-ar fi B, C // 7 lipse* 10 porunci stilt scrise In lge i nici una
nu tinern C // 9 iar C // 10 nu luam B // 11 da.5.rt C / iar C // 12 a 3-ia B / adica
C // 13 lar C / atuncea C // 15 iar C 16 i-i 0] i-i B, C 11 20 faptile C // 21 ase
C / iar C // 22 care B, C // 23 apte C / iar C / luam C // 25 strinb B, C / iar C // 26
pa C / sfinta .Evanghelie] Evanghelie C / pierdem 1-2 C // 27 cinstia B, C /1 28
muerea C // 29 iar 1-2 C // 31 zcia B / striin B, C // 32 iar C / lua.m C // 33 dar
C / 10 C // 34 lar] i B // 35 acestea C / adevarate, B, C //
33

www.dacoromanica.ro

i. de nu-1 va bate cugetul in sine, atunce poate c acel

om va fi au prea sfint i drept inaintea lui Dumnezeu,
au iaste nesimtitoriu.

Ce tu, Doamne, cela ce pentru bungtatea ta cea de

5 margine si multa milostivire ai voit de ai luat trupul

fini noastre cei siabe i ai implinit toate ale legii, indurg-te

ne lumineazg i noao mintile i inimile, ca s. ne argtm

implinitori legii si ale poruncilor tale si ne miluiaste ca

un milostiv, dupg multimea indurgrilor tale, ca de pururea

lo 55. mdrim numele tu cel prea slgvit. Amin./

f. 31

CUS/INT DE TNVA.TA.TURA. LA DUMINECA LkSATULUI DE

BRINZA.

Astgzi n-am a spune alt nimic inaintea dragostei voastre

ca sg v ospetez sufletste, fr5. numai putine cuvinte

15 de invgtIturg, carele m rog sS. le ascultat tot cu dragoste,

neuitindu-v atita la neputinta i nestiinta invTturilor

mle, cit la pohta i dragostea ce am de-a pururea cgtr

inteleptiia voastrg.. i mgcar cg nu iaste cu putint.
folositi dintr-insele, jara ajutorind Dumnezeu, nici de tot
20 frg de folos nu vet rgminea.
Vedem in sfinta Scriptur, la 2 capete ale Facerii, cum
CS. Dumnezeu au poruncit lui Adam ca din tot lemnul

ce iaste in grgding, cu mincare, s mgnince, iar din lemnul

a pricpe binele i rgul sg nu mgnince, cg. in ce zi va mixTh.ca,

25 Cu moarte va muri. Tilcul acestor cuvinte iaste mare si

adinc i numai dascalilor iaste dat s o tilcuiascg, dupg
cum sg. cade; iarg eu, dupg. putintg, voiu zice foarte pre
SCUrt numai cle ce mg. voiu pricpe / c sint drpte.
i. 31v
Cuvintele aclia ce zic: Din tot lemnul ce iaste in gr5.30 ding, cu mil' Icare,
socotesc cg nu voiu gresi
de voiu zice cg din toatg invgtgtura cea dreapt i din
toate cuvintele lui Dumnezeu, ce sint in grg.dina sfintei
besrici ai rgsgritului, ca o hrang, sufleteascg, cu bucurie
1 atuncea B, atunci C // 3 nesimtitor C // 4 ce tu] ci tu B, C / cela ce] ce
C 1 cea de] cea fr'de C / de margine] nemIrginitS. B // 6 nostre B// 7 i ne lumineazil luraineazA-ne C // 8 poruncilor C milueqte C // 9 de-a pururea C //
11 lipsafte de Inv545.turl C 1113 dragostii C //15 care C / ascultati C / toti C // 17

de-a puriurea B //19 lar C// 20 fIr'de folos C / veti B, C // 21 cap C // 22 a

din C // 26 dat C // 27 pe scurt C // 28 ce m5. voiu] ce nu m.voiu B // 29 acelea

C //30 mAnince B, C /33 biserici a asaritului C //
34

www.dacoromanica.ro

tot cretinul, cu dulceat s mAnince. Si ne putem incre-

dinta de aceasta 0 de pe cuvintele ce zice Hristos la

Mathei, in 4 capete c5.: Nu numai cu pline va trli omul,

ci cu tot cuvintul carele iaste din gura lui Dumnezeu".
Iar5, din lemnul ce zice a pricpe bine 0 rAu sA nu mincati,

cA in ce zi vet minca, cu moarte vet muri", poci zice

pentru aceasta cum a de pAcatul ce s5." face cu pricpere,

fiqtecarele s se fereasa, c in ce zi Il va face, cu moarte

f. 32

va muri. C mai rea moarte, decit a fi netine prin pAcat

10 desprtit de Dumnezeu, nu iaste alta. CA' zice Ioann, la
3 capete, c5.: ,.Cel ce face pcatul de la diavolul iaste,
a din ceput diavolul pAcAtuiWe".
lard putem zice i intr-alt chip, a in toate / zilele ce
sint in gr5.dina anului, clia ce sint spre hrana trupului
15 rinduite cu socoteal 0 far' de viclepg, fiWecarele s'A
mnince. lar din postul cel hotArit pentru folosul cel sufletesc, carele cu pricperea noastrA 11 putem face bine
ru, nimeni s nu-1 strice, c5." in ce zi il va strica, Cu

moarte va muri; pentru aci c cala porunca lui Dum20 nezeu 0 mai rea moarte, decit a alca netine porunca
lui Dumnezeu, nu iaste alta; c51 va fi izgonit de dhisul
din grAdina besricii, ca 0 Adam din raiu.
Si dintr-acste putine cuvinte ce am zis s poate
intelge cum c5 voiniciia minarii ce au dat Dumnezeu
25 lui Adam, s adevAra i lgea postului, iar mai virtos
s51 zic, s incredinta porunca lui Dumnezeu, pentru ca
s cunoasa Adam c are mai mare peste dinsul cu,
c'A nu iaste volnic a alca porunca, ca in ce zi o va alca,
cu moarte va muri. Drept acia, acela insu fAatoriul
30 .1 poruncitoriul lui Adam, in zilele cle de apoi arAtindu-s pre pAmint i cu oamenii impreunA vietuind, pentra
f. 32'

ca s ne arate noao cum a iaste cu cale 0 cu / dreptate

s51 ne supunem poruncii lui Dumnezeu 0 cum c5. iaste
foarte de folos s postim, intii el insu au postit 40 de
35 zile 0 40 de nopti, precum s vde la Luca, in 4 capete,
puind postul acesta inaintea ochilor noWi, ca s privim

2 de pe] dupi C // 4 care C // 5 lar C // 6 yeti 1-2 C j pociu B // 8 fietecare C / si s fereasci C// 10 loan B, C // 11 cap C/ca cel ce] ce B// 12

diiavolul B / picitueqte C // 13 lar C /14 cele C // 18 si nu strice C // 19 cici

calcA porunca lui Dumnezeu] pentru ci a lui Dumnezeu porunci o calci. C //25
id& B // 28 dupd porunca, ad. lui Dumnezeu B // 29 lipsefte acela C / ficitoriul]

ficitorul acela C // 30 ponmcitorul B / aritIndu-se B, C

32 ca sA ne] ca si

B // 34 Intfin B // 35 cap C

35

www.dacoromanica.ro

intr-insa ca intr-o oglinda, in toat viata noastr 0 s

ne aducem aminte de pacostea ce s-au intimplat lui Adam
din alcarea poruncii 0 din mincare.

Pentru acia trebuiate darl 0 noi, de vrme ce ne-au

5 invrednicit Dumnezeu 0 am ajuns ca s intrAm de mime

In c'ltoriia sfintului post, cu poht 0 cu dragoste sa

priimim porunca stpinului 0 dup.' putint s facem 0
cle poruncite. i pentru cki avem a mrge la rzboi

f. 33

asupra vrajmaului sufletelor noastre, trebuie s ne gltim

io ca nite osta vitji ai lui Hristos, incingindu-ne mijloacele noastre cu adevrul, dup cum zice fericitul Pavel
0 s ne inaltm picioarele cu gltirea Evangheliei pkii
0 s ne imbrck'm cu zaoa drept.'tii 0 s punem coiful
mintuirii pre capetele noastre 0 s luom pavAza credintii
15 in miinile noastre, cu carele vom putea stinge toate s5.getile / vicleanului cle arz'toare 0 sabiia duhului, care
iaste graiul lui Dumnezeu ; pentru c nu iaste lupta noastr

spre singe 0 trup, ci ctr domnii, car puteri, atr

tiitorii lumii intunricului veacului acestuia, spre vicleu20 gul duhurilor celor de supt ceriu.

Vrind, drept acia, a face aceast cltorie asupra

vrjmaului sufletelor noastre, precum am 0 mai zis,

trebuie s luom impreun cu noi 5 lucruri, s ne fie ca o

merinde la vrme de primejdie, care lucruri sint actia:
25 ispovedania, rugciune, postul, milostenia i dragostea.
Cu ispovedaniia s.' ne spTm pcatele, mrturisindu-ne
inaintea duhovnicilor notri, cu fried' 0 cu inim infrint,
ca inaintea lui Dumnezeu pirindu-ne inine pre noi, iar

nu s am pricina la altii sau s. zicem c de nevoe am

30 fcut, sau prin neputint, el nu ne vom folosi nimic,
precum nu s-au folosit nici Adam; c vrind Dumnezeu

s.'-1 aducl la poc.int, in loc de a.- cunoate greala

0 a- m'rturisi pcatul, el fAcea. pre Dumnezeu vinovat,

35

f. 33T

cci i-au dat muiare 0 muiarea iar s cura pre arpe.

i sl fie ispovedaniia noastr Cu ndjde bun cum cl
ne va erta Dumnezeu, iar nu cu deznkljduire, precum /
au fkut Cain zicind 6.: Mai mare iaste vina mea cleat

1 lipsefle Intr-Insa C // 4 trebuqte C / dar C /10 ostaqi C /111 mijloacile C //12

Evanghelii C //14 capetile C / luAm C // 24 acestea C // 26 picatile C // 29 s5.

dcim princinal s arunarn pricina C // 30 neputinta] nestiint5. C // 32 a-si cunoate C / grwla B// 34 muere C / muerea C / iar C // 36 ad. marginal cu dlznidajduire B, c15.zradajduire C //

36

www.dacoromanica.ro

a mi sa erta mie". Asijderea luda, macar c s-au marturisit inaintea arhiereilor cum ca au gresit de au vindut
singe nevinovat, iara nu i-au folosit nimic acea ispovedanie, caci era cu deznadajduire.
i ispovedania trebuie s.' o facem Cu gind ca acela ca
5
s nu mai gresim inainte; c faraon macar c s-au mrturisit, zicind: Gresit-am Domnului", iar n-au folosit nimic,
cad nu gindiia a s parasi de rautat i pentru acia au si
perit. Nici sa fie ispovedania noastra cu deznadjduire,
lo ca a Iudei, ca si el, macar cA s-au marturisit inaintea
arhierilor cum a au gresit de au vindut singe nevinovat,
iar nu i-au folosit nimic acea ispovedanie, c. au fost cu
deznidajduire, ci sa avem nadjde bun ce de ne vom
ispovedui cu inim curat i cu end ca acela ca s nu
15 mai gresim ne va erta Dumnezeu i vom auzi ca David:
Si Domnul au mutat pacatul tau; nu vei muri".
Cu rugaciunea sa crem de la Dumnezeu mintuire sufle-

telor noastre el ni-o va da, dupa cum singur Hristos

f. 34

zice: Cret ca s va da voao". CA rugaciunea ce sa face

20 Cu caldura, den mima, ptrunde ceriurile infra In urechile lui Dumnezeu. / Zice i sfintul Ioann Zlatoust, cum

cA unde sa face rugaciunea cu multemita, vine darului

Duhului Sfint i dracii sA gonesc i toata putria potrivnicului s departeaza i fuge. i iarasi intr-alt loc zice
25 cum c rugaciunea iaste paza cueteniei, pecte fecioriei,
oprliste miniei, tinre mindriei, curatenie zavistiei, pierzare urgiei i temeiu pcii; i. in scurte cuvinte, cela ce
face rugaciune, vorbste cu Dumnezeu.
Cu postal sA ne usuram trupul, sa ne limpezim mintea
30 0 s. ne bucuram cu sufletul, ca s. vie clarul lui Dumnezeu
asupra noastra, care post trebuie sa-1 facem cu rugaciuni
amestecat. Ca precum nu slut dulci bucatele far' de sare,

asa nici postal far' de rugaciuni.

La a doaoa carte, la incperea postului zice sfintul
35 Grigorie cum a postul iaste pace de obste a sufletului

3 far C // 4 dAzadAjduire C // 8 nu gindiia] nu vrea C / r6.utAli B, C // 9

dAznAd6.jduire C //10 ca a Iudei] ca ludii, precum am zis mai sus C /
ca
B // 10-13 lipsege a 0 el, mAcar c s-au mArturisit inaintea arhiereilor cum cA
au gre0t de au vindut singe nevinovat, lar nu l-au folosit nimic acea ispovedanie,
cl au fost cu dezaAdAjduire C 1119 creti B, cereti C // 20 din inimi B, C/ ceriule
B 1/21 loan B //22 multumitA B, multAmitA C / darul C /23 puterea C / protivnicului C // 24 dApArteaz5. C / iarA B, C // 25 curAtenii C / pecetea C // 26 oprire C /

rainii C / mindriii B, mindrii C / zavistii C /27 urgii C /32 amestecatu B/

bucatile C // 33 postol B /34 dooa B, 2 C //

37

www.dacoromanica.ro

f. 34T

si a trupului, traiu flede turburare, petrecanie cu bunk'

Intocmire, viat ce veselste pte Dumnezeu si Intristeaz5,
pre vr.jmasul; c5. precum Ant p5.zitori celor ce postesc
sfIntii Ingerii si-i feresc de toate primejdiile, asa stnt 0
5 celor ce nu postesc pzitori dracii si-i Indeamn la multe
pIcate.
Drept / acia trebue sl ne ostenim ca s nu avem pl'rtIsie cu diavolul, ca nu s-au acut nimeni ucenic bun."t6tilor din cei ce s-au indestulat In mIncri, dup pohta
io lor, nici din cei ce iubiia rsft.rile s-au fcut dint, nici
din cei ce-au vietuit trupste s-au f.'cut p.artas Imp&r5.tiei ceriului.
tiu bine CA nu ne va rsa obiciaiul si nravul cel fu
ca s ne postim de bucate; ce incailea s ne postim de
15 rmtit, ca spre mincare (n-am cum mai zice intr-alt chip)

L 35

ne Indeamn blestematul acesta, de pIntece, dara a face

r.0 n-avem Indemngtor pre nimeni. CA trupului ii trebuiaste mincare, iar sufletului nu-i trebuiaste r.'ut.t ; 0
din mIncare cunosti (la focul) oarece dulceat., iar din
20 rlutate nu A. cunoasti alt nimic, frl numai vtmare de
suflet 0 cAlcare de lge.
Cu milostenia s imblinzim pre Dumnezeu, clind cu
dragoste mil., din agonisitele noastre cle drpte, lipsitilor, s."racilor, streinilor, bolnavilor si celor ce stilt intru
25 Inchisori. i atunce vom fi si noi miluit de Dumnezeu,
dup cum zice la cle zce fericiri; iar de vom da mil5.
din jafurile ce facem, / mai mult5. strid vom cistiga si
de s.' va luneca cineva cu firea 0 va zice In mintea lui
c nu stiu ce grAesc, lisindu-se In nldjdia cuvintului lui

30 Ioann ce zice: Facet si voi milostenie din mamomal

nedrepatii", trebuiaste acela ce va gindi acel lucru s5.
mearg. !nth s. Intrbe pre cei ce stiu si tilcuesc sfinta
Scripture& Mr' de viclesug, s vaz cu ce end 1-au zis
Ioann acel cuvint, apoi s gindeasc edu asupra mea.

3-4 slut plzitori sfintii Ingeri celor ce postesc C // 4-5 asa slut pIzitori dracii
11 ad. marginal
dint, nici din cei ce au vietuit trupste s-au acut B // 11 impLAtii C //13 obiciul

si celor ce nu postesc C // 7 pgrasie] ImpArtasire C /10

B /14 ce] ci B, C tincai C// 15 auati B, C // 16 neindeamn61 de Inclmn5.m B / dar

C /18 trebueste 1-2 C i auati B, C /19 din] de C / cunoaste B, C // 22 &hid]

miluind C // 23 f ters India C / agositele B / lipsitilor] p5. lipsiti .0 // 24 slracilor]
p5. sciraci C / streinilor Ell streini C / bolnavilor IA bolnavi C / celor] celor ce B, pg.
cei C // 25 atuncea C / miluiti B, C // 26 10 B, C // 28 de se va luneca B // 29 n5.djdea B, nAdejdea C / dupd lui ad. evanghelistului C // 30 loan B / faceti B // 31

trebueste C // 32 Intliu B, C //
38

www.dacoromanica.ro

Gindul lui Ioann iaste acesta: facet, zice, i voi milostenie din mamonul nedreptatii. In ce chip? Cu lacrami,
cu inim infrint cu gind ca acela ca sa nu mai faci
dup acia strimbatate nimanui, nici s jluiti i apoi,
atunce va fi acea milostenie priimita; care lucru s poate
incredinta 0 de pe Zacheu, c au zis: Iata, jumatate de
avutiia mea o dan saracilor 0 de am napastuit pre cineva

cu ceva ii intorc impatrat". Auzit-at ce zice Zacheu,

ca.ruia au zis Hristos: Astazi sa facu rnintuire casei
io acetiia, pentru c i acesta fiiu lui Avraam iaste", adec
35v

au fcut cu gind i cu inima ca a lui Avraam acea milostenie, iar nu ca unii dintre noi ce fac jafuri i fac cite
sint mai/rle pre pamint, apoi sa duce cu gind ca acela
ce da vreunui pop
faca sarindariu ca sa i s iarte

15 pcatul 0 el tot cu totul st in tina rautatii. Nu ap.,

ticalo0i de noi, nu aa, c Dumnezeu nu sa ina15.1

Cu dragoste s ne incredinta.m ca de vom iubi pre vecinii

notri dup ponmca lui Dumnezeu, ca inine pre noi

le vom face bine vom fi 0 noi Dumnezei i fii celui de sus,
20 dupa cum zice David. C dragostea iaste singur Dumnezeu

0 cela ce rmine in dragoste, in Dumnezeu 'Amine 0

dup5.' cum zice Ioann: Si de vom
Dumnezeu
erta grealele tuturor celor ce ni-au gre0t noao, ne va
erta i Dumnezeu grqalele noastre". C5. ce folos iaste

25 trupul s fie dext de bucate, lar sufletul a-1 umplea de

pcate; ce folos iaste a fi galbeni i ofilit de post, iar de

pizma 0 de uriciune a fi aprins; ce folos iaste a nu bea

vin 0 a fi beat de veninul miniei; ce folos iaste a nu minca

carne 0 cu hulele a rumpe canica fratilor nWri; ce folos

30 iaste a ne conteni de cle ce sint, uneori slobode 0 a face

aclia ce nu slut niciodata, cu vreun mijloc, slobode.

f. 36

Ca. Dumnezeu pre aceia j iubte

cinstte pre carii
sA feresc de cle oprite. CA acste putine cuvinte, ce-am
vorbit at inteles lupta noastrA cu cine iaste cu ce fel
35 de arme 0 de merinde ne trebuiate sal mrgem asupra
lui cu ce mijloc sa-1 biruim.

1 faceti B, C 4 nimenuiu B // 5 atuncea C // 6 de pe] dupg C // 7 avutie

B/o dau] dan C / pre] p C// 8 Auzit-a5 B, C // 9 i-au zis C / casii B, C // 10
fiiul B, C / adic5. C // 12 dintru B // 14 s5sindar B, C / erte // 20 ad. marginal Ca
dragostea iaste singur Dumnezeu 0 cela ce B // 23 gresalile C ne-au gresit B, C //
24 gresalile C/ lipse,ste iaste C //26 galben B, C /28 veninul] vinul C / mlnii
C / 29 hule C// 30 conteni] opri C / uniori B, C // 31 acelea C // 33 C5.] cu C/ acstia

B / ce am] am C // 35 lipse,sle 0 de merinde C / trebueste C

89

www.dacoromanica.ro

Drept acia fiestecarele, dupg. putint, A. nu leneveascg

a sg nevoi, c nu va gre0. Am inteles cum cg iaste obiciai

de VI adunat de searg in divan 0 facet puting, oratie

inaintea domnului i dupg acia creti ertgciune; i mgcar

5 cg nu mi s-au intimplat ping' acum s vgz cu ochii, iar
foarte mi-au plgcut si am fericit obiciaiul acesta, cg. iaste
lucru cuvios a cre ertIciune de la stIpinii i mai-marii

nostri, nu numai intr-aceast zi, cgci vom s intrgm in

zilele sfintului post, ci poci zice C s5. cuvine s crem
to ertgciune in toate zilele; cg precum gre0m inainte.a lui
Dumnezeu in tot ceasul, asa gresim de pururea i inaintea

mai-marilor nostri, cu cuvintul cu fapta, cu voe si

fgede voe, prin stiintg i prin ne$iintg, de fat si pre
ascuns.
15

lar apoi, luind seama cu tot denadinsul sfir0tul acestui

lucru, foarte m intristez, cg obiceaiul iaste frumos la

vedre i ru la pricpere; / c nici ertgciunea ce cret
f. 36'
de la stgpini nu iaste curatg, nici acia ce luat unul de la
altul, cg iaste pling de pizmg 0 de zavistie i pling de
20 rgutate, c. nu iaste cu gind curat.
Ci v rog, iubitii miei, pentru preascump singele lui
Hristos, care s-au v'rsat pentru noi, pgcgtosii., s vg
pgrgsiti de acia, cg vet cgdea in osindg, dintru carea
osindg eu, nevrdnicul i mult pgcgtosul rog pre milos25 tivul i iubitorul de oameni, Dumnezeu, ca s ne mintuiasc pre toti i s ne invreclniceascg s petrcem sfintul
post cu pace, cu sgngtate, Cu viat curatg i cu spgsenie
sufleteascg, ca s putem vedea i luminata lui
Amin. /

1 fiestecarile C / s5. nu] s5. nu s B // 2 c nu va gresi] c lenevindu-s5. r5.0

va gresi C / Am Inteles] vedem C/ obicau B, obiceiu C// 3 adunati C // 3-8

textul este Fters i completat astfel : v adunati de la unul pin& la altul i creti
erticiune, care foarte obiceiu bun iaste acesta i fapt cuvioasA a cere eraciune
unul de la altul si nu numai C // 8 Intr-aceasta B, Intru aceastl C / cAci] ce C//
11 de-a pururea B, C / lipseFte o c // 12 mai raarilor nostri] oamenilor
C /13 fat] vat5. B // 15-16 pters lar apoi, lulnd seama Cu tot denadinsul stirsitul acestui lucru, foarte m Intristez C /16 c5.] Ins& C / obiceiul C /17 si rlu la
pricpere] dar iaste rlu Intr-ascuns C / cereti C // 18 sapini] cei mari C / luati
C // 19 a.] ci c /1 21 iubitii miei] crestinilor C // 22 s-au] s-au B, C // 23 ca s nu
eldeti In osInc15. C / care B, C // 24 Fters nevrdnicul i mult plcitosul C /27 sltnAtate B, C/ 28 Inviere C //
9 pociu C

40

www.dacoromanica.ro

CAZANIE LA VOVEDENIE BOGORODITE, NOEMVRIE 21

f. 37

Putin ajutoriu va putea lua un bogat de la un srac

putina laudA va auzi un cinstit de la un neinvltat.
sArAciia bunAtAtilor
Drept acia darl i eu,
5 0 slAbiciunea Invtturii, stau de ml mir ce voiu face.
CA de o parte uitindu-MA mAririlor preasfintei fecioarei
Mariei a cAriia intrarea cea Cu pohfalA in besricI astaz

prAznuim; de ala parte, vizind atitea cinstite obraze,

impodobite cu florile bunAttilor i Cu intelepciune, m

to spAimintez 0 nu cutez a grli. CA' ce arie are ticaloasa
mea limbA, a lauda 0 a cinsti cu vrednicie pre una ca
aceasta, carea iaste aleasI i intru tot imbuntAtaa mai
nainte dedt toat zidirea, dup cum zice la antarea
ointdrilor ? Sau ce putre are izvorul mieu cel cu o pia15 tue de apA, s adape o grAdinA sufleteasc5, ca aceasta?

lard nci, de vrme ce darul Duhului Sfint, carele

f. 37Y

pururea amAiduiWe cle neputincioase i clia care nu

slut desAvIrOt le Implin4te, acela s5.-m dea i mie putre
i ajutoriu, ca s5. pociu zice patine cuvinte in slava lui
20 Dumnezeu i intru cinstea 0 lauda Nsctoarei de Dumnezeu.

Vde-s in sfinta Scripturcl, la a treia carte a impAratilor, la al 6-lea cap, cum c5. impratul Solomon au fAcut

casa Domnului cu trei desprtituri; i in desprtitura

25 cea dintilu sta multimea norodului, intru a dooa desp5.rtitur sta arhireii i preotii, iar intru a treia desprtiturA era Sfinta Sfintelor, intru carea nu putea s'A intre
nimenea, fAr numai arhiereul, intr-un an odatA, de amiia locul acela j s. ruga lui Dumnezeu pentru mintuirea
30 lui 0 a norodului, precum zice fericitul Pavel, la al 9-lea
cap cAtrA evrei: La cortul cel dintii pururea intra preotii,
de acea slujbele, iaa la cel de al doilea, intr-un an ()data,

singur arhiereul, nu ar'de singe carele aducea pentru

dinsul i pentru necumqtintele norodului". Car besricA

Cuvtnt la Intrarea In besrica a Nascatoarei de Dumnezeu, la noemvrie 21

C // 2 ajutor C // 4 dar C// 7 pohvala C / astazi B, C // 12 care C / Imbunatatit.i. B //13 CIntarea] Carta B // 16 Incas C // 17 tamadueste C / cele C /

carele B // 18 acelasi C // 19 ajutor C // 20 cinstia B / Nascatoarii B // 22 la a 3

carte C // 23 al saselea B// 24 3 C/ daspartituri C / si In] i C / daspartitura
C // 25 dintli C // 26 daspartitura. C / iar C / daspartitura. C // 27 era] sta. C / care
C// 28 far& numai] fara, B // 31 dintliu B, C / pururea C // 32 lar C // 34 necunonecunostiinta C / Care C //
thitile
41

www.dacoromanica.ro

desprtitura cea diiith, unde sta norodul s inchipuia

f. 38

ceriului carele st deasupra noastr, unde iaste vzduhul

sint acolea toate p5.srile cle zburtoare; iar a dooa
desp.'rtitur, / unde sta arhiereii i preotii s5. inchipuia
5 ceriului al doilea, carele st. deasupra ceriului dintii, unde
sufletele drepskit puterile cle cerWi, adec ingerii
tilor; iar a treia desprtiturk unde era Sfinta Sfintelor
0 infra intr-un an odat numai arhiereul, s" inchipuia

al treilea ceriu, carele st deasupra celui de al doilea,

lo intru carele nu intr nimenea, fr'numai adevratul

arhiereu Hristos, Dumnezeul nostru.

Si de pohtit ca s v incredintat cum c besrica acia
era inchipuirea ceriului, ascultati de vedeti ce zice feri-

citul Pavel, iara la al 9-lea cap ctfl evrei: Pentru cI

15 nu in sfinte acute de mini au infra Hristos, pild celar
adevrate, ci intr-acesta0 ceriu s se arate acum ftii
lui Dumnezeu pentru noi".

Si pentru ce s. numiia Sfinta Sfintelor? Nu pentru

alta, fr numai caci era intr-insa cle doao table ale

20 legii ce au dat Dumnezeu lui Moisi in muntele lui Horiv

toiagul cel inflorit al lui Aaron 0 nstrapa cea cu mann
cdlnita cea de aur 0 lada legii. lark' eu pociu zice /
f. 38'
c s numiia mai virtos Sfinta Sfintelor nu pentru c5.6

era stttoare intr-insa numai cle lucruri trecaoare,

25 carele inchipuia multe taini ale besricii noastre, ce 0
pentru cci s-au invrednicit a lIcui intr-insa 12 ani sfinta
sfintelor cea adev'ratk adec. sfinta Fecioark carea au
nscut mai presus de fire pre sfintul sfintilor, pre Mesiia
cel fgduit.
30
i cum cl s inchipuia besrica acia ceriului iaste
lucru dovIdit, cAci ja iaste ceriul cel adevrat carele au
rsrit pre soarele drepttii 0 in pintecele ei au 15.cuit
ca intru al treilea ceriu o fat a sfintei troite, Fiiul i cuvintul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, adevratul arhiereu,
35 de au zidit a doua oar neamul omenesc i sa ruga lui

1 dIspirtitoarea C / dintliu B // 3 iar C // 4 aspA4itur5. C // 5 cerului B / stea

C/ dintliu B // 6 adia C/ sufletile C // 7 iar C / d6spArtitur. C// 8 f5.r5. numai
B, C /12 pohtiti B, C / fncredintati C //13 ascultati B /114 iar C / ovrei B// 15
miini B, C /16 Intr-acestaq C/ s. s5, arate C /18 pentru ce s5.] pentru ce B// 19 cele
2 table C /20 muntele Horiv C // 22 lar C // 24 ad. marginal Intr-Insa numai acele
lucruri trec.atoare B /25 bisericii C / ci i B, C /27 adia B, C / care C /30 bis-

rica C / cerului C // 31 dovedit B, C / did ja iaste] cad iaste B, C / care B // 32

soarile B, C / pintecile B, C //
42

www.dacoromanica.ro

Dumnezeu Tat5.1 pentru mintuirea lui Adam 0 a necu-

notintei lui. Tar pricina pentru caci au intrat stinta

Fecioark de au 15.cuit atitea am la acel loc dint, mcar
c iaste tiut la tot jara Ina cu cuviint iaste s5. o spunem
5 i noi.

In vremile die de demult era obicei la jidovi 0 care om

nu acea coconi era hulit 0 urit de tot mAcar de ar fi

L 39

fost de neam cit de mare 0 bogat; / 0 dud ducea darurile

lui la besric la priimiia preotul pre urma tuturor 0 sta la

io besric mai jos dedt tot 0 bucate nimeni nu minca

cu el, ci-1 tinea tot ca pre un urgisit de Dumnezeu.

Deci Ioachim 0 Anna, fiind sterpi, s-au intimplat,

intr-o slrbaoare mare ce avea jidovii, prin nqtiint5. 0

far' de nici un viclewg, ca nite oameni bogat 0 de neam

15 imp5x5Itesc ce era, au dus darurile lor mai nainte decit
altii la besria i., vazindu-i preotul, atita i-au infruntat
0 i-au dojenit, di i-au scos din besric cu mare ru0ne
0 cu mult urgie i-au gonit,impreun.' cu darurile ce adusse. (Oare ce jale 0 scirb socotit c vor fi luat in Mima
20 lor n4te oameni mari ca acia?) Iar5.' ei, blagoslovitii,
au priimit infruntarea 0 urgia preotului cu mult cucerie
0, p/ecindul capetele, s5. ducea plingind cu amar la casa
lor, nezicind nimic, niminui.
Iar5. acum s5. nu carea cumva s5.' indrizneasc preotul,

f, 39v

25 sau arhiereul, s5. infruntze pre cineva , nu pentru cAci

nu are coconi ci pentru c5.ci face ardelegi 0 strimbatt,
c5. apoi iaste vinovat mortii. / lug m.car c. avea Ioachim
0 Anna mult5. jale in mima lor, pentru uriciunea 0 hula
ce avea de c5.tr tot pentru stirpiciunea lor, iar. de pu30 rurea s5. ruga, cu lacrmi, dintru adincul inimii lor, sa-

pinului firii, ca s5. fad. mil5. cu ei, s5.' le dezlge sterpiciunea

0 s. le d.ruiasc road pintecelui lor; nu doafd pentru

ca s5. le r5.mlie dup5. moartea lor feciori s.-i pomeneasc5.,
dup.' cum pohtesc oamenii aceti de acuma, sau s. le mo--

35 teneasc5. mo0ile 0 avrea, ce numai cu fgAduialA ca

2 Iarl pentru pricina caci au intrat B // 4 toti B, C / iar C // 6 obiceiu

C// 7 toti B. C 119 bisria C / mai pre urma C// 10 bisric6. C // 10-11 toti
C // 14 bogati C //15 daniri B // 16 bisric6. C // 17 dojAnit C/ biseria C /19 socotit
B, C // 20 oameni] oani B / iar C // 22 plecindu-si C / capetile C // 24 iar acuma C/

care C // 25 cici] a c // 26 cuconi B / strImbItAti C// 27 iar C // 28 inima] ima

B //29 toti C / lar C / de-a pururea C //31 stirpiciunea B // 32 asuiascl B/ pinteciIni B / doar C 1/35 avria B / ci B, C //

43

www.dacoromanica.ro

acia ca, de vor naste vreun prunc, au parte brbteasa,

au parte fanaeiasa, s-1 fnchine lui Dumnezeu.
Vedet dat, acum, poht si dragoste crestineasa,', vedet
aldura de inim, vedet rIvri.. Cine s. ALA acu, pre acste

5 vremi, au din cei bogat, au din cei sraci, mcar de ar

avea 100 de feciori, s Inchine unul lui Dumnezeu? 0 tin

lucru necuvios si lucru de nimica, zicind multe cuvinte
desarte, carele m rusinez a le gri.

Trig Dumnezeu, dupl cum zice David: Voia cebra

f. 40

io ce s tem de dinsul va face s'i rugciunea lor va asculta". /

Implinindu-se sorocul sfatului lui Dumnezeu, cel mai

nainte de tot vcii si sosind vrmea si ceasul acela, affindu-se si vase alse ca aclia, binevoi Dumnezeu d dzleg sterpiciunea Annei si nscu prin flgduint, dup
15 cum au nscut Sana pre Isaac, Revecca pre Iacov, Rahil
pre Iosif, fmia lui Manoe pre Sampson, Anna, flmia
lui Elcana pre Samuil si Elisaveth pre Ioann Bteatoriul.

Asa si fericita Anna fAmia lui Ioachim, rascu scaun

dint lui Dumnezeu, pre fecioara Mariia, ca s.' se odih20 neasa pre (lima cela ce s odihnste pre scaunele cle
ingeresti si-s gti luis ceriu Insufletit cela ce au intrit
ceriurile cu intelepciunea sa si pmIntul 1-au intemeiat
pre ape, de carele s cutremur toate adincurile si beznele
iadului.
25

$i au avut mare dreptate Ioachim si Anna ca s nasa

pre una ca aceasta din pintecele lor; una pentru a era
amindoi de neam imprtesc s'i s trgea din sementiia
lui David si era foarte drepti si buni inaintea lui Dumnezeu

si alta a au cistigat aceast road blagoslovit cu mult

I. 40v 30 durre / de inim., Cu mult rugciuni cu multe milostenii

si cu multe lacrmi, dup cum zice David: Cei ce samn
cu lacrimi, cu bucurie vor secera". Si au cistigat adevrat

o bucurie ca acia, cit nu o au putut cistiga alti printi

din vci, nici vor cistiga, nici numele ce au cIstigat ei a s.

35 numi printi ai lui Dumnezeu.

2 si si 1nchine C // 3 Vedeti 1-2 B, C / dar C // 4 cilduri B, C de] din

C / vedeti B, C // 5 bogati C // 6 o sutl. C] 20 B II 11 repet4 lui B, C// 12 toti
B, C / vrmia B // 13 acelea C // 14 de dezlegi B, C / Anii B / dupij dupre
C // 15 Reveca C // 16 Mannoe C / femeia 2 B // 17 Elcanna C // 20 scaunile B, C // 22

ceriurile] ceriule B // 23 besnile C // 26 pIntecile B, C // 30 milostenie B // 31 ad.

marginal i Cu multe lacrimi, dupi cum zice David B //34 lipsete nici 2 C //

44

www.dacoromanica.ro

Drept acia, trecind 3 ani dupl nasterea Fecioarei,

o duser prinii ei la besrica cu multi pofal de fecioare,

ca fclii aprinse, dup prorociia lui David, s.' o inchine
lui Dumnezeu, dup figaduiala lor. i sosind la usa bese-

5 ricii, fericita Anna zise catri preot, cu credint

i ca

multi cucerire: Priimste, preote a /ui Dumnezeu, pre

aceast cocoani, c5. iaste roada pintecelui mieu, pre carea

o am cistigat cu multi durre de inim, prin rugiciuni

cu lacrmi amestecate i o asazi in casa Domnului, c

io lui i-o am agiduit, pentru c.'ci au fAcut mil cu mine si

au rdicat deasupra mea hula norodului; priimste-o
de nici o indoiali i sirguiaste de o du in besric fr

de nici o zibavi, c lui / Dumnezeu o am inchinat".

Care cuvinte auzindu-le preotu/ Zahariia i vizind

f. 41

15 Pe preasfinta Fecioar5., si minuni i zice cu bucurie mare

cu glas de prorocie ctr Fecioari: Tu esti cu adevrat
usa cea de gind a vietii, car o au vizut prorocul Iezechiil
inchis; ce-m caut i flede voia mea a-t deschide usile

besricii ca s intri intr-insa s lcueti, c cu adevrat

2C mai virtos pentru tine au fcut Solomon, cu intelepciunea

de i-au dat Dumnezeu, acest licas si tie au inchipuit-o

cunoscindu-i fecioriia cu ochii cei de grind ai prorociei
lui. Si tie ti s cuvine ca s Licuesti intr-insa, c acelia
cite sta intr-insa tie si inchipuia. Drept acia, deaca s-au
d.5 artat adevrul, trebuie s se rdice umbra.
Intr5., fiica lui Dumnezeu, cu bucurie si te veselste
intr-insa, c am cunoscut cu adevirat c s-au apropiat
mintuirea lui Israil, car va s vie infatisat si se nasc
din tine.
Intri preacurat, voioasi i vseli, de te f lcas desf5.30
tat preain' ltatului Iisus, carele iaste mintuitoriul lumii.
Intel in local cel ales, cia ce esti aleasi mai inainte
de vci, ca s te hrnesti / cu hrani cereasci, carea va
f. 417
s-f fie trimisi de la pirintele vcilor, prin ingerii
35

Intr. in Sfinta Sfintelor, ca ceiia ce ti s cuvine s auzi

tainele cle ascunse i preasavite ce s-au &trait in cmrile

2 bisricl C / pohfall B, pohvall C // 5 bisricii C / zice B // 6 multe B /

al lui B. C // 7 road& B / care C // 10 i-am flgadnit-o C // 12 f5.r'de C / sirguqte

C/ biseria. C// 13 f&r'de C // 15 pe) pre B / fecioara B, C// 17 care C// 18 ci-mi
caut5. B, C / a-ti devchide C // 19 bisricii C / Intrii C // 22 cunoscindu-ti C /
prorociii B // 23 aclea. B, acelea C // 25 s5. s rldice C // 28 care B. C // 32 mai
nainte C // 33 care B, C // 34 sl-ti fie B / /ipsqte si B // 35 sfirttelor B // 36 tainile
C/ clmArile B, C //

45

www.dacoromanica.ro

cle ceresti, a tu vei s nati pre ziditoriul a toatA

fAptura. intr de te f mijlocitoare mintuirii omenesti".

Si intordndu-s: preotul Zahariia zise i c:tr5. pArinti;

5 Bucurati-vA i voi, sotie sfintA, pgrche blagoslovit.,

Ioachime i Anno, cAci v-at Invrednicit de v-at fAcut

0160 a unii prunci sfinte ca acqtiia. Fericiti sInteti,

cu toat: fericirea, c de pe smnele darurilor ce vAz c
are aceast cocoanA asupra ei, cunosc adevArat cu duhul
10 prorociei c ja iaste acoperAmIntul goliciunii strAmo0lor,
oglinda prorocilor i izbAvirea lumii".

Deci, cu acste putine cuvinte ce am zis, Intelgerea

noastr cea de pre urmA iaste cum CA pentru 2 lucruri
au Infra sfinta Fecioar: In Sfinta Sfintelor: una pentru

15 ca s'A se curAteascA de pAcatul cel strAmosesc prin mijlocul

f. 42

cuvintului celui de bucurie ce astepta s'A-i vie cu / arhan-

ghelul Gavriil si alta, ca un vas ales ce era prin venirea

Sfintului Duh i prin umbrirea puterii celui de sus sA
priimeascl In pintecele ei pre Fiiul i cuvIntul lui Dum20 nezeu.

Drept acia dar: trebuia4te i noi, &Ind vom intra in

sfinta besric5., s: ne curAtim intli de pAcatele noastre
si de cugetele cle viclne i apoi cu cunotint: intreagA
sA ne facem vase alse, s5. priimim, prin darul Duhului
25 Sfint, cuvIntul lui Dumnezeu In inimile noastre i a4a,
cu acest mijloc, vom fi adevArat praznuitori, m'Acar
pe preasfinta FecioarA, de vrme ce iaste i s5. numste
pricina tuturor bunItAtilor, nu iaste cu putint: nici Cu
un mijloc s: o cinstim i s: o prAznuim, precum s5. cade.
30 Pentru cA cinstea ei biruiate toatA limba i covIrsaste
tot cugetul omenesc, iar. Inc4 trebue cu fric i cu bucurie ;
cu fric pentru pAcat
cu bucurie pentru mintuire s'A-i

zicem tot cu un glas: Lauda cea ingereascl, bucurA-te,

cia ce qti plin. de dar, Domnul e cu tine". A clruia
35 mila cea nespus i darul cel bogat s. fie pururea cu noi
cu toti. /
4 intorcindu-se B, C / pxintii ei B // 6 v-ati 1-2 B. C /8 de pe] dupl
C / semnile C // 10 prorociii B // 13 de pre] du pro C // 15 a sl curgteascl C/
strimosasc C // 16 arhaghelul A //18 celui] cei C // 19 pIntecile B, C // 21 dar C /
trebueste C // 23 cugetile C / cunostiinti B // 24 prin] pre B // 26 adev1rati C /)
27 fecioara C / 30 birueste C // 31 iar C / Inasi C// 31-32 ad. marginal i cu bucurie pentru mintuire B // 33 toti C // 36 dupel toti ad Amin C//

46

www.dacoromanica.ro

f. 42'

LUNA LUI DECHEMVRIE, 6. CAZANIE LA SFINTUL NICOLAE

Pentru cci iaste omul flcut de Dumnezeu, indoit,

de suflet cuvinatoriu 0 de trup simtitoriu are 0 buntt
indoite: sufleteti 0 trupeti. Si stilt bunttile cle suS fleteti 4: vitejiia, intelepciunea, dreptatea 0 cur5.teniia.
Bunttile cle trupWi Ina.' sint 4: triia, intregimea,
fromostia 0 smtatea. Si dintr-acste buntt ale su-

fletului 0 ale trupului nasc alte 4 buntt de olte:

10

f. 43

credinta, nldejclia, dragostea 0. smereniia.

Deci pe acste patru buntt ca pe 4 temelii nemicate,

voiu s-m intemeez vorba ce voiu s fac astzi, cu ajutoriul lu Dumnezeu, inaintea dragosti voastre. Ce intli
voiu s v spuiu, foarte pe scurt, a fie$ecriia buntate,
putrea 0 lucrarea ce are, pentru ca s se priceap5. mai
15 lesne clia ce voiu s gresc, apoi vom intinde vorba
inainte, de vom zice, dup putint., cite va aduce ceasul
i ne va lumina / Dumnezeu, de la carele crem 0 ajutor.
Ci v pohtesc sa ascultat cu dragoste, ca sl aveti 0 plat
de la Dumnezeu.
20
Credinta, dup cum zice fericitul Pavel la 11 capete

ctr evrei, iaste fiinta celor ndjduite 0 lucrurilor

celor ce nu s vd dovediri 0 fr: de credint nu iaste

Cu putint nimeni s fie plcut inaintea lui Dumnezeu,
niel s se apropie de el". Si, pentru ca s: vg. incredintat
25 cum c iaste cuvintul acesta adevrat, ascultat de vedeti
c' zice Hristos ctel apostoli la 16 capete ale lui Marco:
Mrget in toata lumea, propoveduit Evangheliia la toat:
zidirea 0 cela ce va crde 0 s va boteza, s va spisi;
lar cel ce nu va crde, s va osindi".
Iat dar c fr: de credint nu iaste cu putint s ne
30
mintuim 0 s ti.t c lcaul ei iaste mima omului 0 viata
ei, faptele cle bune, dupg cum zice apostolul Iacov:
CA precum trupul omului iaste mort al-1de suflet, w.
0 credinta iaste moart, fr'de fapte bune". Si nimeni
1 Cuvflit la zioa sfintului Nicolae, In luna dechemvrie 6 C // 3 cuvIntAtor C /

simtitor C / bun1t6ti B, C // 7 frumustia B, frumusetea C / dintre acste B /

bun5.tAti B, C // 8 bunatiti B, C //9 nIdjdea B, nadejdes. C // 10 pre 1 B, p5.0 I bu-

natAti B, C / pre 2 B // 11 lipsgte voiu 1 C/ sl-mi Intemeez B// 12 ajutoru C / Ci

C //13 pi C / fiestearuia B // 14 putere B //15 celea C //16 va) ne va C // 17 ajutoriu
B 18 ascultati B, C // 20 cap C // 22 f5.r'de credint5. C / nu iaste nimeni cu putintS.
C // 24 Incredintati B, C // 25 ascultati B, C // 26 cap C // 27 Mergeti B, mergeti C /
propoveduiti B, C // 30 dar C / fgs'de credintl C /31 ftiti B,C //

47

www.dacoromanica.ro

f. 43'
5

s. nu socoteasc in mintea lui cum c cu credinta singur

s va mintui, de nu va face / i fapte bune, c va gre.,si.
Si iat c v-am spus, cu putine cuvinte, putria credintii.
Auzit i al ndejdii.
Ngdjclia iaste o indrzneal adev'rat. cgtr Dumnezeu,

dat. In mima omului din dumnezeiasa strlucire, ca s

nu dezndAjduiasca niciodat de darul lui Dumnezeu,
ci s fie incredintat cum ca va lua, prin podint, erflciune pAcatelor i vence alt crere, sau trectoare, sau
zo vcinid.. Si s incredintead: i s adevereaz ndiajdia
aceasta in mima omului intii Cu ajutoriul 1 cu darul lui

Hristos, di el iaste toat nidjdia noastr, dup cum

zice apostolul Pavel earl corinthni: Dup porunca
lui Dumnezeu, mintuitoriului nostru i domnul Iisus

15 Hristos, al n'dejdii noastre, c printr-insul luom toate",

precum insu Hristos invat. i zice: Si cite vet cre
intru numele mieu, aceasta voiu face, ca s se mrease

Printele intru Fiiul". Si in darul acesta a lui Hristos,

20

f. 44

toat ndjdia noastr. s. Intemeiad..

Iat c.' ati inteles putrea ndejdii; s v spuiu acum
0 a dragostii. /

Dragostea inc iaste, dup cum zice fericitul Pavel,

mai mare cleat credinta i decit ndjdia, temeiul
Virful tuturor bunttilor, car un4te pre multi intru
25 una 0 face cale ctr Dumnezeu tuturor cebra ce o iubesc; car dragoste sing-ur Hristos o adeveread. la 22
de capete ale lui Mathei, zicind c.: Tntru acle 2 porunci,

a iubi nqtine pre Dumnezeu 0 pre aproapele su razim

toat lgia i prorocii".
30
Ati inteles i putrea dragostii; s spuiu acum 0 a
smereniei. Smereniia inc iaste sfir0tul, legtura i pectea tuturor bunttilor, caci c de ar face nqtine toate
bunA.Ttile lumii i smerenie s; nu aib, toate-s pierdute,
toate-s stricate, toate-s de niznica i osteneala lor iaste
35 in deOirt, pentru del smereniia iaste maid: tuturor bund'-

ttilor. Si precum maica pune mult nevoint din fi-

3 hpseFte cu B, C / puterea C // 4 Auziti C // 5 NAdejdea B, C // 7 dAzadeij duiascA. B, C // 8 poclinta C // 9 treeltoare] striatoare C // 10 nAdjdea B, C //
11 Intliu B, C // 12 nAdejdea B, C /17 a sl mIreascAC /18 darn C / al lui B, C 1119
nIdejdea B, C // 20 putria B // 21 dragostei C // 23 nadejdea B, C // 24 care C // 25
ce o] ce-1 B// 26 care C // 27 /ipsefte de Cll 29 legea C // 30 Ati] am C / putria B /
dragostei C // 31 smerenii C //32 smereniia B// 34 iaste] iar B// 35 c15.A.rt C//

48

www.dacoromanica.ro

f. 44

reasca dragoste ce are de hente pre copiii s.i, ca

creasc
ferte de toate ca s nu li s intimple vreo
primej die
va piiarde, / aa i smereniia brniate bunttile de cresc i le fer4te de toate primejdiile, ca s.
5 nu piar. Pentru cAci pcatul cel dintii 0 mai mare decit

toate pcatele iaste mindriia, car o au izvodit 0 au

nscut singur satana, carele era inger i s numiia Luceafr,

pentru multa lumira ce avea; care mindrie 1-au surpat

0 1-au pogorit, cu toat ceata lui, intru cle mai de josio prpistii ale iadului. dintr-atita lumin ce avea s-au
acut decit toate negrele i decit toate intunrecile mai
negru 0 mai intunecat i iaste s se osindeasc in vci
nesfirit pentru c5.ci nu are tarraduial, nici vindecare
rana lui, c fiind duh, nu are pocint..
15

$i Cu acest p..cat al mindriei, pentru multa lui zavistie,

au in51at 0 pe ticlosul Adam, de 1-au surpat din cinstea
lui i 1-au adus la moarte i 1-au pogorit 0 pre dinsul in
iad. i precum pcatul mindriei au avut putre de au

pogorit pre Luceaar, pin la cle mai de jos prlpstii

f. 45

20 ale iadului, a5a i buratatea smereniei / are mai mult

putre decit mindriia; c au fIcut pre singur Dumnezeu,
carele iaste flcatoriul Luceara.'rului i s-au plecat atita,
cit au lsat ceriurile i toat slava 0 lauda ce avea de
toate puterile cere$i, de s-au pogorit pre pmint i s-au

25 acut om i s-au smerit pira la moarte, dup cum zice

fericitul Pavel, moarte de cruce; 0 s-au pogorit i pira
la iad de au scos pre Adam, cu tot neamul lui i 1-au suit
impreura cu dinsul la ceriu, unde au fost 0 mai inainte.
keg Luceafrul n-au putut s se mai sue, aci 11 atirn

30 pkatul in jos.

C pcatul s asamin pietrii

cauta s mearg la
maica ei, in pdmint, de unde i iaste. lar buntatea

aseamin focului i iaste s mearg sus, in vzduh, unde-i

iaste matca, c5." Dumnezeu iaste foc mistuitoriu i par

35 de foc suptire, precum 1-au vzut prorocul Ilie. $i precum

un om are in casa lui aur, argint, scule i aite haine

1 copii C // 3 pierde C / hrineste B, C//5s nu piiar5. B/ dintliu B, C // 6.

0.catile C / care C // 11 negretile B, C j Intunrcele B, Intunericile C 1113 nesfirsiti C// 15 mIndrii C / multa a lui B // 16 paC/! 18 mindrii C // 19 prapastii
B // 20 smerenii C // 22 flatorul C /26 duing suit ad. pre dInsul C // 28 clInsul/
el C / mai nainte C // 29Iar C // 31 aseam1n5. B / si caut5. C // 33 asamln5, C // 34mistuitor C //

49

www.dacoromanica.ro

cind iase din casi. pune lack si incue, pentru ca s nu

mearg vreun hot s i le fure, si se plgubeascl, aa
smereniia / incue, ca un laclt, toate bunkkile, ca s nu
f. 45'
mearg hotul cel de obste, diavolul, s le fure i s va
5 p'gubi de osteneala ce-au fcut.
iat c5., dupl putint, cu scurte vorbe v-am spus
putrea i lucrarea acelor 4 buntt, carele trebuiaste,
cu totii cit le-at auzit, s le insemnat in jalma voastr
s le pzit i, dup5, putint5., s le si facet ; i atunce
io vet fi fericit dupl cum zice Hristos: Fericit cei ce aud
cuvintul lui Dumnezeu
pzesc pre dinsul".
Pre acste 4 buntt ce-am zis mai sus i v-am spus a
fiesteariia putrea i lucrarea, ca pre o piatr in patru

fete, care nu s.' poate mica v-au zidit tot sfintii si tot

15 dreptii, ca niste intelepti, casa bunt5.4ilor sale, i, dup5.

f. 46

cuvindul Evangheliei: SI pogori ploae i venir riurile

suflarI vinturile j lovir casa acia si nu czu, c5. era
intemeiat pre piatr", care piatr. iaste Hristos, dup
cum zice fericitul Pavel, dintru care intelepti i sfinti
20 i drepti iaste unul i acest fericit i de-a pururea pomenit,
marele Nicolae, arhiereul Mirelor / Lichiei, fckoriul de
minuni, a cruia pomenire svirsim asazi, intru acest
dint 15.cas; carele sta.' deasupra muntelui besricii ca o
cetate pzit. de Dunmezeu i intrit de toate patri
25 prtile cu 4 tunuri duhovnicesti: cu credinta, cu ndjdia,
cu dragostia si cu smereniia. i cu tunal credintii gonste

departe pre veljmasii besricii, pe eretici; cu tunul

dejdii aduce pre cei dezndajduit ckr5. Dumnezeu ; cu
tunal dragostei ajut celor sraci i lipsit ; cu tunul sme30 reniei sue pe cei pctosi la ceriu.
St.' nemiscat in muntele credintii si al ndejdii si nu
s poate ascunde; st intemeiat in muntele dragostei
al smereniei si nu s poate pitula. S vede de departe,

c iaste la loe inalt ; lumineaz1 ca o fIclie aprins in casa

35 Domnului, in curtile Dumnezeului nostru. Faptele lui cle

2 g 0. pIgubeasc5. C 1/7 bungtati B, C f trebueste C /8 cfi B, C /1e-ati auzit

C / insemnati B, C // 9 pAziti B, C / faceti B, C / atuncea B, C // 10 yeti B, C/

B, C / dup C / Fericiti B, C //12 bunAtati B, C // 13 fiested.ruia B / piiatr5.

B // 14 care C / toti B, C / told 2 C 16 Evanghelii C / venire B, veni C // 18 pl
C / piiatg B // 21 rnarile 13 / Mirilor B // 23 bisericii C // 24 de toate] de cite C // 25
pIrti C J nAdejdea B, C /1 26 dragostea B, C / tunul] tonul B //27 p5. C
C pe] pre C // 28 dezn5d5.jduiti B, dljn5c15.jduiti C // 29 dragostii B / Upsiti C /
smerinii C // 30 p5. C / pacatosi C // 32 dragostei] credintii B // 33 smerenii C /
dipsefte de C //

50

www.dacoromanica.ro

bune strlucesc tuturor celor din cas, nu skit ascunse

supt obroc ; lumineazI in toat lumea, ca lumina soarelui,
f. 46

minunile lui. Cunoscute-s de tot facerile lui de bine 0

milosteniile, primite-s / de tot blindtele lui i s; bucurl

5 tot de pomenirea lui, dup5." cum zice Solomon: Ludlndu-se dreptul, s veselesc noroadele". ti mrturisesc pre

dinsul adevrul lucrurilor, cum el iaste indreptItoriul

credintii i chipul blindetii i dascalul nfrnrii, precum

il cint besrica i pentru acia au agonisit prin smerenie
io cle inalte i prin srcie cle bogate. Acesta au urmat
dascalului i invtgtoriului su Hristos, pstoriului celui

bun 0 adevrat, care -au pus sufletul pentru oi. Acesta

au pzit porunca lui Dumnezeu desvirit i l-au iubit
0 pre dinsul 0 pre aproapele su, ca insu pre sine.

15

II dovedte ajutoriul ce au flcut din destul de multi

galbeni celor 3 fecioare, carele sta in cumpn s5.-piara.

fecioriia lor ; c intelegInd sfintul cum c acel
de tat al ftelor, pentru c s goneasca srIciia din casa

lui, au socotit s chiiame in casa lui, pe Afrodita, adecl

20 curviia i pentru ca s citige putin aur i argint, ca s

f. 47

se poat chivernisi, au vrut s vinz fecioriia ftelor

Si oftind cu amar din mijlocul / inimii lui i plingind cu

lacrimi fierbinti zicea: 3 fecioare, carele s vd ca 3

bunitti ale raiului, vor s se schimbe i vor s se prefac4

25 spre 3 rautt ale iadului i pentru putin citig vor sl piara.

o avutie car iaste mai cinstit decit toate avutiile ce

sint ascunse supt munti, sau decit toate cite ocolte
toat5. lumea ; i acea frumoste luminat ca a soarelui

iaste s5.- piarz. lumina 0 podoaba i s se fac5. scaun,

30 san s zic mai chiar cuib Intunecatilor draci.
Deci aditia ce am zis mai sus, intelegindu-le sfintul,
au zis In sine: ba, diavole, nu voiu 15..sa s se lipseasci
ceriul de stle frumoase ca acstia, nu voiu s cltige
iadul suflete atit de curate 0 flori aa de frumoase. Eu,
35 0, dragoste rnincinoas, voiu sa-t sfrin' sgetile, carele

3 toti C // 4 toti C / blindetik C // 5 toti B, C // 6 noroadile C / mirturese

B /9 biserica, C // 11 1nvAtAtoriu1ui su] InvItAtorului B //12 s-au pus C // 15.

s-au fb.cut C // 16 piiaral B // 19 cheme C / pre C / adicA C 1/21 fetilor C // 22

din mijlocul) dintr-aclincul B /23 care C /24 sA sA prefatl C / prffacAB //25 rlutAti.
B, C piiarzA B // 26 care C // 28 frumusete B, C // 29 sA-s piiara B // 30 cuibi C //
31 acestea C // 32 In] 1ntru C / diiavole B / sl sA lipseascA C // 33 acestea, C / nu.

voi B // 35 sl-ti sfArlm B, C / care C//

51

www.dacoromanica.ro

fax5. de rang omor ; eu, Luceaarule, voiu sl-t sparg toate

mrejile 0-t voiu piiarde tot vicleugul.
Aa au vorbit sfintul, apoi, pe urm'g, dupg, ce au ascuns
soarele toate razele lui i s-au stins de tot lumina zilei
5 intre Intunrecul noptii i cind ceriul, de ostenealg, au

fost inchis spre somn / tot ochii lui, atita cit nici luna

f. 47v

nu priveghiia, nici una din stlele cle mai mici avea dqchise timplele lor cle de argint, atunce ca cind ar fi fost

nu acgtor de bine, ci ca un hot, aleargl cu mare grabg

to la acea sgracg de casg i aruncind in lguntru, nu zic odati,

sau de doao ori, ci de trei ori, multi galbeni, au gonit

cu aceasta srciia 0 tot aul 0 tot cugetul necuvios
0 au mintuit fecioria acelor 3 fecioare din cursele diavolului.

15

Auzit-at fapta sfintului? Priceputa-t fierbinteala inimii

lui spre a face bine? Inteles-at putria dragostei earl

aproapele? Afle-sg i acum vreunul, au din cei bogat,
au din cei sgraci, dupg ce va cunoaSe lipsa i sargelia
fratelui sgu, cretinului, carele iaste aproapele sgu, sg-i

oz facg ajutor la nevoia lui, cu dragoste curaa i fgede

Marie, de nu va avea putre cu bani sau cu altceva,

mgcar cu un sf at bun, sau cu un cuvint de mingliare

nu numai eu, ci tot cretinii cei ce si tem de Dumnezeu,
il vor tinea intocma cu sfintul Nicolae i cu alti sfinti,

25 C.8.' atita ia,ste Dumnezeu de multemit i priimitor, cu multg

f. 48

dragoste de cel/putin a aceluia ce o va face cu credina

cu dragoste, ca 0 de cel mult a aceluia ce poate face.
Si putem lua pildg de pe cei doi filri ai vgduvei,
au fost priimit foarte de Hristos 0 de pe plata celor ce au
30 lucrat in vie la ceasul al 11, c li-au pltit ca i celor din
ceasul ce! dintii. CI de am face cu acest mijloc bine vecinilor nWri, cum au fgcut sfintii 0 cum ne invatg sfintele
Scripturi, sau mai virtos sg zic, cum ne invaa. singur Hristos, carele iaste inceputul i sfir0tul tuturor, oare ce bine
35 socotit el am avea ? Oare ce spor ni-ar da Dumnezeu in

1 flr'de rana C / s4i sparg B, C // 2 pierde C// 3 135. C // 4 soarile B, C f razile

B, C / zilii B, C // 6 toti B, C // 7 stle B, stelile C // 8 atuncea B, C // 9 flatoriu

B// 11 de 2 ori C/ 13 trei C/ cursile B // 14 diiavolului B /115 Auzit-ati B, C /
Priceput-ati C //16 Inteles-ati B, C / puterea C // 17 de aproapele C /
/ bogati B, C 20 ajutoriu B // 21 ban B // 22 mIngtere C // 23 toti B, C /
crestini C // 25 c.i.) cu C / multAmit B, multumit C / priimitoriu B // 28 du pe
B, C / 2 C // 29 priimiti B, C // 30 le-au plait B, C // 31 lipsefte din ceasul cel B,
1ipsefte cel C / dintiu B // 33 lipsefte singur C // 35 socotiti B, C / ne-ar da B, C //

52

www.dacoromanica.ro

toate? C zice prorocul David: Voia celor ce s tem de

dinsul va face 0 ruglciunea lor va asculta". Oare n-am fi
noi drepti, n-am fi 0 noi sfinti? CA aa ne porunc4te
5

Hristos: Faceti-vA sfinti, c eu dint sint".

Cu fapte bune sA face omul ludat i dint, iar nu cu

fapte rle. Nici nume vestit va putea s base nWine, dup

moarte, cu ruat. Iar noi acum, de facem vreodati

cuiva vreun bine sau vreo indemin, ell de putin, o facem

f. 48

mai mult Cu atrie, pentru ca s ne laude/oamenii 0 de

10 nu s va supune intru toate, dupA pohta noasta, vom
scoatem binele acela pe nas, imputindu-i totdeauna

blestemindu-1, Ii zicem
osindeasc bine ce i-am f Acut
ne lAudm cAtrA unii i atrA altii.

Dar dascAlul nostru Hristos nu ne invat asa, ci zice:

15 cind facem milostenie sau alt bine, s5. nu tie stinga ce
face dreapta. Deci, cine va vrea s'A isprAveascA desvir0t
precum s cade acste ce zic, aib in loc de pmint dragostea, c acolea sd va inrdAcina credinta, ca un copaci
01 va da roada sa la vrmea sa, dup cum zice David:
20 cA tot copacii i toate erburile, fzimind in pArnint cresc
s mArese
dau roada, iar deaca nu razimA in pmint

s. usucA 0 pier. Aa i credinta, fzimind in dragoste

er4te i s'A mArste 0 face toate rodurile bunttilor, eAci
pAmintul credintii iaste dragostea.

25

f. 49

La cle zce porunci ce-au dat Dumnezeu lui <Moisi> in

muntele Sinaii, porunca cea dintii 0 mai mare iaste pentru
dragoste ; ca n-au zis s crezi in domnul Dumnezeul t'Au, el

s'A iubqti / pre domnul Dumnezeul au, din tot sufletul

au si din tot cugetul t'Au 0 din toat virtutea ta 0 pre
30 aproapele au ca insut pre tine".
oare pentru ce au zis SI iubqti pre aproapele au,
ca insut pre tine?" Pentru doao lucruri: una, pentru ca
arAt dragostea carea au aatat i arat. totdeauna Dumnezeu c5.tr5. tine 0 alta pentru cAci fieOecare om s iub4te
35 pre sine mai virtos decit toate lucrurile
pohtte cinstea
binele ; i pentru acia au zis sl iubeasc cu acest mijloc

I cebra C // 2 /ipse,ste n-am fi si noi drepti C // 5 iar C // 7 riutAti C / lar

C // 8 oniva bine vreodatt C /ipsefte cuiva B / pntint C 11 14 Dar C /18

C / vrmia .6 //20 toti B, C //22 upc.i.

B // 23 cAci c CH 24 credintei C / dragoste B // 25 zce] 10 C / dupd lui ad.
Moisi C / ad. marginal Moisi B // 26 dintfiu B, C // 30 Insuti B, C // 31 apropele
B // 32 lnsuti B // 33 artti B, C / carea-u arttat C // 35 dupd declt ad. pre C //
dragoste B / acolia B / copaciu B 1119

53

www.dacoromanica.ro

pre aproapele su. C s5. fereasel Dumnezeu, cind ti

va aprinde casa, sau chid te vor npdi niscai hot, vecinul
au cel de aproape va s vie s-t ajute, iar nu frate-au sau
altcineva din ruda ta, c.' aceia slut departe; c' cel ce iu5 b4te cu dreptate, acela i crde. CI zice sfintul Ioann Bogoslovul: De va zice cineva c iubte pre Dumnezeu
pre fratele lui 11 urate, mincinos iaste; c cel ce nu iub4te
pre fratele lui, c'' 1-au vzut (0-1 vde totdeauna), dar
pre Dumnezeu, cA, nu 1-au vzut, cum il va putea iubi?"
I. 49T 10 Pentru aceasta / i domnul Hristos au zis c5.tr ucenicii
lui: De pe aceasta vor cunoate toti
sintet ucenici,

de vet avea dragoste intre voi".

Dar acum, tu, tic5loase oame, te numWi crWin
ucenic lui Hristos? Dar unde iaste dragostea ce ai earl

15 fratele au? Ce fel de ascultare faci dascalului in invttoriului tu ? incailea zi c nu e$i cre$in, c5.-t faci mai
mula Ana% Nu te nkljdui c numai cu numele ce ai,

de te numqti crqtin, c te vei mintui, c. zice Hristos:

Nu cei ce-m zic mie Doamne, Doamne, vor infra infra

20 imprtiia ceriului, ci cei ce fac voia mea". Voia lui Hristos nu iaste alta, fr'numai dragostea; i cel ce are dragoste cltr aproapele slu
poht4te binele, ace/a face

toate poruncile lui Dumnezeu, c cel ce amine in dragoste, amine in Dumnezeu i Dumnezeu intr-Insul, dupl.

25 cum zice Ioann.

lar acum cretinii no#ri atita stau impotriva lui Dum-

nezeu, cit 11 fac i mincinos i sfinta Scriptural zic c stilt

basne i aflri omenqti. Si zic: dar cum voiu s iubesc

f. 50

pre vecinul mieu, c-m iaste vrjmW De vrme ce zici

30 c5.-t iaste vrajma. , nu te numi crqtin; ce zi c5. Wi un
pg-in i / un om frdelge i fr' de obraz. C5. sapinu-au
Hristos I porunc4te s iubeti pre vajm*i ai i s le
faci bine 0 tu Ii stai impotriv5. 0 nu vei
asculti. Dar
35

nu-t iai seama c5, tu eti om i mime, poimline vei s. mori

i va s te mnince prnintul i viennii. $i de s va intimpla

1 ca s fereasa B // 2 hoti C // 3 s6.-ti ajute B, C / frati-tu C // 5 loan C /

Bogoslov B, C // 6 zice c iubeste cineva B // 7 p5. fratile

// 8 p5. fratile C / dar

C // 11 Dupe B, Dupl C / c6.-rai) cum B / sinteti B, C //12 veti B // 13 Dar

C //14 Dar C 11 16 Inv546.toru1ui C/
faci B, c tt faci C /117-18 Nu te

nAdAjdui c5, te vei mintui numai Cu numele ce ai, de te numesti crestin C // 18

cci zice C /j19 dupd Nu ad. toti B / ceia C // 20 lipsqte Voia C // 21 fIrS, numai
C // 25 loan C // 26 /ar C / crestini, C // 28 afrAri A / dar C // 30
iaste B / 20 ci
Zi B, C// 31 stApinA-tAu C // 32 Itti porunceste B // 33 Dar C /134 nu iai B, nu ei
C/ poimlinl B//

54

www.dacoromanica.ro

s5.4 stea impotriv sluga ta, sau argatul taiu, nu te mfiiii

pre d isul si-1 bat ? Dar5. Hristos, c iaste dumnezeul cel
adevrat si va s'A' judece toat lumea, pentru neascultarea
ce-i faci, oare socotesti CA nu te va pedepsi si te va bate

5 cu osinda In vci ? ha darI CA nu-t iaste vajmas, vaj-

masul au, ci mai virtos priiaten, c te duce la bine, deaca

vei face cum te invat. Hristos ; iar de nu vei face asa,
'it esti tu insut vajmas si pierzAtor sufletului au. CA de
ar fi ascultat Adam ponmca lui Dumnezeu, n-ar fi venit
io la atita osind neamul omenesc ; si noi acum, de am asculta
pe Hristos, n-am fi intr-atitea scIrbe si nevoi.

Pavel apostolul zice la 13 capete c5.trA corinthni:

De voiu gai, cu limbile oamenilor s'i cu ale ingerilor si
dragoste sal nu aibu, fAcutu-m-am / ca o aramA rsunAf. 50'
15 toare, sau ca o tob bAdind; si de voiu avea prorocie si
voiu sti tainele toate si toatA intelgerea si de voiu avea
toat credinta cit mAgurile a le muta, iar.' dragoste s'A nu

aibu, nimic nu sint. Si de voiu da toatai avrea mea si

de-m voiu da trupul mieu s5.-1 arz si dragoste s nu aibu,
20 nimic nu folosesc".

Auzit-ai ce zice? Dar tu, did urIsti pre fratele au

atita cit nici In ochi nu vei sal-1 vezi, ci-i porti piznag si.-1
zavistuesti pre la unii si pre la altii, ca sA-1 faci pagub si
s'51-1 supui, sA-1 sArAcesti, tu, adevrat nu esti crestin, nici

25 om pe pAnaint, ce esti singur Satana, carele au pat pre

Dumnezeu la Adam. $i care preot iaste acela de te ispoveduiaste si te las pre tine, cela ce pirsti de te cumineci?

Acela, adevArat, nu iaste preot, ci iaste singur luda si

vinzAtor lui Hristos si nu i sA va erta nici popei, nici aceluia,

30 maicar de ar face cite alte bunalat. CA zice Hristos:

Mill pohtesc, iar nu jrtvg".
Pentru aceasta dark iubitii miei intru Hristos frat si
blagosloviti crestini, cit v-at adunat asazi ca sl pazf. 51

nuiti si s'A / v bucurat de pomenirea sfintului, trebue, dupg

35 eh va fi putinta a fiestecAriia, lubid pild'd de pe faptele

1 sa-ti stea B // 2 bati B, C / Dar C // 5 dar C / nu-ti iaste B, C // 6 prietin

C // 7 lar C // 11 pre C // 14 aib C // 15 blcaind] rasunInd C // 16 tainile C // 17
clt magurile a le muta] clt si munti a muta C / iar C / O. nu aib C // 19 arza. B / sa.
aib C // 21 Dar C / pe C /23 pa C // 25 care C // 27 ispovedueste C / cuminici
B // 29 vinzatoriu B, vinzgtorul C / nu i sl.] nu A C / mai erta B / ba nici 2 B // 30
oriclte alte B / bunatati B, C // 31 lar C // 32 dar C / frati B, C // 33 blagosloviti
B, C / clti v-ati adunat B. C /34 bucurati B, C / dupl] din C /35 fiestecaruia
C / de pe] din C / faptile C //
55

www.dacoromanica.ro

sfintului, s ne asIminlm lui i s5. iubim intii pre Dumnezeu, dup. cum iaste scris la porunca cea. dintli 0 pe
aproapele nostru; s iubim pre vr'jma0i notri i sl le
facem bine. S cinstim pre printii noWi, atita pre cei
5 ce ne-au nIscut, cit 0 pre cei sufleteti, carii sint cuvio0i
cllugl'ri i cucernecii preot. SI ne ferim, din cit ne va fi
putinta, de curvie, de betie, de zavistii, de vineri, de

apucri, de nlAti si de alte multe ca acstia c, slut

aflari ale incepItoriului de rlutt al diavolWui, pentru ca

bat joc
to s ne despartA de Hristos, Domnul nostru
de noi, dup pohta lui. i deaca vom p.'zi acstia cite am
zis, atunce vom fi cretini buni i adevgrat ucenici a adevratului Hristos Dumnezeu i fa'r' de nici o indoia15.'
avem n'Adj de bunA c aici, Intru aceastl lume vom petrce

15 viiat pacinicl i fle de turburare, iarI in cea viitoare ne

vom bucura i ne vom veseli impreunI cu sfintul Nicolae

cu tot sfintii, intru implrAtiia ceriului, / car cu totii

s o dobindim, prin darul domnului nostru Isus Hristos,
a cruia mill rugl'm s fie pururea cu voi. Amin.

f. 51

20 LUNA LUI IUNIE, 29 DE ZILE. CAZANIE LA SFINTII APOSTOLI

PETRU g PAVEL

25

Atita sint de mari vredniciile ale slAvitilor apostoli

Petru 0 Pavel, carii s prznuesc ast'Azi, cit nu iaste cu
putintl limba omeneasa a le grli.
Atita sint de multe invIt'aturile Ion cle vrdnice de
minune cit intrec la num'r nsipul mlrii i stlele ceriului.
Atita grit de minunate vitejiile lor, cit nu e A, o priceapl
toat limba parnInteascI i s: nu s'A minunze toatA mintea
omeneasc.. Atha sint de savite faptele ion, cit coviresc

i a ne as&mIng.m] s urmlm C / pe B // 2 dupa cum] precum C /

B // 6 cucrnicii preoti B, C // 7 zavistie B, C // 8 altele B / acestea G // 9 rluati

B, C // 10 dbspartl C // 11 acestea. C/ 12 adevgrati C 1113 a adevAratului Hristos] lui
Hristos adevAratului C / Dumnezeu B 1/14 Intr-aceast C // 15 iar C // 16 ad. marginal

impreunS. B // 17 toti C / care C //19 dupd voi ad. Cu toti C // 20 lipsege Cazanie

B //20-21 CuvInt la zioa sfintilor apostoli Petru i Pavel, jume 29 C // 22 Atlt

C / vredniciele B // 24 limbA C / a le] a C // 25 Atilt C // 26 minuni C/ stelile C/
cerului B // 27 Attt C / s o] s5. le B // 27-29 clt nu e s o priceap toat limba
plmInteascg i O. nu s minunze toat mintea omeneasc.5.] clt limba p&mbiteasci
mintea omeneasc nu poate a o pricepe C // 28 lipseFte toati, B // 29 Si atit C /
laptile C / covirAsc B, C //

56

www.dacoromanica.ro

tot cuvintul s'i fac fr'de graiu toat mintea spre lauda lor
si spre cinstea pomenirii lor.
Deci nu m pricep ce voiu s fac astzi, pentru ca sa
implinesc lauda prznuirii lor. S5. vorbesc? Dar ce cuvint

5 vrdnic va putea s aduc mintea mea cea proast si

f. 52

nestiinta invtturii / Inge, ca s poat mri, dup5, cum

sa cade vredniciilor lor cle mari? SI tac lar? M5. tem CA
m voiu osindi, ca un nemultemitor si ca acela ce ascunde
facerile cle mari de bine, carele ei au artat in politiia
lo cea crestineasa in besrica cea pravoslavnic5.' i peste tot
p'mintul ce iaste supt soare luminind limbile cle intu-

necate, povtuind la credinta cea adevrat oile cle

rtcite si adlogind multime de credincios in besrica

lui Hristos.
$i pentru ca s biruesc, drept acia, nepriceperea mintii
mle ii voiu asemina cu cei doi luminAtori mari, adec cu
soarele si cu luna s'i asa apropiindu-m5, putintel de minunatele lor fapte, cu aseminarea acelor luminat luminator,
voiu da indraznea1 neputintii mle, spre a face, lauda lor,
20 fugind cu aceasta impreun si de semnul nemultumirii.
La capul cel dintii al Facerii spune Moisi cum cl Dum15

nezeu au fcut doi lumintori mari: unul mai mare si

altul mai mic ; si pre cel mai mare, adec pre soare, intru

stpinirea zilii, iar pre cel mai mic, adea pre lun, intru
f. 52' 25 stpinirea noptii. / Si pre acestea, i-au fcut pentru Inarirea trebuincioasei chivernisiri a toat lumea. $i iarsi
acestas Dumnezeu, acindu-se om, au pus alti doi lumin.1tori, pentru intrirea i intemeiarea besricii: pre cel mai
mare, adec5. pre Petru, pentru ca s fie intru sapinirea
30 zilii a dumnezeesti cunostinte intru jidovime; iar pre
cel mai mic, adecl pre Pavel, intru stpinirea intunecatei
nopti a inchinrii de idoli, la limbi, pentru ca s5, fa'sipeasc cu strlucirea minunilor si cu lumina invtturii
norii cei intunecat ai insllciunii.
35
5i, pentru ca s incpem de la lumintoriul cel mare, de
la soare, zicem cum s iaste soarele virf celoralalte stle si
1 /ipsefte tot cuvIntul B // 4 Dar C // 7 vredniciile B, C // 8 nemultAmitor
C // 9 care C // 10 biserid. C //13 credincioi B, C / biserica C 1116 adica C // 17
soarile B, C / minunatile C // 18 asAmlnarea B, C / luminati lumiratori B, C // 20
nemultAmirii B, C // 21 dintliu B // 23 aded. B, adia C // 24 adia C // 25 acstia
B // 28 Intemeerea C / bisericii C // 29 adica C / prej pe C // 31 cunotbati C /
lar C // 31 attic& C / Intunecatii C // 34 fntunecati B, C // 35 luming.torul C /
lipsefte de la C // 36 soarile B, C / celorlalte C //

57

www.dacoromanica.ro

le covirp4te Cu lumina pe toate 0 de la ras:rit pinla apus,

tot pamintul 0 toate unghiurile lui lumineaz, incalziWe,

f. 53

ingra$: 0 ravarsa pretutindenea razele lui. Cine nu va

marturisi cum ea: vredniciile acstia s cuvin lui Petru,
5 de vrme ce el au fost yid ctei apostolqti 0 mai intli
In rinduiala ucenicilor 0 au Intins pururea, ca alt soare,
de tain, peste tot pamintul razele darurilor 0 a facerilor
de bine? Au incungiurat toata Iudea, Antiohia, Pontul, /
Galatiia, Cappadochiia, Assia 0 Vithania, gonind cu luio mina dumnezeqtilor cuvinte, intunrecul necredintei, Mild

daruri de tamduiri la toata neputinta 0 vindecind pre

cei ce eau sa chinuia de viclnii draci. i mai vktos c:
numai singur umbra acestui soare atita era la tot Matoare de bine, precum sa' vde la F aptele apostolilor, , la
15 5 capete: at 0 la ulita scotea pre cei bolnavi 04 punea
In aSernuturi 0 in paturi ca, viind Petru, macar umbra lui
sa umbrze pre fiqtecare dintru din0i".
Caldura soarelui are lucrare fireasca a darui copacilor,
erburilor, pietrilor scumpe 0 plodurilor pamintului vietui20 toare, umejoasa 0 Ingrkaloare putre spre cretere. A0jderea, 0 caldura cea vietuitoare a soarelui celui de tain
a lui Petru, asmenea au statu acqtii puteri; ca raza cea
mai mica ce-au trimis la cela ce au fost din pintecele maicii

lui clog, carele statea Inaintea u0i besricii ce sa chiema

25 Frumoas5., Indat l-au tamaduit, pentru ca zicindu-i de

graba: Cauta la noi", 1ndat4 i s-au Infarit taipele 0

f. 531'

gleznele. /

Cu aceasta putre vietuitoare a lui Petru s-au radicat

sanatos din pat 0 oarecare om, anume Enea, carele zacea
30 de 8 ani, slabanog. Cu aceasta 0 la Iopi, lucru de minune
la toti, au Inviiat pre Tavitha, ce murise.
Are soarele 0 aka: a sa lucrare, c5, trice prin crapattuile
u0lor 0 prin gaurile paretilor 0 cle mai din launtru ale
caselor le iscodte 0 le lumineaza. i de la Petru n-au
35 fost lipsita aceasta putre, de vrme ce, dup51 cum zice

Ieremia la 17 capete: Adinca iaste mima deck toate 0

1 pin& B, C // 2 inalzeste C // 3 pretutindenea B, C / razile B, C // 4 acestea C // 5 Intiiu C // 7 razile B, C // 8 Iudeia B, C / Antiohiia B, C // 9 Capadochiia C / Assiia B, Asiia C / Vithaniia B. C /10 necredintii B, C /13 toti
B, C /14 Faptile apostolilor C// 20 IngrAsitoare B // 23 pIntecile B, C /24 chiaml

C // 26 degrab' B. C / IndatA C // 27 gleznile C /29 Eneia B, Ennea. C / care

C // 30 opt C / Iopii C // 31tot B // 32 soarile C / trece C //35 lipsit B // 36 Ieremiia

B, C / cap C //

58

www.dacoromanica.ro

om iaste 0 cine-1 va cunoWe, pre el". Ls aceasta o au

iscoditu-o 0 au atins cu razele lui, precum O. vde adevrat

la Anania 0 la Samfira, a arora mincinosul cuget cu

moarte fir' de vste i-au certat.

Au iscodit cle ascunse ale inimii lui Simon vrjitorul

0 au descoperit viclepgul cel ascuns al inimii sale, pentru
care lucru in fat5. 1-au infruntat, zicind: C intru am5.1.5.ciunea fierii 0 intru legatura nedrepatii te v5.z c5. e$i ;
pocIiaSe-te, drept acia, de flutatea / aceasta 0 te roag5.
10 lui Dumnezeu, ca doar ti s-ar erta tie cugetul inimii tale".
S-au aflat intinAciuni la soarele cel simtitor, prin mijlocul ochianurilor, de astronomii ceti de pe urmg, lucru
5

f. 54

necunoscut de cei vechi 0 cu totul neadevkat. Deci, s

mkturisim 0 noi cum c s-au aflat oarecare intinaciuni
15 0 la soarele nostru cel de tain, la Petni. Si oare nu era
mare intiraciune, cind in curtea arhierului s-au lepidat
de 3 ori de invltkoriul s5.u? Nu era mare intinciune cind

In gr5.din5., fugind, au 15.'sat singur pre dulcele Iisus?

Aceste ins intingturi, cu lacrImile ce vrsa adseori,
20 dintru adincul inimii, le-au spnat 0 au rmas cu totul
curat, atita cit s-au artat ca alt soare, luminind in casa
celui Malt.

f. 5e

Zice de aceasta 0 cel cu Gura de Aur, Ioann, la tilcul

Psalomului 48, cum c multi impgrat au fdicat cett 0
25 au fIcut zidiri minunate 0 puindu- numele s-au dus, iar
nirnic nu s-au folosit, ce au incetat 0 uitrii s-au dat pomenirea lor. Iar5. p5scariul Petru nici unele de acstia
fcind, lumineaz5. mai / mult decit soarele 0 dup5. moarte.
S trcem, acum de la lumintoriul cel mare la cel rnai

30 rnic, de la soare la lun, de la vasul luminat la vasul cel

ales, de la Petru la Pavel.
Multe feliuri de vrednicii, sapiniri 0 puteri dau filosofii
s aibg luna. Si intii zic cum c luna iaste podoaba noptii,
asminstoare soarelui 0 sapin mrii: acste ins5. vrednicii
35 cu dreptate s cuvin vasului celui ales 0 cu cale iaste s se

numeasc podoaba noptii, de vrme ce s-au trimis de la

2 o au iscodit-o B, au iscodit-o C / razile B, C // 3 Ananiia B, C / Sapfira

C // 5 vrAjitoru C // 9 pocAesti-te C // 10 doar C // 11 soarile C / simtitoriu B /12 ochiianurilor B, ochiianelor C/ cei de pe urm5, C/ de pe] dup5. B // 15 soarile C//

17 InvAtAtoru C // 19 /ipsqte Ins& B / adeseaori C // 24 Psalmului C / ImpArati

B. C / cetAti B, C // 25 puindu-si C Ijar C // 26 ci C // 27 lar C / unile B, C / acestea
C // 28 soarile C // 29 luminItoru C // 30 vasul cel luminat B // 33 Intliu B // 34
acste ins5j Ins& acste B / acestea C //

59

www.dacoromanica.ro

I. 55

Dumnezeu, pentru ca sA luminze limbile dintru intunrecul slujirii de idoli, precum o au zis mai nainte Isaia:
Te-am dat spre lumin limbilor, s ffi spre mintuire pin&
la marginile pAmitului".
5
Noapte intunecat au fost atunce in toat5. lumea, cind
argintul i aurul, pietrile i lmnele sA slujiia ca n4te
dumnezei i omul s abtea cu toate puterile sufletului
spre acia ce iubiia Lutifer i dracii, carii ca n4te nWeri
ale iadului i ca n4te fii ai in4 rAutAtii, alta nu pohtiia,
10 alta nu / iubiia, fAr'numai rutatea, pginiia, risftciunile trupului, neru0narea obiciaiurilor, uitarea deslvirit a celor sfinte, apucarile de la streini, iubirile de argint
trufiile ; chid s alca praviiele lui Dumnezeu i s huliia
aclia ale firii, cind era lipsit oamenii de suflet, sufletul
15 lui Dumnezeu i Dumnezeu de slujba i inchinciunea ce i
s cuveniia.

Deci pentru ca s goneasel aceast noapte intunecat

pentru ca s luminze o intunecare imputitA ca aceasta,

au ales Dumnezeu pre Pavel, ca luminind ca alt lun

20 luminat in lume, s'A rAsipeasc intunrecul inchinciunei
de idoli i pentru ca s.' adeverze acia ce zice: Norodul
carele edea intru intunrec au vizut lumin. mare".

S cuvine lui Pavel 0 a dooa stpinire a lumii, c5.ci

iaste asemntoriu soarelui, pentru Cci Pavel s-au arltat

25 intru toate desAvir0t, asminAtoriu lui Petru. Deci cu

cuviint iaste i putem s: zicem acel cuvint al Isaiei:
va fi lumina lunii ca lumina soarelui". Si cine nu va mrtuf. 55

risi cum c5. Pavel s-au arkat as5min5tor / lui Petru?

Smerit era Petru, de vrme ce dup acea minunat vin5.-

30 torie a pWilor au zis lui Iisus: E0 de la mine, c5. om

pacstos sint, Doamne", IarA mai smerit la splarea picioa-

relor, cind cu rAspuns des5vir0t au zis: Nu-mi vei spla

picioarele in vci". Si inc mai smerit s-au aflat la moarte,
vrind ca s moar pre cruce cu capul In jos.

2 Isaiia C 114 marginele B // 5 atuncea C // 6 ad. marginal "it lmnele B / lemnile C // 7 abltiia C // 8 Lutiferul B, Luciper C // 9 Insus C // 10 Mr& numai B, C//
11 rAsfAticiunele B, r&sf5.0.ciunile C / obiciurilor B, obiceiurilor C // 12 striin B,
striini C 1113 s bucura and s alca pravilile C /14 acelea C
B, C /19 cal]
B /20 risipeasa B /Inchinkiunii C// 21 Norodu C //22 0.dea B, C //24 asiminitor C / a Pavel C /25 asAmAtoriu B, asAmliAtor C /26 Isaiii C // 28 s-au] nu s-an

B / asLmlnatorin B /31 lar C / picioarilor B, C // 33 picioarile B, C/

60

www.dacoromanica.ro

$i Pavel nu s-au aseminat lui Petru cu smereniia, chiemindu-se pre sine mai mic declt apostolii 0 cum cl nu

iaste vrdnic a s numi apostol? $i s mrturisiia pre sine

Intii 0 mai mare pctos (zicind): Hristos Iisus au venit

5 in lume s milituiasc pre pdto, carele cel dintii sint

eu".

RbdAtoriu era Petru, rAbdItor 0 Pavel. Amindoi cu

bucurie au rbdat lanturile, btile, Inchisorile, goanele
bucurindu-s mergea de spre fata adunrii, dci pentru
io numele lui Iisus s invrednicir. a s necinsti; au plir'

cu amar Petni grepla lui. $i Pavel, cite lacrirni n-au

f. 56

varsat cci, prin ne0iint, 'frail era hulitoriu i gonaci

odritoriu besricii lui Dumnezeu. Mare nevoe au fost
lui Petru dud, IntrebIndu-se de 3 ori: Petre,
15 cu totul intristindu-se/ au rspuns: Doamne, tu
te iubesc". Si Pavel, atita era de fierbinte In dragostea lui
Hristos, dt vence feliu de mund, toate zidirile die vzute
nevzute, nicidecum, intru nimica, nu le-au socotit
(zicind): Cine ne va desprti pre noi de dragostea lui
20 Hristos ? Necazul, au suprarea, au gonirea, au foametea,
au golltatea, au primejdiia, au sabiia? Pentru c5. adeverit
grit c nici moartea, nici viata, nici Ingerii, nici inceptorifle, nici puterile, nici alt oarecare zidire va putea pre
noi sa se usibeasc de dragostea lui Dumnezeu".
Cu umbra lui Petru s tmduia multime de bolnavi
25
nu putini din cei ce era chinuiti de duhurile cle necurate ;
mhrmile itergltorile lui Pavel goniia toat boala
duhurile cle viclne de la trupurile bolnavilor. Au rdicat
Petru pre cel ce era olog din pintecele mine-sa, ling-a up.
30 besricii. Asmenea au acut 0 Pavel in Listra. Au inviiat

Petru pre Tavitha, moart fiind 0 Pavel au inviiat pre

Eftih, tinrul carele dzuse din a treia stra0n. Asmenea

au fost amindoi intru osteneli, intru necazuri, pentru

f. 56v

Hristos, in rivn5. / pentru mintuirea sufletelor, In minuni,

35 In moarte i la ingropciuni, pentru dci amindoi In Roma,

mrturisind, s-au ingropat.

1 nu] au nu B / asimlnat B, C / chemlndu-se C //2 pi sine C // 4 intliu B,
C / fdrel paranten zicInd C // 5 picitoi C / care C / dintliu C // 7 ribditoriu B /
dupd rabdAtor ad. era C // 8 goanile C /9 mergia B // 10 a si cinsti C // 11 gra,sala B /

n-au] au C// 12 cici] c B / Intliu B, C / hulitor C /113 ocirltor C //14 intrebindu-si

C / iubeqte-mi C // 15 Intristindu-si B // 17 fe! C //18 li-au socotit B // 21 adeverit]

adevirate B // 22 viiata B, C // 24 osebeasci B, osibeasci C // 28 duo cle ad.

necurate i B // 29 phitecile B, C // 30 bisericii C // 31 pe C 1/ 34 sufletilor C //
61

www.dacoromanica.ro

Vredniciia cea dup urm a lunii iaste s: stgpinease:

marea, care lucru s cuvine i lui Pavel, pentru aci de
3 ori s-au sfrimat corabiia* cu el; o noapte si o zi intru
adincul (mrii) au flcut si de s-au i biruit de cumplitele
5 valurile mrii, iar: pururea nevltlmat s-au aflat intr-acea
InecAtur.

Litre cllalte idiomata adec: alsuiri ce are luna are

aceasta: cind iaste piing sl scoal asupr:4 clinii, ca
niste vrAjmas, cu lupt si nu inceteaz a o Mira, neputind
io suferi lumina ei ; i cu acstia toate, ia fiind curat si nevinovat, lumineaz i c5litorste altoriia ei, fr'de
zticneal.

at clini slbateci s-au sculat, turbat, asupra lui Pavel,

Thltrind. Au atrat asupra lui Pavel tot Efesul, pentru cad
15 invlta de fat: cum c5., acei (idoli) ce s fac de miini, nu-s

dumnezei. Au ltrat asupra-i la Iconiia, cind s-au pornit

limbile i jidovii s ucig cu pietri pre Pavel. Fost-au

f. 57

ltrat de Elirna vrjitoriul, carele din / strlucirile lunii

noastre, eel de tain., lui Pavel, au rmas orb. Fost-au
20 ltrat, la cea mai de pe urm., de citva jidovi carli, s-au
blestemat ei singuri pre sine, nici s m:nince, nici s bea,

pin nu vor ucide pre Pavel.

ins Cu acste goane, scirbe i nevoi, fr'de frie au
urmat calea lui, strigind neincetat :Cine ne va desprt de
25 dragostea lui Hristos ? Las, s se mink jidovii, s: se scoale

tiranii, s latre ciinii cei slbateci; eu calea voiu svirsi,

credinta voiu pzi". Cine dark* s nu mrturiseasa cum el
Pavel au stflucit intre limbi, ca luna plin in zilele ei?
Fr'de prepus iaste, drept acia e. Petru au sttu in
30 besrie, ca alt lumintor mare, pentru caci s-au artat ca
soarele luminind peste besrica celui inalt. Iar5: Pavel au
fost sttut lurnintoriu mai mic, ins asminItor soarelui,
Cu lumina Cu strlucirea, Cu bunttile, Cu vredniciia
35

Cu slava.
Acum voiu Intoarce cuvIntul mieu citr.' tine, tarl cresstin, i dinpreun Cu tine m voiu bucura, pentru cci ai

1 lunii] lumii C // 4 Ora paranteze mArii C // 5 valurile] valuri ale C / iar

C / intru acea B II 7 adic6. CJj9 viljmasi C // 10 aceste C // 13 clti 13, cici C /
sAlbatici B / turbati B, C // 15 Ora paranteze idoli C /17 pietrii C // 18 vajitorul
C / care C /19 lui] ale lui C // 20 citiva B, C // 24 calla B / d6sp6sti C // 27 dar C/
lipsefte cum C //30 biseria C / luminAtoriu B /131 soarile C / biserica C / iar C //
32 luminator C / asemln6.tor C /33 i Cu] i C // 36 m6. voi bucura B //

62

www.dacoromanica.ro

f. 57'

In loc de acoperemtnt pre verhovnicii apostoli Petru si

Pavel si ai tip.'rit, In corona ta, / chipul crucii, pentru ca
s. n5Adjduesti a lua road de bung vietuire din lemnul
vietii. Nu s-au tutors corbul, odinioar, in chivotul lui
5 Noe, pentru dci au a.steptat s.' intre mai cu mult.' norocire, aicea, In tine si pentru ca s5. aducg vestile linistei, nu

cu frund. de maslin, ci cu ramura crucii In gur5.; s-au

tutors pas.'rea In bratele tale, cinstit tari si s laudg cu
polival. intre soare si intre lun5.. Soarele de-a dreapta si
10 luna de-a stinga slut slIvitii apostoli Petru si Pavel si
Inchipuiaste semnul cum d cei ce slut tritti cu sIdrea
apostoli au purtare de grije pentru folosul norodului -Mu,
adec celor drepti si. celor p5.eitos; celor drepti, ce stilt de-a

dreapta, pentru edci soarele luminead.' zioa, d iaste si

15 semnului darului si celor p5.cAtosi ce Sint de-a stinga,

pentru dci luna lumineazg noaptea, d iaste semnul

picatului.

S'Altead., drept acia, cu glas de bucurie si te veslste,

pentru cAci ai ajut5.tori ca acestea si folositori mari 0

f. 58

20 biruitori fierbinti ca acestea.

Voi iarg.", o dascali mari ai lumii, v5.Zind userdiia norodului ce st5. Imprejur si toat5. crestineasca / politiia aceasta,
spre lauda spre cinstea si spre prznuirea voastr., nu ne
lipsiti de dlduroasa voastr: folosing s'i de putrnicul
25 vostru acoperemtnt, ci d'utat din ceriu, ca niste luminItori mari tAriei cei de sus, spre noi carii s5.dem intru tutunrecul si umbra mortii. Mingliati-ne spre noi, ticalosii,

cei ce sedem in valea plingerii; mijlocit pentru norodul

domnului, pentru pravoslavnica besrid, pentru preotiia

30 imp5..rteasc5.' si mai ales v5 rugat lui Iisus celui rIstignit,

a druia Evangheliia Cu atitea ostenle si trude, goane si

munci, inchisori si b5..tgi, crucea si moartea in toatl, lumea

o at propoveduit.
S pgzeasd in ani multi, intru luminatul lui scaun, pre
35 cucrnecul rugAtoriu, pre priznuitoriul numelui vostru,
pre cinstitoriul pomenirei voastre, pre crestinul nostru
4 Intorsul B // 6 linistil C // 8 bratile B. C// 9 pohfa16. B / Soarile C // 11
Inchipueste C / Intfiu B, C / sAdria B //12 apostolii C / grijA B, C II 13 adic5. C /p5.-

cAtosi C /14 soarile B, C 1119 ajutori B, C / acestia B // 21 iar C / osIrdlia B, C//

22 lmtrejur A // 23 cinstia B // 25 cci,utati B, C // 26 aril C // 27 M1ngIeti-ne

C /28 sadem B, C/ valia B/ mijlociti B, C// 29 biseric5. C// 30 rugati C 1131
atita B, C // 32 In b5ai B // 33 ati B, C // 35 preacucrinicul B I iipsutes pre
cucrnecul ruggtoriu C / numelui] neamului B // 36 pomeniri C //

63

www.dacoromanica.ro

domn, ca intru cretineasca intemeiare a ingltimei sale sl

i trupeasc,
mai presus de toat5. ispita cebra ce stau impotriva cre0nltbitii, s propoveduim in multi ani numele vostru., sg
5 prg'znuim stradaniia voastrg, s s'rbgm luminat cu cuviint sib:vita voastrg pomenire. Amin. /
fim i noi, Cu totii, cu lin4te sufleteascg

1.58'

CUVINT DE INV.A.T.A.TURA LA. BOGOIAVLENIE

Luminat i cinstit au fost praznicul ce au trecut, al

naterii domnului Hristos, blagoslovitilor cretini, iarg

io mai luminat 0 mai cinstit iaste acest de astgzi, cg'ci acolo

au argtat steaoa pe Hristos, cum cg s-au nb:scut, iar aici
mrturis4te tatgl din ceriu pre cel ce s, boteazg, zicind:
Acesta iaste Fiiul mieu cel iubit intru carele bine am voit".
Acolo vrgjitorii Cu darurile lor i s-au inchinat, ca unui
15 Dumnezeu

L.

59

i impgrat, iar aici ingeri cerWi, ca unui

Dumnezeu adevgrat i om desavir0t Ii slujesc. Acolo

era ca un prunc mic, infgat 0 pus in iasle, iar aici ca un
Dumnezeu desgvir0t i om desgvir0t s boteaz in apa
Iordanului, pentru ca s %Ale tot neamul omenesc din
20 spuralciunea pgcatului celui strmoesc. Acolo ingerul
cel mare Gavriil slujiia cu cucerie, iarg aicea ingerul
inainte merggtoriul Ioann sluj ate taina.
Deci darg cleat slut lucrurile praznicului de astgzi mai
luminate, Cu atita sint 0 mai / mari decit ale praznicului
25 ce au trecut. Pentru aceasta darg, de vrme ce s. boteazg
Hristos, sg ne botezgm i noi, nu c doarg c5. nu sintem
botezat cu sfintul botez, adecg cu apg i cu duh, ci pentru
cgci am intinat cu pgcatele noastre sfintul botez. Trebue
sl ne spglm cu lacrgmile poc5intii, ca s ne facem curat,
30 dup cum zice prorocul Isaia: Lgsind viclepgurile dintru
inimile voastre i faptele die rle, de carele sg bucurg
vrbijmaul nostni diavolul" i sg ne imbacgm cu noul
Adam, cu domnul nostru Iisus Hristos, dupg cum zice

1 intemeere C // 3 de] declt B / Improtica C // 5 luminat Cu cuviint5.] cu

luminat cuviintb. B // 7 CuvInt la Bogoiavlenie, adic la ghenarie 6 C // 9 blagoslovivitilor B. blagosloviti C / iar C 1116 slupsc C // 17 mic i Inf4at B /18 desIvIriti] deplin C // 21 far B. C / tipsqte Ingerul B // 22 tainii B // 23 dar C / declt]
Cu

clt C// 25 dar C // 26 nu a] nu B / doar C // 27 botezati B, C / adia C // 29

curati C // 30 Isaiia B, C // 33-1 tipse,ste dup cum zice fericitul Pavel C //

64

www.dacoromanica.ro

f. 59v

fericitul Pavel, pentru ca s. ne putem sui i noi la ceriu

curati i luminat, ca i Hristos i cit am priimit propoveduirea lui, de am si gresit, s. alergam ca ne va priimi
Hristos, ca un bun si iubitoriu.
5
Boteaza-se Hristos, ca s sfinteasc5. apele. Boteaza-se
Hristos, ca s: ne arate taina. Mina prorocului slujaste,.
ca sa botze mIna Tatalui, adeca pre Fiiul i cuvintu lui
Dumnezeu. Om slujaste i om s boteaza ; lnsui Ioann, ca
un rob slujaste i Hristos ca un om s boteaza.
Pentru aceasta dar. i noi, ca niste robi adev5.rati
10
intelepti, s slujim taina cu inima curata, dupa cum zice
prorocul David. Minte / buna i credincioas s avem, ca
s pricpem taina drept ; si cine iaste credincios i drept,
sa alrge ca s auza ce zice David: Venit catra dnsul
15 (adec catra Domnul) i v luminati i ftele voastre nu.
s vor ruina", ca s se albeasc pacatele noastre ca zapada,

dupre cum zice Isaia. Si cine iaste credincios i temator

de Dumnezeu, s mareasca i sa laude taina, c mrire-

ca aceasta priimste Dumnezeu ca o tamie cu bun5.

20 mireazma, iar cine iaste pagin i ispititor de tainele noastre

s lipseasca din besrica i s se departze, pentru ca s.
nu vie urgiia lui Dumnezeu asupra-i i &I va bintu ;
Moisi, dud s-au suit in muntele Sinaii, ca s: priimeasa
tabelele legii ce i-au dat Dumnezeu, asa au poruncit ca

25 rill s apropie de muntele acela nice o hiar sau vreun

dobitoc, iar de s.' va apropiia, sa fie ucis cu pietri de multimea jidovilor.
Asmenea iaste i acuma. Taina avem de s'rbam
praznuim i vom s: ne suim sus nu cu trupul, sau in munte

f. 60

30 ca Moisi, ci cu mintea, la mari i la inalte ginduri ; ci

numai cit slut credincic9 sl se apropie cu mintea ca si
priceap taina / pr5znicului de astazi.
Dupa nasterea domnului Hristos, ranaiind batjocorit
amagit Irod imparatul de vrjitori, s-au miniiat foarte
35 i au trimis la Vithleem i in toate hotarle lui de au

1 c B / i noi sui C 112 luminati B, C / ctti C // 4 iubitoriu] de oameni iubitor

C// 5 Boteazi-si 2 C // 7 adici. C/ cuvfntul B, C // 8 loan C// 10 dar C // 13

priceapi. C 11 14 Veniti C /1 15 adici C/ luminat B/ fetile B, fetile C / si s albeasci

C // 17 Isaiia B, C / temitoriu B // 20 ispititoriu B / tainile C // 21 bisrici C/

dipirtze B // 23 Sinai C // 24 i-au poruncit C // 25 nu se apropie B / de] di B /
nici B, C // 28 Taini C // 31 ci numai at] deci numai aceia cit C / s s apropie
C // 34-35 ad. marginal Impiratul de vrijitori, s-au Ininliat foarte i an
trimis B //

65

www.dacoromanica.ro

junghiat 14 mii de coconi mici cite de 2 ani si mai jos,

intre care coconi era si cinstitul loan, prunc mic in bratele
maicl-sa Elisaftei. 5i, vrind ca s-1 junghie si pre el,
s-au desfcut muntele din voia lui Dumnezeu si au trecut

5 de cia parte maic-sa cu dinsul. $i ingerul Domnului

1-au luat de 1-au dus in pustie si-1 hrniia acolo, pin au
venit In virst de s-au acut de 33 de ani si 3 luni, a cruia
hran era vldstarile copacilor si miiare s.lbatec5..
$i au venit cuvintu Domnului de i-au zis s lase pustiia
10 si s mearg In prtile Iudeli s propoveduiasa noroadelor
pocint. Si acolo mergea multimea jidovimei de-s
mrturisiia pcatele lor si s boteza de el in apa Iordanului

si-1 intrebar pre el zicind: Au doar esti tu prorocul?

lar el au zis: nu sInt", nu a doar nu era el proroc, ci

15 nu 1-au intrebat de iaste proroc, ci numai de iaste el pro-

f. 60

rocul acela de carele au zis Moisi c5.: Proroc va rdica

noao domnul Dumnezeul nostru / dintru fratii nostri",
adec iaste s vie un proroc mare din neamu jidovesc si
socotiia jidovii cum cl iaste Ioann prorocul acela si
20 pentru acia il intreba. Iar el le-au rspuns si le-au zis:
Nu slut eu acela, ci iaste s vie dup mine, a cruia nu
slut eu vrdnic s-i dezleg curlele Inaltmintelor lui",
adec nu pociu pricpe cum s-au nscut. Adevrat, mai
pre urm s-au nscut decit mine ca un om, iar ca un Dum-

25 nezeu ce iaste mai nainte decit mine s-au nscut, in anii

dumnezeirii. $i eu v botez pre voi numai cu apl, iar

el v va boteza cu duh dint si cu foc. in mina lui iaste
lopata si vintur pleav din griu" ; adec iaste cunoscl-

toriu de inimi ca un Dumnezeu si cunoaste pre cei p5,c5.tos

30 si pre cei drepti. Deci pre cei pcgtosi li osindste In focul
cel de vci, iar pre cei drepti ii adun la imp5.etiia ceriului.

$i vorbind Ioann cu multimea jidovilor zise iafl: Nu

sint eu cel ce socotit, ci iat c. vine". $i asa vorbind cu

1 junghiiat B C/ 14000 C / cite de] cite B // 2 Ioann B / bratile B, C // 3

junghe C // 4 din voia] den vrerea C // 5 Domnului lui Dumnezeu B // 6 04] i
A C 11 8 vlAstarlle C / miere C / s5lbatica B, s5.1batic5. C 119 cuvIntul B, C /
pustii B // 10 Iudei C // 11 pocAinta. C / jidovimii C //12 plcate B, plcatile C / de
el] de la el B// 13 doar C// 14 doar C / ci] dar C // 15 dupd iaste l ad. el C // 16 carile

C /17 nostru] vostrn B / no$ri] vNtri B // 18 adia C / neam B, neamul C 1/19

iaste Ioann] loan iaste C// 21 a clruia] caruia C // 22 s5. dezleg B / curlele inclltAmintelor lui] inaltAmintele cArArilor lui C // 23 adia C / nu pod C // 24 p5.

C / iar C // 27 duhul B // 28 adia C / cunosator C // 29 pIcltoi C // 30 ad.

marginal drepti B // 31 cerului B // 32 iar C // 33 socoti B, C //

66

www.dacoromanica.ro

noroadele, sosi i Hristos s'51 se botze. Iar5. Ioan, deaca

1-au v5.zut zise cstr5.' jidovi: Iat mielul lui Dumnezeu,,
carele rdic pacatul lumii. Acesta iaste Fiiul lui Dumne-

zeu celui adevrat ce v5, spuneam". Atunce au mers,

f. 61

5 Hristos la Loan / i i-au zis: Vino de m boteazI,

pentru aceasta am venit". Iar5. Ioann i-au zis: Mie trebue.
A, m botez de tine, sau s irarturisesc alt botez pentru
numele tu i tu vei s'a' te botez eu? Apa Iordanului, v5.-

zindu-te, au fugit de frica ta inapoi, dar eu cum voiu

lo cuteza s te botez, de vrme ce Moisi, v'z5.toriul de Dumnezeu

i marele proroc, nu indr5.zniia s vaz fata ta,

dark' eu cum voiu s5.' m5.' ating de sfintul au crstet, cu.

miini pic5.toase ? Iarba pmintului grit, dar cum m voiu
apropiia de focul cel nesuferit? Tu m51 sfintste, Doamne,
15 tu m boteaz, sa'pine, tu m51 cuatste de tina pkatului
mintuitoriule, c eu nu cutez, nici stilt vrdnic A. te botez".
Zise Hristos: Ioanne, las cuvintele acstia acuma, cs_
nu iaste vrme de a inmulti vorba; vrmea purarii de grij.
iaste. Pentru aceasta m-am acut om, pentru aceasta m-ara.

20 imbacat in trup, pentru aceasta m-am aatat grac

m-am aatat smerit, pentru ca s implinesc toat5. dreptatea. Ci vino, de m boteaz5., ca s5.' se implineasc5. purtarea.

f. 6iv

mea de grij i toaa pleckiunea mea

Atunce au apucat cinstitul loan si I-au botezat i s-au
25 pogorit Duhul Hint in chipul porunbului pre capul luit
Hristos i glas din ceriu s-au auzit zicind cum el: / Acesta
iaste fiiul mieu cel iubit, cu carele am purtat de grij
pentru mintuirea omeneascI". i atunce au esit Hristos
din riu, botezat.
30
i cum c5. s-au botezat Hristos, asa ne invaa dumnezeestii evanghelisti; iar inc54 avem la praznicul de asazi
citeva intrelAciuni, carele grit trebuincioase a le sti.

intli iaste: pentru ce Hristos, fiind ar'de pkate, s-au

botezat ? A dooa: pentru ce s-au botezat in apa Iordanului

35 0 nu intr-alt riu? A treia: pentru ce s-au pogorit Duhul

Milt pre capul lui Hristos i pentru ce in chipul porunbu1 noroadile C / s s boteze C / iar C // 3 carile B / plcatele B. C
5 Ioann B, C / cAci c C // 6 lar C / Mie imi trebue B / Mie] eu C // 8 vei]

vii B // 9 dupd v&zindu-te ad. pre tine B / dar C // 10 v1z5.toru C 1 lipsefte de

B // 11 marile B //12 dar C // 13 dar5, B 1/14 dupd boteaz5. ad. Doamne i C // 17

aceste C// 18 vremea 1 C/ vrmia B // 23 mia 2 B J/24 Atuncea B, C // 25

porumbului B // 26 cer C // 28 atuncea B, C // 31 Ina* C // 33 Intliu B, C //

67

www.dacoromanica.ro

1. 62

1. 62v

lui? A patra: cite botezuri sint? A cincea: pentru ce iastebotezul de ap5. 0 de duh?
Acste 5 intrebdciuni avem asazi foarte de folos a le
ti; mai grit i altele, ci noi le lsAm pentru lungimea
5 vorbei i vom zice numai pentru acstia, foarte pre scurt.
Deci, cit v-at adunat ast5.zi la sfinta besrica, pentru ca
praznuit praznicul, deFhideti-v51 ochii, nu numai ai trupului, ce 0 ai sufietului, pentru ca s pricpet ce vom
zicem, c nu sint lucruri lumeti, ce iaste tana mare 0
io infricop.t5 car s-au flcut pentru mintuirea omeneasc5..
Intreb5ciunea dintii iaste: pentru ce Hristos, fiind fr5.'
de pkate, s-au botezat? Zicem c botezul iaste mffituirea /
pcatelor omului i curtenie de pcatul cel str5moesc,
iar Hristos fiind flede p5cate, dup cum zice prorocul
15 Isaia: C5. pacat n-au fdcut, nici viclepg in gura lui nu
s-au aflat", pentru ce, dar5 s-au botezat? Zicem la aceasta
cum c5 sint 4 stihii, dintre carele s-au f5icut omul i toat
lumea i lar intru aclea stihii, va s51 se topeasc5.' omul,
pin la a dooa venire a domnului Hristos, dintru carele
20 iar va s" se inchiiage.
Deci stihiia cea dintii 0 mai de treab iaste vintul, c
fled' de fsuflare nu poate tri omul nici un ceas. A dooa
stihie 0 mai inalt iaste focul, nu numai acest ce vedem
cu ochii i ne slujim cu dinsul, ce 0 focul cel din vdzduh.
25 A treia stihie iaste apa 0 a patra stihie iaste p5mintul.
Deci intr-acste 4 stihii iaste omul flcut i, pentru
sint alctuirile trupului omenesc, era cu cale s se sfinteasc cu pogorirea Domnului. Deci vintul, i focul s-au
sfintit cu pogorirea cuvintului lui Dumnezeu, iar pimintul
30 s-au sfintit cind au nascut trup4te in pWer5.. $i s cldea
s se sfinteasc i apa, de vrme ce iaste din cele 4 stihii
.1 intr-alt chip / nu s51 putea s se sfinteasc5 de nu s-ar
fi botezat Domnul, trup0e, in Iordan, aratindu-se mai
Altos i taina cea mai mare a credintei noastre: 0 alta,
35 pentru ca s sfrime capetele $xpior, adec a dracilor

3 cinci C / lipsefte astIzi B // 4 les6m B / vorbii C / aceste C / pre] IDA C //6

cji C / v-ati adunat C / bisricl C // 7 prAznuiti B, C // 8 ce si] ci i C / pricpeti
B, C // 9 ce] ci C // 10 care C // 11 cea dintliu intrelAciune C / fgede pgreate C // 12

.dupd Zicem ad. marginal la aceasta B /13 stamosisc C //14 iar C // 15 Isaiia
C // 16 dar C / zicem i B // 17 care C /18 aclia B // 19 a domnului Hristos]
a lui Hristos, Domnului nostril C // 20 iar C / Inchge C // 21 dintliu B // 22 f6fde
risuflare C // 24 ci B, C // 26 f5,cutu B // 28 sasAsfintascA C / Deci] ci C // 34
credintii B, C// 35 sf5xame B, C / capetile C / adia C / a] ale B //

68

www.dacoromanica.ro

ce era in apg, dupg cum zice David: Tu ai zdrobit capetile blaurilor in apg".
A dooa intrebciune era: pentru ce s-au botezat Hristos
In Iordan 0 nu intr-alt riu ? Zicem i la aceasta c fiind
5 riul aceIa sfintit de cit alte riuri, pentru minunile ce s-au
facut intr-insul, au mers i Hristos iar la acela, care

minuni sint acstia: intii, cind au trecut Iisus Naviin

f. 63

cu tot norodul jidovesc prin mijlocul apei 0 nu s-au udat

nimeni, pentru ca intrase 12 preot de tinea chivotul pre
io spatele lor i apa s dedse inapoi din porunca dumnezeiascg, ping au trecut tot norodul. A dooa minune, cind au
lovit prorocul Ilie Cu cojocul sgu apa i s-au desflcut, de
au trecut el, Cu ucenicul sgu, ca pre uscat. A treia minune,
chid s-au scgldat de 7 ori Neeman boiariul, sftnicul irn15 pgratului de la Siriia, dupg cuvintul prorocului Elisei
s-au tgmgduit de bubele ce avea. A patra minune pe vrmea prorocului Elisei, mergind n4te oameni sg tae lmne /
de cas pre lingg. tgrmurile Iordanului, fiind i prorocui
impreung cu din0i, au cgzut toporul unuia din coadg. i
20 s-au inecat in ap ; iar Elisei, luind coada toporului
rnergind la tgrmurile apei, intinse coada spre apg zise:
Arafg, Doamne, minune" i indat sgri toporul din apg
sl puse in coadg, care inmune inchipuiWe sfintul botez,
dupg cum scrie sfintul Ioann Damaschin la un tropar al
25 canonului de la Ingltarea cinstitei cruci, la a patra peasn.
Deci, pentru acste minuni s-au botezat i Hristos intr-ace/
riu.

A treia intrebgciune iaste: pentru ce s-au pogorit Duhul

Sfint i zicem: chid s boteza Hristos s-au dechis ceriurile
30 0 au mgrturisit Tat'61 pre Fiiul, zicind: Acesta iaste Fiiul

mieu cel iubit, intru carele bine am voit"? Deci de vrme

ce au mgrturisit Tat11, socotiia jidovii cg. pentru Ioann
s-au fcut glasul acela, pentru ca-1 tiia ca pre un proroc
fiiu de proroc i stint i pentru ca sg nu zicg norodul Ctim
35 cg lui Ioann Ii zice fiiu iubit", pentru acasta s-au pogorit
Duhul Sfint pre capul lui Hristos, de 1-au argtat 0 1-au
mgrturisit Tatgl de sus.
6 iar C // 7 aceste C / intliu C / Navi C // 9 preoti C /10 spatele] capetile C
didse B. didese C /16 bubele] boalile C /

vremea C // 19 toponi C // 20 1necat)

afundat C // 21-22 /ipsefte i zise: Arat6, Doamne minune" i mndat slri toporui
din ap6. B //22 toponi C //23 fnchipueste C //26 tipsege i C /29 deschis C //31
care C /37 mArturisit B //

69
www.dacoromanica.ro

lar pentru ce s-au afltat Duhul Sfint in chipul porunbului, s v spuiu o istorie din Tistamentul cel vechiu,
macar a o titi mai tot. and au fkut Dumnezeu / potopul
f. 63'
0 au inecat tot pmintul pentru pkatele omenWi 0 au
5 ters tot faptul dupe fata pmintului, din om ping in
dobitoc, s-au mintuit numai Noe, cu toaa casa lui, in
corabiia ce acuse din poruncl dumnezeiasc. Si impreung
cu dinsul era 0 din dobitoacele pmintului 0 din paskile

d. 64

ceriului, dup cum scrie mai pre larg la cartea Facerii.

io Iarg dup ce au incetat apa potopului, au trimis Noe din
corabie pre corbul, s vaz, ostoitu-s-au apa potopului, au
ba. Iar el mergind i aflind stIrvurile, s-au a4gzat pre jale
0 nu s-au mai Intors inapoi s dea vste. Si vazind Noe
zAbava corbului au trimis pre porumb ; iar el fiind paske
15 curat, n-au vrut s. aza pre tin., ce au luat o ramur cu
frunzg de maslin in gur 0 o au dus in corabie i aa au
cunoscut Noe cum cl s-au ostoit apa potopului.
Deci pentru acia s-au artat i Duh Sfint in chip de
porunb pre capul lui Hristos, artind cg s-au ostoit potopul
20 plcatelor omenWi; 0 alta, eg porunbul iaste intreg, adecg
flede flutate, dup cum zice Hristos la sfinta Evanghelie:
Faceti-vg intelepti ca rpii i intregi ca porunbii".
A patra intreb5.ciune iaste cum cg am zis: cite botezuri /
stilt? $i zicem cl sint 8, precum scrie i sfintul Ioan
25 Damaschin la a 4 carte a Bogosloviei lui: botezul dintii
iaste al potopului, spre aiarea pcatului. Al doilea botez
iaste al lui Moisi, cind au trecut pre jidovi prin Marea
Ro0e. Al treilea botez iaste al legii, cg de s spurca cineva
ping nu- spla cu ap trupul i hainele, nu intra in tabr.
30 Al patrulea botez iaste al lui Ioann, ins spre pocint.
numai. Al cincilea botez iaste al lui Hristos, cu carele
ni-am botezat i noi, cretinii. Al aselea botez iaste al
poclintei 0 al lacamilor, cu carele curtim botezul cel
dintii ce am intinat. Al aptelea botez iaste al muceniei,
35 carele iaste 0 mai bun 0 mai cinstit, cl nu s tme s se
mai spurce cu pIcate botezul acesta, carele 1-au arAtat intii

2 Testamentul C // 3 toti B, C // 4 plcatile C // 5 dupe] dup5. B, de pe C / din]

de la C / In] la C // 8 dobitoacile C // 9 dupl cum] dupre cum C /110 Iar C / tipse,ste Noe C // 15 ci B, C /16 adus C 1 18 Duhul B //19 capu C f potopul] apa
potopului C // 20 adici C// 22 intregil prosti C // 24 Ioann B, C // 25 patra C / dintliu
// 28 treilia B / de s va spurca C /129 hainile C // 30 patralea B /31 cincelia B /32

ne-am botezat B, C // 33 poclintii B, C // 34 dintliu B / mucenii C // 35 care

/ Intliu B, C //

70
www.dacoromanica.ro

Hristos, c. -au vrsat preacinstit i scump singele su

pre cruce si toti mucenicii cu acest botez s-au botezat si
s-au invrednicit impritiei ceriului. Al optulea botez,
cel mai de pre urm, iaste al focului celui nestins, ce va s
5 munceasc pre cei pctos, dup cum zice la un tropar al
canonului de ast,zi la a 6 peasn: Cu focul cel de pe
urm boteaz' Hristos pre cei protivnici i neintelegtori
f. 64Y

f. 65

de / dumnezeirea lui".

A cincea intrebciune iaste: botezu/ pentru ce iaste de

10 ap si de duh? Si zicem c fiind omu indoit, adea cu trup
si cu suflet i fiind trupul simtitoriu trebuiaste, cind
s-1 splm cu ap, c apa inch' iaste simtitoare.
Iar sufletul fiind fride materie, Duhul Sfint 11 curt
lumineaz si-1 mintuiaste de pcate.
15
Acste intreb'ciuni avem la praznicul de astzi, precum
le-ati i auzit. Deci pentru aceasta trebuiaste, blagoslovitilor crestini, cit ne-am botezat in numele sfintei i cinstite
troite, s ne ferim de toate lucrurile i faptele drcesti, ca
s nu ne intinin sfintul botez cu pkatele, nici s.' c'lcam
20 fgduintele ce ni-am fdgduit lui Hristos. $i pentru ca
priimeasc5. Dumnezeu praznicile i srbtorile noastre,
trebue s pzim, dup cit ni-ar fi putinta, poruncile lui si
s purtlin grij pentru mintuirea noastr si pentru imp5.25 ftiia ceriului, cAci acolo ne iaste lcaul, dup cum zicefericitul Pavel: Petrcerea noastra In ceriuri iaste".
ne lunecin cu firea spre lucrurile cle desarte ale lumii,

pentru c sint toate trectoare si mincinoase. f S5. ne

ferim de ucideri, de curvii si de preacurvii, de betii si de

apucri. S nu tinem prizm unul altuia, nici s'a' ne vindem

30 Cu pira, unul pre altul, Cu cruzie de inim i cu nemilostiv-

niciia, pentru ca s ne pgubim i s ne srcim unul prealtul, dupre cum vedem totdeauna c.' fac multi, netemindu-s nici de Dumnezeu, nici de pcat, nici 1 aduc aminte
de moarte sau de osind ; s numesc numai cu numele-

35 crestini, iar cu inima sint departe de Dumnezeu, dup. cum

1 y-au] s-au C /13 !raj:A.1441i C // 4 de pre] du pre C // 5 platoyi B, C // 6.
C// 11 simtitor C /
dupe C // 9 den ap5, B // 10 den duh B / om B, C /
trebueyte C //12 /tipsqte Inc& C // 13 Iar C / /ipse,ste dint B 1114 mIntueste C // 16.

le-a C / trebuieyte C // 17 eft] cad B, eft C / cinstitei B, C /119 pAcatile C // 20.

fgduintile B, C / ne-am flgduit B, C // 22 dupd plzim, ad. marginal poruncile
lui B / ne-ar fi B. ne va fi C // 25 ad. marginal Filipieni, cap 3, stih 20 B // 28,
ucidere C // 32 dupre] depre B / Fters totdeauna c C / multi] unii C / netemindu-seC // 34 s numesc] numindu-s5. C //

71

www.dacoromanica.ro

zice Isaia 0 faptele lor nu sint p5.ghiqti, ci mai virtos

voiu zice c5.' sint drAceti, c numai diavolul nu poht4te

binele omului, pentru a.' iaste vrAjma. 0 mincinos din

ceput, dui:4 cum zice Hristos.

S nu ne trufim intru inimile noastre, veri pentru ce

bine am face, 61 ne vom piiarde plata ostenlii 0 in scurt
s ne ferim de toate lucrurile cle rle 0 necuvioase, carele
ne vatm la suflet 0 s bucur vrjma5u1 nostru diiavolul
de jale, ci numai s5. pohtim pururea s facem fapte bune
10 0 Plcute lui Dumnezeu, pentru c rmin flr'de moarte
0 vom lua plat la ceriuri pentru jale.
S alergm la sfintele besrici, de nu in toate zilele, /
5

i. 65'

pentru multe neputinte 0 nevoi ale noastre ce ne vin

totdeauna din valurile lumii, mcar duminecile 0 s'Arb5.15 torile; c5.ci CA pentru aceasta s-au rinduit acste sfinte

zile: una pentru ca s ne odihnim 0 noi 0 dobitoacele

noastre de trudele 0 de ostenlele ce facem peste toatA
sptmIna ; a dooa, pentru ca s multemim 0 s dm

laud lui Dumnezeu, pentru multele 0 nespusele facerile

20 de bine ce au arAtat c5.tr noi 0 ne arat totdeauna 0 ne
fine 0 ne chivernis4te ca un milostiv; a treia, s, auzim
cintrile 0 slujbele clia ce s fac pentru folosul cel sufletesc. CA precum nu poate tai trupul omului flede hran5.

simtitoare, aa nici sufletul nu poate tri fr de hrana

25 cea duhovniceascl, care iaste cuvintul lui Dumnezeu, dup

cum zice Hristos la Evanghelie: Nu numai cu piine va

tri omul, ci cu tot cuvintul carele iaste din gura lui Dumnezeu". Iar nu s mrgem pe la hore 0 pe la jocuri 0 pe la
circiume, dupre cum ne iaste obiciaiul, cl in loc de a ne
30 folosi, ne p'gubim 0 suflt4te 0 trupte. Iar de ne trebue
f. 66

s ne adunm pre la hore, ca s privim, mai bun hor

decit aceasta a / besricii 0 mai frumoas5. priveal 0 mai
cuvioas adunare nu socotesc nici cunosc a fi alta decit

1 ad. marginal Isaia, cap, 19, stih 13 B / faptile C / plenesti] crestinesti

B // 3 pentru cici C II 4 dinn ceput C // 6 pierde C // 8 diavol C // 11 ele C //12
biserici C / de nu] nu v5. zic C // 13-14 cA aceasta nu e cu putinte pentru valurile
lumii ci C //14 ad. marginal lumii B / duminicile B, C // 16 dobitoacile B, C //17
trude B, trudile C 1 ostendle B, ostenelile C // 18 multAmim B, multurnim C /20 de] di B // 22 dual-Re si slujbele] dumnezeiasca slujb5. C 1 0ers celea C 1123
fAr'de hrana C // 25 dup' C // 26 ad. marginal Mathei, cap IV, stih 4 B // 28 jocori
B // 28-29 pe la hore s'i pe la jocuri si pe la circiume, dupre cum ne iaste obiciaiul]
0ers 0 ad. IA la ospete si p la b5.uturi, cum fac unii C // 29 obiciul B // 30-33
'Mrs de la lar 0 ad. cA mai bunl adunare cleat a bisericii si mai frumoas
privealA

s'i

mai cuvioas5. fapt5. C //

72

www.dacoromanica.ro

aceasta. Ca vedem cu ochii, afar din multimea oamenilor

ce s-au adunat, pre domnul nostru Iisus Hristos, ca un

imprat vcinic 0 pre cinstit maicl-sa, pre sfintii ingeri,

pre aspotoli, pre mucenici 0 pre tot sfintii. lar cu urechile

5 auzim faptele 0 lucrurile cle minunate ce au fcut pre

pmint 0 ne bucurm 0 suflet4te 0 trup4te, c nu

pgubim nirnic, ci mai virtos c4tigin sfintenie 0 min.' de

la Dumnezeu.
Si cind e0m de la besric, s.' nu e0m desrti, ci s
10 facem cum face ariciul ca, dup ce mrge la vie, intii s
satur el de struguri 0 apoi scuturl vita de cad broboanele
jos 0 sI tv5.14te pre dinsele de s infig in ghimpii lui 0
duce 0 puilor. A.a s ducem 0 noi, fietecine, pre la casele

noastre, copiilor 0 celor ce n-au mers la besric5., din

15 cuvintele ce am auzi din sfinta Evanghelie 0 clintr-alte
arti, ca sI-i hrnim 0 pre din0i cu hrana cea sufleteasel.
Si dup acia A. ne pzim mintea de cugetele cle viclne
0 trupurile noastre s le ferim de toate spurckiunile. S.A.
avem dragoste &ail toti, sa facem milostenie la sraci, s
f. 66 20 iubim pre cei streini, s autin / pre cei bolnavi 0 pre cei
din chisori s-i cerceam. SI facem bine vrjma0lor noWi,

dup cum ne invat Hristos. S avem rbdare la nevoi

0 la scirbe, s ne supunem celor mai mari, domnilor 0
stpinilor notri. SI. ascultIm 0 s cinstim pre printii
25 noWi. S ne cucerim cu cuviint duhovnicilor noWi 0
preotilor 0 alugrilor, c aa place lui Dumnezeu.
Si acstia toate pzindu-le 0 acindu-le, sa avem ndjde bun 0 fr'de indoial cat-5. Dumnezeu c aici, intru
aceast viat, vom petrce viat bun 0. fr'de intristare,
30 iar in cea viitoare ne va invrednici 0 ne va pune in numarul
celor drepti, ca s ne bucuram in veci nesfir0ti intru acea

1-2 Cl. afar5. din multimea oamenilor ce s-au adunat vedem cu ochii nostri,
B, Cl. vedem cu ochii (afar5. din oamenii ce slnt adunati) C // 3 cinstita. C // 4
toti C// 5 faptile C // 6 cl.] si C // 9 bisericd, C /10 a] c5. el B / inttiu B, C // 11
broboanile C //12 dupe% infig ad. marginal broboanele B // 14 bisericg. C // 17 de]

si B // 17-18 ters $i dupa acia s ne plzim ... de toate spuraciunile C // 20

striini B, C // 21 inchisori C // 23-24 doranilor si sapitnilor] stApbaitorilor C //

24-25 lipseFte SI asculam si A cinstim pre plrintii nostri B] Precum si feciorii

a asculte si s5, cinsteasa pre pArintii lor C // 25-26 SA avem evlavie atr
duhovnici si preoti si cAlugSsi C // 27 acestea C / dupd f5.cindu-le ad. marginal

s5. nu ne trufim la urml pentru fapta bun& ce am face, a. apoi ne perdem

plata binelui, ci smerindu-ne C /Fters o c // 28 c5.] si asa C //29 ad. marginal
aceastl B/ viiat.12 C // 30 ters 0 ne va pune C //
73

www.dacoromanica.ro

fericire, ludind 0 binecuvintind numele Tat5lui 0 al

Fiiului 0 al Sfintului Duh, a aruia iaste mrirea 0 tinria
in vci. Amin. /

CUVINT DE INVATA.TURK LA PREOBRAJENHA DOMNULUI

f. 67
5

NOSTRU IISUS HRISTOS

Luat-au Iisus pre Petru 0 pre Ioann 0 pre Iacov,

fratele lui 0 i-au suit pre din0i intr-un munte Malt deosebi

0 s-au schimbat inaintea lor. i au stalucit fata lui ca

soarele, iar hainele lui s flcura albe ca lumina".
to De vrme ce soarele cest simtitoriu, cind asare 0 s
inalt de pre p5.mint s: face pricin. 0 mijlocitor a multor

bunltti, ca intinzindu- razele lumineaz pmintul 0

marea, gon4te 0 asipte toaa ceata 0 negura, incllzte
0 han4te toate neamurile dobitoacelor, 0, in scurt sl
15 zic, toate le insuflette 0 le inviaz 0 pre toate impreun
le bucua 0 le veselte, dar cu cit mai virtos soarele cel
de end al drepttii, Fiiul 0 cuvintul lui Dumnezeu Taal,
domnul nostru Iisus Hristos (pentru carele zice prorocul
Malahie la 4 capete: Va asri voao, cebra ce v temet
f. 67' 20 de numele mieu, soarele drepatii"), carele s-au suit / 0
au rsrit asazi in muntele Thavorului, intinzind razele 0
stalucirile mrire dumnezeirii lui.
N-ar fi dat vit mortilor, ca lui Moisi, n-ar fi luminat
pre vii, ca pre Ilie, n-ar fi gonit prepusul 0 cugetul cel
25 potrivnic din mintea apostolilor, n-ar fi inadcinat 0 n-ar
fi crescut mai mula credint in mima lor, nu le-ar fi dat
s-1 cunoasc luminat, cum c el iaste Mesiia cel adevrat,
Hristos 0 cum c de voia lui mrge spre moarte, neavind

vinl de moarte 0 s: cunoasc cum a numai pre dinsul

30 sl cuvine s:-1 iubeasc, iar clialalte toate s le aib ca

n4te gunoae. Drept acia pohtesc pre inteleptiia voasta

2 Duhului Mint C / tinerea B, C // 4 al doilea cuv1nt la C // 6 loan C // 7

fratile C // 9 soarile C / hainile C /10 soarile B, C / siintitor C // 12 razile B /114
toate neamurile] toat5. feliurimea C / dobitoacilor C /15 Inviiaz5. B, C //16
veseliaste B / dar C / soarile C //17 ad. marginal tat5.1 B // 19 Malahfia C / temeti
B, C // 20 soarile B, C / dapatii B // 21 razile B, C // 22 mlrirei B, mAririi C II 23
vit] viiat5. B, C // 27 s5.-1 cunoasa, mai luminat B // 30 celelalte C //

74

www.dacoromanica.ro

s-mi dat putinic ascultare cu dragoste, ca s intelgeti

de iaste cu cale i de s cuvine s avem 0 noi dragoste
c5.tr Hristos, ca apostolii.
Vedem la al doilea cap a preahiteleptului Sirah a invat

5 pre cela ce va vrea s slujascl lui Dumnezeu, ce i s

cuvine s priimeascl, zicind: Pilule, de vei vrea s te

aproprii a sluji domnului Dumnezeu, gt4te sufletul au

spre ispia". Pentru acia, dar, trebuiWe cela ce slujate lui Dumnezeu s a$pte ispitele 0 r'zboiul viclea-

f. 68

io nului diavol, iar s nu s dezndljduiasc5., ci mai virtos

atunce / s5. a$pte mai mult ajutor 0 mai mula putre
de la Dumnezeu (numai s stea cu credina adevrat, cu
ndjde bura 0 s'l tie dreptatea 0 sa urmze bunttile
0 faptele cle bune), c nu-1 va lsa Dumnezeu s'l se ispi15 teasc preste putinta lui, ci frl de z'bav ii va inceta
scirba 0 ispita o va goni de la dinsul, precum o vedem acea-

sta luminat a s-au acut la multi, in multe locuri. C5.,

intii lui Avraam i-au poruncit Dumnezeu s se sue in
munte 0 insu, Cu miinfle lui s junghe 0 s j'rtvuiasc5.
20 pre unul nscut, iubit, fiiul su, pre Isaac.
Oare n-au fost grea aceasa crere, ce au pohtit Dumnezeu de la dinsul? Oare n-au fost mare 0 nesuferia durre
de inim aceasta? ha. vzindu-i Dumnezeu credinta 0
cum c5.' n-au lenevit, nici au zabovit a o face aceasta,

25 indaa i-au rdicat intristarea 0 scirba, prin inijlocul

ingerului, zicindu-i: Avraame, Avraame, nu pune mina

ta pre copil".
Si norodul cel jidovesc cit necaz petrecea in Eghipet,

fiind robit in miinile lui faraon ; iar pentru ca s'5.'-i mintu30 iasc5. Dumnezeu din scirbe, &RA putre nebiruia au artat
cu cle 10 rane, prin mijlocul lui Moisi. A0jderea 0 dreptul
f. 68'

0 mult ptimapl by, ca intr-o clipI de ceas au pierdut /,

nu numai multimea dobitoacelor, casele, feciorii, ftele

0 toaa avutiia ce avea, ci 0 trupul lui s-au umplut de

35 bube 0 de viermi 0 zcea intr-un gunoiu. Iar pentru c5.ci

1 sA-m dati C // 4 doilia B / a] al B // 5-7 ad. marginal ce i A cuvine A

priimeascci, zicind: Iliule, de vei vrea s5. te apropii a sluji domnului Dumnezeu
B // 8 dar C / trebueste C // 9 ispitile B // 10 diiavolul B / d5.zzaajduiasc5. C // 11

atuncea C / ajutoriu B // 14 faptile C / ad. marginal Dumnezeu B / 15 ar'de

znavg C /18 Inttiu C // 21 aceasta B // 22 durria B // 23 lar C // 25 au rldicat
C // 29 robiti B, C // 31 au arAtat dupd Moisi B // 32 care Intr-o clipl C // 33 casile
C / fetile C //

75

www.dacoromanica.ro

au r5.bdat ispitele cu mare vitejie de inimk fr5. de zbavA

i-au dat Dumnezeu Indoit clia ce au pierdut.

Lisa cu acste vorbe ce am zis, socoteala noastr nu
iaste alta, fr'numai ca s ar5.tm taina de astzi a schim5 brii ftii lui Hristos, cu carea au dat mare ajutor aposto-

lilor la nevoia necredintii, ce era s caz. C vzind apostolii pe Hristos intr-atita lips5. i s5x5.cie, cit nici capul nu
avea unde
plce 5.1 Intr-atIta smerenie de margine

Intr-atita hulk ce-i f.'cea jidovii, sa turbura In cugetul

io lor, ca ni5te oameni pro5ti ce era; i pentru acia au inceput
a nu-1 crde, socotind cum c5. nu va fi acesta Mesiia cel

f. 69

adevrat 5.1 mai virtos a peste putine zile era s moar

cu moarte nicinstit.
Drept acia, ce alt ar fi trebuit la aceast nevoe e necre15 dintii, f5/ numai ajutor de la Fiiul lui Dumnezeu, de la
Hristos, carele cu adevrat le-au dat mare putre 5i mare
ajutor. C51 i-au suit intr-un munte i s-au schimbat inaintea lor, artindu-le lumina dumnezeirii lui (pre clt era cu
putint s vaz cu ochii omene5ti), / luminind 5.1 mrind
20 firea cea omeneasc6 c era imbrcat, care lumin s-au
vrsat 5i pe hainele lui, ca s dea cu aceasta apostolilor o
indrznea15. 5i un ajutor mare 5i s5.-i adeverze i s.-i
Incredintze cum c acest sgrac i smerit la vdere, carele
era hulit pentru multa a lui smerenie, mcar c5. peste
25 putine zile s' va da legat In mlinile jidovilor s: se huleasc5.,

s se batjocoreasck s se scuipe, s se bat cu palma peste

obraz, s se munceasc5., s se rgneasc 5i la cea de apoi s
se i rstigneascg ca un flcaoriu de rle. Iar s nu socoteasc c iaste numai om singur, ci iaste i Dumnezeu
30 desvir5it

i adevrat i pentru aceasta s-au schimbat

inaintea lor.
La 3 lucruri trebuia mare ajutor apostolilor, ca s scape
de nevoia 5i de ispita cea mare a necredintii: ntli s cuveniia 55. creaz cum c5. Hristos iaste adevratul Mesiia ;

35 a dooa, vzindu-1 pre cruce, mort, le trebuia ajutor s

nu-5i piarz credinta, nici 55. socoteasc6 cum c5. acesta
1 ispitile B / f,r5, alaavS. C // 2 celea C // 4 %VS. numai B, C // 5 fetii C I care

C // 8 de margine] mare C // 9 intr.-at-tea B / hule B f/13 necinstit5. B, C /15

ajutoriu C // 20 ce] cu care B // 21 hainile C // 22 ajutoriu B // 24 multa lui C // 25
mIniile C // 26 a s5. 1-4 C I batjocureasa C / preste C // 27 s. s5. 1-2 C j cea] acea

C // 28 a sd. C / aator C // 29 ad. margina/ 0. Dumnezeu B // 33 necredintei

C / Intliu C // 35 ajutoriu B // 36 nul B, C j piiarzit B //

76

www.dacoromanica.ro

nu iaste Dumnezeu; a treia, s le dea pricing sa-1 iubeascg

cu dreagoste fierbinte. Deci, la acste cite trle sa vde

astazi cum c au dat Hristos cu schimbarea fetii lui mare
ajutor apostolilor, pentru ca s5.4 cunoasca ca el iaste
f. 69' 5 Mesiia cel adevarat 0 / pentru acia le aduce trei marturi,
vrdnici de crezut: pre Moisi, pre hile 0 pre Tatal lui cel
ceresc. $i iat zice evanghelistul sg arat lor Moisi
0 lije, graind Cu dinsul de e0rea lui, carea vrea s se plineasca in Ierusalim". Si Tatal, cu glas 11 marturis0e din
10 nor: Si iata glas din nor zicind: acesta iaste Fiiul meu cel

iubit, intru carele bine am vrut, pre acesta ascultat".

Si pentru ca sa le ajute apostolilor s nu ias'l din credinta, vazindu-1 pre cruce, zice mai inainte ca vorbte
cu Moisi 0 cu hile pentru moartea cea de pe cruce, carea
15 vrea A. ja, pentru ca sa-i Lc dupg cum am zis, sa-1 iubeasca cu dragoste fierbinte 0 pentru acia au descoperit
putintel slava dumnezeirii lui, cu carea au mgrit firea cea
omeneasc 0 va s'l mareasc5. 0 pre sfintii lui, la a dooa
venire.

Si s'a arata lor Moisi 0 hile, graind cu dinsul". Minunatg vorb5. 0 alse sotii are astazi Hristos, cu adevarat 0 i
A. cuveniia s5. aib sotii ca acstia, pentru c5. Hristos iaste
Mesiia, ca Moisi iaste facatoriu de lge, Ilie iaste proroc
mare ; Hristos iaste mintuitoriul lumii. Moisi iaste mintui25 toriul / jidovilor, Ilie ca s'a' fie mintuitoriul celor drePti,
20

f. 70

mai nainte putin de judecat. Hristos iaste dtator de

lge, Moisi invattor de lge 0 Ilie rivnitor de lge.
Vedet, darg, ce sotii alse are 0 cum s'l aseam5.11 in

oarecarele: Moisi au murit, Me n-au murit. Si oare ce

30 poate fi aceast, de s-au insotit Hristos cu un drept din cei

morti 0 cu un drept din cei vii? Pentru caci la judecata

cea viitoare vor sa se judece vii 0 mortii 0 vor sa se vese'easel la imparatiia ceriului cit vii vor fi drepti 0 cit morti

vor fi drepti. Si de vrme ce taina aceasta de astzi, a

35 schimbarii lui Hristos inchipuiaste 0 iaste ca un aravon
2 herbinte C // 5 /ipse,ste si B / acia] ce C / marturi B, C // 6 si pre Ilie C//
8 care Cl A. A C /9 Erusalim B // 10 non i 1-2 C f/11 ascultati C 1113 mai nainte
C // 14 de pe] dup5. B, dupe C / caria B, care C // 18 ad. marginal va A mAreasA.
A / doao C // 21 aleas1 sotie B // 22 acestea C // 23 f5.a.tor C // 26 ad. margina/

putin B // 27 dupd Moisi ad. iaste B / rivnitori B // 28 Vedeti dar C / cum A]

cum A. A B /129 oarecarele] oarecare chip B / ;sfers 0 cum A asamina in oarecarele:

MoisiC / lipse,ste au murit, Ilie n-au murit. i C / oare] are A // 32 A A. judece C /
vii C / c cu B //33 citi 1-2 C ii 35 1nchipueste C //

77

www.dacoromanica.ro

accu mriri ai imprtiei ceriului, pentru aceasta au adus

Ja mijloc unul din cei morti, pre Moisi i unul din cei vii,
pre Ilie. Si cum c5.' vor s vie la imprtiia ceriului, impreung, viii i mortii ni-o adevereazA fericitul Pavel, la

5 15 capete catr corinthni, zicind: Tot nu vor adonni,

iar tot ne vom schimba de trupul acest striacios ne
vom face nestricacio0".
Si s arat." lor Moisi i The". Oare pentru ce? Pentru
patru lucruri: una pentru ca s scoat de la norod acea

10 socoteal5 mincinoas, ce avea asupra lui Hristos, c unii

Ii zicea c5. iaste Ihe, altii Ii zicea c iaste Ieremia, sau/,
f. 70
unul din proroci; a dooa, pentru ca s cunoasc jidovii
cum c.' Hristos nu iaste impotriva legii lui Moisi i pentru
aceasta stA cu di-agoste de vorbte cu singur fckoriul
15 legii, cu Moisi cu rivnitorul legii, cu Ilie ; a treia pentru

ca sa se arate cum c iaste domn i sapinitor, al vietii

0 al mortii i stapinte pe cei vii 0 pe cei morti i, dud
Ii chiam5., vin, precum adevereazg poeticul la un tropar
de astzi de la a opta peasn, zicind: Ca celuia ce stpi20 neti ceriul i imprteti pmintul i domnWi cle
dedesupt, au satut inaintea ta Hristoase, de pre pmint
apostolii, iar ca de la ceriu Thesviteanul Ilie i Moisi din

cei morti" ; a patra, s vazA apostolii in ce chip au cinstit

pre acWi 2 proroci, pre Moisi, cci avea mare blind*

25 i pre Ilie, cki avea mare rivra spre credintg, pentru ca
sg se asmene i lor, A, fie blinzi i rivnitori, acolo unde vor
vedea c5. iaste in nevoe credinta i inchin5.ciunea lui
Dumnezeu.

pentru acste 4 pricini, ce am zis, au adus la mijloc

30 pre Moisi 0 pre Ilie. lar mai virtos s zic c i-au adus penf. 71

tru ca s m5xturiseascl apostolilor cum c iaste

mgcar c n-ar fi trebuit aceast narturie s o aducem la
rnijloc fiind mrtunia taalui / din ceriu mai vrdnicA
decit a prorocilor:
iatg glas din nor zicind: acesta
35 iaste Fiiul mieu cel iubit, intru care bine am vrut ; pre
acesta ascultat".

1 acei C / ImpArAtii C // 3 hile A // 4 vii C // 5 Toti C // 6 ad. marginal lar to

ne vom schimba, adeca nu vom muri to B / toti C // 7 nestricicios B /11

Ieremiia B, C /12 doao C /14 Fters

Cll 2

B / fAcAtoru C 1115 rIvnitorul C //18 chi-

iamA B (/19 CA C /21 lnaintea lui B // 22 Thesviteanu C // 26 s5. s asamine

C / lipsefte lor C // 29 au] am C // 35 carele C // 36 ascultati B, C /1
78

www.dacoromanica.ro

O, ce mrturie credincioas i adevrat iaste aceasta!

0, ce buntate i fericire au c4tigat acei ce au ascultat

pre cel mkturisit i au urmat lui, dup porunca pkin-

telui celui ceresc ! C51 adevrat, de s-au i pedepsit intr-a5 ceast lume putin, dup cum zice preainteleptul Solomon,

iara cu mari buntki i fericiri s-au druit: Cci Dumnezeu i-au ispitit pre dmnii i i-au aflat luii vrdnici, ca aurul

In ulcea i-au lmurit pre ei i ca o jrtv5. de ardere Intreag

i-au primit pre ei". Putin au ostenit, adevrat, iar mare

io plat au luat. In scurt vrme au fost in scirbe, iar in

vrme nesfiqit s vor bucura, c nu-s vrdnice patemile

vremii de acum eked mkirea cea viitoare, dup cum zice
fericitul Pavel.
iat glas din nor zicind: Acesta iaste Fiiul mieu cel

15 iubit, intru careie bine am vrut ; pre acesta ascultat".

Oare acest cuvint ce zice ten: Pre acesta ascultat",

f. 71

numai apostolilor s fie zis s5.4 asculte, au Ot noao? Mie

mi s pare s-1 fie zis i noao s-1 ascultkn, de vrme / ce
ne tinem cretini i ucenici ai lui Hristos. Acuma, darl,
20 trebue s intelgem intii lucrarea acestui cuvint: Ascul-

tat ", ce va s zic, apoi cllalte le vom intelge pre

lesne. Acest ascultat" aici nu s intelge cuvintul cel gol,

ce iase din gura omului
asculam cu urechile, c5.ci
acela nu s numte ascultare, ci auzire, ce si Intelge
25 sfirOtul faptului, adeca ca cum am zice unii slugi: du-te
de f, iat ce i el auzind cuvintul s supune ascultrii
mrge de face. Ap. i Dumnezeu Taal ne zice noao:
Pre acesta ascWtat", adec ca ce ne va porunci Hristos
s facem, s ne supunem ascultkii i s svlrim lucrul
30 dupl pohta lui, pentru binele nostru.
S vedem dara acum de tinem porunca lui Dumnezeu
i de ascultm pre Hristos la cle ce ne invat. Eu socotesc
s fim departe de acea ascultare, eft e ceriul de prnInt ;
pentru cki Hristos zice la loan in 14 capete: Cela ce are
35 poruncile mle i le pz4te pre jale, acela iaste cela ce m
iubte".
6 iar C / mare B // 7 luis B 8 ad. marginal intreag B // 9 iar C // 10 iar
B, C // 11 patimile B, C // 15 care C / am voit C / ascultati B, C 1/16 ascultati
B, C 1/17 fi C // 19 uceniti C f ai lui] lui B Idar C // 20 India B /21 Ascultati B,
C / clialalte B // 22 Aceasta B, C / ascultati B, C / dupd intelge ad. singur
B // 23 si-1] s-1 B / asculam] ascultati C // 24 ci s Intelege C // 25 sfrsitul B / adia.

C //28 ascultati B, C/ adia C / lipseste ca B / ca ce] once C // 31 dar C //

79

www.dacoromanica.ro

Acuma dar, de vom zice c iubim pe Hristos, s.. vedem

care porund a lui tinem.

f. 72

Hristos zice: Scirbe vet avea in lume". Noi nu pohtim

s avem nici o scirbk iar de si avem vreo scirbk o avem
5 pentru dci nu ni O. implinste pohta, iar nu pentru dragostea lui. /
Hristos zice: Pacea mea o dau voao", iar noi, nu dea
Dumnezeu s. avem pace intre noi, ce ne turburm pururea,
io

pentru fiestece, ca valurile m'rii cind le sung vintul.

Hristos zice: Nu judecaret, ca s nu v5. judecat", iar

noi de-a putria fi nu iaste nici zi, nici ceas s nu judedm

de ru, nu numa pre cei ce-i stim ce si pre cei ce nu-i tim.

Hristos zice: Precum pohtit voi s v fad voao oa-

menii, facet si voi lor". Noi pohtim si ne cinsteasd tot, s5.

15 ne dea tot pocloane 0, daruri, s5, ne laude, s ne fericea.sck
s.. ne griasca de bine, A. fad: tot dup pohta noastrk sl

nu ne stea nimenea improtiv, nici s ne zic nimica, de

am face verce ru ; iar noi pohtim s osindim pre tot,
s'ai nu drn nimnui nimica, s.' nu facem nimrui nici un
20 bine, nici s" se foloseasd nimenea de noi. Pre tot ii hulim,
pre tot ii grim de talu, pre tot ii pirim, pre tot ii luom in
ris si in batjocur, tuturora le zicem cal sint nebuni si fr
nici o socoteal numai pre noi insine, voiu cuteza a zice,
ne facem mai intelepti si dedt Dumnezeu si nu ne aducem
25 aminte c.a.' intelepciunea lumii acestiia iaste nebunie inain-

tea lui Dumnezeu.

Hristos zice: Porund noao v dau voao, ca s iubit

f. 72

unul pre altul", iar noi ne urim si ne dutm ponds / unul

aituia, ca cind ne-am fi ucis printii, sau ne-am fi f5.cut
30 alt r5u, ceva.
Hristos zice c5.: Cine s5.' va ruina de mine si de cuvintele

Inge intr-aceast rud prea curvare si pctoas si fiiul

omenesc s va ruina de el, cind va veni intru slava Tatlui
su, cu ingerii cei sfinti", iar.' noi nici de dffisul ne rusinm

1 Acum B, C / dar C // 2 Upsefte a lui C // 3 yeti C // 7-8 iar noi, nu dea

Dumnezeu a avem] iar noi nu voim a avem C // 8 intru B / ce] ci C // 10 judecareti B, C / judecati B, C // 11 de-a putria fi nu iaste] de-ar fi cu putina a nn
ne tread, C / a nu judedm de au] cu judecarea si Cu gairea de au C // 12 numai
B, C Ice ti stim C / ci si B, C 1/14 faceti B, C / toti B, C /15 toti B, C / plocoane
C /116 0. nu fad. B / toti B, C /17 nimeni B, C / Impotriv6. B, C// 18 veri B, C /
iar C / toti B, C /19 nimerui 1-2 B // 20 toti B, C // 21 toti 1-8 C / luim B. lull]]
C // 24 facem s'i mai intelepti C// 27 iubiti C // 29 ne-ar 1-s B // 34 iar C//

80

www.dacoromanica.ro

nici cuvintele lui le tinem in seama, ca o nimica, nici cele

ce ne invata spre folosul i mintuirea sufletelor noastre
le pazim, ci aflam pricini i zicem c.' nu putem sa le facem

acstia ce ne invata Hristos, c nu ne d. indemina, caci

5 avem case grle i vrmea nu ne slujaTte, c sintem supu

supt jugul paghmlui i avem nevoi multe 0 suparari de

toate partile. Dara clia ce pohtim noi, cum le putem face
toate, deplin, fr'de nici o zaticnea15.?

Pre Dumnezeu nu vom s5.4 ascultam, la cle ce ne

10 Invat s facem, pentru binele i folosul nostru cel sufletesc, ce ne par, invataturile lui, grle i rle i pentru acia
nu-1 cinstim, ca cInd ni-ar fi vrajma. de moarte. lar pre
oamenii cei ce nu s tem de Dumnezeu, nici s ru0neaza

de ftele omeneti Ii ascultam la cle ce ne invata sa le

i. 73

15 facem, spre pierzarea sufletelor noastre / i spre necinstea

noastr"

i spre a ne cleveti tot 0 a ne blestema pentru

nedreptatile ce facem; i priimim invataturile lor cu dragoste i le facem cu mare pohta i ne bucuram de jale, ca
de mare avutie
laudam catra tot, ca pre n4te priiateni
20 0 facatori de bine 04 cinstim pentru cad ne rapun sufletele, cu Invataturile lor, mai virtos decit pre Dumnezeu,
carele poft4te pre tot oamenii sa se mintuiasca.

Hristos zice: De pe aceasta vor cunoate tot ca-mi

sinteti ucenici, de vet avea dragoste intre voi", iar noi ne

25 pizmuim, ne zavistuim, ne pohtim raul unul altuia

mijlocim in tot chipul s ne pagubim unul pre altul, nu
numai de avre, ci mai virtos de cinste ; i facem cu aceasta
pacat improtiva Duhului Sfint. Dar Dumnezeu n-au facut

lumea numai pentr-un om, ci pentru tot, nici imparatiia

30 ceriului pentru unul, ci pentru toti. Ca de ar fi facut Dumnezeu lumea numai pentru un om, ce ar fi trebuit s mai
faca 0 pre Eva 0 apoi
blagosloveasa i s." le zica:
Cr4tet i v inmultit i umplet pmintul i domnit pre
dinsul", iar de 0 iaste cineva sa arate dragoste catr altul,
1 nemica C 114 acestea C / 1110.mila C // 5 supusi C // 7 Dar C/ celea C //
11 pare B //12 ne-ar fi B, C //13 oameni C// 14 ftile B, fetile C //16 toti C //18
s5. le facem C / jale C // 19 i lAudb.m C / toti C/ prietini C // 20 si-i] i ti cinstim

C / sufletile C // 22 pohtste B, pohteste C / toti B, C // 23 De pe] dupe B,

dup5. C / toti B, C / cl-mi] cum C // 24 sintem uceniti C / yeti avea C// 28 1mpotri-

va B, C / Dar C / n-au] de ar fi B // 29 pentru un B, C / toti C // 29-31 lipsefte

ci pentru tot, nici tmprtSia ceriului pentru unul, ci pentru toti. C de ar fi acut
Dumnezeu lumea numai pentru un om B // 33 Crsteti B, cresteti C /1nmultiti B,
C / umpleti B, C / domniti B, sapiniti C //
81

www.dacoromanica.ro

f. 73'

iaste mincinos si viclean, c o face au de vreo Mel, au / de

vreo rusine, au pentru vreun cistig ru.

Hristos zice: Dat ale chesariului, chesariului si ale lui
Dumnezeu lui Dumnezeu", iar noi nici mai-marilor nostri,

5 atita celor besericesti, cit 0 celor mirenesti, nu le am

cazuta cinste nici lui Dumnezeu, nici ne supunem lor cu

dreptate, ci cu viclenie si cu rutate si in loe de a-i iubi
si a ne cuceri lor, noi ii grim de ru si-i ponosluim. Dar
s vedem ce zice Dumnezeu pentru dinsii la cartea Eirii,
io la 22 de capete: Pre dumnezeii ti s: nu-i gresti de ru
si pre boiariul norodului au s.' nu-1 vorbesti de ru".
Tilcuitorii sfintei Scripturi inteleg s fie dumnezeu arhiereii, p5storii si dascalii besricii; boiariul norodului inteleg

a fi impdratii, domnii 0 judecaorii.

15

Acuma, dar, asupra a di-0ra pornim limba noastr cea

blestemaa si grim de ru, al cdrora cinste rdicam, al

arora nume ocrim? Pre srnne al arhiereilor, al domnilor

si al stpinilor nostri, pentru carii ne poruncste Dumnezeu
sa nu-i grim de r.u, iar noi fr'de nici o socotea15. punem

20 gura noastrk dup5.' cum zice David, la ceriu, cu atita

semetie si obrznicie, neaducindu-ne aminte nicidecum
f. 74

de osind. $i / pentru c5.ci iaste cugetul nostru viclean si

inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor, pentru

acia petrcem o viat blestemat si turburatk o viat

25 plin.' de fric si de uriciune, plin5." de nevoe si de necazuri.

$i iatk dar, c5.' ne vadesc lucrurile 0 faptele, c nici

asculam pe Hristos, nici 11 iubim, c de 1-am iubi am face

ponmcile lui ; ci umblm de capetele noastre, fcInd fieste-

carele ce ni s pare 0 ce ne place, neaducIndu-ne aminte

30 nici de moarte, nici de judecat si de nu ne vom indrepta

Cu adevrat, vom sa gresim si vom s mrgem rului.

Drept acia, iubitii miei, trebue s facem mintea noastr.

muntele Thavorului, ca s vie lumina adevrat s o

vedem cu ochii cei de gind ai sufletului, s ne artrn si

35 noi cu osirdie in dragostea lui Hristos, ca apostolii, s ne
asminAm lui Moisi si lui lije, rivnitori si nelenevosi in
2 clstig] crestin B // 3 Dati B, C / chesarului 1-2 B // 5 bisericesti C // 8 noi]
nui B / Dar C // 11 boiarul B // 12 dumnezeii B / arhierei C /13 bisericii C / boiarul C // 15 dar C/ asupra clrora C //17 PA semne C // 24 viiat5. 1-2 B, C // 25
necazur C // 26 dar C / faptile C // 28 capetile C // 29 ni O. place C // 31 vom
gresi rAu s'i vom merge in munca de veci C / dupd rAului ad. marginal la rAu iar
nu la bine B // 32 #ers iubitii miei ,si ad. crestinilor C // 33 Thavoriului B ilumina
cea adevAratA C // 36 aseminAm B / nelenevos B //

82

www.dacoromanica.ro

poruncile lui pentru ca s ne putem sui si noi, impreun5.

cu Hristos, in mintea cea ob15.duitoare a sufletului sl vedem

cu gindul slava acia si norul cel luminat 0 s auzim glasul

5

cel printesc: Acesta iaste Fiiul mieu cel iubit" i proci.

i la cea de pe urm s ne invrednicim s imprtim impreung cu el. /
Asa, sapine Hristoase, te rugm noi, ticslosii si nevrd-

f 74

nicii robii ai, carii ne-ai ascump5zat cu preascump

singele au din miinile vajmasului celui viclean s te

io milostivesti pentru multimea induarilor tale, s luminezi

ochii sufletelor noastre ce-i intunecat, cu lumina cunostintii

tale si s aprinzi in inimile noastre cle impietrite vpaia

dragostei tale si s ne invrednicesti cu darul au s: te

asculam si s facem cu poha cite ne poruncest si s te
15 iubim din tot sufletul, aici intr-aceasa viat ticloas
si plin de scirbe; iarbi in cea viitoare s ne invrednicesti
msirei 0 luminii slavei dumnezeirii ta/e, ca de pururea

s: te mrim, impreun cu ar'de inceput pkintele au

si cu presfintul si bunul si de viaa incepitoriul au duh,
In veci nesfirsiti. Amin. /
f. 75 20

CUANT DE NVATATURA LA SFINTII $1 NTOCMA CU

APOSTOLII IMPARAT COSTANDIN $1 ELENA

Cu slav si cu cinste l-ai incununat pre dinsul."

Cei ce s cunosc pre sine avut, acia pot s dea daruri
25 vrdnice unui imprat si cei ce s cunosc pre sine invtat,
aceia pot s5.-i fac si azuta laudl. Iar eu, cunoscindu-m
pre mine foarte srac de fapte bune si slab de invttua,

n-am s aduc alt dar vrdnic, nici ala laud cuvioas,

de Dumnezeu incununatului, marelui imprat si intocma

30 Cu apostolii Constandin, fr numai cap plecat 0 cugetul

mieu cel cuciarnic.

5 de pe] dup5. B. dupre C// 10 dupd luminezi ad. tnarginal Cu lumina cunostintii
tale C /11 Intunecati C / fters lumina cunostintii tale si ad. vApaia dragostei tale
C // 13 Fters vIpaia dragostei tale C / dragostii B / invrednicim C // 14 poruncesti
B, C 1115 viiati B, C /16 iar C // 16-17 invrednicesti luminii si slavei C 1117
dumnezeestii B // 17 de-a pururea C // 18 cu cel B, C 1/ 19 viiatL B, C / incepAtorul C / ad. marginal duh B // 21-22 CuvInt la sfintii ImpSiati si Intocma Cu apostolii Costandin s'i Elena, In luna lui mai 21 C // 22 Imp5.rati B /24 avuti B, C I1 25
SnvItati B, C /30 Costandin P. C / cugetul mieu cel cuciamic] cuget cucernic C //

83

www.dacoromanica.ro

Drept acia, intru dnstea lui am a zice, inaintea dragostei voastre putine cuvinte, nu cu obraznicie, ci cu mult.
cucerie; nu cu vorbe ritoricesti si alcAtuite, ci cuvinte
smerite si prostatece, nu dup.' / cum s5. cuvine, ci dup5.
f. 75'
5 putint5.. Ci v pohtesc s ascultat cu dragoste.
Si iarg cu cucerie iscodesc s'a' afle tilcuitorii sfintei Scripturi la Faptele apostolilor, oare dintr-atitea daruri mari, cu

carele din dumnezeiescul dar s-au imbogAtit fericitul

Pavel, care dar s fie cel mai mare si mai ales, cu carele

io in cite patru pArti ale lumii s-au arAtat minunat 0 vestit?

Si zic unii cum s'A fie invlt5.tura cea cereascA, cu care au

vinat toate limbile, au dezrAdIcinat din toate locurile

15

pAginAtatea si au intins de la risArit Ora la apus numele

lui Hristos si credinta.
Altii zic cum s'A fie descoperirile ce au luat, c fiind inc
In trup s-au rApit pinA la al treilea ceriu, au vlzut frumu-

setile cle ceresti, au auzit cuvinte nespuse, carele nu

f. 76

iaste slobod omului a le grAi.

Altii iar zic cum s fie fost minunile ale flede asAmi20 nare ce fcea, cu carele au luminat credinta, de vrme
ce nu numai cu glasul vindeca si cu cuvintul fAcea smne
ce si cu umbra si cu hainele facea minuni. lar apoi cu totii
SA unesc la vorb si zic cum c nici un dar mai mult nu
l-au / mArit pre Pavel ca chiemarea lui.
Si adevArat au stAtut prea minunat, de vrme ce pentru
25
intoarcerea lui Pavel nici invtAtura apostolilor au lucrat,
nici putria minunilor, ce lucrul acesta l-au sAvirsit insus
cuvintul lui Dumnezeu ; si au flcut Fiiul lui Dumnezeu
numai pentru Pavel acia ce au fAcut pentru tot neamul
30 omenesc. Si de s-au pogorit acolo din sinul TatAlui pentru
tot oamenii, aici iar insus pentru Pavel au 15..sat ceriul
0 s-au pogorit trupste, cu toat dumnezeiasca lui slav.,
pentru ca s.'-1 intoarcA. Si de vrme ce acea chiemare face

pre Pavel atita de minunat, cit nici apostol, nici mucenic

35 nu iaste intocma mAririlor lui, darl pentru vredniciile
1 cinstia B / dragostii B // 4 prostatice B. C // 5 ascultati B // 6 lipsepte 5i iar5.

B, C / s5. aflu C / tilcuitorii] mintuitorii B // 7 Faptile C / dintr-atita B, C // 8

dumnezeescul C // 10 cite 4 C // 11 Upsete cum C // 12 vinat] avut B / locurile]
lucrurile B /16 treilia C / cer C / gi au vazut B // 17 care C // 19 lar C lipsefte
cum C /20 carile B, care C // 22 ci i B, C / hainile C // 24 chemarea C // 25 mitin-

flag luminat C // 27 putrea B, puterea C / ci B. C // 30 de s-au] de au C //

31 toti B, C / iar C /33 chemare C // 35 dar C //

84

www.dacoromanica.ro

de Dumnezeu incununatului mieu Constandin, ce voiu

f, 76

putea zice? Carele asmene ca Pavel au luat intoarcerea lui

asmene i chiemarea ; din ceriu fu chiemat Pavel, din ceriu
s-au chiemat i Constandin, dup cum il cnt besrica.
Pavel cu glas de lumin, precum spune Luca la Faptele
apostolilor: Vzuiu, zice, pre cale incungiurindu-m
lumin" i Constandin / cu slove alctuite de stle i cu

glas purtgtor de lumina.", precum mrturisde istoriia:

Intru acesta biruiWe" . Acolo Pavel, in miazzi, aici

10 Constandin in miazzi ; acolo Pavel de Iisus ce s-au rstig-

nit, aici Constandin, prin crucea lui Iisus. *i de vrme ce

acolo mrturisde cel cu limba i cu inima de aur, Ioann,
cum c nu-i iaste limba iscusit spre a spune mririle lui
Pavel, darg eu, ca n-am nici limba aceluia cu vorba de aur,
15 nici bogtiia graiului, ce voiu putea s aduc spre lauda
lui Constandin, carele la chiemare au luat darul lui Pavel?
Drept acia, cunoscindu-mi neputinta
mle,
imi caut i fr'de voe a 15.sa intr-o parte toate clialalte
mari vrednicii i lucruri minunate ce au faicut in multe
20 prti ale lumii, acest minunat i dint imprat i voiu
zice cu putine cuvinte, numai pentru un lucru; ce ascultat,
s auzit.
Oare pentru ce, sfintului Constandin i s-au dat acest
f. 77

titulu, de-1 numde sfinta besria numai pe dinsul Cu

25 acste trei numiri: de Dumnezeu incununat, mare / imprat i intocma cu apostolii ? i zicem, intii, cum c
iaste de Dumnezeu incununat. In ce chip? Una, pentru
c6 pre ceialalti 1mpra Ii aleg oamenii de-i fac imprati
incunung cu cunun de aur i cu pietri scumpe, iar
30 pre marele Constandin, pentru buntatea i curteniia
inimii sale insu Dumnezeu I-au ales din limbi, ca pre
Pavel din jidovi i 1-au chiemat, cu glas ceresc, la vredniciia imprtiei 0 1-au incununat cu cununa darului celui

1 lipseFte mieu C / Costandin B, C // 2 care C / asemenea C // 3 asemenea

C / chemarea C / chemat C // 4 chemat C / Costandin B, C / biserica C / dupa
chemarea nu de
besrica ad. tfiV tafiatv otix
avap&iscov 8stegiew4 c

la oameni luind> B 5 Faptile C // 7 Costandin B, C // 8 purtAtoriu B // 9

birueqte C / miiazAzi B // 10 Costandin B, C / dupcI Pavel ad. s-au chemat

C / ce s-au] cel C // 11 Costandin B, C // 14 dar C // 16 Costandin B, C / care C/
chemare C / dupd Pavel ad. intre paranten i iar de vei vrea A. B // 18 1m

cautA C / celelate C 1119 multe] toate B, C // 20 pArti ale] pArtile C // 21 ascultati

C // 2,2 auziti B, C // 23 Costandin B, C // 24 biseria. C / pi C// 25 aceste 3 C/

Incoronat C 1126 Intlin B // 28 ImpArati B, C //29 IncununeazA, B / pietre C //30
marile B / Costandin B, C/ curia B // 32 chemat C /1nvreduiciia B / ImpArAtii C//
85

www.dacoromanica.ro

de sus, Cu arma bunavoirii, dup cum zice David; 0 alta,

c peste noapte i s-au ar5.*tat in vis domnul Hristos. zicindu-i: Acel semn ce ti-am artat astzi pe ceriu iaste arma
acia cu carea am mintuit din minile diavolului tot neamul
omenesc, acela s aibi si tu ca un steag rdicat, s mearg
inaintea ta, la toate rzboaele cu darul aceluia vei birui

pre tot vrjmasii norodului ce ti-am incredintat

f. 77

f. 78

pasti i vei fi pururea biruitoriu i izblvitor.

A dooa, de vrme ce imprtiia iaste un dar degvirsit,
carele s pogoar de sus, de la printele lumine/or, asupra
celor alesi i imbunttat, pentru vredniciia lui i dde
Dumnezeu de s fcu imprat intii al crestinilor, ca s. /
indreptze pre cei rzvrtit, s pIzeasel turma lui Hristos
de lupii cei ginditori i cu prastiia Duhului Sfint s5.-i go15 neascl i besrica lui Dumnezeu, ce era alcat i gemea
de supt tirani, s o rdice i s o veselease. Cci cununa
cea imprteascI are desprteal de mitra cea arhiereascI
imp5.ratul carele s nevoiaste pentru binele i folosul
norodului su, atita la cle trupesti i treckoare, cit 0 la
20 die sufletesti duhovnicesti, micax c nu are acea vrednicie (arhiereasc5.), iar plata Ii iaste de la Dumnezeu
intocma cu episcopii cu carii ar fi mai rivnitori i s face
si el diadoh apostolilor, carii sint imprat i preot al besricii, de vrme ce dinpreun lucreaz5, cu Dumnezeu, pentru
25 mintuirea lumii.
Drept acia pre dreptate zice marele Constandin sfintilor printi de la sAborul ce/ dintii: Voi in besricl, iar
eu afar de besric5. Sint pus de Dumnezeu episcop".
Pentru acia, dar s nu socoteasca impratii i stpi-

30 nitorii pmintului cum c i-au pus Dumnezeu s

pre scaun frumos numai spre vedre inaintea ochilor
omeneti, impodobiti cu vesminte scumpe, cu cununa in
cap 0 cu schiptrul cel de aur in Mira, ci numai singur
dreptatea iaste de-i / face cinstit la norod. Pentru acia
35 zicea i inteleptul Isiod, cum c, impratii pentru doao

1 buneivoiri B, C // 3 p5, C // 4 care C / miinile B, C / diiavolului B // 7 toti

B, C / te-am Incredintat C // 8 biruitor C /10 luminilor B // 11 a1e B / ImbunItItati B, C / dete C /12 Intiin C // 13 rIzvrAtiti B, C /115 biserica C / gemea] legea C //17 dIsparteall C //18 nevoe#e C //19 lipsefte su B /121 lar C // 23
diiadoh B / 1mplratii B, impArati C / preotii B, preoti C / bisricii C 1126 pre]
C / Costandin B, C /27 soboru C / dintliu B / biserica C // 28 din bisericA
C // 29 dar C // 34 cinstiti B, C /135 pentru 2 C //

86

www.dacoromanica.ro

lucruri s-au rinduit, de oameni, s fie: una, pentru ca sl le

La dreptate si alta, ca s fdice strimbgatile de la

mijloc. Pentru acia prorocul David, ca din gura norodului

zicea: Dumnezeule, judecata d-o impratului si dreptatea
5 fiiului Impratului ; aci chid Intr-o politie strlucste

dreptatea stilt cei suppus pururea norocit. C zicea un

filosof : anul cel bun nu-1 face attta multimea rodurilor,

eft 11 face dreptatea stdpinitoriului. Si altul iar fu intrebat

care cuvInt iaste mai bun, pentru ca sa triasc omul bine

io s'i multemit ? Au rspuns: acela numai, carele pzste

dreptatea intocma, la tot.
Al doilea nume din titulus iaste: pentru ce s numste
sfintul Constandin mare imprat ? $i zicem: pentru c5.ci
iaste de Dumnezeu incununat ; urmeaz, drept acia,
15 s5. fie si mare. $i cum s nu fie mare unul ca acela, pre
carele Dumnezeu 1-au Incununat ? Iar nu zic pentru
aceasta c iaste mare, ci numai pre cum scrie Evsevie, c5..

lumea 1-au numit pre sfintul Constandin mare imprat,

nu atita pentru biruintele cle mari ce au fcut la fzboae,

f. 78. 20 cit / pentru marile faceri de bine ce au fcut suppusilor

lui. $i incs adaoge de zice cum a nici cu un mijloc nu

s bucura, pin chid vedea pre vreunul trist inaintea lui.
Hrana si Imbrcmintele nu le avea sracii de la altii,
f5.r5.' numai de la el. Nenumrat era multimea gracilor
25 carii alerga la el s le ajute si nici unul nu s intorcea
desrt de dorita mingitare.
Iar nici pentru aceasta ii vom zice c iaste mare, c m
uit la prorociia ce zice David pentru Hristos la Psalm 70
zicfnd: $i s vor trichina lui tot impratii pmtntului,
30 toate limbile vor sluji lui".
$i socotesc a aceast prorocie numai pe vrmea marelui

Constandin s-au Implinit. in ce chip? Lui i s-au suppus

tot Impratii pmintului si pentru cci era el capul tuturor
Impratilor s'i inchinindu-se el lui Hristos, prin mijlocul
35 lui tot s-au trichinat si cu pilda lui au luat frumustea
1 dupd rInduit ad. deasupra rfnduhsi, A fie stapinitor B H 3 prorocu C // 4
judecata ta C // 6 suppusi B, supusi C / norociti C /9 cuvint] vint A, C // 10

mu1t5.mit C // 11 toti C // 13 Costandin B, C / imp5.rat mare C // 15 ad. marginal

5i cum s nu fie mare B 1116 care C /17 Efsevie C /18 Costandin B, C // 2a

facerile de bine cele mari C / supusilor C // 22 fiefs pinl B // 24 nenumkati,
B, C // 25 Intorciia C // 26 (15.s5xt C / mInglere C // 28 psalm 71 B // 29 toti C // 31

pe] pre B, pl C // 32 Costantin B, C / supus C // 33 toti C // 35 toti C / frumustia B //

87

www.dacoromanica.ro

credintii;

pentru aceasta s-au numit mare pentru

cAci tuturor celor mai mari ai pmintului el era singur

tutor.

Si voiu zice c iaste mare si pentru cci au sttut pentru

5 besrica lui Dumnezeu i s-au argtat imprat credincios

f. 79

pentru plata crestinttii / sale au suppus Dumnezeu

supt picioarele lui toat lumea atita cit si de la India
au venit sol cu daruri mari de i s-au inchinat lui, pentru
ca s5.4 cunoasc pre el a le iaste imprat, de vrme ce
to vstia armelor lui si multa a lui crestintate Il mrturisiia
peste tot pAnaintul domn i stpin a toatei lumi.
Al treilea nume din titulus iaste: pentru ce s numste
sfintul Constandin intocma cu apostolii? C el, s incunjure
cett, oras si sate, ca apostolii, n-au incunjurat ; nici au
15 umblat s propova'duiascl numele lui Hristos i credinta,

ca dinsii; s5. osteneasc cu cltorie pe jos, s asude,

s flminzeascl i s insetosaze ca ei, n-au fcut ; s se

nchiz ca Petra in temnit, cu lantul de git, s.' se bat cu

toiage, ca Pavel, s se spinzure de copaci ca Andrei si s'l
20 se pedepseascI ca de toate fliurile de munci s't de cazne

si la cea de apoi

tae capul, ca celoralalti apostoli,

nicairi nu s5. vde.
Dar apoi cum si pentru ce s fie intocma cu apostolii?
Pentru cci acle ce au fa'cut apostolii, cu osteneala lor
25 .1 cu propoveduirea, el le-au fcut insus, cu a sa pild5..
f. 79
CAci putrea impratilor si a domnilor iaste
prefacI
s intoarc5. vointa norodului, dup cum vor vrea ei;
aceasta nu o pot face cu alt mijloc, f5x numai dud vor
face intii ei acia ce pohtesc s se Lc de altii, precum au
30 facut Tumcuin, impratul Chitaiului c5., puindu-s intii
el mina pre coarnele plugului, s-au indemnat tot supusii
lui de s-au apucat de lucrul pamintului. Asijderea si marele Alixandru, cind ocolise ostrovul Tirului, pentru cci
au luat el intli pe umerile sale un brat de lmne, s-au indem35 nat toat oastea lui de au luat pietri i lmne Cu minile lor
3 tiitoriu C // 4 voi zice B // 5 biserica C // 6 supus C // 7 picioarile B, C /

Indiia B, C // 10 vestea C / multa lui C // 13 Costandin B, C / Incungiure C 1/14

cetAti C / n-au Incungiurat C 1/15 proveduiascl C //16 p5. C //17 flAmInzascA
C/ Insetoseze C // 18 lant C / s s5. batA C //19 toege C / Andreiu C // 21 celorlalti C // 23 Dar C / ca apostolii C // 24 acelea C // 26 al domnilor A // 28 Cu] ca

A/f 29 a sa facl C // 31 coarnile C/ toti B, C// 34 Intliu B / pA C / lemne

C / mtinile B, C //

88

www.dacoromanica.ro

de au umplut gira si au facut trecAtoare si au mers de o au

luat.
Asa si marele Constandin, cu a sa pildl si cu sa crestingtate, au facut pre toti suppusii lui crestini si acia ce n-au
5 putut sa o ispraveasca desavirsit tot apostolii cu propovaduirea, fiestecarele unde i s-au fost dat soarta, au isprgvit
el singur, cu poruncile ce au dat in toata lumea si au intins

numele lui Hristos si credinta, di iaste intins pamintul

si lumea.

10

Drept acia, cu dreptate iaste s'A se numeascg intocma

cu apostolii, cad au implinit si slujba si nurnirea apostolilor.

Acuma dara, de vrme ce pentru smereniia, pentru

f. 80

marile faceri / de bine s'i pentru crestinatatea lui cea desa15 virsit au cistigat acest titulus de sa numste de Dumnezeu
incununat, mare imparat si intocma cu apostolii, cine s
va indoi cu firea, cum cg nu are si mare indraznealg catr
Dumnezeu.
Drept acia dara, ma rog si eu, macar c grit si nevrcl20 nic, s mijloceascg cu calduroasele lui rugaciuni pre mult
rnilostivul s'i indurgtoriul Dumnezeu, ca sa te pazeasc pre
m'Ariia ta, incununat cu slava si cu cinstea, intreg si sanktos, in multi ani, cu mult5. fericire. Amin. /

f. 80
25

CUVINT DE INVATXTURA. LA DUMINECA

FLORILOR

Pofta cea mare si dragostea cea curatg, sau, mai virtos

sa zic, datoriia cea parinteasca ce am earl inteleptiia

voastra m5.' indeamna pururea ca sa nu lenevesc a v cerceta, dupa putintg, cu invataturile cle sufletesti. CA' de

30 pe aceasta m'A voiu cunoaste Cu adevarat ca VA slut

parinte sufletesc s'i pastoriu, cind voiu pofti cinstea, folosul

s'i spaseniia sufletelor voastre. Si dumneavoastra iara de

pe aceasta va yeti arata cum sinteti adevaratii fii sufletesti

1 umplut B / de o au] de au B // 3 marile B / Costandin B, C // 4 supusii C // 5

toti C // 6 fiestecare C //13 Acuin C / dar C /114 facerile cele mari de bine C 1115

Incununat de Dumnezeu C /19 Drept acia dar] IndrIznesc dar de C // 21 IndurItora C / plzeasa] mIreasc5. C // 22 ciaste B // 23 lipse,ste multa C // 24 upsefte de friv545.tur5, C // 26 hohta B, C // 30 de pe] dupe B / ml] vi C // 31 plstor
C/ pohti B, C // 32 iarIsi B, iar C/ de pe] dupl B. dupe C // 33 adevSsati B, C //
89

www.dacoromanica.ro

turm. aleas i sfintl, cind vet priimi Cu dragoste clia

i dupl putint fiqtecarele dintru voi le va

tinea 0 le va face.
Drept acia, iubitii miei asculttori, cit v-at adunat la
5 aceast cuvioas i sufleteascl adunare, mcar c iaste
ce v5." inv

astzi dumineca ce s',1 num4te de obte a florilor, iar n-am

a zice pentru dinsa nimica. Una, pentru c fiind praznicul

f. 81

domnesc i trebuind la dinsa mult materie i mult vorbl

ca s descoperim ceva4, cit de putin, intru cinstea 0 lauda
10 ei nWiinta ne conten4te i alta/, pentru cci tiu cintr-aceast sptmin si/4te fiqtecarele dintru voi s se grijasc5., pentru ca s se invredniceasa s se cuminece, unii
la joi mari i altii simbal i dumineck in zioa de Pa.5ti.
Drept acia, pentru acel lucru avem datorie mai virtos
15 0 trebue s zicem clia ce ne va lumina domnul Hristos,
de la carele crem i ajutor. Ci v pohtesc s ascultat cu
dragoste clia ce voiu s. zic ; i socotesc c de nu vet lua
vreun folos din zisele melt, iar pagub tiu bine a nu vet
avea.

Din cle 7 taini ce tine sfinta i dumnezeiasca besriel

a rsritului iaste cea dintii la rinduiall 0 mai mare decit
toate, sfintul botez. i fr. dinsa nu poate nimenea s
intre intru imprtiia ceriului; c aa zice domnul Hristos
la Ioann, in 3 capete: De nu s va nate netine din apa
25 0 din duh, nu va putea s intre intru imprtiia lui Dumnezeu", care botez face pre om fericit, sfint, desvir0t
fiiu lui Dumnezeu, dup dar.
Iar eu indrznesc i zic cum c iaste taina pocintii
intocma cu sfintul botez, in cinste i in lucrare 0 socotesc
20

30 C nu voiu gre0 de aceasta. Pentru ce? Pentru cAci

f. 81v

acee 4 daruri ce d sfintul / botez omului, pcatul

0 le intin. 0 din fericit s face tialos, din sfint p'cgtos,
din svir0t s face netrbnic 0 de nimica 0 din fiiul lui

1 yeti B / celea C // 2 Inv54i B / fiestecare C / din C / dupd voi ad. s s5.

nevoiasc5. a le tinea si a le face C // 4 clti v-ati adunat C // 7 nimic C // 9 cevasi

C // 10 contente] zlticneste C / lipse,ste c5. C // 11 repetd fieste B // 12 lipsefte sl
altii C / Paste B // 14-15 Pentru
se grijasck pentru C // 13 lipsefte C /
care avem datorie s5. zicem cele C // 15 cialea B // 16 care C / i ajutor cerem C /
ascultati C // 17 lipsqte clia ce voiu s5. zic ; i socotesc C / si de nu vet C // 18
zisele] zilele B / jail.) dar nici C / lipse,ste qt-iu bine cl C / yeti B, C // 20 ad. marginal si dumnezeiasca A, B / biseria C // 21 dintliu B, C / rinduia15. B, C // 22
f5x clInsa] flede care C / clinsul B / nimeni nu poate C // 24 In 13 capete B / cap

C // 25 sa Intre] Intra C // 28 lar C// 31 acelea C / le stria. B/ fiiu B, C//

90

www.dacoromanica.ro

Dumnezeu s face fiiul diavolului ; c aa zice Ioann in

3 capete: Cela ce face pkatul de la diavolul iaste, el din
inceput diavolul p6c5.tuiate". i cum c taina poc5intii
cu sfintul botez iaste intocma in cinste 0. in lucrare o
5 putem adeveri cu multe dovde, dintru carele vom zice 1,2.
La al optulea cap al Facerii zice Dumnezeu 6'11.5. Noe:
Nu voiu mai adaoge de acum a blestema p5mintul pentru
faptele oamenilor, pentru c zace cugetul omului spre cle

rle, din tinertele lui. Deci, nu voiu mai adaoge a omori

10 tot trupul viu, dup cum am acut", ar5tind cu aceasta

multa a lui indelunga rbdare.
Pentru acia potopul acela, dupa cum zic dascalii
besricii, insemna sfintul botez ; c precum apa potopului

au spalat tot pcatul 0 toat ardelgia de pe fata p.'-

15 mintului, cu acea ineckiune ce au fIcut, de s-au concenit

tot trupul viu, ap. 0 apa sfintului botez au spllat 0 au

ters tot pacatul cel str5moesc 0 al vointii / de al neamul
omenesc. lar apoi tiind Dumnezeu cg nu sl va pgrsi

f. 82

diavolul pentru futatea lui cea mult5, nici va conteni

20 de a zavistui 0 a vicleni pre tialosul om 0 a-1 indemna
Cu o mie de mijloace ca s5 strice haina sfintului botez
0 s o zmoleascA cu zmoala p5catului, pentru acia, ca
un plrinte al milelor 0 al indur5rilor, au dat omului aceast5
mare vindecare a poc5intii, ca prin mijlocul ei s vie iar

25 la cinstea cea dintii 0 din fiiul neascularii 0 al pierzzii

s se fac iar4i fiiul lui Dumnezeu 0 din mort s se fac5.
viu 0 din pierdut, aflat. C aa zice la Luca in 15 capete:

Fiul mieu acesta era mort 0 au inviat 0 pierdut era 0

s-au aflat".

30

Zice Dumnezeu 0 la Isaia, la capul cel dintii: Sp5.lati-v5

0 va curAtit, scoatet viclepgurile din sufletele voastre

inaintea ochilor miei 0 venit sa ne intreb5m, zice Domnul

0 de vor fi p6catele voastre ca mohoriciunea, ca z5pada
le voiu albi, iar de vor fi ca rup.la, ca Una le voiu albi".
1 diiavolnlui B f12 3] 13 B / cap C / diiavolul B // 3 diiavolul B / pAcItuiaste
B, platueste C // 4 si in] si B // 5 dovezi C / din care una, doao, vom zice C // 6
al 8 cap C // 8 faptile C // 9 tinertile B // 11 multa lui Indelung5. C 1113 bisericii C /114 liagia B, legea C / dupe C //15 concenit] mistuit C 1/16 lipseFte apa B /
sfIntul B / ad. marginal spal5, si curAtste A, C //17 strAmoslsc C // 19 diiavolul B//
23 mililor B // 24 iar C // 25 dintliu B, C // 26 sg. s5. C / iar5. C / fiiu C // 27 cap C //
28 Inviiat B, C / era, s-au aflat C // 30 Isaiia B, C / capu C / dintliu B / Sp5.1ate-va
C // 31 cuatiti B, C / scoateti B, C / sufletile C // 32 veniti C // 33 p&catile C // 34

aibi] face albe B //

91

www.dacoromanica.ro

f. 82

Luat seama, rogu-va, cu rainte intreaga i intelget

acste cuvinte ce zice Dumnezeu prin Isaia, c acia ce
zice: Spalati-va i v curatit", nu c zice doara. s ne /
spllgm cu apa ceasta proasta, ce bem i ne slujim cu

5 dinsa, carea nu are alt fara numa a spala piialea tru-

f. 83

pului, ce zice s ne spalam i s ne curatim pacatele, Cu

apa sfintei pocainte i cu lacrmi. i iarav zice: Scoate
vicluvugurile din sufletele voastre inaintea ochilor mid",
adeca zice s ne ispoveduim, nu cu buzele, ci cu mima
10 cu end ca acela, ca sa nu mai pacatuim, c5. Dumnezeu
fiind tot ochiu, le vde toate i le cunoavte vi nu sa uit
la marturisirea buzelor, carele sint scule spre slujba trupului, ci s uita la adincul
al el iaste cela ce ispitvte
inimile i rarunchii, dupa cum zice David, la al 7 Psalom:
15 Ca de nu ne vom cai de la inim, zice, vi de nu ne vom
intoarce catra dinsul, sabiia sa o va luci i arcul lui l-au
incordat i l-au gatit pre el vi intr-insul au gatit vasele
mortii (vi) sagetile sale celor arztori le-au lucrat". Ca pocAinta atunce iaste pocainta, dud merge nevtine de bun.
20 voia lui, far'de nid un fel de pricina, sa se ispoveduiasca
la duhovnicul lui, cu umilinta, cu infringere de inim cu
lacrami fierbinti i cu end desvirvit, ca sa se parseasca
de pacate, caci / acstia sint temeiul ei; i atunce iaste

cuvintul acela ce zice: Venit sa ne intrebam", adec.

25 atunce vom avea indrazneala s mrgem inaintea lui

sa ne devchidem gura vi s ne spunem jaiba ce avem de
vrajmavul nostru,
spunem stricaciunea ce ne face.
Si el sa fagaduiavte c ruvalele cle mai mari ce ar avea
pacatele noastre, carele slut ale stngelui, adeca uciderile,
30 el le va albi vi le va curati, ca insuv pre sine; ca z'pada
oaia iaste omenirea lui, precum hainele lui le-am aratat
albe ca zapada in muntele Thavorului, dupa cum zice
la Marco in 9 capete.
Drept acia ce alt mai mare bunatate, sau mai multa
35 ertaciune decit aceasta pohtit? S faca pre cei ispoveduit
1 Luati B, C / mintea C / hatelgeti B // 2 Isaiia C // 3 cuatiti B, C / doar C //
4 aceasta. C // 5 care C / numai B, C / pielea C // 6 ci C / pkatile C /7 Scoateti B//8
sufletile C // 9 adicA C / buzile B /12 care C/ lipsefte scule C// 13 ce! C // 14 Psalm
B, C /17 vasile C //18feird paranteze C // 19 atuncea C / nistine B /23 aciastia B, acestea C /24 Veniti C / adia C /25 atunci C // 26 deschidem C //28 agIclueste C /
c.1) cu C / rusalile C / 29 pkatile C / care C / adicA C // 30 dupil z5.pada ad. iaste Cll

31 hainile C / le-au arltat B // 33 cap C // 35 pohtiti B, C / ispoveduiti B, C //

92

www.dacoromanica.ro

albi i cura t ca trupul lui carele ardelge n-au acut,

nici vicleug nu s-au aflat in gura lui".

ha' darg c taina poclintii cu sfintul botez, dup cum

am zis, iaste intocma in cinste i in lucrare. Cg precum
5 acela spalg pcatul cel strmoesc .1 face pre om fericit,
sfhit, desivirit i fiiu lui Dumnezeu, dupg dar, aa. i sfinta

pocaint face pre om din mort viu, din pierdut aflat/, din
necinstit cinstit i. dint i din fiul neascultrii fiiul lui

f. 83

Dumnezeu.
10

Cind au poruncit Dumnezeu lui Noe s facg corabiia,

spun istoricii cum sl o fie fgcut intr-o 100 de ani, nu pentru

alta, fgr' numai pentru ca s'a' aibg oamenii vrme sg-

vie in fire, s se cdiasc de pgcatele lor. i intr-acea sutg
de ani le propoveduia dreptul Noe, cum c va s5. facg Dum-

15 nezeu potop i va sg 'hike tot pgmintul i tot trupul viu

va s.-1 omoare. Iar oamenii nicidecum nu-1 credea, ci il
lua in ris i in batjocurg, zicindu-i cg nu tie nici ce grliate,
nici ce face. Aijderea i cind au inceput a ploa ar fi putut
Dumnezeu numai intr-o zi s.' fac potopul, darg n-au vrut,

20 ci au ploat 40 de zile i 40 de nopti, argtind i cu aceasta

multa a lui indelungg rgbdare, dind vrme oamenilor sg

se cgiasca. i. nici cu aceasta nu -au venit in fire. Iar

apoi vgzind oamenii cl sg inmultte apa .1 de ce mergea

sg imfla in sus au inceput a sg sui pre case, pre movile,

25 pre munti i pre copaci, dar.' nu era cu putint, s se f oloseascg nimica. Cg corabiia o inchisse Dumnezeu pre din-

nafarg i. luase chieile i pentru cAci nu mai era nici o

n5djde de mintuire s-au concenit tot trupul / de la om
ping la dobitoc.

f. 84
30

A.a. i. noao, cretinilor, nu 100 de ani ci 1710 de ani ni

s-au propoveduit prin mijlocul lui Noe celui adevrat,

Iisus Hristos, carele ne-au mintuit cu corabiia trupului
sg'u, de potopul picatului celui strgmoesc, cum c va s
facg potopul cel cumplit i amar, potopul cel plin de scirb.

1 curali C / care C // 3 dar C // 5 strAmos5sc C// 8 ad. marginal pierzArii A/

dupd neascultArii ad. marginal qi al pierz5.rii B / finia B // 11 fie] fi C / sut5.
C //12 f5.r5. numai B, C // 13 s s5. cliasc5. C/ plcatile C 1116 oameni C// 17 grleste
C // 19 dar C // 21 a lui] lui C / r5.bdarea C // 22 s5. s5. cliasc5. C // 23 mergia B //
24 umfla C //25 dar C / A s5. foloseasa C // 26 dinafarl C // 27 chiele B, cheile C //

28 concenit] pierdut C // 30 o sut5. B, C // 30-31 fters fi ad. ci mai bine de o mie

de am sInt de end ni s5. tot propovedueste C // 32 carele] cela ce C / ni-au min.tuit B // 33 slu] sau B / strImos5.sc B, C //
93

www.dacoromanica.ro

si de intristare, potopul cel groaznic i infricosat al judecltii. Si de nu ne vom veni in fire, ca s: ne prgsim de rgutgtile si s ne aim, ne vom ineca in vci nesfirsiti, in noianul
focului celui nestins.
5
i aceastg vste ni s d pururea prin gura besricii,
prin propoveduirea Evangheliei i prin invgtgtura dascalilor, darg nicidecum nu ne venim in fire, s ne aim si s
ne pgrgsim de autgt ; ci de ce vedem mai cirtos c s: inmultste apa potopului pierzgrii noastre, in loc de a alerga
10 in corabiia pocgintii sl ne mintuim, de acia ne lunecgm
cu firea i socotim c doarg nu va fi nimica i indelunglm

vrmea ba astgzi, ba mime, ba poimline, ping ne vine

ceasul i perim Cu totul i trupste i sufletste.

f. 84

Si putem cunoaste aceasta cum a: iaste asa de pe cu15 vintele ce voiu s: zic. De cind au intrat sgptginina cea
dintii a sfintului post, din cit ne aflgm aici de fatg, oare /
ispoveduitu-s-au vreunul, dupg cum a' cuvine? Fgcut-au
cu dragoste canonul ce i-au dat duhovnicul? Pgzitu-s-au
pre sine, dup putintg, curat i nevinovat ? Petrecut-au
20 crestinste, dupg rinduiala i porunca bisricii, cu posturi,
cu ruggciuni i cu alte faceri de bine? Mi s pare s nu fie
flcut nici unul aceasta ; iar pentru ca a nu mint, poate
a vor fi fgcut vreunii din cei prosti. Iar noi, cei ce ne tinem

mai mari, mai vrdnici, mai intelepti si mai cunosatori,

25 am mutat vrmea din aptming' in s'gpaming, petrecind,
Cu minari de toate fliurile, cu Muturi indestulate i cu
toate pohtele trupului nostru ; iar de suflet n-am purtat
grij nicidecum, ca cind am fi nesimtitori. Si tocma acum,
In aptginina ceastg de pre urin ne ispoveduim, ca s ne

30 grijim 3 zile si la Joi mari s ne cumineam. lar ce fl

de ispovedanie facem stie Dumnezeu, a mi-e rusine a o
spune.

Unii s ispoveduesc de frica vreunor intimplgri, altii

pentru un obiceaiu, altii de rusinea omeneasa, altii de
35 frica stgpinilor ; altii iarg au cite doi duhovnici, unul la
tara i altul la oras ; la cel de la tara, ca la un om prost,
2 dupd rautAtile ad. ulterior noastre B1/ 6 Evanghelii C // 7 dar C 8 rAutAti
B, C// 10 de acia] noi C // 11 doar C/ nimic C /12 pinl] pine B// 14 de pe] dupe
B, dupl C /16 dintliu B / citi C 20 rinduiala C / besricii B // 23 vreunul C // 25
tot mutAm vreme C // 27 pohtile C / nu purtAm C // 29 pe urna C 1/ 30 grijim]
postim B, gltim C // 31 a mi-e] Imi iaste C // 34 obiciu B, obiceiur C // 35 lar C //

94

www.dacoromanica.ro

spune pdcatele cle ce socotte el el sint mai mari, iar

la cel de la ora spune pkatele die ce socotte el a / gilt

f. 85

mai mici, negutgtorind i meterugind taina ispovedaniei.

$i, in scurte cuvinte, nici unul din noi nu vom sl ne

5 ispoveduim de bun voe, pentru evlavie i cu end desg-

virit, ca s ne pgrgsim de pkate, ci numai in vedria

oamenilor, pentru pricinile ce am zis, pin ne vom cumi-

neca, apoi iar ne tntoarcem, s mg ertat, ca dinele la

borgturile sale i. ca scroafa la tg'vgliturile de impuciciune,

10 dupg cum zice fruntaul apostolilor, Petru, In doao capete, la a dooa carte. Acii, in pripg ne ispoveduim i ne
cuminea'm .1 acii in pripg, iard ne apucgm de pkatele
cle obicinuite i atita ne bucurgm de jale i ne pare bine,
aci le facem ca chid am citiga mare bogItie i mare bung-

15 tate .1 ne lgudgm intr-insele, dupg cum zice David: SI

laudg pgatosul, intru pohtele sufletului su i. cel ce face
strimbgtate bine sa cuvinteazg".
Si la acea mincinoasg ispovedanie, ce facem? Ceram
s'l afam duhovnic om prost, pentru ca sg se tearng de noi
20 i s.'-i fie ruine de ftele noastre i ce vom zice noi aa s

fie, socotind in &duffle noastre cg, precum inglim

pre dinsul, vom ingla i pre Dumnezeu. Darg Dumnezeu
nu A. ina15., ce ne inglgm noi Inine, spre peirea noastrg

cea sufleteasa./
f. 85. 25

$i and mrgem s ne ispoveduim nu spunem duhovnicului c mina.'m carnea i. munca fratelui nostru., creti-

nului, 0-i bem singele i sudoarea ftei lui cu lkomifle

i Cu nesatiul ce avem, ci spunem cum c-am mincat la
masa domneasa, miercurea i vinerea, pte i in post
30 raci i untdelemn, i am but vin.
Nu spunem a tinem bglaurul cel cu 7 capete, zavistiia,
incuibat in inimile noastre, de ne roade totdeauna ficatii,
ca rugina pre fier i ca cariul pre lemn, ce zicem a n-am

fkut niminui nici un au.

35

Nu spunem strimbagtile ce facem totdeauna, cleveti-

rile, voile vegbiiate, fgtgriile, mozaviriile, vinarile i

1 plcatile C / c5.] clt B // 2 /ipsefte cle C / socoteste el C // 3 negot&torind
B / mertepgind B. mestesugind C / ispovedanii C // 6 vedrea B // 8 iar C /
ertali C / clinile C 119 Imputiciune C// 10 dooa B, 2 C// 11 cap C/ 2 C // 12 p5.catile C //18 ispovedanie mincinoas5, C /119 s s5. teaml C // 20 ftile B, fetile
C // 22 Dar C // 23 ce] ci B, C // 27 si-i] si C / fetii C // 28 c-am] c am mIncat
C // 29 la masa domneasa] la o mas5. boereasc5. C // 30 undelemn B // 32 Incuibat5.
C // 33 hier B / carul B / ci zicem C // 36 veghiete C //

95

www.dacoromanica.ro

pirle ce facem unul altuia, ca s-1 surpm din cinstea

lui, ce zicem: am face mil, ce nu ne d indemin, c5; avem
nevoi multe 0 dri 0 avem cas grea 0 copila4 ca-n gloat5.
0 oameni multi carii s ocrotesc pre ling51 noi.
5 Nu spunem cl crdem minciunile slugilor noastre mai vir-

tos decit adevrul celui ce s npstuiWe, carele, de s-ar

0 jura, nu-1 crdem, nici ii facem dreptate, ci-1 pedepsim
cu atita cruzime de inim cit de am putea 1-am stinge 0
de pre fata pmintului; ce zicem cd fiind in valurile lumii

f. 86

10 nu putem s ne dutm de suflet, / ci am cite un srindariu, iar din jafuri, iar din nedreapt agonisearl.
Nu spunem c pre carde il vedem d jfuiate 0 prad
0 clzn4te pre sdraci, ii ludm 04 zicem c iaste om
intelept, ii ajunge mintea la toate 0 iaste vrdnic 0 face
15 dreptti, iar pre carele il vedem c' nu s amsted intr-ac-

lia il facem blestemat, mojic 0 nevrdnie 0 cum c nu-i

ajunge mintea s fad. judedti 0 dreptate, neaducindu-ne
aminte de cuvintul ce zice Isaia la capul 64 c5.: pentru
necurteniia noastr dreptatea noastra inaintea lui Dum20 nezeu iaste ca cirpa muerii ce are pre sine (0 sintem necurat)". Si pentru ca s nu mai lungesc cu vorba, toate
ruttile cite facem avem vrme 0 mijloace ca aclia
de le svir0m dupl pohta inimii noastre, iar pentru die
sufleteti nu putem afla vrme.
25

Drept acia, iubitii miei asculttori, ma rog pentru

numele lui Iisus Hristos, carele -au varsat preacinstit 0'

scump singele su, de ni-au rscumprat din robiia diavolului, s ne venim in fire 0 s ne luom seama, CA acstia
ce facem ne duc pre calea periciunii. Si de vrme ce nu
f. 86' 30 ni-au lsat nravul nostru cel ru, sa lucilm in / viia
Domnului speniia sufletelor noastre, din ceasul cel dintii
al sfintului post, incailea O. lucrrn acum la ceasul al 11.
Si el, fiind milostiv ca un sapin indurtoriu, ne va da
plata deplin, a druia slava iaste in vci. Amin. /
1 cinstia B // 2 ce 1-19 ci C / mill] milostenie C / IndAmIn1 B, mina C // 3 copi-

lasi C / ca-n] cam C // 6 nApAstuiaste] numste B, n5p5stueste C / care C // 9

ce] ci C // 10 ci dAm] ad. marginal 0 clnd dAm s'i B, asijderea de dAm C / sArindar
B, C /11 iar din nedreptate agonisite 11 Um C /12 De vedem pre cineva cl Afueste
C // 13 pre] pg. C / dupd sAraci ad. nu-1 spunem ci C / li] 11 C // 15 care C / arnstic5. B, amestici C / Intr-acelea C // 16 mojtc C /117 judecAti drpte B // 18 Isaiia
B, C/ cap C // 19 noastrA] ne iaste C //22 acelea C/ dupd acelea ad. 0 bunlindAmt-

nare C // 26 lipse,sta Iisus C / care C // 27 ne-au rIscump5.rat B, C / diiavolului

B // 28 lulm C/acestea C // 30 nu ne-au 15sat B, C // 31 dintiiu B, C // 33 ad.
marginal ca un stApIn B/Indueltor C //

96

www.dacoromanica.ro

f. 93

CUVYNT DE INVATATURA

LA DUMINECA LASATULUI SEC DE BRINZA

FieSecare vinatoriu t gat4te sculele 0 ciniile meter-

pgului su, adea cel ce prinde pasri zburatoare face

5 laturi, clucse i mreji ; iar cel ce vineaza hiara salbatece-

i0 face puF., cursa de hier, gropi 0 altele ca acstia.

A0jderea 0 pascariul I face undite, cirlige, plasa, sac 0

cite il invata me#erugul su, ca s5. dobindeasca 0 sa
c4tige cia ce pohtte ; iar cel ce va vrea sa vinze oameni,

lo Cu ce scule socotiti a ar putea sa-i vinze ? (CI oamenii

Inca sa vhiez'a 0 s prind ca 0 petii, dupa cum zice Hristos,

la sfhita Evanghelie, la al 4 cap al lui Mathei: Veniti

f. 93V

dupa. mine i va voiu face pre voi pascari de oameni").

Nu socotesc cu alt Cu nimic ca sa-i poata Ana, fara
15 numai cu invatatura 0 cu cuvintul. Cad pentru om nit
iaste nici undita, nici vreun fliu de mreaja, ca invatatura cea impletita de cuvinte cu carele sa vineaza 0 s
un4te cu Dumnezeu 0 sa feric4te cu dinsul, in vci r
Aceasta mreaj a invataturii, / puindu-sa din dreapta 0
20 din stinga, iaste foarte de folos 0 pentru cste de acum 0
pentru cle ce vor s. fie.
Aceast undit. a cuvintelor 0 cu marturiile Duhului
Sfint prind pre om dintru adincu pacatelor, ca pre p4tele dintru adincul apei 0-1 scoate la lumina cunotintei de
25 Dumnezeu. Deci pentru aceasta, blagoslovitilor cretini,
citi v-ati adunat astazi la aceast cuvioas. 0 sufleteasca
adunare, am datorie, ca un Oscar sufletesc ce m-au rinduit
Dumnezeu ca pre un nevrdnic, sa intinz mreaja invItaturii i. O. puiu undita cuvintului inaintea dragostei voastre
30 0, ajutorind iubitoriul de oameni, Dumnezeu, am ndjde
bun. 0 far' de indoiall, cum c1 voiu scoate dintru adincul

turburaciunii pacatului mult vinat, caci cunosc vointa

inimii voastr cea bung 0 dragostea ce aveti spre ascultarea
celor de folos, cu care vinat voiu putea face masa cinstita

1-2 Cuvint al doilea la Dumineca lAsatului de brinz5. C /3 vinItor B, C f

sculile C / ciniile] cinii ale B / metqugului C// 4 adia. C / zborltoare B // 5 vIneaa.
C / hiiari B / silbatici B, C // 64i face B / her C / altile C / acestea C // 7 pAsharuh
B, plscarli C / fac C // 8 mqtqugul C // 12 lipse,ste sfinta B / patru B // 13 lipse,ste.
pre voi C /14 cu alt nimic C //19 puindu-se B, puind C // 23 prind] ad. marginar
trage B, scoate C / aclIncul B, C / p4tile B, peti C// 27 pIshar B /133 voastre B, C 1,

97

www.dacoromanica.ro

desfdtat5. lui Dumnezeu. C5. nu A. bucur nici s. veselste Dumnezeu cu altcevas mai mult ca cind s-ar intoarce

cineva din cei p5Vatosi dintru gresalele lui la poc6int5

dup cum zice la sfinta Evanghelie : CI mare bucurie se
5 face in ceriu pentru un p5.cAtos ce s caiaste"; i iar5s

prin rostul prorocului zice Dumnezeu: C nu voesc

1. 94

moartea p5.c5.tosului, precum pohtesc s se intoarc5. /

fie viu".

Pentru aceasta dar, v pohtesc ca s v5. deschideti

10 urechile inimilor voastre i s ascultat cuvintele ce voiu

s gresc, pentru ca s v folositi voi cu ascultarea i eu

cu zisele. C zice Pavel apostolul: Fericiti cei ce gr5lesc
In urechile celor ce ascult"; i apoi trebue s'a." faceti
road5." sufleteascl din cle ce vet auzi, pentru ca s nu v5.
15 fie ascultarea i osteneala in des5.rt, c ar5..tindu-v
ca pomii cei fr'de road i ca vitele cle strpe, ce folos
yeti avea de ascultarea voastr si de osteneala ce at acut?
lat c au sosit, cu ajutoriul lui Dumnezeu, s incpem
de miine c51151toriia sfintului post. i pentru c5.ci avem a
20 mrge la rlzboiu asupra vrjmasului sufletelor noastre,
trebue s ne g."tim ca niste ostas vitji ai lui Hristos,
incing-indu-ne mijloacele noastre cu adevgrul, dup.' cum
zice dumnezeescul Pavel i s ne inc51tIm picioarele cu
gairea Evangheliei s ne imbfcgm cu zaoa drepatii
25 Si S punem coiful mintuirii pre capetele noastre i s5.1uom

pavAza credintii in miinile noastre, cu carele vom putea

stinge toate slgetile celui viclean, cle arz5toare i sabiia
duhului carele iaste graiul lui Dumnezeu. Pentru ea' nu
f. 94
iaste lupta noastr51 spre singe / i trup, ci c5.tr domnii,
30 cdtr.' puteri, catr tiitori lumii intunrecului veacului
acestuia, spre duhurile viclesugului celor de supt ceriu.
avem datorie cu totii, din mic pin la mare, b5rbat
mueri, copii i fte, b5trini i tineri, insurati i neinsurati, s facem trei lucruri: intii, s ne ducem fiestecine
35 la duhovnicul s5u, s ne marturisim p5.'catele, cu mula
3 gresalile C // 4 lipsqte la B, C // 5 cdeste C, poc&iaste B // 7 precum pohtesc]
ca C // 9 dar C // 10 ascultati B, C //14 vet.i.B//15 ds&rt C //16 road& B, C] rlad&

A/ vitile B //17 yeti avea B, C / ati flcut B // 20 rAzboae B // 21 ostasi C // 22

mijloacile B, C // 23 picioarile B, C // 24 Evanghelii C / drIpt&tii B // 25 capetile C/

lulm C // 26 care B // 28 care C // 29 ad. marginal Efeseni, 6 B // 31 vicleanului

B/ celor] celui C // 32 din] de la C/ blrbati B, C // 33 neinesuruti B // 34 Intliu

C // 35 pacatile C //

98

www.dacoromanica.ro

cucerie

Cu infringere de inimd, spuind cu indrzneal

fr' de nici o tmere, toate 61 am flcut, sau cu cuvintul,

sau cu fapta, sau cu cugetul, de voe sau Mr' de voe, prin
tiint sau prin netiint, pentru cci ispovedania iaste
5 una din cle apte taini ale sfintei bisrici i cind neispoveduim, lui Dumnezeu ne ispoveduim, iar nu preotului.

Iar de va zice cineva, in cugetul slu, dar deaca ne

ispoveduim lui Dumnezeu, preotul ce mai trebuiate, ea' el

lnc iaste om pcltos, ca 0 mine? Adevrat, packos, iaste,
10 ca 0 tine, iar are dar de la Dumnezeu, prin lucrarea Duhu-

lui Sfint 0 are putre de la domnul Hristos, ca ce va lega

0 ce va dezlega pre pmint s fie legat i dezlegat i in

f. 95

ceriu, dup cum zice la capul cel dintii al lui Ioann:

Crora yeti lsa / pcatele, lsate vor fi 0 c5rora yeti

15 tinea, tinute vor fi"

nu numai mirnii s cade s se ispoveduiasc5., ci mai

virtos i noi cei besericeti, adec: diaconii, preotii, clugrii, arhiereii, cci noi inc sintem pcto i greit inaintea
lui Dumnezeu, mai cu mult cleat cei proti ; 0 ce greale

20 facem, mai mult pi-in tiint le facem 0, de nu ne vom

poci, vom s avem mai mult osnd decit cei ce greesc
prin netiint, dupl cum zice la sfinta Evanghelie, la 12
capete ale Luali: C cel ce cunoate mult, mult s: va
pedepsi i celui ce i s-au dat mult, mult i s va 0 cre".
$i aceast tain a ispovedaniei n-au fcut-o Dumne25
zeu cu acest mijloc pentru alta, fill numai pentru
aa cum au fcut netine pcatul cu om i -au dezvlit
ruinea la curv i s-a imbrtiat cu diavolul 0 -au spur-cat trupul, aa iar5. trebue s mearg la om, adec5. la
30 duhovnic, s- descopere toate pcatele lui: pentru
cu omul au fcut pcatul i iar5 cu omul trebue s5.-1 strice
s-1 piarz, precum au acut i Hristos cu noi ; c pentru
omul, adecI pentru Adam am eit din raiu i pentru omul
iar, adec5. pentru Hristos am intrat in raiu. / C, mIcar
f. 95'
35 de n-ai mrturisi tu lui Dumenezeu pcatele tale, el le
4 ispovedaniia B, C // 5 cele 7 taine C / biserici C // 7 lar C / dar C //

trebueste C /12 /ipse,ste s5. fie legat i dezlegat i In ceriu C //13 capul] cuvintui
C / dintliu C // 14 vet 15sa B // 15 vet tinea C // 16 s s5. ispoveduiascl C /117 i]
cesti C / bisericesti C / adic5. C / diiaconii B //18 pAcfitosi C, pAtosi B / gresiti
C // 19 /ipseste cu C // 21 grAsesc B, gres5sc C // 22 /ipseste la B // 23 cap C // 24
pedeppsi B // 25 ispovedanii C / flcut-o C // 27 u-au] s-au B, C // 28 q-au] s-an
B, C // 29 iar C / adic5, C // 30 pAcatile C // 31 mil ca C / iar C // 32 piiarzl C /33

adia. C // 34 iar C / adic5. C // 35 plcatile C //

99

www.dacoromanica.ro

.tie ; c inaintea lui sint scrise i cle nelucrate de noi.

Au doarg nu tiia Dumnezeu unde iaste Adam, cit s-au
ascuns de fata lui, pentru greala ce au flcut? Ci-1 intreba;

Adame, unde qti?" dindu-i pricing ca doarg s-ar ci0 ar

5 zice: Doamne, gre0t-am 0 am cglcat porunca ta i m-am
dezgolit de darul tgu i fiindu-mi ru0ne s stau de fat5.,
m-am ascuns" (Dar unde vei sg te ascunzi, ticgloase,
dinnaintea lui Dumnezeu, c de te vei sui in ceriu, el acolea
iaste 151cuitoriu ; de te vei pogori in iad, iaste de fatg; de

10 te vei duce la marginea mrii, Ii ajunge mina).

Ci el atunce aa I-au ajuns mintea 0 au rgspuns intr-acel

fliu ; iar nu i-au folosit nimic, dici nu s-au dit. Au de

uciderea lui Avel, nu Siia Dumnezeu? $i intreba pre Cain

zicindu-i: Uncle iaste fratele tgu Avel?" i nici el n-au vrut
15 sg zicg di au gre0t, ci ca un blestemat au zis: ,,Dar au

pgzitor sint eu fratelui mieu"? $i aa au luat blestem.

$i cind era Hristos pre pgmint zicea cgtr5. apostoli:
Cine mg va mgrturisi inaintea oamenilor, mgrturisi-1

voiu i eu pre dinsul inaintea Tatglui mieu ; iar cine s. va

1. 9 6 20 lepgda de mine inaintea oamenilor, m5. voiu / lepgda
eu de dinsul inaintea Tatglui mieu".

Iat dar, cg cu acste cuvinte s cunoa#e chiar el

poht4te Dumnezeu, nu numai pre dinsul s5.-1 mgrturisim

inaintea oamenilor, ce 0 pre noi s ne mgrturisim cum el

25 sintem gre0t lui Dumnezeu, pentru ca s ni sg iarte

pkatele.

$i cind ne ispoveduim sg nu ne ru0n5.'m de duhovnicul

vom ascunde ceva pgcatele noastre, mgcar cit de putin,
cg nu ne vom folosi nimic. C vedem in sfintele cgrti cg
30 multi, nespuindu- pcatele toate la duhovnic, s-au sin-

dit in munca iadului. $i, pentru ca s nu cgdem i noi in

osindg, trebue s spunem toate deplin, pentru ca sg luom
ertgciune desvir0t. $i apoi deaca ne vom ispovedui,
ce canon ne va da duhovnicul, sg-1 priimim cu mult

35 dragoste i sg-1 facem deplin ; c precum un om, cind iaste

datar cuiva cu niscare bani, ping nu-i va plgti nu sg tine

1 cAl cIci C // 3 CI Il intreba C // 4 repetd unde B/ doar C // 7 Dar C // 9

15.cuitor C // 11 atuncea B, /ipse,ste C 1/15 Dar C // 16 plzitoriu B // 22 dar
C / chiiar C // 24 ci C // 25 gresiti B, C / pentru ca s ne iarte B // 26 p&catile

C // 27 dupd duhovnicul ad. nostru B // 28 ca s ascundem niscai pAcate, m5.car

C / cevasi B //29 ad. marginal In Sfinta Scriptur4 B II 30 nespuindu-si B, C / picatile C // 32 lulm B // 34 lipsqte da B // 35 datoriu B / niscariva B, niscai C //

100

www.dacoromanica.ro

min' tuit, asa 0 cela ce are canon de la duhovnicul slut Ot

nu-1 face, nu s va putea mintui de pkate. De aciia.
ne ferim, veri cu ce mijloc am putea, de pkate.
A dooa, trebuiaste s postim, pentru c postul acesta
5 iaste zeciuiala anului i l-au aftat singur Hristos; ccis
sfintiia-sa / inc au postit 40 de zile 0 40 de nopti, precum
f. 96
s vde la Luca in 4 capete, care post trebuiaste s-1 facem,

cu rugkiuni. C precum nu grit dulci bucatele fr'desare, asa nici postul fr' de rugkiune.

Zice sfintul Vasilie, la cartea lui cea dintii, la al doilea

cuvint ce vorovste pentru post, cum c sint la fiestecarebesric6 ingeri de scriu pre cei ce postesc. Ci s autrn
noi s nu ne pgubim de scrierea ingerului, pentru putinic dulceat a minckii.
Asijderea i sfintul Grigorie zice la a dooa carte, la incpe15
rea postului, cum c postul iaste pace de obste al sufletuluit
si al trupului, traiu ar' de turburare, petrecanie cu bun.
tocmire, viat ce veselste pre Dumnezeu i intristeaa
pre vrjmasul; c precum grit pkitori, celor ce postesc,.
20 sfintii ingeri
feresc de toate primejdiile, asa slut i celor
ce nu postesc, pkitori, dracii
indeamn.' la multe pcate.
Deci, pentru aceasta trebue s ne postim, pentru ca s
io

nu avem pktsie cu diavolul; c nu s-au fkut

f. 97

inv5.tat sau intelept, din cei ce s-au r5.sftat in

25 nici din cei ce au alergat la veselii s-au fcut / ucenic
bunttilor, nici iubitoriul de rsftciuni, dint ; nice cel
<ce> vietuiaste trupste, prtas imprtiei ceriului.

Pentru aceasta darI, tot omul credincios i iubitoriu de

Dumnezeu, cu bucurie i cu veselie s vie la zilele
30 de post, pentru cki nici unul din cei tristi nu iaste viteaz.

la inceputul stradaniei. Nu te face trist ca copiii ce-i

duc la scoal. ; nu rIpsti impotriva zilelor celor curate; nu,

cerca sfirsitul s5parninii, ca sfirsitul ernii venirea veril;

nu pohti simbta pentru betii, ca i jidovii; nu numra
35 zilele postului, precum astept argatul cel ru plata simbriei ; nu te intrista c5.ci nu fumegl cuhniia ta, sau buctariul cki n-au st.'tut ling'l foc.

2 i de aceia C // 4 trebue C // 7 cap C / trebue C // 8 bucatile C // 9 rug5.ciuni B // 10 dintliu B // 11 ce] si B /12 biseria C //13 /ipsege i B // 17
trupului] sufletului C //18 viiat5. C /19-20 sint pAzitori sfintii Ingeri celor ce

postesc C // 23 pIrt5.sie] impArasire C / nimea A // 26 iubitor C / nici C / cel ce

B, C // 27 vietueste C / impArAtii C // 28 dar C / iubitor C // 30 cAci] c C // 3),
stradaniilor C / copii C // 33 cu venirea C // 35 simbrii C // 36 buataro C //

101

www.dacoromanica.ro

M51 ru0nez a spune de posomorirea celor mincgcio, in

ce chip s51 tinguesc in zilele cle de post: cascg adse, s
culc putin i iar, s. scoalg; dorm in sin.' silesc sg treacg
zilele i sg nu le priceapg. SS. ingreuiazg asupra soarelui,
5 cdci zgbov4te a inopta ; numesc zilele postului mal mari
decit clialalte ; s fac cum cg au durre la stomah
ameteli de cap 0 strickiune obiciaiului lor, carele nu sint
j 97V
smne ale postului, ci ale nesatiului. / Cu nepoht s: duc
la masg; rg'pesc asupra vrzelor, injurg legumile zicind:
10 in zadar s-au adus in lume". Sg fac i cunoscgtori de
fin; iubitorii de mincgri beau apa fgr' de risuflare, ca cind

ar fi luat de la doftor vreo bluturg Mr' de dulceatg de

vindecare. i cei mai multi mWerpguesc Mutura, min-

pohta lor unii cu bragg, altii cu bre, altii cu

15 bet, altii cu livej, altii cu mied.
Nu amesteca postul cu mWerTigitele tale pofte, c5. nu
vei rgminea nepedepsit. Nu aduce la mijloc boale mincinoase. Nu zice minciuni asupra postului, cum cl iaste

flator de boale, pentru cici iaste fcgtor de sIngtate.

20 Numai pentru obiciaiul tgu cel rgu s socot4te postu la

tine vrgjma, darg nu iaste, fir4te greu. ObicinuiWe-te
pre tine cu postul i cu vrme ti sg va face tie uor i v.
lcui in tine. lar de vei avea sotii mincgrile i bguturile
nu vei avea dragoste niciodatg spre post, ci mai virtos
25 s va argta la tine strei i greu i neobicinuit ; cci viata
cea postitioare iaste aseminare vietii ce-i nestricate, ce
va s5. fie. Ci s fugim de iubirea de mincgri, cit vom putea,

pentru cl nu iaste putintg nicidecum un om s. fie 0 /

iubitoriu de mincg'ri i iubitoriu de Dumnezeu.

f. 98
30

$1 cind-ne postim trebuie sg nu postim numai de bucate,

ci mai virtos s ne postim de rile; c5.ci ne vTmim sufle-

t4te, adeel de hule, de injurturi, de zavistii, de minii,

de urgii, de clevete, de pirgle ce aveti obiciaiu ce vg piriti

unul pre altul, ca s v5. sgfciti care lucru il face numai
1 minciciosi B. C // 2 adesea C // 3 iar C // 4 zilile C /1ngreuiaze B / nomesc
A / mare B // 6 c1e1a1te B. celelalte C // 7 ametesc C / obiceiului C / lipsege lor
B // 8 satiului B /113 mestesuguesc C / ad. marginal minglindu-s B.
C // 15 sIrbet C / liverj B // 16 mestesugitele C / pohte B, C /17 nepedepsit B /19
ficItoriu 1-2 B // 20 obiceiul C / socotesti C / postul B. C // 21 dar C / Obicinuesti-te
C // 23 in] intru C // 25 viiata B. C // 26 asAmtnare B, C // 28 lipseFte s8. fie C // 29
ad. marginal si iubitoriu B, iubitor 1-2 C // 30 trebu B // 32 adica C // 33 plrile
B/ obiceiu C //

102

www.dacoromanica.ro

singur diavolul, CA el iaste vrajma neamului omenesc

0 cine are acel obiciaiu de pirate pre fratele su, cretinul,
pentru ca sa-1 pagubeasca i s51-1 saraceasca, sa se lase de
acel lucru; c toate pacatele cite va face dupa ce s5. va
5 ispovedui 0.- va face canonul ce-i va da duhovnicul i s
vor erta, iar acel p.acat, al 'Arai, nu i sa va erta nici cu
un mijloc, c iaste mai mare decit uciderea.
$i iata c v, poruncesc i voao, preotilor, cine ar veni
la voi s se ispoveduiasc5. 0 va avea acel pacat al Oral,.
io de sa va apuca acel om inaintea voastra, cu chezaie bun.,
c nu va mai phi pre nimeni, in viata lui, voi s'A faceti
ertaciune, dindu-i 0 canon, apoi sa se 0 cuminice; iara de
nu va avea s se paraseasca, s-1 lipsit nu numai de la
sfinta taina, ce 0 de la / besrica, pentru caci sta impotriva
f. 98v
15 lui Dumnezeu i sa asamin diavolului.
Al treilea lucru, trebuiate s'A facem milostenie. Ci
acuma la acest cuvint, putet sa gindit intru inimile voastre
s. zicet dara noi sintem saraci i nevoia 0 cum vom
putea s facem milostenie, ca n-avem bani?" Milosteniia
20 iaste de multe fliuri, dupa cum scrie in sfinta Evanghelie
la 25 de capete a lui Mathei, stih 35: $i carele dintr-aclea
it va da indemina, f c acia iaste milostenie", adec:

Flmind am fost i mi-at dat de am mincat, am fost

insetoat i mi-at dat de am Mut, strein am fost i m-at

25 priimit, gol am fost i m-ati imbracat, bolnav am fost

m-at cautat, in temnit am fost i at venit la mine".

Si afara dintr-acstia mai sint i aite fliuri de milostenii;

ca de vei indemna pre cineva sa faca vreun bine, milostenie iaste; de vei sftui pre cineva la lucrurile cle sufle30 teti, milostenie iaste; de vei mingiia mima vreunui scirbit cu cuvinte, milostenie iaste i in scurte cuvinte, de vei

da un pahar de apa rce cuiva, in numele lui Hristos,

2 lipsefte acel C / obiceiu C / fratile C j cretinu C // 4 plcatile C // 6 i
va erta B / plrii B, C / nu a va erta C // 9 sg. s ispoveduiasa C / 'Aril B, plrfi
C /10 de va da acel om fnaintea voastr. agb.duia15. 0 a va chez4ui, cum
c C // 11 pre] O. C / viiata B, C / voi s faceti] voi
dat C // 12 dindu-ia
0 canon] dar s1-1 i canonisiti C / s a i cuminece B, C / iar C // 13 s5. s pkgsesca.
C / lipsiti, B, C /14 ci i B, C / biseria C /15 cu diiavolul B /16 trebue C //17

puteti B, C // 18 ziceti B, C / dar C / nevoia0 C // 21 cap C // 22 Indlmln5. C/

adia C // 23 mi-iati B, mi-at C // 24 mi-iati B / striin B // 26 m-ati autat C / ati
venit C // 27 dintr-acestea C //
103,

www.dacoromanica.ro

a. 99

adevArat s stii c nu-t vei piiarde plata, dup cum zice

la al / 9 cap a lui Marco.
IatA dar c s'A pot face milosteniile i fr bani ; ci numai
pentru multa a noastrA mindrie ce ne inltAm i ne trufim,
5 ca cind am ajunge tocma la ceriu i ca cum niciodat nu vom
s murim, asa hrdpim i lAcomim i sintem porniti cu total
spre rAutAt, cit nu ne putem opri. i nici cuvintele lui Dum-

nezeu ne domolesc, nici munca iadului ne inte1ept4te.

nu tiu ce voiu s mai zic, c'A' de grAim vreodatA cite

io vreun cuvhit ca s folosim pre cineva si mai virtos pre

pentru datoriia ce avem, cei mai multi rApesc,

zicind: acum acesta s-au aflat mai de treab' si mai invAtat

decit altii, s ne pue pre noi la cale. De la pArinti aqa ne-am
pomenit i ne-am tinut i Mr' de acste inv545.turi si tot
acest fliu de obiciaiu am avut i nimenea n-au zis c sint
rle, nici au silit s ne strice obiceaele.
Ci de aceasta voiu zice i eu c5, iaste aa precum ziceti
voi ; cA viiarmele ce zace la rAd'Acina hreanului, de-i va
if 99T

zice cineva sA ias de acolea s mearg la alte radAcini

20 mai bune si mai dulci, el zice c mai dulce decit hreanul
nu iaste; / aci acolo s-au nAscut i Intru acia s-au pomenit. Aa i voi, pomenindu-v intr-acste fapte
lucruri i nefiind cineva s v invete, cu adev5.rat v par
amar acum vorbele mle, nefiind obicinuiti cu dinsele.
25 lar chid vom sta cu mintea noastrA la socoteala cea adevArat, dup cum zice un filosof : s ne cunoastem pre sine,
adecA s ne luom seama s'A vedem din ceput ce-am fost

acuma ce sintem i dup moarte ce vom s ne facem?

C sfirsitul a tot cuvhitul, dupA cum zice Eclisiastul la al
30 12 cap: De Dumnezeu s'A ne tmem i poruncile lui s le
pzim, cAlci aceasta iaste in tot omul, cA toate facerea
Dumnezeu o va duce la judecat intru tot ce e trecut cu
vedria, ori bine, ori rAu".
asa precepind cuvintele acstea ce vorovesc si de s5,

35 vor lipi de inimile voastre atuncea stiu bine c at zice

c5. nu VA invt nici v sfAtuesc de rAu. Ci aceast vin
tot o dau s fie mai mult a preotilor, pentru cAci ei slut

1-32 lipsesc NI 1 nu-ti vei pierde C // 2 al noalea B 113 dar cei f5.ede bani
C // 4 multa noasta C // 5 cum] cind B // 7 rlut6ti B, C / nici C //12 acuma C // 15
obiceiu C 11 16 obiceile C //18 viermele C // 23 pare amar C // 26 sine] noi 1nine
// 27 adic6. C /1u6m C // 29 Eclisiiastul B, C // 31 toat6. C / facerea ad. marginal
flptura B // 32 judecat6. C / trecut] stricat C // 33 vederea C / intro paranten ori
<line ori rau CH 34 pricepind B, C/ vorbesc C // 35 atunci C/ ati zice B// 36 Invati B//

104

www.dacoromanica.ro

sarea pAmintului, dup cum zice Hristos ; i de va imputi

f. loo

sarea, cu ce s'a' va s'Ara ? AdecA, fiind ei proti qi de carte / i

de chibzuialA, cu ce vor putea invIta norodul? C intii

temeiul, cel mai mare, frica lui Dumnezeu, nu iaste la
5 dinOi ; c de ar fi, ar fi O intelepti, dup cum zice Solomon:

incepAtura intelepciunii este frica lui Dumnezeu".

Si de nu-y vor veni in fire, ca s se indreptze spre cle

ce au datorie s'A fac5. vor s'A aibI mare asirla.' de la Dumnezeu : iar5. i. voi, inc5. aveti datorie s'A alergati la duhovnici

lo de ispravA, la carii ati cunoa4te c5. sint mai invAtati ca

s'A v5. indreptze spre cle de folos, lar nu la fietecare
blestemat. C5, unul ce s'A' tine doftor O nu tie a vindeca
rane/e, ce folos va s5. fac celui rAnit ? ila O cel ce A. tine
duhovnic, deaca nu tie carte i tainele besricii 0 deaca
15 n-are frica lui Dumnezeu, ce folos va s5. fac celui ce mrge
la dinsul s'A. se ispoveduiascl?

Acstia toate cite am grlit, avind datorie le-am grAit,

iar Dumnezeu cel ce intelept4te pre orbi O indrepteaz
pre cei sfrimat, s5. v5. intelepteascl O pre voi i s'A: v5.
20 indreptze spre cle de folos O sA, v5. invredniceasa O
pre voi i pre noi ca s5. trcem sfintul post cu pace, cu s'Araf. 100

tate, cu ertare de 'Acate; s'A ajungem O la sfinta i puratoarea / de viat inviiare a Domnului i raintuitoriului

nostru Iisus Hristos, a cAruia slava i cinstea in vcii

25 vcilor. Amin.
CUVINT DE INVITA.TURii. LA DUMINECA FLORILOR

Mrget in satul carele iaste inaintea voastrA O numaidecit yeti gssi o asin5. legatA i minzul cu la. Dezlegindu-o,

o aduceti O, de va zice cineva ceva, yeti zice a acstia

30 Domnului trebuesc i numaidecit va trimite pre jale".

Cum va putea fi adevArat Domnul tuturor apturilor

a-i fi lips de n4te dobitoace ca acstia ? CA de i-au fost

2 Adic.5. C // 3 fntliu N // 5 /ipsqte 2,r fi C // 7 s5, s5, tn.drepteze N // 9 lar C // 10

at cunoaqte B, C /11 tndreptz B // 12 blestemat] nelnv&tat C // 13 ranile C. N /14 tainile C// 16 s5. s ispoveduiasc5, N II 17 Aceste C / avInd] dup5. C / li-am grlit
N 1119 sfIrlmati C / Inteleptasc5. C // 23 puratoare C / viiat5. B, C / tuviere C /
mlntuitorului C// 24 a clruia e B, a aruia iaste C / /ipseFte qi C / cintia B, cinstia
N // 26-32 lipsesc N // 26 CuvInt al doilea la Dumineca Florilor C // 27 mergeti

B, C / care C // 29 o aduce t mie B / ve t zice C / acestea C // 32 acestea C//

105

www.dacoromanica.ro

f. 101

lips de car5. 0 de crute, ca s5. mearg undeva, are el

cu mult mai slvite 0 mai ludate carl decit acstia;
zice David, Psalm 17: S-au suit pe heruvimi 0 au zburat ;
zburat-au pe arepile vintului".
De sint, drept acia, carle lui Dumnezeu acstia, cum
i-au fost lips51 a s purta de n4te dobitoace / netrbnice,
ca acstia? Lips i-au fost nu numai pentru sine, ci mai
virtos pentru mine, cl m ingroziia pre mine mai de demult

mdrirea acia de care iaste scris: Infricoat iaste cela ce

io ia sufletele boiarilor, Infricoat iaste mai mult decit 1'1110-

ratii pmintului". i iar4 zice intr-alt loc: Dumnezeul

izbindirilor, domnul Dumnezeul izbindirilor slobod au
lucrat", de care fricl i groaz fiind cuprins i inceptoriul
neamului omenesc, strmoul nostru Adam, s-au ascuns
15 <n-a> cutezat ca s ias. Inaintea infricop.tei ftei lui
Dumnezeu, pentru c5. aceasta0 Dumnezeu, precum iaste
infricop.t i groaznic, aa iaste de blind 0 de smerit. C
n-au vrut neamul omenesc cu groaz i cu infricoare s-1

Intoara de la rtcire, ci cu blind* i cu faceri de bine.

20 Pentru acia zice c i-au fost lips tocma de acste dobitoace, pre care fu dus, smerit cu blind*, In Ierusalim.
Iar pentru c mai de-nainte artase din destul mrirea

Ingrozirii 0 a drepttii, s cuveniia drept acia a arta

celor muritori tocma i multimea blindtelor 0 a milos-

25 tivirii, vrind ca s. se Implinease i prorociia prorocului

f. 101

Zahariei care au zis? Spunet ftei Sionului: iat / impratul tu vine la tine blind 0 ezind pre asin 0 pre
minz, fiiul cei de supt jug", cu care cuvinte Duhul Sflnt
groaza carea o putea socoti norodul, pentru numele cel
30 impxtesc, acind pomenire de blindte 0 de smerenie,
minunat o au potoli intru atita cit nu era nimic aa de

1-31 lipsesc N I I 1 car C /1-2 declt aceste Cu mutt mai sl&vite si mai Mudate
car& are C // 2 ad. marginal Psalm 17 A, B // 3 zborat B // 4 aripile B. C / vinturilor C//5 6 Deci cu toate c& Dumnezeu are acest feliu de cask dar cum i-au fost C//6
s-au purtat C / necuviincioase dobitoace C // 7 acestea C // 9 lipseste iaste C // 10
sufletile C / ad. marginal Psalm 75 A, B //12 slobod au lucrat] cu Indr&zneal&
au st&tut C //13 coprins C / incep&torul C // 15 n-au cutezat B, / nu cuteza C /
ftii B, C // 16 acesta.si B / pentru ca aceastasi Dumnezeu] carele C // 17 i smerit
C /18-19 C n-au vrut pe neamul omenesc
intoara de la r&tAcire cu groaz&
Cu infricosare C // 20-21 i-au fost lips& de alte dobitoace, mai cinstite ;
si s-au purtat pre asink pre care fu dus C // 23 drAptAtii B // 24 blindtilor B // 25
lipseste o c / Zaharii C / Spune-ti B, C / ftii B, C // 27 asin& B // 28 cei] celui
C / jog B // 29 carea] cu care C //

106

www.dacoromanica.ro

srac 0 de lepdat, carele s socoteasc ca nu va putea

mrge la impratuI cel Cu numele smrin i s.rac.

Deci spre arltarea acWii faceri de bine, iubite, cu adevrat i-au fost lips lui Dumnezeu de acle dobitoace.
5 precum impratii cu alt fliu de haine cind merg la vinat,
cu alt fel cind merg la ingropkiuni i cu alt fel de haine

dud merg la nunte, aa i Dumnezeu, dup vremi s'

infrum454eaza. Drept acia, cu alt fel de podoabl va veni

cind va judeca lumea, c5. va veni pre norii ceriului, cu

io putre l cu slav mare; ea' aa s cuvine, mai virtos

judeatoriului. lar acuma, pentru c' nu vine s judece,

ci vine pentru ca s rdscumpere i s intoarcA catr sine

neamul omenesc, precum insu grliWe, n-au trimis Dumnezeu pre Fiiul sn in lume, ca s judece lumea, ci pentru
15 ca s mintuiasc lumea printr-insul.
f. 102

$i tocma / pentru aceasta i-au trebuit s vie imbr5cat

cu blindte

cu smerenie, ca nu doar'l viind Cu alt slav

oarcarea mai mare, s se sparl oamenii i s fug de

dinsul, precum odinioarl jidovii in muntele Sinaii, spa20 riindu-se, au fugit, neputind rbda groaza i narirea lui.
C de ar avea cineva ochi ca aceia cu carii ca intr-o oglind5.,

mcar cit de putintel s poat vedea acea fr' de svir0t

nespus mare adincime a facerilor de bine a lui Dumnezeu, acela adevIrat n-ar putea s se oprease ca s5.' nu s
25 aprinzl de dragoste 0 de bucurie i ca s nu veteasc de
pururea laudele dumnezeiWi i ca A. nu A. rpeasel in
minte de minunea unor faceri de bine, ca acestia.
Si carii socotesc, drept acia, acste faceri de bine zioa
noaptea oare de ce bucurie vor fi cuprin0? $i cu ce vese30 lie s vor rsfta 0 ce sArbtori vor prznui? Ce Psahni

ce cintri vor cinta? C adevrat, nu numai cu Psalmi

cu cintri de veselie trebuiWe s prIznuim o facere de

bine ca acasta, ce 0 preste fire (putem a zice) oarecare
1-20 lipsesc N /1 care C / putia B // 2 smerit B, C // 3 lipsepte iubite B // 4

B
acelea C // 5 aft] un B / fel C / dupd vinat ad. si arati. i C // 6 feliu
lipsege de haine C //17 nunti, B, C // 8 1nfrumuseteaz5. B, Infrumusetazi C /

Drept acia] Deci C / feliu B, C // 11 judecitorului C / iar C // 12 riscumpere B /113.

neamu C / griete C // 17 doar C //18 oarecare C / sperie C // 19 muntile C / Sinai

C / speriindu-si C // 22 fiede sfirsit C, N // 24 si si opreasci N // 26 de-a pururea

C / laudile C/ dupli laudele ad. ale B // 27 mint B / 27-28 ad. marginal ca

acstia. Si care socotesc, drept acia, aceste faceri de bine B // 29 coprinsi C// 30
Psalomi N 1131 CA] cu C / Psalomi N // 32 trebuie C // 33 ci i C, N /fdril paranless
putem zice C //

107

www.dacoromanica.ro

lucru de bucurie mare sg facem si cu veselie din destul

sg prIznuim.
Si, pentru / ca s5. nu fie bucuriia si veseliia noastrg in
f. 102v
desert, trebue sg cunoastem cu ochii cei sufletesti prIz5 nuirea vremii acestiia, ca s nu ne zicg si noao prorocul:
Uliul pre ceriu au cunoscut vrmea sa, turtureaoa, rindureaoa si barza au cunoscut vrmea venirei lor, iar norodul mieu n-au cunoscut judecata lui Dumnezeu". CA
urit lucru va fi si necuvios, cind pgsrile vor cunoaste
10 vrmea lor si dupg vrmea acia 4 vor sti schimba lgcasurile sale.

lar noi, vremile cle rinduite de sfinta besricg, spre

spseniia sufletelor noastre nu le vom cunoaste ; a precum

trupurilor celor vii asa si sufletelor le iaste de lipsg schim15 barea vremilor, c faptelor bune, celor de multe feliuri,
iarg de multe feliuri de vremi le lipsesc, ca s le sporeascg.

Care lucru, bggindu-1 de seamg besrica noastr5., ca o

maicg dulce si iubitoare de fii, de pururea priveghind s'i
rugindu-sg pentru noi, au rinduit schimbarea vremilor,

20 pentru cg Cu aceastg schimbare de vremi, nu numa urirea

lucrurilor celar suf/etesti sg o schimbe (carele lucru mult
a ne strica au putut) ce si spre faceri de bine si spre cuvintgri

dumnezeesti ne indeamng. C pentru acia toatg acea

f. 103

vrme care iaste de la / Dumineca intfrii domnului Iisus

25 Hristos in Ierusalim, ping la zioa patimilor, au rinduit
besrica noastrg ca s fie vrmea canonisirii si a pocgintii ;
lar din zioa acia, ping la Pasti iaste a intristgrii si a am'grg-

ciunii; iar de la Pasti piala Rusalii iaste vrmea bucuriei

si a veseliei sufletesti. C1 acle taine le-au rinduit Dum30 nezeu ca pre acste vremi sg se sgvirseascg, care faicind
agerg firea omului, a multi faptele cle bune 11 indeamng.
Iarg acuma, pentru ea' iaste vrmea sau zioa intr5sii
Domnului nostru in Ierusalim, putet, doarg, intreba ceva
besrica noastr cu aceast sfintg vrme, sau mai virtos
35 sk zic: ce pohteste de la noi? Pofteste vrmea aceasta
4 de5.rt B, N, c15.5.rt C // 6 cer C / uleul N // 7 venirii B, C, N // 9 lipsqte va

fi C // 10 vor ti a- schimba C // 12 biseria C // 13 lipsote noastre C, N 1114

trnpurile C / lipse,stei B11 15 faptilor N //16 ad. margina/ iar de multe feliuri N /

lar C / lipseFte de vremi B II 17 bisrica C // 18 de-a pururea C, N // 19 ruglndu-se B, C, N // 20 numai B, C // 21 lipse0e textul dintre paranteze C // 22 ci
qi spre facerea C, N // 23 lipse0e toat5. acea B / vremea aceia N, C f/24 Duminica
N // 29 veselii C / acelea C / taini C / li-au rInduit N II 30 s5. s5. sIvIrasca
N // 31 faptile N, C / bune Indeamn1 C // 32 lar C // 33 Erusalim B / puteti
B, N, C / doar C // 34 bisel-lea C j/ 35 Pohtete B, C, N 1/

108

www.dacoromanica.ro

cugetul cel bun a sufletului nostru atr. Dumnezeu,

mintuitorul nostru; pohtte dreptatea, pohtte dra-

gostea cea adevrat, poht4te 0 mIrire din mima smeria,

pentru c.' toat, mintuinta omului de la Dumnezeu iaste
5 0 omul nu vrea s mearg5. c5.trg Dumnezeu, ci Dumnezeu
s-au milostivit 0 au venit la om.

lar de vet intreba, la ce au venit? Venit-au (precum

f. lor

insu zice) ca s. caute 0 g mintuiasc ce era perit 0 au

venit ca g / arate lumin cebra ce era intr-ntunrec 0

io *51dea in umbra mortii. Venit-au ca s mintuiasc pre cei

robit 0 pre cei gtciti s5.-i adua la cale 0 pre cei streini
la mo0ile lor 0 pre cei morti s5.-i inviiaze spre viata 0
pre vr.jma0i 0 pizma0i lui Dumnezeu s.'-i impace cu

Dumnezeu Tatl, 0, acindu-i prta0 duhului gu cel

15 dint, s-i fac monni impagtiei sale. Venit-au, drept

acia, robilor riscumpgrare mortilor inviiare 0 viat5.,
bolnavilor vraci, etcitilor cale dreapt5..
, luind Dumnezeu trup, mergea dup cela care fugise
de la dinsul, ea' fugise de la binele cel mare omul cel orb
20 0 nebun intru atita cit nu l-au putut inturna cu nici un
glas de strigare proroceascI, ca s se intoara de pre calea
rt.cirii. Pentru acia. insu5 Dumnezeu, intrupindu-se,
s-au apropiiat de cel ce fugiia, ca s5.-1 intoarc cltr.' sine;

despre care lucru invat apostolul chid zice c'O' domnul

25 Hristos n-au luat din ingeri, ci din gminta lui Avraam
au priimit. A priimi s zice, care prinde unul dintru vgjma0i gi 0 fiind volnic ca s1-1 omoag, nu-1 omoar51, ci-1
face ie- fiiu 0 motean in casa sa.

Aa au primit, drept acia 0 mintuitoriul nostru, s-

f. 104 30 minta lui Avraam ; iar de vei vrea / cu putintle cuvinte,

ca s. intelegi la ce au venit, ascult de vezi ce zice prin

Isaia prorocul: Duhul Domnului preste mine, pentru

care m-au uns, a binevesti sracilor, m-au trimis a vindeca

pre cei zdrobiti cu mima, a propovedui celor robit ertare

35 0 orbilor vedre; a chiema Domnului ai priimit, ca s:

1 al B, C / sufletelor noastre N, C // 2-3 ad. marginal Luca 1 B // 3 iniml

N // 7 yeti Intreba C // 8 Insu*i B / dupel mIntuiasc ad. pre cel B // 9 Intru tutu-

nric N, C / ad. marginal Isaiia 61 B /11 robiti B, C / striin B, striini NH 12

Invieze C / viiat. B, N, C // 15 mopni B / Imrdatiii C // 16 tuviere C / viiat
B, N, C //18 rnergia C 1119 ad. marginal de la dlnsul, c fugise de la binele cel
mare omul cel B / binile N // 22 aceia N, C / Insu0 C // 25 n-au luoat N // 27
vajmai C / ad. marginal nu-1 omoar5. N / omoare 1 C // 28 iel] ad. i luiq B / .1
ei0 C // 30 putitintle B // 31 de vezi ce zice] de vei zice ceva B // 32 Isaiia N, C /

ad. marginal Isaiia, 18 B // 33 binevisti B // 34 robiti B, C // 35 cherna B, C //

109

www.dacoromanica.ro

mingle tot jalnicul i ca s puiu arie tuturor cebra ce jluiesc in Sion 0 ca s le dau lor coroana pentru cenuO., untul

veseliei pentru suspine, haina bucuriei pentru intristare".

Ce iaste, drept, acia, mai dulce decit cuvintele acstia ?
5 Ce iaste mai frumos 0 ce iaste mai iubit ? De iaste, drept
acia, trimis Hristos de la Dumnezeu Taal spre svir0rea
acestor faceri de bine, s fie blagoslovia venirea lui in
lume i s fie blagoslovit i acela ce 1-au trimis pre el la
noi i s.' fie blagoslovit i acela ce vine, a cruia facere de
io bine asaz cu asmene glasuri strigind, pruncii o propoveduesc : Blagoslovit iaste cel ce vine in numele Domnului,
Osanna infra cei de sus", care cuvint nu numai asazi, ci
f. 104 in toaa viata noastrk limbile, rosturile i gurile / noastre
s.-1 grdasc.

15

Aceasta iaste, dar taina acia care incpe a paznui

besrica noasta astzi i ne arat.' noao vaetele, plinsurile, suspinile i dorirea Orintilor celor din lgia vche,

carii cu atita dragoste doriia de venirea lui Hristos, precum

4 zice atr ucenicii

Fericiti sint ochii carii vd ce

20 vedeti ; c adevr zic voao : multi imprati i proroci au

vrut s vaz ce vedeti voi i n-au vzut i sI auz ce auzit
voi i n-au auzit". C acWea tot au luat numai aglduinta
acWii faceri de bine, iar nu motenire, precum gaia5te
apostolul; dup credina munir acetea totii, nepriimind
25 agduinta ci de departe privindu-o.
Frumos grala$e privindu-o, c precum fac aceia carii
un lucru foarte iubit il v.d de departe, iar la el ca s mearg
nu pot, carii cu ochii vzindu-1, iar cu cugetul i cu sufletul
dorind, Il privesc, care lucru facea sfintul acela patriarh,

f. 105

30 carele cu atitea ani murind inaintea lui Hristos zicea:

Mintuirea ta voiu Wepta, Doamne i oasele mle s vor
odihni intru ndjduire".
Pentru care lucru / mie mi s pare a fi parintii cei de
demult asmenea acelora pre carii i ja
invluiate
35 furtuna cea de noapte pre mare

vd lumin oare unde,

1 ca s5. a mingle C / jalnic B // 2 coron5. C // 3 veseliii C / bucurii C // 4

cuvintile N / acestea C // 7 blagoslovitA] binecuvIntat5. C // 8 blagoslovit] binecuvintat C / pre el la noi] In lume C // 10 astAzi C / asemenea C, N /11 iaste]
e C / este N /13 viiata B, C, N // 15 dar C // 16 vaetile B, N, C //17 suspinurile

B / dorirea] durrea B / liagia B, legea C / vechie N // 19 is] insus N, C / vAd

cele ce vedeti voi B // 21 dupa vaz ad. cle B / dupd auz5. ad. cle B / auziti
C // 22 acstia C / toti B, C / luoat N // 23 iar C / grAeste C // 24 murirl] mArire
B acestiia C / toti C // 25 ,sters privindu-o B // 26 grAeste C // 29 patriiarh N,
C // 30 carele] ce C / carile N / atItia B // 31 oasile N// 34 invAlueste C//

110

www.dacoromanica.ro

departe, intr-un loc de ndjde pus, spre care silesc ca

s.' o ajung cei inv5.1uiti ; i adse cu ochii ctr dinsa
privesc i pinzele le indrepteaz5: ca s mearg. (din at
pot) intr-acolo ; i acia, de nu pot amintrilea, cu ochii
5 Cu sufletul o cuprind.
A0jderea i pdrintii noWi cei de demult, Intorcindul
ochii spre lumina cea adevrat5., spre domnul nostru Iisus

Hristos (care cu lumina sa umbra 0 intunrecul lumii

acetiia 1-au stricat) cu smerenie- tindea Minile sale 0
io spre acia din tot cugetul doriia i spre acia degrab',

ca s soseasel pohtiia strig1nd cu prorocul: In degrab' s

ne ja pre noi, pre dinnainte, muele tale, Doamne, c5, ni-am
suprat foarte", spre care strigare Ii Indemna 0 de Dumnezeu cuvIntltoriul prorocul Isaia, zicind: Carii v5. aduceti

15 aminte de Dumnezeu nu acret 0. nu fit mut, ping cind

va pune lauda Ierusalimului pre 'Amine.
Zice i intr-alt loc: Pentru Sion nu voiu t5cea i pentru
f. 105Y Ierusalim nu md. voiu / odihni, pin chid va ei ca lumina
dreptul lui i Mintuitoriul lui ca o f5.clie aprins". Adec.
20 pentru marea dragoste cu carea iubesc besrica i adunarea celor credincio, nu voiu tcea nici m voiu odihni,
ci de pururea cu rug5ciunile mle voiu striga c5itr.' urechile

milostivirii dumnezeeti, pink' chid va trimite pe dreptul

acela de carde toate neamurile doresc, carde ca rsdrita
25 soarelui i ca acliia cea aprinsaintunrecul lumii va strica

0 lumina cea adevrat5,, adecl luminata cunWinta lu-

crurilor dumnezeeti o arat ochilor oamenilor celor muritori s f.'g.duiate ; i precum au f5.0..duit au 0 s.'vh*t,
slobozind dintru adincul inimii, Cu calduril cuvintul acela:

30 Rourat ceriurile de sus 0 norii s5." ploao dreptul, s se

dechiz p5.Mintul i s.' arate pre mintuitoriul".
Ce zici, prorocule ? Ce pohteti? De pohteti ca s5.* es
din ceriu i dintre nori cel drept, cum zici p6mintului ca
s51-1 arate pre mintuitoriul 0 cum poate fi ca ceriul cu

2 adesea C // 3 pinzile C, N // 4 ters amintrilea Fi ad. alt chip B, aminterea

C, aminterilea N // 5 coprind C // 9 4 tindea B, C, N / mlinile B, C // 10 spre] spa
B // 11 In degrab'] degrab' C // 12 dupd s ne ja ad. i s. ne Intimpine B, C / lipsefte
pre dinnainte C, denainte N / milile N / ne-ara supArat B // 13 cl ni-am supArat
foarte] cl am sArAcit foarte C / i Dumnezeu N / i Dumnezeu prin cuvIntltoriul C /114 Isaiia C, N 1115 tAcreti B, tAcereti C, tAcrit B / nu fiti muti C //17
intr-alt loc B, C // 19 dreptu C. N / Adicl C // 20 care C / biserica C // 21 credinciosi
C // 22 de-a pururea C // 24 carile 1-2 N // 26 adicA C // 27 o va arAta B // 28
flgAdueste C // 30 Riurati B. C, N / plol C / dreptul] dreptate N / sA sA deschizA
C, N // 32 zice C / ad. margina/ de pohtesti N // 34 sA, arate C //
111

www.dacoromanica.ro

f. 106

norii s. iveasca' pre cel drept i pamintul sa-1 arate? Amindoao grit adevarate, din ceriu 0 de pe pamint / deodata a

s ivi: din ceriu, pentru c iaste Fiiul lui Dumnezeu, de

pre pamint pentru c iaste fiiul omenesc. Pentru acia
5 strig catr ceriu i catra pamint, ca s ne arate noao pre
direptul i mintuitoriul acela al lumii.
Drept acia acste cuvinte, acste strigari i acste dorinte ale sfintilor parinti, besrica intru aceasta vrme
ni le arata celor mai denainte agaduindu-le, iara noao
10 dindu-ne mila sa. Ca ce doriia sfintii aceia parinti, noi
avem; 0 ce mila Weapta ei, pre noi ne-au intimpinat ;
0 ce priviia ei de departe, noi cu evanghelistul avem astaz:

Carele era din ceput, care am auzit, care am vazut cu

ochii noWi, care am privit i muinile noastre au pipait
15 pentru cuvintul vietii, pre acela vestim i marturisim voao
viata cea vcinica, care au fost la printele, iara acum s-au

aratat", a cdruia aratare atita bucurie ne aduce noao,

mai multa decit acia ce avea parintii cei sfinti de demult,

a caruia ateptare cu drag 0 cu dorire, m indeamna ca

20 sa zic acest cuvint: Sruta-ma pre mine cu sarutarea
f. 106

gurii sale", c5. toti / cit era din duh, cu duhul cunWea cita
min,' era s vrse pre buzele aceluia.
Dorind 0 el, drept acia, ca sa fie parta unii bunatti ca

acetiia zice din tot sufletul ca s m sarute pre mine

25 cu sarutarea gurei sale ; care cuvint atita face ca i cind

ar zice: pre Moisi nu-1 auz caci iaste la limba Impiedecat,
buzele Isaiei slut intinate, Ieremiia a grai nu tie pentru
iaste prunc i toti prorocii au amutit ; ci el 'insu sa-mi
graiasca mie i sa-mi dechiza' voia parintelui sau i In
30 fiinta sa pre mine sa m invte, a caruia preaiubita fiinta
pre mine sa m inoiasca i rinrile invataturilor lui sa se faca
In mine izvor de apa mintuitoare intru viata cea vecinica.
Vedeti, drept acia, fratilor, ce taina mare praznuiWe
besrica noastra 1ntru aceasta vrme, care tain cei de
35 demult intru atitea ani de la inceputul lumii au dorit
n-au c4tigat-o. lar noi, intru aceasta vrme avind-o, o
3-4 lipsefle lui Dumnezeu, de pre plmint pentru c iaste fiiul C // 6 dreptul

C, N // 8 biserica C/ aceastA C, N 1/9 lar C // 11 intimpinat C//12 astAzi B, C, N//13

carile N /14 nWrii C 1/16 viiata C, N / p1rintile N / iar C /118 mult C // 19

dorire] durre B // 21 to B / ad. marginal cu duhul B /22 buzile N, C // 23 aceia

C / pArtai N, C // 25 gurii C, N / and] cit C, N // 26 tmpiedicat C /27 buzile C, NI
Isaiai N // 28 aci iaste C, N / to B / ci] ce B // 30 prea iubit. B // 32 viiata
B, N, C // 33 prlznuete C // 34 biserica C // 35 atttia B / ad. marginal lumii
B // 36 n-au cltigat B, C / iar5, N //

112

www.dacoromanica.ro

paznuim. De aici lesne iaste a intelge ce pohtste de la

noi pricina acestii sfinte vremi: pohtste nevointa sfintelor rugciuni, laude dumnezeesti, multemite pentru binele
f. 107

ce am luat de la Dumnezeu, impirtirea milosteniei, pos5 turi, impreunare adse / cu preasfintele taine, curiteniia
sufletului, carele acsteia toate g'tesc sla intru inimile
noastre, spre venirea Domnului i ne indeamn spre faceri
de bine.
C cu acste podoabe de fapte bune logodnica chiam.
10 ctr sine pre iubitul mire zicind: patul inimii mle infrumusetat iaste cu florile doririlor dumnezeesti si casa mea
iaste cu lmnele cle mirositoare i nestricate a facerilor
de bine intemeiat.. a pre acest fl de s1a i mirele
bucuros s pleac si rAmine acolea pin cind trce zioa

15 0 umbra s. plead. Spre paznuirea adev'grat acestor

taine trebue ca s."-s rinduiasc omul vrme in toate zilele ;

iar de nu vom face nici unele de acstia, de ce folos vor fi
noao acste sfinte vremi? Trebuiaste, dar, pentru aceasta
ca s ne facem i noi sot vremii i s ne nevoim spre prlz-

20 nuirea intrzii trupesti a domnului nostru Iisus Hristos

In Ierusalim i spre ascultarea patimilor sfintiei-sale s
ne gtim, ca s putem striga i noi ca
Adu-t
aminte, Doamne, cind vei veni intru implftiia ta"
cu moartea sa, omorind moartea, s ne aruiasc. viata
25 cea dorit.. Amin. /
f. 107

CUVINT DE INVATATURA. LA SFINTII I INTOCNIA CU

APOSTOLII TAIP.A.RAT COSTANDIN SI ELENA

Tot cel ce s smerste s va inlta".

Nu iaste cu putint s ajungg nestine la linistia mm30 tuirii, de nu va trce intii prin usa radarii.
Nu iaste cu putintl s se sue in cereasca cetate a fericirii
de nu va infra prin calea smereniei.

3 multamite B, N, C //4 luoat N / milostenii C // 5 adesea C / preasfintile

taini N, C /16 carile N, care B, C / aceste C // 9 chiiaml B, N /12 lemnile C, N /13

rairile B, N // 14 acolia B /16 vrmea B / zilile N /17 jar& N / unile B, N, C / de $]
din B / acestea C, N /18 Trebueste C / dar C /19 soti C, N // 21 sfintii-sale B, C /22
tflharu C / Adu-ti B / Adu-t aminte] Pomenesti-ne pre noi C // 24 viiata B, N, C //
26-27 Cuvfnt al 21a sfintii fmpArati i fntocma cu apostolii Costandin si Elena
C // 27 Implrati B, C // 28 /ipse,ste s C // 29 linistea C, N // 30 Intliu B, N //31
sa sue C, N // 32 smerenii C //

113

www.dacoromanica.ro

Nu iaste Cu putint5, s: se inalte in ceata sfintilor, de nu

s va smeri cu duhul aici, jos, in ora011 celor piminteti.
Nu iaste cu putint5. s51 imp5x5.teasc5, impreun. cu Hristos

la ceriu, de nu va urma aici urmele lui Hristos cu crucea.

5

f. 108

Nu iaste cu putint a raminea cuiva nume vestit in

lume, cu fapte rle i necuvioase.
Aceasta cunoscind i marele Constandin, cine va putea
s5, povesteasc smereniia lui cea mare? Cine va putea
scoat la ardtare cretin5.tatea lui / cea des5.vir0t i cu-

io getul lui cel cretinesc, pentru ca s, se invredniceasa

dumnezeetilor f5.g5.dueli, pentru ca s se imp5.'rt4asc5,
bucuriei cei nespuse a imp5ifltiei ceriului? C5.ci chid au

rasrit in lumina lumii acetiia 0 au 15.'sat bratele cle

printeti e0nd din Vretaniia, de n-au i fost inc5. cretin,
15 iar fugiia de cugetul cel pginesc: i uriciunea ce ar5.ta
c5.tr lucrurile cle pgneti inchipuia procopsea la cea
viitoare, ce era s51 fac in cretin'tate
oare n-au ar5.tat mare cretin5.tate? C auzind nedrepatile cle p5igineti ale lui Maxentie ce f5.cea asupra
20 cretinilor au r5.dicat asupr5.-i r5.zboiu i m5.'car c5. era in

nevoe, atita cit era s se biruiasc5. de Maxentie, iar l-au

incredintat biruitoriu i i-au sporit b5irb5.tiia sufletului
spre lupt5., neadormita proniia lui Dumnezeu cu o inchipuire de cruce pre ceriu carea zicea cu slove de stle: Cu
25 acesta s birueti", dintru care ar5.tare, intarindu-se bun
credinciosul Constandin, atita de tare s-au luptat cu p5.ginul de Maxentie, cit l-au biruit desivir0t i l-au inecat
In apa Tiverului.
Luind, drept acia, / indrAznea15.' de pe acste smne
f. 108
30 cereti blagocestivul impirat atita au procopsit in crqtin5,tate, cit face sa se minunze tot cei ce aud.

Omul iaste dobitoc, iubitor de sine. C de ce nu s

apuc5.? i ce nu s osten4te?

cu ce nu slsil4te, pentru
odihna, linitea i paza smt5itii lui? C fiind s5indtos, ce
35 nu face, pentru ca s5. apere 0 s5.' depIrtze cle ce sup5.'r
s5.natatea? Ct cheltuia1 face, pentru ca s stea impotriva
1 s5. s inalte N // 2 orasu C // 6 duo lume ad. de va fi C // 7 marile C, N /
Costandin B, C// 9 scoat5.] scoar5. N // 10 s5. invredniceasa C, N /12 imp5s5.tii C /13

bratile B, N, C// 14 pArintesti C, N// 15 iar C //16 procopsala N /21 in mare nevoe
N, C / se se biruiasa. B // 22 biruitor C // 23 ca o 1nchipuire B /24 pe N, pb. C /
care C, N // 25 lipsqte intArindu-se N, C // 26 Costandin B, C / lipsege de C, N // 31
lipsefte face C / cit s5. face N / toti C, N // 32 iubitoriu N / de ce] di ce C // 33 si
ce osteneste N, si ce nu osteneste C // 36 sAnAtatia N // 36 lipse,ste pentru C, //

114

www.dacoromanica.ro

f. 109

gerului ernii, impotriva arsitei veril? Fiind bolnav, eft si

cheltuiaste, cit ptimste, cit rabd, pentru ca
cistige ce-au pierdut? Nu bag in seam.' a-s cheltui avria,
a gusta doftorii amar, a s; adapa cu Muturi gretoase,
5 a-s v.'rsa singele; si nu iaste nici un lucru ca s nu-1
fad.' pentru s'Anatatea lui i pentru mintuirea cea trupeasc.
De pe acstia poate s priceap fiestecarele cit iaste <de>
dulce sn.'tatea i cit iaste de iubitor pre sine omul.
Deci acea poht a snttii carea poate atita la ceilalti
10 s fac die putincioase i cle neputincioase, n-au putut
nicidecum s fac nimica blagostivului Constandin. N-au
putut, zic, mcar cit / de putin s5.-1 misce din alduroasa
lui blagocestie, pentru c: fiind rnit iubitoriul de Dumnezeu

de cumplite bube peste tot trupul era o minune celor ce-1

15 vedea. N-au putut mestersugul cel doftoresc s: afle mijlocire vindedtoare i doftorii iscusiti pentru aceast.' board.
nevindecat..

Iar zavistiia cea jidoveascI aceasta sfltuia pre impratul s.' ucig atitea prunci &it s-s poafg spla trupul

20 intr-acel singe cald al pruncilor celor omorit ; i asa, cufun-

dind patima, acolea inluntru, s-ar fi mintuit impratul.

Ce socotit, oare, s.' fe primit sfatul acesta, iubitoriul de
Hristos, s se fi apucat de doftoriia, aceasta, credinciosul?

Ba, nu s-au apucat. De ce? 0, de credinta cea des.virsit

25 a credinciosului imp6rat au zis cu glas mare: mai bine
voesc s moriu eu, bolnav i pentru dragostea lui Dumne-

zeu, decit s-mi iau sntatea mea si s-mi rascumpar

mintuirea mea cu atIta singe nevinovat.

Rispuns adevrat de impArat credincios. Mai bine au

30 socotit viata altera decit a lui. (Oare) nu s-au afaitat cu
aceast fapt., adevlrat urmtor lui Hristos? Mi s'51 pare
1 geriului C / aritii N, arsurii C // 2 cheltuete C / s5.- cftige B, C, N // 3
averea C, N // 5 a vIrsa C / singe C/ ca s5.] s C// 6 sanAtatia N // 7 De pe)
dup.5. C, dupe N / aceste C / poate] toate C / fie0ecari1e N// 8 de dulce C /

iubitoriu N // 9 care C / cialalti B // 11 Costandin B, C // 12 putintel C, N // 13

fntre paranteze iubitoriul de Dumnezeu C // 14 preste C /15 me#qugul C /16

iscusite C, N// 18 lar C //19 atttia B // 20 omoriti B, C, N // 22-23 Oare p

sfatul acesta priimit-au credinciosul i iubitoru de Hristos Imp5sat ca s5, s apuce

de doftoria aceasta.? C // 22 socotiti B, N / priimit B // 24-25 Ba] Dar ce au

zis blagoslovitul Inc cu glas mare C // 24 de] din B // 27 skatatia N /
ascumper B, ascumpar C, N /128 lipsefte mea C // 29 adevArat aspuns C /lipsete
credincios C // 30 viiata B, N, C / fird paranteze oare C // 31 urmatoriu N //
115

www.dacoromanica.ro

f. 109

&I fie sgltat ceriul cu to ingerii sgi, / de acest glas blagocestiv al egspunsului. Au s'ltat sufletele celor drepti
ctele cerqti, heruvimii i serafimii s-au bucurat pentru
aceastg curatg cunWint a dragostei cgtrg Dumnezeu,

5 a iubitoriului de Dumnezeu Constandin. $i aceasta o

adeverez din sgvir0tu1 cel de pe uring.. C peste noapte

i-au descoperit insu impgratul imp5ratilor, prin rostul
slgvitilor apostoli (Petru 0 Pavel) cum c5.' pentru credinta
lui cea desgvir0t s-au hirotonit de la Dumnezeu intocma
10 cu apostolii i i-au dgruit nu numai sgrigtatea trupului
ce 0 a sufletului, botezindu-se de sfintul Silivestru. S-au
botezat, drept acia in baia a dooa a nWerii i s-au curgtit
de toatg boala.
0, de ingltimea credintii lui Constandin ! $i cine poate
15 mgcar cu mintea s. te ajungg? $i de vrme ce atita credintg
au argtat credinciosul imprat mai Inainte de a sg imbrgca

cu haina cea luminatg a credintii prin botez, socotit de

vedet la cit ingltime s-au suit dupg podoaba credintii.
S turbura lin4tea cea besericeasc de dobitoceasca

20 pornirea eresului arianesc i pravoslaviia credintii s5.' lupta

f. 110

de valurile necredintii. Si la atita nevoe / au strglucit

steaoa cea luminoasg, blagocestivul Constandin. 5i, adunind la Nichea sgborul cel lgudat, au potolit turburarea

besricii. $i precum firea na$e iarba cea de vindecare

25 la locul unde rgsare odrasla cea purtgtoare de moarte,
precum s vde: are otravg de moarte scorpiia, iar dupg
moarte s'a' preface trupul ei iarbg de vindecare ; muFg
npirca de moarte, iar din trupul ei s face tiriacul, carele
iaste impotriva veninului, intr-acesta chip au rinduit
30 dumnezeiasca pronia ca pe vremile necuratului Arie sal
strgluceasc blagocestivul Constandin, pentru ca s rgsipeascg cu lumina credintii norul eresului arianesc.
1 totl B, C / blagocestiv] fericit C// 2 sufletile C, N // 3 ctile B, cetile C, N /
dupd bucurat ad. foarte C // 4 dragostii B, N, C // 5 a iubitoriului de Dumnezeu]
a pravoslavnicului impArat C / Costandin B, C // 6 adevIrez B / sfirsitul C f de
pe] dup. C // 8 fdrd paranteze Petru i Pavel C // 9 dupd Dumnezeu ad. a fi C // 10

sliatatia N//i1 ci i B, N, C// 12 aceia C / a dooa a nasterii B, C//13 gers de B// 14 0,

mare iraltime a credintii C / Costa.ndin B, C // 16 mai nainte C, N // 17 socotiti

B, C// 18 vedeti B, C// 19 linistia B bisericeasc5. CH 20 arienesc C, NH 22 Costantin

B, C //23 Nicheia C, N / soborul C, N // 24 bisericii C // 26 scorpiia are otrav5. de

moarte C // 26-29 bare paranteze scorpiia are otrav5.... 1mpotriva veninului C //

28 nitplrca muse& de moarte C / tiriiiacul B, tiriiacul N / carile N, ce C // 29
dupd veninului ad. ap. C f 1ntr-acest C // 30 pronie B, C, proniia N/ pre C, N // 31
Costandin B, C // 32 arienesc B, N, C //

116

www.dacoromanica.ro

Aici, adevarat, s cuveniia s. aibi minte ingereasc.5.,

pentru ca s scot la arAtare legile cle sfinte, ce inw au
scris, spre sporiul crqtinttii 0 al credintii celor credinmultimea besricilor carele in multe locuri, in slava
5 lui Dumnezeu, cu mare cuviint5. au flcut, milosteniile
cltr cei lipsit, ajutoriul catrI cei sraci i dragostea cea
cretineasc atr toti i toate, pentru int5.rirea i intemeierea credintii.
Deci de au strlucit atita marele i intocma cu apostolii
f. 110710 in credinta, socotit cIt s-au inltat / in semerenie, care

iaste roada credintii. Socotiti pre preaslvitul imprat

c au numrat mai mult biruinte i pohf ale, decit zile
a vietui lui. Socotit indestulata lrgime a stpinirii lui,
card incepea de la rsrit i s sfir0ia la apus.

15

i cu toate acste pricini, carele 11 indemna spre mindrie

ca pre un imprat i imprat infricoat, slavit i purator

de biruint, vedeti-1 cit iaste de desprtit de acia ce s
cuveniia s-1 arate vredniciia; s cuveniia ca un hirotonit
intocma cu apostolii, nu de oamenii, ci de insu0 arhiereul

20 cel desvir0t Hristos, s az intii la sfintele slboarl,

iar5.* ca un smrin nu s-au arItat niciodat saz de nu
vrea a veda intii tot printii 0 nu in scaun nalt,
tesc, ci in scaun scund i prost.
Ajungea, ca un blagocestiv imprat s porunceasc5. s

25 se zideasc besrici, s se rdice case de rugciuni alte

zidiri plcute lui Dumnezeu. lar ca un smerit ce era insua

s pogoriia din scaunul lui cel inalt i lepda schiptrul

lui din min i scotea haina cea imprteasc de pe trupul
goliia capul de cununa cea de mult pret i aducea
lui

30 pre umbrele lui pietri i cu muinile lui iubitoriul de Dumne-.

zeu spa cu ceialalti lucrtori la temele besricilor.

1 aibd. B, aib' C // 3 sporul C, N / credinciosi C, N 114 bisericilor C / care

C, carile N // 5 ad. marginal cu mare B //6 de AAA. N / lipsiti B, N, C / ajutoru C //

7 crestindneascd B / tot B / Intemeerea C // 9 marile B, N, C /10 dupd,

credintd ad. Costantin C / socotiti, B, C //11-13 CI affindu-A Intru Indestulatd

15.rgime a stdpinirii lui C // 11 pre] pe B // 12 biruintd B / pohfale] pohte N // 13
Socotiti B//14 care C// 15 carile N// 15-18 Nici cum nu s-au indemnat spre mIndrie,
ci mare despdrtire au avut de aceia ce A cuveniia C /16 purtAtoriu B, N // 18.
A cuveniia ca un] i fiind C /19 oameni B, C/ 1nsus B, C // 20 lipseFie cel desdvirsit C // 18-21 sd cuveniia mdcar la sfintele Aboard. A sazd mai Intliu, lar el,
ca un smerit ce era, nu s-au ardtat C // 20 Intliu B, N / soboard. B, N // 21 smrin
ad. si smerit B //22 Adea C, N / intliu B, N / toti B, N, C / dupd pdrintii ad. apoi
sddea si el C /23 scund] stlnd B //24 Ajungia B // 25 biserici C //26 lipsege ce era
C// 27 pogoriia C / nalt C //28 de pe] chip& C, dupe N /30 umerile B, N, C / iubitoru;
C // 31 temeile C / bisericilor C //

117

www.dacoromanica.ro

0, smerenie / MIA margine! Veniti aici, voi lacuitorii

f. 111

pustiiului, carii, ati statut pilde minunate i dascali ai

smereniei, venit, zic i v minunati de smereniia imparatului celui ce iaste intocma cu apostolii; mrturisiti
5 cum ca au ajuns pin la nu mai inainte. Pentru caci voi
de at si infrinat dobitocestile patimi ale trupului, de
ati smerit trupul, de at lepadat dasrtaciunile pohtelor,
de ati iubit tinrea, de ati urit mindriia, de ati trait in
curatenie, de v-ati facut cu masuraciunea smeriti, nu
10 iaste minune, pentru caci despartindu-va de lume
iubind saraciia lesne ati gasit sufletul vostru la smerenie,
pentru cad bine stim c saraciia smerste pre om.
Iar marele Constandin in luciul lumii acestiia, imparat
mare, stapinitor lumii, cu domnie lata, cu stapinire des15 virsit, cu marire nespusa i sa nu sa mindreasca, ci mai

virtos sa se arate desavirsit pilda smereniei. Nu iaste

minune ninunilor? Nu iaste semn de mare sfintenie?
Nu iaste dovada a unui dar mare de la Dumnezeu in
ceriuri?

20

f. 111

i pentru caci au strlucit in bunatatile cle mai alse,

peste m'asura, marele i intocma cu apostolii, Constandin,

invat5. cu a sa pilda toat adunarea credinciosilor, / toate
ctele oamenilor, carii dinpreuna sarbeaza i praznuesc

pomenirea lui, s calatoreasca cu indrazneal sfinta pre

25 calea mntuirii, pentru ca sa se invredniceasca dumnezeestilor fagadueli, pentru ca s se fac partasi cerestilor
bucurii i fericirilor celor de pururea.

Invat, drept acia, pre cei bogati, pentru cad fiind

el prea bogat facea comoar in ceriuri, dup evangheli-

30 ceasca porunca. Invat pre cei de neam bun, pentru

cad fiind el prea de neam bun au pohtit vietuirea si
petrecaniia cettii cei de sus. Invata pre imparati, pentru

impartind el cu atita putre s silla pururea s cistige

1 Bald de N, ce B / fArl margine] nem&rginit C / Venit C / aicea N // 2
dascalii B // 3 smerenii C / minunati B, C // 4 infra paranteze celui ce iaste
Intocma cu apostolii C// 4-5 lipsefte marturisiti cum c au ajuns pin& la nu

mai Inainte C // 5 lipse,ste nu mai inainte N / flan nu mai Inainte si ad. cle mai
Inalte C // 6 ati B, C // 7 ati lepgdat B, C / desIrticiunile C, N // 8 a.v iubit C /
tineria B / at trAit B, C // 9 de v-ati flcut cu masur5.ciunea smeriti] de ati petsecut In smerenie C// 11 s5x54iia C/ a gatit C/ la] spre Cll 12 pentru c C/ lipse,ste bine
stim c C/ smeriaste B /13 marile B, N / Costandin B, C / lumii] mArii C // 14 st.1.0nitoriu B, N // 15 mIndriasa. B //16 s s arate C / smerenii C /21 marile N / Costandin B, C /23 ctile B, N, C // 26 pArtas B //27 bucuriei C, N /29 fiind prea bogat
N 1/ 30 niam N /1

118

www.dacoromanica.ro

mostenirea aggduialelor lui Hristos. invat pre mseri

si pre sgraci, pentru c de vrme ce bogltiia i mgrirea
s-au biruit de pohta bungatii, cum sg nu sporeascg pre

lesne sgrciia, care iaste pricing spre facere de bine, dupg

5 cum zice David?

Bucurg-te, drept acia, acolo sus, la impgrtiile cle
mari a dumnezeestii mgriri, o, blagocestive imprate I
Sue-te la ingltimea dumnezeestilor fericiri, unde cea
deslvirsit smerenie te-au suit. Culge rodurile credintii
10 tale cei peste msurl In ceriuri, carele aici, jos, pre pgmint, ai s'grnInat tu. Iarg s nu ne las nici pre noi sraci
de folosirile, de acoperemintul si de rugg'ciunile tale cle /

fierbinti cgtr. Dumnezeu si mai virtos te roagg Fiiului

f. 112

Cuvintului lui Dumnezeu, s pizeasca Intre i cu fericire

15 chipul cel viu al bung'ttilor tale, pre adevratul mostenitor crestingttii tale, pre iubitoriul de Hristos i crestinul nostru domn.
Suppune supt picioarele credinciosului lui suflet slabi
fgede putre pre vrjmasii
precum ai
20 supus pre protivnicii credintii, pentru ca s: luminze in

multi ani, Intru stpinirea sa, crestinltatea, pentru ca

domnind el s Impgr5.teasc dreptatea, pentru ca s: tie
cu slobozenie bungtatea, s nu aibg obraz strimbltatea.
Si asa sg: se mgreasel Dumnezeu, sg se cinsteasc. dreapta

25 credint, carea ndAjduim s o cistigni prin darul au,

pentru c5.ci acesta lust's avind numele tgu s5. face asgmingtoriu desgvIrsit bungatilor tale. Amin. /
CUVINT DE INVATATURA LA NAFTEREA DONENULUI NOSTRU

f. 112Y

IISUS HRISTOS
30

Cl nu pre ingeri cindva au luat, ci sminta lui Avraam

au luat", zice fericitul Pavel In 2 capete cgtr evrei.

Doao fin i mai alse si mai de cinste au fcut Dumnezeu,

adecg cea ingereascg i cea omeneascg ; cAci di pre inger
1 fAgIduielilor C // 4 faceri B // 6 ImpArAtiele B // 7 lipsete a dumnezeestii
mAriri B // 10 carile N// 11 aicea jos N/ Iar C /lasi B, C //12 de acoperemintul] acope-

remintului tS.0 C, N // 15 mostenitoriu B, N // 18 Supune C picioarile B, N, C/

lipsefte lui C 1/19 mar-a B, N, C / ters tale i ad. sale B, sale C// 20 potrivnicii B, po-

trivnitii C// 21 crestinitatea N/ /ipsege pentru C// 22 dreptatia N / pentru ca

s5.
s C // 23 obraz ad. i loe B // 24 s5. s cinstiasa C, N // 25 care C / s o] s. C // 27
asAmIn&tor C /128-29 Cuvint la zioa nasterii lui Hristos C // 30 pre] prin B /
Inger N / luoat N // 31 luoat N / lipsefte zice fericitul Pavel In 2 capete atr5. evrei
C,N//32 #ers mai ales si C/ dupd Dumnezeu ad. dupg chipu su C//33 adic5. C/ Ingeri B//

119

www.dacoromanica.ro

si pre om i-au facut Dumnezeu dupa chipul sau, precum

zice la capul cel dintii al Facerii: Sa facem om dupa

chipul nostru si dupa.' asaminare". Ls nu pentru trup
ci pentru suflet iaste facut omul dup chipul lui Dumnezeu,

5 caci ca Dumnezeu nu are trup, ci iaste duh, dupa cum

zice Hristos: Duh iaste Dumnezeu". ingerul Inca iaste
duh, ea asa zice prorocul David: Cela ce face pre ingerii

f. 113

sai duhuri". i sufletul omului iaste duh, ca' iaras acestas

proroc zice : Lua-vei duhul lor si sa vor sfirsi si in tarina
10 sa sa vor intoarce".
Dumnezeu iaste nevazut, ingerul iaste nevIzut si sufletul
omului iaste nevazut. Dumnezeu iaste nemuritoriu, ingerul
iaste nemuritoriu / si sufletul omului iaste nemuritoriu.
Dumnezeu are intelgere s'i voe, ingerul are intelgere
15 si voe si sufletul omului are intelgere si. voe.
Deci amindoao firile aclia era cazute, pentru trufiia:
ingerul pentru caci au pohtit sa fie asmenea lui Dumne-

zeu, dupa cum zice la Isaia in 14 capete: Sui-ma-voi

deasupra norflor si voiu fi asmene celui de sus inalt",
20 i. pentru acia I-au inbeznat Dumnezeu intru prapastiile iadului si omul iara vrea s fie asmene lui Dumnezeu,
c auzind din gura sarpelui c in ce zi va mLica din lemnul
cunostintii s va face Dumnezeu; si pentru caci au mincat,

fu izgonit si el din gradina desfatrii si luo blestem ca sa

25 intre in pamintul dintru carele s-au luat.
lar acum Dumnezeu daruiaste omului mila sa, ca au

luat spre sine firea lui cea cazuta, iar ingerului nu va

sa-i arate acea mill; s'i pentru acia n-au luat spre sine

firea lui, dupa cum zice fericitul Pavel: CI nu pre ingeri

30 cindva au luat, ci saminta lui Avraam au luat".
Drept acia am a zice inaintea dragostei voastre, in
vorba ce voiu sa fac astaz (patru) pricinile pentru ce au
luat Dumnezeu firea omeneasca s'i n-au luat cea ingereasca ;
33-1 Fiers aci cs. pre ingeri... chipul sAu C// 2 dintliu B, N // 3 aseminare
C // 7 c asa] cum C // 8 iarlsi B / el jai* acestas) precum acelas C // 9 luao-vei
N// 11 nev5.zut 2] asemenea C // 12 iaste nevAzut] asemenea C / nemuritor C // 13
iaste nemuritoriu 1-2] asemenea, C 1114 intelgere si voe 1-2] asemenea. C If 15

sufletul omului iar are N // 16 acelea C 1/18 f ters dupl C / Isaiia C, N / cap

C 1/19 norului B / asemenea C, N 11 21 prIpIstiile C / lar C / asemenea C, N // 24

dgsf5.t.i.rii N / 1u5. C // 25 carile N / s-au luoat N // 26 iar6. N / d5.rueste C //27

au luoat N / iarg N // 28 s.-i arata N / luoat N // 30 luoat N // 31 dragostii

N// 31-32 Drept deci, ca sa pricepeti avem 4 pricini: pentru ce au luat C // 33
luoat 1-2 N // 33-1 ad. marginal Dumnezeu firea omeneascl si n-au luat cea Inge-

reasa ; asijderea si pentru ce au luat B //

120

www.dacoromanica.ro

f. 1131

a0jderea 0 pentru ce au luat spre sine / Hui lui Dumnezeu

firea omeneasca 0 n-au luat alta' fata a dumnezeirei,

adeca Taal, sau Duhul Sfint, care pricini le vom spune

foarte pre scurt, pentru ca s5. nu v dam suparare. Ci m

5 rog lui Dumnezeu sa-mi dea ajutoriu 0. pre dumneavoastra v pohtesc sa, ascultat cu dragoste.
Pricina cea dintii, pentru care au luat Dumnezeu spre

sine urea omeneasc5., iar nu cea ingereasca iaste ca ingerii

n-au perit tot, ci au ramas din ei multi, iar oamenii era

10 cazut tot, pentru pacatul nscutului celui dintii. Si ne
putem incredinta de aceasta din pilda ce zice Domnul
Hristos la Luca, in 15 capete, zicind: Care om dintru
voi, avind 100 de oi 0, pierzind una dintr-insele, au nu
va lasa cle 99 in pustie 0 va mrge dupa cea pierdut,
15 pin o va afla; 0, aflind-o, o pune pre umarul lui, bucurindu-sa.'"?

Omul acela sa intelge a fi Domnul Hristos. Ca a.a

zice prorocul David: E0-va omul la lucrul sail 0 la

lucrarea sa 'Ana in seara". lar ale 99 de oi s5. inteleg

20 cle 9 cte de ingeri pre carii, lasindu-i Hristos in ceriu,

f. 114

au venit pre parnint sa caute oaia cea ratacia, adec5.'

firea cea omeneasca, car era departata de Dumnezeu,
pentru pacat 0 era ratacita in lume. Ca ap. zice David
catra Dumnezeu: Rataciiu ca o oae pierduta, / cearca
25 pre robul tau".
Aflat-au Hristos pre acea oae fa'acita 0 au luat-o
pre umerile sale, adeca au luat spre sine firea omului,
dupl cuvintul apostolului Domnului <care> zice: S5. arat

In trup". Lea' putem intelge aceasta 0 dintr-alta pilda

30 a lu Hristos, carele zice: Care muiare avind 10 bani

2 luoat N / Fters alt1 fag a dumnezeirei, adecl B / dumnezeirii C //3 adici

CV/13-6 Fters de la care pricini C // 4 scurt] scut B // 6 ascultati B / cu dragoste
s5, ascultati N // 7 fters cea dintli C / dintliu N / luoat N// 9 toti B, C N, / iarl

N /10 azuti B, C 1 lipsefle to B, toti C / n1scutului celui dintli] Sere f i ad.

lui Adam C / dintiiu B. N /11 lipsefte domnul C, N// 12 cap. C, N /13 suti
B / dinix-Insile N 1/14 acea pierdua C. N 1115 aflindu-o N / bucurindu-se
B /17 ingelege B / lipsefte a fi C, N // 18 ad. marginal prorocul B / lucrul] cucrul
B /19 pin& seara B, C / lipse,ste cele 2 C // 21 ca s5. caute B / adia C // 22

care N, C / dIpSrtatl C //23 rItAcit B /24 RAtacit-am C / ca o] ca B / cearca]

cauti. C // 26 au luat-o C, au luoat-o N I/ 27 adicl C / luoat N // 28 fters Domnului
C / care C // 30 carile N, ce C muere C //
121

www.dacoromanica.ro

si va piiarde unul dintr-in0i, au nu aprinde luminare

mtur casa si caut cu dinadinsul,

g'seste?"

Muiarea acia s intelge a dooa fata a dumnezeirii,

carele lsind in ceriu 9 bani, adecl 9 cte de ingeri, s-au
5 pogorit pre p5mint s caute banul cel pierdut, adec
firea omeneasc, cu luminarea aprins5., adea cu invt5.turile cae dumnezeesti. C asa zice David: Lumintoriul picioarelor mle iaste lgia ta si lumina crrilor
mle".
lo

Aflat-au banul acela al doilea chip al dumnezeirii,

adec. Fiiul lui Dumnezeu, c s-au imbrAcat cu trup
omenesc, dup cuvintul evanghelistului Ioann: $i cuvintul trup s-au fkut".

Drept acia Ingerii m-au fost perit tot, c5ci ea* au mai
15 rmas din ei 9 cte in ceriu, iar firea omeneasc era toat

pierdut, carea s intelge oaia i banul cel pierdut

Hristos 1-au aflat.
A dooa pricin pentru care au luat Dumnezeu spre

sine firea omeneasc, iar nu cea ingereasc51, cci c omul

f.114v 20 au gresit din slbiciune, avind pre sine trup, carele 1-au

plecat pre lesne la picat. lar ingerul au gresit din firea

cea rea, neavind trup pre sine. Ca in trei chipuri gresaste
omul: sau din slbiciune, sau din nestiing, sau din firea
cea rea. Deci pdcatul din slbiciune iaste impotriva lui
25 Dumnezeu Tatl, c.ci c5. Tatl s chiama intru tot putrnic.

Pcatul dintru nestiint iaste impotriva Fiiului,

c5.

Fiiul lui Dumnezeu s chiam5. intelepciune.

135.'catul din firea cea rea iaste impotriva Duhului

30 Sfint, cci c Duhul Sfint s chiam5. bun.
Deci care om va gresi din slbiciune, sau din nestiint.",
11 va erta Domnul mai lesne, de s, va poc5.1. C5: asa zice

David: Fcatul tinertelor mle s-a nestiintii mle nu-1

pomene". lar cine gresaste din firea cea rea impotriva
35 Duhului Sfint, omului aceluia nu-i iart Dumnezeu
1 pierde C / luminarea B, N, C// 2 denadinsul B, N, C// 3 Muerea C// 4 carile N/
adic5. C // 5 adic C // 6 luminarea] fcliia C / adic5. C // 7 David, Psalm 118 C // 8
lumintoriul] fclie C / picioarilor B, C / iaste] e C / lgea C, N / lumin5, C// 11 adia
C// 12 loan C // 14 toti B, C// 15 iar5, N// 16 care C// 18 A dooa] Alalt5, Cl luoat N/
hpsege spre sine B // 19 jara N // 20 carile N // 21 iar, N // 25 chiiam5, B, N // 28
chiiam5, B, N // 30 chiiam5. B, N // 32 Domnul] Dumnezeu C, N // 33 tineretilor
B, N, C / si al nestiintii B, N, C /34 pomeni B, N, C / iar5. N //

122

www.dacoromanica.ro

lesne pcatul. CI aa zice Domnul Hristos: Tot pkatul

0 hula s v erta oamenilor, iar hula care iaste spre Duhul
Sfint nu sg va erta oamenilor".

5i sint pkate de moarte 7, carele sint 0 improtiva

5 Duhului Mint, fgede nici o greea15., de vrme ce sint

neertate, deaca nu sg va face la dinsele cgzuta vindecare ;

pgcatul cel dintii iaste trufiia, dintru carele sa nWe /

semetiia 0 neascultarea ; al doilea iaste zavistiia, dintru
carele s5. nate vrajm510ia 0 uciderea ; al treilea iaste

f. 115

10 iubirea de argint, carele sg num4te a doua inchinare de

idoli, dintru carele s51 nasc toate rlele ; al patrulea iaste
alcarea de lge, adecg nebggarea in searn celor hotkite
0 45.'zate in legi 0 in pravile, dintru carde s na$e necredinta 0 lepgdarea de Dumnezeu ; al cincilea iaste sgmi-

15 narea de vrajb intre frat 0 intre priiateni, care pkat

1-au aflat singur satana ; 0 cine are acel ngrav iaste asmenea diiavolului; al aselea iaste ngdiajdia cea necuvioas ce are nWine la multe mila lui Dumnezeu 0 nu
sg pgrgs4te de pg'cate, socotind cg-1 va erta, dintru carele
20 55. nWe netmerea de Dumnezeu 0 toat5. necurgtiia ;
al aptelea, cel mai de pre urmg' 0 mai mare 0 mai ru
decit toate iaste oceaania, adec dezradgjduirea de mila
lui Dumnezeu, socotind c nu-1 va erta nici cu un mijloc,
dintru carele sg nate moartea cea sufleteasa 0 munca
25 cea vcinicg a iadului.

Si cine va avea vreunul dintr-acste pgcate 0 nu va

vrea s se pkgseasc de dinsul, mai bine s nu-1 fie ngscut

mumg-sa, cg ii iaste cerbicea lui ving de hier 0 fruntea

lui de aramg", / dupa cum zice Isaia in 48 de capete.

f. 115
30

5i pentru acia au luat Domnul spre sine firea omeneascl,

iar nu cea ingereasck c5.ci omul au gre0t din slgbiciune

impotriva lui Dumnezeu Tatgl, iar ingerul au gre0t din
firea lui cea rea, impotriva Duhului Sfint.
A treia pricing pentru care au luat Domnul spre sine
35 firea omeneascg, lar nu cea ingereascg iaste c ingerul au
1 lipsepte lesne N, C// 4 impotriva B, N, C// 7 dintliu B. N / carile N// 8 zivistiia

B / dintru] din C // 9 carile N /10 care C / a dooa N, sters C // 11 dintru carele]

dintr-Insa C / rlile N, C //12 adia. C / celor] ciolor B // 13 care C / carile N // 14
cincelia B / iaste vrajba ce s5. pricinueste 1ntre frati C // 15 frati B / prietini C // 17
diavolului C / nAdjdea B,N, nAdejdea C // 19 carile N //21 dupre urma C / pre] pe
B // 22 ociania B, lipse,ste C / lipsepte adec5. C / dejnAdljduirea B, dAzn&dAjduirea
C // 24 care C, carile N // 26 vreunu C //27 s5. s5. plaseasa. C // 29 Isaiia B, N, C /

cap C // 30 luoat N / Domnul] Dumnezeu N, C / firea cea omeneascl C, N // 31

aci c5. omul N // 34 A treia]a trea N, Alt.i. C / carea B / luoat N //
123

www.dacoromanica.ro

gresit de bung voia lui, iar pre ticglosul om 1-au insglat

sarpele. C a dooa chipuri iaste pg'catul: unul iaste chiar
al nostru, carele-1 facem noi insine, iar altul iaste pgcatul
cel striin, care 11 face alt om si rgminem si noi 135.rta

s acelui pgcat strein. $i ne ceartg Dumnezeu si pentru

pgcatele cle streine, precum iaste si in trupul omenesc.

CI pentru un mgdular, chid iaste bolnav, pItimesc toate
mgdulgrile, asijderea s'i in lumea card sg chiamg trup,
adecg besrica lui Hristos, crestinii, pentru un om r5.0
10 pre multi oameni buni ii ceartg Dumnezeu, precum se

vde aceasta in multe cgrti si in multe istorii, cg s-au

fgcut de multe ori, in bogate locuri. CI dupg cuvintul
apostolului ce zice cg putin aluat toat frgmintItura

dospste", asa si rgutatea s'i pg'catul unuia pricinuiaste I

f. 116 15 la multi mare pacoste.
Drept acia prorocul David s ruga lui Dumnezeu sg-1
crute de pgcatul cel strein. Pentru acia au luat Dumnezeu
spre sine firea omeneascg, iarg nu cea ingereascg, aci cl
ingerul au gresit de bung voia sa, iarg omul au gresit dintru
20 insg15.ciune a cgrui pgcat iaste pgrtas si ingerul cel rgu,

adecg diavolul, pentru cg el au insglat pre om, prin

mijlocul sarpelui.

A patra pricing' pentru care au luat Dumnezeu spre

sine firea omeneascg, iar nu cea ingereascg iaste cici
23 cg ingerul era mai de cinste decit omul; pentru acia
era datoriu si mai tare A. se fereascg de pgcat. CI cine
iaste mai de cinste i sg cade sg fie mai cu omenie ; ca ingerii

gut stle, lar omul iaste putrejune. CI asa zice in cartea

lui by in 25 de capete: Stlele slut necurate inaintea lui,
30 dar cu cit mai virtos omul, fiind putrejune si feciorul
lui viiarme". (Drept acia A. cade omului celui sufletesc,
adecg celui besericesc) sg fie mai cu omenie decit mireanul, pentru ca sg ia pildg s'i invdtgturg fiestecine de
la el, Vzind faptele lui die bune.
1 de] din B // 2 Ca In doao C / chilar B, N // 3 care 11 facem, carile 11 facem N/

4 strein C / pgrtasi C // 5 striin B, N // 6 pgcatile C, N / striine N // 8-9

#ers care s chiam adicg bisrica lu Hristos C // 8 chiiamg. B, N / lipsepie
trup N//9 lipse,ste crestinii C//10 lipse,ste buni C, N//13 aluat] au luoat N//14 autatia

N / pricinueste C // 17 crute, ad. s'i fereascg. B, izbgveascg. C / striin N / luoat

N //18 iar B, C // 21 adicg. C / diiavolul B, N // 23 A patra] alt C / luoat N // 26
dator C // 28 iarg. N // 29 stlile N // 30 dar C / repetcl margine mai v1rtos B /
feciorul B, fecioru C// 31 vierme C // 31-32 fdrd paranteze CH 32 adicl C/ bisericesc

C // 34 faptile C, N //

124

www.dacoromanica.ro

Pentru acia i Hristos, pre oamenii cei sufletesti

numste sare, zicind: Voi sinteti sarea pmintului"/;

f. 116v

deci de s va strica sarea, cu ce s.' va mai s.'ra? ti numste

lumin zicind: Voi sinteti lumina lumii". $i

5 Aa s luminze lumina voastr inaintea oamenilor, ca,

vzind faptele voastre cle bune, s mrease pre p`rintele vostru cel ceresc". (ti numste cetate, zicind: Nu
s poate ascunde cetatea in virful muntelui". Ti numste

fclie aprins zicind: Nimeni nu aprinde %die s o

io pue supt obroc, ci In sfpic, ca s luminze tuturor celor

ce grit in cas").
CI nu s. minie Dumnezeu atita pre omul cel prost
cind face p'cat, cit s minie pre omul cel bisericesc
pre omul cel de cinste. $i pentru acia li s cade O. fie

15 mai cu omenie si nu li s c'dea s. fael 'Amt.

Deci pentru acste patru pricini, ce-am zis, au luat

Dumnezeu firea cea omeneasc, iar nu cea ingereasel.
lar pentru ce au luat Ffiul lui Dumnezeu firea omeneascl,

iar nu alt fat.' a dumnezeirii, adec. Taal, sau Duhul

20 Sfint, nc slut 4 pricini. Una, pentru cci &a' chiam'
Fiiul lui Dumnezeu intelepciune au luat chipu omului
ca s. vindecere nepricperea omului, prin car au cazut
In pAcat.
A dooa, ca cela ce iaste Fiiul lui Dumnezeu, Mr' de ani,

f. 117 25 s se faca / i fiiu omului, supt am.

A treia, precum s-au flcut Fiiul lui Dumnezeu fiiul

omului, s se fac i fiiul omului Fiiul lui Dumnezeu,
dupg cuvintul lui Ioann: Si dde lor putre a fi fii lui
Dumnezeu".

30

A patra, fiind fiiul fata cea de mijloc, s-au acut mijlo-

citoriu de au fcut pace infra Dumnezeu i intre om,

dup cum zice fericitul Pavel: C unul iaste mijlocitoriul lui Dumnezeu i oamenilor, omul Hristos Iisus".
lar pentru nasterea domnului Hristos, ce prIznuiaste

35 astzi luminat sfinta bisrick in ce chip s-au nAscut Fiiul

1 oameni C // 3 de sa va mai strica N / sarea pamintului N I/ 4 margine
lumina B // 6 faptile C, N / pre .0.01 vostru cel din ceriuri C / parintile N II 7
Ord paranteze C / nu poate C. N /10 si o pune supt obroc B // 13 besericesc
B, N /115 omenie] minie N /16 patru]4 C, N / luoat N // 18 luoat N /19 adica
C// 20 chiianal B //21 luoat N / chipul BI/ 22 care B// 25 sa s faci C// 27 sa, si. faca
B /28 loan C / dete C // 30 mijlocitor C // 32 mijlocitoriu B // 33 si] si a
B/
C // 34 praznueste C // 35 ,sters astdzi C / besrica B, N //

125

www.dacoromanica.ro

lui Dumnezeu din tatg ar'de mumg 0 cum s-au intrupat

din mumg flede WA, nu trebuiWe iscoadg, de vrme

ce iaste taina foarte mare, adinc5. 0 peste fire, ci numai cu

credint i cu mgriri de cuvintgri sg ne inchingm lui,
5 ca unui soare al drepttii ce au rgsgrit din pintecele Fecioa-

rei, noao cebra ce gdeam intru intunrecul 0 umbra

mortii; 0 din cIlduroasa inimg
multemim pentru

multa 0 nemgsurata mill ce au fcut Cu noi, de-am inoit

firea noastr cea c5.zut, cu naterea sa, cruia i eu mg
lo rog, nevrdnicul, ca unuia ce iaste unul ngscut Fiiu al
lui Dumnezeu i Dumnezeu adevgrat, s daruiascg prealuminatului / sgngtate, viat5. norocitg 0 bung intemeiare,
f. 117v
intni cinstit i luminat scaunul mgriei-sale, impreung

cu toatg luminata casa m'riei-sale i impreung cu dumnea15 voastrg cu tot i cu tot norodul cretinesc ca de pururea

s prdznuit in multi ani, luminat, cu toate ale bune

de folos.

CUV1NT DE INVATATURA. LA OBREZANIIA LUI HRISTOS

f. 118

$i cind s-au umplut 8 zile ca sg tae pruncul imprejur,

20 chemat-au numele lui Iisus, carele au fost zis de inger
mai inainte, ping a nu sg zemisli el in pintece".
Zice la cartea Facerii, in 17 capete, cum cg' au tocmit
Dumnezeu cu Avraam impgcare i spre semn de adeverintg i-au poruncit Dumnezeu, zicindu-i: Aceasta iaste
25 fgggduinta carea vei pzi intre mijlocul mieu i intre voi
intre mijlocul sementiei tale, dup tine intre neamurile
lor, sg se tae voao imprejur toatg partea bgrbgteascg
0 va fi aggduinta mea peste trupul vostni, intru fgggduintg / vcinic5.. i copilul carele nu s va tgia imprejur
30 a opta zi s va piiarde, sufletul acela din rudeniia lui,

2 trebueste C / iscoadA, ad. 0 sA ispitim mai mult B // 5 pIntecile B, C,

pinticile N / fecioarii B, fecioarei N // 6 sAclem N / intunerecu C // 7 alduroaal

N / multumim C, multAmim N // 8 de au inoit C, N // 9 Cu nasterea sa firea

noastrA cea cAzutA C /12 dupd prealuminatului ad. nostru domn B, C / viiatA B,
C //13 scaunu C, ad. marginal 1ntru cinstit i luminat scaunul mArii-sale B /
sale N // 14 mArii N, B, C / lipsege luminata B // 15 toti B, C / de-a pururea C //
16 prAznuiti C //17 dupd folos ad. Amin B /118 Cuvint la cea dup5. trup tlerea
Imprejur a domnului nostru Iisus Hristos, la ghenarie 1 dni C // 20 chiemat-au N /
carile N / ingeri C// 21 nainte B, C / zAmisli B, N, C// 25 care C// 26 semintiiiB,
semintii C // 27 sb. s5. tae C / 1mprejur voao C, N // 28 preste C, N /29 copilu C/
care N, C // 30 B / pierde C //

126

www.dacoromanica.ro

c5.ci au stricat flgaduinta mea", artind cu aceast tiare Imprejur 4 lucruri: una pentru ca s se cunoasc cei

crezut intru Dumnezeu; a dooa, pentru ca s rmiie

sementie lui Avraam sloboc1 de pcatul nscutului celui

5 dined; a treia, pentra ca s fac pre Avraam printe a

multe neamuri credincioase, pentru adevrata credint
ce au artat si el cItr Dumnezeu; a patra, pentru caci
din neamul lui Avraam au wilt s. se 'lased' Hristos.
Deci, pentru semnul impcrii aceiia care s-au tocmit

10 Cu noi au priimit Hristos tdiarea imprejur, dup cum

zice Luca evanghelistul:
dud s-au umplut 8 zfle ca s

tae pruncul 1mprejur, chiemat-au numele lui Iisus", care

nume iaste cu adevrat mai presus dedt tot numele, dup
cum zice fericitul Pavel, ea' s ntelge mintuitor". 8i. s.

15 poate adeveri si de pe alte multe nurniri cum c s. chiam.

Iisus mintuitoriu neamului omenesc, iarg mai virtos de

p acste opt nume ce voiu s zic.
intii s chiam viat de vci, dup cum zice Ioann la

f. 118g

17 cap: Iar aceasta iaste / viata de vci, ca s. te cunoasc

20 pe tine unul Dumneze.0 si pre Iisus Hristos, pre carele

ai trimis".
A dooa s chiarn mrire, c asa zice David: Sturama-voin chid mi s va arIta mrirea ta".
A treia s chiam odihn, c asa zice Hristos: Luat
25 jugul mieu spre voi i v. Invtat de la mine a stilt blind
smerit cu mima i vet afla odihn sufletelor voastre".
A patra s chiam veselie, c asa zice Ioann la Apocalipsis, in 19 capete: SA' ne bucurAm i s ne veselim
s5. dam mrire lui, c au venit nunta mielului (adecl a
30 lui Hristos) i muiarea lui s-au g'tit spre sine" (adeca
besrica).

A cincea s chiam imprtie, c aa va s zica Hristos

la judecata cea nfricoat, car oamenii cei drepti:

1 lipse,ste mea B / tAere C 112 patru N, C / dupd cunoasc5. ad. marginal jidovii
dintr-alte neamuri cum c slut oamenii B // 3 crezuti B, C // 4 semintiia B, C // 5
dintiiu B, C / pArinte] tat5. C // 9 Implarii] mpr C / Imp5x5.tiei N /10 taerea
c5. N, C / mintuitoriu B, C, N // 15 de pe]
C // 13 iaste adevirat C, N // 14 c5.
dup5. C / chiiam5. B, N /16 mintuitoriul C, N / iar C //17 de p5.] dup5. C / 8 C, N //

18 Inttiu N. B / chiiam5. B / viiat B, C. viiata N / loan C II 19 capete N / lar

C / viiata B, N, Cll 20 pre B, C / carile N// 22 chiiam5, B, N// 23 repaid cind A// 24
chiiarra N, B / Luati B, C, luoati N // 25 Invitati B, C // 26 yeti afla B, C/sufletilor N//27 chiiam5. B, N// 28 cap C// 29 adic5. C// 30 rnuiarea ad. fi mireasa B/ muerea
C / adia. C /31 bisrica C //32 chiiaml B, N / lipse,ste Hristos B //

127

www.dacoromanica.ro

Veniti, blagoslovitii pgrintelui mieu si mostenit. impgrgtiia, carea iaste gltitg voao mai nainte de inceputul

lumii.

A sasea s chiam coroan., c asa zice Ioann la Apocas lipsis: Tine ce ai dobindit, ca sg nu ja nimeni coroana ta".

A saptea sg chiamg ban cl asa zice la Mathei, in 20

de capete: i deaca veni seara, tuturor le dcle plata

tot, intocma, cite un ban"./

f .119

A opta sg chiamg cing, cg asa zice la Luca in 14 capete:

io Un om oarecarele acu cilia si chiemg pre multi si ei nu vrea

s meargg, puind fiestecarele, la mijloc pricini: unul cg

au cumpgrat holca si merge sg o vazg' ; altul cg au cumpgrat pgrechi de boj si merge sg-i ispiteascg; altul cg au
luat muiare si pentru acia nu pot s meargg", carii sg

13 inteleg a fi oamenii cei pgcgtoti si iubitori de cele lumesti,

carii nu s.' vor invrednici sg mnince din cina acia,

adecg nu vor vedea fata lui Dumnezeu.
Deci, de pe acste nume ce am zis, cl intelget Iisus
mintuitoriu. Cg au mintuit neamul omenesc din tirgniia
20 diavolului si le-au argtat calea vietii de vci.

au priimit de s-au tgiat inprejur pentru doao lucruri:

una, pentru ca s.' implineascg lgia, ca un acgtor de lge

si sg ne dea si noao pilca sg ne suppunem legii; alta si

pentru ca sg se astupe toat gura hulitoare si devetnicg
25 a eriticilor, carii zicea c n-au luat trup, ci s-au ngscut
dupg nlucire. lar pentru ce s-au tgiat imprejur a opta
zi A. intelge cg" la al optulea veac va sg tae Hristos imf. 119

prejur, cu judecata cea infricosat, ca / cu o sabie cu doao

rosturi toate rguatile si tot fliul de nedrepati din lume;

30 0 pre cei pIcgtosi ii va arunca in matca focului celui
nestins, iar pre cei drepti ii va aduna la impgatiia sa
cea vecinicg, care si noi, cu totii sg o dobindim.

1 mosteniti B // 2 care C // 4 sase C / chiiam5. N, B / coroni C // 5 corona C I I 6

chiiam5. N, B / Mafthei B, C II 7 20 cap C / dete C // 8 ban, ad. Fi dinar B 119

chhanal N] chiia B Pa] s'i B / cap. C 11 10 oarecare C, oarecarile N / cheml C //
11 fiestecarile N 1113 ispiteascl] cerce C // 14 luoat N / muere C / sl mearg5.] merge
C /1 15 p1c5.tosi C //16 cina] masa C, N //17 adia. C II 18 de pe] dupg B. C / aceste
C / inteldgeti B, Intelege C 11 18-19 ad. marginal c5. lisus A zice mintuitoriu

B /19 mlntuitor C 1/ 20 diiavolului B, N / le-au arAtat N // 21 doao] 2 C, N //

22 lgea C / fgatoriu B, N// 23 supunem C, N// 25 luoat N// 26 al 8-lea B// 28 doao]

2 N, C //29 rosturi ad. marginal i ascutituri B] ascutituri C / feliu B, C //30 ad.

marginal celui B // 31 lipsqte sa N // 32 care C //
128

www.dacoromanica.ro

CUVINT DE INVA:TATURA LA ADORMIREA PREASFINTEI

STX.PINEI NOASTRE NASCATOAREI DE DUMNEZEU
PURUREA FECIOAREI MARIA

f. 120

C diva spre smereniia slujnicii sale cg, iat, de acum+

5 m vor ferici toate neamurile".
Pomenirea dreptilor Cu laude, zicea preainteleptuil
Solomon, 0 blagosloveniia Domnului pre capetele lor".
Drept acia tot sfintii, frg de nici un prepus grit drept
inaintea lui Dumnezeu i stilt blagoslovit. lar mai dreapt.
10 0 mai blagoslovit in ceriu 0 pre pmint nu iaste alta.
decit Fecioara Maria, pentru cci s-au invrednicit de au
n5.scut, ca o sfint ce iaste decit / toti sfintii, pre sfintut
adevratul drept, pre blagoslovitul Iisus, a cruia.
preasfinta Adormire prznuia$e luminat astzi dint&
is besricg.
Si mcar c eu nu sint vrdnic a zice nimica Intru cinstea.

0 lauda ei, pentru intunecarea ce are mintea mea, de

multimea pcatelor, iar nc, dup.' putint vom zice

clea ce ne va lumina prin rugaciunile ei, lumina cea ade20 v'rat, Hristos. Ce v pohtesc s ascultat cu dragoste.

C cgut spre smereniia" i proci.

FLA' de nici un prepus s cunoWe cu socoteal
dreapt cum c5. Dumnezeu iaste preaputrnic, pentru

c5.'ci are putria intocma cu vointa i poate s51 fael cite

25 va vrea, dupl cum zice prorocul David: Toate cite au
vrut au fcut Domnul. Drept acia, de ar fi vrut ar fi
putut i nefcindu-se om, Cu alt mijloc s mintuiascg
pre om din miinile diavolului, iar n-au vrut. Si de vet

intreba pentru ce, pentru cci au vrut s.' arate la aceastg

buntatea, Intelepciu30 taing a intruprii 4 alsuri
nea, putria i dreptatea.
Si intli au artat buntatea pentru aci nu s-au indemnat

s mintuiascl pre om din niscai buntti ale lui, fiind

1 Cuvtut al 2 la Adormirea preasfintii C // 2 st.l.pinii N / Nbatoarii B it 3 fecioarii B, C / Mariei C, N // 4 aut6.] au autat C // 5 repetd m B // 7 capetele)
catele B, capetile C // 8 toti N, C / flede N, C f drepti B, N, C // 9 blagosloviti B,
C // 11 Mariia B, N, C //13-14 gers ,si ad. domnul Dumnezeu i mintuitorul
nostru Iisus Hristos ai criia adormire luminat o prAznueste C // 14 sfinta noasta
biseria C //16 cinstia B // 18 lar C/1 19 cele C // 20 Ci C / ascultati B, C // 21
C5. au autat spre smereniia slujnicii sale C // 22 flecle C // 24 putere C, N / poat&
N // 26 domnul au flcut B // 28 diiavolului B, N / iar5. N / yeti 1ntreba B, C // 30
ale sale firesti B / dupd firesti ad. fapte bune, adic C / bunitatia N // 31 puterea
C, N / dreptatia N // 32 Intliu N // 33 bun5.t54 B //

129

www.dacoromanica.ro

1. 120

rob pacatului, dupg cum / zice fericitul Pavel: Nici

dintr-altceva, far' numai dintru a sa singurg bungtate;

ca precum s-au indemnat din ceput, dintru a sa bungtate,

de au zidit pre om, aa 0 acum s-au indemnat sa-1 mintu5 iasc5.".

A dooa, au aratat intelepciunea, pentru cad ca unul

numai singur ce iaste intelept au aflat mijlocire ca acia

ca s mintuiasca pre om. In ce chip? S5, impreune dumnezeirea 0 sa' se faca el insu Dumnezeu 0 om? ca un om
io sl se lupte pentru om cu vicleanul diavolul 0 ca un Dumnezeu sg biruiasca 0 s A." mintuiasca pre om, precum vom

zice 0 mai jos.

A treia, au aratat putria, pentru caci ca un Dumnezeu
putrnic au putut de au fgcut un lucru mare 0 infricoat,

15 ca acesta. C5. zice Ioann Damaschin: Ce iaste mai mare

decit a sa face Dumnezeu om, ziditoriul s se fac zidire,

facatoriul facere. Dumnezeul cel far' de materie s se

facg om cu materie, cel nevazut sl se fac vazut, stapinul

s se facg rob 0 Dumnezeu cel inalt sa se Lea om smerit.
finpreunind acste doao improtiviri de margine, sg
20
pazeascg' a fietecariia firea neschimbatk sg ramie cel
nezidit, nezidit 0 cel zidit, zidit 0 cel neva.zut, nevazut.
Si in scurte cuvinte sa ramile dumnezeirea, dumnezeire /
i omenirea, omenire 0 nici firea dumnezeirii sa se pre.1,

f. 121

25 fac in firea omenirii, nici omenirea sa se prefaca in

firea dumnezeirii, care lucru iaste mai putrnic 0 mai
minunat, s.' poatg pazi fietecare fire alsaurile ei cle
fireti 0 dupa impreunare"
A patra, au argtat dreptatea. In ce chip? Pentru ca
30 n-au vrut sg se lupte cu vicleanul diavol cu dumnezeirea

descoperitk ci s-au imbracat cu trup, pentru caci c ar

fi putut zice diavolul catra Dumnezeu, indreptindu-se:

eu cu om mg lupt, iar nu cu Dumnezeu 0 nu iaste cu drepl

tate tu, Dumnezeu fiind, sa te lupti cu mine, tu ziditoriu2 WA numai C // 6 unul ce B // 8-11 ad. marginal In ce chip? S. fm-

preune dumnezeirea si omenirea si sl se fac5. el insus Dumnezeu s'i om; ca un

om sl se lupte pentru om cu vicleanul diiavolul s'i ca un Dumnezeu sA biruiascA
s'i sA mintuiasa pre om B // 9 sl s5. facl C // 10 s sl lupte N, C / diiavolul
N // 13 a trea N / puterea C, N // 15 loan C // 16 ziditoru C //17 fAcAtorul C/
facere ad. 0 flptura B / fArA materie C / sl sl facA C // 18 sA sA facA C //19 sA
sA facA 1-2 C ii 20 aceste impotriviri C, N // 24 prifac5. B // 25 prifacl B /29
dreptatia N // 30 sA sl lupte C, N / diiavol N // 32 diiavolul N // 33 dupd om
ad. p ociu O. C / nua] nici C II
1 SO

www.dacoromanica.ro

fctoriul s te lupti cu mine, zidirea i fptura cl

m las pre mine, ca pre o zidire, s m lupt cu alt zidire,.

carde iaste omul.

Drept acia, Dumnezeu, carele purtarea s indrepteaz&
5 c5.tr tot si biruiaste la judecata lui, dup cum zice David,.

fo
f. 121

ce face? Pentru ca s nu mai aib diavolul cuvint a s

tndrepta i sa zic cum c5.-i face Dumnezeu strimbatate
pentru aceasta s-au ImbrIcat acestas Dumnezeu cu trup
s5. face om adevrat, pentru ca s se lupte ca un om.
i s biruiasc ca un Dumnezeu pre vrjmasul firii ornenesti, pre care fire o au fost biruit / diavolul, ca iarsi,
acia s biruiasc pre diavolul: biruitul s se fac biruitoriu i biruitoriul s se fad'. biruit ; cu mijlocirea ce au.

biruit s se biruiasd ; au ins51at pre om, fglduindu-i.

15 sa se fad. Dumnezeu, s insal si el, pentru cAci vedea
om si au czut n mnile dumnezeirii, ce era ascuns
omenire.

Drept acia, pentru ca s pzeasel Dumnezeu dreptatea, s face om, luind trup din preacuratele singiuri

20 ale preasfintei Fecioarei. $i socotind adincimea minunei,

rmliu fr'de graiu i m minunez, cci cl nu aflu cuvinte
intocma la cinste, ca lucrul, pentru ca s laud minunatut

acesta dar. Cum s mresc izvorul iubirii de oameni?

Cum voiu s propoveduesc multimea indurrilor? CUM

25 voiu s indrznesc la noianul Fecioarii i s ispitesc actin-

cimea tainii cei peste fire? Si cum voiu s povestesc

pentru tine, Fecioar5., nu aci ai nscut din tine cu trup
pre Fiiul i cuvintul lui Dumnezeu, care nastere iaste
mai presus de fire, ci pentru cci te-al fIcut maid. i ai

30 rmas fecioar5.. C5. din fire iaste unii mueri fecioar s fie
fecioar numai mn cit vrme va p5zi fecioriia i mum /
f. 122

nu poate s fie deaca iaste fecioar5. si o muiare car au

n5.scut prunc nu poate s mai fie fecioarl. lar la tine,
vrind cel ce s-au nscut din tine, au schimbat rinduiala
35 fini, ca un fcltoriu al firii i ai r5.mas i dup nastere
iar5.'4 fecioar.

3 carile N // 4 carile N // 5 to

B, C/ biruWe C // 6 diiavolul B, N // 8

cu] in C // 9 al
lupte C, N / cu un om N // 11 diiavolul N / iarla B, C, N / 12
acia fire N / diiavolul N / s al fee& C/ biruitor C// 13 O. s feel C11 14 sa sa
biruiasca. C /116 mlinile B, C, N /18 Dumnezeu ea sa. pazeasca C (19 prea.curatile N, C //20 fecioarii N, B /
Ins& eu C / minunii N // 23 izvoriul B // 25 noianul B // 26 tainei B // 27-28 dupd fiiul ad. i; Fters din tine B // 32 muere

C care C, repetd B // 35 facitor C / dupe C // 36 iara0 C //

131

www.dacoromanica.ro

O, lucru preaslvit i taiare de fire ! 0, ptntece stint

0 vas dumnezeesc 1 Intru tine, cu adevrat, s-au spart

zapisul pcatului. In tine s-au acut Dumnezeu om,

ar de al schimba dumnezeirea.

Drept acia, cu ce limb voiu putea s mresc fecio-

riia ta i naterea ta cea preste fire? C prin mijlocul

au ne-am invrednicit s c4tigm ',Jura-a:tile cle mari.
Cu ce flori de laud51 voiu putea mpleti cununa fecioriei
tale, ca uniia ce Wi incununaa cu toate florile bun-

10 atilor, de taal cel ceresc? Pentru csci ai incununat

neamul nostru cu slav cu cinste, ce fel de dariu vrdnice aducem? C toate cite-s ale lumii, nu sint vrdnice
inaintea ta. CI de te voiu numi cer, eti .mai nalt, c ai
nscut pre ac5.toriul ceriului. De te voiu numi Inchipuf. 122v15 irea / lui Dumnezeu, destoinic51 eti. De te voii numi
doamn ingerilor, intru toate a fi te adevereael 0 ver ce
alt a putea zice i a putea s te numesc, nu iaste destul,
ctr lauda mririlor tale.

Bucua-te, drept acia, c tu singua ai prorocit,

20 te vor ferici toate neamurile i adevrat el te fericesc,

pentru aid cu smereniia ta cea de margine ne-ai aatat

atel ziditoriul tu,. te-al acut pricin de s-au smerit

cel ce iaste din fire nesmerit 0 au priimit de au lsat
sinul Taalui 0 au venit de au s5.154luit in preacuratul
25 0 sfintul pintecile au.
0, fericia i sfina smereniia a fecioarii, eta putre
ai ! C au fcut de s-au smerit Oda: la moarte cela de carele
fuge ceriul de groaza lui i i s smeresc toate i ai inltat

pre omul cel din fire smerit i l-ai acut de au c4tigat

30 15.capri1e i fericile cle cereti. Fericit iaste, cu adevrat

preafericit cine au putut c4tiga pre aceast blagoslo-

via smerenie, c5. s-au cinstit 0 de oameni 0 de Dumnezeu.

$i de vrme ce tu, fericia Fecioark dup cum ai zis

ea' au cutat domnul pre smereniia ta 0 te-au h.-al-tat de

35 pre pmint la ceriu, pentru ca s imprtWi impreun

3 tu] Intru B // 4 f5.ede C // 8 fecioarei B, feciorii C // 9 sters ca uniia fi ad. ceia

C / unja N // 11 feliu N / daruri B, C, dar N /13 ceriu B, N, C / nalt A 1114

dupa ceriului ad. marginal De te voi numi muma neamurilor B // 15 destoinic
A 1116 doamn6.] domn C / veri ce B, C /17 numesc] mIresc Nf clAstul C // 21 sters
cea de margine C / ne-ai] c ai B, N, care ai C // 23 nesmerit] smerit B // 26 sfinta
B // 27 carde N // 28 si sg. smeresc C // 29 lipseste cal C, N / 1-au fAcut B // 30 feri cirile N // 32 s-au cinstit de oameni B // 33 au zis B // 34 pre] spre N / ti-au N //

132

www.dacoromanica.ro

cu el, caua spre noi, ticloii, robii ti, cu umi1in 04,

minge pre judectoriul cel infricoat, pre fiiul au, cu,

f. 123

rugciunile tale cle clduroase, s ne mintuiascl de scirbele 0 de nevoile ce ne-au Impresurat. i precum cu durri5 nezeiasca putre intr-o micg de ceas au adunat din toat
lumea pre apostoli ca s petreac preacinstit i sfint trupull

tn spre Imgropare, cu laude 0 cu cintri, aa s adune

mintea noastr cea inpr4tiiat5., intru drtciunilecle lumeti i s o luminze ca de pururea pre dinsub
io s--1 mrim i s51-1 ludm. Iar tie, ca unii adevrate-

Nsc5toare de Dumnezeu, s-t cinam cu cucerie cintarea

cea ingereasc5.: Bucur5.-te cia ce Wi cu bun dar (IA.-

ruia, Domnul cu tine". /

INVATATURA. LA SFINTUL PARINTELE NOSTRU NICOLAE:

f. 123

Eu sint pstoriul cel bun; pistoriul cel bun sufletul4

lui pune pentru oi".
Aducindu-mi aminte de rivna cea mare 0 de dragostea
cea mult ce are pstoriul cel bun c5.tr oile sale, foarte
m minunez 0 laud credinta i dragostea inim sale ce20 are spre paza lor, precum vedem c era fericitul acela
15

credinciosul rob al lui Dumnezeu, Moisi, carele au fost

pstoriu norodului israiltenesc. C vzind urgiia lui Dum--

nezeu c era foarte mare 0 groaznic asupra jidovilor,.

atita cit li s cuveniia i pierzare, iar n-au vrut pentrtu
25 dragostea oilor s fug s se mintuia.sc el singur,
mai virtos, dup cum zice la 22 de capete la Eire, aui
satut Impotriva lui Dumnezeu i cu minie au inceput
a-i zice: Rogu-m, Doamne, gre0t-au norodul acesta
grep15.' mare 0 -au acut lor dumnezei de aur; i acum,
f. 124 30 de vrei s lai / pcatul lor, las5.-1, iar de nu, stinge-m5.
0 pre mine din cartea < In> car m-ai scris".
1 lipseste tic1oi1 B // 3 aldoroase B // 6 precinstit B // 7 sters s5. aduneC // 8 lipse,ste noastr5. B / desArt5.ciuni1e B, C // 9 dupd lumesti ad. sA, o adune C

de-a pururea C 11 10 lar C //13 Domnul e cu tine C // 14 Al doilea. cuvInt,

la zioa sfintului ierarh Nicolae. Dechemvrie 6 dni C //15 p5storul 1-2 C 17-20.
,sters Aduclndu-mi aminte precum vedem cA. era C // 20 ,sters acela C // 21 careC, carile N // 22 pAstor C / C5. vazind] Cu toate c5. au v5.zut C // 23 ters foarte
C // 24 sters atita C / iar] dar C // 26 dupd virtos deschide parantezd C cap. C 11
dupd Eire fnchide parantezd C // 30 vrei] vei C / las B 11 31 care C lb

133'

www.dacoromanica.ro

Auzit-at rivna i dragostea cea mare a acelui pstor?

Cu adevlrat, iubitii miei asculttori, stau de m mir

de acle cuvinte mari i grle ce au grIit Moisi cu atita

minie. lar mai mult m minunez de indelunga rIbdare
'5 i de multa iubire de oameni a lui Dumnezeu, cum nu
1-au dat pierz5.rii, impreun cu jidovii cei fr' de lge;
c5. lui Dumnezeu, nu numai Moisi, ce 0 toatl lumea nu-i
iaste nici de o trebuint.I, dup cum zice David la psalm 16:

Bun1t5.tile mle nu-t trebuesc".

lar pentru ca sl nu ml dep1rtez cu vorba zic cum el
Dumnezeu nu s-au uitat la acle cuvinte ale lui Moisi,
ce-1 indemna spre
ci mai virtos s-au uitat la dragostea lui cea mare ce avea atel oile sale, ca s1 nu patl
r1u 0 cum c mai bine au priimit s moarl impreun.
15 Cu oile lui i pentru acia n-au vrut Dumnezeu s facI
acea strielciune mare ca s5.-i piarz5..
Mare era, cu adevrat, dragostea lui Moisi spre jidovi,
iar mai mare au fost dragostea lui Hristos spre tot neamul
io

omenesc. Csci Moisi numai / pentru un norod pohtiia

20 moar5-, lar Hristos pentru toafl lumea. i Moisi nu zice:
piiarde-m5. numai pre mine 0 lasI pre jidovi, iar Hristos

1. 124T

aceast poft.' avea, nefiind vinovat sl moara i toat1

lumea s trEasc5., precum zice i la sfinta Evanghelie de
astlzi: Sufletul mieu puiu pentru oi". i intr-alt loc
25 iarI zice c5.: SI cade O. se inalte fiiul omenesc, ca tot
cela ce va crde intr-insul sa nu piar, ci s aib viatI
vecinic5.". Deci de pe aceste vorbe ce-am zis vom putea
cunoate dragostea cea adeVrat5. i credinta pIstoriului
celui bun; ci m1 rog s ascultati.
Sint multi in lume de s numesc ca. slut p5stori i zic
So
cum c1 poart grij de oi; ci o zic, ticlo, numai cu cuvintul, iar cu fapta sint departe, citu e ceriul de p/mint,
pentru aci nu poart. grij pentru folosul oilor lor, ci

nevoesc numai pentru folosul lor, clrora nu s5. cuvine

1-2 OOP'S Auzita-ti rivna i dragostea cea mare a acelui pistor? Cu adev5zat, iubitii miei ascultItori, stau de m5. mir, Fi ad. 55. O. mire cineva C II 3 acelea C II 7 ci i B, C // 8 lipsefte David B // 9 CI bunlatile C / nu-ti C // 10
ter s lar pentru ca s nu ml depirtez cu vorba zic cum a. C // 11 acelea C // 13
dragostea cea mare C, N /114 ter s 0 cum c mai bine au priimit fi ad.
vedea
r..5. e bucuros C // 15 si] ci C // 15-16 ,sters sA fac5. acea striciciune mare C// 16
sA-1 piiarz5. C, N //18 iar5. N // 21 pierde-ml C // 24-29 pters i 1ntr-alt loe.
cA ascultati C // 26 1ntru dinsul N / s5. nu piiar5. B, N / viiat5. N // 27 de pe]
dupe N // 28 pAstorului N // 30 mult C // 31 grija C // 32 ctt C // 33 fters pentru
.cici C / /ipse,ste lor B, C // 34 folosul] venitul C / cuvine] cade C I/

134

www.dacoromanica.ro

s. le zic5. ne5tine pstori, ci nemit, sau, mai virtos s zic,

i Mari; c las oile lor de le mninc lupii i ei sar

pe aiurea, In turmele cle streine s fure i s junghe
s piarz. Pentru carii zice domnul Hristos, la Mathei,
5 in 7 capete: Luati-v aminte de proroci mincino5,/carii
vin atr: voi, in ve5mintele oilor imbrIcat iar pe din
15.untru sint lupi rpitori, pre carii din rodul lor (zice)
Ii yeti cunoa5te pre ei", adecl de pe faptele lor cle nefun

f. 125

cuvioase.

i iarA5i la 23 de capete, pe unii ca ace5tea ii num5te

ftarnici, orbi, nebuni 5'1 morminte spoite pe din nafarl.
Fatarnici ii num5te pentru c5.ci s arat cu in55.1dciuni
inaintea oamenilor i s: fac pre sine cum a sint sfinti
drepti. Orbi Ii num5te pentru cici nu vor s5. invte
15 pre oameni cle ce s cuvin i sint drpte i adev'rate,
ce-i invat
indeamn pururea la lucrurile cle vtmtoare de suflet. Nebuni ii num5te, pentru cki calel
poruncile cle mai mari ale lui Dumnezeu i cearc lucruri de5arte 5i de nimica. Morminte spoite pe dinnafar
20 ii num5te, pentru cci s fac ei mai invtati, mai drepti,
mai buni i mai vrdnici decit sfintii printi i decit apostolii 5i nu tin in seam intr-o nimica cat ce au zis ei
le-au a5zat, spre cinstea besricii, spre intemeiarea cre10

dintii 5i a cre5tin5.ttii i spre folosul cel <de> ob5te, ca ni5te

25 cllatori de lge ce sint. Opresc 5i pe altii, cu o mie de mijf. 125 loace, s5. nu le / tie, pentru ca
osindeasc impreuna

30

cu dnii, pentru binele cel mare ce le fac i mila ce le

dau, pentru care lucru vor s ia, ticlo5ii, mai mult.
osind de la Dumnezeu.
Pstoriul cel bun sufletul lui pune pentru oi".

niemiti B, n.imif i C / ters s. zic C // 2 lipsefte lor N // 3 strilne B // 4.

piara B, N / care C // 5 cap B, C / intre paranteze la Matthei, in 7 cap. C / Luativg, ad. i

B / mincinosi C // 6 vesmintele ad. i pei B /Fters vesmintele:
oilor fi ad. piei de oi p din afar& C / imbrAcati B, C / pe] pi C // 8 pre ei din.

rodul lor, zice, Ii yeti cunoaste C / din rodul lor Ii yeti cunoaste pre ei, ziceN / yeti B I de pe] dupe B, C / faptile N / necuvioas5. B // 10 iarAs C / la 23cap C / p C / acstia B, acestiia C // 11 pre denafarl N / denn C // 12 Fters Ii numeste C // 14 Fters ti numeste C // 15 Fters s cuvin i C / si cle ce stilt B // 16.
lucruri C / Fters cle C /117 Fters Il numeste C //18 fters mai C //19 p5. C / pre
denafar5. N // 20 fters Ii numeste C / invAtat B // 22 p intru nimic nu fin in seaml
C // 23 li-au as5.zat B / cinstia B / bisricii C / intemeiaria B, intemeerea C II 24-

ad. margina/ p a crestinlatii B, lipse,ste C / de C / ca] ci ca C // 25 FIers ceslut C / pre altii B, C / ad. marginal cu mii de mijlociri B // 26 Fters pentru C /

C // 27-29 fters pentru binele ... la Dumnezeu C // 30 lui] L c //

135

www.dacoromanica.ro

La cartea cea dintii cgtr. Timothei, la al 3 cap, zice

fericitul Pavel cum cg. episcopul trebuie sg fie fgr'de
prihang, intreg la minte, cu bung rinduialg, iubitoriu
de streini, invlgtoriu bun, nesfadnic, blind, neinvrgjbitoriu, neiubitoriu de argint, casei sale bine indreptgtoriu, cl de nu va
indrepta casa sa, cum va purta
grifl de besrica lui Dumnezeu?

Drept acia nu eu, ci socoteala cea dreapt gig cum c

pgstoriului celui bun i s, cuvine s aibg trei lucruri:
10 una, credint curatg, a dooa, intelepciune intreagg. 0 a
treia, s aibg toiag in ming. Cu credinta cea curat s
caute i sg pohteasca pururea binele i folosul oilor lui,
nu numai celor sgngtoase i zdravene, ce 0 celor bolnave

struncinate. Cu intelepciunea sa pgstoreasc pre oa15 meni, dind invltturg fiWecgsuia dup virsta i rinduiala lui, cg precum sint boale de multe fliuri I 0 nu
s, pot vindeca tot ca un feliu de doftorii, aa nici eu cu
un feliu de invtgtur nu s pot odihni, nici sg pot indrepta toate firile omenWi, ci unii cu un fliu, altii cu

d. 126

20 alt fl; c alt invlgturg trebui bgrbatului 0 alta muerii ;

altg indreptare trebue bgtrinului 0 alta tingrului; alt

povgtuire trebue bogatului i alta sgracului; altg mingiiare trebue celui vsel 0 alta celui trist; alt vindecare
trebue celui sgngtos 0 alta celui bolnav; alt infruntare
25 trebue stgpinului 0 alta slugii; altg indemnare trebue
-celui indrgzneti 0 alta celui fricos ; altg imbunare trebue
celui blind 0 alta celui minios; altg, vorb.' trebue celui
invgtat 0 alta celui neinvgtat.
in scurte cuvinte, pre fiWecarele, dupg, virsta sa
:30 dupg rinduiala sa, precum am 0 mai zis, trebuia sa-1

odihneascg cu invIttura, cu toiahul ce tine in ming

adeca stgpinirea i cu darul Duhului Sfint sg pedepseascg

1.126T

atita pre oi cit pre lupii cei de gind 0 pre hiargle cle
sglbatece ce vin asupra olor. Pentru cci / adevgrat c'l

1 flare paranteze La cartea cea dintli C / dintliu B 112 dupd Pavel ad. zice
orInduiall C / iubitor C // 4 striini B, N / Inv545.tor C / nelnvajbitor
// 5 neiubitor C casii C, N / 1ndrepator C // 7 biserica C // 8 seers Drept
aceia ;i ad. Deci C / sters afl i ad. o c15. C // 9 p5storul C / cel bun C I/ 10 fters
una Si ad. intii C 11 a trea N /13 ci i B, C // 17 fel C, N / doftorie N // 18 fel
B, N // 19 fel B, C, N // 20 feliu C, N / ,sters c C // 23 mInglere C // 26 IndrIznet
0C It 28 margine i alta celui neinvAtat B, N // 29 fiWecarile N // 30 fters precum
am i mai zis C / trebuia B] s cade C // 32 adia. CI) 33 hiiarele B // 34 sAlbatice
C, N / c de ce] cu cit C //
C // 3

4 36

www.dacoromanica.ro

de ce rmin oile <ne> pedepsite, de atita cad in mai multe

nenumrate patemi. A0jderea i lupii, and nu vd

toiag in mina pstoriului, rpesc oile fr de nici o fric.
0 le mninc. Pentru toiagul acesta zice David la Psalm

5 22: Toiagul au i varga ta aceasta m-au

Cu sfintul toiag au mintuit Moisi norodul cel jidovesc

0 pre faraon l-au inecat.

Drept acia pstoriul carele va vrea s pstoreasc pre

lge 0 pre dreptate trebue pururea s tie toiagul in mink
io adecl dojana i infruntarea i dup vremi s pedepseasc
pre oi i s goneasel hiarle, cci acesta iaste sfir0tul
cel bun a pistoriei sale, ca s tie oile i s5.' le pzeasc cu
sntatea cea duhovniceasc, adec cu invttura. Aceast
sntate iaste pururea datoriu pstoriul A, o dea oilor
15 lui; iar de va fi vreuna din oi beteag trebue i f r'de
voia ei s.' o lge i s o pue jos s'-i tae carnea cea putred,

s o lpede
pue azuta doftorie, neuitindu-se
nimic la zvirliturile picioarelor ei cu carele poat.
mijloceasc5. i Vtlmare, au la obraz, au la min, au la

f. 127 20 picior. Si aa, cu aceast / fapt bun 1 cu aceast mijlocire va avea pstoriul cel bun desprteal de nemit,

pentru c'Aci nemitii nu pasc oile pentru ca s le foloseasc',

ci numai pentru plata ce apucA de la jale; i cind vde

pre lup viind de departe adec pre diavolul, ei lasa oile
25 i fug, pentru cci si'nt nlemiti 0 nu poart: grija pentru

oi. Ci s. fereasc5. Dumnezeu i s rnintuiasel toate turmele

de pgstori ca acetea, ca 0 de moartea ciumei.

Pstoriul cel bun sufletul lu pune pentru oi".

and au vrut domnul nostru Hristos s se inalte la

30 ceriu, s-au flgduit ucenicilor lui cl nu-i va rasa sraci,

ci le va trimite alt mingtoriu, pre Duhul Sfint, carele
Ii va invta pre ei toate
va povltui intru tot adev'rul,

1 nepedeppsite B / de] cu C // 2 patimi B, C, N 1/3 al.' de B, C, N // 5 acestea

B, acest C // 6 Fters sfintul C // 8 Drept acia] Deci C / care C, carile N // 9
pre] p5. C // 10 aclic5. C/ dupe N // 11 oi] om C / hiiargle B. N // 12 plstorii sale

C // 13 adia C // 14 dator C f lipsefie p5storiul B, p5storul C /116 ,sters sl o

lge i sl o pue jos C // 18 nimic] nimeni B / isters zvirliturile picioarilor fi ad.
zmicingtura C / care B, C, carile N // 19 Fters s5.-i mijloceasc i v5.t.imare,
au la obraz, au la mina, au /a picior Fi ad. singur5, s se vattme mai r5.11
C // 20 picioare B 1/21 plstorul C despArneatA B / nemiti B, nirnii C // 22
sters pentru c5ci n5Imifii Fi ad. carii C/ fters nu C hsters pentru ca s le foloseascl, ci C// 23 ad. marginal ci numai B / pintru B/ de la] de B / ele C // 24
adicl C / diiavolul N // 25 niemit B, nirniti C // 26 Ci Dumnezeu fereasa C /
sters toate turmele fi ad. pre tat norodu crestinisc C // 27 acestia B / acestea
N /29 Iisus Hristos C // 31 carile N II 32 ad. marginal InvAta C II

137

www.dacoromanica.ro

care MgAduialA, au rmas, necurmat, la toti arhiereii ce

au pastorit, dupg vremi, turmele sale pira in zioa de asfzi

0 va fi Ora va sta lumea ; i acea fbigduia.15. s Intelge

0 la tot norodul cretinesc. C precum zice Sinesie, c5.
5 nu vor lipsi implratului niciodat osta, aa nu vor lipsi
nici p5.storii din besrica lui Hristos pentru ca s ming5:e
pre norodul cel ales al lui Dumnezeu, cu cle bune i de
folos, dintru cari pstori au fost unul i fericitul i minu-

f. 127'

natul Nicolae, episcopul / Mirelor Lichiei, fktoriul de

10 minuni, a caruia prznuim, astzi, cinstita pomenire,
carele s-au artat adevrat urmtoriu dascalului i invttoriului su, lui Hristos ; 0 au inmultit talantul ce i s-au

incredintat, nu indoit ci intreit, c s-au nevoit de au

svir0t trei bunTti mari: una spre cinstea 0 lauda

15 sapinului su Hristos, a dooa spre intemeiarea credintii

cei de o4te a toatei politiei cretinqti 0 a treia spre

folosul turmei sale ce i s-au incredintat.

Deci buntatea ce-au artat spre cinstea 0 lauda stpinului Hristos iaste credinta cea adevrat, dragostea
20 cea curat, rugciunile die neincetate, posturile, vrs5.rile de lacrmi, smereniia de margine, bdeniile, vorbele
cle curate cAtr5. Dumnezeu i ostenlele cle de multe
fliuri, carele acstia toate fiind impreunate la un loe,
arta o dragoste peste msur atr5. Dumnezeu. i pentru
25 acia
iubit i Dumnezeu pe dinsul 0 1-au acut vestit
ludat In toat lumea.
lar buntatea ce-au artat de obOe iaste acia ce-au
fcut Inaintea credinciosului i marelui imprat Constandin i inaintea a tot snorului ce s adunase in Nichea,
30 de-au Infruntat pre inceptoriul de eresuri, pre Arie, /
f. 128

i ca pre un mincinos i hulitoriu Impotriva drepttii

1-au lovit i cu palma preste obraz i i-au pecetluit spurcata

clevetnica lui gur cu amuteala i i-au mrturisit de

1 / carel aceast5. C / ters necurmat fi ad intreag5. C // 3-8 ters i acea

f5gAduia15.... bune *1 de folos C // 5 osta0 B // 8 din care C j care B / p5storiu
N // 9 Fters Nicolae fi ad. Spiridon C / fters Mirelor Lichiei fi ad. Trimithundei C /
Licheiei B/ fAcAtoru C // 10 a aruia cinstita pomenire o pr52nuim astAzi C // 11
carile N / urm5.tor C 1/14 cinstia B //15 doao C / intemeerea C //16 a toatii N /
politii C, N / a trea N // 18 cinstia B, N 1/ 20 posturile gi vArsArile B // 21 de
margine] nemArginit C // 22 lipseFte cle B / ostenelile C, N // 23 carile N/ acestea
C // 27 iar N 1/ 28 Costandin ImpArat C. N 1 Costandin B // 29 soborului N,
C / Nicheia B,C // 30 aresuri A / Ariia C // 31 hulitor C // 32 i cu] cu B / peste

B // 33 mIrtusit B //
138

www.dacoromanica.ro

fat5.-pre Fiiul 0 Cuvintul Tatglui a fi de o fiint5. 0 intocma

cu Tat11 0 cu Duhul Sfint.

lar bungtatea ce-au argtat spre folosul turmei sale 0

in viatg 0 dupg moarte iaste dragostea cea peste m.'surg,

5 invtturile cle cuvioase, milosteniile die indestulate,
tgingduirile cle de multe fliuri, blindtele cgtrg toti,
mintuirile de morti, din inchisori, din mgri 0 alte multe
0 nenumgrate faced de bine, carele nefiind ticgloasa
mea limbg vrdnicg a le povesti, dupg cum sg cade, le
10 las asupra celor mai ale0 0 mai desIvir0t intru tiinta
Invitlturii, ca sl le adeverze ei mai pre larg.

f. 128

Iar eu plecindu-mi capul cu cucerie, ml rog impgratului celui din n5.1time 0 a toate tiitoriului Dumnezeu
ca, cu ruglciunile cle fierbinti ale acestui preacuvios
15 pgstor, sg dgruiasel prealuminatului domnului nostril
viatg pacinicg 0 norocit cu intreagg sAngtate 0 biruintg
asupra vrjma0lor celor vgzuti 0 nevgzut. i / pentru
aceastg putinicg ostenealg 0 cheltuialg trecgtoare ce au
fgcut intru lauda lui Dumnezeu 0 intru cinstea sfintului,
20 de au impodobit aceast'l sfintg cask dupg' viata a multi
ani fericit sg-i facg odihng la impgratiia ceriului 0 s5.-i
dgruiascg bungatile cle vcinice 0 de-a pururea stgtgtoare.
dumneavoastrg, celor ce sinteti de fat 0 celor ce lip-

25 sesc, tuturor, sg vg dea sntate, viatg curat, splsenie

sufleteascg, sporiu 0 ajutor intru toate cle bune 0 de
folos. A0jderea 0 tuturor crWinilor, ca dinpreung sg
mrim 0 sg luddm, pururea numele lui cel stint 0 preadint. Amin. /

f. 129 30 PREDOSLOVIE LA. CUVtNTUL DE INV.A.TkTURA. IN DUMINECA

FLORILOR

0, cit Sint de minunate smnele bucuriei, ce aratg

astzi Ierusalimului, la intrarea domnului Hristos! Ca
pre un biruitoriu it priim5te. Toatg cetatea iase intru
1 tatului B // 4 viiat.6. B, C // 6 blIncltile B, N, bl/ndetile C // 8 carile N /15
plstoriu B // 16 viiat.6. C// 17 nevIzuti B, C // 19 laud& C / cinstia B // 20 viiata
B, C, N // 21 fericiti B, C II 24 stilt A // 25 viiat6. B, C, N // 26 spor C / ajutoriu

B, N // 30-31 Cuvtnt al 3 la Dumineca Florilor C // 30 Duminica B // 32

semnile C / bucurii C // 34 biruitor C //

139

www.dacoromanica.ro

Intinpinarea lui. Norodul i multimea, toat5. rinduiala

i s5.inchin5. cu cucerie i toat6 virsta il cinst5te cu laude.
Unii a5tern hainele lor pre p5mint ca s treac5.* i altil
cu frunzele copacilor Ii 1mpodobesc calea. Altii m@rg
5 Inainte cu stilp5.ri 5.1 altii ti urma cu ramuri. Altii11 sl'O.'vesu

ca pre un fiiu al lui David: Osana, fiiul lui David" 51 altil

11 propoveduesc imparat lui Israil: Blagoslovit uel

vine in numele Domnului, imp5ratul lui Israil".

pentru ca s5. fie bucuriia mai cu mult minunatk,

io pina i pruncii cei far'de faotate, cu ramuri tu udini

cu laudele striga: Osana, celui dintru fraltime"./
f. 129
Dar5.' oare de unde atitea glasuri veselitoare? Pe unde
a-atea msriri? Din ce pricin5; atila bucurie j norod 5it
atila cinste mintuitoriului Hristos? Ne-o spune, fetii miei
15 evanghelistul Ioan la Evanghelia de astazi,
Pentrut
acia 11 5i Intimpin pre el norodul c auzise ca au f5.cut

el acest semn ! Inviiarea cea trupeasa a luiLazar au clat

pricina norodului s5. faa Catea Hristos o prlimint
nuit. ca aceasta, s alrge intru Intimpinarea lui cu

20 pri, s5.-1 mireased cu laude: Osario., fiiul lui David"

cel de tain a ace5tii nvieri 1mi cl mie pricink

s fac ast5.zi, inaintea dragostei voastre, aceast vorb5.,

ins5. voiu s v arat cui s inchipuia5te acest Lazar 5i a,
da' mira are trebuint, pentru ca s5. inviiaze, cela ce zace
25 ca Lazar mort de patru zile in groapg. Ce ascultati Cu
dragoste, de pohtiti s v folositi suflet5te.1
f. 130

CUVINT DE INvATATuRA 5I DE UMILINTA !N DUMINECA

FLORIL011

Nu socotesc s fie nici unul din cei ce 0.0 putinic 5tiinta

30 den sfinta Evanghelie, carele s'A nu poata' intelge f5x multe

tglmcituri, cui s inchipuia5te acest Laz6r, pentru carele

1 Intimpinarea C / lipsefte i C // 3 hainile C // 4 frunzile C, N 114-5 lipsefta
Altii merg Inainte Cu stlIpari B // 6 Osanna C // 7 14nparatu1 C // 7-8 lipsqt&
Blagoslovit cel ce vine In numele Domnului, Imparatul lui Israil C, N // 7 Blagoslo=
vite B // 10 pruncii] prorocii B / rautate B, C, N // 11 laude C, N / ()salina C //
Dar C / lipseste oare C, N / atIta B, C, N // 13 Mita xnariri B, C, N //15 Ioann B

Evangheliia B, C // 16 !l'empina. C //17 Invierea C / Lazar B // 19 Intimpinarek

C // 20 Osana B II 22 dragostii C// 23 Inchipueste C/ Lazar B, C// 24 Invieze C //
Lazas B / Ci ascultat B // 27-28 lipse,ste C // 30 din C / carile N // 31 talmaciri
N / cui] cum C Inchipuete C / Lazar B / peutyy cp.;p C,. pentw carile 1.5

140

www.dacoromanica.ro

pre larg povestste Evanghelia lui Ioann. Ajung s tie

cum ea.' plcatul iaste moartea sufletului, pentru ca
cunoasc indat cum c mort ca acesta carele zace imputit

In groap altul nu iaste fr numai pctosul (carde,

5 mcar c triaste, mcar c vorbste, mcar c s bucur

s rsfat pururea, iar iaste mort, pentru cci sufletu
carele iaste partea cea mai aleas si mai stpinitoare al

sinelui su iaste mort, pentru cci Ii lipsste darul cel

dumnezeesc, carele ii iaste viata cea adevrat).

10

f. 130v

Si dintru acste putine cuvinte pre lesne au inteles

fiestecarele cui inchipuiaste Lazar. Dar nu stiu de va
intelge asa pre lesne i cle pentru ale lui Lazar el, fiind

mijlociri ca aclea, dau / pricin fiestecruia s gindeasc

s se minunze. Pentru cci la acest Lazar mort vedem
15 atita despre partea lui Hristos cit i despre partea norodului, oarecari desprteli, oarecari smne alse, carele la

alti morti ce-au inviiat Hristos nici s vd, nici vreunul

din evanghelisti o povestste.
Noi stim cum c5. Hristos, afar5. din Lazar, au inviiat
20 pe alti 2 morti, precum s vde la Mathei, in 9 capete
si la Luca in 7, adecI pre fata lui lair i pre feciorul vduvei: pre cia la Capernaum si pre cela la Cetatea Nain ;
pre acia de 12 ani si pre acesta tingr de virst ; pre acia
singut nscut si pre acesta singur n5scut ; pre acia
25 in casa tttne-su si pre acesta la usa cettii. Si cu toate
acstea, nici la fata acia, nici la acest fecior n-au fcut
norodul vreo aratare, nici au esit cu stflpAri si cu ramuri
intru intimpinarea lui Hristos, precum au fcut astzi, la
inviiarea lui Lazar. C i cei mid 1 cei mari striga:

f. 131

30 Bine e cuvintat cel ce vine In numele Domnului, Osanna,

celui dintru inltime".
Dar5. (oare pentru ce) aceast desprteal hare cei doi
morti i intre cest de al treilea? / Nu era minuni i acle
doao, precum iaste i aceast de a treia? Nu era acestas
35 Hristos ce au inviiat si pre cei doi morti, precum au inviiat

1 Evangheliia B, C / loan C // 3 cunoascl.] nu nasci B / carile N // 4 fdrd

parantezd C / carile N // 5 trAeste C // 6 lar C, repetd N 1 sufletul B // 7 care C.
carile N / ad. marginal mai B // 9 carile N I viiata B, C. N / Ord parantezd C // 11

fiestecarile N / dupd cui ad. a B / inchipueste C / Laar B, C I Dar C / 12

Laz5s B, C 1113 lipse,ste ca aclea C / acelia B // 16 care C, carile N /19 Lazir

B // 20 doi C, N / Matthei B, C // 21 adicA, C / fecioriul C / vduvii C // 26 acstia
N // 29 1nvierea C / Lazar B // 32 Dar C / _fin% paranteze C // 33 intre acest
N / acelea C// 34 doi] 2G, N / treilia N // 35 pe cei C//
141

www.dacoromanica.ro

pre.acest de al treilea? Dar apoi pentru ce, la Inviiarea

lui Lazar, atita bucurie, atIta cinste, atila marire i la

acei doi morti numai o multemia proasta catea: Dumnezeu

nu mai mult? Pentru ca s pricpem taina acestui cu5 vint s cuvine s socotim pre aceti morti, nu dupa slova
evanghelicqtii istoricii, ci dupa duh i dupa taina gindului
evanghelicesc.

Dumnezeqtii parinti sa unesc intr-un gind i zic cum

ca i aceti doi morti sint inchipuiri pacatosului, precum

10 iaste i Lazar inchipuire pa'atosului, precum am i mai

zis. Insa cite trei mortii nu sint Inchipuiri numai unuia

singur paatos, ci a multor fliuri de pactosi. Pentru
calci alt pacatos s'A intelge fata lui Iair i altul feciorul
vaduvei i altul Lazar.

15

Fata cea nmarta a lui Iair, ce au murit In cas5., inchipuiaste

pre pAcatosul acela care p'catuiWe Cu mintea i cu

vointa, adec carele s afla In voing ca acia sa' pacatuiasck

dara pcatul inc nu l-au ispravit cu lucrul / sau pentru

caci nu i-au dat vrme indemink sau yentru csci n-au
20 avut putre s'a faca acia ce pohtiia. Inchipuiate inca'
celuia carele, au din nesocotinta' au din nepricpere, au
din pornirea tinertelor, sau, precum zice dumnezeescul

f. 131

Theofilact, din slabiciunea firii omeneti fiind biruit, cade,

fri de vste, in cursele pacatului. nc inchipuiWe

25 celuia ce au greit adevrat, iar p'acatul lui iaste pentru ca

s zic asa, ascuns In cask nu s-au vidit In lume nici

s-au facut cunoscut la oameni.
lar feciot ul veduvei, carele s'a aduce in pat, afara din
cetate, InchipuiWe pa'catosului aceluia carele au savIrsit

30 cu lucrul pacatul i s-au indulcit pre sine, sau cu 15comiia,

sau cu strimbatatea, sau cu curviia i cu altele asmenea.
Inchipuiaste inc i celuia ce au adaos la pacatul cel
dintii i al doilea i, calcind o porunc a lui Dumnezeu,
1 Dar C / invierea C II 2 Lazar B, C // 3 multumiti. B, C, N // 4 a acestui C, N//

10 Lazax B // 11 tusa mortii cite trei C // 12 pacatos B 1113 fecioriul B /114

vaduvii C / Lazar B // 15 inchipueste C // 16 pacatueste C // 17 adica. C / care C,

carile N //18 dar C // 19 vremea C / indminA C // 20 inchipueste C / inca si

aceluia N, C // 21 care C, carile N // 22 porninirea tineretilor C, N // 24 Yucas
Inchipuiaste] Mai inchipueste inca C I cursile N // 25 si aceluia C, N par]

dar C // 26 /ipsefte pentru ca sA zic asa C / casa] taina C // 26-27 nevadit In lume
neficut cunoscut [cunoscut] la oameni C // 28 vaduvii C / carile N // 29 si llichi-

puiaste B, inchipueste C / carile N // 31 strimbatatia N / sitie C, N // 32 inchipueste C / aceluia C, N // 33 dintiiu C, N //

142

www.dacoromanica.ro

f. 132

nu s-au- temut s calce si a dooa 0 a treia ; si aceasta nu

In tain, ca cel dintii, ci de fat, fie de rusine 0 fr' de
fric5., in mijlocul cettii si in vederia tuturor oamenilor,
cu scandi1 de obste 0 cu paguba vecinului su. /
Al treilea mort, carele iaste Lazar, ne adevereaz pre
5
cel ce au imbltrinit in pIcat si s-au obicinuit in rutate
si nu poart grij niciodat pentru mintuirea sufletului
su. Toat zioa curvste, preacurvste, npstuiaste, apuck
nu sl ru0neazI de oameni, nu s'A tme de Dumnezeu,
10 nu ascult invtturi, nu priimste sfaturi: pling inaintea
lui sracii 0 nu i s, face mill de ei; strig viduvele pentru
aci nu le face dreptate si nimic nu grijaste ; suspin vecinul, pentru aci li tine al slu si nu ascult. Acest p5.cstos, nu numai a iaste ingropat in groapa pcatului, Mr' de
15 graill, Mr' de duh, fr' de simtire, f'r' de nAdejdia mintuirii,

ce iaste inc5., ca 0 Lazar, legat de miini si de picioare, cu

asuri, adec strins tare de legturile pcatelor lui, dupl

cum zice Sfintul Duh la 5 capete ale Pildelor: Fiestecarele

sl stringe cu sirurile p'catelor sale, fle de a putea s.

20 svirseasel vreo bunItate sau vreun lucru plcut lui

Dumnezeu".

Are 0 fata Iui cu giulgiu legat ; fiind orbit de pIcat nu

cunoaste tcaloasa lu intimplare, nu vde adincul intru
f. 132 carele s5. afl ; nu socotste muncile / cle de vci ce-1
25 asteapt. Zace si deasupra lui piatr grea, carea iaste
putria obiciaiului celui virtos, care obiciaiu apasI si
ingreuiaz sufletul lui atita, cit nu-1 las s se scoale din
groapa ticLosiei, nici las s' rsufle.
Deci precum pentru Lazar zicea Martha, Doamne,
30 iat' pute", asa mai cu cuviint putem s zicem si noi cum

c5. acest pctos iaste adevrat imputit, de vrme ce nu

patru zile, ce slptmini si luni si ani 0 vremi, s afl
ingropat in groapa pcatului.
Acum dar sa vedem drept ce sl face atita bucurie la

35 inviiarea lui Lazar si nu s face la inviiarea celoralalti morti

2 dintliu B, C, N // 3 vederea B, C, N 114 scand5.15. C/ ell obste C // 5 carile N /
Lazar C // 7 grija C, N / lipsefte niciodat C, N // 8 n5.p5stueste C 1114 nu numai
iaste N II 15 nIdjdea B, N, nIdejdea C 11 16 ci C / Ina] tocma C / LazAr B //17
de] cu B / si Inf5.sat cu strinsoare tare de legturile C / plcatului C // 18 a pildelor

C / Fiestecare C, N /19 sirurile ad. Fi leaturile B I plcatilor N // 22 legat C,

N // 24 carile N / de] din C // 25 piiata B, N / care C // 26 puterea C / obickiului
B, obiceiului C / carea B / obic6iu B, obicei C // 27 atlt C // 28 tialosii C // 29
Laz5z B // 30 lipse,rte cum B//32 patru] 4 C, N / ce] si C, ci N // 34 dar C // 35
Invierea1-2 C/ LazAr B / la] s'i la B / celorlalti C //

143

www.dacoromanica.ro

(aceasta iaste pricina), pentru cci mIcar c Inaintea puterii lui Dumnezeu nu iaste nici un lucru cu anevoe, sau cu

neputintl, iar In socoteala omenease mai cu anevoe

mai de minune s vde inviiarea unui mort, pre carele 1-au

vIzut In groapI de patru zile i imputit, precum era Lazar,
cleat inviiarea unui mort, pre carele Il ducea s1-1 ingroape,
ca pe feciorul vIduvei, sau altui mort, carele numai atunce,

f. 133

In grab' au murit, ca fata lui Iair, pentru ca sa' cunoasc.

pIctosul carele / 5-au cheltuit toat, viata in pIcat 5i au
io imbatrinit in fautti i s-au instreinat de tot din darul lui
Dumnezeu i s-au fIcut slug. pIcatelor 5i rob diavolului,
cit iaste de cu anevoe intoarcerea lui 5i cum e. din groapa

obiceaiului celui rIu nu iaste cu putint, niciodatI, sI

ias., fIr numai cu mare ostenea15., cu neaseminatI p015 eint i cu o mil a lui Dumnezeu, mai aleas.. Si, de va'

prepunet la aceasta, socotiti rogu-v acia ce au facut

Hristos cind au inviiat pre cei trei morti 5i vet intelge

adevIrul.
La mortul cel dintii, carele era fata lui Iair, zice evan20 ghelistul Mathei cum cind au mers Hristos s'a' o inviiaze

n-au zis un cuvint, numai au apucat-o de mina' 5.1 s-au

sculat fata.

La al doilea mort, la feciorul vIduvei, zice evanghelistul

Luca cum 61 s-au atins de co5ciug i numai atita zise:

25 Voinice, tie zic: scoal ! SI 5dzu mortul".
Iar la al treilea, la Lazar, ce n-au zis i ce n-au fIcut
dulcele Iisus,
inviiaze. Cetit la loan In 11 capete
vedeti. intii zice: Gemu cu duhul i s turburA pre sine".
A dooa, din ochii lui cei dumnezee5ti au curs lacrmi:
f. 133g 30 Si l'acram'a Iisus"./A treia: Au rAdicat ochii In sus 5i s-au

rugat pentru dinsul lui Dumnezeu Tatl: Psinte, multumescu-t ea' m-ai ascultat". Si la cea de pe urna, cu glas

1 fdrd paranteze B, C, N / pentru c. B / lipseste puterii C // 4 Invierea C / pre

carele] ce C, pre carile N // 5 de 4 C, N / Lazar B, C // 6 Invierea, C / care C,
carile N 117 pre C, N 1 vduvii C, N / atuncea C 118 grab'] groapa C, N 11 9 carile

N / viiata B, C, N / In pacate N /110 Intriinat N // 11 diiavolului C, N 1113

obiceiului C // 14 neasaminata B, C, N 1116 prepuneti B, C // 17 cei 3 C, N /
veti B 11 19 dintliu B, N / care C, carile N // 20 invieze C // 23 fecioru C / vaduvii
C, N // 24 zice B // 25 voinice, ad. si tInarule B // 26 la al 3 C / Lazar B, C / iar la al
treilea Lazar N // 27 dulcile N / Invieze C / Cetiti B, C, cititi N / Ioann B // 28 lipsefte i vedeti. Lai C / intiiu B, N / ce zice C / Gemu ad. si s mIhni B / ters pre
sine B // 29 Au curs lacrami din ochii lui cei dumnezeesti. Ca zice C // 30 lipseste
A txeia: Au rklicat In sus C / a 3-a N // 32 multumescu-ti B, C, N / de pe] dupa
C, dupre N 11

144

www.dacoromanica.ro

groaznic, cu carele au turbutat tot iadul, aduse pre Lazar

dintru intunrecul mortii la lumina vietii: Glas mare

strig.' : Lazare e0 afar5.. i ei mortul".

Acum spuneti-mi, ce inchipuiate aceasta? Ce ne invat

5 aceast mijlocire desp5xtit, cu care au inviiat Hristos pre

cei trei morti: pre cel dintii, cu atingerea miinii, pre al

doilea cu un cuvint prost 0 pre al treilea cu lacrmi, cu

rugciune 1 cu glas mare?

Dumnezeescul Zlatoust i sfintul Theofilact i toti 61-

lo cuitorii sfintei Evanghelii zic cum c aceasta au vrut s

ne invte Hristos, Domnul vietii 0 al mortii, c pd.tosul
carele iaste mort in darul lui Dumnezeu, pentru c5.ci au

f. 134

pctuit din nesocoteal 0 din slbiciunea firii, inviiaz pre

lesne, las. p5catul 0 vine in pocint5., Cu atingerea dum15 nezeescului dar.
A0jderea i celalalt, carele au c5zut din dragostea lui
Dumnezeu de doao ori 0 de trei ori; iar," / inc fiind tin.'r
In rutate i acesta, cu ajutoriul lui Dumnezeu, cu invtturile Evangheliei, de nu sl va ci astzi, s va c.'i Milne:
20 las fAutatea i iar s intoarce pre calea mintuintei.

lar al treilea, carele au imb'trinit in pkat i s-au obici-

nuit, in deed-15.'6 0 In de0.rtlciunile cle lumeti, in pohtele

lui cle rle, nu iaste Cu putint sa se intoarc pre lesne ci,
au rmine fri de ch'int." i moare in pcat, de vrme ce,
25 dupg cum zice David: Departe e de la p5.clto mintui-

rea", pentru cki in toat viata lui n-au cercat indreparile

lui Dumnezeu, sau, pentru ca s vie in cint: trebuiate
un ajutoriu tare, de sus, un cuvint viu al lui Dumnezeu,
carele s va in tot chipul s-1 radice din pcat, precum au

30 rdicat 0 pre Lazar din groap..

de vrdme ce aceasta nu s intimpl niciodat., sau s

intimp15. foarte rar, pentru c5.ci nu are Dumnezeu datorie

s." mintuiasa pre nimenea cu de-a sila, pentru aceasta,

cind s va intimpla vreo minune ca aceasta i s va di

1 carile N / Laz5x B// 2 cu glas B. C, N // 3 esi ad. fi vino B // 4 tnchipueste Cf

Ce ne] cine B, N // 5 caspartit5. C // 6 ad. marginal trei B, 3 C / dintiu B, N /1 8
ruglciuni C, N // 9 lipsefte sfintul C // 10 Evangheliei B // 11 s ne] s B // 12 care
C, carile N// 15 dumnezeescului C] celalalt C 1/16 carile N// 17 /ipse,ste si de trei
ori B/ iar5. Inc5.] dar C // 18 ajutoru C // 19 Evanghelii C // 20 iar C / Mintuintii
B, C, N // 21 carile N // 22 dIsatAri C j clIsArtIciunile B, C / pohtile C, N // 25
platos C // 26 In] Intru C / viiaNa B, C, N // 27 trebueste C I 28 ajutor C f/ 29
care C, carile N // 30 Laz5x C // 32 Dumnezeu nu are C // 34 vreo] o C //

145

www.dacoromanica.ro

f . 134

unul ca acesta, invechit in pcat, cind s5.' va intimpla

se inviiaze un mort ca acesta, de patru zile, a se intoarcl in
casa cea printeascg, un fiiu / ca acesta preacurvariu s se
afle o cae rtcit ca aceasta .1 un filiar ca acesta pierdut,

5 adevrat fiind aceast minune a milostivirii lui Dumnezeu, mare bucurie a face in ceriu i pre pmint, a ariia

bucurie iaste inchipuirea aceasta ce s-au flcut astzi

In Ierusalim, pentru inviiarea lui Lazar. Pentru cci
bucurl Dumnezeu, s bucur ingerii, s veselte toat
10 besrica, carea au citigat. Iar pre iubitul au fiiu, a
cruia era desvirit desnajduit mintuirea, iat darg cit
neindernin, cite impiedecri i cite impotriviri are pocinta

pcltosului, carele au imbltrinit in pcat.

Dar putea-voiu crde eu, iubitii miei, cum c5. aici,

15 intre turma mea cea cuvintltoare, s fie oi ca acstia, r5.tAcite, Lazan i ca acetea, pAcAto ca acetea, impietriti la
inim .1 necitori? Credinta voastr cea mult nu in las

1. 135

a o crez (aceasta). lar de s va intimpla, din deprtarea

dumnezeiasc, a se afle cineva intru aceast nevoe ti20 aloas i vrdnicl de plins, cu mult scirb de inimg imi
intorc cuvintul atr. dinsul i-i / zic, precum zicea Hristos cltr jidovi, pentru Lazar: Uncle l-ati pus pre dinsul" ?

Unde ti-ai pus, pctosule, sufletul tu cel iscusit, cel

frumos, cel minunat, cel vrdnic? unde ti-ai ingropat
25 partea cea mai aleas a sinelui t.u, zidirea cea mai iscusit a dumnezeetii puteri, sotiia cea iubit a ingerilor ?
Unde iaste frumustea acia a inchipuirii cei dumnezeeti ?

Unde iaste podoaba a darului celui dumnezeesc? Unde

iaste slava? Unde sint frumustele lui cle minunate, carele

30 il arta mai luminat decit soarele?
Aa, fr'de socoteal, ai 15.sat s se piara pcatul
s1-1 vinture, ca frina vintul. Dara cum nu te milostiveti asupr-t ? Cum nu-t plingi nenorocirea ? Plinge
pentru tine besrica. Pling dreptii. Plinge ingerul,
34-1 iipsgte vreo minune ca aceasta si sa va ci unul ca acesta, invechit in
pleat, cind 0, va intimpla B // 2 sa invieze C un] vreun C, N / de 4 C // 4 filear
B, filer C // 7 /ipsege inchipuirea C, N // 8 Erusalim B / invierea C / Lazar B,
C /10 biserica C / care C / lar C, N // 11 dar C / cite C // 12 impiedicasi C / cainta.

C 1/13 care C, carile N /14 Dar C /15 acestea C, N //16 pacatosi C / acestiia
C // 17 necaitori] nepocaiti C // 20 /ipse,ste imi C // 22 Lazar B/1-at B//23 te-ai B, C,
N 1/24 te-ai C, N //27 frumusiatia B, frumusetea C / lipsefte acia C // 29 frumus-

B, frumusetile C, N / carile N // 30 soarile B, N // 31 sa le piiarza, B. piiarza

N // 32 ca] cu B / Dar C // 33 asupra-ti C // 34 biserica C //

146

www.dacoromanica.ro

i. 135r

toriul sufletului tau, pentru caci vde, aiave, pierzarea

ta. $i tu nu versi o lacrama, nu te intristezi, nu vil in
cainta. 0, fiiule, carele esti mort, Lazare ingropatule
In groapa nesimtirei, esi afara 1 Vino odata in sine-ti.
5 Vezi-ti ticalosiia ta. Las acel obiciaiu rau al p.acatului,
carele te-au J omorit i te-au despartit de Dumnezeu,
carele te-au zidit: Intoarceti-va atra mine, si ma voiu
intoarce catra voi", zice Dumnezeu, prin rostul prorocului
Malahiei, catra toti pcatosii.

Adevarat, fetii miei, milostiv iaste Dumnezeu i indelung rabdatoriu i pohtste intoarcerea i mintuirea
tuturor; c pentru acia au priimit crucea i moartea.
Ci numai un lucru trebuiaste, far'de carele nu iaste cu
putint s vie niciodata pacatosul in cainta, care lucru
15 nici arata Hristos la inviiarea lui Lazar. Putea, adevarat,
10

rnintuitoriul s inviiaze pre Lazar asa precum s afla

inchis in mormint, iar n-au vrut. Ci intii au poruncit
s rdice piatra de pre mormint i atunce 1-au inviiat.
Darstiti pentru ce? Pentru ca s inteleag5. pctosii
20 cum ca de nu vor radica deasupra lor piatra obiciaiului
celui rau, cu neputinta iaste s inviiaze i s se caiasca.
Luati piatra". Aceast5. piatra trebue sa o radice (de
pe mima sa) iubitoriul de argint; s dea inapoi lucru cel
strein, sa nu faca strhnbtate, sa nu jafuiasca; iar de nu,

f. 136

25 nu va inviia.
Aceasta piatea trebue s o radice / iubitoriu1 de desfatari; s lase pohtele lui cle rle, voile trupului; iar
de nu, nu s5, va scula. Aceasta piatra s cuvine s radice

zavistnicul, pre aceasta pizmS.tariul, pre aceasta tru30 fasul, pre aceasta clevetnicul. SA nu necinsteasc cu
clevetirea pre fratele sau; sa nu hrneasca vrajba in
mima lui; sa nu voiasca rautatea altuia; s nu s tru1 aevea C // 2 nu te] si tu nu te C, N // 4 groaba B / nesimtirii B, C, N // 5 Vezi-t
B / obiceiul B, obiceiu C II 6 carile N f aspArtit C // 7 carile N, ce C //11 rAbdAtor C //13 trebueste C / care C, Mx' de cale N 1/15 invierea C/ Lazgr C// 15-16
ad. marginal Putea, cu adev&rat, mIntuitoriul s nvieze pre Lazar C /116 Lazir
B 1/17 ad. marginal Inchis B // 18 piiatra B / dupa mormInt a4. de-o parte C, N /
atuncea. C 11 19 Darg ad. fi oare B / Dar C // 20 ad. marginal deasupra lor N / lor)

lni B / piiatra B, N / obiciului B, obiceiului C // 21 invieze C // 22 luoati N!

piiatra B. N / piiata C, N /Ord paranteze C 1/23 pre C, N // 24 striin N //25 lipsege

nu B // 26 piiatrg B, N / clasfatori B, C // 27 pohtile C, N // 28 nu th va mai scula
N / iar de nu, va Inviia B f ad. marginal piatrd. B / s o adice B, C // 29 lipse,ste
pre aceasta C / piznatoriul B, pizm&tarul C // 30 trufasu C / pre] p5. C // 31 fratile

N / slu] thu B //

147

www.dacoromanica.ro

feasc5. asupra altora. Iar de nu, nici mintuire va afla,

nici s va scula din groapa pkatului.
Dael ce voiu zice? M.' tem c s va prinde la noi cu-

vintul Isaiei ce zice la al aselea cap: S-au ingr55at

5 inima norodului acestuia i cu urechile greu au inteles

ochii lor au inchis" ; i aceasta iaste pricina.

Cind au vrut David s.' se lupte cu Goliath, alte arme
n-au luat la el, frl' numai o prastie i cinci pietri din
riu. Si ce s-au intimplat? Indat cum au aruncat piatra
lo cea dintii, zice Scriptura, la intlia carte a Imp5.ratilor,
la 17 capete, cum c au ilnit pre streinul de fl in frunte,
136'

surpindu-1 jos, l-au omorit. Goliath iaste pkatul;

David, carele s lupt asupra pkatului liaste propo-

veduitoriul Evangheliei ; pietrile sint cuvintele lui Dumi prWiia iaste putria dumnezeescului dar.

15 nezeu

Impotriva acestui Goliath o, citi Davizi, citi propoveduitori Evangheliei s-au luptat cu putrea Duhului
Stint 0 intr-alte vremi i in cste de acum. Au zvirlit
asupra p5.catului nu cu un cuvint evanghelicesc, nu cu

20 0 piatr precum au f5.cut David, ci cu multe 0 de multe

fliuri de cuvinte i invitlturi.
Si. de vrme ce sfinta Scripturd nu s d lenevirii, nici
inceteaz5. propoveduirea Evangheliei, dar ce, oare c5.zut-a

cu aceasta Goliath? Oare omoritu-s-au intru voi p5catul?

25 Dar unde sint smnele mintuirii voastre? Unde sint

smnele biruintii?

Stiu c asazi ati luat, cu totii, din mina bisricii,

stilparile i ramurile carele, pentru c.' slut smnele biruin-

tii, v'desc c le-ati luat ; pentru c5.ci intr-acste zile at

30 biruit pre vrljma0i voWi, pre diavolul 0 pre p5.catul.
Dark oare, fi-va, aceasta adevrat ? Mgcar de ar da

Dumnezeu s fie ap.! 0, eta' bucurie s-ar fi fkut in

f. 137

ceriu / pentru voi ! Ci m tem c voi tineti smnele biruintii

biruitoriu iaste diavolul, pentru c5ci nu v.z poc5.int',

3 Dar C / noi] voi B, C // 4 Isaii C / al 6-lea B, al 6 C / ingasat] ingrosat B,

N, Ingropat C // 8 luoat N / lipsele numai C, N / pietrii C // 9 Si] Dar C / piiatra B, N // 10 dintliu B, N // 11 striinul N// 12 Goliiath B, C /j13 care C, carile N /14 propoveduitoru C / Evanghelii C / cuvintile N //15 puterea C, N // 17 Evanghelii

C / putria B /19 nu ca 1-2 C, N // 20 piiata B, N // 21 ad. marginal fliuri B //

23 Evanghelii C / dar C // 25 Dar C / semnile 1-2 C, N // 27 besricii B, N 28
carile N / semnile C, N // 29 vklesc] vedem C / luoat N / ati biruit B, C // 30 diiavolul N // 31 Dar C // 33 cer C / semnile C, N // 34 biruitor C / diiavolul B, N//
148

www.dacoromanica.ro

nu vlz ispovedanie adevrat., nu vlz vreo buntate

carea A. veseleasel pre ingeri i s intristze pre diavolul.

ins aveti nc, iubitii miei, vrme de mintuint5.. V-au
rlmas i acste zile ale patemilor celor mintuitoare, intru
5 carele fiiul lui Dumnezeu
vrsat preasfintul singele
su pentru mintuirea sufletelor voastre. Deci, intru acste

sfinte zile faceti cle ce n-ati ispr'vit in toat. vrmea

(ceast bine priimit.) a sfintului post sau din nesocotint',

sau din zticneala vrljmaplui. Lsati jafurile. Lsati

10

f.

strimbttile, vrjmsiile, curviile

scandilele.

Prorocul lona, cind propoveduia podint. in Ninevi,,

zicea cAtr norod: Inc5. 3 zile i Ninevi s va strica".
Asmenea v zic i eu astzi: Ina' 3 zile v-au rmas:
luni, marti i miercuri; cine intru acste 3 zile nu s. va
15 c5.i i nu- va ispovedui pcatele, cretin4te, cu omilintk
137e
infringere de inim' i s. se cuminece / la joi mari cu
sfintele taine, adevdrat, pentru unul ca acela rmlneputinicl nidjde de mintuint.
fiWecarele s gindeasc cu socoteal acste ce zic.
20
Dumnezeu s luminze pre toti s faceti acia ce iaste.
de folos pentru sufletele voastre.
CUVINT DE INVATATUR LA PREOBRAJENIIA DOMNULUINOSTRU IISUS HRISTOS

iat glas din nor zicind: eAcesta iaste Fiiul mieu

25 cel iubit intru carele bine am vrut; pre acesta ascultatio".

f. 138

N-au vAzut pmintul alt lucru mai slvit, cleat acest

de astzi, nici au cunoscut lumea, ceasta v.zut', alt
minune mai luminat. Fiiul i Cuvintul lui Dumnezeu,.
carele au f.'cut srnne i minuni nenumrate, n-au f.cut
30 alt fapt mai presus decit el, sau asmenea. In virful
muntelui / Thavorului au avut s arate apostolilor prea,

2 care C / ad. marginal pre2 B / diiavolul N // 3 Ins& Inc aveti vreme da

mintuintl, iubitii miei C, N 114 patinulor B, C // 5 care C, carile N / preasfint
C / sIngile C // 6 sufletilor N // 8 aceast6. B /110 scandelile B, N, scandllile C // 11
Ioana B, C, N / Nineviia N // 12 trei C, N 1115 pAcatile C, N / umilinA B, C, N/ 16.

cu B, C, N / cuminice N // 17 sfintile N / taini B, C, N 1119 fiestecare B,

liestecarile N // 20 a v6.1umineze C / tot B / ceia C // 21 sufletile C, N // 22 CuvInt

al 3 la C / probraj6.niia N // 22-23 iipsefte B // 25 carile N / ascultat B // 26 cleat]
de C //27 v6zut] v626.toare C, N // 28 luminat B // 29 carile N // 31 116,vorulu B //

149

www.dacoromanica.ro

luminata slava dumnezeirii sale. Drept acia s-au schimbat si fata s't chipul i ntr-o clip.' de ceas s-au arAtat

precum era, mai 1nainte de vci, Impodobit cu toate

frumusetile ceriului, luminat cu toat5. lumina dumnezeirii.

5 Razele ce esiia din dumnezeiasca lui fata biruia strlucirile
soarelui i albiciunea hainelor lui intrecea stflucirile
luminii. Moisi i Ihe, mai alesii prorocilor era mrturii
acestui preasl'vit lucru i privitori ai neapropiiatei mriri

era Petru, Iacov i Ioann, mai marii apostolilor. In ce

io chip de nor luminat ce umbriia i muntele si pre apostoli,

s-au artat Duhul Sfint; i pentru ca s cunoasc fieste-

carele cum c s5. afla toat sfinta troit la acest lucru

preaslvit, printele cel fr'de 1nceput au adevrat cum
c iaste de fat5., cu cuvintele ce au zis catr apostoli:
15 Acesta iast Fiiul mieu cel iubit, pre acesta ascultati". /
f. 138'
0, fericit ochii apostolilor carii s-au 1nvrednicit de
au v5zut mrirea acestii Infricosate infrumusetri! C
ce taine nu s5. inchiiae Intru acest lucru preaslIvit, sau
ce invltturi sufletesti i mintuitoare nu ne d. aceast.
20 infrumusetare a mintuitoriuluil Nu ajunge cunostinta
omeneascI A. le priceapl, nici minte ingereasc s le
cuprinzl.
pentru aceasta, cunoscindu-m i eu nevrdnic

departe de toata stiinta, nu indrIznesc s Intru Intru

25 atita adhicime i cinstind taina aceasta a dumnezeestii

infrumusetrii, cu cap plecat 1 Cu cuciarnic tcre trec

cu cuvintul, spre putinicI Invttur, carea socotesc

f. 139

s fie foarte folositoare de suflete i mIntuitoare la ceia

ce vor s acuite cu dragoste.
M uit la aceast dumnezeiasca i Infricosat infru30
musetare, cincl printele cel frl de ani cu glas viu, de
sus, au m'rturisit cum c5. acest Infrumusetat Iisus iaste
Fiiul su cel iubit. Alt invttur nu s vde ca s fie
dat apostolilor celor ce era / de fat, f'r numai aceasta
35 s-1 asculte: Pre clinsul ascultati". Nu le-au zis s'a' laude

1 s-au schimbat C // 3 mai nainte C, N // 5 Razile C, N // 6 hainilor C // 8

privitor C // 9 loan C / mai marilor apostolilor C, N /10 munt N I apostol N //
12 fiestecarile N j toatl] taini C, N // 13 fdrintile N // 14 cuvintile N //15
lipseFte cel iubit B //16 fericifi C //18 fnchee B. C // 21 ad. marginal omeneascl
N // 22 coprinz5. C // 24 lipseFte s. intru C, N // 25 dumnezeirii C, N // 26 cucrnici

B, N, cucernicl C // 27 caxe C // 31 plrintile N / fle de ani B, C // 33 ca s5.1

C /34 dati B / lipse,ste apostolilor B // 35 nu li-au zis N //

150

www.dacoromanica.ro

pre Fiiul su, nici s-1 sniveasc5., nici s mreasc lucrurile

lui, nici s-i propoveduiasci numele, nici s se minunze

de invttura lui, nici s-s rpue viata lor pentru dil' IRA,
nici s. rabde scirbe, necazuri, nevoi si altele ca acstia,
5 asmene ; ce numai s'A fie asculttori, s aib ascultare,

s suppue vointa lor supt voia acestuia unuia singur

nascut, Fiiului s5u, carele s5. infrumuseta. Pre dinsul
ascultati".

Si, cercind cu denadinsul, ca s inteleg pricina, am cunos-

lo cut din sfinta Scrifituni s'i din cea vche si din cea noao
si de la dumnezeestii dascali cum c aceast porunc iaste

foarte tainia si nu s putea s s dea apostolilor alta

mai iscusit, mai folositoare si mai de suflet min. tuitoare

decit aceasta, adecI decit ascultarea.

15

$i pricina iaste c cine are ascultare, acela are impreun

s'i toate darurile si toate bunttile ; acela iaste intreg

la minte, acela iaste rhdtoriu, acela iaste smerit acela
f. 139 iaste / blind, acela iaste eratoriu, acela iaste iubitoriu
de streini, cuciamic, pacinic si, in scurte cuvinte, acela
20 iaste lcasul tuturor bunttilor si vasul tuturor darurilor. $i cum c iaste adevrul asa, o dovedste dumnezeiasca Evanghelie.
Povestste evanghelistul loan Botezstoriul <sic> la

capul cel dintli cum c5., vIzind loan Boteetoriul pre

25 Hristos mergind car dinsul, fiind cu totul plin de bucurie

pentru darul ce lua, au inceput a mrturisi inaintea tuturor si a zice: Jata' mielul lui Dumnezeu, carele rdicl
pcatul lumii", la care cuvinte ale lui Ioann stau de s
mir." dascalii besricii.

30

Oare pentru ce fiind atitea p5cate in lume, carele trebuia s se stiarg de Fiiul lui Dumnezeu, n-au zis: Carele
r5.'dic pcatele lumii, ci pcatul". 5i, iar, zicind pcatul", nehofrit, care era acel pAcat al lumii ce vrea s-1
pierz Hristos si s'a' lase cialialalte ?

2 propoveduiasc5. A, B / minuze B // 3 viiata B, C, N! pentru] cltr5. B 114

altile N / acestea B, acestea C // 5 asmenea B, asemenea C / ci numai B, C // 6
supue C // 7 carile N // 9 dinadinsul N // 10 iipsete s'i din cea vche B / 12 a se
dea. B //14 adia C // 17 r5.bd5.tor C // 18 ertg.tor C / iubitor C 1/ 19 striini C, N /
cucrnic B, N, cucernic C // 23 Ioann B / fters Botez&toriul B, Boteatoru C // 24
dintiiu B, N / Ioann B I lipsepte loan Botez5.toriu1 C // 26 luoa N // 27 carile N f 28

Ioan C // 29 bisericii C // 30 atIta C / carile N / trebuiaste B // 31 stearg B, C /

Care C, carile N // 32 pAcatile C, N // 33 carele B / s5.-1] sl B // 34 piiarz5. B, N /
clelalte B, N, celelalte C //

151

www.dacoromanica.ro

Dumnezeescul Theofilact, tlmcind acest cuvint al

Evangheliei zice c: pcatul lumii iaste neascult.'toarea
prea car au ridicat-o Domnul de la mijloc, acindu-se
pre sine ascultltoriu pin'a' la moarte; au numit-o / Ioann
5 pcatul lumii, ca chid n-ar fi fost alt ph'cat mai mare in
lume decit neascultarea. Si au zis pcat, iar nu pcate,

f. 140

pentru cci numai intru acia singurg neascultare

cuprinde toate pkatele.
Drept acia zicind cum c p.'catul acela l-au 5ters
to Domnul nostru arat cum c5. au 5ters impreun toate
clialalte picate ; 5.1 de vrme ce cu impotriva s-au
vindecat impotrivirea, dup51 cum zice Theofilact, adec

neascultarea lumii cu ascultarea lui Hristos, urmeaz

fdede nici un prepus c precum neascultarea iaste In15 ceputul i radkina tuturor pcatelor, 2.5a i ascultarea

iaste izvorul i mum5. tuturor bunfltilor. Pentru acia

Dumnezeu Taal pre dreptate au dat apostolilor numai
aceast poruncl a ascult.'rii In vrmea infrumusetrii,
pentru cdci intru (lima s alcItuesc toate bunttile

20 toate darurile.
$i-mi adeverez mai mult cuvintul m5xturiia lui Iacov
fratele Domnului la al doilea cap, zicind cum ea' Avraam,
cind au mers s junghe pre fiiu-s.'u pre Isaac, num5te
frtva acia lucruri -Iacov o zice multe-; jIrtva era
25 una, iar nu multe. Deci 5.1 lucrul unul era, iar nu multe
s cuveniia sa o zic5. cu numgr de unul, iar nu cu num5.r /

f. 140

de mu/ti. Taina iaste aceasta; lucrul acesta al jIrtvei

lui Avraam era lucrul ascularii 5i de vrme ce unde iaste

ascultarea acolo skit adunate toate buna5.tile, acolo

30 sint toate lucrurile cle bune. Pentru acia cu cale au
zis Iacov cum c5. Avraam s-au indreptat din lucruri, iar
nu din lucru, pentru cgci Inaintea lui ammezeu i s-au
socotit ascultare, nu ca o bun5.tate ci ca multe bun.ati,
atita iaste de minunat5., atita-i de aleas5. i dumnezeiasc5.
35 bunitatea ascultrii.
1 elmAcind] tficuind C // 2 Evanghelii C / neascultarea N // 3 care C / adicat
B // 4 ascultator C / numit B i loan C II 5 repaid and N // 6 ad. marginal pleat
iar C / lipseFte pAcat N // 7 lipseFte Intru C, N / neascultarea B, C, N /Fters s C // 8

coprinde C plcatile C, N 111 celelalte C, N / Impotriva] lmpotrivirea C // 12

adic6. C // 14 f6.1.6. nici C // 17 pre] IA C lipseFte au dat C /118 dupd InfrumusetArii
ad. le-an dat C // 21 5i-mi] i C, N / adevereaz6, B, C j mIrturfia] mIntuirea B // 22
fratile N // 23 fiiul s6.0 B, C, N / Isac B // 27 a Ortvei C, N // 33 ascultarea C, N /-

34 atita-i] atIta e B, atita iaste C //

152

www.dacoromanica.ro

Pentru acia i Duhul Sfint, la cartea cea dintii a

impratilor, in 15 capete zice: Mai bun iaste ascultarea
decit jrtvele". Mai bine place lui Dumnezeu ascultarea

decit jrtvele, pentru cAci cine jrtvuiaste, aduce lui

5 Dumnezeu lucru strein, iar cine-1 ascula suppune vointa

sa lui Dumnezeu i slobozeniia, dintru care ascultare ce

ala jrtv poate s se afle mai plcua lui Dumnezeu?

dumnezeescul Efrem, la cuvintul ce face pentru ascultare zice: O ascultare poate mai mult decit toate bun5.10 tatile.

pentru aceasta vedem, atita in Scrifitura vche,

cit si in cea noao, cum c citi j s-au artat asculatori
lui Dumnezeu, tot au cistigat i plaa mai aleas.
Lui Noe i-au poruncit Dumnezeu s Leg chivotul si
15 1-au acut, aa de a-s prepune altceva au in gindul lui,

f. 141

sau desert.
Lui Avraam i-au poruncit, zicindu-i: Esi din plmintul

au si din rudeniia ta si te du in pmIntul in carele it

20

25

voiu arlta." i nimic nu s-au indoit.

Iar lui Avraam, a dooa oar, i-au poruncit s junghe

pre fiiu-su, pre Isaac i nimic nu s-au intristat, ci cu

bucurie au priimit porunca.
Lui Isaac, c s-au supus ascularii i au prihnit s jrtvuiascl pentru dragoste lui Dumnezeu si nu s-au temut.

Lui Moisi i-au poruncit s meargl in Eghipet s mintuiiasc pre norodul lui Israil din robie i mcar c era aicav
la limb5, i vedea i multe impiedecIri, fiind la mijloc

imprat tiran si crud la inim, iar nu s-au ingrijit.

Lui Petru i-au poruncit Hristos s umble pre ape si
30 vedea c iaste lucru cu nevoe cu neputint, iar n-au
f. 141"

esit din porunc5.. /

Pavel, mergind pre cale si czind jos de pre cal de frica
videniei ce au vzut, au zis: Doamne, ce poruncesti s

fac?" si ce i-au zis glasul au ascultat, neindoindu-se.

1 dintiiu B, C. N // 4 jArtvueste C // 5 striin N / cine 11 ascula C / supune

C // 11 lipsole atita B. atlt C /12 a ori cIti C /13 toti C// 15-16 fat% a nu socoti
In gIndul lui ceva r5.0 sau In c15.0.rt C //15 ceva rlu N /16 desArt B, N //18 carile
N1119 dupd arlta ad. eu C, N //20 Iar54 B fa doarl C, a dooara N/ dupa poruncit
ad. Dumnezeu C, N /I 21 fiiul slu B. C. N /22-24 dupa porunca ad.: supuindu-s1
ascularii i au priimit s Artvuiasc pre fii-slu pentru dragostea lui Dumnezeu
si nu s-au temut C // 23 s5. s jArtvuiasc5. B // 26 flicav ad. si gingav B, gingav
C // 27 ImpiedicAri C // 28 Ingrijat N // 29 Petre C / puruncit A / lipsefte pre N / ap,
B // 30 anevoe N / iar B, C// 32 de pre] dupg C// 33 videnii C/) 34 neindoindu-sS.C//

153

www.dacoromanica.ro

Si pentru acia, acWia toti s-au cinstit, s-au laudat

0 s-au marit inaintea lui Dumnezeu 0 au luat dar pentru

ascultarea lor ; ca Noe s-au aratat mintuitor lumii ; Avraam s-au facut parinte a multe neamuri ; Isaac s-au facut
5 fiiu blagosloveniei 0 Inchipuirile lui Hristos ; Moisi, capetenie lui Israil 0 iubit lui Dumnezeu ; Petru s-au facut
verhovnic apostolilor, caruia i s-au incredintat 0 chieile
impratiei ceriului 0 Pavel, dascal limbilor, vas ales 0
vazatoriu cerWilor bunatati.
Si nu numai acqtea, ci toti citi s-au suppus ascultrii
10

lui Dumnezeu 0 mai nainte de lge 0 dup lge, s-au

facut fii darului 0 sa bucur cu ingerii intru impratiia
ceriului.

Acuma, dark o porunca folositoare ca aceasta 0 mm15 tuitoare iaste, cineva din noi s o pazeasca ? Noi, toat.
zioa 0 la rugaciuni 0 la impreunari 0 la vorbe 0 la fietece

lucru al nostru, chiemam pre Dumnezeu 0.4 numim

Domn. / Si de-1 numim Domn 0 stapin, unde ne iaste

f 142

suppunerea ce aratam, ca nite slugi la domnul nostru?

20 Sluga face voia domnului sail, dara noi care voe facem,
acestui domn al nostru? Care din poruncile lui pazim?
Care dragoste avem catra dil'isul 0 ce cinste li facem?
0 zice 1nsu Dumnezeu, prin rostul Malahiei, la capul cel

dintii: Si de slut eu Domnul, unde iaste frica mea?

25 Cine iaste din voi, sa se teama de mine, sa 1 n 5 ,' cinsteasca,

sa se ru0nze de mine? 1 Nu iaste, ping la unul- zice

1 acetiia C, acegtea N / tot B // 3 mbituitoriu B, N if 4 Isaac au fIcut

C /15 blagoslovenii C / inchipuiri B // 7 vArhovnic B // 8 ImpArAtii C / dascalul

C, N 119 v5.z5.tor C / bun&ati B, C // 10 ackstia B, ace#iia C / at B / supus C 1114
dar C / aceaste C // 17 chemlm C // 18 unde iaste C //19 supunerea C //20 dar C //
23 basui C / Malahii C // 24 dintliu N, B / domn B // 26 s5. s5. ruineze C /1
, Urmeasd o cruce fi o mem/isme marginalif : de la acest semn treci list. 133. Texiul, us arma sil intocuiascd finalul didahiei in iPotma in care doninul s-ar fi afiat de faidocupa in inireginse f.159 din nu.
A, f. 154y-155

din ms. B, 1.87V_88 din Ins. C si f. 206-207 din ms. N: CA cela ce A tense de
zice loan cel cu rostul de aurnu Iscodste, ce crde, imblIcaste, jArvuiaste, cinsaste,
mAntste, ctntA, si laudi.
Dumnezeu,

Insi precum nu lipsesc implratului ostas credinciosi, asa nu lipsesc clef lui Dumnezeu fit cuciarnici,
carii sA tem de el fi-i cinstesc, dintru care fil cuciarnici si credincios, cal mai ales esti mAriia-ta, preainAltate doamne, carde mai mult cleat toti te terra de Dumnezeu, de vreme ce mai mult decit tot de
Inchini lui si-1 asculti mai mutt dectt fiestecarele, tl cinstesti si-1 lauzi. Pentru mAriia-ta putem zice
tiara ce zice Dumnezeu pentru David: Inintat-ain pre ce ales din norodul mieu. Aflat-ma pre David,
sluga mea; cu unt dint I-am uns pre el". Miriiya-ta est1 cel ales din sect de mii, dupA cum zice ScriPtura, carele, cu faptele tale cle bune crastesti pre Dumnezeu, Cu facerile de bine II ImblInzesti, d cu
multa-t credintA miresti d tau numele lui cel drat.

154

www.dacoromanica.ro

David la Psalm 3, tot s-au abtut impreun, netrbnici,

s-au fcut ; nu iaste cel ce face buntate, nu iaste, ping,
la unul".
Drept acia nu iaste minune de nu ne ascult nici pre
noi fiii no5tri, nici ni s suppun slugile i patemile noastre,
carele in toate zilele o5tesc asupra sufletului; iaste aceasta

dreaptg, judecat a lui Dumnezeu.

Zice fericitul Pavel la capul cel dintii carl romani,
stih 29: s5. fim plini de toat nedreptatea, cu curvie,
io cu vic1e5ug, cu lcomie, cu flutate, pline de zavistie,
f. 142 de ucidere, de price, de in55.16ciune, de / nrav ru ; s5.
fim 5optitori, clevetnici, urit de Dumnezeu, ocarnici,
mindri, semeti, afltori de rle, la plrinti neasculttori
5i, in scurte cuvinte, s5. fim robi lumii, trupului i diavolu-

15 lui, pentru cci, cunoscind pre Dumnezeu, nu-1 cinstim

ca pre un Dumnezeu, nu-1 asculam ca pre un domn,

nu ne suppunem lui, ca unui stIpin; 5i cum c iaste

adevgrul a5a, adevereazI-o dragostea i unirea ce avem. /

1 Asculta dar ce zice David la psalm 52 C / psalm 30 B / toti B, C//

4 ad. marginal nici B // 5 fii C / suppus B, supun C / patimile B, C, N // 6 care

B, carile N / zilile N / aceastA C // 8 dinttiu B, C, N 119 stih 28 C / dupd stih 28
ad. Fratilor, precnm n-au adeverit piglnii a avea pre Dumnezen In cunoatintA,
aaa i-au dat pre ei Dumnezeu intru minte nepriceputg. a face cele ce nu s16 cad:
plini a fi de toatA C / de curvie C // 10 de viclenie C / cu -9 de C / plini B, C
zavistie] pizmi C // 11 price] sfadA C / nixavuri rle C 12 aoptitori (a fi) C / clevetnici] grAitori de rAu C / urIti B, N, urtltori C / ocArttori C // 13 mIndri] mAreti C /
semeti] trufaai C /iai de C f dupd neascultAtori ad. firl minte, nebiplc.Acioai, fir%

dragoste, Br& milostivire, care In scurte cuvinte zicem: fiilor, sl nu fim robi C /14 diiavolului B, N //15 repetd nu-1 cinstim B /17 supunem B, N // 18 dragoste
B, N / unire N // 15-18 ai de vreme cl pe Dumnezeu 11 chemAm i II numim domn
stAptn, s1-1 cinstim dar ca pre Dumnezeu, s1-1 ascultAm ca pre un domn, pentru
cA judecata lui Dumnezeu iaste dupl dreptate asupra cebra ce fac fapte rele ai
nu sl pocAesc. lar de ne vom supune ascultArii lui Dumnezeu, ca c Maim tot
feliul de pleat 0 sl urmAm lui i s1-1 ascultAm cu rIvnl, precum apostolii, ne vom
Invrednici i noi, aici, de vom petrece viiatA
iar acolo de vom vedea
noi durnnezeiasca lui strAlucire, a cAruia slavA i stApinire iaste In veci nesflraiti.

Amin. C//

Drept acla, precum pentru David s-au figAduit sl-1 finite mal virtos dectt impAratii pimintului
pazeascli In vcli vecilor sementiia lui i scaunul lui ca zilele ceriului, ape mina lui cea prea putr-

nici va fi pururea, spre paza domniei tale; va Lila de la fate ta pre vrAjmaeii tAi, va Infringe pre
cal ea te urisc pi va phi In vci sementiia ta l scaunul tAu. CA voia cebra ce BA tem de el va face
alce David fi rugAciunea lor va auzi
va mtntui pre dInpii.
Acestui dar BA va Invrednici i fieptecarele din vol, fetii miel, de vet ssculta Cu cucerie l cu
dragoste glasul pirintalui celui fiede ani i veti face InvItAturile Infrumusetatului Hristos,
situ, al citrate darul l mila ces bogata rugAm pururea sA fie spre mtntuirea sufletelor voastre. Araia

155

www.dacoromanica.ro

CUVINT DE INVITXTURA. LA OCTOMVRIE 26, !N ZIOA SFINTU-

L . 143

LUI I MARELUI MUCENIC DIMITRIE, IZVORITORIULUI DE

MIR ASUPRA CUTREMURULUI

Doamne, mintuiWe-ne, c perim". Mathei, 8.

5

Pomenirea marelui mucenic Dimitrie, ce s prznuiate

astzi In toat lumea, ce alt Weapt de la adunarea

iubitorilor de prznuire, fr'numai laude i cinVri. ins
eu, cunoscIndu-m nevrdnic i slab Intru tiint., nu

Indrznesc s-i 1mpletesc cununi de laude, nici

vestesc
10 precum s cuvine mririle minunilor lui. Cci alt invt-

tur cearc mucenicetile lui luptai i alt prznuitoriu

trebuie pentru luminatele lui nevointe.

Drept acia las s'a' laude altii lucrurile lui die slvite,
altii s povesteasc cea preste firea omeneasa brbaiia
15 sufletului su i altii s spue vitejiia cea mare, cu care
au rabdat ranele i moartea. Iar eu, ca un neputincios
f. 143' la vorb., J precum m Indemn s m minunez de iale

cu mintea, aa i a le cinsti m silesc cu tcria

intorc cu vorba iar, la inceputul cel dintii: Doamne,

20 mIntuiate-ne, c5. perim".

Pentru ca s ara 1naintea dragostei voastre nevoia

ce au petrecut apostolii In corabie i grabnic ajutoriu
ce le-au dat Hristos in mijlocul mrii i ndjduesc, cu
darul sfintului, s v folositi suflet4te. Ce va. pohtesc
25 s ascultati cu dragoste
cu socotint.
Infricoat lucru socotesc, cu adevaat, s fie staut
turburarea maii de astzi, de vrme ce i sfinta Evanghelie o num4te mare (zic1nd):
iat' cutremur mare
s fcu in mare".
30

Mi s pare ca cind ai vedea inaintea ochilor miei chipul

ei, de toate prtile s sufle vinturi mari, s se stringl

imprejurul vintului non i negri i dei, toat marea s

spumege de mlnie i petutindenea s se Inalte valurile,
1 in 26 N // 1-3 lipsefle B, Cuvint in zioa sfintului i marelui mucenic Dimitrie,
izvoritoriul de mir, asupra cutremurului, la octomvrie 26 dni C //4 mtntuesti-ne
C / ad. marginal Matthei 8 B, lipsote C, N 11 5 prAznueste C // 7 flr5. numai B, C,
N // 9 tnimpletesc B // 11 paznuitor C // 12 luminatile C, N II 16 ranile C, N f lar
C // 18 acerea C, N //19 lar C / lipse,ste cel C, N / dintliu N // 20 mintuesti-ne C // 21
dragostii B, N // 22 ajutor C // 24 Ci C /, N // 27 lipsege si C // 30 as vedea B, C 11
31 s sufle] s s. afle C / s s. string5. C, N // 32 negrii C / toate N // 33 petutindinea C

156

www.dacoromanica.ro

ca niste munti. Mi s pare a vaz corabiia apostolilor

a o lupta cu multa slbaticie turburarea mrii: de o

f, 144

parte o bat / valurile, de alta parte o turbur. vinturile ;

de o parte o radial spre ceriu, de alt parte o pogoar5.
5 la iad. Mi s pare cl vaz pre ftele apostolilor zugravita,
de frica", moartea: unul sa se cutremure, altul s se spaimintze ; unul s se turbure, altul sa strige i toti cu
suspinuri si Cu lacrarni s ceara, Cu rugaminte, ajutoriu
de la Hristos, ce dormiia: Doamne, mintuiaste-ne
io perim".
Eu insa nu m minunez nici pentru turburarea
pentru aci fiind o stihie nestatornia, asa lijaste pururea
din fire, cind sa fie lin i chid s se turbure, nici pentru
turburarea apostolilor, pentru aci nevoia aduce pururea
15 turburare i fria la oameni, ce ma minunez, cum s-au
intimplat c5., indat ce au alergat i indata ce s-au rugat,
indata au luat i ajutoriul. ,,Si s facu liniste mare", zice
Evanghelia.

Au incetat valuri, au perit intunrecul, s-au imprstiiat

20

f. 144'

s-au smerit marea si corabiia intreaga i far'de

nici o vat5.mare, au ajuns la adaposteal.
Cercind eu pricina acestii minuni ce s-au f5.cut far'de
zabav5., aflu de la tilcuitorii sfintei J Evanghelii cum

a alta n-au fost fxa numai rugaciunea ce au fkut

25 apostolii cu un glas i cu un suflet ; toti deodata au strigat,

toti s-au rugat, toti au cersut deodati ajutor: Doamne,

mhituiasti-ne, c5. perim". i pentru acia Domnul au
ascultat, Indata rugkiunea lor 0 pre toti i-au mintuit,

pre toti i-au pkit ; n-au lasat s piar nici unul in turbur30 area ma'rii.
Drept acia i dumnezeescul Theofilact: doarme, zice,

Domnul, pentru ca s alrge apostolii, ce era infricosat

la ajutoriul lui, sa-1 roage i s ja pricin din rugaciunea
lar cea de obste, s-i mintuiasca din nevoe.

2 c o] ca o B, c a c / ad. marginal cu multS, B s5.1bAticie N // 3 valuri B 1

de altI parte o bat vinturile si o turb <ur>5. C, N // 5 ftile B, C, N // 6 moartea
zugavia ; c. de fria unul s cutremura C 117 altul s sp6iminta; unul s turbura,
altul striga C / tot B // 8 ceark ad. marginal i cerea C / ajutor C /I 9 mintueste-ne
C// 12 asa] i C, N J/15 ci B, C, N // 17 luoat N // 18 Evangheliia B, C, N // 21
ad5.postostea15. B // 23 Evangheliei B, N // 26 toti9 tot B / cersut] cerut C, N /
ajutoriu B, N // 27 mintuesti-ne C // 28 toti B, C // 29 n-au] nu i-au B j piar B,
N / lipsefte unul B // 32 infricosati B, C // 33 s5, se roage C //
157

www.dacoromanica.ro

Cu adevrat, mare invttur ni s d5, noao cu aceasta,

pentru ca sl luom pild, sa ne rugAm 5i noi lui Dumnezeu

la nevoile noastre cle de ob5te.

Lumea aceasta iaste ca o mare ce s5.' turbur, intru.
5 care niciodat n-au oamenii odihn, nici lini5te. Corbiile
intre valuri grit imp5.rtiile, crEile, domniile 5i ora5ele,
multimea norodului, politiile, suppu5ii, bogatii 5.1 sracii,

cei mari 5.1 cei mici, sint cei ce cdatoresc 5i s afl in

f. 145 10

nevoe.
Vintmile cle mari ce umfl marea sint nevoile cle / ce

ne supr5. totdeauna.

Valurile ce lupt corabiia sint nenorocirile carde s5.

intimpl in toate zilele.
Norii ce negresc vazduhul, fulgerile ce orbesc ochii,

15 tunetile ce infrico5azI toatal mima viteaz Ant intimplrile

cle de multe fliuri, nea5teptatele pagube, infrico5rile

vrjma5ilor, supgrArile, necazurile ce ne vin de la cei
dinn afar5., jafurile, robiile, drile cle grle 5i. nesuferite,
carde le las Dumnezeu 5i ne incungiur, pentru ca s.
20 cunoasc credinta noastr 5.1 s ne vazI rbdarea.
Acuma dar5., pentru ca sg se mintuiasc norodul de
acstia 5i s5, lpede deasupra lor nevoia cea grea, oare
care iaste mijlocirea mintuirii? Acea mijlocire ne-o invat

cu pilda lor norodul cel israiltenesc, cind s suplra de

25 Wile lui Hananeu, impIratul Aradului, in pustiu ; ne-o
invat lcuitorii din Vetulua, cind s-au ocolit in cetatea
lor de oastea cea groaznicI a lui Olofern ; ne-o invat
Esdra, cind s intorcea cu norodul lui Israil in Ierusalim,
mintuit din robiia Vavilonului ; ne-o invat ninevitnii, /
f. 14530 cind au scApat de periciunea, car de spre partea lui
Dumnezeu le-au fost spus prorocul lona.
Tot ace5tea, pentru cci s-au rugat cu un glas 5i cu
un gind 5i au cer5ut de la Dumnezeu ajutoriu, s-au mintuit.

Zice sfinta Scrifiturii : Si s rug Israil rug Domnului

35 5i auzi Domnul glasul lui Israil 5i dde pre Hananeu

2 lugm C // 5 oameni C // 6 orasle C, N // 7 supusii C, N // 8-9 Fters stilt cei

ce alltoresc s'i a af15. In nevoe C //12 care B, carile C, N // 13 zilile C, N II 16 feluri

feliri C / neasteptatile C, N /j18 den C, N /19 care B, C, carile N //21 dar

N //22 acestea C /25 ad. margina/ Numere, cap. 21 A, B, N I pustiiu B, C, N /26

Vetuluoa N // 27 ad. marginal Iudith, 4 A, B, N // 28 ad. marginal I, cap 8 A, B, N /I
29 nineviteni C// 30 care C /31 li-au fost N / Ioana B //32 Toti B, totii C/ acstiia
B, ace0;iia C // 33 cersut] cerut C / ajutor C // 35 dete C II

158

www.dacoromanica.ro

supt mina lui". $i lIcuitorii ce era ocolit in Vetulua au

strigat c5.tr5 Domnul, Cu totii deodat, neincetat 0 au
ascultat Domnul rug5ciunea lor i i-au mintuit din miinile

lui Olofern. Zice Esdra: Am cerut de la Dumnezeul

5 nostru cale dreapt5 noao i coconilor notri 0 la toatl
agonisita noastra i ne-au ascultat pre noi". Si iar ninevitnii au strigat earl Dumnezeu, neincetat i s-au
cat in saci, de la mare 13111'5 la mic ; i vlzu Domnul
mile lor i n-au stricat pre ei, nici dobitoacele, nici cetatea
io lor.

Drept acia, zice David la Psalm 21: Pre tine au

f. 146

ndljduit pArintii notri, nAdIjduir i ai izb5vit pre

dinii ; atr tine au strigat i s-au
/
Dar ce mai cerc eu din istoriile Scrifiturii 0 din pildele
15 ei s invAt in ce chip s.' fugim din intimplIrile i nevoile ce

ne yin? Insu Dumnezeu ne invat, prin rostul lui David,

la Psalm 49 (zicind): $i m chiam pre mine in zioa necazului tu 0 te voiu scoate i ml vei prosrvi". $i la Psalm
90: Striga-va cdtrl mine 0 voiu asculta pre el. Cu dinsul
20 sint in necaz, scoate-voiu pre dinsul". $i iar prin rostul

prorocului Isaiei, la 41 de capete zice: $i sl vor bucura

lipsitii, pentru c vor cre i eu voiu asculta, Dumnezeul
lui Israil 0 nu voi parIsi pre ei". Asmene zice i la 29 de

capete ale Ieremiei 0 la al 10 a Zahariei. $i Domnul nostru

Iisus Hristos aceasta ne invat in sfinta Evanghelie:

Creti (zice) i s va da voao".

Si, pentru ca s ne incredintlm mai mult cum c,

lui iaste nemincinoas'., adaoge la 11 capete ale lui
Marco: Toate cite yeti cre rugindu-v5., s'5' crdet
30 vet lua i vor fi voao". $i de pe aceasta putem cunoate
f. 146' cum c nu iaste alt lucru mai / de folos 0 mai cuviincios
decit a ne ruga, impreun cu totii, s'5 crem de la Dumnezeu ajutoriu i s alerg5m la milostivirea lui. De am tinea
1 ocolii B / Vetuluoa N // 3 m/inile B, C, B // 4 cersut] cenit C, N /1 5
coconilor] fiilor C, ad. i feciorilor B // 6 iar C // 8 lacamile] corectat lucrurile
B /9 dobitoacile C, N // 11 lipsege la C/ Spre tine B, C /112 nk15.jdnit-au .1 i-ai C /
ai] au N // 13 lipsefte tine N /14 Dar C / pildile N 1/15 InvAti B / din] de C, N//
17 lipsefte la C /Ord paranteze C / chiiam5. B, N // 21 Isaii C lipseFte la N / 41
cap C 11 22 Dumnezeu B // 23 nu voiu prsi C, N / Asmenea B, C, N / la 29
cap C // 24 Ieremii C / al Zaharii C // 25 lipsefte ne C // 26 fard paranteze C // 29

vet cere B / crdeti B, credeti C // 30 veti lua B, C, luoa N / de pe] dupe B,

dup5, C // 32 cerem C // 33 ajutor B, C //

159

www.dacoromanica.ro

acest sfat i aceast invtturk ce ne d5. Domnul i OA

facem cind ne Incungiur intimplrile i nevoile die mari,
o cit ajutoriu i cit mingliare am lua de la nemsurata
mila lui Dumnezeu.
5

Dumnezeu iaste tat de obste al tuturor. Pre tot ne

iub4te ca pre n4te adevrati fii ai lui 0 nu poate rbda
milostivirea lui cea iubitoare de oameni s, ne aflin puru-

rea in ticlo0i 0 in nevoi, ce numai Weapt ruglciunea

noastr; ja aminte s: auz glasurile noastre ; st, pururea
io cu urechile deFhise, pentru ca s ne asculte, indat ce
vom chiema numele lui cel sfint.
Dar." ce voiu s zic de nesimtirea cea mare a oamenilor
acestui veac?Toti pltimesc, toti Sint In scirbe, toti suspin

f. 147

supt jugul cel greu al nevoei. Dar iaste cineva s zic,

15 impreura cu David: atr. Domnul, clnd m-am necjit
am strigat? S-au zice cineva, vreodat, lui Dumnezeu,
Intru superile lui:
Doamne, i m ascult?
Noi pohtim s ne / ajute Dumnezeu i s ne fac milk
20

fr'de a-1 ruga.

Dar cine iaste impratul acela, sau cine iaste stpinitoriul acela, carele s impart mil norodului s,u, sau s5.
-Liurze pre suppu0i lui de drile cle grle, fr'de a-1 ruga
fride a-i dovedi nevoia lor? Sau, s zic mai bine, carele
iaste tat5.1 acela ce d piine feciorilor lui, far'de a-i are? $i

25 acia ce nu face un Imprat cu norodul su 0 un tat ce

feciorii lui, fr de rugciune, v<r>et s o fac Dumnezeu
cu noi, netrarticii, din vointa sa, fr de a ne ruga lui?
S'rac trufa au urit sufletul mieu", zice Domnul la 25
de capete ale lui Sirah.. Nu poate rhda Dumnezeu nici
30 Cu un mijloc pre acei ce sint lipsiti, ticlo, nenorocit
apoi s Inalt. i stau Ingnfat intru ale sale 0 nu vor s se
arate cum c au trebuint51.
Si cine socotiti s fie acetea? Noi sintem, cu totii, carii
ptimim atIta scirbe nesuferite i stm In cumpng s5.
2 incunjurS. N II 3 ajutor C / mingiere C / luoa N // 5 toti B, C // 6 fii

adevIrati C, N // 8 ci B, C, N II 10 deschise N // 11 cherna C /12 Dar C// 13

scirba C // 14 nevoii B, N, nevoi C/ Dar C II 15 nAc5.jit C, nejit B II 17 milueste-m5.

C II 18 ne fac5. mia] ten ci ad. milostiveasa asupr5.-ne C // 20 Dar C // 21 carile

N // 22 supusii C //23 al.' (15. B / ca.re C, carile N /1 24 feciorului s5.0 C, feciorului
lui N // 26 fAr' de rugAciune B, C / vreti C II 27 ar' de C 1/ 28 Pre aracu trufas C /

au urn] arlt B /129 lipseste de C // 30 flab* C, N / nenorociti B, C, N // 31 Inginfati B, C / s a arate C, N // 34 atitea B / cunpAn5. N //

160

www.dacoromanica.ro

perim de nevoi, de nenorociri i cu toate acstia nu nesmerim inaintea lui Dumnezeu, nu ne plecm cerbicea
de trufiia cea mult ce avem, nu alergam Cu suspinuri
f. 147e
5

Cu lacrmi s. crem / ajutoriu de la Dumnezeu.

i cum dar s va mintui norodul, cum s scuture aceast ticloas de tari sarcina cea grea a rlelor ce o supr.?
Noi socotim numai cu putrea noastr cu intelepciunea

noastr, car iaste nebunie inaintea lui Dumnezeu, s

chivernisim norodul i s.-1 aprm de rle? Dar in zadar

10 trudim. C zice Hristos: Fr'de mine nu yeti putea face

nimic".

i David iar, la Psalm 126: De nu va pazi

Domnul cetatea, in deert o pzesc pzitorii".

ins mie mi s pare cum c. multi (din cei ce ascultd)
pot s rspunza la cite am zis pin acum, c noi i mult ne
15 rugin. lui Dumnezeu, cind ne vin scirbele i nevoile
didem la mila lui, darl nu vedem nici o mintuire, nici
sintem incredintati cum cs ajung rugciunile noastre la
ceriu, mcar c aceasta nu o crez s.' o fac nimeni.

Iar s v spuiu ce au rspuns Tiveriu chesarul unui

20 tingr, carele pentru multele lui rutti s afla la frichisoare-

f. 148

vi s czniia tialosul mult vrme in legturi, cu foame,

cu ste, intru intunrecul puFriei. i, de vrme ce cunotea c nu iaste pentru dinsul nici o nidjde de mhituire,
au cerut de la / impratul, cu mare rug'minte, s, porun25 ceasc s-i dea moarte, pentru c s se mintuiasc din
caznile ce p'timiia, cruia i-au zis Tiverie: Tu inc n-ai
aflat har inaintea oclailor miei vi-mi ceri o facere de bine ca
aceasta?"

$i de vrme ce un vinovat n-are indrAznea15. inaintea

30 impratului celui pmintesc, mcar
cearl moarte,
darl noi, c sintem vinovati tnaintea a tot putrnicului
imp'gratului Dumnezeu i ind.rcati de grle pscate, cum
pohtim s asculte Dumnezeu rugIciunea noaste i s dea
bunlatile ce crem ? Cetit la 59 de capete, la Isaia, sl
35 intelget pricina pentru ce rugIciunile noastre nu afl
1 aceste C // 2 cerbicia C // 4 ajutor C // 5 dar C / fters scuture gi ad. va
uvura C / scutud. N /I 6 dupd tad ad. de C fters ce o suplr. vi ad. cu care iaste
Ingreuiad C // 7 puteria B / lipse,ste i Cu Intelepciunea noastd. B// 8 care C II 9 Das
C//i1 iar C//12 d5.0.rt B, desSzt C,N /14 lipse,ste c5.C// 15 si de ne niglm mult C/scirbile N //16 dar C // 18 ninimeni B // 19 Iad B, N / Tiverie C, N / chesaru C //20 carile
N / multile N // 21 leguturi B // 22 pusckii C / cunovtia B, cunovtea N // 24 cerilutT
cerut C, N II 25 den B // 26 caznele B // 27 faceri B // 30 pamintesc N / dar C // 34
Cititi B,N/cetiti Cllipse,ste de C/Isiia C. N//35 Intelgeti B, lntelegeti C, IntelgemNll

161

www.dacoromanica.ro

ascultare la urechile lui Dumnezeu. Zice prorocul: au nu

poate mina Domnului a mintui? Au ingreuit-au urchia
lui ca sa nu asculte? Ce socotit zice cum eft' nu poate
preaputrnica mina lui Dumnezeu, sl v mintuiasca din
5 nevoile voastre? Au doar socotiti c are astupate urechile
lui si nu ascult rugIciunea voa,stra? Ba nu iaste asa ; ci
pentru pacatele voastre (zice) au intors fata lui de la voi,
1 148' ca sa nu va miluiasc5'.. / Pacatele voastre cle multe slut
aclia ce opresc mila lui i aclia nu lasa rugaciunile voastre

10 sa ajunga inaintea scaunului dumnezeestii lui

Caci miinile voastre (zeci) pingarite-s cu singe ; buzele

voastre graesc fardelge ; limba voastra strinbltate cugeta

picioarele voastre alearga pre calea rautatii; nimeni nu

grgiaste drept, nimeni nu sfatuiaste bine, nimeni nu va SI

15 faca judecata adevrata.

Si, cum dar, s va asculte Dumnezeu? Cum s va

mhituiasca din nevoile voastre? Si cum, zicet mai bine,

cum indelung rabda, cum ingaduiaste si cum poate suferi
si nu ne cufunda pre tot, ca pre sodomleni? (Slava, hide20 lungii rabdarii tale, Doamne, slava tie).
Via, filosoful, mergia odat pre mare cu corabiia si era
impreuna cu el, niste oameni ri. i, apucindu-i furtuna
mare, era si piar. lar oamenii cei rai au inceput a sa ruga
dumnezeilor, lor, sa-i mintuiasel din nevoe. Iar filosoful
25 le-au zis: rogu-va, facet, sa nu v5, priceapa car cumva
dumnezeii ca sintet aici, c adevarat va va cufunda. Asi. 149
mene zic i eu catra pacatosii ce sa roaga, / el mai bine
iaste s tad., decit cu buzele lor cle spurcate, s. aducl
rugciuni, catr5. Dumnezeu la nevoile lor, ca in loc de a
30 afla mintuire, poate s5. piar des'avirsit pentru pacatele lor.
S cuvine intii sa 15s5'.m rutatea, jafurile, strimb5.tatile,

uriciunea, vrajba, zavistiia i atunce s ne rugam, pentru

2 ingreuiat-au C / urechiia C // 3 socotiti B, C // 4 preaputernica C / dinl

de C II 5 doar5.] dar C II 7 pAcatile C, N // 8 plcatile C, N // 9 acelea " C // 11

buzile B, N // 12 dupd lege ad. si C / strimbtate C/ lipsege cuget5. C // 13 picioarile

B, C //14 nu grleste C / nu sftueste C //15 judecat dreapt5. i adevrat C, N /16

dar C //17 i cum nu ziceti C /18 Indlung C / ingklueste C / cum poate suferi]

sufere C // 19 0] de C / toti C // 21 Viia B, N, Sers i ad. un filosof C / mergea C, N //

23 pilar B / iarl N // 25 tAceti B lipsefte v B I care C 26 dumnezei C /

slnteti B, C // 28 buzile C, N // 30 piiar5. B, N // 31 pcatile C, N // 32 Intliu
B // 33 duPd zavistiia ad. si altele C / id. i altile N I atuncea C//

162

www.dacoromanica.ro

cci atunce vom afla asculttoare urechile lui Dumnezeu.

C zice sfintul Ioann Zlatoust: Cind din buze curate iase
rugAciunea, atunce ajunge la nemomita urechia stpinului".
Cind noi sintem curat, atunce ajunge i ruglciunea noastrA

5 la ceriu. Ins, afarA de aceasta trebuiWe 0 alta, pentru

ca s ne mintuim de nevoile noastre, cu mijlocul rug'Aciunii.

S cuvine, c precum iaste rAutatea i intimplarea de ol*e,

s5. fie 0 rug'Aciunea de ob0e. Toti s ne rugm, tot s

crem ajutoriu, precum au fAcut i apostolii astAzi in
10 corabie, de au strigat toti cu o gur cu o inim': Doamne,
mintuia0e-ne c5. perim". Iara nu unul s se roage

altul nici s5. gindeascl ;unul s'A plingl i altul s riz5.;

unul s se intristze i / altul s'A se bucure. Pentru.
cci atunce adevIrat, Dumnezeu nu ne ascult.

f. 149T
15

Zice Hristos la Mathei, in 18 capete, c5.: De s vor

tocmi doi dintru voi pre p5mint de tot lucrul carele ar

cre, fi-va lor, de la tat5.1 mieu cel din ceriuri". Deci dar,
cind doi, uniti, s vor ruga, ci0igA mila ; cu cit mai virtosvor c4tiga, and tot norodul i toat multimea, cu un glas20 i cu o gur i cu o inim5., vor cre de la Dumnezeu.
ajutoriu.
Pentru aceasta v pohtesc, fetii miei, aa s v5. rugat,
pururea i toti deodat. Si mai virtos intru acste vremi
ce s-au inmultit nevoile 0 pre toti, impreun5., de toate25 pgrtile ne-au incungiurat nenorocirile, necazurile i scirbele. C5. zice David: Voia celor ce s'A' tem de el va face 0
rugIciunea lor va auzi
va mintui pre d1n0i". Ne va
asculta pururea Dumnezeu, dud toti cu inim curat5.
vom ruga 0 ne va mintui de toate primejdiile 0 din toate
go nevoile, prin rugAciunile marelui mucenic Dimitrie, ce a
pr5.znuiate ast5.zi, a clruia rugIciuni s'A pizeasc5. pre
in5.1tatu1 domnul nostru i toat cinstita boerime 0 tot

norodul cre0inesc. Amin. /

atuncea, N // 2 loan C ji 3 atuncea C, ad. marginal atuncea ajunge N I
nrechiia C. N // 4 corgi B, curaid C / atuncea C, N// 5 trebueste C (/ 8 totit
B, C// 9 ajutor C // 11 mIntue*te-ne C / lar C // 13 sit si bucure C, N / 14
atuncea N / adeviratul B II 16 care B, carile N 1/17 dar C //20 ininimi B!
ajutor C // 22 rugati C // 23 tot B / aneast5, vrme B // 24 repeta : si pre tot N// 25
lncunjurat N // 26 cebra C / 27 i-i) i C // 30 marilui N /131 priznueste C // 32
nostru don= C // 33 lipsefte Amin C, N //

163

www.dacoromanica.ro

st. 150

INVATATURA LA NOEMVRIE 8, IN ZIOA SABORULUI

SFINTILOR INGERI

Socotit s nu obidit pre vreunul dintru acesti mid".

Mathei 18.
5
Nu s cuvine cinstea si lauda numai oamenilor celor
mari i bogas, c stilt vrdnici acestui dar si cei mici
smerit. C mgcar cg cei mari strlucesc Cu hainele cle
de mult pret i cei mici n-au cu ce sg-s acopere trupul;
cei mari sg" odihnesc pe astemuturi moi i frumoase i cei
lo mici s culc pe pgmintul gol 0 pe pae; aceia insotit cu
multime de slugi, iar acestea lipsit, pustii si de ajutoriu
0 de priiateni; aceia intre rgsflgri i intre boggtii i ace-tea intre primejdii i intre intrisaciuni. Insg, cu toate
acstia mgriri despgrtite, nu s cuvine celor mici mai
Is putinid cinste i dragoste cleat acia ce sg cuvine celor
mari i bogati, nici iaste cu dreptate celor mari s5. li sg
inchine lumea 0 pre cei mici
batjocoreascl: de aceia /
4.150T s se teamg si pre acestea sg-i obideascg; de acia s se
rusinze 0 pre acestea
infruntze, pentru cci mgcar
20 CA cei mari cu sila i cu putrea rgspatesc sudglmile, iar
cei mici au ingeri sprijinitori in ceriu de pedepsesc pre cei
ce-i obidesc.

Drept acia si domnul nostru Iisus Hristos poruncste

tuturor in Evanghelia de astzi, sg se p5.zeasc5., s5. nu
25 socoteascg pre unii ca acestea batjocurg norocirii i necurgtii ale lumii. Socotiti, zice, s'l nu obidit pre vreunul dintru
acesti mici". i pricina iaste, pentru ce acestea atita sa

iubesc de Dumnezeu c au cu dinsii ingeri carii pururea

vdd fata lui Dumnezeu, in ceriuri, dintru care cuvint

30 evanghelicesc luom pricing astzi s ar'tgm inaintea
dragostei voastre mririle acestor mici, ce zice Evanghelia,
1
2 CuvInt la noemvrie 8, In zioa sfintilor Ingeri C // 1 soborului
B, N // 3 Socotiti B. C / nu obiditi B, C / dupd acesti ad. mai C, N // 5 ad. marginal Matthei 18 A, B, N / tipseFte C // 5 cinstia B // 6 bogati B, C // 7 smeriti B, C /
hainile C, N // 8 cei mici n-au cu eel acopen i C // 10 pre plmInt C, N / p& pae
C/ Insotiti B, C // 11 acestia B /lipsiti B, C / ajutor C //12 prietini C // 13 acestia
B / Cu] dupl C //14 acestea C, N / dupel despArtite ad. dar tot C /j17 batjocureascl
obideasc& C,
C //18 s& sl team& C, N / acestia C / dupd
ad. osindeasc&
N 19 s s4 rusineze C // 24 Evangheliia B, C / dupd astazi ad. marginal cea de la
Utanie C / sI. s& plume& C // 25 flers norocirii i necuatii ale C // 26 obiditi
B, C / pe C //27 acestia B // 30 lu&m C // 31 #ers Inaintea dragostei voastre C,
dragostii N / mici] cuvinte C / Evangheliia B, C //

164

www.dacoromanica.ro

pentru ca s: priceapg cei ce indrIznesc de-i obidesc,

pacg.tuesc de greu si ce r.'spuns vor sg. dea.

Si 15sind la alti intelepti i invatati sg. priznuiasc pre-

cum s cade slborul fericitilor ingeri, ce prAznuiaste

f. fsf

5 astgzi besrica lui Dumnezeu, eu m voiu nevoi sg-i veselesc cu aceastg vorbg. ce voiu s: fac, / de va lumina mila
lui Dumnezeu, pre vreunul din pic5tosi s vie la poc:int,
de vrme ce s5: face mare bucurie in ceriu, pentru un 1366:tos ce sg va
ci s: ascultat cu dragoste, de pohtiti sg.
fo v. folositi.
De doao fliuri de mici s: af1 in lume si pre doao fliuri
de mid sg obicinuesc de obste oamenii, de-i obidesc: cei
dintii sint sgracii i cea de a doao gut preotii. Pentru cei
graci, zice intelepciunea lui Sirah la 13 capete: Scirbg. e
15 la cel bogat, gracul". $i dumnezeescul Iacov, fratele
Domnului, la Poslaniia lui, la al doilea cap zice: lark' voi

at necistit pre sgrac". Si pentru preot mgrturisste obiciaiul cel de obste si mai virtos acela al locului acestuia,
intru care preotii sint cei mai necinstiti si mai obiditi.
20 Trig acestea, pre carii lumea Ii socotste mici i prosti,
nu sint mici, ci grit a unii vrednicii si a unii nariri; c5
poci zice pentru dinsii, prin rostul apostolului, cum c5
pentru acestea nu iaste / vrdnic: lumea. Cei sraci gut
f. 151v
atita de mari cIt iaste insus Hristos de mare, de vrnae
25 ce pre acestea nu-i numste slugi, nici priiateni, ci-i numste in Evanghelie frat zicind cg.: Ce at fcut unuia
dintru acesti frat mai mici ai miei, mie at flcut". Si preotli
iarg, atita sint flede aseminare cl dupg, Dumnezeu nu sg
aflg nici nici in ceriu nici pre pAmint, nimeni carde sg
30 poat s: fie asmenea cu ei; cu Dumnezeu gut, mai mici

decit el si cu oamenii gut mai mari decit ei. Nu s'nt,

fireste, ingeri, iar pentru darul ce au sint mai mari decit

ingerii. Drept acia zice i dumnezeescul Efrem Sirianu/,.
la cuvintul cel dintiiu ce face pentru preotie: Preasllvit:
4 soborul C, N / lipsepte Ingeri C, N / praznueste C // 7 IA C / vreunul B if 9.

ascultati B, C // 11 ad. marginal a af15. In lume B /13 dintliu B, N //14 ad.

margina/ stih 52 A, B, N // 15 fratile N // 16 al 2 cap C, N / lar C / ad. marginar
stih 6 A, B, N /17 ati necinstit B, C/ preoti B, C/ obiceiul C // 20 care C // 22'
pociu B, C, N // 23 acetia B // 25 prietini C // 26 frati B, fraci C / ati fAcut B,
C // 27 frati B, C / ati fAcut B, C // 28 lar C / aarninare C, N//29 carile N// 30 poate
C // 30-31 fierS Cu Dumnezeu slut mai mici decit el si Cu oamenii slut mai mari

cleat ei C // 32 iarl. N // 33 Siriianul C, N //34 dintli C //

165.

www.dacoromanica.ro

minune iaste preotul i putre nespus5. ; de cer sg atinge,

cu ingerii petrce i ca Dumnezeu are mare amestecare".
Si pentru ca s cunoa0eSi cu lucrul cu ispita mgririle
acestor mici, adecg a preoSilor, ce-i batjocor4te lumea,
5 luat seama, rogu-v., cu socoteal intreagg i vedes putrea
cea mare ce au 0 in ceriu 0 pre pgmint, pre lingg oameni
.152
i pre lingl / Dumnezeu.

Cind domnul nostru Iisus Hristos au ertat pgcatele

slabgnogului aceluia ce 1-au fost adus inaintea lui, s5.-1

10 tgmgduiascg, tiSi ce au zis cgrturarii i fariseii, ce era

acolo de fat: Cine poate erta pgcatele, Mfg numai

singur Dumnezeu?" Unul ce poate s iarte pIcatele oamenilor cu adevIrat, au Dumnezeu iaste, au putre dumnezeiasc are in sine. Deci dard de o fac aceasta preoSii in
15 toate zilele cu pgato0i si au atita putre sg iarte pgcatele,
precum cu toSii o crdem, puteS sg ziceS cum cal acWi
mici nu gut alti dumnezei in lume?

Ascultati 0 alta, mai mare. De aS vedea, aici de fat,

de o parte multime de arapi negri carii s.' fie rgniS de vrgj-

20 ma ca rane de moarte i legati cu lanSuri tari 0 de alt

parte un om putrnic i s.' le zicg: s fit slobozi, s fie
tmgduite ranele voastre, s fugg din trupurile voastre
f. 152e

acea negreal ce vg intunec i, zicind ava, de at vedea s5.

cazg din minile/0 din picioarele acelor ticglo leggturile,

25 s flmie indatg sngto de rane i s se prefacg in albiciune acea negreal intunecat intreb, oare ce at putea
zice pentru acel om? Cum v-ar pgrea putria lui? Eu sint
incredintat cum c.' aS zice i at mgrturisi cum cg acel om

iaste iaste preste tot oamenii, cum c iaste om pogorit din

30 ceriu, cum cg iaste alt Dumnezeu i om.
Acuma darg socotiS cum c acest om iaste unul din cei
mici, ce nu-i bagg lumea in seam. Arapi negri sint ticglo0i de 135.'cgto

pre carii pgcatul Ii face mai intunecati

1 ceriu C, N1/ 2 amestecare] ImpArtIsire C 4 &lid. C / batjocureste C // 5

luati C, luoati N / vedelei B, C / putria B // 6 ce au In ceriu C // 8 picatile N // 9
slibaggnogului B /110 amIduiiasc5. C / farisei C //11 pacatile N //12 si iarte] erta

B, s5. erte C/ p5catile C, N // 14 dar C // 15 erte C / plcatile C, N// 16 puteti

ziceti B, C // 18 ati vedea B, C 11 19 rAniti B, C / vrljmasi B, C // 21 s5,

B,

C // 22 ranile C, N // 23 ati vedea B, C //24 miinile B, C, N / picioarele C, N / ticAlosi

C // 25 sinitosi C / s s5. prifac5. N/ albiciuni B// 26 ati putea C // 27 puterea C,

N // 28 ati 2-2 B, C// 29 toti B, C // 30 dupa ceriu ad. i C, N // 31 dar C/ socotiti
B, C // 32 ce] ci N// 33 p5.cAtosi C //

166

www.dacoromanica.ro

decit dracii ; acestea sint toti r5.niti pentru cici de cite ori
pgcgtuesc, de atitea ori sg tipArste in sufletul lor rane de
moarte. Sint legati cu lanturi grle pentru cci plcatul
face robi diavolului. Aici vine micul acela netrbnicul preot:
5

f. 153

i Cu un cuvint al lui, cu un: Ertate s-t fie pgcatele"

face la sufletele pgcgtosilor mai slgvite lucruri decit:
aclia ce at auzit mai sus ; dezleagg leglturile pIcatelor
vindec rancie, i curgtste de tina pgcatului, fi mintuiaste
din minile diavolului, Ii prietenste cu Dumnezeu, / fi

lo face de petrec cu ingerii.

Acuma dar i acest mic, cum vg sl pare? Socotit sg
aibg pre pgmint pre altul mai tare decit el? Dar ce zic:
pre pgmint, nici in ceriu, afarg din Dumnezeu, nu are
micul acesta asmenea lui in putre. i voiu dovedi-o. Luat
15 seama pentru omul acela ce zice in sfinta Evanghelie, c s5,

pogoriia din Ierusalim la Ierihon si au cgzut in tilhari ;

sg fie fost ca noi, crestin i drept in credint mi s pare c5.-1

vgz mai mort de rane, s zael pre pgmint i s cearg ajutoriu de la tot sg se intristze i sg plingl, nu atila pentru
20 viatg, ce rgpunea, cit pentru suflet, care pentru multele
piarzg.
lui pgcate sta in nevoe
Vie acum, aici, impratii cei mari i putrnicii pgmintului, s vedem de au atita putre s mintuiasc sufletul
acelui ticglos, din nevoia vcinicii morti. Darg ce zic:
25 impgratii i putrnicii ? Vie ingerii raiului, heruvimii cei
cu ochi multi, serafimii cei cite cu 6 arepi, scaunele, domniile i toate ctele ingeresti, s vedem de le va ajunge
pira intr-atita putria. Las1 sg la impreung cu ei, intr-ajuf. 153 toriu toate ctele sfintilor, s. alrge / mgcinicii, s n5.' v5.30 leasc5.' apostolii, s'l gfbeasel cuviosii, dreptii, prorocii,
patriarsii, A. se pogoare impreun cu ei insgsi preacurata
stgping, Maica lui Dumnezeu, impgrgteasa ingerilor si a
oamenilor, ce vl s'A. pare? Socotiti c' va putea toatA ceata
aceast cereasc i tot sfintii s dezlge din leggtura pgca1 acestia B // 2 mal B//3 legar B / lanriuri B/ dupd lanruri ad. de moarte grea C,
moarte grle N //4 diiavolului N // 5 lipse,ste cu 1-2 C f SA-ti fie B f picatile N //6.
sufletile C, N // 7 aceia C / ari auzit B, C // 8 ranile N / mintueste C // 9 miinile B. C,
N / diiavolului N / priitenste B, inprietineste C // 11 dar C / Socofiri B, C,
N // 12 Dar C // 13 din] de B //14 Luari B, C /116 Ierehon B // 17 crestini B // 19

ajutor C / tori B, C // 20 viiarl B, C, N // 21 piiarz5. B, N // 24 Dar C // 25,

hieruvimii N // 26 cei Cu cite B, C, N / aripi B, C] arapi N f scaunile B, C, N // 27

cetile C, N // 28 puterea C, N // 29 intr-ajutor C / cetile C, N / mucenicii B, C, N // 31,
patriiarsii B, C/ insus C // 32 stApina B // 33 vi s5. pare C // 34 tori C //

167

www.dacoromanica.ro

telor, ce-1 trag in iad, sufletul acelui ce zIcea mai mort?

De o va zice cineva aceasta (c'h va putea), acela nu crde
drept, 45.'zIminturile sfintei noastre credintI, nici iaste
din turma lui Hristos, de vrme ce nu tine acia ce zice
Hristos pentru aceasta la Evanghelie. Ingerii tot s'a.' mijloceasa, sfintii s se roage, dreptii s se cucere, Maica lui
Dumnezeu s mijloceasc pentru ca sl ja, ticlosul acela
de pIcItos, dezlegare pIcatelor lui, iar
dezlge de
pIcate, cu putria lor nu pot nici unul din sfinti.
i pricina iaste pentru cci putria a lega 0 a dezlega
10

nu o au fericitii, in ceriu, ci o au preotii, oamenii, pre

Acuma (dar5.) acia ce in ceriu nu o pot face toate

ctele sfintilor, vedeti cum o sIvira0e pre pImint unul

dintru acWi mici. Lash' A. se pogoare i aici, dup5. Intimif. 154 15 piare, un preot oarecarele / i s vazI pre cel ce zIcea pre
cale mai mort, carele cre ajutoriu i mintuire sufleteasc;
lash' s vazI lacrImile, 55. vaz suspinurile, s se uite vointei l, blagoslovind cu mina acia ce nu priimesc cei mari

SS. o grute cu evlavie, lasI SS. zic numai: te sloboz de

20 toate pIcatele tale. SI vedet streine, infricop.te i preas15.vite, indat5. s mintuiWe sufletul acela din nevoia vcinicii
munci,

s'a'

dezleagl legIturile pIcatelor, fug dracii, s

bucurI fericitii ingeri i aciia4 dumnezeiascI dreptate, ce

tinea goalS. sabiia rIsplItirii o pune iar4 in teac5. i toatI

25 sI imblinz4te.
Nu iaste, drept acia, lucru InfIt4at c nici in ceriu nu
iaste nimeni, afarg din Dumnezeu s aib5. atita putre,

atita stpinire, clt au pre p'lmint aceti mici, acqti

preotit.

30

Iarl sh' vedeti 0 alta, lucru mai minunat acestor mici.

Au Amos tooth' zidirea uimitl cind Iisus al lu Navi au
ponmcit soarelui sl stea pre cer, nemiFat, pin5. va birui

2 ceneva B /1 3 credinta B, C, credinte N 5 tot] pot B, toti C, N // 6 s5, s5.

1-2 C 7 lipsefte Dumnezen B II 8 acela p5,c5,tos C / jar% N // 9 puterea C,
N /10 puterea C, N // 11 ad. marginal oamenii A, lipsefte C, N // 12 felra paranteze

C / dupa ceriu ad. oamenii C, N /13 cetile B, C, N //15 oarecarile N // 16 carile

N // 17 vointii N 1/ 14-20 LasS,
preaslIvite ters fi ad. 0, ce veden streine,
infricosate i preaslavite, pravoslavnicilor crestini I C pre un plcaos, care cere
ajutor i mintuire sufleteasca, micul acela de preot, blagoslovindu-1 cu mina

aceia ce nu priimesc cei mari s5, o slrute cu cvlavie i zicind: te slobozi

te ert de toate plcatelei tale" C // 20 p5catile N / s5, vedeti B / striine N // 21 mintuieste C /22 si i s5, dezleag5. C // 23 aciiasi B, aceiasi C / dumnezeasca C, N//
25 Imblinzesc B // 27 nimenea C // 28 p5,mint] mint B// 29 preoti li, preotiti

C // 30 Iar C / alt lucru B, C, N // 32 ceriu C//

168

www.dacoromanica.ro

pre vrjmasii lui; darI cu cit mai virtos socotiti a.' s-ar
minuna cind acestas / Iisus ar zice soarelui, nu sa stea

54v

nemiscat pre ceriu, ci s se pogoare din ceriu pre pmint.

Adevrat, infricosat lucru ar fi acesta, iar nu iaste nimica
5 intru asemenare cu acia ce face preotul in toate zilele, in
sfintul jaravnic. El nu poruncste soarelui cestui ce s5;
vde, ce pune supt datorie cu cuvintele lui si cu rugkiunea

lui, pre soarele cel de taina al drepatii, pre insus unul

n5scut fiiul lui Dumnezeu, s5. se pogoare din ceriu si supt

to intimplarile piinii si a vinului s5.' se fac iarl j5..rtv vie
pentru ert5ciunea pkatelor noastre. Si aceasta nu odat
sau de doao ori, ce peste tot anul, in toate zile, cind el va
vrea si in ce loc va pohti. $i nu iaste aceasta o putre de
car s minuneaz si ingerii? Pre Melhisedec 11 numste,
15 marele Pavel, asmenea cu Fiiul lui Dumnezeu, la al 7 cap

catr ovrei, pentru alci aducea piine si yin j5rtv5. lui

Dumnezeu, carele era inchipuire dumnezeestilor taini.

$i noi cum vom numi cu nevrednicie pe preatii nostril

carii in toate zilele aduc, nu inchipuirile, ci adevIrul, nu
20 umbrele, ci acelas trup si singe a mintuitoriului nostru,

Dumnezeu. Cu cit / mai virtos deal Melhisedec iaste

f. 155

acesta asmene cu fiiul lui Dumnezeu? Cu adevsat, nu

poate afla mintea ginduri, nici limba cuvinte, pentru ca s
v5.dease5. m5.'ririle acestor mici.
25

$i cu acstia toate, ce cinste le face lumea? Au s zic

mai chiar, care obide n-au de la oameni, de la crestini si de

la fiii lor cei duhovnicesti? Cu tot sufletul t5.0 tme-te

de Domnul (poruncste Sfintul Duh la al 7 cap a lui
Sirah) si pe preotii laud5.". $i iaras: Tem-te de Domnul
30 si slivste pe preotul". $i iaste cineva s o fad. aceasta?
Iaste cineva s aib cucerie cgtr preot, s5.-i cinsteasc5.,
s-i slIVeascA?
1 dar C 112 acestasi B // 3 A sl p3goare C, N // 5 aseminare N / zilile N 116
jArtevnic B, Artvenic C, N// 7 ci pune C, N / supt datorie cuvintele lui B, C /
cuvintile NI/ 7-8 si cu ruglciunile soarile cel de tain5. C//7 rugAciunile N//8 soarile
N I Insusi C, N // 9 sl A. pogoare C, N // 10 Intimp15.rile ad. Fi fliul B / sl facA

N, C/ iar C //12 ce] ci C, N/ Fiers peste tot anul C / zilele B, zi/ile C, N // /2 13

Mrs clnd el va vrea si fa ce /oc va pohti C 113 Si nu] fters fi ad. Deci au nu
C// 14 care C 1115 marile N // 17 carile N // 18 cum nu vom putea numi C / vrednicie

B, C, N / pre B, pl C // 20 umprile B, C, N // 22 asemene C, N // 23 gindului C,

N // 25 acestea C // 27 fii C / CA tot sufletul B / lipsege au B // 28 filrli paranters
C // 29 al lui Sira.h C / iarlsi B // 30 pl. C// 31 ad. marginal Iaste B / preoti B, C //

169

www.dacoromanica.ro

In lgia vche atita de mare socotiia necinstea preotilor

cit insus Dumnezeu au dat porunc5., precum scrie la a

Dooa lge, in 17 capete, ca de va indrIzni cineva, cu semetie
sg. necinsteascg pe preot si sg.' nu asculte porunca lui, omul

f. 155v

5 acela s: se dea mortii.

Acuma dar a cit.' osindg socotit cg sint vrdnici cei ce
indrgznesc, cu atita semetie, de fac necinste preotilor, a
sfintei besricii noastre, carii covirsesc si in dar si in vrednicie si in putre, / pe preotii legii vechi.

io

Pentru marele Antonie scrie in viata dumnezeescul

Athanasie cum el mgcar a era atita de mare si vestit
intru buntlti, c sg cutremura de el dracii si hiargle

pustiiului i sg.' suppunea, iar cind vrea intimpina vreun

preot 4 pleca genunchele inaintea lui si nu sg.' scula de la
15 pginint ping nu-i sgruta intli mina si sg ja de la el blagoslovenie. **I acum nu Antonii, nu sfinti, ci oameni netrbnici si pgegtosi, nu numai s priimeascg sg sgrute ming de
preot, ce pornesc asupra lor cu atita semetie limbilor cle
slobode, de-i dojenesc, de-i infrunteaza si-i necinstesc. $i.
20 iaste aceasta credintg dumnezeiascg, sau faptg. crestineascg ?

Mi sg pare c auz pre multi de-m dau raspuns cum CA'

preotii nu sint ca preotii acei vremi. Aceia, zic, era cu fapte
bune, acestea sint influatat ; aceia era cuciarnici si acestea

lnesi. Aceia era postnici, acestea sint betivi; aceia era

25 fr'de rutate s'i acestea viclni. Aceia era toti duh si
acestea toti trup si pentru acia cu dreptate sg si necinsf. 156

tesc / de lume (trebue dar s'A nu avem preotie nicidecum,

ci s fim ca dobitoacele cle necuvinatoare).

ins eu voi zice cum CA cu adevrat bung pricing iaste
30 aceasta s'i asa sg. fie. Numai intli voiu zice si eu, cu sfinta

Scripturei, fiestecgruia: Cine te-au pus pre tine boiarin

si judecgtoriu preste noi?" $i iargsi impreung cu mine
1 legea C, N / necinstia B // 2 Insusi C // 4 pg. C // 5 sii. si dea C, N // 6
dar C / socotiti B, C // 8 bisricii C / vrednicie s'i putere B // 9 pi. C // 10 marile

C, N / viiata B, C, N //12 hiiarile B, N //13 supunea C,N, ad. Fi pleca A/iari

N/ Intfmpina C // 14 genuncbile C, N, genunele B// 15 Intliu C, N// 17 picitos B/

serute B/mIna B // 18 ci pornesc B, ci si. pornesc C, N / a limbilor C //19 dojinesc
C, N // 20 fapti. crestineasci] sf at crestinesc C // 22 preotii nostri N // 23 Inriutitati
C, N / cucrnici B, N / cucernici C / acestia B // 24 Miles B / acestia B // 25 Uri
N / cestia B // 26 acestia B / to B // 27 hpsefte de lume C, N / dar C / preoti
C, preotii N // 27-28 Orel paranteze C /28 dobitoacile C, N // 29 lipseFte voiu zice
C, N / cum ci. adevirat B // 30 Inttiu N, B // 31 ad. marginal Esirea, cap 2, stih
14 A, B, N, infra paranteze C / boiariu C /132 judecitor C / fax* B, C lj

170

www.dacoromanica.ro

zice sfintul Pavel: Tu cine esti cela ce judeci pre sluga

i la al 2 cap earl evrei, zice:

gindesti, o,
oame, cela ce judeci pre ceia ce ca acstia fac i fcind
acstia c tu vei sapa de judecata lui Dumnezeu?" Cine
5 au dat volniciia aceasta mirnilor, s infruntze pe preot,
s ja seama petrecaniia lor s vicleneasc5 la faptele lor?
Nu era imprat
i imprat crestin marele Constandin? lar and i-au spus pentru un preot, cum s.' petrce
viat rea i preacurveasc n-au vrut s-i crce, nici s'-i
jo iscodeasc viata i fapta lui ci, ca un iubitoriu de Hristos,
strein51?"

ce era, au zis: de as vedea Cu ochii miei pe preotul s fac

pcatul, l-as acopen i cu cabanita mea. $i iar5., la slborul /
f. 156v
cel dintii de la Nichea, aducind oarecarii o scrisoare impotriva unor preot i episcopi, n-au vrut fericitul nici cum s
15 o ceteascl, ci indat au rupt-o si au bAgat-o insus in foc,
de au ars si au zis si acste cuvinte vrdnice de pomenire:

s nu dea Dumnezeu s judec eu vreodat pe preotii lui

Dumnezeu.

Deci acum acia ce n-au fcut un impArat atita de mare

20 0 atita de dint, cum indraznste s o faca un om de rind,
un om p'cAtos, nenorocit i nevrdnic ?
A dooa rspunz: acste gresale, ce ziceti a au preotii,
oare din copilrie le-au avut, au le-au cistigat dup ce au
luat preotiile? De le-au avut din copildrie, vina nu iaste
25 a lor, ci iaste a mirnilor, c n-au vrut s-i creasc Cu frica
lui Dumnezeu, cu invlturi folositoare cu pilda lor cea

bung. lar de le-au cistigat pre urm, iar de la mirni

le-au luat si de la dinsii au invtat rutatea, c ei n-au

f. 157

nscut preot, ci mirni. i pentru ce nu clevetit insiv pre

30 voi i s v infruntat c at dat pricing rea? Ce necinstiti pe
preot carii, de s-au acut ucenici ri, s-au fcut pentru cci /
au avut pre voi dascali ri? Ins eu m voiu uni cu &dui
vostru i acstia ce ziceti pentru preot zic i eu c iaste asa.

Ins s ascultat o pild.

2 striint N / al doilea C/ Fters i gindeti C lipse,ste o B // 3 acestea C//

4 acestea C/ auks acestea ad. gindegti C // 5 pre C / preofii B, preofi C 1/6
faptile C, N // 7 marile N / Costandin B, C // 9 viiatA B, C, N // 10 viiata. B, C,

N/ iubitor C// 11 pa C // 12 iar C/ soborul C // 13 dintliu C/ Nicheia B, C

oarecarii C // 14 impotriva C / preoti B, C // 15 ceteasca) cinsteasca B, citeasca

C, N 1117 pi C 1/20 Fters de rind fi ad. prost B //22 zicef B // 2311-au avut N/11-au
cltigat N //24 luoat N // 27 li-au cfgtigat N / pa urma C / iar C //29 preofi B, C /
nu clevetifi B, C II 30 infruntati B, C tati dat B /Ci C / p C (/31 preofi B, C II 32

&sail C// 33 acestea C / preofii B. preofi C /34 acultafi B, C //

171

www.dacoromanica.ro

Evdoxiia, imprteasa lui Arcadie, au fost inteles cum

c noroclul de la Gaza nu petrec crqtin4te, de vrme ci
cei mai multi s inchina idolilor. $i zicea impratului
indemna s fac in tot chipul s-i suppue supt cretintate,
5 pentru ca s nu s necinsteascl imprliia .1 numele lui
Hristos i al credintii. lar impratul Arcadie i-au rspuns:
o tiu eu aceasta de mult, cum c acel norod pleac mai
mult la inchinciunea idolilor, dar ce voiu s fac?
cuvine s'A m fac cum c nu-mi iaste in tire i s.-i las s
lo triasc cum vor vrea, pentru cki are mare citig imprg-

tiia noastr din afile lor.

Acum dar, dintr-acest rspuns iau i eu pricin. ca

astup gurile mirnilor acelora carii, cu atita indrkneall

iscodesc, cu tot denadinsul faptele lor, preotilor. Ce zicet

15 voi, rivnitorii, cum c preotii sint rdi i pktuesc. Adevkat,
f. 157 eu inc zic c pktuesc. / Numai acetea ce voi fi socotit
pcto, acetea sint cei ce v dau blagoslovenii. Acetea
sint cei ce v. sfintesc. Acetea sint cei ce v nasc de a doa
oar In baia sfintului botez. Acetea v pecetluesc cu darul
20 Duhului. Acetea sparg zapisul p5.catelor voastre. Acetea

v imprietenesc cu Dumnezeu. Acetea v fac prta0 cu

trupul i cu singele Domnului. Acqtea sint ce v folosesc
cu nigkiunile lor, la boalele voastre, la nevoile voastre,
In viat, la moarte i dup moarte.

25

$i nu dutati la atila citig i bunfti ce v fac, la

atitea daruri, la atitea faceri de bine ce v impart, numai

v uitati cu atita pizm i cu atita minie la grealele ce au,
ca nite oameni ce poart trup i vietuesc in lume. Dar

pe cine vatm preotul, de greaste, au de face ceva

30 neplcut? Si de nu vatm pre nimeni, ci mai vinos face

folos norodului lui Dumnezeu .1 bsericii, pentru ce v
f. 158

indemnat pentru un ru, carele nu va face pagub,

obidit i s necinstit un bine ce v d atita folos? Dar
ce voiu sl zic? Rutatea cea mula / a lumii orbste ochii

2 Fters de vreme C // 4 supue C, N // 8 dar C / voi a fac B // 9 cum] nu C/

nu-m iaste B, C // 12 dar C /14 faptile C, N / Fters lor B, N / ziceti B, C //

16 acstia B / socotiti B, C /117 p5x5.tosi C blagoslovenie B, C / Acestia B /18

Acestea sfnt cei ce v5. nasc C, N / de a dooarl B, N, de a doar C /20 dup
duhului ad. sfint C // 21 Impriitenesc B, frnprietinesc C / Acestia B // 22 Aceia

lipseFte

C, N // 23 boalile C, N /24 viiat5. B, C, N// 26 atta 1-2 B, C, N // 27 gresalile C, N //

28 Dar C // 32 Indemnati B, C carile N // 33 obiditi C / necinstiti B, C / Dar

C //

172

www.dacoromanica.ro

a fiestecgruia 0 nu /as5. s se uite la pgcatul cel mare ce

face, chid necinstste unul dintru acesti mici.
Insg zice chiar marele Zlatoust, la al satptesprgzcelea
vorbg ce face Evanghelia lui Mathei: Cei ce tin locul lui
5 Hristos sint preotii i cel ce cinstste pe preotul lui Hristos
pe Hristos cinstste"; iar cel ce sudue pe preot, pre insusi
Domnul nostru sudue i necinstste; c5." Hristos pe preot
au lisat in locul lui ispravnici in besrica sa (si de vrme
ce un boiar nu poate suferi
necinsteascg cineva pe
io ispravnicul sgu, carele 1.1 va lgsa la niscai case a lui), darg
Hristos cum va putea suferi?
Si la cea de apoi, ce dar socotit c vor lua unii ca aceia
si in aceastg viatg si in cialalt.' ? N-at cetit vreodatg
In sfinta Scrifiturti ce s-au intimplat lui Noe and au bgut
15
s-au imbtat? S-au dezbrgcat de tot in casa sa i dormiia
si au vlzut fiiu-slu Ham goliciunea lui i, in loc de a-1
acopen i ca pre un tatg, au esit afarg si I-au grgit de rn
f. 158v
atr fratii lui. / Iar aceia, ca niste intelepti i cuciarnici
au mers de au acoperit goliciunea tatglui lor, fgede
20 intoarce ftele lor, s1-1 vaz.. $i dintru aceasta ce au urmat?
s. trezvi (zice Scrifitura) Noe din vin i cunoscu cite

fcu lui feciorul lui cel mai tingr i zise: blestemat Ham,
feciorul, slugg va fi fratilor lui, de vrme ce mi-au fIcut
aceasta Ham si m-au grgit de rgu in lume. SI fie blestemat
25 0 el si copii lui i averile lui; stlpinire s nu ia, in viata
lui, ci sg se facg slugg suppusg fratilor lui". Atita au zis
btrinul Noe 0 ping astzi i in vci va fi, pururea, blestemat neamul lui Ham.
Si aceasta socotiti, fetii miei iubit, cg s5, va intimpla
30 i la cei ce obidesc pre unul dintru cesti mici. lar iubitorii
de Dumnezeu i crestinii sg se pgzeascg" de clevetirea cea
preoteascg, pentru ca s cistige blagosloveniia lui Sim si
a lui Iafeth, car rug5.m sg v dgruiasc5. milostivul Dumnezeu i in aceastg lume i in cea viitoare. Amin. /
uite C // 2 dupd necinstste ad. maginal pre B /13 chiiar C, B, N / saptesprezcelea B, 17 C, N // 4 vorbl] cuvint C / Evangheliia B, C // 5 p. C // 6 iar5.
N / p 1-2 C cinstiaste B / insus B, C // 7 p1 C / preoti B, C // 8 biserica C / fare/

Paranteze C // 9 boiariu N/ pre C //10 carile N I nescai B / ale lui B, C, N I

dar C// 12 socotiti B, C / vor luoa N // 13 viiat1 B, C, N / citit B, N //
14 ad. marginal Facerea, 9, 28 A, N //16 fii-s1u C, fie-s1u N // 18 lar C / cucrnici B, N, cucernici C // 20 a-s Intoarce B / ftile B, N, fetile C / s le vaz6.
N II 22 fecioru C // 23 fecioru C // 25 copii C / viiata B, C, N //26 a s5, fac5. C, N /
supus1 C // 29 iubiti B, C // 30 acesti C / iarl N // 31 crestini C // 33 care C//

173

www.dacoromanica.ro

f. 160

CUVINT DE tivATATurtA IN 26 A LUNII LUI OCTOMVRIE,

ASUPRA CUTREMURULUI $1 A MARELUI MUCENIC DIMITRIE

IZVORITORIULUI DE MIR

$i iat5; cutremur mare A. facu in mare, cit s. acoperiia

5 corabiia de valuri".
Precum un tat din ceti piminteti, fiind din sine bune
0 drept, are fireascg dragoste a iubi pre tot feciorii lui,
tot intr-o potriv5. 0 a-i cinsti tot intocma 0 a le imprti
avria 0 bungatile lui, tot intr-un chip, nedind unuia mai
lo mult 0 altuia mai putin, sau s5.' iubeasc5. pre cel dintii
mai virtos decit pre cel de pre urm51, f5x5, numai cind insu

feciorul s va face mai ascult6toriu, sau mai neascultgtoriu poruncilor tAtine-s51u; 0 aa Cu acest mijloc, poate fi
el pricina a inmulti dragostea atine-sAu asupra lui, sau a
15 o imputina, precum pentru ascultarea aceasta 0 neasculf. 160" tarea / ni-o insemneaz in pild5; Mathei evanghelistlil,
zicind, cum c un om avea doi feciori 0 unuia 0 zicea sa
fac voia lui 0 s.' f5g5.duia, iarl nu o acea; 0 celuilalt ii
zicea 0 el nu s5, f6g6duia 0 fbicea. Aa iaste de bun 0 de
20 drept tat5.1 tuturor, Dumnezeu, cit toate zidirile, ca n4te

faceri ale lui le-au n.'scut 0 bun5.tatea o face intocma,

la toate, dup vredniciia a fietearuia.

Drept acia va s cinstiasa pre ingeri, ca pe nite
zidiri mai aproape 0 f5.r5. de trupuri, ce strlucesc Cu nemu-

25 rirea, va s cinsteascA pre oameni ca pre nite chipuri ale

sale, va s5. cinsteasca 0 cle neinsufletite, adec5. ceriul 0

f. 161

p6mintul 0 toate cite-s pre dinsul.

Si iaste cinstea cea mai aleas la acstea toate indoitl:
cinstea cea dintli au fost la venirea cea dintli pre plmint a
30 lui Hristos, iar a dooa cinste va s fie la infricoata a
dooa venirea lui. Deci cu venirea lui cea dintli au slIvit
pre ingeri, cAci au invrednicit pre Gavriil a fi slug intii
la taina purtarii de grip., lar clialalte / multimi de ingeri

1 de invitIturi] al doilea C / a lunii] ale B, C // 2 la marele mucenic C // 3

izvoritoriul B, C, izvoritorului N / mair C // 5 ad. marginal Mathei, 8 A, B //

7 toti B, C // 8 /ipsege tot a C // 9 averea C, N/ unu N // 10 pre] pi C /

dintliu B, N (/ 11 vIrtos] mult C 1 de pre] dupre C/ pre] pe B / Ins* C 1112

ascultAtor C / ad. margina/ sau mai neascultitor B / neascultitor C // 14 dragostia
B // 16 ad. marginal Mathei 21 A, B // 18 iar C // 21 li-au n5scut N /f 23 cinsteasci
C, N / pre niqte C If 24 fir' de trupuri C 1126 adica C //28 acstia B, aceasta
N / lndoite B, C, N // 29 cinstia B / dintliu x-a B, N // 30 iar C // 31 dintliu
B, N // 32 intliu B, N // 33 celelalte C, N / multime C, N //

174

www.dacoromanica.ro

la na$erea lui cea sfint5., din preacurata Fecioarg, ludind

pre Dumnezeu 0 zicind: Slavg Dumnezeului celui din

ngltime 0 pre pgmint pace".
Pre oameni Ina i-au cinstit cu dragostea, precum zice
s preainteleptul Pavel, la 5 capete c5.tr romani, cg: Vr..j-

ma fiind, ne-am impgcat cu Dumnezeu, prin moartea

fiiului lui, cu mult mai virtos fiind implcati ne vom mintui

intru viata lui". A0jderea 0 clialalte toate le-au cinstit

Dumnezeu, ca toate s le aducg supt un cap in domnul
io nostru Iisus, precum zice iar4 Pavel, la capul cel dintii
Carl efesni, adec5.' : Argtindu-ne noao taina voii sale
dupg bung' plcria sa, car au pus mai inainte intru
dinsul, spre isprgvniciia plinirii vrernilor, ca toate s le
adune supt un cap, infra Hristos, cle din ceriu 0 cle
15 de pre pgmint, intru dhisul". Si. iar4 una cite una le-au
cinstit cu oarecare podoab ce le-au dat ; vIzduhul le-au
cinstit cu pogorirea ingerilor 0 a Duhului Sfint, c au tref. 161 cut printr-insul ; apele ale dulci / le-au cinstit cu sfintul

botez ; pgmintul I-au cinstit cu cutremurul, cu deFhiderea

20 mormintelor 0 cu inviiarea mortilor. Urma, drept acia,
sg cinsteasc5. 0 marea cea sgratg; 0 au cinstit-o cu turburarea cutremurului.
Si iatg, cutremur mare s fIcu in mare". Pentru cutre-

mur spun filozofii ellinilor cum s se fie fAcut din arneste25 carea stihiilor, zicind unii intr-un chip, altii intr-alt chip,
fiWecarele dupg putria sa, scotind ins de la mijloc pre
Dumnezeu, carele iaste pricina cea dintii. Ci noi, acum,
de aceastg datg, vom 15.sa intr-o parte cle ce au zis Anaxa-

gora, Aristotel, Dimocrit 0 Anaxament 0 vom crde mai

30 virtos pre dumnezeescul filosof, pre David, carele zice:
Cela ce cautg pre pgrnint 0-1 face de sl cutremurg 0,
intorcindu-i fata, sl vor turbura".

Drept acia, socotind 0 noi a fi pricina cea dintii a

cutremurului Dumnezeu, avem O. zicem la aceast5. vorb5.

2 ad. margined Luca 2, A, B ll 4 dragoste B /I 5 Vajmagi C / ad. margina/
romani 5 A, B, N // 8 viiata B, C, N / celelalte C, N / li-au cinstit N // 10 iarlgi
N / dintliu B, N // 11 ad. marginal efeseni 1 B adici C/ voi sale C //12 plIcerea
N / care C. N / mai nainte C, N //14 Intr-un Hristos B. N // 16 li-au dat N /17 li-au cinstit N // 20 Invierea C // 21 au cinstit C, N // 24 elinilor C, N / s si
fie Wind C, N // 25 ad. marginal altii Intr-alt chip B //26 fiegtecare C, fiegtecarile
N // 26 putrea B, N, puterea C // 27 carile N / dintliu B, N // 28 alia B /
Anaxamen B // 30 carile N, care C / dupd zice ad. Psalm 103 C, ad. marginal
A, B // 32 Intorcindul B // 33 dint-Hu B, N //
175

www.dacoromanica.ro

3 lucruri: intii, pentru ce s.' se fac cutremurul in mare ;

a dooa, pentru ce s. doarm'A Hristos in corabie; a treia
f. 162

pentru ce s.' lase pre ucenici si se turbure.

Si zicem la cea dintii. / Marile Dumnezeu, in Sfinta Scrip-

s turd, indoit s zice a fi in lucrare: spre chivernisirea neamului omenescu, certind i miluind. Certind insemneaz5. la
Isaia in 9 capete, unde spune urgiia lui Dumnezeu cea
mult asupra lui Israil, zicind: Si au luat Domnul de la
Israil capul i coada", mare 0 mic, intr-o zi. Si, miluind,
io iar. la Isaia marturis4te lui Dumnezeu, insu Israil
zicind: Bine te voiu cuvinta, Doamne, cAci te-ai urgisit
asupra mea 0 ai intors miniia ta i m-ai miluit pre mine".
Pentru urgiia lui Dumnezeu zice i prorocul David: Tinerii lor i-au mincat focul i ftele lor nej5ite era; preotii
Is lor de sabie au azut i viduvele lor nu s-au tinguit".
Iar pentru mila lui Dumnezeu zice la Psalomul 68: Ascult5.-m Doamne, c.' e bun.' mila ta, i dup multimea
indur.rilor tale, caut asupra mea".
Si, de vrme ce am zis c'5.' Dumnezeu iaste indoit in
20 lucrare, spre chivernisirea oamenilor, amindoao cu intelepciune le lucreaz5.. Iar inc. zic i aceasta cum c5., de
demult, Dumnezeu mai mult s. ar.ta cerceatoriu
certa lumea cu armele stihiilor, adec cu focul, cu v.zduhul, cu apa / cu pmintul acesta, carele este maica tutu162g
25 ror oamenilor.
Cu apa au certat pe vrmea lui Noe, cind au acut potopul
0 au inecat tot trupul, de la om pn la dobitoc, precum
zice Moisi la al 7 cap. Cu focul au certat pre sodomitni
In zilele lui Avraam, arzindu-le ceatile lor, precum zice
30 la cartea Facerii, la 19 capete. Cu pimintul au certat pe
vrmea lui Moisi, pre Core 0 pre Dathan 0 pre Aviron,
pre carii, crApind pmintul, i-au inghitit 0 pre tot cit era
Cu dnii, precum zice la cartea Numerelor. Cu vzduhul
au certat pre faraon cel virtos la cerbice, c prin sila yin-

1 intiiu B / s s fac5. C, N / cutremurul in mare] cutremur mare C / cutremur

In mare N // 3 O. s turbure C, N // 4 dintliV B / Mamie B, C // 7 Isaiia C, N /
spune pentru urgiia N // 8 ad. marginal Isaiia 9, 14 A, B / au luoat N /10 iar
C / Isaiia B, C, N / mArturisste mila N // 12 ad. margina/ Isaia 12 A, B //
13 prorocu C / tinerei N / ad. marginal Psalm 77 A, B // 14 fetile C, N// 15 /ipsefte
lor2 B //16 iari. N / Psalm B, Psalmul C / Ascult.i. B // 20 amindooao B // 21 iarl
N /inasi B, N // 22 mai de demult C, N / cercetb.tor C // 23 adicci. C// 24 carile
N / iaste C, N 1126 p vremea C // 29 zilile C, N // 30 cap C // 31 p5. vremea C II 32

toti B, C / citi B, C // 33 Numerilor B, C, N / ad. marginal Arithmoi 16 A, B //

176

www.dacoromanica.ro

tului de la Austru I-au inecat in Marea Rosie, cu toat

calrimea lui, precum zice la 14 capete, la Eire.
Drept, acia, de demult era Dumnezeu mai mult Dumnezeul rIsp15.tirilor, iar acum iaste al milii 0 al indurarii;
s i pentru acia lucreaz cu aclias stihii, ca s5. arate mila
f. 163

lui cea bogat: apa, prin botez, pentru ca s ince plcatele ;

focul prin limbile cle de foc, la pogorirea Sfintului Duh
asupra capetelor sfintilor apostoli ; pmintul / prin sfinta

nasterea lui din fecioard, in pester i prin umbletul

10 prin moartea cea de pe cruce si prin ingrop'ciune i prin

inviiarea din morti; vzduhul, prin inltarea la ceriu.

Acste indoite lucruri vrind s.' le arate astazi, face cutremurul cel mare ce povestiaste Mathei evanghelistul zicind:

iat cutremur mare s fcu in mare", cu cutremurul

15 s dea putin certare, ca cum ar fi araat cu aceasta cum
c acesta insu au fost 0 de demult, carele certa prin stihii

si cu certarea s arate mila lui. C zice: Atunce cert

vinturile 0 marea si s.' fcu liniste mare". In mare face
cutremurul, pentru ca s cunoasc'd toti cum c a lui iaste

20 marea si el au fcut-o pre dinsa:

uscatul minile lui 1-au
zidit". i nc, s.' nu gindeasea lumea cum c numai pre
pmint s ocolte putria lui Hristos Dumnezeului nostru,
ce in toat zidirea, neocolit lucreaz.' putrea lui, ca a unui
stpin: Tu sapinesti putria mrii i turburarea valurilor
25 ei tu o imblinzesti".
A dooa, pentru ce s5. doarm.' in corabie, zice Mathei,
el era la
f. 163 cum c5. Hristos / dormiia, iar Marco zice:
drink dormind pre cIp'tiiu". i oare pentru ce, dormind,

s se facl cutremurul? 3 lucruri socotesc c urna sa se

30 fack de ar fi fost desteptat: intii urma s nu s facl cutremur ; a dooa, de ar fi fost desteptat urma el de ar fi
inceput putin oarece cutremurul, indat5.1-ar fi incetat,

de nu 1-ar fi incetat indat ar fi zis cei ce era de fat., cum

c nu poate ; a treia, ca de ar fi fost desteptat, nu 1-ar fi

2 cap C // 5 aceleasi C // 6 pAcatile C, N // 7 Duhului Sfint B, C // 8 capetilor

C, N /10 de pe] dupl B, C // 11 invierea C /13 povesteste B, N, povesteste

C 1115-16 lipsefte cu aceasta cum a acesta B 1116 au fost Insus C, N / carile N /17 Atuncea B, C, N //20 mtinile B, C / ad. marginal Psalm 94 A, B //21 Ina* C // 22
puterea. B, C, N // 23 ci B, C, N / putiaria B, puterea C, N / ca a unui] ca
unui B, C // 24 putrea B, C, N // 25 ad. marginal Psalm 88 A, B // 27 iar. N // 29

s.s faa C, N // 30 ss fac5, C, N / intliu B, N / cutremurul C, N // 34 a.

fa-ea N / c N //

177

www.dacoromanica.ro

rugat ucenicii si sIA zica: Doamne, mhituiaste-ne pre

noi, ca perim".
lar Incas sI mai zic 0 alta, ca doara s-ar mai cuveni.
Domnul nostru Hristos, ca un Dumnezeu adevarat, iaste

5 mai nainte cunoscatoriu si cunostea Imputinarea credintii

ce avea apostolii; 0 pentru aceasta au dormit 0 s-au

del:al-tat s se faca cutremurul, pentru ca sa se arate 1mputinarea credintii lor, ca sa-i crte putinel si sa'-i infruntze. Caci de ar fi crezut deplin sa. cuveniia A. nu zica
io cuvintele ce au zis, nici sa se teama., ci A. socoteasca cum

f. 164

a Domnul nostril si and doarme min' tuiaste, dupa cea

desavirsit putiarea dumnezeirii lui; 0 sa cuveniia sl zica:
de vrme ce Domnul iaste Cu noi, ce au poate s ni sl
Intimple? / Ca zice fericitul Pavel, la 10 capete catra rois mani: c tot oricarele va chiema numele Domnului, sa va
mIntui, necum sa-1 aiba Inaintea ochilor pre Hristos, ci
numai avind credinta curata 0 chiemind preacinstit numele lui sa mintuiaste de nevoi. Dar ei, ca-1 avea si cu
lucrul 0 cu numele?
Deci pentru acia Domnul nostru au infruntat necre20
dinta lor si drept acia le-au aratat de fata boala lor cea
sufleteasca, adeca putinica lor credinta, cu acea putinl
infruntare, zicindu-le: Ce sinteti fricosi, putin credincio25

silor?" Apoi, sculindu-se, au certat vintul si marea.

Socotit, iubitii miei, de vedet purtare de grij vindeca-

toare a dohtorului celui ceresc, dohtorul cel desavIrsit.

Intl curatste ranele de carnea cea putreda, apoi pune
erburile cle vindecatoare. Nu voiu lenevi a zice cum ca
de n-ar fi tamaduit necredinta, n-ar fi Incetat cutremurul
30 si sa faca liniste. Si aceast taina ascuns 0 acoperita o
f. 164e socotesc 0 de pe alte minuni ce au facut / dorrmul nostru
Hristos, ca si slabanogului; ca' i-au zis intli: Cuteaz
fiiule, iarta-ti-sa pacatele". Au scos si de la el intii putre1 mintuesti-ne C I lipsefte pre noi C, N // 3 iar5. N / dooa.r5. B, doar C // 5
cunosator C /I 6 au adormit C // 7 s-au dIpIrtat C / ca s5, arate B /110 cuvintile
N // 11 mintueste C //12 putria B, puterea C. N // 14 cap C / ad. marginal romani
10 A, B //15 oricarile N / cherna C //16 necum] precum B // 17 chemlnd C //18 mintueste C/ Dar C 1119 lucru B // 211i-au araat N // 22 adic5. C / credinta C, N // 23 fricos

B / putini C // 25 Socotiti B, C, N / vedeti B, C / purtare,a B // 26 doftorului B, C,

N / doftoriul B, N, doftorul C // 27 intliu B, C, N / ranile C, N //28 erbile Cll 30 si
sl s5. faci C, N // 31 de pe] dupe C, N// 32 1ntliu B, N / 33 iart.5.-ti-sl] iart.5.4i-se tie

B, iartl-ti-s5. tie C, iarte-ti-s5 N / pacatile C, N / ad. marginal Mathei 9 A, B,

lipsefte C / Intfiu B, C, N //

178

www.dacoromanica.ro

junea pacatelor, apoi ii. zice: Scoall, ia-ti patul tau si

mergi in casa ta".
Sa nu va para lucru de min.une caci am zis pentru apos-

toli cum c au avut putina credinta, cad acea frica ce

5 avea ei le dovedste credinta, precum si. cind au intrat
In corabie, &ill. Vithsaida, unde s-au si temut noaptea,
ca-1 vedea pre Hristos ca o naluca. si s-au spaimintat si.
pentru ce zice Marco evanghelistul c nu intelsera din
piini, caci era inima lor impietrita. Si aici iara asa: frica si

1 o cuvintele ce zicea catra Hristos arata necredinta lor,

f. 165

Desteapt5.-te
zice
c ne inecam". ha Hristos le
zice: Ce sinteti frico, putin credinciosilor".
Oare ce socotiti iubitii miei, putet dar zice cum CI
acste cuvinte sfinte sa fie fost goale, numai dojanicioase?
15 Ba. Ce numai cuvintele acstia asemana erburilor celor
amar ce dau dohtorii cei ales, carele la gust gut amara si
otaroase, iar apoi au lucrare putrnica / a trage veninul

s'i flegmele si A. curate trupul de toate rautatile si sa

mijloceasca sandtate. Asa era cuvintele blagoslovitului
20 Iisus, cuvinte de sratate si de viata, macar el era si
putin amara, precum zice fericitul Petru: Doamne, catr
cine vom mrge? Cuvintele vietii de veac ai". Acste
cuvinte slut incredintate cum c au radicat necredinta
de la ucenici si cum au auzit necredinta, au certat vinturile
25 0 marea si sa facu liniste mare.
Stau putin de ma mir de aceasta. Oare pentru ce O. crte
Hristos stihiile cle neinsufletite si nesimtitoare: marea si

vintul? Nu socotesc s5. fie certat Hristos stihiile, ci pre

dracii aceia carii din departarea lui Dumnezeu lucreaza
30 unile ca acstia, spre ispita noastra. $i de pe ce ma incredintez cum A fie asa? De pe cuvintele evanghelistului
Marco, c au zis vintului: taci, cuvint carele era obicinuit
Hristos sa-1 zic5. la draci, precum au zis in Capemaum la
omul cel ce avea duh necurat si la omul ce au adus pre

3 am] au C // 4 putinicl B // 7 ca pre o niluci C, N!! 9 One B! iar

C // 10 cuvintile NI necridinta B // 11 lar C //12 zise C, N / fricosi B, C, N /
putini B //13 socotiti B, C/ puteti B, C / dar C // 15 Ci B, C, NI cuvintile N /
acestea C, N / asImina C, N// 16 doftorii C, N / alesi B. C, N / carile N // 17 far% N //
18 curiti C, N //20 viiat5, B, C, N // 22 ad. marginal loan 6 A, B // 30 acestea C, N/

de pe] dupe B, N / dupl C // 31 Dup5. B, Dupe C / cuvintile N // 32 carile N/

ad. marginal Luca 4 A, B // 33 ce au adus] cel ce au dus B //
179

www.dacoromanica.ro

fiiu-su 0 avea duh mut 0 surd, precum spune Mathei

a tot cu acel cuvint: taci, au certat vinturile 0 marea. /
A 3 intrebkiune, pentru ce s lase pre ucenici s se

f. 165
5

turbure.
Din ceput, Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, carele s-au
acut om, pre sfintii lui ucenici 0 cu cuvinte 0 cu fapte ti

invta s5. petreae in strimtorime, in sctrbe 0 in ispite,

pentru ca s le arate cum c aceasta iaste calea cea adev-

rat, ea' in-di el, din ceputul vietii lui au ptimit goane,
io scirbe 0 ispite, 011 la moarte. Drept acia, le zicea 0 lor:

V vor da 0 pre voi in scirbe 0 v vor ucide pre voi 0

yeti fi urtt de toate limbile pentru numele mieu". S5." se

is

turbure i-au 15.sat 0 s vie in nevoi, pentru ca s fac minunea mare 0 cu minunea s-i mintuiasc din putina credint.

i adevrat, pentru cici pricina minunii iaste mare 0

numai lui Dumnezeu s cuvine. C6.n-au fcut minunea cu

toiagul, ca robul lui Dumnezeu Moisi, in Marea Ro0e, sau

cu cojocul, ca Elisei cu chiemarea lui Ilie, de au trecut

Iordanul, sau cu chivotul, ca Iisus fiiul lui Navi, de au
20 sttut apele lui Iordan de-o parte 0 de alt parte, ce nut. 166

mai cu porunc. 0 Cu certare, ca un stpin slugii / lui. Zise

mrii 0 vinturilor: taci 0 indat au incetat. $i. atita i-au

plecat pre ucenici minunea aceasta, cit s. temur5.. Zice
Marco: Fria mare 0 zicea !litre din0i: oare cine iaste

25 acesta, c5.. 0 vintul 0 marea ascula pre dinsul?"

Iar stau de m.' minunez, cum putu fi aceasta, de s-au
intimplat astzi s prznuim 2 cutremuri de-o dat: unul

ce s-au fAcut in mare din deprtarea lui Dumnezeu, de

draci, pentru ca s se indreptze putina credint a ucenici30210r, al doilea cutremur ce s-au fcut pre pmint, din slb5.-

ticiia 0 cruzimea inimilor lui Dioclitian 0 Maximian,

p5rchia dracului, pentru ca s se adeverze credinta cea

mult a sfintului, marelui mucenic Dimitrie, a cruia

preznuim cinstita pomenire. C atit cutremur au fcut

P41 i dupd Matthei ad. cap 8 C / ad. marginal Mathei 8, A, B // 3 a treia B // 5

Dumnezeul] domnul C / carile N // 7 strimtorime B // 9 tntiiu B, N / ad. marginal
ceputul vietii lu au pltimit goane si B / dupd goane ad. i C, N // 10 Upsefte scirbe
B // 11 v vor da pre voi B II 12 uriti C / ad. marginal Mathei 24 A, B, intre paranteze Matthei, 24 C // 13 vie] fie C / ad. marginal in nevoi B // 14 minune B, minuni
C, N / mari C, N 1/15 ] Asa B / minune B /16 duo minunea ad. numai C, N//
17 ca] lui B /18 chemarea B, C// 20 ci numai B, C, N // 23 uceniti C // 24 Mare fria
B / ad. marginal Marcu 4 A, Mathei 4 B I/ 26 lar C // 28 dapArtarea N // 31 Diocletiian B, Dioclitiian C / Maxmiian B, C II 32 pArche B, plrechea C // 34 prz-

nuim B, C / atita B, C, N //
180

www.dacoromanica.ro

atitea valuri slbatece au pornit asupra blagoslovitei

corbiei lui Dimitrie &it siliia s intre intru cele mai din
luntru ale fericitului su suflet,
cufunde, nestiind
turbatii aceia de oameni, ca niste fiar slbatece, cum c5.

f. 166'

5 Dimitrie nu era corabie desart, ci avea catarg bun si

corniiar / vrdnic i vtrile iscusite i cirmaci foarte
invtat.

Catartul era cinstita cruce, intru carea s luda c

iaste pururea tare si nou i poate sd rabde Vint urile Duhuio lui Sfint, intru inima lui ; cci i da at1ta indfzneal feri-

citul Pavel, dup cum scrie la 6 capete ctra galatni:

Mie s nu-mi fie a m luda, fr numai in crucea domnului nostru Iisus Hristos". Iar mai virtos cuvintul domnului
Iisus, ce zice in sfinta Evanghelie: Si cine nu va lua crucea
15 sa i s vie dupi mine nu iaste mie destoinic". lar corbiia-

riul iaste stiut de tot cum c altul nu era numai insus

Hristos, foarte invtat intru clltoriia cettii cei ceresti,

cci de acolo iaste ; i mosiia lui iaste ceriul, precum zice
la loan in 18 capete: Imprtiia mea nu iaste din lumea
20 aceasta" ; i la al 6 cap: Eu sint plinea cea vie, carea s-au
pogorit din ceriu".
Acesta insus era 1ntru adincul sufletului lui Dimitrie,
lcuitoriu i cind 11 vedea putin cs s infricosa, Ii zicea:
Dimitrie, tu esti cala mea si foarte bine te cunosc, c urmezi

f. 167 25 dup. mine ; nu te tme, c.' nu te va f rpi nimeni din

mina mea. Si-t voiu da tie viat vcinic i acolea unde
vor s ptrunz: trupul t'u cu sulit ele, eu sint: loviturile
tale le voiu primi eu i nu te voiu lsa s aibi durori.
Alearg curind, c ai vrme bun. Eu am umplut vtrila
30 credintii tale cei curate, cu duhul mieu cel dint. Dimitrie
fa-te pgrtasi mortii mle, c' te voiu face prtasi i invierii
mle ; cu duhul lui Dumnezeu petreci in patemi, pentru
aceasta fiiul lui Dumnezeu esti. Nu voiu lsa s aibi duhul
robiei spre frick ci-ti voiu da duhul mostenirei fieti, carele
35 s mrturiseasc cum a esti fiiul lui Dumnezeu i, ca un
1

albatice B, C, N // 2 cornii C // 4 hiiar5. B / filar% N / s5lbatice N //

5-6 catarg i cornier vrednic C, catarg i corniiariu vrdnic N // 6 vtrele

B / cirmaciu C, N // 8 care C 11 13 iarl N / ad. marginal Galateni 6 A, B // 14

luoa N // 15 astoinic C / corniiarul B, cornierul C // 16 toti B, C, N / insusi N//
19 Ioann B / ad. marginal loan, 18 A, B, N // 20 care C // 22 insusi C J/23 Ilcuitor
C // 26 NAM-0.B, C, N 27 sulitile C, N / lovitorile C // 29 vetrela B // 31 pArtasl
B, C, N / pArtas2 C, N j inviiarii B] 1mp5rAtii C, N // 32 patimi B, C // 34
robii C / sfrica B j ci-t voiu da C / mostenirii B, C, N / carile N // 35 fiiu B //

181

www.dacoromanica.ro

fiiu al lui Dumnezeu, vei fi si mostean lui si mostean impreun cu mine, iubitul au Hristos. Fiiul mieu, Dimitrie,
vezi crucea? In inima ta am infipt-o. Pre crucea aceasta
dormu somnul patemii, a mortii, carea au mijlocit viata
5 a toatei lumi; ce m-au desteptat rnila preaputrnicului
Dumnezeu, cu inviiarea, pentru multa dragoste ce am
ctr5. tine si c5tr5. toat lumea.
Furtunele acstia i cumplite valurile voiu inceta
pre tine te voiu rpi din mijlocul lor. Ce vino dup mine,
f. 1677 10 c am intors cirma din partea cea / slobodl a dessrticiunii, spre frumostele cle nemuritoare ale imprtiei mle.
Vino, prin moartea lui, in viata cea vcinick s m vezi
s te veselesti".
Drept acia i noi, smeritii robii CAL mare mucenice
15 Dimitrie, te rugAm, de vrme ce intr-atita cinste te-ai
invrednicit Dumnezeu, ca s te faci fiiul lui i sfinta lui
dreapt s te ja i s'a te sue intru imprtiia lui, ca s te

rsfet cu fericitii ingeri, cuvintul au si ruglciunea ta

poate mult. Drept acia adu-ti aminte 0 de noi, carii ne

20 turburIm in furtuna cea mare a vrjmasilor i in valurile
desrtciunilor celor lumesti O de doarme Dumnezeu,
adecl de s5. face ca cela ce doarme, si nu va vrea s ne
asculte, tu ai mult indr5.'zneall ce-1 desteapt5. O te roagl
lui tu, cel vrdnic, pentru noi, cei nevrdnici; tu, cel iubit
25 a lui Dumnezeu, pentru noi, cei uriti, pentru neascultarea
nesupunerea poruncilor lui; tu, cel desvirsit priiaten a
lui Dtunnezeu, pentru noi, vrjmasii, pentru pcat.
S incteze furtuna i sA alinze valurile, c5. iaste dator
s5. fac5. voia ta. Si f5. aceasa osteneal ca s. ne aduni in
30 corabiia ta, cea blagoslovit, cind va rIspunde preamif. 168

lostivul / sapin s st'm de fat, in zioa cea dulcea a

r5spltirii, ca dinpreun s5. binecuvinam prealudat
numele Tatlui O al Fiiului si al Duhului Sfint, in vci.
Amin.

4 dorm B, C f patimii B, C, N / al mortii C / viiata B, C. N // 6 Invierea

C // 8 Furtunile C, N / acestea C / cumplitele C, N / valuri B, C // 9 Ci B, C//
11 frumostile B, frumusetile C, frumustle N / ImparAtii C 11 12 viiata B, C.
N //16 te-au Invrednicit B, C, N / s te fax5. B / fiiu B, C // 18 rIsfeti B] veseleti /19 poate mai mult C Drept acia] Deci C / ado-t A // 21 d4Artaciunilor
B, C // 22 adic5. C // 23 ci4 deqteapt5. B, C, N // 24 ad. marginal : pentru noi cei
nevrdnici N // 26 nesupunerea C, N / prietin C / al lui B, C // 27 pentru plcat)
q't cufundatii in p5zate C // 28 datoriu N //

182

www.dacoromanica.ro

CUVINT DE INVATATURA IN DUMINECA FLORILOR

Bine e cuvintat cel ce vine in numele Domnului.

Osanna Intru cei de sus."

Asazi ne povest4te Mathei evanghelistul istoriia zilei

5 acestui dint praznic, intru care au intrat domnul nostru

Iisus Hristos in Ierusalim, Intr-acesta chip zicind: Veni
Iisus din Vithania la muntele Maslinilor 0 au trimis doi
din ucenicii lui, zicindu-le lor: Mrgeti In satul carele
iaste Inaintea voastr5., 0 numaidecit vet gsi o asin5. legat5.
10 0 minzul cu ja; dezlegindu-o, o aduceti. Si de va zice voao
f. i68

cineva ceva, vet zice c5. acstia Domnului trebuesc 0

numai decit le va trimite pre jale.
i acstia toate au fost ca s5. se plineasa ce / s-au gait

prin prorocul ce zice: Spunet ftei Sionului, iat5, imp5ratul

15 au vine la tine blind 05.'zind pre asin5. 0 pre minz, fiiul

cei de supt jug".

Ci noi, acum, de aceasa' daa, vom 151sa cuvintele

evanghelistului intr-o parte 0 vom zice numai pentru
cuvintele prorocului carele zice: Iaa ImpAratul au

20 vine, blind". Si nu numai singur acest proroc, ci toaa

ceata proroceasa, cu un glas mrturisesc pre domnul
Hristos a fi imprat 0 pentru aceasa pricin51 ii zic Mesiia
(adec5. Imp5:rat, miruit).

lar poate A. zic cineva pentru Hristos, cum c51 cia

25 vrme au fost pre psmn. t, ce lucru de mrire impir5.teasc5. au aatat? Sau ce pohfal5." au acut ? Unde-i skit

curtele? Unde-i iaste scaunul? Unde-i girt gloatele 0

slugile cle Imp5.ateti? Unde-i iaste stema 0 podoabele

0 clialalte lucruri ce s. cuvin Impkatilor? Adevkat,
30 nici unele de acstia n-au avut, Cci impaatiia lui Hristos,

nevlzut5. 0 neprecepua, iaste vcinia 0 nemutaa,

iaste nebiruia 0 ar'de moarte, iaste cereasc5. 0 sufleteasc iar nu pminteasc5. 0 trupeasc5., precum insu

1 Cuv1nt al 4 la Dumineca florilor C // 3 Osana B // 4 zilii B, C, N // 6

Intr-acestas C // 7 Vithaniia B, C, N / muntile C, N // 8 carile N // 9 yeti glsi

C /10 aducet C // 11 yeti zice B / acestea C // 12 pre ele C // 13 aceste C /14 Spuneti B, C, N / fah B, N, fetii C // 17 lipse,ste acum C, N / cuvintile N // 19
cuvintile N / carile N // 20 lipseFle singur C // 21 prooroceasci C II 23 adic5. C // 24

ceneva B 1 lipse,ste c5. B, C, N // 26 ad. marginal Imp5.r5teasc5 N / pohval5.

N / Unde li slut C // 27 curtile N / gloatile C, N // 29 celelalte C, N // 30.
unile B, C, N / acestea C / dupd Hristos ad. au fost C // 31 ad. marginal nev5.zut

si nepreceput5. A, lipseFte B / dupd nepreceput5. ad. 0 C / nemutat5.] nec15.tit5. C t

nepriceput5. N // 33 Insusi B //
183.

www.dacoromanica.ro

au zis inaintea lui Pilat: Imprliia mea nu iaste din

lumea aceasta".
Drept acia, dascalul i impratul / acest ceresc toat
lucrarea Evangheliei au numit-o a fi impArAtiia ceriurilor,
5 adec acle ce sint serse in sfinta Evanghelie stilt ceresti
dumnezeesti, c ne indrepteaz1 pre noi pre calea cea
dreapt ce mrge la imprtiia ceriului 1 cu duh ceresc

169

ne intarste, invtindu-ne s petrcem viata cereasc,

pentru ca s cistigm i lacasurile ei i s ne facem des10 virsit, dumnezeesti i ceresti. Si de vrme, dar, ce iaste

asa, cu cuviint au numit domnul Hristos Evanghelia

sa cu numele imprtiei ceriului, pentru c nimic nu

iaste intr-insa alta, WA.' numai lucru ceresc i dumnezeesc.

Drept acia, pre impratul acesta ca cu dgetul ni-1

15 arat astzi Zaharia prorocul zicind: Iat impratul
tu vine la tine blind", pre care implrat vzindu-1 fariseii,
de zavistie rpstiia asupra lui. lar pruncii cei mici, fiind

porniti de Duhul Sfint, cu glasuri de veselie 11

zicind: Bine e cuvintat cel ce vine in numele Domnului;
20 Osanna intru cei de sus", care cuvinte s: inteleg: Mintuiaste-ne, drept acia, pre noi, cela ce ai venit din nltime. /
Multe si alse lucruri trebuesc a le s.virsi impratii cei
buni i vrdnici; lar mai virtos au datorie s plzeasc
pre norodul su de armele si de striciciunile vrjmasilor,

f. 1697

25 care lucru $i datorie domnul Hristos foarte din destul

1-au svirsit. Cci noi, fiind ocolit de 5 vrjmas nebiruit,

carii stau de-a pururea impotriv i ne aducea la mare
nevindecat stricciune, cu preaputerniciia dumnezeirii,

i-au biruit i i-au omorit. Care vrlmas sint acestea?

30 Pcatul, moartea, iadul, diavolul i trupul.
Pcatul, prin vrsarea preascumpului su singe 1-au
stins si nu poate nimic s ne strice de nu ne va fi stlpinind
vreo rutate. Moartea, carea s-au nscut din p..cat, precum

zice fericitul Pavel: Printr-un om au intrat pcatul

35 in lume i, prin pcat, moartea", ca un vrjmas nemilostiv

3 dascalul i impgratul acest ceresc] impgratul ceresc C // 4 Evanghelii C
au] o au C, N/ ceriului C // 5 adicg. C / cle N // 8 viiatA B, C, N//0 dar C// 11
Evangheliia B, C, N //121mpgrAtii C // 15 Zahariia B, C, N / prorocu C // 16 vizin.d
B / farisei C // 17 iarg, N // 20 1V11ntiaste-ne B, rentuesti-ne C // 21 lipseFte din
nAltime C, Nil 23 iarl N // 24 lipseFte pre N 1 norodu C / vrAjmasului B // 26 ocoliti

N, B, C / vrAjmasi B, C / nebiruiti B, C // 29 vrAjmasi B, C, N / acestia B.

acestiia C // 30 diiavolul N // 32 ca sl ne strice C j nu ne va fi] nu va fi B //33
care Cll

184

www.dacoromanica.ro

ce iaste asupra noastrg, Cu moartea lui au omorit-o.

Iadul, carele iaste plata cea desgvir0t a pIcatului, prin
pogorlrea lui 1ntr-Insul I-au degrtat 0 1-au sfleirnat.
Pre diavolul, ca pre un incepgtor tuturor p5catelor 0
f. 170

5 muncitoriu sufletelor noastre, /1-au legat 0. 1-au imbeznat

intru prgpgstiile cle mai adinci ale iadului. Trupul prin
patemile sale 0 prin rgstignirea cea de pe cruce de patemi

1-au domolit 0 I-au curtit.

Si, cum c ne-au mintuit domnul Hristos de aceti 5
io vrjma, nemilostivi, ce am zis, putem s." ne incredintIm
0 din mgrturiile sfintei Scripturi. Cg intii, pentru pgcat,
Mihea prorocul zice: Lepgda-va toate strimbgatile
noastre 0 va arunca toate pkatele noastre intru adincul
mrii". Acetea slut eghiptnii cei sufletWi carii, gonind
15 pre fiii lui Israil, furl inecati 0 omoriti in Marea Ro0e
(adecg intru singele lui Hristos).
Pentru moarte zice apostolul Pavel, la cartea cea

dintii cgtrg corinthni, in 15 capete: In vrmea cea

noao (adec la vrmea invierii cei de obte a trupurilor)

20 vrgjmaa moarte sg va strica 0 dintr-acia zi inainte nu
va mai avea loc intru oameni".
Pentru iad tot acesta0 apostol luminat arafg, grgind:
Nimica p5gubitoriu nu iaste acelora carii slut 1ntru
Hristos Iisus, carii nu dupe trup, ci dupe suflet umb15.".
Pentru / diavolul insu Domnul zice la loan, in 12
f. 170 25
capete: Acum iaste judecata lumii; acum mai marele
lumii acetiia sg va lepgda afael".

Pentru patima trupului, putria crucii rainunat ne

pgz4te, pre car omul nostru cel vechiu s-au rgstignit,

30 dupg cum zice la rimlni, in 6 capete: Ca s se strice
trupul, adecl triia 0 putria pkatului, ca de acum sa
nu mai slujim p'catului".
C prin moartea lui, tuturor credincio0lor li s-au dat
bungtate, cu care, prin duhul lui intgrindu-sg omul cel
1 lipsefte cu C, N / o au omorit B / carile N // 3 dasIrtat C 114 diiavolul N /
Incep5.toriu C, N // 5 muncitor C / sufletilor N / noastre] voastre B // 6 intrul in
C // 7 patimile B, C, N / pren N / de pe] dup5. C. dupe N / patimi B, C, N // 9
ni-au mintuit N // 10 vrAjmasi B, C, N // 11 intiiu B, C, N /12 Micheia B, C, Miheia

N //13 plcatile C, N // 14 Acestia B //15 fii C / inecat B / omorit B //16 adicl C /17 apostol B // 18 dintliu B, N // 19 fa' ni paranteze C / adia C / vremia B //20 dintracea C // 22 acestas B, C //23 plgubitor C //24 dup11-2 B, C, dup5,1. N // 25 diiavolul

C, N/ Ioann B / lipse,ste in B // 26 marile B, C, N // 28 puterea C, N // 29 care C //

31 &lid, C / puterea C, N // 33 ad. marginal tuturor B // 34 inarindu-se B, C //

185

www.dacoromanica.ro

din 15.untru, pre omul cel dinnafar i vechiu s-1 rIstigneascl, impreun cu grqalele i pohtele sale 0 s imbrace

pre omul cel nou, carele iaste intru sfintiia i dreptatea

adev.rului.

Iarl de vei pohti a cunoate firea i n5iravurile acestui

imparat, evanghelistul (tilcuind cuvintele prorocului)

le-au scris, zicind: Vine tie blind". Oamenii pohtesc

pre imparat a-i vedea inEtat intru trufie i s porunceasc

cu putre i cu groaz5. mare. lar precum griate Solomon:
10 Mila i adevrul iaste paza impgratului l cu dreptatea /
s51 intgrte scaunul lui". Aceasta iaste dar., lauda cea
mare a imp5zatului nostru.

f. 171

Bine au gfait de dinsul Zahariia, zicind: Vine tie

blind". Blind zic, lar nu groaznic i infricopt cA. n-au

15 venit s r5.dice oti, sau s arunce dgri preste noroade,
sau
ingreuiaze cu lucruri mari i grle, nici ca s ja

p5m1nteti, cela ce aruia,te podoabe cerqti.

Ci au venit tie blffid", adecl spre ocr, spre necazuri,
spre batjocuri, spre scuip5ri i spre bati a fabda; c5.
20 trupul s5.u, dup5.' cum zice Isaia: L-au dat cebra ce-1
btea i obrazul su scuipltorilor". i fuel atita au fost
blindtele imp5.ratului acestuia i atitea bunlti ne-au
adus noao printr-insa, cci vrii. ca s cearl apostolul
ceva de la oameni, cu denadinsul ii jura pre din0i,
25 pre blindtele lui Hristos zicind: juru-v pre voi, fratilor, pre blindtele lui Hristos.
Si de vrme ce tot urmeazg impratului i ascult de
dinsul, c5.ci s nu ne indrept5.m i noi viata noastrI spre
bunst54

blindtele acestui imprat? Ce tinem in piepturile noastre

30 miniia hiarlor celor silbatice i pohta izbndirii, bimba
f. 171v

aspidei, gura '51rpilor, cu car toat5, zioa clevetim,

batjocorim, / oc5rim, injuilm i ne pohtim unul altuia
rul i paguba.
Dup acia pomente evanghelistul a fi s5.virit ucenicii

35 porunca Domnului 0 a fi adus asina, impreun cu minzul

2 gresalile C / pohtile C, N // 3 dup4 iaste ad. marginal flcut B // 5 lar C//
6 Ord paranteze C, ad. marginal cuvintele B, cuvintile N // 8 Implrati B, C
InIltati B, C // 9 gaeste C // 10 dreptate C, N // 11 dar C // 15 sau] au C// 16
ingreueze C // 17 bun6.t54i B, C / darueste C //18 ce au venit N / adicl C /
coari C // 19 c5.] cu A //20 in:re paranteze dup5, cum zice Isaiia C / Isaiia N // 22
blindetile C, N / atita. C, N // 25 blindtile B, blindetile C, N // 26 blindtile B,
bllndetile C, N //27 toti B, C// 28 viiata B, C, N // 29 blindtile B, blindetile C, N f

Ci C // 30 hiiarllor N/ sAlbateci B // 31 care C// 34 a fi] cl ar fi C // 35 si

a fi adus] de au adus C //
186

www.dacoromanica.ro

ei. Iar* n-au lipsit aceia carii striga 0 zicea: ce facet, dez-

legind minzul ? Care cuvinte nu s-au scris in de5.4 de

Marco evanghelistul, c Cu acstia au vrut s insemnze
cum cl niciodat de acum nu vor lipsi aceia carii vor sta
5 improtiva apostolilor, cu cuvinte grle 0 improtiva celor
ce vor urma lor 0 tuturor celor ce ar vrea s5. petreacI intru
Hristos cu dreptate 0 s.' se nevoiascl a intoarce 0 a invta
pre norod, spre buntti. C a4a iaste scris improtiva binelui, ru 0 improtiva vietii, moarte ; ap. 0 improtiva drep-

lo tului, ce! pcltos.

Dup5. acia, Domnul, 0:And pre asin5., mergea in Ierusalim 0 toat cetatea, pornindu-s de dragoste, s bucura
de o intrare fericit ca aceasta 0 cu ramuri de finic 0 de
maslin 1-au intimpinat, cu aclia propoveduind nu numai
15 biruinta, ce 0 mila lui. Si cei ce era aprin0 de dumnezeiasca dragoste, aternea pre cale vemintele sale, care feliu
de cinste 0 de intimpinaxe nu afam nicAiri sl se fie flcut,/

nici unui implrat biruitoriu, lar acest feliu de cinste de

f. 172

pre urrn.', suflet4te, o dau lui Hristos, carii, pre omul cel
20 vechiu lepdindu-1, obiciaiurile cle vechi, pentru mrirea
lui Hristos a le lepAda, s nevoesc ; care lucru, mIcar c5. 0
intr-alt vrme, iar mai virtos c.".u. id iaste vrmea pocintii,

trebuia4te a-1 face, ca, ristignind pacatul intru Hristos,

25

impreun cu dinsul inviind intru inoirea vietii s5. umblm.

Drept acia, de pohtim s facem aceast cinste 0 intimpinare Domnului, cretinlte, trebue A. lepdm miniia,
s5.. scuip5m pizma, s stingem pohta izbindirii, s.' gonim

de la noi gura cea viclean 0 buzele cle hulitoare, s5.

lepdm de la noi. $i drt am luat cuiva, ceva, cu strimbul,

30 s1-1 am inapoi, a cui iaste. $i de sintem insotiti cu vreo

sotie oarecare, netrmnicl. 0 indemntoare spre lucruri

rle 0 de acia s. ne lipsim. Cci toate acstia sint legtu-

rile diavolului ; c5. de nu vom face aceasta acuma, and

avem atitea pilde inaintea ochilor noWi 0 cind ne in-

1 Tar C / faceti B, N // 2 d5.55.rt C //3 acestea C // 4 cari C // 51mpotriv11-2 B.

C // 81mpotriva B, C// 9 lmpotriva 1-2 B, C /12 cetatea] ceata C, N / pornindu-se
C. N 1114 Intimpinat B, C / acelea C // 15 ci 0 B, C, N// 16 fel B // 17 Intirnpinare
N / A. a fie flcut C, N /118 biruitor C / fel B // 19 care C, N // 20 obiceiurile C /19-21 ad. margina/ carii pre omul cel vechiu leplclindu-1, obiceiurile cle vechi, pentru mIrirea lui Hristos B /21 a leplcla B /23 trebue0e C /25 dupd aceia ad. cretine0e C / 1ntimpinare B /26 Upse,ste cre0inete C / A leplam, trebue, mIniia C// 28
buzile C, N // 29 luoat N /30 sd, clIm C, N /31 ad. marginal oarecare NI netrbnicl
B, N, netrebnic.1C/indi.mngtoare C//32 aceste C//33 diiavolului B, N//34 atita. C, NII

187

www.dacoromanica.ro

f. 172

i Ina.' tocma
deamn. atita invitAtua bisericeasai
moartea, crucea, piroanele, sulita, btile, scuipzile,
oarile, legturile, ina i singele cel vrsat a lui Hristosnu ne vor intoarce spre pocintI, / daa la focul cind ne

5 vom mai intoarce?

Si de vom vrea a paznui, cu dragoste, patima i inviia-

rea Domnului 5i de pohtim a priimi destoinic5te pre Domnul cel ce vine spre mintuirea noastr.', trebue s lepid.'m

ve5minte1e omului celui vechiu, adea s zdrobim i s

io sfgrimim obiceaiurile i pohtele noastre cle vechi i a5a

Ii vom face intimpinare priimit i cinstit. $i impreun

cu pruncii cei mici, carii sint fsride autate, s.' striglm din

inim umilit, cu bucurie sufleteasa i cu cucerie: Bine e

cuvintat cel ce vine intru numele Domnului. Osanna intru
15 cei de sus". /
f. 173

CUViNT DE INVATATURA. ASUPRA OMULUI MORT ij

Nu plinget, c n-au murit, ci doarme." A5a au zis Fiiul

lui Dumnezeu, cind au vlzut moarfa' in pat pre fata lui
Iair, mai marele Sinagogului. Si a5a zic 5.1 eu altr5, intelep-

20 tija voasta, blagoslovitilor ascultftori i cgtr dumneata

(cutarele) i atr clialalte iubite rudenii, carii cu tinguiri
Cu lacrimi v intristat impreun'l, pentru aceast de bun
neam i cinstit cocoan'l carea s-au odihnit in Domnul.

Nu plingeti, c n-au murit, ce doarme." Fericitul ei

25 sfir5it iaste adormire, iar nu moarte. Drept acia nu cre

de la voi lacrImi, nu poht5te suspinuri, nu priim5te
intrisaciune, nici plingere. Vrdnici de plins snt limbile,
c n-au credint., jidovii, c n-au botez, ereticii, c sint
despgrtit din bratele bisricii ; pentru cci ace5tea adevrat
30 mor, ace5tea iau vcinica moarte, precum zice fericitul
1 besericeascl N / /ipse,ste Inc5. B / Intocma B // 2 piroanile C, N 113 ockile
B, C, N / al lui B, C /14 /ipseste nu ne vor Intoarce spre poclint5. C / dar C / la
focul] apoi B, lipsefle C // 6 Invierea C // 7 dstoinicste C, destoinicste ad.
marginal gi: ca destoinicie B II 9 vesmintile N/ adicA, C // 10 obiceiurile C / pohtile
C. N /111 IntImpinare C / /ipseste i C, N //12 care C, N // 17 plingeti B, N 1/19

marile B, N // 21 cutarile N / clelalte N // 22 Intristati B// 24 ci doarme B,

N /j25 sfirsit] suflet NI/ 27 nici nu B / Vrdnice BI/ 29 despArtiti B / din] de B,

den N / bratile B, N / besrricii B, bisricii N / acestia B // 30 acestia B//
Aceasti didahie lipseste din manuscrisul C.

188

www.dacoromanica.ro

Pavel, la al aselea cap, ctr. romani: C cel ce au murit

picatului, au murit data'.
f. 173

lar o cocoana cretineasc5., ca aceasta, / ce s-au n5scut

in baia sfintului botez, ce au supt laptele credintii, ce s-au

5 hfnit in casa inv45.turii dumnezeescului dar, ce s-au

intemeiat cu putrea cinstitelor taini, ce era Ingrdit cu
buntiti, cu faceri de bine, cu lucruri plcutelui Dumnezeu,

una ca aceasta adevrat, n-au murit, ci doarme. Asa rii-o

adevereaz nemincinoasa gura lui Hristos la sfinta Evanlo ghelie: Cela ce crde intru mine nu va muri In vci". $i de
vrme ce credinciosul nu moare, ia$e lucru adevrat cl
sfirOtul lui nu iaste moarte, ce adormire. O mrturis4te
marele Vasilie la cuvintul ce face asupra mortii: Moartea
dreptilor iaste (zice) adormire". $i iar54, la molitvele
15 Rusaliilor: C5. nu iaste, Doamne, moarte robilor tli, cind
e0m noi din trup i venim la tine, Dumnezeul nostru, ce
schimbare dentru cle mai cu grij la cle mai fericite O
la cle mai vsele O la odihn O la bucurie".
$i adevgrat, cit iaste de dulce aceast adormire i cu cit
20 iaste mai dorit decit adormirea cea fireasc, de toate

zilele. La adorrnirea cea fireasc rmine omul fr'de

f. 174

25

simtire: nu vde, nu aude, nu cunoate, s5 uit / pre sine,

uit pre fiii lui, pre rudenii, pre priiateni, rmlne lipsit de
toate rdtrile vietii i de lumina acetii lumi.
lar la adormirea ceast de p urm5. o, cit sl bucur, cit

s rIsfat O cit inviiazI, in loc de al piiarde lumina. 4

dechide mai virtos u5a ceriului, a luminii ce adev'rate.

O zice [saia la al noaolea cap: Celor ce rcuesc in locul i

umbra mortii, lumin5. li va lumina pre ei". In loc de a s
30 lipsi de rsftri O de bogtii, c4tigl frumosetile, carele

pot singure sa sature toate pohtele lui. O adevereaz5.

David, la Psalomul 16: S'tura-m5.-voiu cind mi s va

m'Ata mrirea ta". In loc de a rminea de cunWinta rudeniilor O a priiatenilor, intre stflucirile luminii cei neapro35 piiate, vde, in toate zilele, O pre printi O pre fii .1 vence

alt au avut dorit in lume. O mrturiste marele Pavel

1 al 6 B, N // 2 odatl au murit N // 4 laptile N // 6 putria B // 12 ci B,

N //13 marile B, N / Va3ile //14 (zice) iaste N / iar54i B, iarl N //17 dintr-aclia
B, dintru cle N //25 p5.] pe B, N //27 cerului B /128 noalea B, 9 N /129 In umbr5.
N // 30 bucug54ii B / frumustile B, frumusetile N / carile N i/ 31 pohtile N // 34
luminii cei neaproate N // 36 marile N //
189

www.dacoromanica.ro

f. 174'

cgtrg corinthni, in 13 capete: Acum cunosc din parte,

iar atuncea voiu cunoa5te, precum 5i cunoscut sine.
Si de vrme ce aici, dupg adormirea cea fireascg, A.
intoarce iarg omul la osteneli, la scirbe, la supgrgri, la
5 patemi, acolo, dupg adormirea cea de pe urmg, car 0
numim noi / a mortii, trce din scirbg la bucurie, din
stricgciune intru nestricdciune, din ora5u1 lacrgmilor la
locul veseliei, din turburarea vietii la adgpostirea cea ling
a mintuirii, din patimile Eghipetului in pmintul cel fericit

io al aggduintei din robiia lumii la mintuirea ceriului, din

petrecaniia omeneascg, in ceata fericitilor ingeri. Si ce
altg norocire iaste mai mare, decit aceasta? Ce alt adormire mai doritg, decit adormirea mortii ?
Drept acia zice 5.1 Duhul Sfint la Eclisiastul, in 7 capete:

15 Mai bung e zioa mortii, decit zioa na5terii, cg na5terea

iaste inceputul durerilor, iar moartea iaste inceputul vietii
cei fericite".
Drept acia zic iar5.: Nu plinget c n-au murit, ci
doarme", 5i cu mine impreura vg zice 5.1 cel cu rostul de
20 aur, loan: SI cuvine la moarte sg ne bucurgm, iarg s
nu plingem". Si pricina iaste, zice sfintul: De va fi fink,
s-au mintuit curind din mijlocul rlelor, iar de va fi bItrin,
acia ce i sg pgrea mai dorit. a fi, cu satiu luindu-1, s-au
dus".

25
1. 175

$i noi, de nu varsgm lacrgmi niciodatg, dud ruda sau

priiatenul doarme, ci mai virtos lini5tim, / tIcem 5i ne

nevoim ca sI nu-i dgm vreo supgrare, mgcar c5. 5tim cum

cg adormirea iaste moarte trecItoare sfir5itu1 a unii zile",
precum zice dumnezeescul Zlatoust, dar pentru ce sl le

30 vIrs5.m pentru cei morti? Pentru ce sg ne intristim de

sfir5itu1 vietii fratilor no5tri, ce A. odihnesc in Domnul,

ce s5. veselesc in slava cereascg, ce lgcuesc in 15.ca5urile

celor vii? Adevgrat, moartea, ca o nemilostivg ce iaste, au
secerat fgede vrme pre aceast floare aleas5. 5i au rIpit

35 prea timpuriu podoaba, frumustia neamului femeesc.

4 omul iar N / ostenle B // 5 patimi B, N // 8 ling] bung. N 119 patimile B,
N /10 flgiduintii N /11 petrecanie B 1114 Eclisiiastul B //16 ad marginal Inceputull N /18 iar N / nu plingeti B // 20 Ioann B // 25 sau] i B //26 priiatenii B.
dorm B // 28 raoartea B / trecitoare B // 29 ce sli. virsAm B //30 mortii B // 33-34

au secerat pre aceast floare aleas far'de vrme i au rgpit N // 35 timpurie

B / i frumustea N / fimeesc B, fg.mesc N //

190

www.dacoromanica.ro

lar pentru aceasta nici lacrmele, sint Cu cale, nici intristarea cu dreptate. C51 precum iaste mai norocit corbiia-

riul acela, pre carele vintul cel tare il aduce cu grahl la

linite, decit acela ce cu mare lin4te, flede vint, c5.15.to5 r4te, aa mai fericit iaste O cela ce frl vrme, de moarte
grabnic s'a' mut la lin4tea dumnezeetii fericiri. Zice
inteleptul Solomon: Sfir5indu-se preste putin, au plinit
ani mu4i, c p15.cut era Domnului sufletul lui". Au satut
f. 175e Cu bung multemit la Dumnezeu O sufletul acepli / cinto stite cocoane, pentru multa ei credint5., pentru bunttile
ei cle cre$inWi, pentru curAteniia cea flede aseminare,
pentru cuceriia cea mare, la cle dumnezeqti.
Drept acia s-au sfirit preste putin, pentru ca A. ci4tige
rodurile lucrarilor ei, celor p15.cute lui Dumnezeu sau, s.
15 zic mai bine, s-au sfiqit preste putin, pentru ca s c4tige
zilele ei O 0.1 faci viata ei vcinic5..
O pasre, ce s num4te finix, de ce s'A s5.vire$e flide
vrme de acia mai mult 4 adaoge zilele vietii lui, pentru
c5.ci moartea ii inoia* viata 0-i d5.ruia.5te ani mai multi.
20 Deci aceasa cocoank de ar fi murit pentru ca s se sivireasc.5., ar fi fost vrednic de plins sfirOtul ei, pentru aci
s-ar fi pierdut un chip minunat ca acesta al darurilor O al
bunAtItilor. DarA de vrme ce s-au s..virOt pentru ca s
trliasc in vci, pentru ca s se bucure, impreunl cu inge25 ni, pentru ca s se nascA de a doa ora, in ceriu, ca finixul,
ce trebuesc lacrAmele? S5. cuvine (zice fericitul Pavel)
f. 176
acest trup stricAcios s se imbrace cu nestrickiune / i
acest muritoriu s se imbrace cu nemurirea. Inceteaz,
drept acia, jalea, sIvirpsc.5.-se intristaciunea, c5. n-au
30 murit, ce doarme.
Si precum zicea apostolii alfa' Hristos pentru Lazar,
ap. zic O eu pentru dinsa: De-au adormit, mili' tui-s5.-va".
Va aOiza, Mea' de nici un prepus, marele Dumnezeu sufle-

tul ei cel creSinesc in sinul lui Avraam O al lui Isac O al

35 lui Iacov, in 15.caprile celor vii, in corturile celor drepti,
1 lacrimile B, N//2 corniiarul B//3 carile N//5 acela B//6 linistia B//7 peste B//
9 mu1t5.mit.5. N II 11 asSminare N// 14-15 ad. marginal rodurile lucrurilor ei, celor

p15.cute lui Dumnezeu sau, s zic mai bine, s-au s5.vtrsit pentru ca s5. cistige
B /16 zulle N / viiata B, N / lipsege ei B //17 sevirsaste B // 18 zilile N / lui]
ei N // 19 viiata N // 25 do oara B, N // 26 lacrgmile N // 27 nestric&ciunea
N // 28 incetze B // 29 intrisaciune N // 30 ci doarme B, N // 33 f5.1.' de B,

N / marile N // 34-35 si lui Isaac s'i lui Iacov N //

191

www.dacoromanica.ro

unde straluc4te lumina cea de pururea a dumnezeWii

lui mgrire.
Si de vrme ce intre clialalte faceri de bine sint folositoare crerile sfintei besrici i ruggciunile celor credincio,
5 pentru ca sl c4tige fiqtecare crWin fericirea cea neschim-

bata, pentru aceasta vg pohtesc pre tot, preasfintitilor

arhierei, cuvioilor ieromonai, cucrnicilor preot, cinstitilor bojari pre tot norodul ce va aflat de fatg, s zicet
cu un glas i cu o inimg, tot deodatg, Dumnezeu s'A o iarte
lo i sg o fericeasca, pentru ca s'a' invredniceascg i ja i noi
toti (cind va fi voia lui Dumnezeu) s ne veselim impreung

intru impgratiia ceriului, unde iaste viata fgede moarte

mgrirea nedescoperit i bucurie stgtgtoare i vcinicg.
Amin. /

1. 177 15

iNVATATURA aND SA FACE PARASTASI

Un lucru peste fire yaz in Sfinta Scripturd la a doaoa

carte a impgratilor, in 12 capete i foarte mg face de mg
minunez. Impgratului David i-au fost bolngvit copilaul
cel dintiiu, ce avea din Virsavea. Si, pentru cgci se afla
20 in nevoia mortii, era pururea trist i mihnit .1 nici minca
nici bea, nici putea nimeni sal-1 mingie. Iar dupg ce au
murit, zice Sfinta Scripturci, indat s-au spglat i s-au uns
cu mirosuri i s-au imbrgcat in haine luminate i, mergind
In casa Domnului, au dat multemitg' lui Dumnezeu. $i
25 eOnd afarg s-au osptat i s-au veselit, de care lucru stau

de mg mir, cum putu fi aceasta? Ca pina era viu

bolnav plingea i s intrista i, dupg ce au murit, s-au

veselit.
Rspunsul acesta ni-1 d. insu David. Pina era zice
30

bolnav, mi s'A cuveniia s m mihnesc pentru el,

caci aveam ngdjde c mi-1 va rasa Dumnezeu. lar de

2 lipse,ste lui N // 3 clelalte N // 4 credincio0 N // 5 firicirea. N // 6 toti

B // 8 aflati B, N / ziceti B, N // 9 toti B, N // 12 viiat5, B, viiata N //13 nedesco-

peria] nedesprtia B / bucuriia N /

lipseFte

vcinia B // 16 Schiptura

B / dooa B, N 11 19 Virsaviia B, N // 21 nimenii nimic N / iar N // 24 multb.mit.i.

B JJ 27 plIngia B //
Aceast didahie lipseste din manuserisul C.

192

www.dacoromanica.ro

vrme ce au murit, inapoi nu pociu sa-1 mai intorc, ci-m'

caut mie a mrge dupa' el; i pentru acia ni bucur c5.
s-au / odihnit in Domnul i s-au mintuit de grijile

f. 177

lumii".
Drept acia zic i eu catr. dumneata (cutarele) i cAtr

clialate iubite rudenii s incetati intristarea i s parasit

lacrmile, de vrme ce s-au odihnit in Domnul aceast
cinstit cocoan: ce s pomen4te ast52. Caci lacramile
intrisfaciunile nu dau nici un folos mortilor, nici pot
10 s.-i l'Acarea' din viata cea vcinic, nici sa"-i scoat din
gropi. i pentru acia au pus lge dumnezeetii apostoli,
s nu plingem pre morti, ci s-i pomenim la infricop.tele
taini i s facem milostenii i. alte faceri de bine pentru ei,
c iaste plcut inaintea lui Dumnezeu i li sa face mare15 folos i aduc multa dobind i mintuinta sufletelor, precum

adevereaza i sfintul Dionisie Areopaghitul la cuvintul

20

ce face asupra mortii. Rugciunile zice ce s'a fac

la sfintele jertavnice sint de folos nu numai celor vii, ci
mai virtos i celor morti".
i pentru acia i. sfinta besric s roaga neincetat
bunttii lui Dumnezeu s'a' lase toate grepiele celui mort,
pentru neputinta omeneasca i s'a-1 odihneasca in locull

celor vii, in sinul lui Avraam i al lui Isaac i al lui

Iacov, de unde lips4te toata durria,

grij a i / suss nu s uite putria lui Dumnezeu pentru

multa i nespusa a lui buntate, spurcaciunilor ce s-au

f. 178

25 pinarea.

facut de cel mort, pentru neputinta omeneascl, de

vrme ce nu iaste nimeni curat de spurcaciuni, dup cum

iaste zis.
$i de vrme ce i aceast cinstit cocoan ce s.' pomente

30

astaz, cu cuvioas slujba besericeasc au vietuit in lume

ca un om, s'A roaga, prin mijlocul mieu, tuturor citi va

aflat de fat, ca ce va fi greOt inaintea lui Dumnezeu

inaintea oamenilor, s'a zicet toti, Cu un glas i cu
35 o

Dumnezeu s'a o iarte, pentru ca s'A ne invred-

nicim i noi a lua aceast erfaciune, dup.' petrecaniia

noastra. Amin.

1 poci // 3 si s-au mutat i s-au mintuit N // 5 cutarile N // 6 clelalte N /

prsiti B // 8 astzi B, N //9 intristciuninile B // 10 viiata B, N //12 Infricosatile
N // 13 milostenie B // 15 sufletelelor B, sufletilor N // 16 Ariopaghitul B, /ipsefte

N //18 sfintile N / jertvenice B, jxtvnice N // 31 astzi B, N // 33 afla.ti B,

N // 34 ziceti B, N // 36 luoa N //
193

www.dacoromanica.ro

I. 178'

CUVINT DE iNVATATURX IN 25 A LUNII DECHEMVRIE,

LA N/qTEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

C iaa vestesc voao bucurie mare, carea va fi la tot

norodul, cg s-au ngscut voao asaz mintuitor, carele iaste

s Hristos, Domnul, in cetatea lui David".
Mula' veselie sufleteascg ne aduc noao, celor credinciosi
iubitori de paznuire acste cuvinte ale sfintei Evan-

f. 179

ghelii de astgzi, dintre care cuvinte adungm 2 lucruri

minunate si peste fire; una, c intelgem o vste bung',
lo car din vci nu s-au auzit, nici s va mai auzi ping in
vci 0 alta, ea' auzim o bucurie mare car stinge toatg
jalea, toaa intrisaciunea i toaa lacama de pe fata
pgmintului. A pohti insg acste cuvinte s le intinz ca o
mas desataa inaintea dragostei voastre i s v fac un
15 ospgt sufletesc, dupg' putina, puind in loc de bucate,
cu multe fliuri de bungati drse, cuvintul cel de bung
vestire / i, in loc de bgutur5. veselitoare, A, dreg in pgharul preaintelptelor capetelor voastre cuvintul cel de
mare bucurie, pentru care lucru crem putre de la Hristos,

20 carele inteleptste pre cei neinvgtati, ca s ne luminze

mintea i s.' ne dea ajutor ca s putem indulci Cu ospgtul
vorbelor inimile i auzurile celor ce vor osplta sufletste.
Decit clialalte nume, cu carele zice Isaia s: se nu= meascg mintuitoriul, decit toate iaste, cel dintii, minunat ;
Cu cuviina i sg cuvine acest nume, cg nu numa intr-un
lucru ci in toate faptele sale minunat au fost: minunaa
zemislirea lui, minunaa i nasterea, minunatg i viaja,
invgatura, moartea, inviiarea, ingltarea la ceriu ; minunatg
30 au fost i pohfala nltrii lui, cg toate intru dinsul au
fost noao ingltate i minunate. lar ce iaste prgznuirea
noastrg, ceastg de acuma, iaste mai minunaa decit toate,
1-2 Cuvint a doilea la zioa nasterii lui Hristos C // 1 a lunii] ale lui B j dichemvrie B // 3 vestit ad. marginal i vestesc B / care C // 4 astizi B / mintuitoriu B,
inintuitoriul C / care C, N // 6 credincios B // 7 Evangheliei B, N /10 care C // 11

.care C //12 jalia B / de pe] dup5, C // 13 repekl a pohti N / Ina] ca C intinzu B//14
dragostii C, N // 16 feluri B / ad. marginal de bun5.tAti B// 17 vestire] voire B / ad.
ftarginai veselitoare B / p5.haru C / plhariul N // 20 carile N/ Inteleptiaste B // 21

.ajutoriu B, N // 22 ce vor] ce s5. vor B, C, N // 24 celelalte C, N /care C, carile

/ Isaiia C, N / t 51 numeasa C, t ta numeasc1 N // 25 m1ntuitorul C /
dintliu N // 26 numai B, C / Intro un B, Intru acest C, N // 27 faptile C, N //28
zAmislirea C, N / viiata B, C, N //29 1nvierea C // 30 pohvala C, N /32 acum C //

194

www.dacoromanica.ro

carele pomenste evanghelistul zicind: Si au nscut pre.

Fiiul su cel intii nscut i 1-au infsat pre dinsul
f. 179v pus in iasle, pentru a nu avea ei loc in cas5." I. C cejaste mai minunat decit a zcea in iasle Domnul tuturor?
5 $i nu fu lui alt loe in lume? Ce iaste mai rninunat decit omrire ca aceasta, s fie aruncat la locul dobitoacelor?
pentru c5.ci vald ingerii pre Domnul ceriurilor, aruncat_
In gunoae, cint: mrire lui Dumnezeu, celui din nltime.
nasterea aceasta n-au fost numai mintuitoare, ce 0
10 minunat. Ca' despre o parte trebue s ne minunm desfatul cel minunat al inteleptiei lui Dumnezeu, iar de alt

parte trebuieste s mrim lucrul cel mare al bunttii

lui. C am cistigat astzi pre judectoriul ceriului i ak

pmintului, carele, surpind zapisul rut5.tilor noastre, s-au_

15 milostivit de au rupt i legturile.
astigat-am astzi pre Domnul, carele jugul cel vechim

al robiei noastre, de pe grumazii nostri frmindu-1,

intrisaciunea lumii au veselit-o, cu slobozirea cea vciastigat-am pre impratul cel blind carele, in toat
20 lumea clcind cu pasii drepttii ceresti, tirniia vrjmasului celui rpstitoriu au sfrimat-o.
f. 180

Astzi au strlucit noul Adam, carele nu iaste lcuitoriu,

ci domn i stpin raiului, pre carele / frumostia pomului
celui oprit nu-1 va insla, sarpele nu-1 va vicleni, muiarea
25 nu-1 va amgi.

Astzi au rsrit lumina intru intunrec.

Astzi, pre acela de carele s turbura ceriul i ceriul

ceriurilor, avindu-1 lumea, nestiind 1-au cistigat.

Vzut-au sfintii, strmosii nostri, minuni mari i fr
30 de numar; c.' Marea Rosie, desfcindu-se in doao le-au
facut cale; focul, ca un stilp luminindu-le noaptea, le-au
slujit ; norul, de arsita i zduful zilii i-au umbrit ; ceriul,

hran ingereasa le-au dat ; piatra cea virtoas, paar

dulce li-au deschis; Iordanu1, curgerile sale cle rpede,

35 spre fugal li-au intors ; zidurile cle tari ale vrjmasilor,

1 carile N // 2 tritliu B, C, N // 6 o mhire] Fters omortrea F1 ad. o smerire

B / dobitoacilor C // 7 cerurilor B // 9 ci i B, C // 11 intelepciunii C, N // 12
trebue B, trebueste C // 14 carile N / nostre B // 16 carile N 11 17 robii C /
de pe] dupe C, N / nostrii C // 21 r4stitor C // 22 carile N /11cuitor C /1 23 carile
N / frumustia B, frumusetea C, N // 24 muerea C // 27 care C, N 11 28 cerurilor
B // 30 doao] 2 N // 31 li-au slujit N // 32 arsita ad. arsura B, arsura C j z5.duhul
N // 33 li-au dat N piiatra B, N //34 le-au deschis C // 35 le-au intors C //
195

www.dacoromanica.ro

de glasul trimbitelor cu azut ; soarele, pre ceriu zlbovind

cu cTtoriia, au mrit zioa pentru izbinda. Iar minune
ca aceasta nu s-au vzut niciodat, nici s-au auzit, ca cela
ce iaste unul nscut celui preainalt, pre carele puterile
5 arhanghelilor cu frie Ii slujesc, a s arta pre sine, cu
trup, oamenilor i trupul carele 1-au luat de la oameni
s1-1 indumnezeiasca.

Drept acia, decit iaste taina aceasta mintuitoare, de

atita iaste si mai minunat5.; car necum limba omenease /

1. isov io poate a o gri, ce si ingerii, carii ne vestesc noao astzi

bucuriia cea mare si cint mrirea lui Dumnezeu, nu iaste
cu putint ca s o adeverze.
Esit-au zice porunel de la chesariul Avgust,
se scrie toat lumea, adecI ca fiestecine numele su, la
is mosiia sa i la locul nasterii sale s
spue. Drept acia,
Cu pricina acestii porunci, s-au suit i Iosif din Galilea,
din cetatea Nazaretului, la Iudea, In cetatea lui David,
car s. chiam Vithleem (pentru c5.' era el din casa sa
din mosiia lui David), s se scrie cu Mariia cea logodit
20 lui, muiare, fiind grea. Iar osteneala i greotatea
toriei acestiia pre lesne o va putea cunoaste fiestecine, de
va vrea s socoteasc vrmea si cine au fost cei ce dig.toriia. C era pre la miezul ernii, cind pmIntul si apele
slut inghetate de ger i de vinturile cle reci; i fecioara
25 tinr i rusinoas, car nici din cas nu era obicinuit
a esi, i, fiind aproape de a naste, purcde pre o cale grea
si cu anevoe ca aceasta. i, apropiindu-s5'. de Vithleem,
doar s-ar fi g'sit vreo cas cuvioas51, ca sa' nasc fecioara

aceasta intr-insa, iarl insus iubitoriul de srcie, Domnul,

tf. 181 30 au pohtit / intr-o cosare smerit, ca s se nasc.
$i fu, drept acia (zice evanghelistul), fiind acolo s-au
umplut zilele ei s nasc. $i era noaptea, car noapte era

mai luminat decit soarele, intru car au rsrit soarele

drepttii. ins eu mai bine voiu numai zioa acia a fi

1 tr1mbitilor B, N / soarile C, N // 3 c5, cela ce B, C, N // 4 carile N // 5 sluj5sc

B, C, N / oamenilor cu trup C, N /16 trupul B / carile N /1-au luoat N // 8 declt
cu cit B / de ad. si cu C // 9 care C / necum] cu B // 10 ci i B, C, N / care

C //14 sl scrie C, N / adia. C // 16 Galileia B, C, N //17 Iudeia B, C cetatia

N (/18 care C / chiiam5, N / Vithleaem B, Vithliaem N /fir4 paranteze C// 20

muere C / greutatea B, C, N / cAlAtorii C fi 24 1nghietate N // 25 care C // 26 a

ei] s ias5. C, N // 27 apropindu-se B, N / Vithleaem B // 28 doar C // 29 iar C /
InsusiN / iubiterul B // 32 zilile N / care C, N // 33 soarile 1-2 N / care C, carile N //

196

www.dacoromanica.ro

noapte intru car omul cel dintii, Adam, au pohtit a fi

asmenea lu Dumnezeu. Si noaptea aceasta, intre car
au strlucit lumina cea cereasc in lume, noul Adam, o
5

voiu numi zio.

lar sfinta Fecioar. Wepta, cu mare poht ceasul acela.
intru care, pre Dumnezeu ca un prunc, s5.-1 ja in bratele
sale O. Cu minile sale s6-1 cuprinz i Cu titele sale s.-1
aplce, fiind, drept acia, toate intr-un linite i intru tkre.

noaptea calea sa jumtate qit-au aici, in

10 lumina aceasta a noastr., ca un mire din cmara sa; e0t-au,

zic, n.djdea tuturor vcilor, bucuriia ingerilor, mintuirea

neamurilor, scularea celor morti, izvorul mili, rdcina

vietii. Eit-au cuvintul Tat.lui, cu trup imbrkat, din,
trupul Fecioarei ; qit-au gol, pentru ca s ne imbrace pre15 noi, skac ca s ne imbogteasc, smerit ca s ne inalte
la ceriu, ca un prunc / ca s ne fac pre noi desvirit 1.
f. 181v
sne dea noao bucuriia cea vcinic. Auzitu-s-au, rogu-v.,
vreodat., vste ca aceasta? Au socotit c5. O. va mai auzi?

De aduce atita bucurie la oameni o vste bula de cste

20 treatoare, dar aceast vste cu cit mai virtos va aduce
bucurie mare la tot norodul, dup cum au zis ingerul?
Precum cidura soarelui trage aburul de pe parnint, in,
sus i de acolo s pogoaa roao i face pmintul de rod4te
vesel4te aa i preacuratul singele Fecioarei, cu pu25 tria Sfintului Duh, fr' de nice o skainta de brbat,
zemislindu-se, s-au fkut trupul Domnului Hristos carele,
qind la lumink ca cela ce iaste lumina cea adevkat,
minunat au veselit tot neamul omenesc; i nscindu-1,
1-au fcut mai frumos decit ar fi fost infrumuetat cu tot
30 fliul de buratat. a el iaste izvorul bunatilor fr' de
nici o strickiune a fecioriei sale i ar'de nici o simtire de
durre au strlucit in lume acest sfint prunc.
Obiciai iaste, in multe pkti, ca tot cela ce ar duce roada

noao de vinzare iaste ertat de toat datoriia vrnii lui.

1 care C, N 1 dintliu N] din B / a fi Cu Dumnezeu asemenea C, N // 2 care
C, N // 4 zio, C, N // 5 iar. N / mare] mu1t5. C, N // 6 bratile B, N // 7 m'infle
C, N / coprinz. C J tttele B, N // 9 fcindu-si N //10 amarea B // 11 ndjdia NY"

12 miliii C // 14 fecioarii B, C, N / pentru] pentre A // 15 imbogtiasc N // 18.

socotiti B, C, N // 20 dar C / veste cit] mult B // 22 de pe] dupre C, N // 24
preacurat C, N / fecioarii C, N // 25 puterea C, N / nici B, C, N // 26 zmislindu-sA
N / carile N // 29 Infrumusetat B, N / cu tot] cu de tot C, N // 30 buntti B.
N

31 fecioarei B // 33 Obiciaiu B, N, obiceiu C //

1.97

www.dacoromanica.ro

Drept acia, vrdnic lucra au fost s5. fie i sfinta Fecioarl

mintuitA de / toatA vama datoriei durerii nWerii sale,

cA numai ja singurA au adus lumii road noao. CA toate
muerile cite au nAscut in lume au adus roduri vechi,

t. 182

s zemislite in tina pacatului celui strAmc:gesc; iar acesta pre

carele 1-au nscut sfinta Fecioar cu adevArat iaste
roadA noao, c'A iaste om zemislit din Duhul Sfint i nu
numai om singur, ce i Dumnezeu. CA singurg ja au adus
In lume aceast road frumoasA i pentru acia au rAmas
lo mintuitA de toatA vama nWerii cea cu durre, precum

de toat striaciunea fecioriei au ramas intreagl. C5. cel

ce venise in lume ca sA facA pre tot oamenii curati i fr'
de stricAciune n-ar fi fost nicidecum cu cuviintA sA fac
Maicii sale stricAciune.

15

Drept acia, ce iaste mai minunat i mai slAvit decit

aceast nWere? C5, s'A intunea mintea omului i nu poate
a le pricpe acstia, cum poate cA s'A nasa fecioara fiiu?
Si prin venirea unui dar in lume sA s'AviqWe taina a doao

daruri; cA ziditoriul s. nWe din zidirea sa i muma

20 cea neimpreunat cu bArbat s'A minuneaz de rodul
pintecelui sAu i muiarea sl face incepAtoriul slu in-

4.182

cepAtoare.

Si nu tiu de ce / m'A voiu minuna intii? De zemislirea

cea fAr'de s'Amint, au ad prin nWerea aceasta mai mult
25 s-au savit fecioriia? $i nu iaste minune de au nscut
au l'Amas Fecioara curatl, a au nscut pre cela ce iaste
inceputul fecioriei i intru tot curat.
Cine va putea spune cu ce dragoste i cu ce fria impreun va fi cuprins pre acest Fiiu al s'Au, cA fiind pling de
30 credint il cunotea pre acesta a fi Dumnezeu
cunWea
a fi i Fiiul sAu; s'A cunWea pre sine a fi i mumA
slujnicA. Drept acia, ca o mum'A cu dragoste 11 cuprindea
sruta i ca o slujnicA, ca pre un Dumnezeu inalt abiia

cu preacuratele minile sale cuteza a-1 apipAi. CAcitiia

35 cA nici preotilor nu era slobod a sA atinge de lada legii,
5 zmislite B, C, N / str.mosIsc B, C, N / iar. N // 6 carile N // 7 zmislit B, C.
N 118 ci i B, C // 11 fecioarii C, N //12 ca O.] s. C, N / toti B, C, N // 13 14
ad. marginal n-ar fi fost nicidecum Cu cuviints fac stricciune maicii sale B 1115
B // 17 aceste C, N / iipselte fecioara C, N //18 svIrsaste N / dooa N // 21

muerea C //23 di ce N / Intliu B, C, N / amislirea B, C // 24 fz de N // 30

cunostia 1-2 B // 31 cunostia B / i mum a fi C, N // 32 Drept acia] Deci C /

coprindea C /34 preacuratile sale miini C, N / mlinile B / pipf.i B, C, N / CA
qtiia B, ad. marginal N fi

198

www.dacoromanica.ro

car era ca o umbra' inaintea ace5tii taine i 5tiia a fi

scris ca sa se curteasa cei ce purta vasele Domnului.

$i de pohtiia arAmurile besricii atita curltie, cu cit mai

virtos poht5te acesta curtiia carele iaste inceptoriul
5 izvorul curtiei.
Drept acia preainteleapta Fecioar., cu fria i cu dragoste, impreunl cu multe lacrmi, carele le scotea dragostea
f. 183

cea mult ce avea d.tr cela ce s6 niscuse / dintru dinsa,

uda trupul preasfintului cocon ; i luindu-1 cu scutece 1-au
io inf5.5at i cu bratele 1-au cuprins itite feciore5ti dindu-i

In gur, cu lapte curat 1-au acapat.

ce s-au mai intimplat iaste lucru cu adev5rat

covir5a5te toat5. minunea 'ninth omene5ti. C. zice: Si-1

puse pre dinsul in iasle, pentru cg nu avea ei loc in cas".
15 InatiOnd, drept acia, un lucru prea de jos, cu un lucru
prea inait, cum nu te vei cutremura de minune? C5." pruncul
acesta, carele s virgulqte in iasle, de ne vom rdica ochii
credintii noastre Il vom cunoa5te fcind tunete i fulgere

In nori 0 pre cer umbletul stle/or rinduind, soarele

20 luna de raze implindu-se i mi5carea ceriului indreptind
toat greimea lumii acest prunc inf'd5at o cirmuia5te.
Cine iaste acela a5a mic i a5a mare, 3.5a smerit i a5a
cit in iasle zcind, in ceriu cu glasuri 1ngere5ti
mg.r5te ? C5.* ce iaste mai mic 0 mai smerit decit a s.' na5te

25 in iasle, care loc nu iaste al oamenilor, ci al dobitoacelor?

ce iaste mai mare 5i mai inalt decit tot intru aceasta5.

na5tere, Omintul cu mare luinin a staluci i multimea

f. 183e

o5tilor cere5ti a cinta i ctele ingerilor / a s.' veseli cintind:

MArire lui Dumnezeu intru cei de sus"? $i umplind

30 Vzduhul de glasuri duki i minglioase, cind, de la inceputul lumii, s-au mai auzit, la na5terea vreunui om, glasuri
cinfri ingere5ti? De nu poti crde, omule, cu slniciunea
ta, cum c s-au ng.scut Dumnezeu din muiare, cunoa5te

c s-au ngscut din fecioar. De-ti pare lucru prost a fi

35 scutecele aclia intru carele iaste inf4at, minuneaz-te.
care C, N// 2 vasile C, N /13 arlmurile ad. Fi vasele B, arlmuri C, N //4 carileN // 5 curAtii C //6 fecioara C // 7 carile N / dreagostia B // 9 cocon] prunc C
scutice N //10 bratile N / coprins C, N / tite B, C, N 1 feciureqte //13 covIrstasteA / lipse,ste toat5. B /14 esle C /15 inatisInd C lipsefte prea C. N // 17 carile N /
virgulste ad. marginal Si ; sallqluiagte B I carele s vIrgulste] care iaste C / esle

C /19 ceriu B, C, N / soarile C, N // 20 umplindu-se C // 21 clrmueste C // 23

esle C //25 es)e C / dobitoacilor C // 28 cetile C, N // 31 s-au] au B // 33 muere
C // 34 De-t pare B // 35 scutecile B, C, N / acelea C / carile N //

19,
www.dacoromanica.ro

de ingerii si de multimea ostilor lor ceresti, cu ce cintIri

il mresc. i de te scirbesti de iasle, faldic5:4 ochii putinel
vei vedea pre ceriu stea noao, car mrturisste lumii
nasterea Domnului. $i de vrme ce crezi altele mai mici,
5 crde i die minunate. $i de te pricesti de cle ce sint ale
smereniei, cinstste cle cereti i inalte.
Cine, drept acia, intru inltimea mrirei acqtiia fiind
impreunat. cu atita smerenie, nu va cunoaste a fi doao
fin, dintru cari una iaste vrednicie m'ririi 0 alta priiminta
lo bunttii ; carele amindoao le arat prorocul Isaia, zicind:
Prune s-au nscut noao i fiiu s-au dat noao". Numindu-I
prunc, insemneazg smereniia omenirii roi numindu-1

dat, arat inltimea mririi. C s-au nscut noao, cel

1. 184

ce 1114 era; dat iaste, / drept acia, din dumnezeire i nscut

15 din fecioar.
Nscut iaste cela ce simte apusul ; dat iaste cela ce n-are

inceput: nscut iaste cel ce iaste mai tinr decit multi ;

dat iaste decit carele nu iaste nici printele mai vechiu ;
nscut iaste cel ce va s. moar ; dat iaste acela dintru
20 carele viata s naste i asa, cel ce era, dat iaste i cel ce
nu era s-au nscut. Acela stpinste, iar acesta s. smerste. Lu4 stpinste i noao, celor credincios, ne gt4te
mostenire ; i nimeni s nu socoteasa c, luind trup, s-au
micsorat ceva din mgrirea cea dumnezeiasc. Nu s-au
n5:scut ingerilor, cIci acei ce au rmas in dreptate nu le
trebuia mintuire i cei ce czuse nu putea ca s se mintuias-

a. Noao iaste, drept acia, dat Domnul acesta i nscut.

$i de vrme ce ingerii 11 mresc pre dinsul, cu

neintorcindu-i pre dinsii de la rutate, nici ctele lor s:
-so le mai slIveasel, dar noi, cu cit mai virtos s cuvine s-1

f.iskiv

mxim i s.-i multemim pentru vstia cea bun a impc51ciunii ce ne-au adus de la Dumnezeu Tatl pentru bucuriia
cea mare ce au vrsat peste tot prnintul, pentru mintuirea
noastr din mina f vrjmasului, pentru deschiderea usilor

1 lor] celor N/ 2 r5.dic5.-ti B, C // 3 care C // 4 altile N 11 5 pricesti] pripesti

C, N // 6 smerenii C / repetd cle N 11 7 lipse,ste drept acia C / Intru] dintru

/ mIririi Cf acestii C, N // 8 doao] 2 C, N // 9 dintru care B, dintre care C /

vredniciia C, N / priiminta ad. marginal ;si priinta B // 10 carile N J Isaiia C, N //

11 noao voao N / ters i B // 13 noao] voao B 11 14 ad. marginal drept acia N //

18 carile N / lipseste nici C, N 1 pkinte B, Orintile N // 20 care C, carile N 1

viiata B, C, N / asa] alta C // 23 credinciosi B, C // 25 aceia C // 27 datu C // 29
du/A nentorcIndu-i ad. crestini C, N / dinsii] ei C, N / cetelor C, ctilor N /
dipseFte lor C, N // 30 dar C // 31 multumim, multLmim N f vestea C // 32 ni-au
adus N // 33 preste C. N //
.200

www.dacoromanica.ro

raiului 5i. pentru multele 5i nenumaratele faceri de bine ce

ne-au fcut 5i ne face totdeauna, pentru carele trebuia5te,
cu bucurie sufleteasca 5i. cu laude de multemiri 5i de slavoslovie sa-i zicem: Slava tie, Dumnezeule, celui din naltime.
5

$i sa ne inchinam na5terii lui, aducindu-i cu dragoste,

cu fric5. 5i cu multa cucerie, impreuna cu filozofii 5i daruri de

bunatat : aur, tamie 5i. zmirn in locul aurului sa-i aducem

credint dreapta, ca unui imparat ce iaste al ceriului 5i

al pamintului 5.1 a tuturor adincurilor ; in locul tamiei sa-i

io aducem dragoste curata, ca unui Dumnezeu vcinic ; 5i
In loc de zmirn sa-i aducem nadjdia cea
bung., ca el
iaste toata nadjdia lumii.
Si a5a, cu acest mijloc facind, vom fi adevarati pe.znui-

tori 5i inchinatori na5terii domnului Hristos, caruia ne

15 rug'm ca unui mult induratoriu, mcar CA sintem 5i. nevrdnici, sa arate bunatatea lui cea desavirOt ; 5i precum
s-au milostivit de au surpat cu smereniia lui cea de margine,
pre mindrul acela Lutifer, s5. surpe 5i pre tot vrajma5ii

f, 155

cei vazut 5i nevazut a prealuminatului, / inaltatului 5i

20 iubitoriului de Hristos domnului nostru Io Costantin
voevod.
Si precum au inoit cu na5terea sfintiei-sale toat5. lumea
5i viata omeneasca, a5a s'a inoiasca 5i anii vietii mariei-sale,

ca sa poata prazmu in multi ani luminat 5i. pe placrea

25 lui Dumnezeu acest luminat praznic cu fericita 5i intreaga
sanatate, cu lin5. pace 5i cu viata norocita 5i sa-1 invredni-

ceasca Dumnezeu intru adinci batrinte, sa stapineasca

intru inaltat scaunul mariei-sale 5i. sa obladuiasca cu blin-

d* turma 5i norodul ce i s-au incredintat, impreun. cu

30 toata' luminata 5i de Dumnezeu blagoslovita casa marieisale, cu luminata doamna, cu luminatele odrasle, coconi
5i cocoane ale mariei-sale 5i cu toata cinstea 5i blagorodnica
boerime, cu cei mari 5i cu cei mici, cu cei ce Ant de fata 5i

cu cei ce lipsesc cu toata cre5tinatatea 5i cu toata tara cu

1 multile N / nenumAratile C, nenumkati N // 2 mi-au f5.cut N / care B, C,
carile N / trebueste C // 3 multAmiri B, C / slavoslovii C // 4 dupd Dumnezeule
ad. slay& tie B fi 7 bunAtiti B, C, N // 8 cerului B // 9 arnli C 11 11 smiria C /
nIdjdea B, N, nklejdea C // 12 nIdjdea B, N, nAdejdea C /15 indurAtor C /17
de margine ad. fi preainalt5. B, nemIrginit5. C //18 Lutiper C / toti B, C //19 v5.zuti
si n5.34.zuti B, C if 20 Constandin N // 22 sfintii B, C // 23 viiata B, C, N / lipse,ste
si2 B / mArii B, C, narii-tale N // 24 c s5. poat5. B / pe] pg. C / placria B // 26
viiat5. B, C, N // 28 mArii B, C, N / s5.-i oblIduiasc1 N // 30 mArii B, C, N // 31
prealuminata B / luminatile C, N / coconi si cocoane ad. Fi beizadle s'i domnite
B //32 mgrii B, C, N //
201

www.dacoromanica.ro

blagosloveniia preasfintilor mitropoliti si a iubitorilor de

Hristos episcopi, cu rugsciunile cuviosilor egumeni si a cuciarnicilor preot si a tot cinul besericesc, ca cu o gur54 cu

f. 185v

o inim5., cu bucurie sufleteasa s zicem impreunl Cu

s

ingerii: Slava lui Dumnezeu celui din n5ltime si pre painint

pace, intru oameni bun'gvoire. /

GUN/1NT DE INVITATURA. LA DUMINECA FLORILOR

f. 186

Zicet ftii Sionului: Iat51 impratul tgu vine la tine

blind si mintuind ", ne povesteste Mathei evanghelistul,

10 in Evangheliia de asaz.
La acest preacinstit i dint praznic de asaz aflu doao
lucruri improtivitoare, carele, amindoao deodat5., intru
acestas cea, imi pricinuesc i veselie i intristare. V5z,
de-o parte, pre mintuitoriul lumii c5. ntr, biruitoriu,
15 in Ierusalim, insotit cu de tot fliul de rinduia1 si de
virst omeneasa, dintru carli, unii, mergea inainte
altii urma. Altii tlia ramuri din copaci i altii asternea
hainele lor pre pArnint. Altii 11 15luda i altii ii cuvinta

Osanna, fiiul lui David". Si de bucurie tot sufletul

20 mi s5. veselste.

De ala parte iar v52 pre acestas mintuitoriu Hristos

c apropiindu-s5. de Ierusalim, vars lacami amar5. pentru

vgzind cetatea
&Ina, din ochii lui cei dumnezeesti.
(zice / evanghelistul) au plins pentru dinsa". Si, de mult
25 intrisaciune, mi s5. amaraste Mima i stau de ma mir cum
poate aici de s uneste lumina cu intunricul, linistea cu
furtuna, slt5.rile cu suspinul, bucuriia cu intristarea, CMarile cu lacamile ? Cum asa amrate, dulcele Iisus, cu
plinsul, bucuriia biruintii sale? Cum nu s veselste im30 preun cu norodul ce-1 laud5.3 Cum nu s bucur cu cei
ce-1 propoveduesc, petutindenea, imp5rat : blagoslovit cel
ce vine in numele Domnului, impgratul lui Israil?

f. 186Y

2 igumeni C / cucrnicilor B, C, N // 3 preoti B, C, N / cinului B, C, N / bisericesc C / cu iniml N // 5 celui dintru InAltime C // 7 Cuv1nt al 5 la Dumineca
Florilor C // 8 Ziceti B, C / ftei B //10 astAzi B, C // 11 astAzi B, C / 2 C // 121mpotrivitoare C / care B // 14 biruitor C 1116 mergia B // 17 altii Ii tia C // 18 hainile
C If 20 veseliaste B // 21 iarLs B, iar C f mintuitor C // 23 dims.] dinsul C / dupd
dumnezeesti ad. precum zice evanghelistul C // 23-24 lipsefte i vzind cetatea

au plins pentru dinsa C // 26 uneste] numeste C /1ntunerecul C / linitia C // 27

suspinuri B // 28 dulcile C // 31 pretutindenea B // 32 Intru numele C //
202

www.dacoromanica.ro

f. 187

fetii miei, intre bucurii, domnul nostru Iisus

Hristos, pentru caci infra intru nemultumitoarea de cetate, cu totul blind, pentru ca sa o rnintuiasca de pacatele
ei. Zicet ftii Sionului" i proci.
5
$i in loc de a afla intr-insa pocainta i umilinta, afla sudalmi i necinstiri, gig mima ei gata sa'-1 osindeasca spre
moarte. Acest fliu de plata slut obicinuit oameni a da
lui Dumnezeu, cind cu milostivirea lui cea de margine fi
chiam la pocainta i pohtte
naintuiasca.
lo Si iaste cu putinta s aiba pricind sa se intristze astazi
Hristos i s plingl i pentru voi, fiii miei cei sufletesti,
carii / Cu stilpri i cu ramuri at venit, Cu totii, vseli,
intru intimpinarea lui. Lisa, pentru ca s cunosc adevarul,
va pohtesc sa-m daruit putinica ascultare, pentru ca

15 se rningae i cuceriia voastra i dorinta mea.

La invatatura ce am facut in a dooa dumineca a postului,

de yeti tinea minte, at auzit cit iaste fra de asaminare

milostivirea lui Dumnezeu i cu cita dragoste parinteasca
chiama pre pacatos la poca'inta; c numa pentru acest

20 sfirsit au rinduit Dumnezeu in sfinta a lui besrica acste

40 de zile ale postului acestuia, pentru ca sa aiba pacato0i
pricina s se pocliasca de pacatele lor i Dumnezeu sai
arate catr ei milostivirea lui. Au rinduit aceasta vrme

sa fie ca o zeciuial, anului, nu pentru dinsul, ci pentru

25 folosul nostru, pentru ca sa lasam rautatile, pentru ca
infrinam patemile, pentru ca s supunem trupul, pentru
ca s. facem lucruri cre0ine0i i placute lui Dumnezeu:
s hrnim pre saraci, s miluim pre cei streini, s ertam

pre cei gre0t, s aratarn dragoste catra Dumnezeu

f. 187v 30 atra / vecinul nostru, iar mai virtos pentru ca s ne curdtim cugetele noastre de tina pacatului i crem, eraciune

de la Dumnezeu pentru necinstele ce i-am facut, peste

tot anul, cu gindul, cu cuvintele i cu lucrurile cle far' de
lge.

1 ters fetii miei ,si ad. fratilor C // 2 nemu1t5.mitoarea B, C // 3 pAcatile

C// 4 ziceti C // 7 fel B, C / obicinuiti B, C / oamenii B, C // 8 Dumnezeu C // 9
chiiaral B / mintuiasc5.B // 10 $i iaste pricin s se tntristeze astAz C // /2 ati B,

au C // 13 s5. s5. cunoasci. B, C 11 14 s5.-mi B, C d5suiti B // 17 vet C / ati C / far'

de C 1119 chiiam5. B / p5.a.tosi B, C / numai B, C //20 a lui] lui C / biseria C //

22 plcatile C // 26 patimile B, C // 28 pre] pi C / striini B // 29 gresiti

B, C // 31 cugetile C / i s cerem B, C // 32 necinstile C / am gent B //

203

www.dacoromanica.ro

Acum, toate acstia, oare fkutu-li-am? Oare cine iaste

sluga cea credincioas: i inteleapt? (Intreb i eu, cu gura

mintuitoriului Hristos, dup cum zice la 24 de capete a

lui Mathei). Carele, viind domnul lui, va afla acind a4a.?
5 Cine iaste cretinul acela carele intr-acste sfinte zile
patit datoriia? Cine iaste acel drept in credintl i imbung-

atat, carele s: fie postit i suflet4te i trup4te, s: se

fie poc5it de plcatele lui, s: fie alergat, cu umilint adevlrat la milostivirea lui Dumnezeu i s: cear: eraciune ?
10 Cine iaste sluga cea credincioas: i inteleapt5.?
Marele Vasilie, la cuvintul al doilea ce face pentru post,
zice cum c5. Ingerii a fiWeclrii besrici au cite o carte,

intru car& de la inceputul postului scriu pre cei ce s:

fac datoriia. Besrica
postesc pen'ca 55. tie cei ce

f. 188

15 Inc are o carte, car au luat-o de la Hristos, dup5 a aruia

invlltur: / slut s: se intrbe tot eft s: laud: a fi cretini,
uringtori lui Hristos i fii adevXat ai sfintei besrici.
oare ce carte socotit s fie aceasta? Iaste acia ce st5. In

l'aluntru, In sfintul j'airavnic, pre sfintul prestol, c5xiia

20 ne inchin5m cu totii 0 o crdem ; adec: iaste sfinta
dumnezeiasca Evanghelie.

In cartea ingerilor poate s: fie multi nescr4, sau pentru

vreo nevoe lumeasd, sau pentru vreo board trupeascg,

cu carele li s-au zticnit postul, iar in cartea besricii iaste

25 s: se afle, negre0t, scr4 tot i cei tineri i cei

bogatii i skacii, axhiereii, i preotii, boiarii i stlpinitorii
0 tot cit mXturisesc dreapta credint. Pentru c:ci cine
nu O. va afla intr-acea carte nu s va invrednici imp:r6tiei
ceriului.
30

Pentru aceast: sfina carte, prorocind David, cu duhul

zice un lucru preasavit la Psalomul 138, care m.' pune la

mare mirare. 8i cuvintele lui sint acstia: Si. In cartea

ta tot s vor scrie: zile s vor zidi i nimeni intru
Adec: zice c: In cartea lui Dumnezeu toti s vor scrie

1 aceste C / fAcutu-le-am B, C // 2-4 Ord paranteze C // 3 mIntuitorului C // 4

Care C // 5 crestinu C / care C / intru aceste B // 7 care C / postit sufleteste C // 9

milostivirea B // 8-9 cu milostivire i cu urnilinta adevrat la milostivirea

lui Dumnezeu cea mult5. C // 12 fiestecarii B / biserici C // 13 care C / pre] pa
C // 14 pentru ca s tie B, pentru ca s6. sstie C / Biserica C // 15 care C// 16 toti
citi s lauc15. B, C // 17 adevArati C / biserici C 118 socotiti B, C 1119 j5rtvnic B,
jgrtvenic C //20 aclia C // 22 nescrisi C // 24 case B ii s-au z5.ticnit B, C /bisericii
C // 25 scrisi toti C // 27 toti citi C // 28 lntru acea B / ImpArAtii C // 31 lipsete la

B / psalm B, C // 32 aceste C / 33 toti B, C / in zile B

204

www.dacoromanica.ro

34

Adia. C II

cum c s. vor rindui niste zile desprtite, intru carele

188e

nimeni nu s va afla scris.

Acste cuvinte a lui David foarte / mi s.' par intunecate

nepricepute. Eu stiu din Scripturd cum c in cartea

5 lui Dumnezeu nu numa s scrie fiestecarele, ce s scriu
Incsi a fiestecruia i faptele cle bune ce au lucrat
pcatele ce au fcut i zilele i ceasul i locul intru carele
le-au fAcut. C zice iaris David: $i cel nelucrat de mine

au cunoscut ochii ti".

io

Dar oare care sint zilele aclia intru carele nici unul
nu va fi scris? Multe sint, peste tot anul, iar mai multe
ale sfintului post. Intru acste zile mg tem, adevrat
nimeni nu s va fi scris in cartea lui Dumnezeu, caci asa
mi se pare cum c nimeni n-au fcut pocinta adevrat.

15

Cartea lui Dumnezeu iaste sfinta Evanghelie, precum am

si mai zis. Nu zic pentru clialalte zile ale anului, ci numai
pentru acstia ale sfintului post. Cine s-au scris intr-insa?
Cine au f'cut aclea ce 1-au invtat Evangheliia?

In Dumineca de lsata secului de brinz ne-a invltat

20 Evangheliia s.' ert5m pre vrjmasii nostri, pentru ca
ne iarte si pre noi printele cel ceresc, s' nu facem lucrurile
f. 189

noastre in atrie, s nu aduram comori pre p5mint, ce

comorile s le adunm in ceriu, unde nici moliile, nici
rugina nu o stria: / i unde furii nu o sap nici o fur.

25 $.1 acstia, cine din noi le-au acut? Au trecut acea zi si in

carte nimeni nu s-au scris. Zile s vor zidi i nimenea
intru

Au venit Dumineca cea dintii a postului, intru car

au zis Evangheliia cum a Fiiul lui Dumnezeu ne-au vzut

30 supt smochin: smochinul iaste semnul pcatului. $i din
noi care crestin au lsat pcatul? Cine s-au aseminat lui
Nathanail, s alrge cu poht i cu dragoste atr5. Hristos,

s-1 mrturiseasa Fiiul lui Dumnezeu" i sa urascl din

tot sufletul pre blestematul de smochin, pre p5.catul? Au

35 trecut zioa i in carte nu s-au scris nimeni, carele s.' se fie

pocit. Zile s vor zidi i nimenea intru
1 rindui] zidi C / dAspArtite C / care C // 3 ale lui David C // 5 numai B, C/
ci s scriu B, C // 6 faptile C // 7 pAcatile C/ care B, C // 10 Dar C / zile B /
acelea C // 14 iipseste cum C // 16 aclialalte B, celelalte C // 17 acestea C /18
aclia B // 19 Dumineca 15.satu1ui sec C // 20 nostrii C // 22 ci B, C // 23 comorile
B / le] ne C // 25 acestea C // 26 in zile B // 28 dintliu B, C / care C // 31

asgmlnat B // 35 care C // 36 nimeni C //

205

www.dacoromanica.ro

Au venit a dooa Duminea, a slhnogului i cu pilda

crturarilor 0 a fariseilor, carii au clevetit pre Hristos
fcea hulitor, pentru c5.ci erta pcatele, zicind: ce
griWe acesta ap. hule? Ni-au invtat Evangheliia s.
5 prsim clevetirile, sl nu grlim de rlu pre vecinul nostru,
s: nu-i zicem cuvinte grozave, s nu-1 necinstim. Si cine

f. 189

au acut-o aceasta? Cine

oprit limba de ru i buzele
lui s nu grdase viclqug ?/ Au ramas i intr-acea zi
cartea nescris. Zile sl vor zidi i nimenea intru
10
Au venit a treia Dumineck a inchinrii cinstitei cruci,
intru car ne sfdtuia Hristos s ne lepdm de lume, s,
fugim deraciunile i s: rdicm crucea lui: Cine va
vrea zice, vie dupl mine, s: se lpede de sine 0 sl
ia crucea sa i s vie dup5, mine. Si carele din cretini
15 au primit sfatul lui? Cine au acut acel lucru pacut lui
Dumnezeu? Zile s vor zidi i nimenea intru
Au trecut i acea zi i nimenea nu s-au scris.
Au venit a 4 Dumined 0 ni-au pus Evangheliia de fat
pre fiiul acelui om ce avea, din copiarie duh mut. Si oare

20 cit s-au inv'tat dintru aceasta s: tac: plcatele cle streine

s:- ispoveduiasc5., cu umilint, precum s cade, p6catele lor? Zile s: vor zidi i nimenea intru
era obicinuit s- ascunz: grqalele i A,
vdeasa
pcatele lor, la duhovnic, au rmas iar4 aceia, precum au

25 fost 0 mai inainte. Au trecut i zioa acia 0 in carte nimeni

nu s-au scris.

Au sosit 0 a cincea Duminec a fiilor lui Zevedeu i cu

f. 190

dojana ce le-au acut Hristos, zicindu-le: Nu titi / ce

cereti" au vrut s ne invte s nu fim trufa, s: nu crem

30 mriri dqarte, s: nu purtm grij pentru bogltii i pentru
slave trecltoare, ci pentru imprtila lui Dumnezeu. Si cu
aceasta ce am sporit ? CI' au rmas i intr-acea zi cartea
nescris: i nimeni intru

1 dupd Duminecl ad. Intru care s-au zis Evangheliia C j lipse,ste i C II 3 acia
B / hulitoriu B // 4 ce gr6ete C / Ne-au invAtat B, C // 7 acut C / de] de la B, C /
buzile C // 9 lipsqte cartea B / in zile B 10 dupd venit ad. i C // 11 care C //12 de
deOrt.iciuni B, de c1545.rtAciuni C //13 intre paranteze zice C / O. vie C // 14 lipsqte
sa C / i carele] deci care C 15 acest lucru C // 16 in zile B // 17 gers Au
trecut i acea zi i nimenea nu s-au scris B // 18 a patra B, C / ne-au B, C / pus]

spus B // 20 citi B / pAcatile C / striine B // 22 pAcatile C / n zile B / Citi B,

C // 23 obicinuiti B, C / grea1ile C / nu- vIdeasa. B, C // 24 plcatile C / duhovnici
C // 25 mai nainte B, C / lipse,ste
B // 27 Zevedei C // 28 le-au] au B // 29
trufa.0 C //

206

www.dacoromanica.ro

Si la cea de pe urm au venit 0 zioa de eri, a lui Lazar,

carele de patru zile zgcea in groapl 0 au inviiat. Si cine,
au din cei tineri, au din cei bgtrini, s-au sculat din groapa
pgcatului? Cine -au dechis ochii sg vaz lumina darului?

5 Cine au ascultat glasul Fiiului lui Dumnezeu, carele cu

pilda lui Lazg'r il chiema la pocgintg ? Au trecut 0 aceastg zi
0 cu dinsa s-au svirit 0 sfintul post 0 unde s' se scrie cineva in sfinta carte Zile s vor zidi 0 nimenea intru dinii".

Darg acstia gut rodurile pocgintii? Acest folos ne-au

io mijlocit postul? Aceasta dobindg au fgcut zeciuiala acestui
an? Precum vgz eu 0 pentru noi are pricing sg se intristeze

Hristos precum s. intrista 0 plingea 0 pentru Ierusalim,

cind infra cu ramuri 0 cu stilpgri.

f. 190

Darg cind vor fi zilele aclia intru carele au sg facg / cre-

15 tinii hotgrire s'l schimbe firea sg schimbe viata 0 sg se

facg imbunltltit, de nu vor fi acstia ale postului, carele
sg numesc zilele plingerii 0 ale umilintei ? Ce acstia iat.

el au trecut, fr' de folos 0 nu iaste cu putintg vrmea

ce au trecut s se mai intoarcg inapoi.

Acum, darg, ce altg vrme ni-au mai rimas pentru ca s

putem s ne scriem in cartea lui Dumnezeu, cu o poclint.
adevdratg 0 cu ispovedanie ?
Vgz in Sfinta Scrifituril, la Eire, in trei capete cum cind
au chiemat Dumnezeu din rug pre Moisi 0 i-au descoperit
25 cum cg va, prin mijlocul lui, sg mintuiascg din robiia lui
faraon pre neamul jidovesc, i-au poruncit sg meargg, sg
zicg acste cuvinte: Aa s.' zici fiilor lui Israil: domnul
Dumnezeul jidovilor ne-au chiemat pre noi s.' mrgem cale
de trei zile in pustiiu, sg-i facem jrtvg". Aceastg poruncg
30 iaste taing ascunsg 0 trebuie s.' o descoperim, pentru ca s
se inteleagg. Aici vedem patru lucruri: Eghipet, faraon,
20

Moisi 0 trei zile in pustiiu.

Eghipetul iaste lumea aceasta, neascultgtoare 0 vicleang,

intru care iaste intins intunrecul plcatului, unde s', omor

f. 191 35 toate filth. ngscute, / adecg sufletele cle cuvintatoare,

unde s prefac apele in singe, adecg faptele omeneti
1 de pe] dupg, C// 2 care C// 4 deschis C // 5 care C II 6 cherna C / A trecut B//
8 in zile B // 9 Dar C / acestea C //12 plingia B 1114 Dar C / acelea C / care C/ ad.
marginal s6. fac6. B / crestini C // 15 viiata B. C // 16 Imbun5.a4iti C / acestea C//

17 umilintii B, C / Ci B, c / acestea C // 19 sl s6. mai Intoarc6. C 120 dar C /

ne-au B, C / ca s6. ne putem B// 23 trei] 3 C / fters cum B // 24 chemat C // 28
Dumnezeul jidovesc B // 29 cale de 3 zile C // 31 patru] 4 C // 35 dupd toate ad.
cle B / adicl C / sufletile C // 36 aclic6. C / faptile C //

207

www.dacoromanica.ro

In sudalmi 0 in batjocura lui Dumnezeu, unde sta'pineste

lacusta i omida, adeca apucaturile, strimbatatile, ura,
zavistiia i vrajba.
Faraon iaste diavolul, carele cu insalaciunile cu vicie5 ugurile, adeca Cu desfatdrile trupului, cu desartaciunile
cle lumesti, cu pohtele cle rle prinde pre oameni in

cursa si tine robit pre crestini, carii sint Noul Israil

norodul cel ales a lui Dumnezeu.

Moisi slut eu, nevrdnicul, pastoriul vostru i cit alti
io arhierei propoveduesc Evangheliia, carii sintem

de Dumnezeu s v chiem la pocainta', sa facet jartv

lui Dumnezeu, sa-i jartvuit tot sufletul vostru, tot gindul
vostru i toata mima voastra. Ca asa zice David: Jartv5.
lui Dumnezeu, duh zdrobit i inima'. infrinta." ; i apostolul

15 Pavel: Jartve ca acstia grit placute lui Dumnezeu".

Asa ne iaste poruncit la al doilea cap al lui Toil: Trimbitat zice cu trimbita in Sion, sfintit. post, strigati
f. 191' slujba, adunati norod, sfintiti adunare, alget / batrini,
20

adunati prunci".
*i de vrme ce acste 40 de zile ale sfintului post le-at

trecut in Eghipetul patemilor, intru grijile vietii, intru

desartaciunile lumii, Dumnezeu, carele iaste tot, cu totul

milostiv i induratoriu, iarai v chiama pre toti in pustiiu,
adeca intru aceasta sfint saptamina, car s cuvine
25 fie pustie, adeca sloboda de grij, de pareri lumesti, de desfatari, de mincari i de odihne trupesti i v rinduiaste
cale de trei zile, carele stilt acste trei zile ce au mai ramas,
adeca luni, marti i miercuri, pentru ca s va curatit
Cu pocainta, pentru ca s v indreptati cu ispovedaniia,
30 pentru ca s v impodobiti cu lucrurile cle sufletesti
pentru ca s v gatit Cu rugaciuni Cu milostenii, in zioa

cea mare 0 infricosata a sfintelor taini. S aducet lui

Dumnezeu jartva de lauda, s Ira impreunat cu trupul
si cu singele Fiiului lui Dumnezeu, sa v unit tot cu Dumnezeu i tot sa va scriet in cartea lui.

2 adicd. C / ura] uriciunea C // 4 diiavolul B // 5 adia C / dgsfdtdrile C

C // 7 robiti C // 8 lui Dumnezeu B, C // 9 pdstorul C / clti C // 10 trimi
B 11 chiemdm B, chemdm C / faceti B, C // 12 Artvuiti B, C / tot 1-2] Cu tot B //
13 i Cu toatd. B //15 acestea C //17 TrImbitati B, C //18 algeti B, alegeti C // 20
le-ati trecut B, C // 21 patimilor B, C // 22 dedrtdciunile] desfdtgciunile B, cl4grtdciunile C // 23 Indurdtor C iar C / tot B, C // 24 adicd. C / care C // 25 adicd.
C / griji B, C // 25-26 lipsefte de desfdtdri, de mincdri C // 26 rindue0e C //27 trei)
3 C / care B. C / slut dupd adecd. B // 28 adicd. C / curdtiti B, C // 31 gatiti B, C// 32
aduceti B, C // 33 lmpreunati B, C // 34 uniti B, C / toti C // 35 toti C/scrieti C //

208

www.dacoromanica.ro

Acuma, iaste cu putint s se afle cineva atita de vrlmas luis, cit s lase s treac i acste trei zile i s rmie
nepocit, s, rmle nemiscat din Eghipetul euttilor,/ s
rmle lipist de darul si de milostivirea lui Dumnezeu, ce-1
5 chiarng la poc5.int?

f. 192

Aceasta iaste, fetii miei, vrmea cea bine priimit,

ce zice marele Pavel. i zilele acestii sfinte slptmini

slut zilele mintuirii, intru care s cuvine s rscumprm

vrmea, car in desrt o am pierdut ; pentru cci cliaio lalte zile ce astepam sint viclne, sint zilele lumii, zilele
trupului, zilele desrtciunii, intru carele nu s-au folosit
cei ce au umblat i intru acstia trebue s se vaz cuceriia
voastrl, intru acstia s strluceascg rivna crestinattii
voastre, intru acstia s cunoasc: lumea putria credintii
Is voaste.
Norodul ce au iesit astzi intru intimpinarea mintuitoriului Hristos zice sfinta Evanghelia la Mathei in
24 de capete cum c.' unii au asternut vesmin' tele lor
pre cale si altii fringea stilpri den copaci i asternea pre
20 cale i mcar c Mathei nu zice ce fel de stilpri era, iar
loan zice c era stilpri de finic si Luca zice c era stn.pri de maslin i aceasta s cuvine s fac fiestecare crestin
intr-acste zile, pentru ca s cinsteascl patemile lui Hristos /
f. 192

i pentru ca s priimeasc cu vrednicie dumnezeestile

25 taini, s astearn pre pinint vesmintele lui i s'5.' tie in
min stilpari de finic i de maslin.
Vesmintele zice dumnezeecul Theofilact cum c6

inchipuesc trupul, c trupul iaste vesmint sufletului. Drept

acia s cuvine s supue nestine trupul sufletului, s-1

30 smerease cu posturi, cu tineri cu strimtorimi, pentru ca
s' se fac 15.cas Dumnezeului celui viu i vas curat Fiiului
lui Dumnezeu.

Stilprile cle de finic inchipuesc rldarea, iar die de

maslin inchipuesc indurarea. i s cuvine acste doao
35 buntt s le arate crestinul mai mult decit clialalte,
1 Acum C 1 vrjrnasi C // 5 lipsqle ce-1 chiami B / Flers la poaint5. B // 7 zilile

C// 8 carea B /9 care C / clAsart C / celelalte C// 11 casArtAciunii C / care C//

12 acestea C // 13 acestea C /14 acestea C / puterea C /15 voastre B, C // 16
Norodu C / Intimpinarea C ((16-17 lui Hristos, mIntuitoru nostru C /17 lipsefle
In B /18 vesmintele B, C // 19 fringia B / den] de B, C/120-21 ad. marginal fle de
<sic> stilpSsi era, iar loan zice B // 23 patimile B, C // 25 vesmintele B, C // 27

Vesmintele B, C // 30 strimtorime B // 35 bunAtAti B, C / crestinu C / celelalte C //

209

www.dacoromanica.ro

intru acste sfinte zile 0 cu acstia s priimeasd pre mintuitoriul lumii ; s rabde putinic scirbg pentru dragostia
celuia ce au rbdat crucea 0 moartea. Aceasta s.' se inte-

lepteasd intru voi, car 0 in Hristos Iisus ne invat.

5 marele Pavel.
La toate simtirile au ptimit Domnul nostru: la vedre,
f. 193

la auz, la miros, la pipire 0 la gust 0 la toate simtirile

iaste cu cale 0 cu dreptate s.. ptimeasc cine paste

crqtin 0 urmtoriu mintuitoriului: ochii lui s vrse

lo lacrImi, pentru ca s.- pling. pAcatele ; urechile lui s

asculte cu rbdare, in toate zilele, cetaniile besericWi,
cintrile 0 slujbele ; cu mirosul s, nu rniroseasd alta frs
numai mirosul cel duhovnicesc, ce iase din sfintele cuvinte
0 din darul Duhului Sfint. Gustul s p.zeasd post des5.-

15 vir0t 0 tinre cu piine 0 cu apI, numai s implineasel

trebuinta 0 nu cu bucatele die de multe feliuri 0 cu b.uturile ale multe. Pipirea iar, pentru dci iaste de cit
clialalte simtiri mai vinovatI, A.' cuvine s se smereasc

mai mult decit clialalte, cu neodihna, cu metanii 0 cu

20 alte osteneli cu cite s infrineaz1 trupul.
Si acstia slut stilprile die de finic; dar n-ajung numai
aclia, ce trebuesc 0 stilprile cle de maslin.
Cind au mers priiatenii lui Ioav s-/ vazI la acea nevoe
mare ce i s-au intimplat, zice Sfinta Scripturei cum c5. au
25 sttut 7 zile numai uitindu-se la el, fr' de a-i grd un cuf. 193' vint mcar. $i aceasta s cuvine s fad' 0 / sufletele cle

cretineti, intr-aceast sptmin. De iubesc pre Fiiul

lui Dumnezeu, s se uite la el, s tad. 0 s se minunze ;

s, gindeasca pentru a cui dragoste ptim4te un Dumnezeu,
30 fle de pcate 0 dimpreun s simt. durre, pentru dure-rile lui, s se intristze pentru intristarea lui 0 dinpreun
s pItimeasel cu dinsul, cu &dui 0 cu inima.

$i aa fcind, intr-acest fl, vet rscumpra vrmea

postului, ce au trecut fr' de folos ; v vet face vrdnici

1 acestea C//2 lumii] lumini C/ dragostea C // 4 Inteleptiasca B / care C // 5 flare
paranteze Filipiseni, cap 2 C, ad. marginal Filipis, cap 2 A, lipsefte B// 8 lipsefte
iaste cu cale B // 9 urmator C // 10 pacatele B, picatile C // 11 citaniile C / bisericesti C // 13 fir& numai B, C // 16 si nu] iar nu C / bucatile C / lipse,ste i 2 B //
17 iar C //18 celelalte C / si si. smereasci. C //19 celelalte C // 21 acestea C / dar
C / nu ajung C// 22 acelea C / ci B. C // 23 prietinii C / In nevoia cea mare C //

26 sufletile C // 27 Intru aceasti B // 28 si, al uite C / a si minuneze C // 29

pitimeste C / Dumnezeu C // 31 durerile] dure A / si si Intristeze C // 32 dinsul]
dunsul A //33 veti B / riscumra B //34 yeti B //

210

www.dacoromanica.ro

A. v impreunati Cu preacuratele taini ale mintuitoriului,

vg vet scrie fgride nici o indoialg in cartea lui Dumnezeu.
Domnul nostru Iisus Hristos, viind blind i mintuind, va
avea pricing nu A. se intristze, nici s vrse lacrgmi pentru
5 sufletele voastre, i sg v5. blagosloveascg, sg vg sfinteascg
sg imbogateascg cu darul lui cel dumnezeesc, a cgruia

noianul milostivirii A. fie pururea acoperemint, putre

mintuire sufletelor voastre. Amin. /
NVATATURIk ASUPRA POCAINTII

f. 194

Intoarce<tb-vg c5trg mine, din toat51 mima voastr

si cu post si Cu plingere si Cu tinguire rumpeti inimile
voastre si nu hainele voastre i mg voiu intoarce atrg
voi", zice Domnul, la bu, in 2 capete.
Cine au vzut vreodinioar intre zidiri atita dragoste
15 citg iaste acia ce aratg soarele spre pdmint, cl de si
iaste lumintoriu mare al ceriului i imprat al tuturor
stlelor, iar 15.sind clialalte stihii, indrlgste i iubeste
mai mult pre smeritul acesta de pdmint i spre dinsul are
inchinata toat pohta lui, pre dinsul lumineazg cu razele
io

20 sale, pre dinsul impodobste cu de toate fliurile de copaci,

pre dinsul incununeaz5 cu florile, pre dinsul imboggtste Cu rodurile, pre dinsul hrnste cu lucrurile sale.

f. 194'

pentru ca s nu s deprtze de la el niciodatg, face

pururea o / invirtejire imprejurul <lui> cu un umblet
25 necontenit.

Asrnene acestii pohte, sau, mai virtos sg zic, mai cu

mult Ms' de agminare aratg marele Dumnezeu, ziditoriul
fgatoriul a toate, spre sufletul cel smerit i pgcgtos al
omului, mgcar cg are in miinile lui cle dumnezeesti toate
30 marginile pgmintului, mgcar cg bungt5tile noastre nu-i
trebuesc, dup cum zice David, iar spre acest suflet are
pusg toat dragostea lui cea dumnezeiasc; pentru dinsul
mintuiascg, pre dhisul ceareg, pre dinsul
poartg grij
1 s v mpreunat B, a v5. Impreuna C / preacuratile C /1 2 v5.] si v C // 5
sufletile C / voastre] noastre C // 9 CuvInt pentru pocAint5. C // 11 pers

B / rumpet C // 12 hainile C ff13 doao capete B // 15 soarile C // 16 lu-

mirator C/ cerului B 1117 stelilor C J clelalte B, C // 19 Inchinatk ad. Fi

plecati B f razile B, C // 23 sl nu se depArtze B j dApArteze C // 24 Invirtgjire C / Imprejuru C f lui B, sIu C / Cu] ca B // 26 Asmenea B, Asemenea C/
acestiia B // 27 asemlnare B / marile B, C // 30 dupd marginile ad. lumii C //
211

www.dacoromanica.ro

iub4te i, ca cum ar avea vreo trebuint, de la el pleac

dumnezeiasca lui mrire i poht4te dragostea lui, pohtte

prietqugul lui, poht4te s. umble pururea impreung cu

dinsul.

Drept acia trimite ctel dinsul proroci, trirnite dascali,

11 cearc in toate prtile pmintului, 1'1 cearcg in toate
unghiurile lumii. i, pentru c'ci pohtte s fie pururea
impreunat cu el 0 nedesprtit de imprtiia lui, Ii arat
calea, Ii spune mijlocirea, pentru ca s se mintuiasc, de
lo pcat i s'l se intoarca spre dinsul.
5

Oare care iaste mijlocirea acia? Iaste acia a poc5intii, /

cat nu are grqa151. intoarceti-v5. zice cstr. mine 0
m voiu intoarce ctel voi". Deci pentru pocinta aceasta

f. 195

sint gata astzi s gresc putintle cuvinte, inaintea

15 inteleptiei voastre, fetii miei. Ci v pohtesc s ascultat cu

dragoste, cci aceasta iaste mai trebuincioas decit toate
mijlocire f.'r' de grepl, pentru mintuinta noastr.
Mare iaste, cu adev'rat, darul acesta al pocAintii, dintru
care poate cunoWe fietecarele, mai ales dragostea cea
20 mult ce arat.' Dumnezeu spre noi crqtinii i pohta ce
are ca s ne vaz mintuiti, de vrme ce numai pentru noi au

rinduit-o, numai pentru noi au dat-o, numai pentru noi

au vrut s fie pocinta in lume. i cum c iaste adevrul
aa o dovedte socoteala ; pentru aci de ar fi vrut s o

25 rinduiascg pentru altii 0 nu pentru noi, credincioii cretini, s cuveniia aceast rinduiar s fie sau pentru ingeri
sau pentru draci, sau pentru dobitoace, sau pentru clialalte

ale lui apturi.

de vrme ce pentru ingeri nu iaste, cci ingerii cei

30 buni nici au gre0t, nici pot s grep.sc, drept acia nici
f. 195f

pocint le trebue. Nici pentru draci, pentru c' ci

ei

dintru a sa voint. fiind / impietriti in viclqug nu priimesc

nici vor pocinta. lar nici pentru dobitoace, pentru c'ci

n-au nici minte, nici cuvint, ce lucreaz pururea far' de
35 gre5a15., precum Ii invat firea lor. Nici iaste pentru alt
fptur din cite s af1 in lume, pentru caci sint toate
nesimtitoare i urmeaz a nu fi priimitoare de pocint5..
3 priitesugul B, prietisugul C II 8 nec15.spArtit C // 12 care C 1115 inteleptii
B, C // 20 crestini C // 22 rinduit-o] rldicat B / dat B II 27
celelalte C // 28 apturi] fapturi B // 30 grAsasc5. B // 31 lipse,ste pentru a C 33
pentru
c6. ele C II 34 ci lucreaz5. B // 34-35 ci de-a pururea urmead. precum
le Invatb. C II 36 lipse,ste pentru C //
C / ascultati

212

www.dacoromanica.ro

iat dar c numai pentru noi, oamenii, au dat

indurtoriul Dumnezeu acest dar de mintuire al pocgintei ; sau, sg zic mai bine, pentru noi crestinii, pentru cgci
p'cltuesc i jidovii i turcii, lar nu le folos4te, nici le
5 ajut pocinta, nimic, pentru cgci sint afar de lge. lar
noao cu adevrat ne ajut. i ne a.' mare folos, pentru
avem credintg, pentru cci avem nidjde, pentru csici
prin mijlocul sfintului botez ne-am fcut ffi lui Dumnezeu,

dupg cum zice loan la capul cel dintii: Le-au dat lor
tre ca sg fie ffi lui Dumnezeu, celor ce cred intru numele
lui".
adevrat, ce alt ajutoriu mai mare, sau ce alt folos mai
trebuincios poate s fie decit acela al pocintii? Minunat
iaste putria ei, preasavite sint lucrurile ei i darul fr' de
15 aseminare.
f. 196

Un lucru minunat s vde in Sfinta Scriptura, la / a

patra carte a impratilor, in 15 capete, zicind cum s se
fie intimplat dup moartea prorocului Elisei, de au fost

murit un jidov In cetatea Samariei i, dupi obiceaiul

20 ce avea acolo, au rdicat unii trupul mortului si-1 ducea
ingroape. i mergind pre cale, la
afarg din cetate,
locul ce rinduit, fr' de vste au esit dintr-un cring, ce
era acolea aproape, niste tilhari moavitni, ca sg-i omoar.
vzind ingroptorii o nevoe ca acia, neasteptat, de
25 fried.' s fcurg mai morti decit mortul ce tinea. i, pentru
ca s-s mintuiasc viata lor, au aruncat pre mortul intr-o
groapg ce s-au aflat acolo si indat au fugit, Intru care
groap era ingropat prorocul Elisei. i, indat ce s-au
atins trupul mortului de oasele prorocului, au invfiat si au
30 venit iar.' In viat.
Frumoas inchipuire a pocintii Intelgem a fi acest
lucru preasavit ce s-au intimplat. C dupg ce face omul
pcatul rmine mort. Mort, pentru cci piiarde darul cel
dumnezeesc ; mort, pentru cci s desparte de Dumnezeu,
1 dar C // 2 induatoru C // 3 pocAintii B, C // 3-13 ins pentru noi, crestini, c. noao Cu adev5,rat ne ajutl poclinta i ne c15. mare folos, cci sintem fii lui
Dumnezeu, prin mijlocul sfintului botez (precum zice loan la capul cel dintli:
Le-au dat lor putere ca s fie fli lui Dumnezeu, cei ce cred Intru numele lui")
pentru c.ci avem credint5, i nAdejde. MinunatA dar C // 9 Ioann B /13 trebuincioaa B // 14 putria ei] puterea pociiintii C / i darul ei C // 17 patra] 4 C /
cap C // 19 Samariii C / obiciul B, obiceiu C // 22 dintr-un cringul B // 23 acolia
B / omoare C // 26 viiata B, C/ mort C // 28 s-au] au C// 30 iar C/ viiat B,
C /33 tipsepte Mort, pentru cci piiarde darul cel dumnezeesc C // 34 ddsparte C //

213

www.dacoromanica.ro

f. 196v

carele iaste viata cea adevrat i ca pre un mort patemile

lui, pohtele lui cle rle i indulcirile trupului su Il aduc
ingroape. / Unde ? Afar din cetate, afar din pinintul cel fericit al raiului, in groapa vecinicii munci. Dar
5 ce s. intimpl ? Indurtoriul Dumnezeu, carele prin rostul
prorocului zice: Nu voesc moartea pctosului, precum a
s intoarce si a fi viu", trimite impotriva lui, fr' de vste,
o nval de tilhari Infricosat. Darg cine stilt tlharii acestea ?

Frica mortii, cutremurul muncii de vci, zioa cea

cosat a judeatii, dreapta r.spltire a lui Dumnezeu.
Durerile iadului m-au Incungiurat ; intimpinatu-m-au
laturile mortii". S uit pdtosul la nevoe, vde aiavea
pierzarea lui, tremur, s ingrozste si de fricl fug ingroptorii : pohtele cle rle, patimile cle neinfrinate, odihnele,
15 desatarile trupesti. Si unde Il aruncl? In groapa lui Eliseu.
Groapa iaste podinta, pentru cci precum groapa
rsipste i piiarde trupurile cle imputite ce s pun
intr-insa, asa i pocinta strge, stric i topste Impuci-

ciunea pcatelor ce infsur sufletul.

Aici dar., Intr-aceast groap a pocIintii, ezind pctosul, afle pre Elisei cel de taink carele iaste domnul
nostru Iisus Hristos. CA' Elisei s tilcuiaste Dumnezeu
mintuitoriu ; si cu putrea acestuia / i cu daru acestuia i
s iart plcatele, sa indrepteaz i s intoarce iarl la
25 viat. Si tri mortul zice Sfinta Scrifiturii
i s scul
pre picioarele lui".
De pe aceasta dar s priceap fiestecarele eta iaste
putria pocintii, de vrme ce inviaz sufletul cel mort al
pctosului, Ii d: iar podoaba dumnezeescului dar ce au
30 pierdut, Ii deschide usile ceriului carele i le-au inchis
pcatul, Il face sotie fericitilor ingeri, 11 face mostean,
lcas lui Dumnezeu i prtas slavei lui cei dumnezeesti.
20

f, 197

Dar nu svirsaste numai acste preaslvite, aceast bun.1 viiata B, C / patimile B, C // 2 pohtile C // 4 Dar C // 5 duo IntImpli deschide parantezel C / induritorul C // 6 ters precum a sfi ad. ci ca s se B // 7 dupc% viu
it:chide parantezci C / lipseFte trimite impotriva lui C // 8 Infricoati B, C /

Dar C / acestia B, acestiia C // 12 la nevoia cea de aiavea B / aevea C JI 14

pohtile C / odihnile B, C 1115 disfitirile C f trupului C / Elisei B, C 1/17 pierde

C // 181mputiciunea C 20 dar C // 22 tilcueste C // 23 mintuitoriul B, mintuitor
C / putria B / darul B, C // 24 iar C // 25 viiat B, C // 26 picioare B, picioarile
C/ lipse,ste lui B // 27 Dupe C / dar C // 28 putiarea B / lnviaz B, C // 27-28 ce
putere are poclinta C // 29 iar C // 30 carele] ce C // 32 licasului C / pirta0 C //

33-2 $i nu numai aceste, ci alta si mai minunati, care face mintea si si

mire C //

214

www.dacoromanica.ro

tate mare a podintii, ci iaste alta 0 mai minunat5., care

face mintea O. se mire si inima s se uimeasc5.: biruiaste pre

trials Dumnezeu. $i cind iaste minios de sudhnile, de

necinstirile si de hulele ce-i fac in toate zilele pktosii,
5 cu faptele lor cle frdelge, cu strimbttile lor, cu jafurile lor, cu multa a lor trufie, cu zavistie ce hr'nesc in
mima lor, cu atitea necurtii Cu carele spura i trupul
sufletul, st gata s: fac' asupra lor elspatire, s arunce
asupra lor tr'snetele urgiei sale, s-i piarz de pe toat5.
10 fata pmintului. Alearg atunce poclinta i Cu o cucr-

nic5. indrzneal5, / cu doao lacilme ce vars." din ochi, cu

f. 197'

un suspin ce inalt la ceriu dintru adincul inimii (cutez

a zice), c leag miinile lui Dumnezeu, Ii ia armele a drptei

lui rspltire preface urgiia lui spre ertciune, 11 face blind,

15 ertkoriu, indelung rbdtoriu, milostiv, iubitoriu asupra

celui pctos, carele atita 1-au necinstit 0 nu 1-au bgat
In seam.
Si, pentru ca s nu socotit, fetii miei, cum c5.' acstia sint

20

aflri ale mle, ascultati o pild.

La a treia carte a Impratilor, la 21 de capete, zice cum

a au vrut direptul judeatoriul, Dumnezeu, si pedepseascl pre Ahaav, impratul lui Israil, pentru multele

f. 198

pAgingtti i nedrepati ce fcea in toate zilele 0 nu numai

din rutatea lui ce si din sfatul inrguatatei fmeii lui, a
25 Iezavelii. $i i-au trimis cuvint cu prorocul Ilie cum a va
s5.-i rdice impgrtiia, s-i piarz casa lui,
rsipeasc
avutiia lui, s nu mai ailal dup acia nici vrednicie, nici
cinste i la cea de pe urm s5. se fac mincare ctinior i a
pasrilor ceriului. Rspunse Ahaav: atita rutate s-mi
30 vie mie i atita pedeaps5.? Eu s aflu mijlocire ca acia,
s prefac dreapta a lui Dumnezeu minie. / $i ce au flcut ?
Cum au auzit Ahaav cuvintele acstia rumpse haina
lui i incinse sac peste trupul lui si puse cenus pre capul

2 birueste C // 3 5i de and B // 4 necinstele C / i hulele B hulile C

faptile C / dupe% cele ad. Mr' de rusine i C // 6 multa lor trufie C // 7 atita B,

C // 9 trAsnetile C / urgiii B. urgii C / piiarz5. B / lipsepte toatl C // 10 ad. mar-

ginal fata B / atuncea B, atunci C /11 doao] 2 C // 12 Ord paranteze B /114

rasplItirii C // 15 ertAtor C / rnator C / iubitor C // 16 care C /18 socotiti
B, C / acestea C // 20 treia] 3 C / la cap 21 C // 21 dreptul B / Dumnezeu dreptul
judeator C// 22 Ahav C /23 i nu numai] uniori C// 24 ce si] ci i B, alteori C / lui]
sale B, C // 25 cu] pre C /1 26 piiarz5. B // 28 de pe] dup5. C // 29 Ahav C / sl-m
vie C // 31 prifac B / a lui] lui C / lipsefte mlnie C // 32 Ahav C / acestea C / rupse
C // 33 lipsefte o i c / preste B //

215

www.dacoromanica.ro

lui i posti i fcu o pocgintg ca acia, cit au schimbat

indat. Dumnezeu miniia lui si au imblinzit urgiia lui.

Si chiemind iarg pre Ilie i-au zis: n-ai vgzut ce smerenie
au argtat inaintea mea Ahaav si ce pocgintg au acut ?

5 Deci, pentru cgci s-au smerit ina:ntea ftui. mle, nu voiu

aduce rutate in zilele lui, ce in zilele feciorului lui voiu

aduce rgutatea peste casa lui.

Dar ce poate fi aceasta? Ping acum cu bgtgi, cu urgie,

cu minie, infricosa Dumnezeu pre Ahaav i zicea
io piarz5., sg-i ia i stgpinirea i viaja i acum zice (cum)
cg nu poate sg-i facg rgu. Iaste cu putint acea putinic
cenus ce au pus Ahaav in capul lui, acel sac cu carele s-au
imbracat, acel putin post ce au fcut, acea pocgint ce au
argtat s.' fie slgbit dumnezeiasca urgie i s indnine pre

15 Dumnezeu sg facg acia ce vrea pgcgtosul acela Ahaav

si nu acia ce cerca dumnezeiasca dreptate? Adevgrat,
asa iaste. Poc'inta au intors urgiia lui, poclinta au oprit
miniia lui, pocginta i-au zmult din miinile lui cle preaputrnice sabiia rspltirii, pocginta au sters rgspunsul cel
20 infricosat i purttor de moarte. Nu voiu aduce
zice
f. 198 rgutate / in zilele lui".
Insg, pentru ca s poat pocginta sg svirseasc acste
lucruri preasavite, s cuvine sg fie pocginta adevgratg,
iar nu mincinoas ; pocgintg curafg, iar nu vicleang, pocg25 intg a inimii, iar nu a gurii, ca precum iaste aur adevgrat
si aur minemos, asa iaste i pocgintg adevgrat i pocgint.
mincinoasg.
Mult socotesc, pcntru c'ci zic: am gresit i Doamne iartg

mie, pgcgtosul, cum c adevgrat, sg pocgesc si nu stiu

30 ticglosii, cg pocginta nu st numai in cuvinte. C. zice
Hristos la Evanghelie : Nu tot cel ce-mi zice mie Doamne,

Doamne, va infra intru impgrgtiia lui Dumnezeu, ci cel

ce face voia Tatglui mieu, celui ceresc".

Litre ceialalti ce s-au pocit, doi sg aflg vestiti in Sfinta
35 Scrifituriz' : unul iaste Saul si altul David. Gresit-au Saul,
au gresit si David si vin amindoi in cunostiinta gresglii lor.
Am gresit" zice unul, am gresit" zice i celalalt. Dar. Da2 lipsqte 111/ 1-2c j i au] si s-au C // 3 chemind C / iar C / smerenie C // 4
6 c B, C // 7 peste toat casa lu C // 8 Dar C If 9 Ahav C // 10 piiarz5.
C/ viiata B, C
paranteze B, C //12 Ahav C / care C /13 acel] cel B 1115
Ahav C // 20 puratoriu B // 26 pocAintal-2 B // 28 Multi B, C I cci zic] un cuvint
care zic C // 29 iara mie] iart5.-m5. C // 31 ce-m zice C / lipseFte mie C // 36 cuAhav C

notinta C // 37 ce16.1alt C / Dar C //

216

www.dacoromanica.ro

vid au auzit acest fericit glas:

Dumnezeu au 15.sat
plcatul tgu: nu vei muri". i pentru Saul s roagg Samuil

f. 199

prorocul cu lacrmi i Dumnezeu li rg'spunde cu urgie

Ping chid vei plinge tu pentru Saul? Si eu 1-am deflmat
5 pre el".
Dar pentru ce pricing drept judecgtoriule, Doamne,
art despgrtealg ca aceasta, cu acesti doi ce sg cgesc?
De iaste adevxat, precum o cunoastem, prea adevgrat,
cum c." inaintea / ta nu iaste nici o ftgrie 0 cum c priilo mesti cu multg mil i dragoste pre cei ce s cgesc, pentru
ce, aici priimesti pre David si pre Saul Il gonesti? Nu
iaste imprat i unul i altul? N-au gresit amindoi inaintea
ta? Dar drept ce, David, carele au fkut pgcat mai mare
indoit, adecg preacurviia i uciderea, gig milg inaintea
15 ta si Saul s defaimg i s leapgdg, carele s-au argtat numai
neascultoiu?
Adevgrat, fetii miei, pe dinn afar- asa sg vde, iar Dumnezeu, carele iaste cunoscgtori de inimi i vde dinn lguntru

acia ce noi nu vedem au vIzut desprteala pocinii i a

20 unuia si a altuia. C poc5inta lui David era pocgint

adevgratg, cu duh urnilit si cu inim infrintg i smeritg",

precum zice Sfinta Scripturcl, iar a lui Saul pocginta era
mincinoasg i vicleang, din gurg numai, iar nu si de la
inima lui nu era dreaptg eltr. Dumnezeu.
25 pentru aceasta acea a lui David s-au argtat priimit si a lui
Saul s-au defdimat.
Drept acia dar, pentru cgci iaste pocginta lucrgtoare
si bine priimitg inaintea lui Dumnezeu, sg' cuvine s fie

pocgintg adevratg, ca a lui David. Si, pentru ca s5.

30 poat fiestecarele s cistige aceast pocgintg adevkat5.,

f. 199 desvirsit, curat i priimitg, Duhul Sfint in IScripturei
ne arat in ce chip sg o facem, cu pedeapsa ce au dat lui
Navuhodonosor, Impkatul asiriianilor. Pre aceasta, vrind
dumnezeiasca dreptate s:-1 pedepseasc5. intr-aceastg

35 pentru multa a lui trufie i iarg sg.-1 miluiasc5., au fkut

4 aflimat C // 6 Dar C / drepte B // 7 arlti C // 8 lipse,sle adevIrat C / o

cunoastem C

ters prea adevIrat B // 12 dupd altul ad. marginal Nu iaste jidov

unui i altul ? B // 13 Dar C // 14 adia C // 16 neascultoiu] dar nu ascula B.

neasculator C // 17 IA din afarl C // 18 care C / cunosator B, C / din B, C // 19 nu

o vedem B // 22 pocaint5. C // 23 repet i 2 B If 27 dar C // 31 ne arati. prin.
Scripturri C // 32-34 s6, o faceta pre Navohodonosor, 1nap5.ratul asirienilor, wind
dumnezeiasca dreptate C // 34 viiap. C // 35 a lui] lui C

217

www.dacoromanica.ro

asupra lui acest raspuns, precum s. vde la al patrulea

cap al lui Daniil: Cu hiarale partea lui, in buruianul

mintului ; Mima lui de la oameni sa va schimba i nima

de hiara s va da lui isapte vremi sa vor premeni preste
5 el". Adeca l-au osindit sa pasca' impreun cu hiarale i ca o
hiara sa manince erburile pmintului ; s i sa schimbe
mima lu cea omeneascg i s i s dea inima de hiar

se afle intru aceasta pina sa vor premeni sapte vremi

atuncea s i s dea ertaciunea. Si adevarat asa s-au
io intimplat, de au patimit Navuhodonosor, dup cum au

rinduit dreapta judecata lui Dumnezeu i intr-acesta chip

s-au luat ertaciunea, desavrsit.
cuvine, drept acia, acste trei lucrure s fad. fieste-

care crestin, pentru ca sa arate pocainta adevarat i placuta catra Dumnezeu. Intii, sa fie partea luf in iarba pamintului. Cind packuiaste omul las trupul lui slobod,
In desfatari, in pohte, in betii i in mincari mult si alta

nu socotste, fax numai cum 4 va dezmierda trupul

f. 200

cum sa-i dea odihne, cum s-1 hrneasca. cu / multe fliuri

20 de bucate, dintru carele urmeaza betiile, curviile, preacurviile i alte pohte neinfrns late, carele fac pre suflet
lacasi diavolului.

Drept acia s cuvine, cind va avea sa se pocaiascl

adevarat, s schimbe firea, s schimbe viata, s. suppue

25 trupul. Cu ce? In jaiba pamintului, cu tinria, Cu posturile,

cu ajunarile, cu departarea mincarilor si a desftarilor.

Pentru cad, precum zice marele Vasilie, postul iaste stria"ciune pcatului, instreinare patemilor, omorire trupului ;
c'nd slabste cu postul omul cel dinn afara, atunce ce! din

30 launtru s inf.rste, atunce s face cas. lui Dumnezeu

si vas curat darului celui dumnezeesc.
Al doilea lucru ce trebuiaste aste s schmbe mima lui
ja inim de har (si inima de hiar s va da lui").
Omul, precum are inima iscusita, asa o are si mult pohti35 toare si pe neplacre ; nu iaste pururea intru o stare: acum

1 patrulea] 4 C // 4 primeni B, C 1/ 5 Adicl C // 8 primeni C // 9 atunci C /

ertAciune C / fipseFte asa B /10 Navohodonosor C // 10-11 precum dreapta 3udecat.5. a lui Dumnezeu au rinduit C // 11 tntr-acest C fl 13 1:1.6] 3 C lucruri
C //15 Intliu C // 16 p5.atueste C // 17 d5s15.tAri C// 18 azmierda C II 20 din care
C // 22 15.cas C // 23 lipsegte Drept acia C / sl] ci s C / s5. se pocEascl] s. s ispoveduiasa. C // 24 viiata B, C / supue C // 25 tinerea C (/ 26 dapArtarea C / dAsfltArilor

C // 27 marile C // 28 Instriinare B, Instreinarea C / patimilor B, C / omortrea C//

29 din C / atuncea B, C// 30 atunci C// 32 ;Mrs ce trebuia B, ce trebueste C// 33 s5.
va da) i sA va da B II 34 si) mai B II 35 lipse,ste i pe neplacre C / intr-o stare C //

218

www.dacoromanica.ro

s. preface spre bine si acum s schimb spre au, acum pohtste un lucru si acum 11 uraste, acum iubste si acum vrimksuiaste.

Impotriva acestora hiara are pururea acias irdink ne5 prefkutk st5.atoare si nemiscatk *i de vrme ce omul,

f. 2oov

dud pdltuiaste, pentru c'ci are / mima pref5.c5.toare, s

deprteaz de la Dumnezeu si d toat vointa lui si dragostea la zidiri. i, pentru ca s facl poc5inta adevratk
trebue s. schimbe zice Dumnezeu acea inim a lui,
10 vicleang si amgitoare car iaste nestlatoare si lesne
muttoare si s la inima de hiark adeca o inim stgatoare,
o inim.' neschimbaoare, o inim car s r5Anie pururea
nemiscat5, de la bine, de la dragostea mea si de la paza
poruncilor mle, car A nu mai pohteascl flul, nici s5. se
15 abat la p.'cat. i aceasta iaste acia ce zice prorocul
boTh Rumpet inimile voastre".
la cea de pre urm5., al treilea lucru carele s urmze

poclintii cei adevkate iaste aceasta: 7 vremi s vor

20

premeni preste dinsul".

Pkkosul, cind iase din calea lui Dumnezeu si sA face
pre sine rob pohtelor celor trupesti, slvirsaste toate plcatele cle de moarte, dintru carele die mai mari slut, precum
ne invat lgia lui Dumnezeu si sfinta Evanghelie, adecl:
trufiia, iubirea de argint, p5.catul cel trupesc, zavistiia,

25 15,comiia, miniia si Miles..

Deci acste p5.cate sint cle 7 vremi carele sa cuvine s'a"

f. 201

le schimbe cela ce va vrea s se pocnasc cu adev5.rat,

adea / s prefaca trufiia in smerenie, iubirea de argint
In milostenie, pkatul cel trupesc in cuatenie, zavistiia
30 in dragoste, 15.comiia in post, miniia in blind* si lnea
In rugkiune si intr-alte fapte bune. $i. precum dud fkea
acste pkate s.' bucura, s desflta si 'idea, asa si chid
s poc5laste s cuvine s'l se mihneasck sa suspine si s.

1 priface B // 3 vrijrnAsueste C // 4 Improtiva B, Impotriva C / hiiara B /

neprifd.cua C // 6 plc5.tueste C / iniml B // 7 dAparteaz5. B, C / 411] de C /
lipseFte i dragostea la zidiri C // 8 i.] Ci C // 10 card] ce C // 11 adia. iniml C /
stgatoare] statornic5. C //12 lipse,ste o initial 1-2 C / care C // 14 card]
C //
16 Rumpeti B, C / dupd voastre ad. iar nu hainile voastre C // 17 de pre] dui:4.
C / care C // 21 s&virsaste] sIvIrstaste A // 22 picatile C 1 dintru] din B, C / care
s'IL

C // 22-23 intre paranteze precum ne invat legea lui Dumnezeu C // 23 adia

C // 25 ldnia B // 26 dupe/ vremi ad. ci acela ce va vrea C // 28 adeci] i s5. cuvine
C // 28-29 lipse,ste iubirea de argint In milostenie C II 30 ldnia B // 32 d6sfd.ta
C // 33 pocleste C //

219

www.dacoromanica.ro

pling, pentru ca s facA premeneal vremilor i s se

arate prefacerea adevrat..
Cu acest fl de mijloace s face pocinta desvir0t
plcut i c4tig pktosul eraciunea deplin, s im5 prieten4te cu Dumnezeu i s.' face iar vas, darului celui
dumnezeesc.

Drept acia dark', fetii mid, de vrme ce pocinta are

putre ca aceasta, precum at auzit 0 nu iaste alt cale 0
alt mijlocire pentru ca s.' v mintuit sufletele voastre,
10 fr numai cu poc.'inta, trebue dar tot i cei tineri i cei
bltrini i cei bogati i cei sraci, s alergati cu osirdie
la aceast.' pacinic linite a mintuirii, pentru cki yeti
afla tot odihn sufletelor voastre, dup cum zice Hristos
la Evanghelie i toti v vet mintui.
f. 201' 15 Pocinta aceasta iaste cetatea cea minunat in / patru
cornuri ce au vzut sfintul loan la Apocalipsis, in 21 de
capete, carea avea 12 u0: 3 de spre r.'srit, 3 de spre miazg-

noapte, 3 de spre amiaz.zi 0 3 de spre apus, pentru ca s

poat infra printr-insele toti i cei mici i cei mari, btrinii
20 0 tinerii i fie$ecarele dup rinduiala sa i dup virsta sa:
pi-in cle de spre rsrit s intre cei tineri, ca cei ce sint la
asritul vietii ; prin cle de spre amiaz: s intre brbatii
carii s dn.' la mijlocul virstii ; prin cle de spre amiaznoapte cei btrini, al crora le iaste singele rce i albi25 ciunea zpezii o tin in barb ; i prin cle de spre apus s
intre, fs.' de nici o dezndljduire, cei ce sint la sfir0tu1
vietii 0 au amindoao picioarele in groap i sufletul in
30

buze, al crora milostivirea lui Dumnezeu le va priimi

poainta.
Drept acia, in toat vrmea, iar mai virtos in zilele

acstia a sfintului post, v chiam pre tot milostivul Dumnezeu, carele poht4te min.tuirea tuturor, zicind: ,,Intoarceti-v5. atr. mine 0 m voiu intoarce atrbi voi".

1 primeneala. B, primenle C // 3 feliu C // 4 erta.ciune C / deplin] deprin

B j Impriitenste B, Imprietineste C // 5 ias C / ad. marginal vas B II 7 dar C // 8

ati auzit B // 9 mIntuiti B, C sufletile C // 10 lipsepte fara numai cu poclinta. C /
dar C / totii C / lipsepte i cei 1-2 C // 11 lipsepte o cei 1-2 C j Cu osirdie s alergati
C f12 pentru caci] ca C/ vet afla C 11 13 toti B, C / dupa cum] precum C // 14 yeti
mintui B // 15-16 cetatea cea mare s't minunata ce zice sfintulIoann C // 17 care B,
ca. C/dup 'd rasarit ad. si B / miiazanoapte B //19 tot B // 20 fiestecare C / orinduiala
C // 21 tiniri B// 22 amiiazazi B// 24 miiazanoapte B dupa amiazanoapte ad. sa
Intre C / al] ial B // 26 far' de nici C / lipsepte de B / dejnadajduire B // 27 picioatile

B, C // 31 acestea C / a] ale C / toti B, C // 32 care C // 33 s't eu ma voiu C //

220

www.dacoromanica.ro

Drept acia nu nvrtosat inimile voastre, ci cu vitejie

crqtineasc lepdat lucrurile Intunrecului, J adec strhnjafurile, clevetirile, zavistlia, urciunea, vrajba,
curviile i toate necurtiile i v Imbrcati cu armele

f. 202

s luminii, cu credinta, cu ndjdia, cu dragostea, cu frica

lui Dumnezeu, cu cuceriia i cu smereniia, pentru ca
suppuneti cu acste buntti pre Improtivnicul vostru,
pre diavolul, trupul ce thn4te patemile cle ce stria
sufletul i s v faceti motni imprtiei ceriului, a ariia
io s. v5..' Invredniciti toti, cu darul
Amin. /
f. 202e

cu mila lui Dumnezeu.

CUANT DE iNVATATURA LA POGREBANIIA OMULUI

PRESTIVITI

Mult ptimaul acela i ngduitoriul by, piatra 111)15 aril, dup luptele cie mari ce i-au fcut vicleanul diavol
0 1-au golit ca intr-o clip de ceas de toate averile lui
1-au lipsit de toat cinstea, de toat bogtiia, de toat5. slava
0 de toate sotiile lui 0 au rmas numai cu muiarea, afarl
din casa lui, gznd intr-un gunoiu, cu mult tic5.100e,
20 plin de bube 0 de viermi, iar ne la acstia toate, pentru
ca s ru0nze pre vicleanul diavol i s-1 biruiasa cu brbtiia sufletului lui cu rbdarea, precum zice mai pre
larg istoria lu, n-au dat nebunie lui Dumnezeu, nici au
gre0t cu buzele lui, mcar c cu acstia toate, socotind
25 el derfciunia i tic5.1o0ia acetii vieti i multele invrtejiri i prefaceri ale lucrurilor omene0i, plingea i s tinguia i suspinind zicea: Pre moartea am chiemat-o s-mi
fie tat", by, 17, adec5., ca cum ar zice: moartea-mi iaste
WM, carele m nWe.
30
Oare ce poate fi aceasta, iubitii miei, ce zice direptul

acesta, by? Nu iaste lucru Improtiv, nu iaste lucru

1 Drept acial Deci C / invirtosati B // 2 lepldati C / Aid, C // 5 n.djdea B,

nIdejdea C // 6 lipsefte pentru C // 7 supuneti C // 8 diiavolul B / dupe diavolul
ad. i pre C f patimile B, C // 9 facet B / imp5/5.tii C I lipsefte a C / clruia
B // 10 Invrednicit B / dupd Dumnezeu ad. acum i pururea i intru veci de veci
C /11 dupd Amin ad. Sfirsit si lui Dumnezeu laud& C // 15 diavolul // 17
cinstia //18 lipseste lui // 25 desArtIciunea // 26 plingia // 28 ad. marginal by,
17 A, lipsefte B / moartea-mi] moartea //
Aceasti didahie lipseSe dia manuserisul C.

221

www.dacoromanica.ro

neunit. / Moartea tae i stric ca o scere, iar tatal naste.

f. 203

Dar cum poate nasterea i stricaciunea sa se uneasca,

fiind amindoao finpotriva ? Poate ca de ispitele cle multe
ce i s-au intimplat si de pagubele ale multe ce l-au ajuns

5 4 va fi pierdut mintea, de zice c moartea lijaste tata,

sau de multele duren i poate c nu va fi stiind ce graiaste?
Ba, iubitii miei, ba! Nu s-au pierdut mintea i tie ce

graiaste. Ci numai socotind cum ca cu alta nu sa poate

mintui omul, nici sl poate odihni de patemile si de tica10 loiile acestii vieti, fara numai cu moartea, precum
intr-alt loc zice: Moartea iaste odihna omului". by, 3.
Dara stau de ma mir pentru ce nu zice: pre moartea
am chiemat-o sa-m fie rnintuire, ce zice: pre moartea am
chiemat-o sa-mi fie tata.
Ascultati, iubitii miei, socoteala i invtatura cea cresti15
neasca. Au cunoscut si au preceput cum ca iaste la fieste-

care crestin trei nasteri: una trupeasca, alta sufleteasca

si alta mintuitoare. Deci, nasterea cea trupeasca iaste
acia ce sa." naste nestine trupste, din tata si din mum,
f. 203'

20 precum o vedem aceasta totdeauna, nu numai la oameni,

ce si la dobitoace. / i pentru aceasta s numste nastere
trupeasca, precum zice i domnul Hristos: Ca ce e nascut

din trup, trup iaste".

A dooa nastere iaste cea duhovniceasca si nu iaste la

25 toti oamenii, ci numai la cei ce s-au n'scut duhovnicste

din baia sfintului botez, pentru carea iaras acestasi Hristos zice catra ucenicul cel ascuns, catra Nicodim: De nu
sa va naste nestine din apa si din duh nu va putea s intre
Intru imparatiia ceriului".
30

Iara a treia nastere, ce am zis ca iaste mintuitoare,

iaste aceasta ce zice dreptul by, cum ca-i iastetatamoartea,

pentru cad c precum la nasterea cea dintli trupeasca,

nascindu-sa omul, iase dintru intunecatele chisori ale pin-

tecelui maicii sale si vde stralucita lumina soarelui

35 precum la a dooa nastere, a baii cei duhovnicesti a sfintului botez, iase omul dintru intunrecul necredintii
vine la lumina cunostintfi de Dumnezeu, stralucindu-se
luminIndu-se din lumina cea cu trei straluciri a sfintei
5 tat51 // 9 patimile // 11 ad. marginal by. 3 A, lipsefte B 11 13 s&-mi fie /15
24 repetti iaste 1 // 26 aceasta // 31 iaste
ascultati II 16 priceput // 21 ci
iat // 32 dintfiu // 33 ascfndu-se / inchisori / pintecilui II 38 din] dintru

222

www.dacoromanica.ro

troite, Intr-acestas chip si la nasterea cea de a treia, carea

iaste mintuitoare, s. nate sufletul omului i iase dintru
intunrecul si tina trupului, ca dintr-o pusarie intunecat.
f. 204

i mrge s vaz lumina / cea stalucitoare si slava cea

s fenicia a vietii cei de pururea.

Aceasta nastere a mintuirii pohtiia s vaz5. i prorocul
David si pentru aceasta zicea: Scoate, Doamne, din tem-

nit sufletul mieu, ca s mrturisease numele au",

Psalm. Asijderea i fericitul Pavel zicea: Pohtesc s m.

10 sloboz din trupul acesta i s fiu impreun cu Hristos",
Filipis, 1.

Aceasa nastere, a treia iaste cu mult mai burl si mai

de folos cleat clialalte, pentru cki nasterea cea trupeasc

s'a' numste nastere intunecaa, iar nasterea cea duhovni15 ceascg, a sfintului botez, s numste luminat. Si pentru

aceasta sfintul botez s zice luminare i cei botezat s

numesc luminati.

lar a treia nastere, a mortii, care iaste mintuitoar,

iaste far'de gresal i f r'de primejdie la omul cel credin20 CIOS i drept, cki nu poate s mai pckuiasel dup.' moarte.
Drept acia alergm tot credinciosii i mrgem impreun
cu priiatenii nostri i cu rudeniile, petrecindu-i pink' la
groap (sau besric6), cu adunare de preoti cucrnici, cu
multime de crestini credinciosi, cu cinari sfinte, cu
2s aprinse i cu tmteri i cu toate alte slavoslovii i podoabe
lutninate.
f. 204v
Dintr-aceasa nastere s-au / nscut asazi i sufletul cel
curat al acestui fericit frate (cutarele) ce au murit. Si de
vrme ce s-au dat obsteasca datorie, dup rInduiala cea
30 crestineascl 0-1 petrcem la groap i s desparte de noi
dintr-aceasa viat, pre carele ndjduim i noi s5.-1 vedem
dm cu totii o eraciune
in cialala viat5., trebuiaste
rog s zicet cu totii, din tot sufletul vostru: Dumnezeu s5.-1 iarte. De vrme ce au vietuit ca un om i au petre35 cut cu noi intr-aceast lume poate c va fi amrit sau va fi
scirbit pe cineva, sau cu cuvintul, sau cu fapta ; i pentru
zicem cu totii: Dumnezeu sl-1 iarte, cki
aceasta iar
aceast c5.15.torie iaste s o facem cu totii. Si pentru ca
8 nnmelui // 9 ad. marginal psalm A, lipsefte B //11 ad. marginal Filipis
1 A, lipsqte B // 12 iaste a treia // 13 clelalte // 28 lipse,ste cutarele // 31
viiaj // 31-32 ad. marginal pre carele nIcIljduita i noi s1-1 avem In.
ceialaltA viiatl // 37 iar //

223

www.dacoromanica.ro

s: putem cistiga i noi, dup moarte, aceast: plat a ert:ciunii de la cei vii, pentru aceasta s. zicem 0 a treia oar5::
Dumnezeu s'61-1

iarte si pre noi sa ne miluiascg, ca un

bun si iubitoriu de oameni. Amin. /

f. 205 5 CUVNT DE INVATATURA IARA LA PRESTEVIREA OMULUI1

Intristat, jalnic i amar s vde a fi rgspunsul mortii la

om, de vrme ce Dumnezeu pe strgmosul nostru Adam,

pentru pgcatul neascultrii, l-au osindit spre moarte,

zicindu-i: Pgmint esti i In pgmint vei mrge". Lisa de

lo va sta nestine s ja seama cu tot dinadinsul socoteala aceii

osinde i sfirsitul acelui rspuns a lui Dumnezeu nu o va
afla &a: fie munc i pedeapsg, ce mare facere de bine si

mare dobindg. Pentru cgci de n-ar fi hotarit Dumnezeu

moartea la om era s se fac rotatea nemoartg i pgcatul
15 necurmat. i pentru aceasta zice Sfinta Scriturc i acum
ca nu cumva s intinzg mina sa i va lua din lemnul vietii
si va mInca si va trgi In vci".
Preceput-at pricina, cum c dupg ce au mincat din
lemnul cunostintii 0 au cAzut In pgcatul neascultgrii l-au
20 oprit Dumnezeu s nu carea cumva s: manInce si din
lemnul vietii si va trgi in vci i s se facg rgutatea nemoartg

f. 205

0 va rgminea omul cu pgcatul f gr' de moarte. i apoi /

ce alt, nevoe mai rea 0 mai cumplita ar fi putut fi la ticglosul om, decit aceasta?
25
Drept acia, mare folos si mare dar si milostivnie vindecare s-au dat omului de la Dumnezeu, ca sg moarg i s
se strice acest trup al pgcatului i s inviiaze la inviiarea
cea de obste alt trup, duhovnicesc, fgede stricgciune
fgede moarte; el mare dobind s face omului moartea,
30 dupa cum zice i sfintul Grigorie Bogoslov, c s tae

p'catul, pentru ca s nu ramie rgutatea nemoart i s

face munca milostivire i iubire de oameni. Pentru aceasta

(s-au zis in Scripturci): Pgmint esti i in pimint vei

mrge". Pentru aceasta l-au scos domnul Dumnezeu din

5 presavirea // 7 pre // 10 denadinsul // 12 ci / ad. marginal mare // 14 rAutatea 11 24 acesta / dupil acia ad. marginal dar // 27 invieze //
1 AceastA didabie lipsqte din manuscrisul C.

224

www.dacoromanica.ro

raiu, s lucrze pinintul, dintre care s-au luat. Pentrtz

aceasta i-au zis: Intru sudoarea ftii tale vei minca

f. 206

pfinea ta, ping' te vei intoarce In pgmintul dintru carele

te-al luat". Pentru aceasta s-au nvlit cu foi de smochin.
s Pentru aceasta s-au imbrgcat cu imbrgcgminte de piei,
care imbrgegminte nu iaste alta, dupg cum zice iargsi
sfintul Grigorie fr numai acest trup gras i muritoriu".
Drept acia acest trup gras", o, iubitii miei ascultgtori, ca un trup al pg'catului 1-au dezbrgcat astgzi si 1-au
io aruncat la pgmint ca o haing vche i stricatg.
$i acest fericit rgposat, fratele nostru (cutarele) s-au
dezbacat, zic, de trupul acesta, / pentru ca s, se tmbrace
cu altui, fgr de stricgciune, au lgsat lgcasul cel pmintesc

pentru ca s cistige alt lca, In ceriuri, precum narturi15 ste fericitul Pavel, zicind: pentru c tim c de s va

surpa casa noastr cea pgnainteasc a trupului, avem zidire

de la Dumnezeu casg vecinic.' in ceriuri, nefcut. de ming.

Si de vrme ce petrcem fericitul lui suflet in minile lui

Dumnezeu, cu adunare de preot cuciarnici, cu multime
20 de crestini credinciosi, cu cintri sfinte, cu fclii aprinse
si cu tgmteri i cu toate alte slavoslovii i podoabe luminate.
Dintr-aceastg nastere s-au ngscut astgzi i sufletul cel
curat al acestui fericit frate (cutare/e) ce au murit. $i de
25 vrme ce s-au dat obsteasca datorie, dupg rinduiala cea
crestineascg
petrcem la groapg i sg desparte de noi
dintr-aceastg viatg, pre carele n.dgjduim i noi sg-1 vedem
dgm cu totii o eracitme
In cialala viata, trebuiaste
si mg rog s zicet cu totii, din tot sufletul vostru: Dum30 nezeu s5.-1 iarte. De vrme ce au vietuit ca un om si au
petrecut cu noi intr-aceastg lume, poate cg va fi amg.rit
sau va fi scirbit pre cineva, sau cu cuvintul, sau cu fapta
pentru aceasta iarg
zicem, cu totii: Dumnezeu s.-1
iarte, c5.ci aceastg cglgtorie iaste s: o facem cu totii. $i
35 pentru ca s putem cistiga i noi, dupg moarte, aceasta
platg' a ertlciunii de la cei vii, pentru aceasta s zicem
Dumnezeu sg-1 iarte si pre noi s ne milua / treia
f. 206T
iascg, ca un bun si iubitoriu de oameni. Amin. /
3 pia. ce JI 6 iarls // 7 dupg numai ad. marginal pentru // 8 lipsette
miei // 11 lipsette cutarele // 16 surpa ad. marginal i strica 1119 preoti cucrnici // 24 lipsetie cutarele // 27 dintru viia // 28 viiat5. // 29 zicem / tiers
vostru //32 ceneva // 33 iar // 36 mil acei // 37 oara // 38 lipsetie Amin //

225

www.dacoromanica.ro

t 87

SCRISOAREA LA LEAT 7220, IN LUNA GHENARIE, IN 13 ZILE

Duminec5., la vrme de chindie, prealuminatul domn Io

Costandin Basarab Brincoveanu voevod, avind prepus

pentru ni0e lucruri ce le-au adus intimplrile vrernii de
5 s-au flcut, cum s se fie fcut cu invtItura 0 indemiiarea
noastr. 0 fiind m''riia-sa indemnat de nite obraze mari

beserice0i 0 mireneti, pline de zavistii 0 de rutate au

trimis la noi cu porunc mare pre duhovnicul lui pre episcopul Nisis chir Mitrofan Thasitul, carele era sfetagoret
io de la min'stirea Dionisiului, de ni-au zis au A' fac paretisis
de bun voia mea, 0 s-mi las scaunul, s es, au s m scoat

mriia-sa cu sila 0 s scrie la Tarigrad s m 0 catheriseasc. Pentru care lucru, mergind eu la curte marti seara
0, vorbind in tain cu mkiia-sa, i-am zis cum c m las
15 de vldicie, de voia mea, 0 intr-acel ceas i-am dat 0 scris
acste 12 capete, carele insmnm aici, s se afle la cei de

pre urm, spre aducere aminte 0 s cunoasc fietecine

0 nevinovtia noastr.
, _,Domnul au fost luminarea mea 0 mintuitoriul mieu",
4. 87 20 Psalm 26. / Aceast scrisoare ce o inchin intru inteleapta

socoteala mriei-tale, m rog ca unui domn milostiv 0

iubitoriu de Hristos s o citeti, and vei avea indelte,

cu blind*, pentru dragostea Top npacordcrou iCo (= prea-

blindului Hristos) 0 cle scrise s le socote0i toate cu

25 amkuntul, cu judecata dreaptl, a le vei afla adevrate;
0 scoate den mima mkii-tale acel ghimp, c nu stilt (tie
Domnul) precum in.' socotWi mriia-ta 0 precum Itt

yXcoacraXyav (= in.' limbutesc) improtivnicii miei 0 am

ndjde pre Dumnezeu cl s va descoperi dreptatea mea

30 f'r de zllaav5.; tSri. ty6 Iv dxaxi4 goo t7cope6crry, croi, Sg

K6pt6, tXtricrov iie (= ca eu intru nerlutatea mea am

umblat, iar tu, Doamne, m. mi1uia0e). Stiu a vrjma0i

1 Scrisoarea ce au scris v15.dica Anthim atr5. mIriia-sa. Constantin vod5, Ben-

coveanu, la leat 7220, In luna lui ghenarie 13 C I lipse,ste Scrisoarea B / dupd

luna ad. lui B // 2 Io] Ionn B // 3 Basarab B / lipse,ste Brincoveanu C // 5 cum
a fie flcut B, cum s s5, fie flcut C // 7 mireneste B // 10 Dionisiu C / ne-au
zis B, C // 15 i-am dat In scris C // 16 insemnlin B, C // 17 dupre urm5. C / aducerea C /119 mintuitoriu C // 20 ad. marginal Psalm 26 A, B, lipsefte C // 21
mArii-tale B, C // 22 iubitor C // 23-24 ad. marginal preablIndului Hristos A. ad.
marginal preablIndului Iisus B, lipsqte C // 26 din B. C / lipsege acel B // 28
ad. marginal m5, limbutesc A, lipse,sle B. C / Impotrivnicii C // 29 ascoperi C//
30 ail. zAbavl C // 31-32 ad. marginal traducerea A, lipseFte B, C //

226

www.dacoromanica.ro

miei X6yov napetvouov icatkOcvto 'cat'

(cuvint fledelge au pus asupra mea) inaintea facgtoriului mieu debine, carele e5ti ma'riia-ta ; i la aceasta ce alta pociu.
zice intii, fra numai:
5
1) De am viclenit pre mariia-ta, au casa mkiei-tale,
au am vreun end ru sa' fac (in at va indelung rabda
Dumnezeu s trlesc pre pamint), au in viata mariei-tale.
s fie eu,
au dup petrecanha a multi ani ai
supt legatura cea grea a afurisaniei ; iar de nu, sa fie cei

it) ce au gralt rau catra mriia-ta (asupra nevinovatului) faradelge, in trufie i in defaimare.
A dooa, de am graft au in besric5. (propoveduind /
f. 88

cuvintul lui Dumnezeu), au afara, in taina, sau de Ltd'

inaintea mriei-tale, au 5i pe dupa dos vreun cuvint carele15 s5. nu fie fost pre plcrea mariei-tale, 1-am graft xpeocrri-

x8g1 ca un p5storiu sufletesc, iar nu cu vicle5ug, s tevatam, au trup5te au suf1et5te.

Eu aici, in tara, n-am venit de voia mea, nici de vreo.

sracie sau lips5.; nici mnstirea Sneagovului o am luat-o.
20 cu de-a sila. Iara ce am lucrat in 7 ani, ce am facut acolo

(nu atita din venitul casei, cit din sudorile ftii mle),

lucrurile aclea marturisesc la toti, 5.1 macar c msiia-ta

nu pohtiiai sa es de acolo, iar cine au fost pricinuitorii

eirii mle vor da seama inaintea lui Dumnezeu ; iara
25 incailea am e5it cu cinste i nimenea nu mi-au luat seama,

cad s vedea a am facut 5.1 am adaos, iara n-am stricat,

iar nici datorie am lsat.
La episcopiia Rimnicului puiu martur TV icpu(poicapStoyvlocrctv 0v2 c nici In visul mieu Stv 'Ed Ispavtecatuca3 s

30 m fac arhiereu, cunoscindu-m pre mine mai p5.catos

mai nevrdnic decit tot oamenii pamintului. lar de vrme
ce 1)
7cdrra icp6G
autuptpov obcovoiAv 00;4, a5a au
1 ad. marginal traducerea A, lipse,ste B, C // 4 zice] s

zic C // 5 Intiiu B // 6

lipseste s fac C // 7 viiata. B, C I mArii-tale B, C // 8 mIrii-tale B, C // 9 afuri-

sanii C //12 A dooa) Pentru c i C/ biseria C // 12-13 fcIrd paranteze C 1114

marii-tale B, C /
C / carile B // 15 marii-tale B, C // 16 plstor C // 19 nu o am.
luat-o B // 20 lar C / fIcut] fost C // 21 casii C // 22 to B /1 23 pricinitorii C 14'
24 iar C // 26 iar B, C // 28 martur] matur B, rnartor C// 31 toti B, C //
Din datorie.
Pe Dumnezeu, care cunoaste ascunzisurile inimii.
Nu mi-am Incbipuit.
Dumnezeu, cel ce pe toate le orinduieste spre mal bine.

227

www.dacoromanica.ro

vrut, s rldice, din p5.mint srac i din gunoiu s inalte

mser, Tob ica0ficrt Carr& pet& etpx6vorow kaoiS ata', eu
ce puteam face? natayriv
Kcp Kai lictteucra abt6v2.
1, 88v
Ams.'zut si acolo 3 ani, flr doao luni. Ce am lucrat
5 acolo (nu atita din veniturile casei), cit, iar, din osteneala
sudoarea ftii mle), iaste (pavapew
Tcacrt3.
Esirea mea de acolo n-au fost cu voia mea. Eram odihnit
cu atita i mi-ajungea din destul necazurile ce petreceam;
iar apoi am esit cu cinste i nici seama mi-au luat nimenea,
io nici datorie am 16sat, c asa ni-au slujit vrmea.
5)4 Mitropoliia n-am luat-o cu sila, nici cu mite, nici cu
ruglciuni. Faci-mi Dumnezeu r5.splaire de va fi urmat
vreuna de acstia, ci asa au fost plcut inaintea
stpinului Dumnezeu si au luminat pre mriia-ta si te-au
15 f5.cut 5pyavov5 la mijloc, de mi s-au ficut mutare dintr-un
scaun intr-altul. i, tiind c aceast o-uvilycia6 iaste duhovniceasc., am pus osteneli peste osteneli intru toate
am trudit din zi din noapte s.' inmultesc talantul Domnului, pentru ca s.' nu m.' numr in rindul lnesii slugi;
20 i am silit, dupa putinta mea si dupl proast, ajungerea
mintii Inge, de am lucrat in viia Domnului, de nu ca cel
de la al noaolea ceas, m5.car ca cel de la al unspazcelea
ceas i n.'da'jduesc ca voiu lua de la stpin plata deplin
c iaste volnic pre al s.'u". i acstia cite am lucrat cu
25 miinile si cite am grdt Cu limba, cine va vrea, s le sof. 89

coteasc. jt 31306v Xoytagew empocrconokfrruoghcai Kara 0E6v7

nici una nu va afla ca si nu fie spre slava lui Dumnezeu, spre cinstea Trariei-tale i spre folosul

6) Rlutatea i zavistiia din lume nici au lipsit, nici va

30 lipsi, pentru c5.ci iaste pornit omul din tinertele lui spre
4 doao] 2 C // 5 casii B, C Ijar C // 8 mii-ajungia B, si-mi ajungea C / pe-

trcem B // 9 nu mi-au luat B //10 ne-au slujit B, C 1/13 dintr-acestea C //15 dintr-un] dintru B // 22 iipsete lal C / noalea B / unsprAzcelia B, unsprezecilea C /24 acestea C // 28 cinstia B / mArii-tale B, C / tarii B, C // 30 tinertile B,
tineretile C //
1 Pentru a-1 a;eza pe el cu boierii poporului sau.
* M-am supus Domnului i 1-am rugat pe el.
Vederat tuturor.

4 Punctele 5-12 nu stnt numerotate fa ms. B.

a Instrument.
Urmare.

7 Cu cuget drept, flri pirtinire si dupi Dumnezeu.

228.

www.dacoromanica.ro

cle viclne si nu s prisste a nu zavistui binele i cinstea

altuia. Si pentru acia stiu c s nevoesc multi ca s stricecu vorbele lor cle otavicioase Tee xpriauk aou

silesc cu viclesug ca A, te indmne pre mriia-ta s. fad

5 clia ce n-ai acut n tinerte, spre sufleteasca vtmare
spre clevetirea oamenilor.
7) Pre cei ce slut pricina ruttii Iistiu cine sint, ca cum
stiu insumi pre mine: unii de aicea i altii dintr-alt
parte, carii grit em.e.tettpeittot.2 din ru ; iar a pohti s
io stau de fat cu dInii, inaintea mriei-tale i inaintea a mult
norod vet napacstflaouv3 cle neadevrate, cu carele m lupt
In zadar. $i mcar ci mie nu mi s cuvine, ca unui arhiereu,
15

f. 89v

s, graesc pe nimenea de rn, nici s pirsc, iar mi s pare

eh' cu ajutoriul lui Dumnezeu foarte tare s-ar ruina.
8) Intre clialalte mozavirii i vinzri ce-mi fac, ca Inda
pre Hristos, au zis catr mriia-ta, ce/ ce au zis, cum /
fiu fAcut 24 de capete asupra mriei-tale impotriv, ce, si

ce voin s fac. Intreab pre pgrintele Nisis, s-t spue

acle capete ce zic, Ca.* i le-am cetit intr-acel ceas ce au po-

20 menit de jale, fiind de fat i Odrianul, care capete eu

vream s le art mriei-tale tocma de atunce i s-t cer
voe s: m las

afurisesc de fat pre cei ce le scornesc ;.

dar n-au vrut s m base unii. lar de vei pohti marii-ta

s ti le trimit s le cetesti, s vezi ce cinste tmi fac fili mid
25 cei sufletesti si ce vorbesc pentru mine ; ci zicind eu aceluia ce ti /e-au spus, cum c s-au lunecat si el cu firea, ca
tot oamenii si cum c toate le am Insemnate capete
nevrind s i le cetesc, c nici aveam vrme, nici Imi iaste
drag s le mai auz, au zis car mriia-ta to:5 dvairetkov4.
dup
30 Dumnezeu sl fac plat fiestecruia
faptele lor ; eu stilt gata.
1 cinstia B//3 vorbele] bArbAtiile C II 5 celea B, cele C J n-ai] n-au B// 6 clevitirea

B // 8 pre mine Insumi C // 9 lar C / asi pohti C// 10 narii-tale B, C // 11 lipsege

Cu C //13 pa C / nimenea] nimea B // 15 clelalte B, celelalte C // 16 pe C /
sA fie B /117 mgrii-tale B, C // 17-18 1ipsege ce i ce voiu sA fac C // 18 s5.-til
spue B 1119 citit B // 20 Odriianul C 21 narii-tale B, C / lipseFte tocma C /
atuncea C /122 Iipse,ste sA mA las C // 23 dar C // 24 trimiti B / citesti B, C / 1mi
fac mie C // 27 tap B, C // 28 citesc B, C //
Bunele tale moravuri.

9 Nesc.himbItori.

SI arate.

Contrariul.

229

www.dacoromanica.ro

Iar pentru paretisis ce mi-au venit porunc de la

mriia-ta ca sa fac, zic cum cg" nu indrznesc, pentru fIg5.-

duialele care dna noi, arhiereii, inaintea lui Dumnezeu,

cind ne hirotonim (precum si cu mina scriem in condic5.,
5 dupl cum iaste rinduiala besericeasc si isclim inaintea
celor ce vor &A hirotoneasc), s facem paretisis insine, noi,

de voia noastr, cci ckm porunca si fgduiala si /

-f. 90

Dumnezeu nu glumste. CA zice marele Pavel: Eicacrtog

tv (o ticktiOri Eicet Kai. gEvg.rail ; iar pentru dragostea mriei-

to tale, de ne vei porunci, vom face, pentru ca sd nu socotesti

614 stm impotriv ; numai f, mriia-ta, socoteall

dreaptl si cu frica lui Dumnezeu. De iaste cu dreptul s

zic cineva, unui om, cu sila: desparti-te de muiarea ta si
lipsste din casa ta si din toat agonisita ta fr'de nici o
is vin, pentru carele iaste zic (mcar c5, iaste impreunare
trupeasc51): Uncle Dumnezeu au impreunat, omul sl nu
despart5.", dar cu cit mai virtos s indmne cineva pre
un arhiereu sl-s lase eparhiia, Mr& ving' s'i f'gr'de judecat5.,
c iaste impreunare duhovniceascl, carele are datorie, ping:

2o la vrsarea singelui, s nu-s prlseasc turma, dup cum

zice Hristos: Pstoriul cel bun 4 pune sufletulpentru oi" ;
iar5.' incs eu pohtesc s fac voia mriei-tale, iar nu a mea.

Judec, mriia-ta, ca un doran crestin, de iaste cu

cale si de sg' cuvine s fiu lipsit acuma, la btrintele mle,
25 de amindoao : si de turma ce mi s-au incredintat de la
If. 90'

Dumnezeu, ca unui nevrdnic si de munca s'i osteneala

tinertelor mle? C' zice Sfinta Scrifituril: I Obic tic61xfiaag Si; titi Tip' aind:o.2 i de vei afla m'griia-ta c5.' iaste cu

dreptate, fie numele domnului blagoslovit, de acum si

30 pin in vci.

1 lar C// 2 f&glduelile C // 3 lipse,ste arhiereii C // 5 bisericeasa C1/ 6-7

dupd s. se hirotoneasc5.: care si. fnsine noi de voia noastr5., de vom face
paretisis, alcAm porunca ... C // 7 nostrl A, C/18 lipseste marele B // 9 mIrii-tale
B, C // 11 c5.-ti stAm C //13 despartl-te C// muerea C// 15 carele] cl C // 17 A nu
d5-spart5. C / dar C // 18 Mx' de vita C // 20 nu-si pgr&seasc5. C // 21 P5storul C // 22

iar 1-2 C / ad. marginal iaa incls eu pohtesc B / mArii-tale B, C //24 batrintile
B, bAtrinetile C1/ 25 1ncredinta. B // 27 tinertilor B, tineretilor C // 29 blagoslovit]
binecuvintat C / acum] cum B // lipseste si B //

' Fiecare, ende a fost chemat, acolo si rimini.

i Nu vei pedepsi de doui ori pentru aceeasi (fapti).

230
www.dacoromanica.ro

pentru ce am indatorit
11) ke de vei zice
casa, de am f5.cut cle ce am facut, am multe, de mi s-ar
tinea In seam5., carele nu gut fr'de cale, numai le las si
zic c am cheltuit ca la o cask' a mea, cum cheltuiaste
5 fiestecine la casa sa ca un p5storiu adevIrat, iar nu ca
un nlemit carele junghe i stric5.. Si alta: pre acste vremi
pohti s stiu, cine nu iaste datoriu, din cit ne fiiarbem
intr-aceast: tic5loas de taxi.? C intli si pre m'airiia-ta te
auz totdeauna zic1nd cum c.' iaste datoare tara cu doao
io sute 0. mai multe de pungi ; oare acea datorie mkiia-ta
o faci, au Intimplbirile vrernii? Adevgrat,
vremii. Si acstia au adus si pre altii si pre mine la datorie.
15

t. 91

Iar m rog mAriei-tale s5. nu rmliu intr-aceasta, nici

s fiu lipsit de mila
12) Litre altele s.' cuvinteazi i aceasta cum c5. Ant
strein si nu s-au cuvenit s fiu eu mitropolit. In Hristos
sintem tot una. Si apoi n-am fost numai / eu episcop
mitropolit strein in Tara RomAneasc5., ci au fost i altii,

multi, precum s5. v'd In condice si precum s, politicte

20 in toat besrica, precum i domni au satut si de tar

streini, ca i in toat lumea; c5. Dumnezeu au facut lumea

slobod pentru tot. Si un lucru ce nu s.' face, nici s std.mutl la o besric.' de cle proaste, sau la o mn'astire,

pentru carele nu iaste hotar besericesc, iar de s va si

25 intimpla vreo pricira Egl.oyri d5ucril ripstesc cei mai
multi i zic c iaste pacat ; dar cu cit mai virtos s.' se
strAmute capul besricii a vreunii eparhii i sl nu sA
vagme multe suflete i s'a' nu urmze multe lucruri necuvioase, precum vedem c s fac in bogate locuri.
30
Si cum c pot m5iiia-ta s faci ce vei vrea, dup pohta
m.'riei-tale, iaste lucru adev6rat ; iar eu inc zic s faci
1

lar C / indatorat C // 3-4 le las s zic B // 4 cheltueste C// 5 'Astor C /

iar C // 6 nlimit C / ackste B, acestea C // 7 dator C / citi C / fierbem C // 8 intliu

B, C // 10 doao sute] 200 C / multe] bine C // 11-12 /ipsefte Adev&rat, InemplArile
vremii C //12 acestea C // 13 mArii-tale B, C // 14 m5xii-tale B. C // 15 altile C //16

striin B / in] Intru C 1/17 toti B, C // 20 precum au satut

alti domni de

tar& B //21 strein B // 22 toti B, C // 23 bisria C // 24 lar C / iipsefte C /I 25

timpla B / ripsesc C // 26 dar C // 27 s. sA strAmute C / bisericii C // 31 ralrii-

tale B, C / fac C //

3 Sau dreaptA, sau nedreaptA.

231

www.dacoromanica.ro

dup5 pohta lui Hristos de ml tii cu tot dinadinsul gre0t

mgriei-tale 15,sat i s. va 15.sa voao".
Acstia spre indreptarea mea le scriu, in dreptate i in

adevr. lar din ce am zis inaintea mriei-tale nu voiu

5 e0; fie dup5 cum pohtqti i Dumnezeul p5cii A, fie cu
mariia-ta. /

DUMINECA LA FEVRUARIE 3 ZILE, RASPUNSUL CE AM DAT

A DOA OARA.

f. 91T

'Ev nricn -coig X6yoig croo Ingviicricou

Ecnarret o-ou,
lo eig TV cci@va obx` agaptfia-ete" zice Sirah. Iar5.0 i a doa

oar5 fac supkare m5riei-tale Cu aceast, putinic51 a mea

cucrnic scrisoare i zic cuvintul lui David: Miniiati-v5.
0 nu gre0ti clia ce zicet in inimile voastr5,". i ja seama
(pentru dragostea lui Hristos) acestor scrise Cu end drept
15 0 de pohte0i ca
odihnit i f5r5. v5t5.mare
sufleteasc i s fiu i eu multemit, m5 rog tine cumpIna
judec5tii drept 0 nu 15sa s5.-t spurce unii i altii auzurile,
Cu vorbele lor cle otr5vicioase. C5, zice David: Mincino
fiii oamenilor in cumpene a face strimbtate".
20

MAriia-ta, dud ai trimis la mine pe p5rintele Nisis,

mi-au zis chiar in fat.", au s fac, dup cum imi poruncWi

m5riia-ta, paretisis de voia mea, au peste 15 zile vei face
m5ria-ta precum vei ti, de m5, vei scoate Cu paguba mea

cu ru0ne. Eu inc5., pentru ca s nu m5, ar6t car5.

25 mriia-ta iubitor de scandale i s5, potolesc miniia

f. 92
tale am zis c5,tr5, sfintiia-sa / c voiu face dup cum inn
poruncWi i voiu veni la mriia-ta, precum am 0 venit.

intr-acel ceas mi-am dat cu cucerie toat5 vointa mea

inaintea m5riei-tale i prin glas viu i in scris, socotind
30 c5. dup5, ce vei ceti m5riia-ta acle 12 capete ce am scris

denadinsul B, C /1 2 narii-tale B, C / 15.sati. B, C // 3 Acestea C // 4

1
mArii-tale B, C // 7 lipse,ste zile C II 8 a clooar5. B, a doa or5. C // 10 lipsefte zice
intru B //
Sirah B, C / Iar54 C 1111 m5xii-tale B, C /13 cele C / ziceti B, C I
B //16 multumit C /1 18 Mincinoi C // 20 pre C II 21 chiiar
15 ca

B, C II 22 ad. tnarginal paretisis de voia mea, au peste 15 zile vei face nariia-ta
B // 25 iubitoriu B / scandele B, C / mArii-tale B, C // 26 Imi porunceti C II
28 lipse,ste i C // 29 mArii-tale B, C // 30 citi B, C / acelea C //
In toate cuvintele tale aduli aminte de cele de pe urmi ale tale 0 In veci nu vei gre0.

232

www.dacoromanica.ro

intr-acea foit. ce ti-am dat Oa% wage/1/4,110W i vei rasa

pre Irod (pre carele te indeamng, sa face aceasta) ca pre un

mincinos, c nu tie a cinta alliluia 0 nu vei infra in

1)5:cat cu mine 0 in clevetirea a toatei lumi. lar de vrme

5 ce vaz ca te nevoqti mariia-ta, cu tot dinadinsul s. o

ispraveti aceasta, iara0 zic c nu voiu e0 din porunca
Numai m rog mariei-tale sag fie min: de
batrintele mle 0 de neputintle ce am; 0 precum te-au
luminat Dumnezeu de ai aflat chiverniseala acelor trei
10 pungi (precum mi-au zis Nisis) sa afli i celoralalte 4 0
sa-mi iai zapisele de la datornici s mi le dai in mina mea.
voiu face 0 eu scrisoare de la mina mea trig napatt1icreco2.

i aceasta nu pentru alta, fara numai ca sa ja

sfir0t scanclilile carele vei fi socotind mariia-ta c doara

15 A. trag de spre mine; 0 aa vei fi mariia-ta far pcat

f. 92v

i eu multemit i odihnit / i cel ce va fi in urna mea va fi

pre lge 0 nu fgradelge, pentru caci atunci m voiu

lasa de voia mea. lar intr-alt chip, veri cu ce mijloc voiu

e0, nu va fi nici sa va putea numi, cel de pe urma mea,
20 pre lge e de s va face 0 catherisis3, dupg, cum lutelgem, va fi ca acia ce au facut acum lui Alixandrias;
ce 0 acia nu iaste catheresis, ce batjocura besricii lui
Dumnezeu i sfintelor taini, pentru care lucru cel ce lacuiate in ceriuri va ride de clin0i i Domnul va batjocori
25 pre ei.
Iar mariia-ta f ca un domn cretin i milostiv 0 nu
ma rasa s es obodit i cu lacramile pe obraz, ca va fi
pacat. i precum nu te pripWi la cele politiceti a face
raspltire pentru cinstea domniei, aa nu te pripi nici la
30 cele besericWi, pentru cinstea lui Dumnezeu ; ca raul a
sa face iaste lesne, iar a s desface iaste cu nevoe. It mai
ja seama de aceasta i Dumnezeu s te luminze sg. faci
1 te-am dat B, C // 3 alliluiia B. alilluiia C // 5 denadinsul C // 6 iarAs C //
7 mArii-tale 1-2 B, C /
B, C / fie] faci B // 8 lAtrintile B J neputintile

B 1/11 iai] ei C / zapisile C /112 voiu] pociu C / i eu scrisoare de la mina mea] paretisis C // 7 ad. marginal Tflg napatrAcraug A, lipsege C//13 repetd flr5. numai B 1/14
scandelile C / care C / doar C // 16 multumit C // 17 fArdelege C f atunce B,

atuncea C //19 lipseste nu va fi C / de pe] dupre C // 21 Alixandriias B, Ale-

xandriias C // 22 ci i B / catherisis B, C / ci C // 24 15.cueste C / ceruri B /

lipse,ste de B // 26 lar C // 27 pre B, p C // 29 cinstia B / domnii C // 30 cinstia
B // 31 a face B / anevoe C / iti B, C //
" Te vei rAzendi.
Paretisis renuntare.
Caterisire demitere din tagma eclesiasticA.

233

www.dacoromanica.ro

ce ar fi mai Cu cinste i mai de fotos, a cgruia nespusg mill

ruggm s fie pururea cu mgriia-ta.

Obiditul ruggtor al mgriei-tale,

Antim al Ungrovlahiei. /
f. 208

I iNViiTATURK PENTRU ISPOVEDAN1E1

iNCEPATURA

aducg s stea inaintea

Cel ce va A. se ispoveduiascg
icoanei domnului nostru Iisus Hristos i s inceap duhovnicul, carele va fi: fiicgiin.EFT. iiTins.2,
gFISEB,
110MHati4 12, noTHAtT15. Dupg acia: floMlidShi MRtEite6
lo s-1 zicl cel ce va s. sa ispoveduiascg (de va sti carte), lar
de nu va sti, sg4 zic duhovnicul.

dupg acia s grgiascl duhovnkul earl cel ce va

s s ispoveduiascg: iat, fiiul rnieu, cg nevizut stg inaintea noastr domnul nostru Iisus Hristos, sg-t priimeasc.15 ispovedaniia ta. Deci nimic s.' nu sfiesti, sau s te rusinezi,
nici si te spiimintezi i s ascunzi ceva de cgtri. mine, ci
f. 208' Cu indrgzneal sg-mi spui toate / cite ai gresit, ca s priimesti ert5.ciune de la dornnul nostru Iisus Hristos. Iatg
chipul sfintiei-sale aici, inaintea noastrg. Iar eu numai ce
20 stilt mrturie, ca s mgrturisesc inaintea sfintiei-sale toate
cite-mi vei grgi cgtrg mine. Iar de vei ascunde ceva de
cgtrg mine vei s aibi indoit picatul i osinda. Deci ia-te
aminte, deaca ai venit la doftor, s nu te ducinet5.miduit.
asa s.'-1 intrbe pre acela foarte Cu dinadinsul, una
25 dup alta si sg-i ingiduiasc pin5. ce-i va elspunde. Deci
iar sa grgiascg duhovnicul cgtrg dinsul: spune-mi, fiiule,
au doarg te-ai stricat curgtiia ta tu malachiia ? i iar imi

spune: au doarg ai azut in plcatul sodomiei cu cineva,

sau cineva Cu tine? Au doar ai c'gzut in plcat cu muiare?

3 rugi.toriu B /
dupd optitAirrs ad.

B. C jj 6 cel ce va vrea II 8 LiFocnosewk

110KAONFIMHCA7

c7ris II 9

/10 cel ce va vrea / si se // 11 dupd sti ad. carte/I

12 cel ce va vrea si se ispoveduiasci 11 14 si-ti priimeasci, /119 afintii // 20

sfintii // 21 cite II 24 denadinsul // 25 si-i] sA //

Lipseste din manuscrisul C.
Binecuvintat este Dutnnezeul nostru.
&Late Dumnezeule.

a Doamne pailueste (de 12 ori).

Veniti (sA ne lnchinAm).

killueste-mA Dumnezeul (Inceputule Psaltaului 50).

Ne InchinAm.

234

www.dacoromanica.ro

f. 209

Sau i cu cite ai cdzut 0 ce chipuri au fost: de cle vgduve,

au de cle cu bgrbat ? Pentru cg. cela ce cade in plcat cu
muiarea cia ce are brbat, acela sg chiamg preacurvariu.
A0jderea i muiarea carea va cgdea in pIcat cu altul, /
5 avind la bgrbat sg chiiamg. preacurvare.
Si iar Il intreabg pre acela, pentru amestecarea de singe:
spune-mi, fiiule, au doarg ai cgzut cu rudenfile tale, sau cu
fing-ta, sau cu na0..-ta au ce chipuri au fost? CA acstia
chiamg amestecare de singe? Spune-mi au doarg ai cgzut
io cu dobitoc sau cu pasgre?
lar de va fi insurat acel ce sg ispoveduia$e s-1 intrbe:
spune-mi, fiiule, au doarg ai czut in pgcat cu fgmia ta,
peste fire, afar den fire? Au doarg mai nainte de nuntg,
fiind logodit cu dinsa, ai azut in pgcat ? Sau au doarl ai
15 cg.zut in pgcat cu alt fliu de oameni, care sint de altg. lge?

CI acel pgcat s canon4te mai greu cu un an de alte plcate

care sint.

Spune-mi, fiiule, au doarg. ai morn pre cineva cu voia

20
f. 209v

ta, sau fgede voia ta?

j iar imi spune: au doar ai furat ceva 0 mai pre urmg
s-au f'gcut afurisanie? Sau au furat / altul 0 au adus la
tine? Si de vei fi furat ceva, s intorci ; i indatg cum vei

intoarce, s alergi la arhiereu i sg-t iai canon de la dinsul

s te iarte de afurisanie, s intorci, adec. s plgteti.
25
Spune-mi, fiiule, au doarg ai jurat cu strimbul 0 in ce
chip te-ai jurat: cu voia ta, au fr'de voia ta? Au doarg ai
bg'gat vreun sg.rac in nevoe? Au doard faci ngpaste cuiva,
au ai fgcut? Au ai oprit simbriia cuiva? De vei fi npgstuit
pre cineva, sau ngpgstueti, s intorci.
30
Spune-mi, fiiule, au doarg eti cititoriu de stele, au faci
farmece? Sau ai vrsat cearg, sau plumbu? Au doarg ai
adus in casa ta fIrmecItoare, de te-au isbgvit de farmece?
Au doar le faci tu insuti, sau le-ai fcut vreodatg? Sau

ai fIcut farmece spre stricgciunea cuiva? Au doarg

f. 210

35 legi dobitoacele, ca s nu le mgnince lupii? Sau ai pus pre

altii de au flcut de acstia lucrure? Au doarg ai legat pre
brbat cu flme? / Au altg leggturg pentru vreo boal? Au

porti niscari baere, au erbi?

3 chiiam5. // 4 A5ijderia // 5 lipsaFte ja // 6 issintreab5. // 9 chiiam / dupd Spu-

ne-mi ad. fiiule /12 lipse#8 in pleat / 13 din // 23 s5.-ti ei canon // 25 au] saull
31 plunb // 38 erburi //

235

www.dacoromanica.ro

Si de sl va afla cum cl au acut el de acstia, sau Ii va

fi fgcut lui altii, unul ca acela sg canonste 6 ani, precum
iaste porunca sfintelor canoane. lar mesterul acela carele
le face acest fliu de lucrare A. canonisste ca un ucigas,
5 adecg ani 20, precum poruncste marele Vasilie.
$i iar ii zice: spune-mi, fiiule, au doarg ai ocgrit pre parintii t5.i , sau pre vreun om, sau cgluggr ? Au doarg ai
vrajbg cu cineva? Pentru cl de vei avea vrajbg cu cineva,

darurile tale si pravila ta nu iaste priimit inaintea lui

io Dumnezeu i nici alteceva, once vei face, nu sint priimite.

Spune-mi, fiiule, au doarg ai mincat carne mortgcing', sau
singe de cel oprit, sau de lupi mincat, sau de vulturi omorit ?

S-au te-ai spurcat cu altceva? Sau pre posturi, miercurea/

f. 210v

sau vinerea, te vei fi spurcat? Au doarg ai inchinat pre

is cineva diiavolului? Sau ai hulit, sau ai injurat sfinta lge,
sau credinta, sau altkeva hulg' ? Sau ai anathimit pre om?
Sau grgesti minciuni i te juri in minciuni? Au doarg esti

trufas? Sau doar te imbeti, pentru care iaste aceasta

periciune i trupste i sufletste?

20

f. 211

Deci acstia toate de acum inainte iaste s te p5.ze5ti

foarte i sg te iaia aminte, pentru cg iat. c de a doao oarg

te botezi, dupre cum iaste taina credintii crestine5ti 5i de
acum inainte s pui incepturg bung', cu ajutoriul lui
Dumnezeu.
$i de glume s: te feresti, sg nu faci pre oameni sg rizg,
25
cg acstea nu slut crestinesti, ci cu dreptate i cu curgie
cu smerenie sg-t petreci viata, pentru ca sg-t ajute Dumnezeu.
$i dup ce va zice el acstea toate cgtr dinsul cu amg30 runtul s't acela iar sg va MO:dui de acstia, de toate s s
pgrgseascg, f atunce indat. pleacg In genunche cel ce s
ispoveduia5te i sg-i citeaseg duhovnicul molitvg. Deci,
35

dup. ce-i va citi molitva, sg zic: Aorromio K1'1, CA4g4... 11

IT& i otpust3.
Atunce 11 canonste duhovnicul pre dinsul, dupg cumu-i

va fi gre5alele lui. $i de va avea acela multe pgcate, 11

4 fel /j12 omurlt // 14 te vei] te-i // 15 diavolului 116 altceva f/ 20 acste /21 a do oarl // 26 acstia // 27 smerenila / viiata /
ajute // 29 acstia f31
Indat th p1eac5, // 36 grepla //
Vrednic este.
Slav& ... i acum
Rugcitme finala.

236

www.dacoromanica.ro

canon4te in care plcat iaste mai mare din clealalte, adecI

care pcat are ani mai multi; 0 clealalte pIcate toate

intr-acel canon s iart.
Deci atunci iar zice duhovnicul c5.tr dinsul: iat, fiiule,

5 c atitea ani porunc4te sfinta pravila ca s nu te pricqtuWi sfintelor taini. Numai cind va fi la praznicele cle
mari, cind va fi vrmea de pricqtenie, in loc de pricqtenie s iai aghiazm.. $i de te vei tinea, adec de te vei

opri de sfinta pricWenie, pre cumu-t dau canon, ti s5. vor

10 erta pcateIe ; iar de vei trce, adec de nu vei bga seam,

Iud te vei face.

f. 211v

Al doilea 0 s: pzeti, de ti sl va timpla boa.15. / grea, de

moarte, atuncea s te pricqtuqti; 0 de te vei scula iar s

stai intr-acel canon care ti s-au poruncit 0 s5. pui msurg,
15 iar s tii mai nainte cu un an, in care te-ai pricqtuit, s
plinWi msura anilor care-t sint poruncit.
$i tu care Wi duhovnic ja aminte 0 aceasta c, d s
va p'a'rasi omul de pcat, atuncea sa canoniste 0 s priimSe, precum poruncte canonul al marelui Vasilie. lar
20 in cit vrme va fi el imfacat nici nu s socotqte canonul
lui. Iar de va tinea citva vrme s nu A. pricWuiasc5. 0
apoi iar s va timpla de va cdea in pkat, iar s pue inceptur canonul dentru-intii. lar dup ce s va prsi el
de pcat 0 s va fi oprit den voia lui 0 de pricetenie, sau
f. 212

25 de porunca altui duhovnic, atuncea i s socotesc lui 0 acei

ani in canon. lar de s va afla vreun om cucerit 0 de A. va
nevoi el s fac citva seam de metanii, / in zi 0 in noapte,
s-i pogori lui un an, mai jos de msura anilor de pricqte-

nie. Iar de va nevoi el s dea milostenie, pre cit ii va

30 fi putrea, iar s-i la0 lui, 0 alt an. Iar de va posti el
miercurea 0 vinerea, precum porunc4te sfinta pravil,
lasg-i lui 0 alt an; de va tinea lunea, de dulce s nu mnince, las-i lui 0 alt an.

Iar de va fi omul de treizeci de ani, sau 0 mai jos 0 alt

35 an s-i la. lui. Iar de va fi de douazeci de ani, sau 0 mai jos

mai putin s s. canoneasc5.. lar de nu va suferi acstea

care zisem mai sus, s plineasel tot anii care am zis mai

1 clialalte // 2 clialalte // 4 fiiule] fiiul mieu // 5 atltia // 6 pricestuWi /

praznicile // 7 pricqtanie 1-2 // 8 aghiiaznA. // 12 gria // 13 atunce //

15 pricestuit // 16 care-t] carii / porunciti // 17 de /119 poruncte marele Vasilie

la canon // 23 dintru-tii // 24 din / pricWanie // 30 putria / la4 // 31 miercuria /-

33 nanince] minne // 35 1a] lase // 36 a se canoneasa acstia // 37 toti //

237

www.dacoromanica.ro

sus, desgvirit precum i s-au poruncit intii; c acstea

semuiri, adec tocmire, iaste a sfintului Ioan Postnicul
mai mult acei 15 ani ai preacurviei i ai sodomiei i ai
dobitoacelor Ii pogoarg ping la trei ani, ins5. cu adevxat
1. 212 5 de-i va posti acesti trei ami necurmat, adecg desgvirsit,
cu post in zi odatg s mgnince i metanii sg facg, cum i sg
va porunci de la duhovnic afath osebi de simbgt5. i de
duminec.. Iar alti pgrinti de acstea n-au poruncit, numai
de sfinta pricetenie s fie oprit, dupg gresala lor. lar de
10 p5.catul curviei, ping la patru ami sg-1 pogoare dinpreung
sg tie cu ce i sg va porunci, precum s-au zis mai sus.
Iar miercurea i vinerea sg cuvine tuturor cretinilor sg
posteascg, ca i cei ce au canoane l cei ce n-au, pentru cg
aceasta iaste obicinuitg
lar dupl cgdre in pgcat, de va vrea acela sg s cglugg15
reascg, doao pgrti s tie si o parte sg-i erti. Iar de va vrea
s meargg la obste jitie, las5.-i lui canon pre jumgtate ; lar
dup ce au luat cinul cgluggresc i au cgzut in pgcat, cit
ani i s-au poruncit,
plineascg.
Asijderea i muerile sg le intrebi, au doarg vor fi purtind
20
erbi, sau vor fi bgut erbi sg nu facg copii. Sau, de sg va afta
f. 213
sl / fie fgcut jale lucru ca acesta, ca ucigasii s s. canoneascl. lar de va fi lepgdat la copilul de vreo nevoe, un an
s nu s. pricetuiascg. Iar cia ce va fi purtat erbi, sau va
25 fi purtind, & le lpede i s sl canoneasc sase ani. Iar de
va face farmece, ca sgstie ce copil va face, sau sg stie alte
lucruri, ase ani s nu s5. cuminece. Asijderea s.' fie intrebate jale de toate pgcatele, ca i partea brbgteasc i, in

citi ami sg vor afla in canon, sg n-aibg voe a frgminta

30 prescuri.

1 inttiu / cs.]cut/ acstia // 2 loan Posnicul // 4 lipsefte cu // 8 acdstia //

9 pricestanie / oprit // 15 s5. se cllugheasc5. // 17 jitie / lipsefte pre //18 clti /22 s se canoneasc5. // 24 pricestuiasol // 25 lipsefte i s s canoneasci sase ani 1.1

27 si nu se cuminece //

www.dacoromanica.ro

CHIPURILE
VECHIULUI $1 NOULUI
TESTAMENT

www.dacoromanica.ro

f. 2'

Chipurile Vechiului .1 Noului Testament, adec5.'

obrazele oamenilor celor vestiti ce s5.' af15. in Sfinta
Scriptufa", in Biblie" .1 in Evanghelie" .1 adunare

pre scurt istoriilor celor ce s-au Mcut pe vrmea

lor, adeverind a fietec5.ruia viata i faptele atita

a cebra ce au vietuit cu viata bun5., cit

cebra ce au vietuit cu viat.necuvioas, incepind

de la Adam i pogorind pind la Hristos, acum

intii intr-acest chip alatuit i azata, prin
mult, nevoint .1 osteneala preasfintitului mitro-

polit al Ungrovlahiei chir Anthim Ivireanul i

inchinat cu cucerie, spre semn de dragoste adev5.rat, prealuminatului i inntatului marelui domn

i ob15.duitoriu a toat'a Tara Rumaneasc5. Ion

Constandin Brincoveanul Basarab Voevod.

Dat in vestitul ora al Tirgovitei, la anul de

la zidirea lumii 7217 <1709>, meseti iuliie, 1./

f. 2

Flcut-au Domnul Dumnezeu toate din nefiintl

Si in fiint.' le-au adus cu mula biruint.
$i dup." acia au zidit, luund pamint i tin5.

Pre omul cel dintii, Adam, arg cuvint de vink

inchipuire
Dup asgminarea Sa
Suflind asupra ftii lui i duh de vietuire
Adaugind din coasta lui, face, cu socotint,
Pre Eva, dindu-i ajutoriu spre bunl
Si dintr-acqtea amindoi multi oameni s." rascur5.
Precum sl vde luminat de-a rindul in Scripturd;
241

www.dacoromanica.ro

Oameni alesi i minunati, vestiti in fapte bune,

Trgind in blagocestie, precum Scrifitura spune.
$i de la acestea de la toti luo aseminare

$i iubitoriul de Hristos, intru credintg tare,

Prealuminatul Constandin din vitg Basarabg',
Stpinul Tgrii Rumgnesti, multi ani s. aib,
Care la sine adung florile bungatii
$i cu credinta defaimg cgile strimbgatii." /
f. 3

Prealuminaatului i pregraltatului domn

Constandin Brincoveanu Basarab Voevod
Multe si despktite sint faptele i sfirsiturile a cugetului
celui multemitor, prin mijlocul a cgrora s adevereazg
fgr de prepus cum c rImin intru neuitarea celor ce li
s-au fgcut binele. Toate facerile de bine ce au cistigat,
iarg mai virtos i mai ales acste doao: intii multemita
cea adevgratg car O. face din mima cea cglduroas prin
cuvint
dooa, oarecare daruri mici spre semn de cunostint. a datoriei ce li s-ar cuveni.
Pentru aceasta dar i smerenia noastrg, cunoscind cum
cg pentru multele folosuri i faceri de bine ce ai arglat
arti mgriia-ta de-a pururea cgtr noi sint datoriu nu
numai s mg rog lui Dumnezeu, pentru fericita sgntate

buna intrire intru luminat scaunul mgriei-tale, ce si

veri cu ce alt mijloc asi putea s m al-5A cgtr mriia-ta
multemitoriu i voitoriu de bine atita la cle sufletesti,

la die trupesti.

Drept acia am vrut cu iubire de ostenealg de am adunat

si am insemnat intru aceast articea chipurile i obrazele
tuturor strgmosilor nostri anume carele din carele s.' trage,
precum s5. povestesc in sfinta i dumnezeiasca Scrifiturci
In cea vche i in cea noao i ca un dar mic si mare sg o
aduc crestinestii stapiniri a ingltimei-tale, mic zic pentru
statul ei, de vrme ce pre scurt i cu putine cuvinte inchiiae

toatg rodoslovia de la Adam ping la Hristos ; mare iard

pentru gindul, cgci intru aceastg rodoslovie sg cuprind
obraze de oameni mari i minunati, proroci, drepti
impgrati, a cgrora rivnitor fierbinte esti ingltimea-ta si o
oglind curafg prin mijlocul a a'riia poate s vazI fiestecarele toate buntgtile a celor fericiti brbati.
242

www.dacoromanica.ro

Si socotesc lucrul acesta s nu fie frg de cuviint. 0 frg

de socoteal ; una pentru c5.ci acle ce intelgem prin auz

0 prin cetaniia a multor zile cu vedria chipurilor celor

Insemnate 0 Cu cetaniia povestirei lor pre scurt mai mult
ne incredintgm 0 mai pre lesne 1ntru pomenire le putem
pzi. A dooa, ca celuia ce eti stgpinitoriu intru azmint

preaslvit 0 intru oblduire prealuminat 0 de atita

multime de credincio0 purtgtor de grij.' 0 chivernisitor

sg cuvine drept acia a fi adus inltimei-tale de la noi un
dar ca acesta ; c cle luminate 0 preaslgvite sg cuvin

iarg celor luminati 0 preaslviti. Pentru cg mriia-ta

f. 3v

Intre prealuminatul neam al Bsargbetilor dintru carii

s-au artat domni vrdnici 0 crWini, insuti ai odrslit
ca o odraslg cu stfluciri de aur 0 ai inflorit ca o floare
cu bun miros, pzitg cu mila lui Dumnezeu, nevWejit
ping acum 0 s va pgzi 0 de acum inainte kata diadohin
pentru multele 0 nenumgratele faceri de bine, carele au
c4tigat cei de departe 0 cei de aproape de la cretineasca
0 asmingtoarea lui Hristos voint a mgriei-tale, pentru
care lucru de vom zice 0 te vom numi coroana tuturor
domnilor nu vom gre0 adevxului, de vrme ce ca un
maslin roditoriu ce eti sdit in casa Domnului Intinzi
spre toti ramurile cle nevetejite ale milosteniei 0 fcliia
cretinescului tu suflet spre faptele cle bune 0 dumnezeWi pururea aprins cu focul credintii 0 a dragostei cei
fierbinte 0 pusg In sfnic pentru ca s luminze tuturor
celor ce gilt intru intunrecul scirbelor.
Si precum / Intr-o grading imp5.rteasc6 cu multe podoabe s OA multe 0 de multe feliuri de flori, carele
veselesc cu mirosul toate simtirile celor ce s-apropie, a.5a
0 chipul cel de Dumnezeu Impodobit a inltimei-tale iaste

plin 0 impodobit cu multe daruri 0 bungati 0 pociu zice

cum cg, ca alt Pariv indianesc, carele cu putria lui cea
trgggtoare trage la sine toate materiile, sau ca alt izvor
din Scotusa ce Inchiagg toate vasle cle stricate, a.p. 0
blindtele mgriei-tale trage pre toti cgtrg sine 04 Inchiag
cu minggiare 0 tmduiate a fietecdruia scirba inimii
i supgrarea lipsii cu Indurarea.
$i cu adevgrat Wi tot cu totul un chip insufletit asmene f5x'de nici o despgrtire cu acei minunati 0 vestiti

ce mai sus s-au zis, at-41nd 0 adunilid de pre la toti

bunttile ale mai de treab. 0 mai mari: Insg de la unul
cucerniciia, de la altul credinta cea fierbinte 0 rivna cea
243

www.dacoromanica.ro

dumnezeiasck de la altul iubirea de streini, de la altul

blindtele, de la altul indelung5, abdarea i neautatea, de
la altul milostivirea i iubirea de s.raci si de la altii alte
bunlati, carele sint cunoscute i adevirate c le ai mriia-ta,
iar mai virtos i mai ales de la dulcele mieu Iisus, smereniia

cea de margine ; c decit te-au mrit Dumnezeu si te-au

inltat in cinste i in sapinire, cu atita mai virtos te smeresti cu duhul. Si pentru acia cu mula cucerie te afli supt
jugul cel bun si supt sarcina lui Hristos cea usoark priimind cu mult rbdare i cu multe blindte necazurile
suplarile die multe si de multe feliuri ce vin neincetat,
totdeauna, de toate
$i precum cel intr-un nume cu mriia-ta slvitul si de
Dumnezeu incununatul, marele i intocma cu apostolii
Constandin, intiiul implrat al crestinilor n-au tinut cu
putre omeneasc schiptrul impatiei, ci numai cu singura

nebiruita putria impratului ceresc, intr-acestas chip

mriia-ta, ca un iubitoriu de Dumnezeu nu ndjduesti
a chivernisi trebile domniei cu ajutoriul si cu intelepciune
omeneasck ci chemi pururea i ajutoriul cel de sus cAruia

m rog necontenind ca s ajute

p.zindu-te
cu sratate, cu veselie, cu viatl indelungaa, mai presus
decit toate clia ce aduc intristare, neclatit i nemiscat,

intru inltat scaunul mriei-tale, imprema cu toaa

luminaa rudeniia mriei-tale. Amin.
Dat in vestitul oras al Tirgovistei, la anul de la zidirea
lumii 7217<1709>, meseta iuliie,
A pizitei de Dumnezeu

1.

intru Hristos
rugtor, smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Anthim.

f. 4

POVESTIRE PRE SCURT PENTRU ZIDIREA LUI ADAM

Adam s-au zidit i s-au insufletit la locul Damascului,

precum zic unii. $i dup5. acia 1-au mutat Dumnezeu in

Grdina desaarii (dintru car iase riu i s inparte in

Textul filei 4 recto lipseste in intregime din manuscrisele M si C. El a

fost fnlocuit cu textul urmAtor:
Manu,scrisul M:
La inceputul anilor, sau al vremilor, au facut Dumnezeu ceriul i 0.mintul.
244

www.dacoromanica.ro

4 Incepgturi: numele unuia este Fison ; acesta ineungiur

tot pamintul Evilat. Numele celui de al doilea este Gheon;
acesta incungiur: tot pmintul Ethiopiei. Riul al treilea
este Tigru ; acesta mrge in preajma Asiriilor i fiul al
5 patrulea este Eufrat). Si adormi Dumnezeu pre Adam 0
luo o coast dintr-ale lui i flcu pre muiare, pre car&

v.zind-o Adam, Ii puse numele ei Eva, inchipuind cu

prorocie pe Hristos i besrica, precum i la clialalte

zidiri ale lui Dumnezeu au dat cu prorocie numire la toate.

io

5i, plecindu-se Adam cuvintelor Evei, au mincat din

roada ce i-au poruncit Dumnezeu s: nu inmince. $i pen-

tru ru0nea gol'attii lor cusur, foi de smochin

acoperir: goltatea, pre carii blestemindu-i Dumnezeu,
goni din raiu pre amindoi. $i au pus Dumnezeu inaintea
15 u0i raiului heruvimi i sabiia cea de par.

Iar: dui:4 acia, la al 15 ani ai vieli lui, au nscut

Adam pre Cain 0 la 30 de ani au niscut pre Avel; iar la

230 ani de ai vietii lui au n:scut pre Sith.
S zice pentru Adam, cum s'al fie nascut 30 de feciori $.1

20 30 de fte, afara din Cain 0 din Avel, precum istoricul

Dar pamintul i ceriul, impreuna cu apele inca nu era altcevas fara numai o materie
amestecata, i turburata, innecata in grozaviia intunrecului i duhul lui Dumnezeu

sa purta deasupra apei.

Indata Dumnezeu au zidit lumina i usebindu-o din Intunrec au facut despartirea cea dintii a zilii si a noptii; i aceasta au fost zioa cea dintli intru caz s-au
IntImplat facerea a toata lumea.
A dooa zi au inaltat Dumnezeu triia ceriului ca pentru sa incununze lucrarea
lui cea mare i amestecindu-o cumpatat cu umezeala dulce o au rinduit sa-si vrse
riurile ca s ajute rodirii pamintului.
A treia zi au facut de s-au ivit painfntul despartindu-1 de apele care poeziia
pre dinsul dindu-i i putre a face roduri i pomi i seminte de tot fliul.
A patra zi au f &cut Dumnezeu soarele si luna si toate stlele, cari cu 1nsemnarea

lor cea dreapt era sa insemnze Incungiurarea timpilor, schimbarea vremilor

curgerea anilor.
A cincia zi au facut toate dobitoacele cle de pre uscat, usebindu-le 'in parte
barbateasca i fameiasca, ca prin mijlocirea nasterii s inmulteasca crsterea
paza firii lor necontenittt.
Manuscrisul C:
1 Dintru Inceput au facut Dumnezeu cerul i pamintul. ins pamintul era
Inca nevazut i neintocmit i intunerecul erea dasupra adincului.
Dumnezeu zise ca s s faca lumina i s facu lumina. $i vazu Dumnezeu
lumina este bun& i desparti lumina de Intunerec ; i numi lumina zioa, iar intunerecul noapte.
$i s facu seara i dimineata. Si aceasta fu zioa cea dintii.
2 Dumnezeu zise s s innalte o bola fn mijlocul apelor, ca s desparteasc
apele ce ereau deasupra acestii boite, de catre cele ce era dedesupt i s facu asea.
245

www.dacoromanica.ro

Filon zice. NaSerea intlia 0 a patra i va s zic5. aceasta,

c patru naSeri de la Adam s-au fcut: au n5scut pre Cain,
o naSere ; pre Halmana, a dooa naSere ; pre Avel, a treia

naSere ; pre Delvora, a patra naSere. Acste naSeri aci

5 s socotesc de laturi.
Si au fost toat5.' viata lui Adam ani 930. Facerea, cap 1

S 4.

Cade-s5. a Si i aceasta, c lgia cea &easel au tinut de

la inceputul lui Adam pin5. la Moisi, ani 3682 0 de la Moisi

io s-au inceput lgia cea scris.

Pre Sith, carele 1-au nIscut Adam la 230 de ani ai vietii
lui, Moisi nu pune la numr cei 100 de ani ce-au plins
Adam 0 Eva pre Avel, dintru care Sith s trage neamul
fiilor lui Dumnezeu. $i au tr'it Sith ani 912.
Pre acest Sith zic unii, cum c5. 1-au trimis Adam cind
15
s-au bolnvit, s mearg in raiu
aduc din lemnul
vietii; dar nu i s-au dat voe, ci numai i-au dat ingerul
lemn de finic. $i cind s-au intors inapoi au gsit pre Adam
mort S au sdit lemnul acela la mormin' tul lui Adam, de
20 spre cap, carele s-au fcut copaci mare. $i dup acia, zic
istorfile, s5.-1 fie pus Solomon la lucrul curtilor lui ce au
aceastl bolt. s numi cer. Asea intre bolta cerului i Intro apele cele de dedesupt,

In vlzduh, sl arltarl non.

s flcu seara i dirnineata. Aceasta fu zioa a dol.

3 A trea zi au flcut Dumnezeu de s-au ivit p5.mintul, desp5.rtindu-1 de apele
care poezea preste dInsu, dindu-i i putere a face de tot felul de roade.
4 Dumnezeu mai zise s s facl i doi luminitori mari, unul spre stlpInirea
zilei i altul spre stlpInirea noptii, toate planitele i multimea stelelor, cares cu
Insemnarea lar; i s-au flcut asea.

s flcu seara i dimineata. Zioa a patra.

5 A cincea zi au flcut Dumnezeu toate dobitoacele pre uscat si In ape cele
InotAtoare, lar In vlzduh cele zburltoare, poruncind sl se Inmulteascl fiecare
la felul
6 A easea zi mai repetl a zice Dumnezeu plmintului s scoat de tot fel
dobitoace si fiare tiritoare dupl felurile lor. i asea s flcur toate dobitoacele
fiarlle cele tiritoare, dupl cum au zis Dumnezeu. i vazu Dumnezeu cl este
bine. $i asea Incepur pestii a Innota In ape i p5slrile a zbura In vlzduh i a-s
arlta bucuria lor prin dulcea cintare. i asea incepurl a umbla toate vietuitoarele
prin munti i prin vli, osebindu-le In parte blrblteasc i femeeascl, ca prin
mijlocul nasterii O. se Inmulteasca cresterea lor i paza firei lor necontenit.
Dintr-aceasta dar vedem cl Dumnezeu este flatorul cerului i al p5.mIntului
atotputemic: ceca ce voeste face. El zice i toate i se supun. El este izvorul
intelepciunii. Precum [0] privirea unii icoane frumoase dovedeste iscusinta zugravului slu, asea si privirea cerului si al pAmIntului dovedeste puterea i intelepciunea

lui Dumnezeu".

246

www.dacoromanica.ro

eu
fcut, pre carele zic s se fie rstignit i Hristos.
nu o tiu s'a.' fie aceasta adevxat).
Zice Stravon istoricul, c51 dup ce au murit Avel, Adam
s-au fgg5.duit lui Dumnezeu ca s5.' nu s mai tnpreune cu
5 muiarea lui. lar Dumnezeu, prin mijlocul tngerului, i-au
stricat f5gduiala, pentru ca s se nasc5. Fiiul lui Dumnezeu, din sementiia lui.
Iar5. Iosip istoricul zice c, dup ce s-au omorit Avel
si au fugit Cain isi aducea aminte Adam de odrAslirea
io (adecg de nasterea) fiilor i s sfrfina foarte tare de dorul
si de dragostea ce avea atra' dinsii; care socoteal a odr5slirii au numit-o Stravon odrslire poruncilor lui Dumnezeu, a la Facere au zis Dumnezeu: Crsteti si v5. inmultiti". Asa zice Filon, istoricul. /
4" 15 Cain au fost plugariu. i pentru ad era nepriimite de

Col. I

Dumnezeu darurile lui, nefkindu-se cu dreptate, iar

ale fraitini-s5iu priimite, s-au intristat. i mcar a fu

infruntat de Dumnezeu, iarAinc5.'s tot au omorit pre frates5.0 Avel, gresind cu aceasta Inseptit: Ina c n-au adus

20 j'artv dreapt5. lui Dumnezeu; a dooa, a au zavistuit

pre frate-gu ; a treia, c l-au viclenit ; a patra, c l-au
omorlt ; a cincea, c5..' au spurcat p51mIntul cu vIrsarea

singelui frgtini-sgu; a sasia, a au aglduit cu obrznicie

lui Dumnezeu; a saptea, a nu s-au cgit. i drept acia
25 fu pedepsit inseptit. Iar dupi blestemul lui Dumnezeu
fu pre p6mint r5.15.cit<or> i nestatornic. Facerea, cap 4.
Acest Cain au aflat mntli cumpenile i m'surile 0 au
pus hotar pmintului 0 au zidit cetti. Iar dup acia,
aflindu-s intr-un desis de pAdure, fu morn de Lameh,

15 Acest Cain M. C / nu era priimite M // 16 hpse,ste de Dumnezeu M / darurile

lui cAtre Dumnezeu C / nefAcIndu-se] cAci nu le fAcea C / cici le fAcea Cu nedreptate M iar C/f17 frAtini-sAu] lui Avel Cf/ 16-17 iar ale frAtine-sAu Avel, ce era 'Astor

de oi, priimite M // 18 de Dumnezeu pentru cAci zavistuia pre fratele su, lar
Incl., tot I-au omorlt M //17-19 s-au foarte intristat i au inceput a pizmui pre
Avel. Si mAcar a fu Infruntat Cain de Dumnezeu pentru aceasta, dar Incas l-au
otnorit, gresind C //19 tipsefte pre frate-sAn Avel M / insAptit M / cA.] pentru
C//20 jertg. C//21 fratele su MI ficlenit M, C// 22-23 Cu sIngele fratelui sn M, Cll 24
lipsefte lui Dumnezeu M, C / i a 7 cl nu s-au clit de gresala sa C / drept] pentru
M//25 fu] s-au i M / InsAptit M // 25-26 lnseptit, rAtAcind i tremurind dupi bles-

tetnul lui Dumnezeu M // 25-4 lui Dumnezeu, rAtAcindu-sA Intr-o desime de

pAdure fu si el omorlt de Lameh orbul, carele fu al 7-lea de la Adam. Pre acest
Cain I-au nIscut Adam la 410 ani ai vietii lui. Acesta au aflat bath cumpenele
msurilesi au pus hotarl i au zidit cetAti C /f 27-4 Pre acest Cain I-au aliscut

247

www.dacoromanica.ro

feciorul lui Mathusala, carde era al aptelea dupl Adam.

Facerea, cap 4.
Zice istoricul Iosip, cum a au nscut Adam pre acest

Cain la al cinspazcelia ani ai vietii lui.

Acest Avel fu iubit de Dumnezeu i darurile lui

c.ci le fkea cu dreptate; i pentru aceast. pricin fu

omorit de frate-su Cain, chid era de 100 de ani.

Pre acest Avel I-au nscut Adam la 30 de ami ai vietii
lui, pre carele 1-au plins Adam 0 Eva 100 de mi. i locul
lo intru carele 1-au plins s chiam pin. acum Valea Lacr-

milor, care iaste aproape de Evron. Facerea, cap

4.

Acest Lameh au scornit intii a tinea doao mueri i cu

acest lucru necuvios au clcat porunca lui Dumnezeu,
cart au zis: Si vor fi amindoi un trup". Acesta fiind orb,
15 11 trgea aitul. i pentru cci omorise pre Cain, zkind
In nite mrcini, au zis mai nainte muerilor lui: Am
ucis brbat intru ran mie i tinerel Intru struncinare
mie. Drept acia mi s.' va da rispltire de 77 de ori".
Fac<erea>, cap 4. /
Pre acest Enos 1-au ngscut Sith la 205 de ami ai vietii
Col. 11 20

lui, fiind Adam atunce de 335 de ani. i s. tilcuiate

Enos: cm, sau brbat, adec cuvInttoriu 0 tare. Acesta
au aflat intii cuvinte de rugkiune 0 au inceput a s ruga
lui Dumnezeu 0 a chiema numele lui. Ins zic jidovii
25 cum cA acesta s fie izvodit chipuri intru cinstea lui
Dumnezeu, pentru ca s nu s lenevease oamenii a
s inclaina 0 a cinsti pre Dumnezeu, precum in vremile

Adam la 15 ani ai vietii lui. Si el au aflat intii cumpenile i mburile si au pus

hotar si au zidit cetati. Apoi aflindu-s5. M // 1 lipseste feciorul lu Mathusala
M/ dup5.] dela M // 2 lipse,ste Facerea, cap 4 M // 3-4 lipsesc M 11 5 lipseste
acest M / erea priimite C // 6 hpsqte i C lipseste pricin5. M // 7 fu omorit]
s-au i omorit C / fratele su C / p5. cind era in virstl de 100 de ani C // 9 pe care
iar C // 10 intru] in M / intru carele] unde C / chiam5.] numeste C / lipsefte
C/
pin& acum M, C // 11 care] ce M, C / este M // 12 Lameh] Maleh C // 12-13 si
cu lucru ca acesta necuvios M / lipseste i M /114 fi-vor doi un trup M / amindoi] doi
C//15 lipsefte pentru M, C//15 16 zAcind intr-un desis au zis M//16 lipseste mai nainte
C // 17 ucis-am M / un 135.rbat C / lipseste i tinerel intru struncinare mie C]

i proci M //18 Drept aceea mi s5, va r5splati i mie de seaptezeci iseapte de ori
C // 18-19 lipsefte M //20 lipseste de M //21 atuncea M/ lipse,ste dea M / atunci in
virst.5. C / tilcueste C // 22 adic5. cuvinator C // 24 numele lui cel stint C / jidovii]
evrei C //25 lipseste cum C / cum acesta M a tot acesta au izvodit i chipuri C /26 lipse,ste pentru M / leneveasca ] leneasc5 M // 27 Dumnezeu-Tat51 C // 27-1
precum tinem noi crestinii in vremile de acum sfintele icoane M//27-2 precum i in
vremile noastre tinem i noi crestinii sfintele icoane la care ne inchingm; iar anii
lui au fost 905 C //

248

www.dacoromanica.ro

de acum tinem noi crestinii sfintele icoane; a c5iruia anii

vietii lu au fost 905.

Acest Cainan au tait ani 910 si au fkut feciori i fte.
5

Acest Maleleil au Wit ani 900.

Acest Iared au trgt ani 962.
Acest Enoh, fiind plkut lui Dumnezeu, s-au mutat in

GrAdina desfakii (adea in raiu) i trEaste impreung

cu prorocul lije. Iar5, in vrmea lui Antihrist vor O. vie
amindoi dupe prorociia Zahariei i a lui Ioann la Apocaliplo sis, ca s intoarcA inimile plrintilor cItr5, feciori; si de
el s vor mod. in Ierusalim. ins5. acest Enoh, precum
scrie in poslaniia Iudei, au izvodit slovele si au scris
carte. $i pe vrmea acestuia s5. adevereaz.' O. fie murit
Adam.
15

$i toat viata lui Enoh pre pimint au fost ani 365.

Pentru anii lui Mathusala multe preri gut. Pentru

c dup tocmirea celor 70 de tilcuitori zic uni cum c
au trit dup5. Potop ani 14, mkar ca in corabie nu s
vde nic.iri s fie fost, nici s5. pomenste undeva s5. se
20 fie mutat, ca Enoh. Iafg altii zic s fie murit mai naintea
Potopului. Iar Ieronim zice c5.' au murit atuncea, in
vrmea Potopului; pentru c zice c au trAit, inaintea
lui Lameh, ani 188 si Lameh, inaintea lui Noe, ani 181
Noe inaintea Potopului, ani 600. Si intr-acest gind,
25 al lui Ieronim, s potrivesc toti; adec cum cl au murit
Mathusala in vrmea Potopului. lar precum zic cei 70
de tilcuitori, vde-s.' a fi trilit inaintea lui Lameh 167,
de ani i Lameh, inaintea lui Noe, 188 si Noe, inaintea
Potopului, 600 si dupe Popop ani 14, carii fac, de toti,
30 ani 969. Facerea, cap 5. /
2 lipseste lui M / i-au fost M // 3 facut]nascut C // 7 lipsepte adeca M] sau
C / trete C II 8 Andihrist C // 9 amundoi C / dupa M, C / lui Zahariea C /
Zahariei prorocul M / loan ce zice la C / la Apocalipsis] Bogoslov M // 11 el] Antihrist M//11 12 Insa acest Enoh sa scrie ca ar fi izvodit slove CIlipsesle precum scrie
In poslaniia Iudei M II 13 pre MI in C / A, fi murit M3 c ar fi murit C // 15 au fost
365 de ani C // 16 slut] sa, aft& C f lipse,ste pentru M // 17 tocmirea] talmacirea
M / tilcuitori] talmacitori M / zic ca ar fi trait C / lipsepte unii M // 18-19 macar
nicairi nu arata s fie fost i el in corabie, nici M, macar ca nicaeri nu O. dovedeste
sa fi fost si el in corabie, nici C /119 lipsepte pomneste undeva sa M / sa sa fi mutat
undevas, ca Enoh C //20 s fi murit M. C // 21-22 lipse,ste Iara. Ieronim zice ca au

murit atuncea, in vrmea Potopului C / atuncea in Potop ; c zice M // 23

ani 188] 181 de ani C / lipsepte ani a M ani 181] tot 181 de ani C II 24 lipsepte ani
M / 600 de ani C // 27 tilcuitori] talmacitori M / sa fi trait C // 28 lipsepte de M /
188] 181 de ani C// 29 dupa. C / 14 ani C /129-30 si care O. fac peste tot 969 de ani
C //29 s fac M //30 lipse,ste Facerea, cap 5 M //

249

www.dacoromanica.ro

f, 5

Col. I

Acest lovil au aflat intii corturile pstorilor si au desprit turmele dupg fliuri i dup neamuri, adeca osebind
oile din capre i au rinduit anii. Facerea, cap 4.
Acest Iuval au aflat mestesugul muzicesc, adec lutele,
s organele i alte fliuri de cintri. Acesta, cunoscind cum
va s se fac Potop au scris istoriile vremilor acelora pe
stilp de pmtnt i de piatel ca, de s va face Potopul de
ap, s fmie stilpul cel de piatr cu istoriile iar de s.
va face de foc, s rmle stilpul cel de pgmint. Face<rea>
lc, cap 4.

Aceast muiare, Noeman, precum zic unii din istorici,

au aflat intii mestesugul tesaturii si a custurii.
Acest Thovel afl mestesugul furiei, adee s fcu

inceptor lucrului bilor de fier si de aram si a celorlalte

15 bgi de aur, de argint i de altele. Si din sunetul ciocanelor
lui Thovel, veselindu-se Iuval au aflat potrivirile

glasurilor. Face<rea>, cap 4.

In vremile acestui Maieleil, impreunindu-se fiii lui
Dumnezeu, carii s trgeau din Sith, cu fdtele lui Cain,
20 s-au nscut uriasii. Face<rea>, cap 6.
Tot neamul lui Cain au perit In Potop, carele era 77 de
suflete. i pentru aceasta s-au zis de Lameh cum c1 de
77 de ori s va pedepsi, pentru aci au omorit pre Cain,
pentru. cl 77 de suflete dintr-ai lui au murit, precum zic

25 unii din istorici.

Cade-s a sti cum c veacurile nu s zic pentru numrul

anilor, precum vor unii, ci pentru niscare minuni carele

s fac la inceputurile veacurilor. Pentru c la inceputul
veacului celui dintii fu inceputul lumii; iar la Inceputul
30 veacului al doilea fu curtirea lumii prin Potop, iar la
2 lipsefte adec5 M // 2-3 dup5. neatuuri. Tot acesta au orinduit cursul anului
C // 3 au %cut orinduiall anilor M j lipsefte Facerea, cap 4 M, C 114 Ioval M.
C / al5.utele M 4-5 muzicesc, cum organile, 15.utele i celelalte. Acesta cu-

noscInd cl va C // 5 cintari] zicAturi M // 7 pe un stilp M / i pe unul de

piata M / pea.trit C // 8 stlIpii cei de peatr5. C / istoria C // 9 lipse,ste Facerea,

cap 4 C // 11 Noema M. C! lipseFte unii din M, C // 12 tesAturei i cuaturi C/

cuatura M // 13 f5.orii C] flueriii M f adici C] i M /14 lipsefte si a celorlaite C // 15
lipse,ste 0 de altele M) i alte metale C // 16 loyal M, C // 17 lipse,ste Facerea, cap

4 C //18-20 lipsesc C // 20 nAscut) izvodit M lipsefte Facerea, cap 6. M //

21 ?i In vremea Potopului au perit tot neamu lui Cain care era C / care M 1/22

liPse,ste OM, C/ aceasta) acia M / s-au fast zis C// 23 lipse,ste pentru M. C//24 pentru

cl] caci c M /24-25 pentru el 77 de suflete dintr-ai lui au perit In vremea Potopu-

lui, dup cum aceasta zic uni din istorici C / au murit ; asa zic istoricu M /1
26-8 lipsesc C 11 26-2 lipsesc M II

250

www.dacoromanica.ro

Col. II

inceputul veacului al treilea s-au lgiuit aiarea imprejur

impotriva p5.catului celui strmoesc. /

Acest Lameh au tait ani 753 0 au acut feti 0 fte.

Face<rea>, cap 5.
5
Aici, la nWerea lui Noe, s5.' sfirsWe veacul cel dintii,
aviis id, dup cum zic jidovii, ani 1642; 0. de la naterea
lui Noe pin. la Potop au fost ani 600, carii fac de toti,
de la Adam pin. la Potop, ani 2242.
Noe, la al aselea sute de ani ai vietii lui, impreun.
10 cu muiarea 0 cu 3 feciori ai lui, cu muerile lor, apropiindu-

s5, Potopul, au intrat in corabiia ce acuse din porunca

lui Dumnezeu (cu 100 de ani mai nainte, dup cum zice
Ieronim). Si dupl acia, desacindu-se toate izvoar5.1e
apelor 0 deFhizindu-se jghiaburile ceriului, au ploat 40
15 de zile 0 40 de nopti. Si s-au inaltat apa in sus de 15
coti de cit toti muntii cei inalti, carii era supt ceriu, dup
cum zice la 7 capete ale Facerii. Si au murit tot trupul
cel ce mica pre jamint 0 toate cite au suflare de viat..
Iaa la 27 de zile a lunii a aptea, inputinhidu-se apa,
20 s-au a0.'zat corabiia pre muntii Ararat 0 la 27 de zile
a lunii a dooa au e0t Noe din corabie, implinindu-s
un an incheiat, dupre c5.15..toriia soarelui 0 fiind 0 luna
de 17 zile.
Stravon gheograful zice cl in anul in care au grit
25 Dumnezeu ata Noe, tot intr-acela au inceput 0 corabiia
0 o au sfir0t 0 au 0 intrat intr-insa.
Cade-s5. a -ti c5. anul iaste in doao fliuri: iaste anul
soarelui, carele in 12 luni i0 face c5.15.toriia sa 0 acestui

an urmm noi <0> iaste 0 anul lunii, carele cu 12 in30 cunjur5.turi ale ei, i0 vine la locul au. Ina anul lunii
iaste mai mic Cu 11 zile, cleat al soarelui.

Iaa de vei vrea s5. faci 0 anul luminii intocma cu al

soarelui, cle 11 zile ce au amas din micorarea anului
3 au flcut feciori si fte M // 4 /ipse,ste Facerea, cap. 5 M // 5-8 /ipsesc
M //9 la a sasea sut5. M, la a seaptelea sut.l. C // 10 muerea sa C // 11 corabie C /
ce] carea M, care s5. C / din] dup5. C //13 izvoarlle] zghiaburile C //14 deschizindu-s

si zghiaburile C // 16 /ipsqte tot C / carii] ce M // 16-19 munti cei inalti s't s-au
Inecat toate cele misatoare si toat5. suflarea dupa fata plmintului, Mara de Noe
cu ai s5.i si cite p5s5.ri si dobitoace luase in corabie din porunca lui Dumnezeu.
lar la 27 zile Cll 16-17 iipsefte dupa cum zice la 7 capete ale Facerii M// 18 cel ce]

ce a M //19 iar M / a seaptelea C // 20 asezat C/ preste munti C // 22 dup5. C /6 lipsefte dupre c5.15.toriia ... au esit M // 24 6 /ipse,ste Stravon . ..
22
au esit C//
251

www.dacoromanica.ro

ce am zis mai sus le adaogi la inceputul crugului celui

dintii al luminii 0 ap., cu acest mijloc, iaste aminduror luminilor anul tot intocma
Drept acia, de vrme ce la 27 zile a lunii a dooa au
5 intrat Noe in corabie, iarsi intr-acia0 zi, implinind-se
anul soarelui, au e0t. Si, acind jrtvnic lui Dumnezeu,
i s-au dat voe a minca, carne fr'de singe. Si s puse 0
curcubeul in loc de semn, cum c: nu s va mai face potop.

f. 5v
Col. I

Dula acia, imbaindu-se Noe de vin, s-au dezgolit

ro in casa lui. Si vzind fiiuu-su Ham goliciunea ttinesu, rise de el. /
lar la inceputul veacului al patrulea fu aflarea imp5,ratilor ; iar la inceputul veacului al cincilea fu mutarea
norodului lui Dumnezeu in Vavilon. ha la inceputul
15 veacului al aselea fu intruparea Fiiului lui Dumnezeu
iar. la inceputul veacului al aptelea fu dechiderea
u0lor ceriurilor; iar la inceputul veacului al optulea
va fi scularea trupurilor 0 rispltirea celor buni 0 celor
ri, precum zice Avgustin.
20

Veacul au fost de la Adam ping la Noe 0 de la Noe

pin la Avraam 0 de la Avraam pin. la David 0 de la
David pira la mutarea in Vavilon 0 de la mutarea in
Vavilon ping la Hristos 0 de la Hristos Ora la sfir0tul
lumfi.

25

Col. 1130

Acstia grit veacurile celor vii ; iaste 0 veacul celor

drepti, ce s odihnesc, carele s-au inceput de la patirnile
lui Hristos 0 va conteni la zioa judeatii. Va fi 0 veacul
celor ce s vor scula, carele s va incpe de la zioa judeatii
0 va fi MAI de sfir0t. /

Si, intelegind taa-su, il blestem, iar pre fratii lui

ii blagoslovi. Si trind ani 950 au murit, carele la 500 de

ani ai vietii lui au nscut pre Sim, fiind de la facerea

lumii 2140 de ani. Facerea, cap 8 0 9.

Pricina pentru car au fcut Dumnezeu Potopul, precum

35 zice Methodie, iaste aceasta, c5. la 100 de ani ai miei cei
dintii s impreuna feciorii lui Cain cu muerile fratilor lor,

6-7 Apoi au f5.cut si un jertfelnic si i s-au dat voe de au mincat C//60.rtvnec

M // 7 si] apoi C // 10 vAzindu-1 fie-sAu Ham C // 12-29 /ipsesc M. C //

30 iar M //33 /ipse0e Facerea, cap 8 si 9 M // 34-35 s-au fkut Potopul de

la Dumnezeu este, precum zice Methodie, c5. la C // 35 o sut5. M / miii M // 36

sl Impreunaa M //
252

www.dacoromanica.ro

flcind mari curvii. S intorcindu-se muerile in ruttime

s amesteca cu alti brbati, hulind pre brbatii lor.
Iar dup ce au murit Adam
desprtit Sith ruda
lui din ruda lui Cain 0 s-au dus in locul intru carele s-au
5 nscut. Pentru c mnc trind tatl-su 11 opriia a nu fi
impreun cu dinsul, ins Sith au 15.cuit intr-un munte
aproape de raiu, iar Cain intr-o cimpie, unde 0 pre Avel
au ucis.
Deci la 500 de ani ai miei a dooa, s-au intritat oamenii
io spre muerile unul a altuia 0 la 600 de ani s-au impreunat
feciorii lui Sith cu ftele lui Cain, dintru carii s-au nscut
uria0i ; i incepind miia a treia s-au fcut Potopul.
Iar la 100 de ani dup Potop s nscu lui Ham fecior

chiem numele lui Hus, cruia, deaca s fcu de 30

15 de ani i-au dat daruri i 1-au l'sat pre el in pmintul lui
Etham. Si au tinut acel loc Hus pin in marea, car s'

num4te Oraul Soarelui.

Acesta au luat de la Dumnezeu dar de intelepciune

au aflat astronomiia, dintru carek au nscut Nevrod

20 uriiaul, carele era de 20 de coti. Acesta au inceput a
imprti in Vavilon 0 au cunoscut mai nainte pentru

25

incperea celar 4 imprtii i pentru sfir0tul lar, cum c

vor fi una dupe alta, pentru care sfir0t mai ales au grit
prorocul Daniil.
i Nevrod c'tr ucenicul su au zis c intii vor imprti

din feciorii lui Ham, dintru carele s-au tras Vil; apoi
vor imprti cei ce s vor trage din Sim, adec5.

1 raotafime M, rautatire C // 2 sa. amestecara M / pre barbatii lor] pre a:

or C113 iar M, ear C / p-al dispirtit C //3-4 pre rudele sale din rudele lui C
lipsefte intru M / intru carele s-au nascut] unde s-au fost nascut C // 5 traind] de
cind trYaia M, C/ tatal su C// 5-6 11 opriia pre Sith a nu fi cu Cain; ins& Sith M/
il oprea a nu A, impreuna cu dinsu C//6 lacuea C// 6-7 munte care era aproape de

raiu C // 7-8 in cimpiia in carea ucisse pre frate-sau Avel N / mide ucise pre
fratele su Avel C // 9 Deci la 100 de ani C/ ai miii M /10 earls spre muerile
unu a altuea C / s-au inpreunat earls C // 11 din carii M, din care C /112 miea
a treea de ani de la Adam pin& atunci s-au facut si Potopul, precum s vede in
tabloul de mai sus C /113 iar M / s-au nascut C /15 lipsefte lui M 1/16 card] ce
M //18-19 Acesta au fost foarte intelept. Acesta au aflat astronomia C //19 din
care s-au nascut C / din care Hus s-au nascut M// 23 celor 5 inparatii C// 23-24
cum va fi una dupa. alta M//23-25 i pentru sfirsitul lor, pentru care au grait si prorocul C // 25 Nevrod au fost, zic, catre ucenicul su c intli C / cal cum ca. M //
26 din carii M / din carii s trage Vil C // 27 adic midei sau elini C //

253

www.dacoromanica.ro

i persii; dup acia vor imprti cei ce sa vor

trage din Iafet, adec romanii. Aa zic istoricii. /
f. 6
Dintr-acWi 3 feciori ai lui Noe, Sim, Ham 0 Iafeth,
Col. I s-au facut neamuri 72, adec: 15 din Iafeth, 30 din Ham,
5 27 din Sim 0 s-au imprtit in lume; pentru ca Sim au
tinut Asiia, Ham Africhiia, Iafeth Europi, adec prtile

elinii

de ctr. amiaznoapte.
Ci numai pentru neamul lui Sim vom zice mai cu dena-

dinsul, pentru ca din semintiia lui, dupa ce au trecut

lc) multe neamuri, s-au nscut Hristos, precum s va arlta

mai in jos. Iar din ceialalti doi, adecl din Ham 0 din
Iafeth, s-au flcut limbile.

Sim de 102 ani era and au nscut pe Arfaxad, dintru

care sint iudeii i haldeii. Iar: an vietii lui au fost 602.
15 Facerea, cap 11.
Filon, in Cartea intreb5ciunilor lui, la cartea Facerii,

zice c5. dintr-acqti 3 feciori ai lui Noe, Inca tr5ind el,

s-au acut 24000 de brbati, afar din mueri 0 din copii,
avind i stpinitori pre din0i; pentru c peste feciorii

20 lui Harn era Nevrod stlpinitor in Vavilon, iar pre feciorii

lui Sim era Ghetraf, iar pe feciorii lui Iafeth era Sulfanos.

Ieronim, la Isaia, zice pentru Vavilon cum c s-au

zidit intr-o cimpie; ins cetatea era in 4 cornuri 0 de
la un corn pin la altul erau 16.000 de pa0. Iar curtea
25 ei, adec: unde dea impratul, era turnul, carele s-au
zidit in urma Potopului i s: num4te turnul lui Vavil,
a c:ruia innltime era de 3.000 de pa0, intru care era

ulitele de marmur i besrici de aur; ulitele impodobite

cu aur cu pietri vintorii mprteti, cu de tot fliul

30 de Wart era inluntrul cettii, carele s-au stricat in

1 cei] din cei C / Iafeth M // 2 /ipsete ava zic istoricii C // 3 dintru acevti
M / tipse0e Sim, Ham vi Iafeth M 114 s-au flcut 72 de neamuri M, C / adic.i. din

Iafeth 15, din Ham 30 vi din Sim 27 M, C // 5 /ipsefte pentru M //6 iar Ham
M//
Africa v't Iafeth Europa C// 6-7 Europa miazInoapte M // 9 pentru
10 s-au rascut Domnul nostru Iisus Hristos C // 11 znai In jos] rnai nainte C,

/ipsege M / /ipseste adea. din Ham vi din lafeth M // 13 Sim erea de 102 ani end
au n1scut C / Sim de ani 102 era M / pre M Arfixad C / dintru] din M, C /14

care M / slut] s trag C / iar M / anii vietii lui Sim C // 16-30 /ipsesc M //
19 pre dInvii) preste ei C / pentru
caci C / preste C //20 /ipseFte Ham C /
pre] preste C // 21 Ghetram C / pe] preste C / Sufanos C // 23-27 cImpie; cetate
In 4 cornuri i curtea palatului era unde era tumul care s5. numevte Turnul lui

Babel, a aruea C // 28-30 ulitile pardosite cu masmur i cu biserici poleite cu

aur i ulitile Impodobite cu vInAtori frtcuti de peatri cioplit Cu de tot felul de
heark iar In 15.untrul ceatil, care C //

254

www.dacoromanica.ro

vrmea lui Valtasar, imp.ratul Vavilonului 0 a lui Daniil

prorocului. Si acuma 15.cuesc acolo blauri i pasri ce

s. numesc strutocamili, precum au fost zis mai nainte

Isaia, la 13 capete.
5

lard Vida zice cum c5.' s-au zidit Vavilonul pentru inchipuirea lumii de Nevrod uriia011, carele era de 20 de coti,
intru carele au 0 impgrtit intii; cruia Vavilon ltimea

zidului era de 200 de coti, iar incunjurarea de 3.000

de stadii, intrindu-1 cu 100 de porti de hier. Si curgea
io prin mijlocu-i riul lui Efrat, in care scrie a fi un turn
de 3.000 de pa0 de nalt. /
Col. II
Acest Arfaxad au trit ani 330, dintru carele s51 trag
samarinnii i indiii. Facerea, cap 11. L<eat> 2379./
f. 6v

Dup Potop s-au inceput patru imprtii: despre

Col. I 15 rsrit impirtiia asiriianilor, intru car au imprtit

Vil; despre apus imprtiia sihimeilor, intru card au

imprtit intii Eghialie; despre miazgnoapte
schithilor, intru car au impiltit Darle; despre miazzi
impIrtiia eghiptnilor, intru car au imprItit Menefta.

20 Iar. dup5. Vil au imprtit la asiriiani Semiramis, muiarea

lui, car
luat brbat pre fiiu-su 0 au fcut cetatea

Vavilonului cap imprtiei. ha dupe dinsa au priimit

imprtiia Ninos, carele s fcu affltor idolilor, fIcind
chipul ttine-su i puindu-1 in ulite, ca s se cinsteasel

25 de toti. lar mai pre urm au luat imprtiia Sardanapal.

lug dup el au mutat Arbachi imprtiia la Midii

0 au impaeltit pre Midii Asteaghie,
fata lui

domnului per0lor, dintru car n'scindu-se Chir au biruit

pe Asteaghie, carele murind i sfirOndu-i-se
30 Darle, feciorul lui Asteag, impreunl cu Chirul au imprtit, precum s vde in cartea lui Danfil. /
Acest Sala au trit ani 800. Acesta au zidit Salimul,
col. II

adeel Ierusalimul. Facerea, cap 11.

1-13 lipsesc M//1 in vrmea lui] de Chi a] In vremea lui C// 4 la cap 13 C//5 zice
c s-au Inchipuit Vavilonul Inchipuirea lumii C // 6 /ipsefte carele era de 20 de cot

C 117 care C // 9 fier C // 10 mijlocul lui C / rlul Efrat C / In care cetate era un
turn C //11 pasi Innalt C // 12-13 Upsesc C 1114 s-au Inceput 5 Implatii C// 16
ear despre apus C / sihimiilor C // 17 tipsefte Intli C / ear despre amiazAnoapte
C /18 ear despre C / amiazAzi M // 19 Nenefta C // 20 iar M /I 21 de blrbat C /
fiul su C // 22 cap Inplatiilor celorlalte C / iar M / dup5. M / priimit] luat M //
23 aflator] izvoditor M// 25 pre] la C// 26 Inp5rAteia Arvechi CH 27 dindu-si pre fiica
lui C// 28 dintru] din M //29 tipsqte carele murind M// 30 Chir M// 32 acesta] carele
M // 33 lipse,ste Facerea, cap 11 M //

255

www.dacoromanica.ro

Dintr-acest Ever s-au numit evreii (au din Avraam,

f. 7
Col.

adec avraniiani). Acest Ever au trit ani 200. In vrmea

acestuia s-au zidit turnul lui Vavil, in cimpul lui Sanaar.
Falec au trit ani 209. Acesta intii s-au inchinat idolilor.
5 In vrmea acestui Falec s-au fcut desprtirea limbilor
la zidirea turnului lui Vavil i in ruda lui au rmas limba
ovreiasck car s gria mai intii decit toate limbile.
Acesta s-au numit Falec, adec5." desprtire, pentru c in
zilele lui au desprtit Dumnezeu pre toti feciorii lui Noe
10 in 72 de limbi. Facerea, cap 11. /
Ragav au trit ani 207. In vrmea acestuia s-au inceput
imprtiia schitilor, intru car au imprtit intii Ranos,
de spre miaznoapte. L<ea>t 2902.
Seruh au trit ani 200. In vrmea acestuia s-au inceput
15 implrltiia eghiptnilor, intru car au imprtit intli
Mincos.

Nahor au trit ani 125. In vrmea acestuia s-au inceput

Implftiia asiriianilor, intru car au imprtit intii Vil
despre fsrit i imprtiia sihimeilor, despre apus, intru
20 card au imprtit Eghialie.
Nahor, feciorul Tharei i frate lui Avraam, mergind
In Hanaan, dup5.. porunca lui Dumnezeu, au fcut ace0i
3 feciori; pre Uz, pre Vuz 0 pre Vathuil, impreun
cu alti 5 feciori, dintru care Vuz s-au tras Valaam, pentru

25 care gria0e in cartea Numerilor, cap 23 0 24, carele

dupe zisa evreilor, in cartea lui by, s chiam5. Eliuz

Vuziteanul. by, cap 32.

Ins acest Nahor, e0nd din pmintul haldeilor,

luat muiare pre Malha, fata frtini-su, lui Arran, fiind
30 Arran mort. *i au lcuit in Barran al Mesopotamiei,
murind acolo 0 Thara, tatl lui. Face<rea>, cap 11.1
1 au] precum C // 2 iipseFte adia. C / Acest Ever au trAit ani 200 din
carele s numesc evreii, ca avraamii, din Avraam. in vrmea M / avrameni
C / Si In vremea C // 3 Turnu Vavilonului C / In cimpii Senaar M, /ipseste C //
4 s-au inchinat Intii C // 5 acestuia M //ipsefle Falec M // 6 Tumului Vavilon
C / ruda] neamul M, limba C // 7 evreascS. C / mai intli] mai inainte C // 8
pentru c5.] cAci M //9 /ipseFte toti C // 11 Acest Ragav Cl/ 13 amiazanoapte M /
leat 2702 C /14 Si In vrernea C // 17 Acest Nahor C 1119 hisimeilor C // 20
tutu Eghialie C // 21 feciorul lui Thara M // 22-28 au fAcut aceti 3 feciori i alti
5, din care Vuz s-au tras Valaam, de carele scrie la Numere. Acest Valaam s6.
chiamA. i Eliuz. Nahor qind M / pre acWi 3 feciori 0 pre alti 5, dintru
care s-au tras Vus Valam care A. cheam de evrei Eleus Vuziteanul. Acest
Nahor C // 29 Melha M, C f In Aran Mesopotamii C // 31 0 tata-sau Thara
M //ipse,ste Facerea, cap 11 C //

256

www.dacoromanica.ro

Col. II

Acest Thara, tatl lui Avraam, neputind rbda ockile

haldeilor, pentru c nu vrea s se inchine focului, fiind
In pmintul lor, intru care au morn haldeii pre fiiu-su
cel dintii, au fugit impreun. cu Avraam
cu Nahor

5i cu oamenii de casa lui Arran in Harran al Mesopotamiei,

intru care, lcuind ani 205, au murit.

in vrmea acestuia au aflat Zoroastru mestesugul

vrjii. Leat 3184. Facerea, cap 11.

La nasterea lui Avraam s-au plinit veacul al doilea,

io cuprinzind ani 942, carii slut de toti de la Adam ani 3184.

Avraam, dup ce s-au inecat frate-su Arran, au luat

cu sinesi pre Lot, feciorul frtini-su,
muiare
pre Sana, fata frtini-su, lui Arran, s-au dus impreun
cu tatg-slu in pmintul lui Harran, intru care, dup. ce
15 au murit taa-su, au venit la Sihem. Si de acolo, mutindu-se, s-au fkut coliba la Pendapoli, intre Vethil i intre
Agghe.

Deci intorcindu-s de la Egipet, intru care fiind au

zis pentru muiarea lui cum c-i iaste soil, de frica impl20 ratului faraon i lcuind la stjarul lui Mamvri au vzut
3 ingeri, asmenea ca cum ar fi 3 frati. i intorcindu-se
de la uciderea celor 5 imprati i luind inapoi toate cite
au fost prdat ei de la Sodoma, foarte fu cinstit de Melhisedec, impkatul Salimului. i i-au dat Avraam lui zeciu25 W.A. din toate przile aclia. Facerea, de la cap 11 Ora

la cap 14.

Acestui Avraam, la 75 de ani ai vietii lui, i s-au fgl-

duit, de la Dumnezeu, fecior ; i la 86 de ani i s nscu lui

Ismail. Iar la 100 de ani i s nscu lui Isaac. lar la 127

30 de ani au murit Sana. Anii vietii lui au fost 175.
Acesta au priimit intli tliare imprejur.

1 nemaiputind C // 2 pentru 0.] cci M. C / sa sa inchine si el focului M //

3 hpsefte intru care M, C 1/3-4 omorind pre fiul au cel dintii, haldei, apoi fugind
C //4 $i el au fugit M / cu Avram cu Nahor C /15 de] din M / /ipsefte de casa C
Arran] Avram C // 6 ani 210 M // 7 si in vremea C / Zoroastru adia C / mestersugul M // 9-10 /ipsesc C // 10 sint toti M // 11-26 lipsesc M //11-12 Dupa ce

s-au innecat Aram, fratele lui Avram, au luat Avram cu sine C /13 hpse,ste
Impreung C // 14 Intru care] apoi C // 16 Pendapol C // 17 Agghet C // 20b
stejarul C // 20-21 Mamvrid ingerii ca trei frati. intorcindu-a C // 22 /ipsefte
inapoi C // 23 cite padase C / fu foarte cinstiti C // 24 si au dat Avram zeciueala
C // 25 /ipsefte Facerea de la cap 11 pin& la cap 14 C // 27 Acest Avram la 72 de
ani C // 28 si la 86 ani i s-au ascut C / Zips* lui M // 29 i s-au ascut C
lipsefte lui M / iar] i M // 30 $i ani vietii lui C //

257

www.dacoromanica.ro

De va fi intrebkiune, pentru ce evanghelistul nu pome-

n5te nimic pentru ceialalti feciori ai lui Avraam, ci

numai de Isaac, cade-s a ilspunde cum cs. Ismail $
ceialalti feciori ai lui Avraam n-au satut in credinta

5 unui Dumnezeu, impreun.' cu Isaac. Drept acia !nape

de la Avraam, carele de fat au propoveduit inchinkiunea unui Dumnezeu i pentru acia s cuvine a s.' numi
intii credincios. /
f. Tv
Vrind s se pr45.dease din urgie dumnezeiase. cle
'e-43110 5 ceati ale Sodomului, de foc i de iarb pucioas.', fugi
Lot cu muiarea lui, ca s mearg. in Sigor. i caind
muiarea porunca lui Dumnezeu cu ciutltura indrIt

s-au pregcut in stilp de sare. lar dup acia fku Lot

pre acqti 2 feciori, pre Moav 5.1 pre Amon, din doao fte

15 ale lui, carele, imbitindu-1 pre el, s-au impreunat cu

dinsul i amindoao au luat in pintece.

Acest by, dupe cum zic unii, fu impxat al doilea dup5.

Vil, din neamul lui Edom, carele, precum scrie la Facere,

cap 36, iaste fecior nepotului lui Edom. lar jidovii zic
20 cum s se fie trigind el din Uz, feciorul lui Nahor.
Filon zice cum &I acest Iov 5-au luat muiare pre Dina,
fata lui Iacov i au acut cu dinsa 7 feciori i 3 fte, mai
nainte de ispita ce i s-au intimplat lui de la Dumnezeu.
dupI acia au fkut iar atitea feciori i fte, precum
Coi. n

25 s vde in cartea lui by. /

Avraam incep.'tor fu credintii, ales intru dreptate,

viteaz in r.zboae, putianiic intru biruinte, precum scrie

Amvrosie.

Pre aceast. Heturk Avraam o au luatu muiare dup.' ce

30 au murit Sarra. Ins unii zic cum a aceasta iaste s. fie
1-8 lipsesc M, C// 9 din] de C // 10 lipsete de foc 0 de jaiba pucioast
C // 11-14 cu muerea lui i cu do fete ale lui. Deci muerea lui fAcindu-st still)
de sare pentru cAutAtura ei innapoi, apoi acele doa fete au inb5.tat pre tatt

Impreunindu-s cu dinsul au fAcut pre ace0i doi feciori: pre Amon i pre Moav
C11 14 lipse,ste prel M / lipsefte pre Moav 0 pre Amon M // 15 care M s-au fost
1mpreunat M // 16 dinsul] el M // 17 Iov] Ioav C //18 lipsefte carele precum scrie
la Facere, cap 36 C //19 lipsege cap 36 M / 0 este C /120 zic cum a sa trage din Us C,

zic et s trage el din Uz M dupe/ Nahor adaos precum st aratt M // 21 Ear Filon
C / lipse,ste cum C / Iov] Ioav C // 22 0 fAcu cu ea 7 feciori C // 24-25 Si apoi, pre
urm au flcut alti feciori i fte, precum scrie la cartea lui by M, i apoi au fAcut
copii, feciori i fete, precum zice by la cartea sa C // 26 fu incepAtor M,
C / 1ntru] in C // 27 0 putrnic M, C / biruintA M / scrie] zice C // 29-1 Pentru
aceastt Heturt zic unii cum a ar fi fost Agara, numai ce qe-au schimbat numele.
Pro aceastA Heturt o au Avram dup5. moartea Sarrii C // 29-30 dup5. moartea
Sarrii M // 30 lipse,ste lust M //

25t
www.dacoromanica.ro

Agar, car6 din posadnicI fu lui muiare slobod. *i bine

s potrivste pentru c5. Hetura, tilcuindu-se, va s5.
impreunat%

*i au fcut aceasta multi feciori, dintru carii sl trag

5 sarachinii, mcar c ei tgduesc. Acstia zic

Pre acesti 2, adeel pre Naveoth si pre Chidar

nscut Ismail, feciorul Agarei egiptncei si pre alti zce.

Facerea, cap 25. /

Acest Valaam, carele in cartea lui by s5. zice Elius

Col. I to Vuziteanul, s trage din Vuz, feciorul lui Nahor, pre
carele chiemindu-1 Valac, impratul moavitnilor ca si
blsteme pre norodul lui Israil, care veniia din Eghipet
f. 8

asupra lui, in loc de a-1 blestema, mai virtos 1-au blagos-lovit. Cci c grAise c5..tr dinsul asinul, mai nainte, pin

15 a nu sosi la impratul Valac, zicindu-i: Ce m bati,

c iat. ingerul lui Dumnezeu, tiind sabie goall, nu mi.
las s. umblu".
Acesta au prorocit pentru rsritul stlei mintuitoriului

nostru Iisus Hristos zicind c va rsri stea din Iacov

20 i s va scula om din Israil si va sfrima pre inceptoriii

lui Moav, i proci. Numere, cap 22 si 23.
Pre aceast Reveca o au adus Eliezer, sluga lui Avraam,.
din Mesopotamiia a fi muiare lui Isaac, car, scotind
i-au cerut Eliezer s bea. i fspunzindu-i ja, zise:
25 Bea, doamne i voiu da si amilelor tale butur5.".
era aceasta fatl lui Vathuil i sor lui Lavan. Facerea,
cap 24.
Isaf cel des la pgr, feciorul lui Isaac, era vinItor, carele-s

vindu nasterile dintii

lui Iacov, pentru o

30 fiertur de unte, carele pentru infierbinteala lui s-au numit

Edom. i luo 3 mueri: doao gavaonice, pre Iudith

30-4 zic unii s5, fie iar Agara cea izgonit.. CS. Hetura tilcuindu-s6.s zice
Inturnat, din car6 s-au nascut multi feciori M // 6-7 Pre acqti doi i pre alti
i-au n5scut Ismail M, Ismail au ncl.scut pre ace#i doi 0 pre alti zece C // 9-10
Acest Eliud Vuziteanul, ce a zice i Valaam s trage C // 10 feciorul] fiu C //
13 0 el In loc C 1114 cki cl-i grSise lui asinul C / lipsefte mai nainte M //15 a
nu sosi el la Valac Inparat C /17 umblu] merg M, C //18 Tot acesta C / rAaritull
ris5sirea M//19 zicind: r5s6.ri-va stea M, C// 20-21 0 va zdrobi pre boiarii lui Moav
M, *1 va zdrobi pre boerii lui Moav Cll 211ipse,ste i proci, Numere cap 22 0 23 M /
iproci] *1 celelalte C I/ 22 Eliazar C // 24 au cenit C / Eliazar C / li zise C // 26

aceasta Revea fiica lui Vathuil C // 26 lipsefte Facerea, cap 24 M, C // 28 Isaaf

C / Isaaf cel p5sos M // 29 naterea.M / lipsete fritini-au C // 30 care%) .1C /Infierbinteala] Invierunarea M, CH 32 *1 1u doo mueri gavaonence C/ gavaonnce MI/

259

www.dacoromanica.ro

pre Vetheamath si. una din ftele lui Ismail. insllindu-1,

dup5.' acia, frate-sIu Iacov, cu inv5.1..tura mume-sei
Revec5i, i-au luat si blagosloveniia. Facerea, cap 26 si 27./
Col. II
Isaac, chid sA chinuia muiarea lui Reveca la nasterea
5 feciorilor ei, au auzit prorocie pentru Isaf cum c.' va s
dea nasterile cle dintli lui Iacov. Deci, 151cuind la Gherara

au numit pre muiarea lui Reveca, sort atr5. Avimeleh

impkatul, temindu-se s.' nu-1 omoare pentru dinsa, c
era frumoas. 8i fiind acolo din cle ce au sminat in
10 p5.min' tul acela, insutit au luat road5.. 8i. die 3 fintini
care au fost sipat taa-s5u, astupindu-s cu p6mint de
filistiime, au s5.pat el alt fintink a patra, si au aflat acolo
j..rtvd, impreun." cu Avimeleh si cu Filoh.

Deci imb..trinind si vrind s moar au dat blagoslo-

15 veniia lui Iacov, nestiind si au lepdat pre Isaf. Cind s-au

luat Isaac muiare au fost de 40 de ani, iar toti anii vietii
lui au fost 180. Facerea, de la cap 25 pin.' la cap 29.

Iacov, dupe ce au inselat pre frate-s.0 Isaf, de i-au

luat nasterile dintii s'i blagosloveniia, au fugit la Mesopota20 miia, intru care fdicl stilp pentru videniia car au v5.zut.
8i tocmindu-se cu Lavan, fratele Revecli, ca s5.-i slujascl
7 ani, pentru ca s5.-i dea pre Rahil muiare si nevrind Lavan

s."-i dea pre Rahil i-au dat pre Liia ; apoi, slujind Iacov
s'i alti 7 ani, au luat si pre Rahil si prin pistritura toiage25 lor, carele pusse la curgerile apelor, unde au fost bind
dobitoacele, s-au imbog5.tit foarte. Dupg acia au fugit
cu muerile lui si cu cei 11 feciori ai lui si cu avria lui de

la Lavan, furind si Rahil de la tatl-sau Lavan idolii.

Deci, auzind Lavan cum c au fugit Iacov, 1-au gonit

30 pre urml si 1-au ajuns Lavan la Galaad si, fkind legaur
1-2 $i dupg aceea 1nse1indu-1 pre el C / Ins5.1indu-I dar frate-su Iacov
mai pre urml Cu invItatura M // 2 mume-sii M, C // 3 lipsqte Facerea,
cap 26 si 27 M, C// 5-6 cum c va sl-s dea C / cum c5, va sl-si vinz
nasterea sa cea dintii C // 6 deci] 0 M // 7 sor] c5.-i iaste soru M // 8-9 aci era
prea frumoas6. C / cl] cici M //9 au seminat M //10 insutia road& au luat M // 11

care] ce M, C / fiind astupate M // 12 de atre filisteni C 1115-16 Chid s-au insurat

Isaac au fost M // 17 lipse,ste Facerea, de la cap 25 pin& la cap 29 M, C //18 insilat M / Isav M 11 19 nasterea M / lipsefte dintiu C // 20 ce au v&zut M, C // 21-22
fratele mume-sii Revecli sl-i slujasc5. 7 ani 0 si-i dea M // 22 lipsefte pentru C //

22-24 pre Rahila muiare. $i insalindu-1 de i-au dat pre Liia, au mai slujit inci
7 ani si au luat 0 pre Rahila M / pre Rahil de muere. $i inselindu-1 e-au dat pre
Liea C // 23 lipsefte Iacov C // 24 pAstriturile C //25 carele] ce M, C / curgerea C /

bind] adApind M // 27 muerea C / cei acei] M // 27-28 si cu toati averea de la

Lavan C // 28 lipse,ste Lavan 2 M j niste idoli C // 29 deci] de care M / lipse,ste cum
C //30 lipse,ste pre urml C // 29-30 auzind Lavan l-au gonit in urm5. si I-au adus
la Galaad M // 30 lipse,ste Lavan C / si] acolo C / intre ei legAtura M //

260

www.dacoromanica.ro

Intre dnii Cu movil de pietre, s desp6rtirl i s duser

fiestecare la calea lui. i vzu Iacov tabere de ingeri.
Deci trecind piriul s stria.' la coaps de ingerul cu care
s-au luptat de seara pin dimineata i pentru acia r.mase
chiop, schimbindu-i-se i numele de inger, din Iacov
<in> Israil. i trimitind daruri fratini-su, lui Isaaf, au
esit intru intimpinarea lui cu 400 de brbati. Deci omorind

pre sihemitni, pentru rpirea fie-sa au fcut jrtvnic

In Vethil i -au curtit casa lui.
Dup acia, venind de la Mesopotamiia la riul lui
io
Efrath, aproape de stejariul Thavorului, cu toata casa
lui si acolo murind Rahil, dupe ce au Lcut coliba turmei
imbtrinind Iacov, au vindut pre Iosif fratii lui la
neguttori; i pogorindu-s: Iacov in vrmea foametii
15 la Eghipte s-au priimit de fiiu-su Iosif cu cinste mare_
Deci rspunzind Iacov lui faraon impratului, pentru
anii vietii lui i blagoslovind pre feciorii lui de rind, unu1

f. 8v
Col. I

dup altul s-au plink viata, trind ani 167, carele, and
au nscut pre luda era de ani 65, iar cind au n5.scut pre
20 Iosif era de ani 91. /

Aceast Din, esind s priveasca muerile din locul

Sihemului, fu rlpit de impratul Sihem i s impreura

cu dinsa. Deci, cersindu-o de la tat51-s'u a-i fi muiare i

s-au rspuns de la fratii ei s se tae imprejur, cu toat

25 oblastiia lui; i fcu impratul dup voia lor. 'ark' Simon

1 Cu] j Cu C pietri M, peata C // 1-2 a despArtia fiescare la locul au C //Z

fiescarele M calea sa M / tab5a C /13 i vrind s treac5. un piriu C // 3-4

de ingerul care-i s-au ar5.tat, cu carele s-au luptat M /14 s5. lupta C // 4-5
pin' dimineata din care au amas ischiop i i s-au schimbat i numele M //

4 si dintr-a ceea rAmase C // 5 si] dup5. acia M / din] in ice de C //6 fatine-au
Isaf M // 7 i-au esit M / lipse,ste lui M / deci] i M // 8 sihimitni M, hisemiteni
C / fii-sii M, fie-sei C f jartvnec M, jertfelnic C

9 lui] sa M 1110 dup acia] apoi

M j viind C /12 acolo au murit Rahila M /13-15 imbltrinind Iacov, feciori lui
au vindut pre fratele lor Iosif la negut5.tori echipteni; iar dup5. aceea, In vremea foametii pogorindu-s5 [acov la Eghipet C // 15 lipsefte
M / de c5.tre
iubitul fiu al au C /16 /ipsepe Implratului M 11 17 pre fiii-s5,i, unul dup altul
M / da rind C //18 plinit] avirsit M // 21-3 Aceast5. Din5 esind odinioar s5, priveasc5., fu apit de impAratul Sihem i nalcar c s-au obrezuit impAratu cu ai sli

dupl pohta fratilor ei ca s o tie de muere-s; dar Simon si Livi, imp trivindu-s5. impAratului, 1-au omorit pre el si pre oameni care s-au aflat cu dinsu C //
21 au esit M /21-22 la muerile Sihemului si fu rApit.5. M /123 deci] apoi M // 23-24

fie muiare, i s-au dat r5spuns M // 24 ca s se tae M // 25 si ralcar a el flcu

dup voia lor M / iss5.] dar M //

261

www.dacoromanica.ro

vi Levi nu s-au lsat nici pe acia ci au plecat asupra.

impgratului Sihem si au omorit pre el, cu toti cei din
cetatea lui. Facerea, cap 34.
Dintr-acest Simeon s-au tras cgrturarii, gonitorii lui
5 Hristos si ai ucenicilor lui. Anii vietii acestuia au fost 142.
Din Levi s-au tras preotii carii aduceau j ktve cgtrg Dumnezeu si parte de pgrnint n-au avut acestea intre neamuri,
ci cistigul lor era pirga si priimlele din toate bucatele ce
aducea norodul la besricg. Anii vietii Iudei au fost 137.
to Dathan si Aviron, pentru cgci sg trggea ei din cel dintii

ngscut, adecg din Ruvim, vrea ca sg aibg ei stgpinirea

norodului. Si pentru vrajba ce au rldicat in norod, cu
invtgtura lui Core, fiind Moisi stgpinitor, s-au inghitit

de plmint, ca toat casa lor si ca toate colibile lor, precura

15 scrie la Numere, cap 16.

Dintr-acest luda s-au tras impgratii dintru a cgruia

semintie, dupg multe neamuri s-au intrupas Hristos. /

<mi. n

In vrmea acestuia au dat Feronie lge elinilor. Facerea,

de la cap 35 pin la cap 49. L<ea>t 3935.

20

Aceast Rahil fu muiare a dooa a lui Iacov, slobod,

car& la nasterea lui Veniamin au mmit si s-au ingropat
aproape de stejariul Thavorului. Facerea, cap 35.
Din sementlia acestui Dan va sg se nascg Antihrist si

pentru acia la Apocalipsis nu sg numste in rind cu

25 clialalte neamuri.

Iosif, vinzindu-se la ismailtni de fratii lui, l-au dus

la Eghipet si acolo l-au bggat in temnitg pentru muiarea

1 pe aceial asa M//2 lipse,ste Sinern M / Cu] si pre M // 4-5 1ipsesc C 11 4 si

gonacii ucenicilor] apostolilor M / lipse,ste anii vietii acestuia au fost 142 M // 6
Dintr-acest Levi C / c5.trl] lui M, C // 7 lipsepte Intre C // 8 priimlele] prinoasele
M / cel care M // 9 lipsepte anii vietii Iudei au lost 137 M 11 10 lipsepte pentru M.

C // 10-11 s1 tagea din Ruvim cel Intli n&scut, vrea MI s5. tagea din neamul
(ni Ruvim din cel dintli nIscut vrea C /11 stApinirea ei C /13 InvItItura] sfatul
M 11 14 de plinInt ca total C /114-15 lipse,ste casa lor si cu toate colibile lor, precum

scrie la Numere, cap 16 C11 15 lipsepte precum serie la M// 17 semIntie M / Intrupat]
miscut M // 18 Intr-aceast5. vrme au dat Feronie M / adic5. lege C //18-19 lipsepte
Facerea, de la cap 35 pin6. la cap 49 M, C1119 lipsepte leat 3935 M//20 22 lipsesc M//22
lipsepte Facerea, cap 35 C11 23-25 lipsesc C11 23 semintiia Mil 25 celelalte M1126-14

Iosif, dupl vinzarea de fratii s51 si dupa saparea din temnit ca dezlegarea viselor
lei faraon, cu acei 7 boj grasi si 7 narsavi, fu pus de faraon sapinitor Eghiptului,

*i In vrmea foa.metii viind tat5.-su Iacov Cu toatl casa lui la Eghipet, ca 75

de oameni, fu priimit de Iosif ca cinste mare. $i lulnd Iosif majare eghipteancei.
au flcut pre Manasi si pre Efraim. $i Implinindu-si Iosif viiata au murit. Facer<ea>,

41 M j/ 27 Eghipt C 11 27-1 acolo au Inaput In temnit.i. pentru muerea lui

Pentefri, sirdpInului An C //

262

www.dacoromanica.ro

sapinu-sAu lui Pentefri, cAci n-au vrut s fac pleat Cu

ja. $i dezlegind visele a pitariului si a pnarnicului s-au
mintuit. Dup acia dezlegind i visele impxatului faraon,
pentru cei 7 boj gra0 i pentru cei 7 mirsavi, fu pus de
5 impxatul faraon sapinitor Eghipetului.

Iar In vrmea foametii, venind fratii lui la Eghipet

s cumpere gnu i cunoscindu-i pre ei Iosif, i-au trimis

indka la tata-s5u cu grisu, poruncind lor ca s se pogoare
MAO lor Iacov la Eghipet. Deci mergind Iacov, cu
10 toat casa lui, ca la 75 de oameni, la Eghipet, fu priimit
de Iosif cu cinste mare. $i
Iosif muiare eghip-

teana au fcut cu ja pre Manasi 0 pre Efraim, pre

f. 9

Col. I

carii Iacov i-au potrivit intocma cu feciorii lui. Si, plinindu-si i Iosif viata, au murit. Face<rea>, de 1<a> cap 41
is ping la cap 49. In vrmea acestui Iosif au inceput Elada
a face gnu si Atlas au aflat astronomiia. L<ea>t 545.
Caath au fost stramos lui Moisi, carele au trait ani 133..
20

Acest Aram, tat511 lui Moisi i lui Aaron, au fost What

din neamul preotesc; iar muma lor au fost Iothavith..
Moisi au fost judec5toriu Intli. $i au trit ani 140.
In vrmea lui Moisi s-au implinit vrmea legii cei
firesti, tiind lgia aceasta ani 368. lar de la Moisi s-au

inceput vrmea legii cei scrise si au tinut Ora la Hristos,

intru care s-au plinit ani 1536.

Mariam, sora lui Moisi, pentru c5ci au tinjit asupra

25

Moisi s-au bubat i prin rugkiunea lui iard s-au tini5Auit.

Judeatorii, cap 12.

Acest Core au rdicat vrajb51 asupra lui Aaron pentra
preotie, zicind cum c'a iaste din cel dintii nscut, adec5:
2 ja] diosa C

apoi C / dezlegindu-s1 C f visele paharnicului si ale pitasului

atre Iosif s-au mintuit C // 3 acei C /14 lipseFte pentru C j acei C //5 ImpArat C/
lipseFte faraon C // 6 viind C / fratii lui Iosif C // 7 lipseFte pre ei C II 7 9 Iosif
le-au dat gnu, poruncindu-le ca apogoare la ei si pre tatll lor Iacov C II 9 lipseFte
la Eghipet C / Iacov la ei cu toat casa lui C // 10 iipseFte la Eghipet C /11 lipse,ste
de Iosif C/ Cu mare cinste C/ /ipseFte i C//13 pre care e-au potrivit Iacov C//13-15
lipse,ste

i plinindu-si... la cap 49 C// 15 lipse,ste pin la cap 19 M, C / acestui] lui

C/ 17 lipseFte au fost M / lipseFte carele M / lipseFte au fost str5snos lui Moisi, carele
C // 18 lipseFte acest C / si a lui Aaron M, lipseFte CI lipsqte bArbat M, C // 20
lipse,ste Moisi M 1ntii judecAtor C / lipseFte latti. i M // 21-24 lipsesc C // 21 plinit
M / lipseFte cei M // 24 tntru care, s-au plinit] plinind M // 25-26 sora lui Moisi drtind asupra frAtine-sAu s-au bubat M /25 au tinjit odinioar5. C // 26 lipse,ste Moisi
C / i apoi
27 lipseFte

iari prin ruglciunea lui

Moisi

s-au arnb.duit C rugAciunile M //

Judeatorii, cap 12 M, C // 29-2 pentru preotie, aci era

el dina

Isaar cel dintii n5scut; de care fu ars cu foc din cerio, cu 250 de lArb ati M //
29 c este el C / lip se ,ste adea. C //

263.

www.dacoromanica.ro

din Isaar. Drept acia fu ars cu foc din ceriu impreun:

cu 250 de brbati, precum scrie la Numere, cap 16.
Pre acest Moisi, dupe ce 1-au aruncat in rin, gsindu-1
Hamur, fata impxatului faraon, 1-au luat 5.1 1-au acut
5 pre el fecior al ei. Si ne5tiind, 1-au dat mine-sa s1-1 creasc5.,

puindu-i numele Moisi, care tilcuindu-se zice cum c5:

s-au luat din apl.
Acest Moisi, omorind un eghiptean 5i drept acia,
fugind in pinintul lui Madiiam 5-au luat muiare pre fata

io lui Iothor, preotul Madiamului. Acestui Moisi, artindu-i-

se Dumnezeu in rug, 1-au trimis ca s: mintuiascI pre

Col. II

Israil din Eghipet. E5irea, cap 2 ping la cap 7. /

Pentru Thamar zice Zlatoust cum c: n-au fost nor.

Iudei, pentru c nici unul din feciorii lui nu o au cunoscut

15 pre dInsa, nici n-au fost curv5,, pentru c nu cu end

curvesc, ci pentru dragostea na5terii de coconi, au luat
chip curvesc 5.1 au voit a sl impreuna cu luda, pentru

cl au 5tiut c va s se nasc5. Hristos din sementiia Iudei.

luda, avInd trei feciori, pre Ir, pre Avnan 5i pe Silom
20 5i dind pre Thamar muiare lui Or 5i dup moartea lui
Or, nefkind copii cu dinsul, au dat-o lui Avnan 5.1 nef5.cind nici cu acela copii, c5. au perit amindoi din urgie
dumnezeiasa, pentru pcatul lor cel necuvios, n-au

vrut dup: acia s mai dea luda pe Thamar dup al

25 treilea fecior al lui, adea dup5. Silom; ci 5edea Thamar

la casa p5rintilor ei.

1 drept acia] pentru care C / cer C / iipsqte impreun& C // 2 hpseFte precum scrie la
Numere, cap 16 M, C //3-7 tipsesc C // 4-10 ImpAratului faraon, 1-au fAcut fecior
al ei s'i nestiind 1-au dat mumei lui de 1-au crescut, numindu-1 Moisi ce s tilcuiaste
din ap5. luat. Acest Moisi, uciglnd un eghiptean, de fria au fugit la Madiam, uncle
s-au luat muiare pre fata lui Iothor, preotul de acolo M// 10-12 Upsesc C//12 tipseFte
Esirea, cap 2 pin.5. la cap 7 M /13-18 Pentru Thamar zice Zlatoust a n-au fost noru

Iudei, nici curv5., a nu cu glnd curvesc, ci pentru dragostea nasterii de fii au

luat chip curvesc si s-au Impreunat cu luda; aci din Scripturi stiiau a din semintiia Iudei iaste a s5, nasa Hristos mlntuitoriul M / Pentru Thamar
zice Zlataust a n-au fost curv5., a nu cu gind curvesc s-au Inpreunat cu luda;
ci numai pentru dragostea nasterii au voit a a Inpreuna cu dInsul, a au stiut
din Scripturcl cum a din semintia lui va a a nasa. Hristos C//19 /ipseFte pre2C
pre 3 M //20 Or 1-2] Ir C / Or 1] Ir M // 20-21 muiare lui Ir, murind el s'i fleachid copii, au dat-o lui Avnan M // 22 nefAcind cu el copii, c au perit

C / din] de M // 23-24 n-au vrut dup-acia luda s mai dea pre Thamar

dup-al treilea fecior, adea dup5. Silom M // 24 dup5. aceea n-au mai vrut a mai
.dea C // 25-1 lipse,ste adea dup5. Silom; ci sedea Thamar ... flecle feciori C//

264

www.dacoromanica.ro

Si pentru ca s nu rdmiie Thamar flede feciori, lepdind hainele cle jalnice s imbelc in alte haine si esi la
o rispintie, inchipuindu-se cum c iaste curv. $i intimplindu-se a mrge luda s-s tunz oile, neavind muiare,
5 s-au culcat cu dinsa, necunoscindu-o. $i indat au luat
ia in pintece. $i i-au fost dat luda, in loc de plat., toiagul
slu si inelul si gherdanul. Apoi prinzindu-s Thamar ca o
curv si vend ca s o arz, ardtind acle zloage ce au
fost luat de la luda, s-au indreptat ; din car s-au nscut
10 Fares si Zara. Facerea, cap 38. /
f. 9v
Iisus, feciorul lui Navi, luind stpinirea norodului, dup.
Col. I
Moisi, precum scrie la 31 de capete la A 2 lge si trimitind

din Sihem 2 iscoade la Ierihon, dupe 7 zi/e au trecut

Iordanul, impreung cu tot norodul lui, neudindu-s picioa15 rele lor. $i scotind din riu pre uscat 12 pietri si de pre uscat
ducind in riu iarg 12 pentru pomenir, au inoit pre norod
cu a dooa obrezuire in Galgale si, trimbitind preotii impre-

jurul cettii Ierihonului, a saptea zi czur zidurile ei.

$i luind-o pre din' sa o flcur intocma cu pimintul,

20 omorind pre toti, din om pin in dobitoc. $i lisind numai

pre Raya curva, cu toti ai ei, fiind insemnat casa ei cu o
fune rosie, dup cum o invtase iscoadele lui Iisus, pentru

binele ce-au fost flcut, de i-au mintuit din moarte si

pentru ad era fgduit Iisus lui Dumnezeu cu jurmint,

25 ca s nu ja nimenea, nimic, din prada Ierihonului.

Rind pornit de lcomie, Ahar au luat o limbl de aur si o

plasc.' rosie; si drept aceia s-au miniiat Dumnezeu pre

1 Thamar] ja M // 2 In] cu C / esi] esind C // 2-3 esi la r5sphitie M // 3

cum a iaste] a fi M, C // 4-6 Pre cind mergind luda ca

s5.-si tunz

neavInd muiare si necunoscindu-o s-au Impreunat cu ja, din ca.r au

luat In pitntece M // 5 culcat] Inpreunat C / necunoscindu-o] f5x s5, o cuoile,

noasc5, C // 6 lipse,ste in loc de plat.5. C // 7 lipseFte ii C / prinzindu-s51 dovedindu-s5. C / apoi In urm5, M // 8 si viind s5, s5, piarz& M // 10 lipseFte Facerea,

cap 38 M, C // 11 Acest Iisus Navi C // 12 lipseFte precum scrie la 31 de cap la

A 2 Lge M, C // 13 repetei dool M //14 lipseFte inpreun5. M, C 1115 du pre M, C 1116

lipsege iar5. M/ pre norod] norodul C // 18 lipseFte Ierihonului M / ei] ceatii C //19
lipseFte lulndu-o pre Musa M, C // 20 lipseFte qi M, C // 21 lipseFte toti M / fiindu-i
casa insemnat5. M / lipseFte ei2 M // 22 funie M // 22-7 dup5, Inv545,tura iscoadelor

pentru binele ce le f5.cuse si ja, de-i mintuise din moarte. Si cici era flg5,duit
Iisus 0, nu s ja nimic dintr-acea prad5., din 15.comie lulnd Ahar o limb& de aur
si o haina rosie, pentru care s si omori cu pietri. Din care s'i Dumnezeu mlniindu-s s-au omorlt la Ghilghe ca 36 de bArbati. Dar apoi luar5, cetatea Ghe si pre
gavaonitni ti flcur robi si omorl ImpArati acolo. MArindu-s5. M // 22-23
lui Iisus, ccici si ea ti izlAvise de moarte C // 26 Dar Ahar fiind pornit de 15.comie
au luat C // 27 pentru care mtniindu-s5. Dumnezeu C //

265

www.dacoromanica.ro

norodul lui Israil i s-au omorit la G<hil>ghe ca la 36 de

Vrbati i ucise norodul 0 pre Ahax cu pietri, pentru

15.comiia lui; a0jderea 0 pre Ghei, cetatea cu vicleug,

de tot o au sarimat 0 au fcut pre gavaonni robi, aduc5 tori de ap 0 de lmne 0 pre cei 5 imprati, carii viclenea
Gavaonul i-au omorit.
Mrindu-se zioa cu starea lunii 0 a soarelui, ca la 24
de ceasuri, prin rugciunea lui Iisus, deci ziclind jartvnic
la Gheval i blagoslovind i blestemind inaintea norodului,
10 au indemnat pre toti a striga amin, fael-s.
Dupg acia au impIrtit celor 12 sementii pmintul ce
cuprinsse ; ins celor doao semintii i jum5.tate, aded. lui
Ruvim i lui Gad 0 jumtate din sementiia lui Manasi

li-au dat pmintul cel ce le-au fost dat mai denainte

15 Moisi. lar celor 9 pol de sementii li-au dat celalalt pmint,

impgrtindu-1 pre neamuri. lar dup5. 14 ani, intorcindu-se,

au fcut jrtvnic la morrnintele Iordanului 0 au Msat

slobod norodul lui Israil de car toti vrjma0i. i fcu

norodul legaur cu stropire de ap5., cum c s vor trichina

20 lui Dumnezeu. i s fcur toti anii vietii lui Iisus 110.

Acstia scrie la cartea lui de la capul cel dintii Ora la

sfir0t.
In vrmea acestui Huzi s-au mutat preotiia de la Eleazar la Ili, care Ili era din Ithamar. lar cei ce au fost din
25 neamul lui Ili s-au scos din preotie, in urma lui, pentru
ruttile lor. Imp.rati, I, cap 2. /
Col. II
Iar dup ce au murit Iisus au 15.sat norodul lui Israil
pre Dumnezeu i s-au inchinat Astrarothii i lui Vaal.
Drept acia au dat pre ei Dumnezeu in minile lui Husar30 sathem, impratului Mesopotamiei, cruia au fost supu0
8 ani.
intr-acia vrme, zic unii, s fie fost clia ce s zic pen-

tru idolul lui Mihei, in cartea Judeatorilor, cap 17 0

1 norod C / /ipse,ste lui Israil i C / 37 C // 3 /ipsefte pentru 15.comia lui C /

/ipseste cu viclesug C 1/ 4 au fAcut i pre C / aduatori] cAatori C // 5 acei
5 C / ficlenea C // 7 lipse,ste la M // 8 deci zidind] si au zidit M / jgrtvnec M,
fac5.-s5. M // 11 dup
jertfelnic C // 9-10 /ipseste i blagoslovind i blestemInd

acia] apoi M, C / sementii] neamuri M /12-20 /ipse,ste ths. celor doao semintii

acur. toti C // 16 iar] apoi M // 17 jgrtvnec M //18 pre norodul M

de cb.tr5.] de spre M // 19 /ipseste cum M // 20 i fu toti anii vietii lui Iisus 110

M, iar anii vietii lui au fost 101 C // 21-22 /ipse,ste Acstia scrie la cartea lui de la
capul cel dintli pin la sfirsit. M, C// 24 care Ili] ce M/ era de la Ethamar C// 25-26
s-au scos In urm.I din preotie, pentru rAotatile lor M // 26 /ipseste impArati I, cap
2 M, C 1127-2 /ipsesc M, C//

266

www.dacoromanica.ro

clia ce s5. zic pentru muiarea lui Levi, la Judeatori,

cap 19.

Acest Gothoniil au fost fecior lui Chenez, fratele lui

Haley 0 -au luat muiare pre Axan, fata lui Caney. Acesta
5 au mintuit pre Israil din minile lu Husarsathem. Si s-au

odihnit panintul in 40 de ani. Deci murind acesta, iarI

au gre0t Israil 0 i-au dat pre ei Dumnezeu in mffiile lui

Eglon, Imp."ratul moavitnilor 0 au robit lui ani 18.

in vrmea acestuia s-au fkut, de Palamid, s/ovele

10 elinilor. /
Col. in
Acest Aminadav au fost sapinitor peste neamul Iudii la

e0rea norodului din Eghipet. Acesta au intrat intii in

Marea Ro0e cu neamul s'alu, a ceialalti s. temea. $i drept

acia au dat Dumnezeu feciorilor lui putria implealteased,
15 pentru cki i-au urmat lui.

Naason, la e0rea norodului din Eghipet au fost apete-

nie neamului Iudei, dup moartea atine-gu, precum

scrie la Numere, cap 10. ins6 la acest Naason s: plin4te
cuvintul carele au zis Dumnezeu cara Avraam, la Facere,

20 cap 15, 6.* la al patrulea neam vor e0 fiii lui Israil din
Eghipet. /
f. 10
Col. I

in vrmea acestuia au scoria Fictonie de au intamat,

in Troada, patru cai.

Acest Avimeleh iaste fecior lui Ierovaal dintr-o posad25 nicl a lui, rascut in Sihem. Si, puindu-sa impaat sihernitnilor, au omorit pre 70 de frati ai lui, scApind dintru ei
numai Ioatham, carele, stind intr-un munte, au zis sihemitnilor o pild pentru maslin, pentru smochin, pentru
vie 0 pentru pgducel. /
3-5 Acest Gothoniil, frate lui Caney, au mIntuit pre norodul lui Izdrail de
Husarsathem C // 6 p5.naintul] norodul C, lipseste M I lipseFte in M, C / deci
murind el M] iar dup moartea lui C / ear4 C // 7 lipseste Israil C / lipse,ste pre ei
M, C // 7-8 lui Egron robi 18 ani C // 8 lipse,ste lui M // 9 Tntru aceast

vrme s-au fAcut de Palamid slovele elinilor M, Si tot intr-aceasa vreme au

%cut Palamid slovile elinesti C // 11 Iudei M 11 13 Marea cea Rosie C / cl] cAci
C / si drept] si pentru M, pentru C //14 au si dat C // 15 lipse,ste pentru M / lipse,ste
pentru aci i-au urmat lui C // 16 Acest Naason C // 17 s'i dup5, C //18 lipse,ste precum scrie la Numere, cap 10 M, C //18 s5. implineste C //19 carele] ce M / lipse,ste
la Facere, cap 15 M, C /12-13 lipsesc C // 24 dupa Ierovaal ad. adicl a lui Ghedeon C /125 lipsefte a lui, nIscut In Sihem C / hisimitenilor C // 26 lipse,ste dintru

ei C] din ei M /27-29 carele au zis pilde de naslin, de vie, de zmochin si de

miricine C // 28 sihimitnilor M // 29 si pentru vie M 1 plducel] miacine M //

267

www.dacoromanica.ro

Col. II

Acest Aod au fost viteaz foarte, carele, omorind pre

Eglon, impgratul moavitnilor, in cmara lui, au mintuit
pre Israil i s-au odihnit pmintul ani 80. Deci murind
acesta, indat5.* s-au pus in locul lui Semegar. Judedtori,

5 cap 3. Leat 3879.

Acest Semegar au omorit 600 de oarneni filistiimi, cu

cormanul plugului ; drept acia fu pus mai mare peste

israiltni. Deci, murind acesta, iar ai gresit Israil inaintea

lui Dumnezeu s-au dat In minile lui [avim, imp6ratul

10 hanaanilor, carele au supus pre Israil prin Sisara, boiarinul
lui ani 20.

Aceast5. Devora au fost prorocit5, muiare fiind lui

Varac i lui Lafidoth. Aceasta, omorind pre Sisara cu rnij-

locul Iailei, muerii lui Haver chineului, care Haver era

15 slug5. lui Sisara si mintuind pre Israil au cintat cintare,

precum scrie la Judedtori, cap 4.

Si s-au odihnit pmintul in ani 40. Deci murind aceasta

Devora au viclenit Israil inaintea lui Dumnezeu i i-au
dat pre ei Dumnezeu in minile lui Madiam ani 7. Jude20 dtori, cap 5. Leat 3926.
Acest Ghedeon au pus drnuri pe piatr5 inaintea Ingerului ce i s aatase i surpind jrtgvnicul lui Vaal, s. numi
Ierovaal. $i s-au ar5tat lui semn pre link cum c va mintui
Dumnezeu prin mina lui, pre Israil cu 300 de oameni,
25 carii vor limpi ap5 din riu, cum limpesc dinii. /
Col. rir
Pentru a de vei num5ra neamurile impr.'testi, unul
dupe altul, adeck care dup5; care au imp5r5tit si nu dup5.'
obraze, voi afla acest neam, al patrulea, incepind de la
luda i sfirsind la Naason. Iar de vei lua aminte urmarea
1 foarte] mare C / care C // 2 lipse,ste moavitnilor in amara lui C //
2-3 au mintuit pre izdrailteni, odihnindu-s& 800 de ani C // 3 80 de ani

M // 3-4 Deci murind acesta s-au pus Semegax M, lipsefle C // 5 lipsefte Judeatorii, cap 3, leat 3879 M, C // 6-11 lipsesc C /I 7 preste M 119 nalinile
M /10 boiarenul M // 12-20 Pentru aceast5. Devora, muerea lui Varac, cara au
omorit pre Sisar si au mintuit pre norodul lui Izdrail, s zice a au fost si prorocit5. C //13 Lafadoth M // 14 Iailii, muiarea lui Haver chhaeul M /116 lipse,ste precum scrie la Judeatori, cap 4 M //17 lipse,ste In M / 40 de ani M // 18 au
viclenit] au f&cut viclesug M (/19 lipse,ste pre ei M miinile M // 19-20 lipsefle ani

7. Judeatori, cap 5, leat 3926 MI/ 21 au fost pus arbuni p peata C // 22 ce s5.
arltase C / Artvnecul M // 23-24 Apoi aatindu-i Dumnezeu semnu pre lun
cum a prin el va mintui Dumnezeu pre norodul lui Izdrail cu 300 de oameni
C /124 pre Izrail prin mina lui M // 25 lipsepe carii vor limpi ap din riu cum
limpesc clinii C / din rill ca clinii M // 26-2 lipsesc M /127 si] iar C //28 atunci
vei afla C //
268

www.dacoromanica.ro

acestui neam, al patrulea, din neamul preotesc, cade-s

a lua incperea de la Levi 0 sg pogoare ping la Eleazar.
Salmon
luat muiare pre Raav curva (card au fost
ascuns iscoadele lui Iisus in puzdgrii de in, lingg zidul
5 cet4ii, precum scrie Iisus Navi) 0 au nscut dintr-insa
pre Vooz, care Vooz au fost moq lui Vooz, celui ce au
ngscut pre Ovid.
ns trei in0, de rind, adecg tail i fecior i nepot s-au
numit tot cu acest nume Vooz ; drept acia evanghelistul
10 Mathei au pus numai odat numele acesta, la rinduiala
neamurilor.
Cu inchipuirea aceasta, ce iaste in cia Ltd.' din dos, s5.'

inteleg cle ce scrie la capul cel dintii 0 al doilea, la

Numere, cum s-au 45.zat imprejurul cortului cle 12

15 neamuri i Levitii ; i incgl mai mult sluja5te spre a pri-

cpe trcerea cea cu anevoe a lui Iisus i carii sint Levitii

0 cite cetti i locuri s-au dat lor, de la fietecare neam,

20

pentru ca s le ja zeciuialele, s.. le fie de hrang. Iisus Navi,

cap 21.
1ntru acste cetlti scgpau cei ri, carii ucidea pre cineva

fgede vin., pentru ca sg nu-i ucigg rudeniile celor uci0,

fgede judecatg, a cgrora nume sint acstia:

Vosor,

Arimoth i Gavlon, Iisus Navi, cap 20. /

f. 10",
lar mai pre uring Avimeleh stric5. Sihemul 0 pre Agaal,
Col. I 25 domnul Sihemului, carele s rgdicase asupra lui. Si lovindu-sg Avimeleh cu o piatrg in cap, de o muiare i vzind cA
va sg moarg, au zis cgtrg cela ce-i punta armele : Omoarg-

m., ca s nu zicg oamenii, cl m-au omorit o muiare".

Judecgtori, cap 9. in vrmea aceasta s-au izvodit dantul
30 in Elada.

Iair au avut feciori 32 0 n-au fgcut nici un lucru

vrdnic de povestire. Leat 3990. in vrmea acestuia au

izvodit Carmentie slove latinilor.
Deci murind Iair, iarg au inceput fiii lui Israil a s5.
35 inchina lui Vaal. Pentru acia i-au dat Dumnezeu in minile
1 neamnl preotilor C // 2 pogoarl C // 3-30 lipsesc C // 4 puzderii M // 5 la

Iisus Navi M // 8 Ins5.) cI. M / lipse,ste sil M //12-23 lipsesc M // 24

M // 26 de o muiare cu o piatrA In cap si vAzInd M // 28

i]

apoi

ca M // 29
lipsefte Judeatori, cap 9 M // 31-32 au avut 32 de feciori i n-au fAcut
nimic vrdnic de pomenire M, C 1/ 32 lipseFte leat 3990 C // 33 slovele latinilor
M, slove latinesti C 1134-35 lipsesc C // 34-1 i murind el lar au gresit
Izrail de s-au Inchinat lui Vaal si i-au dat Dumezeu In mlinile lui Filistiim i a
lipse,ste

feciorilor lui Amos M //

269

www.dacoromanica.ro

lui Filistiim i in minile feciorilor lui Amon ani 18. Jude-

atori, cap 10. /

Col. II

ducindu-s5. noaptea la corturile vrjmailor au auzit

povestindu-i, unul c5..tr altul visele. i, intorcindu-s

5 indat la ai lui, au plecat asupra vrimailor. Deci cu

scuturarea donitelor i cu bucinatul bucinelor, spinlin-

tind pre vrljmai au omorit 4 imp.'rati adeca pre Oriv,

pre Ziv, pre Zeveei i pre Saimana. Si au min' tuit pre
Israil din minile lui Madiiam; i s-au odihnit pmins tul
10 40 de ani. Deci murind acesta, iar au acut hicleug
lui Israil inaintea lui Dumnezeu, i s-au inchinat lui Vaal
i nu i-au mai dat Dumnezeu in minile nimnui, ci indat.
s-au pus in locul lui fiiu-sgu Avimeleh. Judecaori, cap
6, 7, 8, 9. In vrmea aceasta au intocmit Mercurie lguta.
Is Leat 3956.
Acest Thola au judecat norodul lui Israil ani 24 i n-au
fcut nimica vrdnic de povestire.

In vrmea acestuia imprliia la Troada Priamos.

Leat 3959.
20
Acest Iefthae, lepaidu-1 fratii lui ca pre un copil fiind
nscut din curv," i lcuind in pmintul lui Tov, au ajuns
mai pre urm.' stpinitor lor i judector israiltnilor i au
biruit pre amonitni. Acesta, mai naintea biruintii,

du-s cu agAduial inaintea lui Dumnezeu ca, intorcin25 du-s biruitor, s.- jrtvuiascI pre fiic5.-sa, drept acia,
biruind, -au plinit flgduiala. Pentru c, dup.' ce -au

plins ja fecioriile ei in 2 luni, o au jstvuit inaintea lui

Dumnezeu. Dupg acia, la trectorile Iordanului, cu aceast, hasn., Sevelem i Vethelel au omorit 42.000 de oameni
30 din neamul lui Efraim. Judeatori, cap 11 i 12. /

1-15 lipsesc C /1-2 lipse,ste JudecAtori, cap 10 MI! 4 unul altuia visele

M // 6 donitilor M / bucinelor] trimbitelor M // 7

lipseste adea M 8 Zev

M / Zevea M // 9 mtinile M /110 iar M //10-11 au fAcut ficlesug Izrail,

Inchinindu-s1 lui Vaal M // 12 mlinile M // 13 lipseste fiiu-sAu M j lipseste

JudecAtori, cap 6-9 M 11 14 tntru aceastA vrme M j tocmit M /alguta M /-

15 leat 5959 M //16 24 de ani C // 17 nimic M // 18 si tot In vremea acestuea C /

ImpArAtiia Priam la Troada M j Priam C// 19 In leat C // 20 lepAdat fiind de fratii
lui ca un copil ce era nAscut M, C / lipsefte lui M, C // 22 lipseste mai pre urml
M, C I/ 23-26 acesta Innaintea biruinti fiind fAgAduit lui Durnnezeu ca de sa va
Intoarce biruitor, a jertfeascS, pe fiica sa, a si fAcut aceasta. CA dup& ce C // 24
lipseste Inaintea lui Dumnezeu M // 25-26 s6, jArtveascA pre fie-sa, au plinit fAgAduinta M // 26 lipseste pentru M // 27 tinertea i fecioriia M // 27-28 o au

jertfit-o. Aceasta la trecAtorile C / lipseste Inaintea lui Dumnezeu M 28 dupA

acia] apoi M // 29 lipse,ste aceastA C] o M / hasnA] Ohazna C / Sevelem] Theselem

C // 30 tipse5te JudecAtori, cap 11 si 12 M, C //

270

www.dacoromanica.ro

Aceasta este Raav curva, acia car au scIpat din pierzarea Ierihonului, pentru mila ce au ar.'tat ctr iscoadele

Col. III

lui Iisus, precum am zis mai sus. Aceasta s-au dat a fi

5

f. 11
Col. I

muiare lui Salmon.

Acest Avimeleh, in vrmea foametii, preotind Ili, s-au
dus cu muiarea sa, Noemin i cu arnindoi feciorii lui, din
Vithleem la Moav. Deci luind feciorii lui muieri de acolo,
pre Ruth si pre Orfa i intimplindu-s a muri acolo la
Moav i Avimeleh i feciorii lui, s-au intors Noernin,

io preun. cu Ruth moaviteanca, rsind pre Orfa acolo. /

Acest Esevon au luat sapinirea dup. Iefthae si au avut

feciori 30 si fte iar. 30 si n-au fcut nimic vrdnic de
povestire. Judeatori, cap 12.
Sampson, feciorul lui Manoe s-au nscut din neamul
15 lui Dan, spuinci mai nainte ingerul nasterea lui. i s-au
numit din pintecele maic6-sa sfintit, carele au luat muiare
din Thamnatha, sin neamul filistiinilor. i spuind pilda
leului celor tineri, 1-au hiclenit muiarea de i-au tilcuit-o.
Dup acia, legind foc in coadele vulpilor, au ars spicele
20 vrjmasilor si 1000 de oameni au omorit cu o Lied' de insga-

riu, dintru care falcl mai pre urma au izvorit ap si au

but el ; i portile Gazii le-au suit intr-un munte.
lar mai pre urm., cu insea'ciune rzind cu un brici

perii din capul lui, Dalila, 1-au prins filistiimii i orbindu-1

25 1-au blgat in temnit. si 1-au pus de risniia. Deci crescin1 iaste M Upse,sie acia C // 2 ctr

ja ce M / pentru binele ce au

fost %cut si ea iscoadelor lui Iisus C // 3 /ipse,ste precum am zis mai sus
M, C / lipseFte Aceasta s-au dat a fi muiare lui Salmon C // 6 feciori ai
lui C / lui3si M /I 8-9 tntlimplIndu-s acolo la Moav de au murit

i Avimeleh

M, C // 9 apoi s-au tutors C / s-au tutors numai Noemin cu Ruth M // 10

lasind pre] ramtind C /12 au avut 30 de feciori si 30 de Me; iar alt

nimic M, C / n-au facut vrdnic de pomenire M) /ipseFte n-au facut C j vrednic

de scris C //13 iips,fte Judectori, cap 12 M, C // 14 acest Samson C / nascut] tras

C // 15-18 lui Dan, pentru a caruea nastere au fost spus ingerul mai nainte ;
carele Inca din pIntecs s-au fost chemat sfintit. Acesta au luat muere din Thamnatha. $i pentru o pildi ce au fost spus I-au inselat muerea de e-au tticuit-o,
din a caria pricina s-au si dat prinsori C / $i din pintece s-au numit sfintit.
Au hut raliare filistiinean35. si spaind unor tineri pilda ce leul s-au ficlenit muiarea
de au sp 113-0 i au dat prinsoarea M // 19 dupl az6ia] apai M, C / In] de C j spicele]
tarinile M, C // 20 vrajmisilor sal. de C // 20-22 si cu o falca de magar au omorit
1000 de oameni, din care s-au facut s-au izvorit i apa, de au taut tot norodul

C // 21-22 la car6 ci minune au facut de au izvorlt ap5, de au !Alit si el M // 22

le-au suit itntr-un ululate de le-au azvIrlit M] le-au azvirlit dintr-un munte C /-

23-5 Si mai pre urma razIndu-i Davida, ce un brici parul capului 1-au dat
filistinilor i orbindu-I 1-au bagat In tetnnita si 1-au pus de rIstaiia; ende Cu vrme

271

www.dacoromanica.ro

du-i perii in cap 0 adur&du-sl filistiimii s.' fac: Artv.,

1-au dus 0 pre el la adunarea lor ca s-1 batjocourease.
Si, apucindu-se de un stilp, au surpat casele unde erau
adunati 0 au omorit mai pre multi atunce, la moartea lui,
5 decit In viata lui. /

Acest Elora au luat sapinirea in urma lui Esevon 0

Col. II

n-au f5.cut nimic vrdnic de povestire. Judeatori, cap 12.

Acest Avdon au luat sapinirea dup'l Elorn. Acesta au
lascut 40 de feciori. Deci In urma acestuia iar au gre0t
10 Israil inaintea lui Dumnezeu 0 i-au dat pre ei Dumnezeu
In minile filistiimilor 40 de ani. Judeckori, cap 12. in
vrmea acestuia s-au luat Troada. Leat 4033.
Acest Elcana iaste din sementiia lui, Core, feciorul lu

Isaar, carele s trgea din Levi. Si au tinut Elcana 2

15 mueri; pre Fenana, rodnia 0 pre Anna, stearp. Deci
Anna au n.'scut prin fdea'duint. pre Samuil, care s. tilcu-

iWe cerpt" de la Dumnezeu pre care 1-au dus la Ili

preotul, dup cum s-au ag5.'duit. imprati I, cap 7. /

Iar deaca s-au Intors Noemin, zicea muerile din Vith20 leem: S-au intors Noernin din c5.1gtoriia ei". Tar ja, fispunzind, zicea: S nu-mi mai ziceti, Noemin, adec frumoasa, ci s-mi ziceti Amara, pentru c.' piing de amfd-

Col. iii

cresclndu-i plrul capului i-au venit si vIrtutea la loc. Si la o jArtv ce a adunase

filistinii la mas5., aduclndu-1 s'i pre el s5.-1 batjocoreascl, au apucat stlIpii caselor

cu mlinile si, scuturindu-i, au omorlt rnai multi atunci clecIt in viiata lui, unde
si el s-au pristivit. Leat 4055 lil 1 Apoi rIzIndu-i Dalida pftrul capului
si dIndu-1 In mlinile vajmasilor 1-au orbit ; si In teninit fiind e-au crescut
parul earb.s, e-au venit tlria. Apoi adunIndu-sI Intr-o zi filistimi la jertfl, 1-au
adus si pre iel ca s5.-1 batjocoreasa, unde apucInd un stilp in brate, zguduindu-1,
au dlirlmat acel foisor Intru care era adunati, unde s-au omorit mai multi oameni,
declt In viata lui C // 6 lulnd stl.pinire M/ in urma lui] dupl. M, C / s'i n-au] nici
el n-au M / si] dar s'i acesta C // 7 povestire] pomenire M / lipse,ste Judecltori,
cap 12 C // 8 dupl.] lui C // 9 deci] si C I iar M II 10 izdrailteni C / lipsege inaintea

lui Dumnezeu M / si earls i-au dat C / lipsqie pre ei M // 11 mlinile M /

filistenilor C / lipsefte Judecltori, cap 12 M, C //12 lipse,ste In vrmea acestuia

s-au luat Troada. Leat 4033 M I lipsefte leat 4033 C //13 lipsefte feciorul lui

Isaar M // 14 carele] ce M / sl trage C / Acesta au tinut doal mueri C 1 lipse,ste

Elcana M / doao M //15-16 si pre Anna stearpl, din care stearpl, dupl fl.glduint i
s-au rilscut Samuil M /116 prin flgAcluint au nIscut C / care] ce M //16-17
lipsote care sl tilcuiaste cersut de la Dumnezeu C // 17 pre carele 1-au dat lui
Ili M //18 preotul] prorocul C 1 precum 11 flgl.duise lui Dumnezeu M, dupl. cum
11 flgcluise C 1 lipseFte impArati I, cap 7 M, C // 19 Noemin In Vithleem li zicea
muerile de acolo M // 20 c s-au tutors C // 21 zicea] le-au zis M, C / lipsege O.
M, C // 22 ci-mi zicet C, sl-mi ziceti M! Arnlelta. M 1 lipsefte pentru M 1 ca
amlritl slut de amlr5.ciune C //

272

www.dacoromanica.ro

ciune sint eu". Iar pre Ruth o au luat Vooz muaire lui-
0 au ngscut dintr-insa pre Ovid. Acstia scrie la Ruth.

Saul, pierzindu-0 mgarii, mult. vrme ii c'uta 0

neputind s5.-i afle au mers la Samuil prorocul ca sl-1
5 intrbe, doar.-i va fi tiind, prin prorociia lui, sl-i spue

unde sint. Iar. Samuil, avind porunc." de la Dumnezeu,

au uns pre Saul imprat israiltnilor 0 i-au prorocit 0 de
mggari curn c i-au gsit tat-s.0 Chis. Si incredintind
Samuil pre el cu 3 smne cum cA va imparti, s: duse Saul
10 de la dinsul. Dup acia, puindu-s sorti la Masifa, czu

sortul pre Saul. $i s-au uns 0 inaintea norodului a fi

imprat. Deci luind impargiia au baut pe Nass 0 a
mintuit pre iavitni din minile lui.

$i greind Saul inaintea lui Dumnezeu, sl acu semn cu

15 tunet lui Samuil, cum cg s-au miniat Dumnezeu pre dinsul.

Col. IV

Jertvuind dupg acia Saul, c5.1c porunca lui Samuil,

care-i poruncise sa-1 Wpte ping' in 8 zile. $i drept acia
fu certat de dinsul. /

Acest Aviil s-au tras din Veniamin cu mult mai pre urm5.
20 decit altii. Feciorul acestui Aviil, Chis, au nscut pre Saul,
carele au fost imprat intii norodului lui Israil.
Acest Avenir, feciorul lui Nir, au fost om chibzuit 0 mai

mare preste oastea impratului Saul. Acesta era ajutor

lu Ievosthi, impotriva lui David 0 lovind cu sulita in

25 pintece pre Azail, feciorul lui Aronie l-au omorit.

Deci, certindu-se de Ievosthi pentru posadnicele lui

Saul, s-au miniiat Avenir 0 s-au dus atr David de s-au
impcat cu dinsul. Deci, intorcindu-se, l-au omorit Ioav,
feciorul lui Aronie. La a II-a impritie, cap 3. /

1 lipseFte eu M, C//2 lipseFte Acstia scrie la Ruth M, C // 3 Saul feciorul lui

Chis M, C / e-au clutat C II 4 neputind si-i giseasci M] negisindu-i C // 4 tipsege ca M // 5-6 doar i-ar glci prin prorociia lui unde ar fi M // 4-6 merse la

Samuil prorocul, ca doari, i-ar glci prin prorociea lui. lar C // 6 iar M // 7

1-au uns Inpirat M, au uns Inpirat C / prorocit] glcit M / de] pentru C // 8 lipsefte cum M. C // 9 lipseste Samuil pre el M, C/ si cu 3 srnne M / lipsefle cum
C // 9-10 c5. va si, inapiriteasc el si duse Saul. Apoi ficindu-s5. sorti M / c5, va
inpiriti el, apoi aruncIndu-si sorti C // 11 iar pre Saul C / Si unse M, Deci il unse
C // 12 lipseFte a fi Inpirat C / deci] apoi M 1/13 avitni mlinile M /14 si] apoi
C // 15 aritInd cum ci. s-au miniat C / dInsul] el M, Saul C // 16 jirtvuind M /
apoi jertiind Saul aid. C // 17 care-i] ce-i M / poruncise] zisese M, C / ca si
astepte pini in 50 zile. Si de aceea fu certat de el C / De care-1 s'i certi M //
19-21 Acest Aviil s-au tras din Veniamin, dintru al ciruia fecior s-au niscut
Saul, ce au fost Impirat intti izrailtnilor M // 21 lipseste lui C // 22 lipseste acest
M / Nir] Chir C / foarte chibzuit C // 23 impiratului] lui M, C // 25 Azaronie
C /1 27 a:tit] la M, C // 28 lipse,ste cu dinsul M] cu el C / deci Intorcindu-se]
apoi M /29 liPse,ste feciorul lui Aronie C/ lipseste La a II-a Iropiritie, cap 3 M, C//

273

www.dacoromanica.ro

f. 11v

Col. I

Deci, murind el, nu s-au mai flcut alti judecgtori, mgcar

c5. Ilie i Samuil sta inaintea norodului la judecat5.. Jude-

cgtori, cap 13,14, 15, 16. Leat 4055. in vrmea acestuia au

intrit Ascanie pre Alva.

Acest Ili au fost i judecgtor i preot. Si pregetind

a-s certa feciorii, nevrdnic s5.' socoti de Dumnezeu, pentru

acea necertare, precum scrie la intia impgrtie, cap 2

si 3.

$i aducind pre Samuil, copil mic, printii lui, dupe cum

10 11 aggduise lui Dumnezeu, 11 dderg lui Ill preotul;
crestea Ili pre Samuil i iubiia pre dinsul, vgzind cgdria
lui Ofni si a lui Finees, feciorilor lui. Deci auzind cum c au

luat filistiirnii chivotul in rgzboiu, s cuprinse de mult

intristare i, cgzind de pe scaunul lui, muri, insg acest
15 s numiia preot pentru cg s-au mutat la el preotiia din
odraslg mai cinstitg, adecg din feciorii lui Eleazar. Acesta
au luat intii preotie, trggindu-se din Ithamar. lar in urma
acestuia iargs s-au mutat preotiia la neamul lui Elea.zar,
pentru rgutatea lui Ofni si a lui Finees, feciorilor lui
20 precum scrie la intiia Impgrgtie, de la al doilea cap, ping

la al patrulea.

In vrmea acestuia s-au fcut foamete mare in Iudea.

Col. 11

Leat 4085. /
Samuil de trei ori fu chiemat de Dumnezeu, insemnind

25 cu aceasta cum cg va s infloreasc cu putre intreitg,

adecg cu judecgtorie, cu preotie i cu prorocie, precum
scrie la intiia impgrAtie, cap 3.
Acesta, dupg ce au mintuit pre Israil de la filistiinai, prin

junghiiarea mielului, la Piatra ajutoriului, car era pus

30 in munti, au uns pe Saul, din porunca lui Dumnezeu, a
1-4 lipsesc M // 1 deci murind
murind Samson C / lipse,ste alti C //
2-4 lipseste Judea.tori, cap 13-16. . . Ascanie pre Alva C I/ 5 Pentru Ili s5.
scrie a. au fost C // 6 de a-s certa C // 6-12 de cgtr5. Dumnezeu. La carele

aducfnd pre Samuil parintii copil mic, 11 crestea Ili si-1 iubiia, vazind cadrea fiilor

si Orfi i Finees. Apoi auzind M // 6-19 de Dumnezeu. $i iubea Duinnezeu pre

Samuil. Apoi auzind c6. s-au luat chivotul in rAzboi de filistiimi, cAzu de pre scaunul

ce sedea i muri pe loc. Si In urma acestuea iar s-au mutat preotia la cei din neamul

lui Eliazar, numai pentru rAutatea feciorilor si C // 14 scaun M / lipseste lui

M // 15 pentru c5.) cci M / preotiia M // 18 iar M II 19 rlotatea M / lipseste lui,
Ofni i a lui Finees M // 20-21 lipseste precum scrie la ... al patrulea M // 24
Acest Samuil M, C // 25 lipseste cu aceasta cum M, C fintreiti. putere C 1126 /ipsefte
adec5. M // 26-27 lipseste precum scrie la Intlia imparatie, cap 3 M, C // 28 izdra-

ilteni C f lipsefte de la filistiimi C / lipseste la M // 30 lipseste din porunca lui

Dumnezeu a fi M //

274

www.dacoromanica.ro

fi imparat israiltnilor. Deci urind Dumnezeu pre Saul,

caci nu vrea s: omoare pre Agag si pre Amalie, imparatii,

au omorit pre ei Samuil, facindu-i bucati. i mergind in

Vithleem, dupa porunca lui Dumnezeu, ca s jartvuiasc.,
5 mrse impreuna cu dinsul i Iesei, tatal lui David, cu toti
Col. III

feciorii lui./
lar mai pre urma, calcind iarasi porunca lui Dumnezeu,

au luat pre imparatul Agag rob, cu toata avria lui

1-au tinut la dinsul. insa cu aceasta calcare de porunca,

foarte au miniiat pe Dumnezeu. i pentru aceasta au c:zut
intr-atitea bintuiala i macar ca., plingind Samuil prorocul,
sa ruga lui Dumnezeu, pentru el, iara incas nu putea sa-1

imblinzeasc: ; pentru ca au fost ales pre David, pecum

serie la Imparatiia intii, de la al doilea cap Ora la sfirsit.
15
Acest Saul au imparatit intii pre Israil tiind impartiia
ani 20.
Ionathan, feciorul lui Saul, au fost om foarte chibzuit
pentru acia 11 iubiia David. Acesta, de multe ori au
mintuit pre David din moarte, dovedind catr: el rautatea
20 tatine-sau, lui Saul, pentru ca s: se pazeasca, pentru
vrea sa-1 omoare.
cunoscind Ionathan ca iaste David ales de Dumnezeu

a fi imparat, in urna lui Saul, au facut legaturi cu el ca,

facindu-sa imparat, s nu-i faca vreun eau, pentru vrajma25 Sila tatine-sau lui Saul, ci s.'-i miluiasca casa. Acesta sin-

gur, impreuna cu purtatoriul lui de arme, trecind tiris

1 lipsqte a fi C / deci] apoi M // 2 aci n-au omorlt pre Agag M. C // 3 apoi

e-au =brit Samuil, C, i-au omorit Samuil C // 4 hpsefte dup5, porunca lui Dumnezeu ca M /14-5 a jertfueasc dupi porunca lui Dnmnezu, merse i Iese, Impreuni cu toti feciorii lui C // 5-6 /ipsefle mrse impreunit
Cu toti feciorii lui
M // 7 Mai pre urm5, lar WO. porunca. M / iarls] i C // 8 au luat] lulnd M // 9
dinsull el M // 9-11 UpseFte Ins ca aceasti.
bIntuiala i M / Pentru care
miniind pre Dumnezeu l-au dat Intru atta bIntuia15. C // 11 iipsefte Samuil C /12
s-au rugat C // 12-13 pentru care nalcar c i plingind s-au rugat prorocul,

dar n-au putut, cci s alesse, de Dumnezeu, David M / pentru ertarea lui
Saul, dar tot n-au putut
Imblinzeasc5., pentru c alesese Dumnezeu pre
David a fi 111101-at C// 13-14 hpseFte precum scrie

pin& la sfirsit M, C 115

pre] preste M / lmprtiia lui M //17 om foarte bun i chibzuit C // 18 pentru

aceea U i jubila David foarte C // 19 din] de C //19-22 dovedindu-i rAotatea
tAtine-au de s pAziia. i cunoscind M // 20-22 al:hie-Au de s pgzea. i cunoscind C // 22 David iaste M, C // 23 In urma lui Saul] In urma atine-au M,
dup5. ta,t5.-au C / leg5.turl M / iipsefte Cu el C // 23-25 ca, fActridu-s5. Inpgsat
s.-i miluiasa casa lui C /25 /ipseFte lui Saul M // 25-2 lipse,ste Acesta singur.

far& stirea tAtine-slu C // 26 lipsqte impreuni M //

275.

www.dacoromanica.ro

pre muntii cei inalti au mers de au lovit pre cei striini de

fliu i i-au biruit. ns f rtirea th'tine-sgu ; deci, fiind
In rlzboiu cu tat'51-s.'u i luind dintr-un fagur de miiare
cu virful toiagului, care era in mina lui, ca s5. mlnince,
5 de abiia au sc6pat prin ruglciunea norodului, de tatg-s.'u,
c era s.'-1 omoare. Pentru c s.' jurase Saul foarte tare, ca,

10

de va minca cin.eva in zioa acia, pin nu-0 va izbindi,

s.-1 omoare. Dup: acia fu omorit impreun cu tat-gu.
Saul de filistiimi, in muntii Vervune.
i, auzind David de moartea lui Ionathan, 1-au jelit
au cintat cintec de plins, precum scrie la a II-a Imp5r5.tie,
cap 1. Deci murind Ionathan i r5.miind
Memfivoste, i-au miluit David casa, pentru legltura ce au avut
Cu tat5.-gu.

15
f.

12

Col. I

Acest Semei blestema pre David, fugind de cltr fata

lui Avelaghion. /
i alegind Dumnezeu pre David a fi impgrat au uns pre

el Samuil cu untdelemn din corn, precum scrie la India

imprtie, cap 18. 8i, plininduli Samuil viata, au murit.
20 Leat 4125.

Pre David, feciorul lui Iesei, cel mai rnic de toti fratii
lui, 1-au ales Dumnezeu a fi impgrat in urma lui Saul 0
prin mijlocul lui Samuil 1-au uns in Vithleem. Deci luind

semn de impgritie in Evron, au impkAtit intii pre neamul

25 Iudei 7 ani 0 6 luni. Iar mai pre urrnI au impLltit preste
tot Israilul ani 33, precum scrie la a dooa Impgr.lie, cap 5.
biruind in rlzboiu pre Goliath, au imbunat pre Saul.
1 nalti M / lipseFte au mers de M / streini de f el M // 2 lipse,ste Ins M // 3-8

aci au luat cu vIrful toeagului dintr-un fagure de miere, abea au scapat de

moarte prin ruglciunea norodului. aci c5, s5. jurase Saul c oricine va gusta
cevas pIng a nu s svlri r5.zboiu
omoare C // 4 care] ce-i M / lipsege lui

M / lipsefte de M // 5 scApat din moarte M // 5-6 lipse,ste de tat-slu cb. era s5.-1

omoare M // 6-8 aci s5, jurase Saul de va gusta oricine, ceva, OA nu-si va

izbindi, a sA omoare M // 10 1-au jblit M// 10-11 1-au jelit foarte si e-au cintat
antare de plIngere. A 2-a Imp5r5.tie C // 11 chitare M / lipsefte precum scrie la

a II-a imp5.atie, cap 1 M // 12 fii-slu M, fie-slu C //13 casa lui M, C / ce au

fost avut C, ce avusse M //15 fugind] and fugea M, C / lipse,ste de atrA fata
lui C //16 Avesalom M, Avisalom C // 17-19 Fiind ales David, feciorul lui
Iese a fi ImpArat, 1-au uns Samuil cu untdelemn din corn. Si
Samuil
M // 171ipsefte a fi 111102-at C // 17-18 1-au uns Samuil din corn cu untdelemn
C // 18 lipsqte precum scrie la Intlia Imp5.r5.tie, cap 18 C // 21 de] declt M // 22
In urma lui] dup5. M // 23 lipse,ste mijlocul lui M / s-au uns M, s-au uns Inp&rat
C / deci] i M // 24 Imp5s5.tie] Implrat C / lipse,ste In Evron C // 25 lipsefte zar
M 1/ 25-26 preste tot neamul lui Israil ani 33 M, tot preste acest neam alti 33 de
ani C // 26 lipseFte precum scrie ... cap 5 M, C // 27 lipsefte C / carele mai nainte
biruind pre Goliath M //
276

www.dacoromanica.ro

Deci avind dragoste foarte mare cu Ionathan, sg fgcu ginere

impgratului prin mijlocul lui. Si intorcindu-s1 David birui-

tor de la uciderea lui Goliath, 1-au zavistuit Saul pentru

lauda ce-i fgcea fecioarele. Drept acia 1-au trimis impra5 tul sg bat rgzboiu singur cu 100 de oameni filistiimi neo-

brezuiti, ca doarg 1-or molt Tar el, acind izbindg, au

rgmas in desgrt viclesugul lui Saul si de cursele viclesugu-

lui celui de obste cu istetimea Melholei au scgpat din

moarte. Pentru cg' au culcat Melhola in patul lui David
10 un chip asmenea cu al lui, zicind cum ca iaste bolnav.
$i In Nava intrind, in besrica lui Dumnezeu, fiind famind,
au mincat piinile cle preotesti.

$i, omorind Saul preotii, pentru David, au scgpat

numai Aviathar, prin ajutoriul lui. Dupg acia s-au luat

15 muiare pre Avighia, muiarea lui Naval celui nebun, dupg
ce au murit Naval. Deci, ggsind pre Saul, vrgjmasul lui,

Col. 11 20

adormit, nu 1-au omorit, ci numai i-au luat sulita i 6114111

apei si au tgiat i poala hainei lui de o au luat ; iar pre el
1-au lgsat adormit. /
Acest Avesa au fost om chibzuit i, fiind cu David, au

gsit pre Saul oareunde adormit. $i au luat sulita, car

era infiptg ling5. capul lui i cgusul apei si au vrut s5.-1
25

omoare, ci nu 1-au lg'sat David, precum sg vde la intlia

Impgrgtie, cap 26.
Acest Azail era om fugaciu, Pre acesta, lovindu-1

Avenir, feciorul lui Nir cu sulita in vintre, 1-au omorit.

Drept acia i Ioav au omorit pe Avenir.
1 avInd mare dragoste M // 1-2 mare dragoste cu Ioatha, prin mijlocul lui

s5. fAcu ginere lui Saul C // 2 si dud s5. Intoarse M // 4 drept] pentru M // 6 iax]
dar C // 7 au rImas dAsert sfatul lui Saul C / au rAmas In desArt sfatul lui Saul
cel Cu ficlesug M // 8 lipseste celui C // 8-9 au scApat din moarte cu istetimea Melholii M fi 9 lipse,ste pentru M// 9-10 lipseste Pentru c au culcat
c iaste bolnav C // 11 lipseste fiind fl5mind M // 12 lipseste cle C // 13 preotii] pe
preoti C / au scApat] sc5pind C // 12-14 au mincat plinele punerii Inainte
preotesti si au dat i celor ce era Cu el. De care au mintuit sau cu moarte pre acei
preoti, sapind numai Aviathar Cu ajutoriul lui David M // 14 chip& acia] apoi
C / s-au luat David muere C 1115 lui Naval Nebunu, fiind mort el C / celui] cel
M /16 Naval ] el M f Deci glsind David pre vajmasul lui pre Saul, adormit M //
17 i-au luat numai C f i ausul apei] i tasul de ap5, M, i tasul de aur C // 18 tlindu-i
C // 18-19 i i-au t5iat si o poall de hain i pe el 1-au 15sat adormit M /18 de
au luat-o C / lipseste iar pre el I-au 15.sat adormit C // 20 au lost] fu M // 21 lipseste
oareunde C // 21-22 sulita de la capul lui C // 22 lIng5.] la M / c5usul apei] tasul
de ap M, teasul de ap5.C//23 omoar5. M/ci] dar C//23-24 lipseste precum s vde la

lntlia impArtie, cap 26 M, C //23 dupd David adaos : Pre acest Nathan prorocul
chip& ce au murit tat5.-slu I-au fAcut David fecior luis M, C /25 fugar M, C facesta] care C // 26 feciorul lui] a lui C // 27 drept acia si] apoi M, pentru aceia i C //

277

www.dacoromanica.ro

Acest Amassa, vzind a fi mai mare peste Wile norodului

pentru c s fagaduise David sa-1 fad., fu omorit de Ioav,
precum scrie la intiia Impa'rtie, cap 19.
Acest Ioav, feciorul lui Aronie, totdeauna era impreuna
5 cu David, ajutor fiindu-i la imparatie. Pentru c5.-1 pusse

ma mare osta01or lu, acesta au omorit pre Avesalom

0 pre Avenir 0 pre Amassa. Deci Solomon, dup5. 1nvat5.tura tatine-sau, 1-au i omorit, macar c au fost fugit la

io

cornul jartavnicului, Impar<atia> a III-a, cap 19.

In vrmea lui David, acest Ioav al lui Aronie au fost
peste oastea lui Iosafat comendarisie, adeca scriitor celor
ce sa' facea ; iar Sadoc i Aviathar au fost preoti, Nathan

au fost proroc, Saronie scritoriu, adeca canzelarie, Varia,

feciorul lui load, peste ctele Zerethi i Ferethi, carii erau
15 pazitori capului imparatului. Zerethi insemneaza stricator,

iar Ferethi iubiti.

f. 12v

coi. I

$i, intorcindu-s5.' din Anhus la Sichilat, au batut pre

Amalic 0 pre vestitoriul mortii lui Saul 1-au omorit David,

pentru c acel vestitor 1-au fost omorit. i jelind David

20 pre Saul au cintat cintare de plins. Deci murind Saul 0
impa'ratind David singar preste tot norodul lui Israil,
au izgonit pre Ievosei din pamintul Ierusa/imului. i la
Varsafarim au lovit pre cei streini de fl.

Apoi, ducind chivotul in Ierusalim, cinta David inaintea

25 lui i slta ; i urindu-se de muiarea lui, Melhola, pentru

cintarea i saltarea acia, au ramas ja fasa roada de la

2 pentru ca.] caci M, C If 3 lipsegte precum scrie la 1ntlia Imparatie, cap 19

M, C // 4-6 Acest Ioav era totdeauna cu David ajutor la Inparatie, fiind mai
mare ostasilor lui M // 4 lipseFte feciorul lui Aronie C / au fost totdeauna C // 7-12

Deci si pre el I-au omorlt Solomon, dupl Invatatura ce-i lasase tata-sau David;
macar c au fost nazuit la comul oltariului, dar n-au putut scapa. Acest Ioav
era In vrmea lui David preste oastea lui Ioasafat, comendarisie, iar Sadoc M //
7-9 Deci Solomon chip& moartea tatine-sau David I-au omorit pre acest Ioav
(c asa Ii poruncise David) ralcar c fugise la comal jertfelnicului C // 11 comandant
C/ Iipse,ste adec.a. scriitor celor ce O. facea C //13 Saronie) i Aronie C lipse,ste
scriitoriu adeca M / lipseFte adeca canzelarie C / iar Vania C // 15 pazitori] paznici
M// 14-16 preste cetele lui Zerethi, care Insemneaza stricator; lar cuvIntul

Ferethi va sa zica iubitor C //15 lipseFte Zerethi Insemneaza stricator, iar Ferethi
iubiti M /18-19 si au ornorit si pre vestitoriul mortii lui Saul. $i Wind M, C //
20 plIns] jale M lipseFte Deci murind Saul si M // 211ipseFte singur M //20-22
Deci finparatind David preste tot norodul lui Izdrail au izgonit pre Ievosie din
Ierusalim C // 23 Vasafarim M // 25 de Melhola M // 25-26 si Oita; i rIzInd de
el Melhola muerea sa, pentru c au vazut pre David cIntind i saltind, de aceea
au si ramas fara de rod din David C 1126 pentru saltarea ackia i cfntarea, ja au
rimas far' de road& M //

278

www.dacoromanica.ro

David. Si s opri David de Dumnezeu a zidi besrica.

Deci, legInd cu funii pre moavitni, pre idumei si pre fillstiimi, i-au aruncat in ocne de sare si ce-au fost ale lor le-au
5

impArtit la ai lui,
Dup acia, vrInd s ja pre Virsaviia, omori pre Une,

brbatul ei si o luo muiare lui-s. Si Intorcindu-s. David

mai pre urml din rzboiu la Ierusalim au numrat norodul
lui Israil i 1-au urgisit pre el Dumnezeu pre acea numrare.
Deci, ungind pre Solomon Imprat i dindu-i porunc. ca
io s fac izbind spre vrjmasii lui i plinindu-si viata cu

buntti, au murit.

Dintr-acest Nathan, feciorul lui David, s-au tras fericita

fecioara Maria, dupa ce au trecut multe neamuri, precum
s arat'l aici, pre dunga aceast vrde, care s.' pogoar'
15 pin la d1nsa.
Pre Amon 1-au omorit Avesalom, pentru cci au stricat
pre Thamar, soru-sa i indat au fugit de cltr fata lui
David.
Acest Avesalom era foarte frumos. Deci omorind pre
20 frate-s'u Amon 0 fugind de cAtr fata t'tine-su, abiia
s-au impcat cu el prin ruglciunea lui Ioav. $i venind
iarsi In Ierusalim, mcar c s. Impacase cu David, tat-

su, iar fata lui nu o au vzut In 3 ani.

Col. II

La David s sfirseste veacul al treilea, avind ami 1002,

25 carii impreunIndu-sa cu totii, de la Adam pIn. la David,
s1nt an.i 4204.

Evanghelistul Mathei, scriind neamurile, au pus mai

nainte pre David declt pre Avraam, zicInd: Fiiul lui

David, fiiul lui Avraam". $i pricina iaste aceasta, pentru

30 c. la David au fost flglduinta Intruprii lui Hristos,

2 deci] apoi M // 24 Cu funii] jurAmint C // 3-4 si al lor au Imprtit la ai

M, /ipsefte C 1/5-11 Si lufnd pre Virsaviia muiare, omort pre Une barbatul e.i
Mai pre urrn5. Intorclndu-s5, din rAzboiu care 1-au urgisit Dumnezeu. Deci ungind pre Solomon Imp5.rat i dind poruncl s fac izblnd vrAjmasilor lui, pli-

nindu-si viiata s-au prisavit M / Si luind pre Virsavea au omorit pre Une.

numAxInd norodull-au urgisit Dumnezeu. Dup aceea ungind pre Solomon de

Impdrat I-au Inv5.tat s r5splAteasc5, vajmasilor sli. i sAvIrsindu-s viata au murit
C // 12 Nathan] Ghethran M, C / hipsefte feciorul lui David C // 14 /ipsege aici C /
dunga] linia C //ipse,ste aceastA vrde C / care pogoar5. M //16-18 /ipsesc C // 16

pre acest M/ /ipse,ste pentru M /17-18 au fugit de frica lui David atine-au M//

20-23 de fric au fugit din fata Wine-au i iars prin rugkinnea lui Ioav abea
s-au Imp5.cat Cu tatt-au, de au venit earls In Ierusalim. Dar fata tAt1ne-au nu
o au v5.zut 3 am C // 21 rugAmintea M / i au venit iar M // 22 i macar M / Ups*
David M //23 lar] dar M / n-au v5zut-o M // 24-5 lipsesc C //

279

www.dacoromanica.ro

mai ales. Iar la Avraam au fost fggaduinta pentru besricg.

Pre acest Adonie 1-au omorit Solomon, pentru c cerca

ia muiare,
de la dinsul pre mumg-sa cea vitregg s
5 prin rugaciunea Virsaviei. ImpgrAtiia a 3-a, cap 2.
Solomon impgratul, feciorul lui David, imprgtind in
urma atine-sgu, au omorit pre Ioav al lui Aronie si pre
Adonie si pre Semei, dupe porunca atine-sgu, lui David.
luind inte/epciunea de la Dumnezeu, dupe ce au fcut
io jgrtv au zidit besrica in Ierusalim, cu ajutoriul lui Iran
in 7 ani i in 7 luni. i in 10 zile ale lui septemvrie au sfintit besrica.
Acesta au priimit pre imp5rateasa Saya cu cinste foarte

mare, and au venit s5.-1 vazg. Dupg acia s-au spurcat

15 viata cu dragostea muerilor i cu inchingciunea idolilor,
depgrtindu-se de Dumnezeu.
In vrdmea acestuia impgrgtiia jidovilor au petrecut tot
cu pace.
Preste oastea lui Solomon era mai mare Vania, feciorul

20 lui liad. Preot era Sadoc, feciorul lui Nathan. Preste

pgzitorii impgratului era Zavol, feciorul lui Nathan canzelaris. Iuar era proposit, adec5.* purtgtor de grijg jurgmintului. Avduran era preste dAjdi.
De aicea s incep impgratii cei ce au impgrtit, in urma
25 lui Solomon, pre cle 10 neamuri ale lu Israil, precum s.
vde c Ant pusi in dunga aceast vrcle, unul dup altul
pogorindu-se, incepind de la Ierovoam, cel ce au implrgtit intii i pogorind ping la Osie, carele, impg'rgtind mai
pre urmg, 1-au luat rob Salmanasar, impgratul Asiriilor,
30 impreung cu ac6/e 10 neamuri, precum sale la a 4-a LIp'rgtie, cap 9.
liar M // 2 bisr

mil 3 pentru c6.] cici M // 4 ditsul] el M / s5. o ja M// 5

rug6,ciunea] mijlocirea M / lips* impArAtiia a 3-a, cap 2 M // 6 lipsefte

Implratul NI f lipseFte feciorul lui David C // 7 lipse,ste al lui Aronie C // 8 dup.

porunca lui David, tat6.-slu M / lipseFte lui David C // 9 lipsefte dup6. ce C // 9-10
au flcut jertf6 fIcInd i biseric1 C II 11 si In 10 septembrie au sfintit-o C / o au

sfintit M1/ 12-14 lips* besrica. Aceasta

. au venit

vazA C 1/14 clup

acia] apoi C / se-au spurcat i acesta C // 16 dep5st1ndu-s6. de la Dumnezeu M,

s-au del:Ai-tat de la Dumnezeu C // 17 acestui Imp6rat M // 19-23 lipse0e Preste
oastea lui Solomon . . . era preste dAjdi C // 19 Venea M // 20 load M // 22 canzelarie

M / preposit M // 25-27 lips* precum s6. vde

. pogortndu-se C // 25 In] pre

M // 26 lipsefte vrde M // 28 impar6tind] au ImpgrAtit M //29 mai pre urm cleat
toti, pre carele 1-au luat C / pre carele 1-au luat M / Asiriei M, asirienilor C // 30
lipsefte precum scrie la M, precum scrie la a 4-a imp6x6.tie, cap 9 C //

280

www.dacoromanica.ro

lark' pre dunga aceasta roie, din mijloc, skit impkatii

Iudei, carii au imprltit in urma lui Solomon, pre cle

2 neamuri, dintru carii, la inceput, au fost Rovoam.

Pentru c5. numai 3 impkati alei au fost preste tot neamul

5 lui Israil: Saul, David i. Solomon. Impotriva imparatilor
sint pui i prorocii carii au fost in vremile lor. /
f. 13
$i pentru acia, miniindu-s5. Avesalom, s-au rdicat a
Col. I
fi Impgrat i s-au impreunat i. cu posadnicile atine-slu,
prin sfatul lui Ahitofel. Dui:a acia, ponlindu-s tat5.-gu
io asupra lui, ca s5i-1 omoare i fugind el printre un sajret,
s-au spinzurat de perii capului lui de o ramur. $i lovindu-1 Ioav, feciorul lui Aronie, cu 3 s5.geti, au murit. A

2-a Imp5.'atie, cap 16.

Acest Rovoam, feciorul lui Solomon, hulind sfatul celor

15 bAtrini i intelepti i priimind sfatul celor tineri i cu aspunsurile lui cle trufa5. i necuvioase, au turburat no-

rodul lui Israil .1 s-au impktit impiltiia lui Israil in

doao pkti, numindu-s o parte impAatiia Iudei, intru

car au fost 2 neamuri i neamul cel leviticesc pre care

20 neamuri au impatit el, in urna atine-su i ala parte
numindu-s5." impgatiia lui Israil, intru car era cle 10
neamuri.

Dup acia, Rovoam, pentru multimea pkatelor lui,

s-au biruit de Susachim, impkatul Eghipetului, carele
25 au venit asupra lui. $i intr-atita scklre au ajuns, cit,
In loc de paveze de aur -au fkut paveze de fier, precum
scrie la a 3-a Implatie, cap 12, 13, 14.

1 cea rosie M / iar pre unja cea mare din mijloc C // 3 dintru] din M // 4

au fost ales C 11 5 lipseste tot C // 5 adia Saul C / impotriva] in dreptul M, C // 6

carii] ce C / In] pre M/ vrmea M // 7 s'i pentru acia] din care M// 7-8

Pentru care miniindu-s5. ear64 Avesalom s-au rldicat cu rasboi asupra lui David,
a fi el Impdrat Impreunindu-s5. C // 9-12 Deci miniindu-s1 tatA-sAu au pornit ca
s5.-1 omoare. Si fugind Avesalom printr-o pAdure s-au Incurcat plrul sau de o
ramurl unui stej ear si au rAmas atirnat. Si sosindu-1 Ioav, feciorul lui Aronie
1-au lnpuns cu 3 sulite del-au omort C // 10 steAret MI/l1 lui] sgu M /111-12 de o
ranmasi au rAmas atirnat, unde lovindu-1 M //12 au murit] 1-au omorit M //13 cap
17 C 1/15 sfaturile M / lipseste i 3 M // 16 au turburat linistea norodului lui Izdrail
C /17 si] apoi C / lipseste lui Israil C j/19 lipseste 0 neamul cel leviticesc C /-

20 le-au Inp5/5.tit el C // 20-21 lipseste si alt parte numindu-si. impgatiia lui

Israil C // 23 pentru] de C // 24-25 care venise C // 25-27 lipseste i Intr-atita sadere au ajuns ... precum serie la C // 26 dupd aur adaos : ce avusse mai nainte
M // 27 lipseste precum serie la a 3-a inpArAtie, cap 12-14 M / implatia a 3-a,
cap 12, 13, 14 C //

281

www.dacoromanica.ro

Tilcuiala Imprtiilor zice cum el pentru picatul lui

Solomon 0 al lui Rovoam au mutat Dumnezeu
a celor 10 neamur, la ruda lui Saul,catr.' Ierovoam, fe-

ciorul lui Naval, care Naval era fecior lui Era, fratele
5 lui Chis, tat5.1 lui Saul.

Col. II

Acest Avia, la 18 ani ai imp'rstiei lui Ierovoam, au

Inceput a Imprli preste luda. Acesta au fcut viclqug
Inaintea lui Dumnezeu 0 In toat5 vrmea vietii lui
btea cu Ierovoam. lar mai pre urm -au Impreunat
io taberile, amIndoi, In muntele amoreilor. $i acolo au
perit Ava In fzboiu. A 3-a impr5tie, cap 15 J.

In stilpul cest din rnijloc s-au pus nepotrivirile i neasmink-lie numrului anilor Iudei i anilor lui Israil, care
nepotriviri slut pentru neasmlnarea cuvintelor proro15 ceti 0 ale istoriilor din care s-au adunat Cartea imp.ritiilor. !risk dup51 neasarninarea cuvintelor, s-au intimplat a pune unii alt. Incpere i altii alta, inceputului
anilor Impxatilor Iudei 0 al Impratilor lui Israil, dup
moartea lui Solomon.
20
Acest Ierovoam au fost slug. lui Solomon. $i fugind
din Ierusalim, de frica lui Solomon, 1-au intimpinat Ahia
Siloniteanul pre cale 0 rumpind Ahia 10 rtunpturi dintru
haina lu, le-au dat lui Ierovoam Insemnind cu darea acelor
10 rumpturi cum c va s5. impr5teasel Ierovoam pe cle
25 10 neamuri ale lui Israil, precum scrie la a treia Imprtie,
cap 11.
Iar dup ce au murit Solomon, fu ales imprat de cle
10 neamuri. Si land putria mpriei, Indat
ar5tat
fntatea ; pentru c fdnd doi vitei Vrsati, i-au pus la
30 Dan 0 la Vethil, de s. inchina lor, facIndu-le i j5.rtv.

1 TlIcuiala implratilor M, Tticul la Imp5.04ia lor C //ipsefte cum M // 3 cltr5.)

la M // 4-5 era feciorul fratelui lui Chis, tatal lui Saul C // 6 la 31 de ani C // 7

Iudea C j nand i acesta C // 8 s-au bgtut M, sl tot batea C // 9-10 amIndoi

s-au tmpreunat taberile In muntele amoreilor M, s-au Impreunat amIndoi taberile
ostilor preste munti C // 11 /ipseaste A 3-a tnapkAtie, cap 15 MI/ 12-19 /ipsesc M,
C // 22 /ipseFte pre cale C J rupturi M / dintru] din C // 23 hainile C// 23-29 Insem-

nIndu-i a va a InpArAteasa. preste 10 feluri ale lui Izdrail. Deci du$ moartea
lui Solomon fu ales de acele 10 neamuri a fi inp5rat lor. Dar el Indatl s-au
tat rAutatea sa; a faclnd C // 24 /ipseiste 10 M // 24-28 preste 10 neamuri ale
lui Israil, cum au si fost. C murind Solomon fu ales de cele 10 neamuri M //
29 vbssati) turnati C // 29-30 lipseste la Dan si Cl/ 30 de s-au Inchinat lor M /
/ipsefte fAcIndu-le i jarta C /
pentru care C //

282

www.dacoromanica.ro

$i certindu-1 Adon prorocul i-au secat mina 0 s-au surpat

0 jgravnicul. Iarg el de rguttile lui tot nu s-au lsat.

Dupg' acia, trimitind Ierovoam pre muiarea lui cgtr5.

Ahia Siloniteanul, ca s le proroceascg pentru fiiul lor,
5 de A. va tgmgdui de boala lui, le-au fspuns Ahia cum
cg nu s va tmgdui. 5i, auzind Ierovoam aceastg vste
rea, au murit. Si mcar c el s-au inchinat idolilor, iar pre
Israil n-au putut s51-1 plce ca sg se inchine lor. A 3-a
impgrtie, cap 13, 14.
lo
Pre Avdon prorocul 1-au omorit un leu, pentru cgci,
alcind porunca lui Duumezeu s-au osptat cu prorocul
cel mincinos.
Navat, jefuind Tevethonul, cetatea filistiimilor, fu ornolit de Vaasa. Impgrgtiia 3-a, cap 15.

15

Acest Vaasa fu certat de prorocul Iu, pentru c'ci au

zidit pre Rama impotriva lui Asa impgratului Iudei.

$i nebggind in seamg certarea lui Iu, fu omorit de Venadav,

impgratul asiriilor. Impgrtiia a treia, cap 15./

f. 13v

Acest Assa au zidit doao cetgti, pre Gavaon 0 pre Masifa,

Col. 120 cu lmnele 0 cu pietrile care au fost adunat Vaasa, impg-

ratul lui Israil, ca sg zideascg pre Rama. $i, imbarinind

Assa, au murit de durria picioarelor. A 3-a impgrItie,
cap 15. In vrmea acestuia au inceput a proroci Naum,
Amos 0 Ioil, prorocii.
Acest Iosafat, plecind vrIjma0i lui in pgmintul Iudei,
25
au fugit in besricg. Si vgzindu-1 Oziil prorocul i-au dat
mingliare 0 indr'znirc zicind: O, Israile, nu te tme".
Acesta au numit locul dreptgtii lui Israil, Valea Blagosloveniei. A 3-a impgrgtie, cap 16. in vrmea acestuia au
30 Inceput a proroci Ilie 0 Mihea.

1 si s-au surpat] surpindu-s5. M, surpindu-i C // 2 Artvnecul M / lipsefte tot

M //3 dup. acia. 1 apoi C/ lipseste Ierovoam C/ lui] sa C// 4-8 proroceasc

de s6. va tinildui feciorul lor de o boall grea si mergind le-au rAspuns ca va

muri de o veste rea. $i s-au acut asea dupa cum le-au zis, aci au murit si Ierovoam. Dar Izdrail nu s-au Inchinat idolilor C // 5 mai tAn25.dui M // 8 'or]

s'i

el

atuncea M // 10 pre acest Avdon C/ lipse,ste pentru M, C // 11-12 au alcat

voea lui Dumnezeu, pentru c s5, ospltase cu Navat prorocul mincinos C /

sl osp5.tase cu un proroc mincinos M // 14 lipsefte imp5.1.54iia a 3-a cap 15 M.

C // 15 lipsqte acest M / lipsefte pentru M / cAci zidise M //16 Implratul M // 17
In seam.1) seama M //ipse,ste certarea lui In M //18 asirienilor C j lipsefte tinplatiia a treia, cap 15 M // 19 lipseste pre1-2 M // 22 lipse,ste A 3-a inpArltie, cap
15 M //23 si tot In vremea C // 24 lipsefte prorocii M // 25 acest Iosafat, dac vlzu

c vine vajmasii C // 26 vIzInd M / i-au dat oarecare C // 29 iipsote A 3-a Inplatie, cap 16 M //
283

www.dacoromanica.ro

Acest Ioaram
luat muiare din ftele lui Ahav
Iezavelii. Acesta, biruind pre Edom i omorind pre 6
frati ai lui la Hema au murit 0 el de boala pintecului,
fcind in viata lui rgul inaintea lui Dumnezeu.
In vrmea acestuia au asuprit arapii i viianii pre Iudea
0 au luat pre muerile lui Ioaram, iar pre feciorii lui i-au
omorit, afarg din Ohozia. A 2-a Paralipomena, cap 21.
In vrmea acestuia au inceput a proroci Elisei.
Evanghelistul Mathei, la povestirea lui, lasg neamurile

10 de la acest Ioaram pin la al patrulea neam, adecg ping

la Ohozie, pentru fata Iezavelii.

Acest Ohozie s-au omorit in Ramoth al Galaadei,

impreung cu ginere-sus Ioram, impgratul lui Israil,

fiind intr-ajutor lui Ioram, cind s-au dus sg-1 ung, pro15 rocul Iu imprat peste Israil. Impgrgtiia a 4-a, cap 9.
Col. II

In vrmea acestuia s-au rpit prorocul Die in raiu. /

Acestla, fiind beat, fu omorit de Zamvri. A 3-a Impgrtie, cap 16. Acest Zamvri, mai nainte cu 3 ani ping
a imprgti singur, s-au certat cu Thamni, iar apoi, puin-

20 du-sg impgrat, au zidit Samariia. A 3-a /mpgrtie, cap 16.

In vrmea lui Ahaav s-au zidit Ierihonul de Athiil.

Acesta au inchis in temnitg pre Mihea prorocul, pentru
cgici 11 certa de rlele care acea. Acesta au omorit pre
Navuthe, pentru ca s-i ja viia. Drept acia 1-au certat
25 Ilie prorocul i sg smeri Ahaav pentru satuirea Sedechiei
cea mincinoasg.
Dupg acia, vrind el sg jefuiascg pre Ramoth cetatea,
1'1 opriia Mihea. i neascultind Ahaav au mers in rzboiu

0 au perit acolo. Acesta au avut muiare pre Iezavel cea

30 ardelge. A 3-a Imprgtie, cap 16.
Ilie prorocul au fost pe vrmea lui Ahaav. Acesta au
oprit de n-au ploat in 3 ani 0 6 luni i s-au acut foamete
2 lipseste pre M / pre 7 frati C // 5 viianii] vinuind C // 7 lipseste A 2-a
Paralipomena, cap 21 M, C // 9 lar evanghelistul C1/ 14 intru ajutor M // 15
lipseste InpSzat peste Israil C lipseste inipArAtiia a 4-a, cap 9 M // 16
lipse,ste In vrmea acestuia s-au r6pit prorocul Ilie in raiu C / In] la M /117
l-au omorit M / lipse,ste a 3-a Implatie, cap 16 M, C //18-20 acest Zamvri pin&
au inpArAtit el singur, mai nainte s-au certat cu Thamni. i inpArAtind au zidit
Samaria C // 18 acest] care M //18-19 pin5. a s pune impArat s-au certat M// 19

lipse,ste iar M /20 A 3-a inp5rAtie, cap 16 M, C // 21 Ahiil M /22 lipseste pentru M,
C // 23 care] ce M, C // 24 liPseste pentru M, C / drept] pentru M, C II 25 si Ilie C //
27 el] earAs C // 28 neascultInd] nevrind
asculte C / lipseste Ahaav M, C

lipseste au mers M // 29 au perit acolo in rAzboiu M 11 30 lipseste cea ardelge

M / lipsepte A 3-a impArAtie, cap 16 M, C // 31-32 Ilie prorocul, in vrmea. lui
Ahav au oprit ceriurile de n-au ploat 3 ani 6 luni M // 32 si 7 luni C //

284

www.dacoromanica.ro

maze peste tot pamintul. Iar pre el 1-au trimis Dumnezeu

In Sarepta la o muiare vgduvl, de 1-au hranit, cariia,

mai pre urma, i-au inviiat i feciorul. Acesta au omorit
450 de proroci ai lui Vaal. Si de frica Iezavelii, muerii
5 lui Ahaav, fugind in pustie, i-au adus ingerul azima
urcior cu apa.

Iarg, dupg ce au ajuns 40 de zile, s-au suit in muntele

Horiv si acolo au luat porunca de la Dumnezeu s. unga' pre

Azail imparat Srie si pre fiu-sau imparat lu Israil

10 pre Elisei proroc in locul lui. Iara dupg acia s-au rapit
In raiu, lasindu-s cojocul lui, lui Elisei, pentru cererea lui.
A 3-a Imparatie, cap 17, 18.
Acest Ohozie, fiind bolnav, au trimis pre slugile lui la
Vaal Musca, dumnezeul Acaron, ca s intrbe de sa va ta15 mdui de boala acia. Si ducindu-sa slugile au esit Ilie
prorocul inaintea lor prin porunca lui Dumnezeu, de i-au
intors indarat la impratul ca
zica ca de vrme ce

n-au vrut sa intrbe pre Dumnezeu cel adevarat, ci

20

pre Vaal Musca, sa stie ca adevgrat ca nu s va tamadui.

$i intorcindu-sa solii i vestind acstia catra Ohozie

s-au turburat foarte si au trimis un capitan cu 50 de

ostasi ai lui, s aduca pre Ilie din munte. Si mergind cgpitanul pina' in poalele muntelui s-au pogorit foc din

ceriu, prin porunca lui Ilie si au ars pre capitan cu toti

25 oamenii lui. Si auzind Ohozie au trimis alt capitan, iara
cu atitea oameni si au petrecut i acela ca i cel dintii. /
1 lipsote mare C / peste] in M // 2 in] la M // 3 lips* mai pre urma. M / i-au
inviiat i copilul ce murise M/ lipse,ste i C // 4-5 lipsqte muerii lui Ahaav M // 5
au fugit Chi acolo e-au adus C//6 i un urcior C//7 iara] i M, CH 8-9 de au uns pre
Azail a fi inparat Sirii C//9
M lui] preste M/f 9-12 lipse* si pre fiiu-sau
inparat ... A 3-a Inparatie, cap 17, 18 C // 9 lui] preste M // 10 lui] sau M / dupa
acia] apoi M // 111ipsefte
Mf dupa cum ii fusse crerea lui M /112 upse,ste cap 17, 18 M // 13-26 au trimis la Vaal o musca sa-1 intrebe mai sculasi-va
din boala lui, pre carea din porunca lui Dumnezeu i-au intors-o Ilie ca
spue

ca, de vreme ce n-au trimis la Dumnezeu cel adevarat nu sa va mai scula. De

care minlindu-sa. Ohozie au trimis in dol rinduri cite un capitan cu cite 50 de
slujitori ca sa.-1 aduca. Pre care miniindu-sa. Dumnezeu e-au ars cu foc din cer C //

14 lipsege ca M // 15 de] din M / acia] sa M // 15-26 $i ducindu-sa slugile,

din porunca lui Dumnezeu le-au esit Ilie inainte de le-au zis O. sa intoarca i sa-i
spue ca, de vrme ce n-au trimis lui Dumnezeul cel adevarat, ci la Vaal, nu sci. va

mai scula. Care auzind Ohozia s-au turbat foarte si au trimis un capitan cu 50
de ostasi sa.-1 aduca; carele mergind pin-In poalele muntelui i-au ars Ilie cu foc
din ceriu. i trimitind altul au Wit asmenea M //
285

www.dacoromanica.ro

Gotholia, muma lui Ohozie, dup ce au murit

au omorit toat sminta impgrteasel, garb.' numai din

14

Col. I

loas, fiind copil mic, pre carele 1-au ascuns Iosavee, mula5

rea lui load preotul, fata lui Ioram i 1-au hrnit 6 am.
lar dup acei 6 ani au uns load preotul pre loas a fi

imprat, in besric, inaintea norodului. i vzind acstia

Gotholia au inceput a striga in besricA: Viclesug, viclesug". i scotind load pre ja din besric o au omorit fr'
de cinste. i au impftit aceasta ani 6. A 4-a imprlo tie, cap 11.
loas, feciorul lui Ohozie, bine flcut inaintea lui Dum-

nezeu, in cit vrme 1-au inv.tat Iodae, iar dupl acia

s-au intors la r'utti, pohtind ce sl i se dea cinste ca
lui Dumnezeu. In vrmea acestuia au mmit Elisei pros rocul. Acesta au acut vistierie, pentru ca, adunindu-se
bani s5. dreag prtile cle sarimate ale besricii. lard
mai pre urm, pentru mindriia lui cea necuvioas, 1-au
ucis slugile lui, cu pietri si pre el si pre feciorul lui, sc5Ipind din feciorii lui numai Amasia. imprtia a 4-a, cap 12.

20

Acest Amasia, dup ce au omorit pre cei ce au ucis pe

tat.-sAu, biruindu-s in flzboiu de loas, feciorul lui Ioahaz,

impratul lui Israil, fu prins de dinsul. i, surpind loas

zidurile Ierusalimului, au luat de la Amasia toate unltele

casei lui Dumnezeu ; iar pre Amasia nu 1-au omorit, pentru
25 pilda car au zis Amasie. imprtia a 4-a, cap 14.

Acest Azariia bine fcu inaintea lui Dumnezeu, iar

pentru ad au luat preotiia supt biruinta lui, au bubat
au czut si un munte preste grdinile lui, de le-au impre-

surat. Imprtia a 4-a, cap 15.

AceastL Gotholia C fii-slu M /3 pre care 1-au fost ascuns C / Iosaviia

M 114 lipsqte si 1-au hrAnit 6 ani M / 7 ani C // 5 5i dup5. 6 ani ce 1-au hrAnit,
au uns M / lipsete acei 6 ani C // 6 bisria M // 6-7 Care vb.zind Gotholia au
strigat In bisric.6. M // 7 In biseria cn glas mare C // 8 scotlndu-o M lipseFte
pre ja M / pre Gotholia afar& din bisericl C / lipsefte ftr de cinste C] Cu necinste
M // 9 lipse,ste i au Inp6r5.tit aceasta ani 6 M lipse,ste aceasta C ani 7 C //ipsqte
A 4-a YnpArAtie, cap 11 M, C // 11 binefAcInd C // 12 In cit vreme au ascultat
pre Iodae C/ dup5. aceasta C] apoi M// 13 rlott.ti M I/ 15 lipsefte pentru M /116
sfArImate] stricate M / besricii] Ierusalimului M //16-17 iar apoi pentru M // 18
chiar slugile C / s'a pre el] Impreun& C / feciorii M // 19 lipsefte din feciorii lui M /
lipse0e InpLAtia a 4-a, cap 12 M, C // 20 a omorit si el C / pre cei ce mot-Ise M /
pre cei ce au fost omorlt pe tatl-sAu C // 24 casii M // 25 lipse,ste InpArAtia a 4-a,
cap 14 C // 26 iar] dar C // 27 caci s-au luat C J biruinta] st5pInirea C // 29 lipsqte
rinp5.1-54ia a 4-a, cap 15 M //

286

www.dacoromanica.ro

In vrmea biruintii acestuia, au inceput a proroci Isaia

Osie, bu i Avdia, precum zic unii. /
Col. II
i au trimis Ohoziaalt dpitan, al treilea. i mergind acela
au grdt cgtrg Ilie cuvinte blinde. i s-au pogorit lije, impreung cu dinsul la impgratul. i au prorocit impgratului
Ohoziei de fatg, c nu s va scula ; i asa, dup cuvintul
lui Ilie, au murit. A 4-a impargtie, cap 1.
Acest bu, dupg ce au omorit pre Ioram si pre Ohozia
si pre Ahaav 1-au uns, Elisei copilul a fi imprat. Dupg
lo acia au omorit si pre Iezavel cea ardelge, surpindu-o
din feresttile palatului. 5i au tg'iat i capetele feciorilor
lui Ahaav, prin samarinni. Acesta au omorit si pre 40

de frati ai Ohoziei, impgratului Iudei, pentru rgutatea

fratelui lor, Ohoziei.

15
j blagoslovind pre el preotul Venadav au omorit si pe
prorocii lui Vaal, in Samaria si risturnindu-le capistea, o
au fgcut staul de gunoiu. i luind Iu r.'spuns de la Dumnezeu, cum c vor impgrti feciorii lui pin la al patrulea
nearn, au murit i s-au ingropat in Samaria, impgrItind
20 in locul lui fiiu-sgu. A 4-a Impgrtie, cap 12.

Acest Ioahaz au inceput a imprIti preste Israil la

13 ani ai impgr5.tiei lui boas. Acesta au fgcut, inaintea

lui Dumnezeu, viclesug, urmind cgilor lui Ierovoam. Drept
acia 1-au dus Dumnezeu la ra'zboiu cu Azail i cu Vena-

25 day, feciorii lui si au perit toti ostasii lui Ioahaz. Iar el

strigind cgtfg Dumnezeu au scgpat. A 4-a Impaegtie,
cap 13.
bona prorocul era fecior unii vsduve din Sarepta (la
cas au fost Ilie in vrmea foametii). Pre acesta 1-au
1-2 lipseFte In vrmea biruintii

precum zic unii C // 2 lipsegte i1 M /

sets precum zic unii M // 3-7 i viind al 3-lea, s-au pogorit si e-au spus de
fatl a va s5, moar& i asea au si murit C /I 3-7 i trimitind Inca si al treilea,
acela au gait cuvinte blinde cltrl. Ilie, cu carele s-au pogorit Ilie si au mers
la Inplratul fa., de i-au spus cl din patul In caree zace nu sa va mai scula.
asa, dupa cuvIntul lui Ilie, au murit Ohozia M // 7 lipsege A 4-a Inplrltie, cap
I M 9 copilul] Inca copil fijad C dupl acia] apoi M, C // 10 Iezavela M // 11
si au Mat] tlind C //12 lipse,ste pre M // 13 ai lui Ohozie M. C // 15 preotul]
a fi preot C // 17 le-au flcut scaun de gunoi C / si] apoi C / luind earls Iu
C 20 lipsefie in locul lui M, C fii-slu M f lipsefte A 4-a rnplrAtie, cap 12 M,
C// 21 preste neamul izdrailtenilor la 10 ani C // 22-23 viclesug Inaintea lui
Dumnezeu M, C // 23 drept] pentru M, C // 25 fecioru lui C / ostasii] oameni
C f lipsege loahaz M Ilipsefte A 4-a Inplatie, cap 13 M. C // 29 au fost] fusse
M / prorocul Ilie M //

287

www.dacoromanica.ro

inghitit chitul, fugind de c5itr5. fata lui Dumnezeu i dup

trei zile 1-au scos iar4 la farmurile

Si du$ porunca lui Dumnezeu, ducindu-s1 la Ninevi,
au propoveduit cum c5," ping in 3 zile s" va prpdi ce5 tatea. $i, cIindu-s ninevitnii, i-au ertat Dumnezeu. Iar.
lona s.' ruina a fi in p5mintul lui, pentru c.ci au e0t mincinoas. propoveduirea lui de Ninevi.
loas, feciorul lui Ioahaz, s-au dus s5. vaz6 pre Eliseei,
fiind bolav. $1, poruncindu-i Elisei, au tras o sgeat.,
10 Cu arcul, prin fereastra de spre flsrit ; 0 de 3 ori au dat
In pamint cu arcul, insmnind cu acstea cum c va birui
pre Amasia, impratul Iudei. Si bAtindu-s: cu ell-au biruit.
15

$i, luind Ierusalimul, au surpat zidurile ceatii 0 au luat

toat avrea besricii. A 4-a imp5r6tie, cap 13.
Pre acest Raason, impAratul Siriei, 1-au omorit Teglafalasar 0 au luat sfir0t imp5.rtiia Siriilor, mutindu-se la
imprAtiia Asiriilor, intru car au impsrtit intii Ful.

A 4-a Impiltie, cap 16.

Pre Zaharia acesta 1-au omorit Selum 0 au impgrtit,
20 in locul lui, el. A 4-a imprtie, cap 15.
f. 14v
Pre vrmea aceasta s-au rinduit de elini numdrul anilor,
Col. I
care s5. chiam. Olimbias.
Acest Ioathan au zidit poarta casei lui Dumnezeu

car o numesc latinii Frumoasa", iarg jidovii o numesc

25 Poarta lui Ioathan". lar unii i zic Turnul Turmei".

A 4-a imp5.falie, cap 15. In vrmea acestuia au vIzut
Isaia pre Domnul ezind pre jetiu inalt ; i Naum impreun'd
1 chitul] un peste mare ce s zice chit C / fugind] chid fugise el M / i dupl
trei zile] apoi a treea zi C // 2 1-au aruncat la t&rmurile mArii M, I-au scos la
tArmurile m5ii iar54 viu C f1 3 dupl] din M / la Ninevi cetate M 4-5 va s
papadeasc cetatea clindu-s5, C // 6 lipsefte pentru M, C // 7 prorociia lui mincinoasa pentru Ninevi M / a sa prorociie C 1 lipsefte de Ninevi C // 11 si In
pdmint tot cu arcul C insemnind M / lipsefte cum C 12i] deci C // 13-14
Si au surpat Ierusalimul si au luat avrea besricii M / lulnd i toat5. C // 14
lipsefte A 4-a InpAratie, cap 13 M, C ff16 i s-au sfirsit M / Siriei M // 16-18 lipseste mutindu-se la inpEltiia . . cap 16 C II 17 Asiriei M //18 lipsefte A 4-a InpAr5.tie, cap 16 M//19 Pre acest Zaharia C//19-20 i p. 287, r. 13-14: Pre Zaharia acesta
1-au morn Selum i apoi pre Selum, Manaim i au InpgrAtit el In locul lui M // 20
el in locul lui C / lipseste A 4-a inpArAtie, cap 15M, C /121-22 lipsese C// 23 lipseste
acest C / casii M] ce a zice a C // 24 pe care C jidovii Ii zic M // 25 unii] altii M //26

lipsefte A 4-a Inparb.tie, cap 15, M C / Intr-aceast.i. vrme M // 27 saztnd M /

Atiu M / pre jetiu fnnalt] 1ntru InSItime Cllipsefte Inpreunl M //

288

www.dacoromanica.ro

cu Mihea au inceput a proroci. Pre vrmea aceasta

nscut Romil. Leat 4443.

Ahaz au fcut viclesug inaintea lui Dumnezeu 0 au trecut
pre fiiu-su prin focul jrtvelor ce acea in Venemen.
5 pentru CXCi n-au vrut s asculte sfatul Isaiei prorocului
s cear semn de la Dumnezeu, precum Il invta Isaia,
cap 14, ci lgsind pre Dumnezeu i puindu-s nidjdea la.
Teglafalasar 0 la dumnezeii asiriilor, s-au prdat de Rasin.

0 de Fachee si au prpdit podoaba besricii toaa. A.

10 2-a Paralipomen5, cap 28.

In vrmea acestuia au vAzut Isaia videniia Vavilonu/ui_

Pre vrmea aceasta s-au inceput Roma. Leat 4459. /

Pre acest Selum I-au omorit Manaim i au imprtit el

Col. II

In locul lui. A 4-a imprtie, cap 15.

Acest Amos prorocul au spus mai nainte lui Ierovoani
pentru pierzarea celor 10 neamuri. Dup acia fu omorit
de Amathia, preotul lui Vethil, btindu-i piroane de fier
prin timple.
Acest Manaim, mergind Fua imp5.'ratul asirfilor asupra.
20 lui, i-au dat o mie de talanzi de argint, ca s nu-1 bintuiascA, ci
s-i fie 0 intr-ajutor. i luind Fua argintut
de la Manaim, s-au intors indrt i n-au sttut in pmintui
lui Manaim. A 4-a Impr5.'tie, cap 15. /
Pre acest Fachesia 1-au omorit Fachee, voevodul ostilor
Col. II
15

25 lui, in Samariia. Si au imprtit el in locul lui. A 4-a

Impartie, cap 15.

Fachee n-au satut Impotriva lui Teglafalasar, ca

nu robeasc cle doao neamuri, pre Ruvim 0 pre Gad
0 pre jumMatea din neamul lui Manasi 0 din Zavulon

1 Pre aceastA vrme M, tot In vremea aceasta C // 2 s-au nAscut M. C / Romulus C // 3 Ohaz C // 4 fii-sau M // 5 lipsefte pentru M / n-au ascultat sfatul
M/ lipsefte Isaiei C / prorocul M// 6 lipsefte o M // 6-7 lipseFte precum 11
InvIta Isaia, cap 14, ci Mind pre Dumnezeu M // 7 0) ci M // 8 si la zei asirienilor C j prldat] predat C // 9 prEpAdind 0 tool& podoaba bisericii C / toatli
podoaba M / lipsefte A 2-a Paralipomen1 M // 11 acestuia] acia M 1112 Intr-acease vrme s-au Inceput M, i tot In ceastA vreme s-au Inceput C 14 lipsefte
A 4-a InpArAtie, cap 15 M, C // 15-18 lipsesc C // 15 lipseFte Acest M 16 dupA
acia.3 apoi M /18 timplele capului M // 19-20 Acest Manaim fiind ImpArat au
venit asupra lui Ful ImpAratul al asirienilor, ca s bat5. pre Manaim, e-au dat
C // 19 al asiriilor M // 20 lipsefte de 1 M // 21 lipsefte i M // 21-22 i multAmind
au luat Ful argintul i s-au Inturs Inapoi C // 23 iipsefte A 4-a InpArAtie, cap
15 M, C // 27-28 Acest Fachie vizInd pe Teglafalasar c vine asupra lui ca s5.-1
robeasci nu e-au stAtut InpotrivA, ci e-au luat In stApInirea sa cele doal neamuri,
adicli pre Ruvim C //

289

www.dacoromanica.ro

din Nefthalim, ca la o jumtate de neam. Drept acia

au contenit impr'tiia celor 10 neamuri, 9 ani. Imprtia
a 4-a, cap 17.
Acest Osie au fost imprat israiltnilor mai pre urnal
5 declt toti. $i au fcut viclesug Inaintea lui Dumnezeu
In zilele acestuia, pre ale 10 neamuri ale lui Israil, ce
lcuia. In Samariia, de 3 ori li-au robit Salmanasar, impratul asiriilor, Incit au luat s'i pre Osie, Imp5.'ratul lor,
f. 15
Col. I

10

rob. /
Ezechia bine plcu lui Dumnezeu, pentru dici au urmat

printilor lui celor buni. Acesta au surpat toate capistele

idolilor si au pogorit si pe sarpele cel de aramk care 1-au
fost inltat Moisi. Iar5. apoi auzind casile si hulele cstr
Dumnezeu de la Rapsac, s-au smerit foarte Inaintea lui
15 Dumnezeu. Intrebind drept acia, pe Isaia si cu umilint

plecindu-s irlima car Dumnezeu, i s-au dat semn de

bucurie, adec s nu s team de cuvintele ale cu mindrie
si necuvioase ale lui Rapsac, voevodul lui Senaherim. $i

crezind Ezechia cuvIntul Isaiei s-au artat Dumnezeu

20 putria. C5. venind Senaherim cu mare laud si mindrie

asupra Ierusalimului, s-au intors cu mare marl.
Acesta, dupe ce au surpat capistele idolilor, precum am

zis, au prznuit Pastile, dup5. lge, cu mult bucurie.

$i, bolnvindu-se Ezechia mai pre urrn, pin ling5. moarte

25 Si rugindu-se lui Dumnezeu s mai lungeasel viata, i s-au
dat semn, prin Isaia, cum c va mai tedi 15 ani. i scu-

lindu-se dupe board, au cintat &Aare zicind: Eu am zis

intru jumattirea zilelor mle". Deci mgrindu-s si trimitind la el Merodac, ImpAratul Vavilonului, soli, cu darnri,

2 iipsefte InparAtia a 4-a, cap 17 M, C // 5 cleat] de M / iipseiste $i au acut

viclesug inaintea. lui Dumnezeu C // 6 zulle M // 8 /ipseFte InpAratul asiriilor M /
lipse,ste inpiratul lor M // 10 lipselte pentru M, C // 11 pArintilor] poruncilor C /
lipsefte celor buni C / capistile toate cele idolesti C /12 au pogorlt] pogorind C,
au surpat M / s'i sarpele cel de araml ce-1 InAltase Moisi M / pe care C // 13 Si

apoi auzind M, s'i mai la urnal auzind C / ocgrile M //13-14 hulele lui Rapsac
voevodul asupra lui Dumnezeu M 1115 Apoi Intrebind pe Isaiea C / drept] pentru
M // 16 catr5.] la M // 17 /ipsege adea M/ /ipse,ste ca mindrie si C /17-18 cuvintele acelui voevod al lui Senaherim inpArat M // 19 cuvintele lui Isaiea C // 20
mIndrie] putere C // 20-28 Senaherim cu atlta mindrie, s-au intors cu mare ocar5..
Apoi au prAznuit Iezezhia Pastile dupl lge, cu mare bucurie. $i apoi boln5.vindus de moarte s'i rugIndu-s5. lui Dumnezeu i s-au dat semn prin Isaia c.5. va mai

tr.i Ina. 15 ani. Si scullndu-s din boa.15, au clntat cIntare. Deci mArindu-s1
M // 21 mail.] neciuste C // 24 si] apoi C / lipsqte mai pre urm5. C // 25 si rugindu-se] s-au rugat C // 27 lipse,ste cintare C // 28 s'i trimitlnd] au trimis C //

290

www.dacoromanica.ro

intrbe de semnul carele s-a fcut pre pmin' t, au artat

lor visteriile besricii lui Dumnezeu. Si, certindu-1 pentru

aceasta Isaia, cu pace au murit. A 2-a Paralipomena,

cap 31 0 32. Leat 4473.
5

Acest Manasi au fcut vicleug inaintea lui Dumnezeu

0 au ru0t ulitele Ierusalimului de singele prorocilor.

lark' mai pre urm, venind la simtirea frdelegilor lui,
Cu mari infric*ri
schimbat viaja spre buntti.
A 2-a Paralipomena, cap 33. Leat 4544.
10

Acest Ammon era de 25 de ani and au inceput a imprti.

Si au fcut i acesta viclepg inaintea lui Dumnezeu,

inchinindu-se celor ciopliti i suletelor i celoralalte ce au

zidit tat-su. Drept acia sculindu-s slugile lui, asupr-i,

1-au omorit. lar norodul au morn pre toti ceia ce s-au

15 adunat asupra lui 0 au fost pricing uciderii lui. Si in

Col.

locul lui au pus imprat pre fiiu-su Iosie. A 2-a Paralipomena, cap 33. /
$i, stricind Samariia, Salmanasar au mutat pre jidovi
din Samariia i i-au wzat pre ling riurile lui Gozan,
20 mai presus de hotarle midiilor 0 a persilor, aproape de
hotarle Caspiei (ins zice in Istoriia lui Alexandru cum
c1 au inchis in locul acela Alexandru doao neamuri spurcate : pre Gog 0 pre Magog, ca s nu s spurce tot pmintul

de ei. lar Antihrist, Mesiia al jidovilor, Ii va scoate de

25 acolo.)

1 carele] ce M, C / 1-2 el le-au aatat vistieriia bisricii M // 2 si certindu-1]

1-au certat C / pentru] de M // 3 mai apoi cu pace M / cu pace au murit] i dup5. ce

1-au certat au murit cu pace C // 3-4 lipsefte A 2-a Paralipomena, cap 31 si 32

M // 4 leat 4544 M // 6 rosit C // 7 lipse,ste iaa mai M / pre] In C // 7-8 venindul
In simtire s-au Indreptat M / viindu-s In simtire au cunoscut aadelegile ce au
urmat; de aceea Cu mare Infricos5.ri C // 7-9 lipseFte aadelegilor lui ... cap 33,
leat 4544 M //10-17 Acest Amon de 25 de ani au Inceput a Inplati i inchinindu-s idolilor i sulitelor .1 altor acute de taa-sg.u, pentru acia 1-au omorlt
slugile lui, iar apoi norodul au omorit pre uciga0i aceia s't In locul lui au pus
Inp5rat pre fii-slu Iosie. A 2-a Paralipomena 33 M /1 10 repehl au Inceput C //12
ce au fost zidit C 1114-15 pre toti acei care s-au fost adunat C //18 Salamanasar
Samaria C / lipsefte Salmanasar M pe M / jidovi] evrei C // 19 lipse0e din Samariia M] de acolo C / a.O.zat M // 20 mai sus M //20-21 lipse,ste mai presus de
hotaale
Caspiei C // 21 Ins5.] mai C1/ 21-24 (Unde scriu istoriile c ar fi inchis
Alexandru Machidon doao neamuri spurcate, pre Gog s't Magog, carii vor s5, sazi
Inchis pinla Antihrist, Mesia a jidovilor) M // 21-22 cum c6. i acel Alexandru
au fost Inchis dool neamuri C // 24 de ei] Iudei C / iar chid va veni C / zice
va scoate
291

www.dacoromanica.ro

lar in ceatile Samariei au agzat Salmanasar, In locul

israiltnilor, asiriiani. Deci asiriianii la inceputul a"zrii lor,

nu s-au temut de Dumnezeu. i drept acia au trimls

Dumnezeu lei asupra lor de-i omoriia ; 0 mIcar ca nu s-au

5 Msat ei de tot a nu s inchina idolilor 0 a nu face alte

rufati, iarl inal tot s-au mai temut de Dumnezeu.

A 4-a imprtie, cap 17.

Tinut-au Impetiia acestor 10 neamuri de la Ierovoam,
imp'dratul lor cel dintii, carele au plecat pre israiltni s.'
10 se inchine idolilor, pin'a' la Osie, impairatul lor cel de pe
urinal. Trig de la Ierovoam ping la Osie au trecut ani 250.
Cade-s.' a .ti cum c imp'gratul asiriilor, Ful, au bltut
filth pre cle 10 neamuri ale lui Israil, fiind preste iale
impArat Manaim. A doa oar li-au stricat Teglafalasar,
15 fiind impgrat preste iale Fachee, feciorul lui Rotelie. A
treia oafa' au robit pre ei Salmanasar, carele au sarimat
Samariia, fiind jale supt sapinirea /ui Osie.

Iarl pre Ierusalim intii 1-au baut Sargon, a doa ail

Asaradon, a treia ail Senaherim, in vrmea Ezechiei,

20 impgratul Iudei. Lis zic unii cum cal acste nume, ce s-au
zis mai sus, s." adun'a toate la Senaherim, carele de multe

ori au robit Ierusalimul.

Senaherim, mergind s'a. prade Ierusalimul, in vrmea

lui Ezechie, au scapat de mina lui Dumnezeu cu mare

25 ocafg ; pentru ca.' putin era sa.1 piarz: toat oastea prin

inger, pentru hula car au hulit Rapsac, voevodul lui,

asupra lui Dumnezeu 0 asupra Ezechiei.

Miniindu-sg, drept acia, Senaherim au omorit pre

multi din jidovii carii au fost robit Salmanasar mai nainte.

1 lipsefte Salmanasar M, C // 1-6 au a6.zat asiriiani carii la Inceput, neteenindu-sA de Dumnezeu, veniia lei de-i omorlia. Si m5.car a de tot nu s-au plasit
a A Inchina idolilor qi de alte raotAti, dar tot s-au raai Indreptat, temIndu-s de
numnezeu M // 3 lipse,ste 0 C // 3-4 drept aceea mlniindu-s1 Dumnezeu asupra
or au trimis lei de-i omora C // 5 lipsefte alte C // 5-6 alte r6.utIti, dar tot s-au
mai zmerit C// 7 lipse0e A 4-a imptatie, cap 17 M, C// 8-11 lipsesc M II 9 care
C// 10 lipsefte cel Cl du pt. urm6. C // 11 Ioaram C 1/12-22 lipsesc C // 12-13
Jipse,ste cade-st. a ti cum ct. Ful Imptratul asiriilor au bltut tutti M // 14 lipsefte
Inplrat M /1 16 i-au robit Salmanasar M // 17 fiind ImpArat Osie M // 18 1-au bt.tut
intli Sargon M / lipse,ste a doa oar& M //19 lipse,ste oar5, M // 20-22 ins& acest
Senaherim de multe ori au robit Ierusalimul M // 24 de] din M, C // 25 cart] ruine

M/ putin era] r6.m6sese putin C // 26 care] ce M / pentru cici au hulit C // 28

pentru acia M. lipsefte C // 29 pre multi din] multime de C / din jidovii ce avusse
robi, robiti mai nainte de Salmanasar M //

292

www.dacoromanica.ro

aflind Senaherim, impratul, cum ca Tovit ingroapl

trupurile celor omoriti, i-au luat toatg. avria 0 au poruncit

omoar. Intlegind, drept acia, Tovit au fugit

despuiat in cimpuri, de s-au ascuns. lar dup5. 40 de zile
5 fu omorit Senaherim de fiii lui. i s intoarse Tovit i i
s. dder toate unialtele cite i-au fost luat Senaherim.
trecind ciava vrme, veni ingerul Rafail de luo pre
Toviia, feciorul lui Tovit i s-au dus la Raguil de
dat
fata dup el, gonind intii pre dracul, carele omoria pe bario batii ce o luase mai nainte s"-i fie muiare, pre carii, dup
impreunarea lor, i-au dus glato0 la Tovit. i tmAduind
cu hiiare de p4te pre Tovit de orbiciunea ce avea, li-am
spus cum a. iaste ingerul Rafail. i s-au dtts de la ei,
precum scrie in cartea lui Tovit.
15
Merodac, impgratul Vavilonului i cu implratul midiilor,
s desprtira de singur tiitoarea imp6r6tiia asiriilor, adec6

de Asaradon, pentru c5., mai nainte, era acste doao

impLltii, care au zis, supuse impLltiei Asiriilor. /
Iosiia, gsind in casa Domnului cartea Legii a Dooa
Col. I 20 infric4ndu-se de rspunsul Oldei, prorocitei, s." smeri
surp: idolii din locurile cle inalte 0 arse casele prorocilor
f. 15v

0 ale preotilor celor mincino0 la Vethil. La acest Iosie

s-au plinit prorociia lui Adon, car au prorocit cind jertvuia

Ierovoam vitelului celui ce vgrsase la Dan, zicind: Iat

25 fiiu s na$e casei lui David; numele lui Iosiia. i va jrtvui preste tine jrtvnice, pe preotii cei ce fa'rtvuesc preste

1-13 Acest Tovit fura trupurile celor ucis i fi Ingropa, de care afilad Senaherim InpAratul au poruncit s1-1 omoare. Ear el, simtind, au fugit de au
scApat. DupA aceea veni arhanghelu Rafail de luA pre fie-sAu Tovie pe care
1-au dus la Raguil de se-au dat fata dui:4 el, dup5. ce mai Intfi au gonit pe dracul
ce omorfse pre logodnici ei cei mai dinainte. i dupl nuntl IntorcIndu-sA ear ariltop, pre Tovit i pre Sara sotia lui, e-au tAmAduit la Tovit; pre el de orbiciunea
ce avea, cu fiere de peste. Apoi spuindu-le cum cA el este arhanghelul Rafail,
s-au dus de la dInsi C // 1 /ipsefte ImpAratul M // 3 sA-1 omoare si pre el. De care
Intelegtnd Tovit M // 4 despuiat] gol M / clmpii M / ascuas] tAinuit M // 5 omorindu-s1 M / lipsefte i M // 6 dte M / toate cele luate M / /ipseFte Senaherim M f/ 7

Si mai treclnd cltva, veni M // 8 I-au dus M // 10 ce-i luase M / /ipsefte sA4 fie

muiare pre carii M // 10-11 i dupl nuntirea lor iarAs i-au dus M// 11-13 Si
tAmAduind si pre Tovit de orbiciune Cu fiar de pste ce adusse Ingerul, le-au spus

apoi cum el el iaste M f13 Si IndatA s-au dus de la dinii M/f 15-18 /ipsesc
C /19 In casa lui Dumnezeu C // 20 Oldei] 800 de C / prorocitii M // 21 surptnd
M / idolii] chipurile idolilor C / /ipse,ste din locurile cle Innalte i M // 22 si a popilor mincinosi M // 23 carele C / jArtvuia M // 24 vitelului ce-1 vArsase la Dan M
vArsase] turnase C // 25 fiu sA naste lui Dot ; i numele lui C / casii M // 26 jArtv-

nice M / pre pretii M //

293

www.dacoromanica.ro

tine; 0, oase de oameni va arde preste tine". A 3-a Tinplftie, cap 13.

Acesta au prknuit pastele cel fki de aseminare. Si

dupg acia, btind rkboiu Iosia la Maghedo cu farao-

5 nnii, fu omorit de impgratul Nehao. Si 1-au plins norodul

foarte. A 4-a Imprtie, cap 22.

La al treilea an a impk54iei lui Iosie, au inceput a

10

proroci Ieremia, arRindu-i-se 3 smne: un toiag de nuc

0 o aldare pre foc 0 un briu. Ieremia, cap 1. Leat 4586.
Pre acest Ioahaz 1-au fkut norodul impkat. Si pentru
ruttile lui 1-au luat faraon 0 1-au dus la Eghipet ; 0
au pus in locul lui pre Eliachim, frate-slu. In vrmea
acestui Ioahaz s-au supus Ierusalimul lui faraon. A 4-a

Implftie, cap 23.

15

Acest Eliachim, carele s. num4te 0 Ioachim, omorind

pre Uria 0 cartea prorociei lui Varuh sp5.rgindu-o 0 arun-

cindu-o in foc 0 dind lui faraon bir in trei ani, fu morn

de faraon. A 4-a Imprtie, cap 24.
Acest Iehonie s-au dat pre sine- in miinile lui Navuho20 donosor, cind au venit asupra Ierusalimului. Si impreun.
cu Iehonia s-au mutat ca la 10 mii de oameni, intru carii

s. numk5. 0 Iezachiil 0 Daniil 0 cei 3 coconi. A 4-a

ImpkItie, cap 24.

Ins aceast robie s.' chiam mutare, pentru c5.' de voia

25 lor s-au dat in minile lui Navuhodonosor, iar clialalte s
chiam robii, pentru cki au fost f.r voia lor. Si au pus
Navuhodonosor, in locul Iehoniei, pre Sedechia, fratele
atine-su. /
Col. II
Acesta iaste Merodac, impxatul cel vestit al Vavilo30 nului, carele au trimis soli la Ezechiia, impkatul Iudei,
cu daruri. Si. aritind Ezechia solilor acelora avrea besricei lui Dumnezeu in truf. 0 cinstind pre ei, i-au trimis
1 pre tine C I lipsqte A 3-a Implatie, cap 13 M // 3 cle M // 4 dupa acia]
apoi M / razboiu] oaste C I Iosia r6.zbDiU M / lipseste Iosia C / Magodo M // 6 lipseste
A 4-a impArAtie, cap 22 M // 8 arltindu-s5. M 119 lipseste 01 M / anul 4587 C // 11

aotitile M // 12 lipseste in locul lui M // 14 lipseste A 4-a InpIatie, cap 23 M// 15

carele] ce M// 16 au spart si cartea lui Varac aruncindu-o si In foc C //16-18

0 spIrgind cartea prorociii lui Varuh o au aruncat In foc. Apoi, dupl ce au dat

bir In trei ani lui faraon, fu morn de clInsul M // 17 apoi fu omorit C // 18 lipseste
A 4-a inplatie, cap 24 M// 19-23 lipsesc M // 19 lipseste acest C // 22 acei C// 25

mina C // 26 lipseste pentru C // 30 au fost trimis C / inplrat al Iudei C] inplrat

M // 31-6 lipseste i aratind Ezechia ... Vavilonul s-au stricat M // 32 de trufie
C/ lipse,ste 0 cinstind pre ei, i-au trimis indArlt 0 C //

294

www.dacoromanica.ro

indarat. Si pentru aceasta gresala a Ezechiei au smerit

pre imparatii Iudei, imparatii Vavilonului, cum au fost
Navuhodonosor i cei ce au fost in urma lui, Ora in vrmea lui Valtasar, celui de pre urma, carele, imparatind,
s s-au mutat iarasi imparatiia Vavilonului la Midii i la
persi; iara Vavilonul s-au stricat.
Pricina pentru car au trimis Merodac soli eked Ezechia, zic unii sa fie fost aceasta: haldeii, pentru caci

inchina soarelui, macar c sa lauda cu astronomie, iar nu

10 putea, cu mestesugul lor sa afle pentru ce sa facea zioa
atita de mare, ca cum ar fi fost indoit.
Drept acia, socotind cum ca doara pentru Ezechia,
imparatul Ierusalimului O. face zioa mare, au trimis la
el, soli, ca s afle adevarul; i i-au trimis i daruri, facin15 du-i cinste, ca celuia ce era cinstit i de dumnezeul lor,
adecA de soare, dupa socoteala lor.
Acest Navuhodonosor, dupa ce au robit Ierusalimul,
fiind Daniil prorocul in Vavilon, au vazut in vis un chip
si o piatra rumpindu-se din munte, fra de mina de om,
20 card, cazind, au lovit chipul acela i 1-au sfarimat. Iara
piatra s-au facut munte mare si au plinit tot pamintul.
Si mrindu-sa Navuhodonosor s-au fkut chipul lui de
aur i 1-au pus intr-un cimp si au adunat toata boerimea
lui si tot norodul lui de pretutindenea, cu porunc5. mare,
25 ca sa se inchine acelui chip. Iar cine nu s-ar inchina sa-1
arunce in cuptoriul cel ce ardea cu foc. $i nevrind O. se
inchine cei trei coconi: Anania, Azaria i Misail, i-au aruncat in cuptoriul acela.
1 lipsqte gresa16. a Ezechiei C //1-4 au zmerit Dumnezeu prin inplrAtia Va-

vilolonului, pre Inpkttia Iudei, de la Navohodonosor pin& la Valtasar C // 4

cel mai dupre C// 5 earls s-au mutat C// 7-16 lipsesc C // 7-8 $i pricina au
fost aceasta: c haldeii M /10 lipsqte cu mestesugul lor M / s flcu zioa

M // 11 lipsqte fost M // 13 O. f1cu zioa M //13-16 pentru acia au trimis soli cu

daruri acindu-i cinste ca unui cinstit de Dumnezeu, adecg de spare, dupd socoteala lor M // 17 lipsefte acest M //18 prorocul Daniil C / au vAzut vis M / chip
mare M 1/19 dintr-un munte C // 20 lipsqte card azind M // 21 plinit] umplut M,
C / lipse,ste tot M// 22 oj apoi C /Navuhodonosor] el M /lui] sn C /123 si I-au pus]
pe care puindu-1 C / intr-o cimpie au poruncit s s adune toti boerii C // 23-3 1-au

pus intr-un cimp si au adunat toat boerimea, poruncind cu poruna tare, ca

oricine nu va cAdea s s inchine acelui chip sa-1 arunce In cuptoriul ce ardea Cu
foe; In care au bAgat pre cei 3 coconi c nu s-au inchinat. Apoi au mai v5.zut vis

un copaci mare, inalt pin' la ceriu, cu frunz5. frumoas5. M // 24-26 zicindu-le

cu stasnicie ca p viitorime s s inchine toti acelui chip ; ear cel ce O. va inpotrivi

si nu va vrea s s inchine a va arunca In cuptorul ce ardea cu foc C // 27 lipsefte
Anania, Azaria i Misail C // 28 cuptoriul] focul C //

295

www.dacoromanica.ro

Si iarg au mai vgzut in vis un copaci foarte inalt, a

cgruia ingltime ajungia ping in ceriu i avea frunz fru-

i roadl multg i ramurile lui coprindea toatg

lumea i supt el lgcuia toate hiargle sglbatece, iar in ra'5 murile lui toate pasgrile. Si auzi un glas zicind: Tgiati
copaciul i imprstiiati ramurile", i prod.
moas1

Dup acia, pentru mindriia lui cea multg s-auschimbat

de Dumnezeu chipul lui si au fgcut pe trupul lui pgr,

ca al leului i ca un bou pgstea iarbg. Si fu izgonit de
70 oameni in plduri, ping ce au plinit 7 ani.
Deci, cgindu-s de pdcatele lui, iarg s-au venit in firea

ce-au fost mai nainte i s-au cinstit de toti mai mult

decit intii. Daniil, cap 3, 4.

Acest Dania, fiind in pmintul haldeilor, supt stgpi15 nirea lui Navuhodonosor, pe vrmea robiei, au vgzut
zce videnii. intli au vgzut pentru chipul i pentru piatra
cia ce s-au tgiat din munte, f5.r' de min si au fgrimat

1. 16
col.

chipul acela. /
Si puse impgratul Navuhodonosor pre Sedechia, fra20 tele lui Eliachim, irnpgrat preste luda si preste Ierusalim.
Si era Sedechia de 21 de ani cind au inceput a impgrgti.
impgrati ani 11, fkind viclesug inaintea lui Dumnezeu

si nu s ruina de cgtrl fata Ieremiei prorocului, carele

Il certa pentru rgutgtile ce fgcea, ci 1-au bAgat in temnitg.

25 Si, trimitind Impgratul Navuhodonosor soli la Sedechia
ca sg-s dea birul, precum le-au fost leggtura, i-au intors
indgrgt, la impgratul, deserti i infruntati.

1 $i a mai vazut un vis, adica un copac tnalt C// 2 ajungea cerul, avind

frunza C // 3 si cu road& multa; ramurile lui cuprindea lumea M // 4 lipsefte i M /

fierile salbatice M / lipsefte iar M 11 5 lipsffte un M / lipsqte zictnd M // 6 ramuM, C / lipsege i proci M, C // 7 dupa acia] apoi M, C / pentru] de C / lipsefte
cile

cea multa M // 8 de catre Dumnezeu C 1 liPse,ste i au facut pe trupul lui

M / cu par M // 9 ca boul M// 10 in] prin C // 11-13 $i dupa. 7 ani ce s-au pedepsit, caindu-sa, s-au venit In fire i s-au mai cinstit Inca decit Intli M //11-12
earas 1-au tutors Dumnezen la firea lui cea mai dinainte C 11 12 si apoi C 11 13

decit Intli] ca Inainte C 1114 lipseFte acest M /115 lipsefte au vazut C //16 lipse,ste
pentru a M //16-17 peatra ce s-au fost rupt din acel munte C //17 lipse,ste far' de
mina C / sfarimat M // 19 Dupa ce omorl faraon pre Eliachim puse Inparatul C //
20 Eliachim] Ioachim M / a fi 1111311-at C // 23 de catra.] nici de C / lipse,ste catra,

M 11 24 certa a pururea pentru C / pentru] de M / rlele M / rautatile ce urma ;

apoi miniindu-sa pre Ieremiea 1-au bagat i In temnifa. // 25 si] deci C / C // 26
precum le-au fost legatura] dupa legatura ce avea M // 26-27 le-au fost legatura,
el din Inpotriv e-au tutors pre soli indarat desarti C // 27 lipsefte Indarat M //

296

www.dacoromanica.ro

Miniindu-se, drept acia, Navuhodonosor, s-au dus asupra

Ierusalimului, cu toat putria lui si luind toate odoarle

besricii, cite au gsit s'i ale imp'ratului, le-au dus cu sine-s

la Vavilon. $i arse Navuzardan, stolnicul implratului

5 Navuhodonosor, besrica lui Dumnezeu. $i fe impratul

pre feciorii lui Sedechie inaintea lui, iar pre el, orbindu-1,
il duse la Vavilon. 51, esind Ieremia din temnit., s-au dus

impreunl cu norodul, iar Sedechia cu rea moarte s-au

sfirsit in Vavilon, crpindu-i pintecele. A 4-a impktie,

10 cap 25.

In vrmea acestui Sedechia s-au sfirsit imprtiia Iudei,

car au tinut 514 ami si 4 luni si 8 zile, dup cum zice Iosif

istoricul. lar din Cartea imprtiilor nu s adun mai

multi decit ami 500. lar de la zidirea besricii Ierusali15 mului, ping la mutarea norodului in Vavilon au trecut
ami 480, luni 6 0 10 zile.

Col. 11 20

Aici, la mutarea Vavilonului, sl sfirsaste veacul al

patrulea, carele cuprinde ami 409, carii impreunindu-se
cu totii de la Adam sint ami 4613/.
A dooa videnie au vzut pentru ingerul carele au mintuit pre cei trei coconi din cuptoriul care-i aruncase Navuhodonosor, cci n-au vrut s se inchine chipului celui de
aur.
Cu a tria videnie au tilcuit visul impratului Navuho-

25 donosor, pentru copaciul care au fost vzut, zicindu-i

cum cl pentru mindriia lui s va schimba din om si s v

asemina Cu dobitoacele.
A patra videnie au vzut in vrmea lui Valtasar, pentru

die 4 vinturi si pentru cle 4 fiar, care au v.zut esind

1 apoi mlniindu-sA Navohodonosor s-au dus C II 2 lipse,ste i M // 3 ducIndule cu sine C / lipseFte cite au gAsit M 1 Cu sine M // 4-5 stolnicul InpAratului,
fiind *1 el In biserica, lui Dumnezeu, vAzu chid tale C // 6 fecioni Sedechiei

M/ Inaintea ochilor lui M // 8-9 lipsqte iar Sedechia ... crApindu-i pintecele
C // 8 cu moartea rea M // 9 lipse,ste A 4-a ImpArAtie, cap 25 M /112 am 514
M/ i 4 zile C/ lipse,ste dupa cum zice Iosif istoricul M 1113-19 lipse,ste lar din

Cartea ImpArAtiilor ... stilt ani 4613 C //13-14 lipse,ste lar din Cartea ... ani
500 M //18 care coprinde M // 20 lipsqte videnie au vAzut C / carele] ce C //
21-24 din cuptoriul Cu foc, cici nu vrusse a sl Inchine chipului. Cu a treia
M / lipseFte care-i anmcase ... celui de aur. Cu C // 24 lipse,ste videnie C II 25
care] ce M / lipse,ste fost M // 26 lipse,ste cum M // 26-27 pentru mIndriia lui va

sA-1 schimbe Dumnezeu din om In dobitoc M II 26 din om In dobitoc C //

28-11 A 4-lea, acele 4 vinturi i 4 hearl. A 5-lea berbecele ce 1-au vAzut cu un

297

www.dacoromanica.ro

din mare, adec leu, ursu, ris i alt hiar groaznic, care
hiar5. insemna cle 4 imprtii ce-au inflorit In urma lu
Alexandru celui Mare.
A cincea videnie au vAzut iarl in vremea lui Valtasar,
5 un berbce a cruia coarnele nu-i erau potriv, ce era unul
mai mare cleat altul, carele insemna imprtiia Midiilor
si a persilor.
A sasia videnie au vzut iar In vrmea acestui Valtasar, pentru stricarea Vavilonului, cum el va fi prin Chir
10 i prin Darle, tIlcuind scrisoarea cia ce s-au vzut, osptindu-s5. Valtasar, car zicea: Mani, Thekel, Fares.
A saptea videnie au vzut In vrmea lui Darle, pentru

ingerul care 1-au scos din groapa leilor, dud 1-au fost
aruncat boiarii, flfl voia impratului, fcindu-i judecat

15 viclean.

A opta videnie au vAzut iar in vrmea acestui Darie,

and i-au descoperit ingerul Gavriil pentru venirea lui

Hristos, cum c va fi dup saptezeci de spfmlni de ani

lunovnici.
20

A noca videnie au vzut in vrmea lui Chir, pentru c,

ajungind 11110. riul Tigris, au vzut un om incins cu incinsoare ofaz i trupul lui catharsis si fata lui ca vedria
fulgerului i ochii lui strluciia ca para focului.

A zcia videnie au vzut pentru imprtiia persilor,

25 cum cA va fi una dup.' alta si pentru Alexandru i pentru

cei patru imprati ce au fost dup Alexandru si mai vIrtos
pentru ceia ce au imprltit in Eghipet i In Siriia i pentru
rutatea lui Antioh Epifan. Daniil, in cartea lui.
Acest Evelmerodac, feciorul lui Navuhodonosor, precum
30 spun unii din istorici,
du-s ca nu cumva s5.4 urasa
corn mal mare cleat altu. A 6-lea pentru stricarea Vavilonului, tIlcuind scrisoarea ce v5.zuse tu p5sete la osp5:ti, ce zicea Mani, Thakel, Fares C // 29-1 si
4 fieri ce au esit din mare M 1 lipsefte adea. M // 2 fieri M / lipsefte cle M /1
4 lipsefte iar5. M // 5 lipsefte era M // 6 lipsefte decIt altul M // 8 sasea M /
lipsefte au vIzut M / acestui] lui M // 9 lipsefte cum M / ar fi prin M /10 ackia
ce au vlzut-o M // 11 zicea] era M II 12-28 A 7 pentru Ingerul ce 1-au scos din
groapa leilor. A 8-lea, chid au descoperit arhanghelul Gavriil pentru venirea.
Domnului nostru Iisus Hristos, ca va fi dup5. 70 de aptAmlni lunovice. A 9 lea
In vremea lui Chir au v5.zut lin rlul Tigri un om Incins cu incinsoare ofas
trupul lui catharsi i fata lui ca fulgerul i ochi ca para focului. A 10 lea pentru
Inp5sA4ia persilor, cum arat5. In cartea sa la Biblie C 1/ 13 care] ce M /14 f5s' de
voia M // 17 Ingerul] arhanghelul M // 18 lipsefte cum M // 23 lipsefte staluciia.
M /124 zcea M 1/ 27 cei ce M // 28 ilotatea M / lips* Daniil. In cartea lui M /-

29-2 precum zic istorici, temIndu-s ca sh nu dea tat5.-au InpArAtiea fratelui

slu celui mai mic C // 30 spun] zic M II

298

www.dacoromanica.ro

tat5-s5.0

s5-1 goneascA, s5. dea mpr4iia fr'tini-s5u

celui mai znic, au aiat trupul atine-s.'u in trei sute de

buati 0 1-au dat la trei sute de vulturi ; ins cu sfatul lui
Ioachim, tat5.1 lui Salathiil, impAratului Iudei, pre carele
5 1-au fost scos el din temnit5.. i intr-acest chip au fost
sfir0tul lui Navuhodonosor. A 4-a Impkltie, cap 25.
Cade-s a ti cum c haldeii s numesc de multe ori

asiriiani, pentru 2 pricini: una, pentru c asiriianii din

haldei au avut incperea na0erii lor, pentru ca Asur, f e-

10 ciorul lui Arfaxad, din Haldea au venit in p5.mintul acela,

intru carele, Thicuind, 1-au numit cu numele lui Asiria 0

din Asur acesta au luat incpere impratii a s.' numi

imprati asiriiani, au haldei; drept acia s zic
haldei i haldeii, asiriiani. /

f. 16`" 15

Col. I

Dup ce s-au robit Ierusalimul, s-au acut puratori

de grijg norodului preotii, ping aproape de intruparea

lui Hristos. Iar atunce iar4i au inceput a impleg.ti

unii, a cgrora fapte s vor insemna in urma preotilor.

Tinut-au mutarea norodului la Vavilon ani 70, pin5. In

20 vrmea lui Darie, imp'gratul persilor, de carele s-au min-

tuit din robie, norodul lui Israil. Esdra, intii, cap 2, 3.

Pre acest Salathiil ni 1-au n5scut Sedechia, ci Iehonie,

dup.' mutarea Vavilonului.

In vrmea acestui Valtasar, impiratul Vavilonului,

25 s-au mintuit Sosana, prin Daniil prorocul, de rapastea
ce i-au f5,cut btrinii precum scrie in Cartea Sosanii.
Pre acest Valtasar, omorindu-1 Darie, s-au mutat 'finp.'egtiia Vavilonului la persi.
Acest Zorovavel iaste fecior lui Salathiil. Acesta au fost

30 mai mare peste norod, dupa ce s-au intors in Ierusalim,

de la mutarea Vavilonului, fiind atunce, de la zidirea lumii,

ani 4778, care Zorovavel, dup ce au rispuns impgratului

pentru vin, pentru imprat i pentru adev5.rul, au luat

1 si s dea M f fratelui slu M // 2 lipseste in M / lipseste trei sute de C // 3 1ns
cu] aceasta au flcut-o C // 4 Ioachim M / 1npAratul Iudei M, lipseste C // 5
Intr-acest chip] asa M // 5-6 lipseste Si Intr-acest chip. . . cap 25 C // 6

lipseste A 4-a inplatie, cap 25 M // 7-14 lipsesc C // 7-21 lipsesc M 11 16

lipseste norodului C f/17 lui] domnului Iisus Hristos C / lipseste iarl C 1 18

urnAri i fapte C f insemna] descrie C // 19 Ear mutarea norodului In Vavilon

au tinut ani 70 C /I 20 de care C // 21 lipseste din robie C // 25-26 nApastea ce-i
flcuse M // 26 lipseste precum serie la Cartea Sosanii M // 30 preste M II 31 de la]

durd C / atuncea M ff 32 lipseste ani M // 32-33 lipsesc M // 33 pentru yin,

lnp&rat, muere si adevIr C //

www.dacoromanica.ro

299

alte daruri de la impgratul, impreun, cu intoarcerea

lor la Ierusalim, ca s zideasc i besrica, precum, scrie
Esdra, cap 3. /
Col.II
A dooa pricin iaste cki imp'atiia haldeilor au fost
5 din imp5x4iia Asiriilor. Pentru c5. Navuhodonosor, impgratul Asiriilor era singur tiitoriu i avind o cIpetenie
preste Wile lui, ales si iubit de dinsul, au cersut, de la
imp5xatul, Haldia, ca s imprteasc el acolo. Si, acin-

du-i imp5.ratul pe voe, i-au dat Haldia. $i imprtiia

10 acela acolo. Iar dup acia, acindu-s.' Navuhodonosor

mai mare i mai vestit decit acela, numele aceluia s-au
stins. 5i st5.pinir.' feciorii lui Navuhodonosor i Haldiia ;
drept acia s, numesc haldeii, asiriiani
haldei.
15

Darie, imp'ratul Midiilor, au stricat Vavilonul si au

omorit si pre Valtasar, impkatul Vavilonului. Dup

acia, vgzind un vis pentru fie-sa Mandana i vrind ca s5, o

smereasel, o au dat dup un om prost, ca, fkind la fecior,

s: nu ajung imprat, s5.-1 scoat pre el. 5i acind la copil
20 cu omul acela, numele lui a fost Chir.
$i, aflind impratul, 1-au luat de 1-au dat unui bojar de ai
lui ca s-1 omoare. Iar acela nu 1-au omorit, ci 1-au dat
unui p5"stor, de-1 crestea Intr-ascuns ; l ctr. impAratul
au zis c5. 1-au omorit. 51, crescind Chir, cunoscu pre el
25 impgratul, cum c.-i iaste nepot, pentru rspunsurile
lui cle intelpte. 5i, fugind Chir de frica mosu-s.u, Darle,
s-au dus la Persia. Dup acia au venit cu rzboiu asupra
mosu-slu, Darle i biruindu-1, i-au luat

2 lips* i C 11 1-14 lipsesc M 11 4-14 lipsesc C // 15 Midiilor] persilor

M, Dimiilor C lipsqte i C 1116 omorInd C / dupg acia] apoi M 11 18 lipseFle
ja M, C 11 19 el] clinsu C / si] deci C // 20 numele lui 11 puse Chi M, au pus numele lui Chir Cll 21-28 $i affind ImpAratul au trimis de 1-au luat i 1-au dat
pre seama unui bojar ca s5.-1 piarzl. Dar acela 1-au dat unui 'Astor de 1-au
crescut si au zis atri Implratul c5, 1-au omorit. i crescInd Chir i apropiindus5. de curtea Implateascl s-au cunoscut de ImpAratul cum el va s5. fie nepotul
su acela, din itspunsurile i vorbele lui cle iscusite; de care si el pricepInd, au
fugit de frica xnosu-sau Darie i s-au dus la Persia. $i de acolo viind cu azboiu
au biruit pre mosu-au Darle i i-au luat ImpArAtiia M Pentru care auzind
Darle, pg. loc au trimis de 1-au luat, clIndu-1 unui pstor ca s5.-1 creasa
prin tan. Apoi, cresclnd Chir, dup vrerni s-au alaturat p ling& curte
InpArAteasc a mosului s53.1;

si din vorbile lui cele iscusite s-au dovedit de

Inp5.ratul c acesta va sa fie acel nepot al sAu. Asea simtind Chir s-au temut
au fugit la Inpaatiea persilor. i dup vremi viind Cu rlzboi asupra mosului s5.0
1-au 135.tut de e-au luat i ImparAtiea C //

300

www.dacoromanica.ro

ImpArtind Chir in urma lui Darle, au omorit Daniil

pre cei 70 de preoti ai lui Vil, carii minca bucatele cle
ce s'A aducea la Vil. $i au surpat 0 besrica lor. $i amestedud zmoal. 0 p'Ar 0 cilti, au f Acut cocI 0 au aruncat in

5 gura lui Vil, 5arpelui, de I-au inecat 0 au murit. Drept

acia, viclenind boiarii pre impAratul, au aruncat pre
Daniil in groapa leilor. $i luil' id ingerul pre Avvacum,
prorocul, de pArul capului, din Iudea, au dus bucate lui
Dardil. 5i, dupA 3 zile, ducindu-sA impAratul la groapa
10 leilor, ca 0, pling. pre Daniil, 1'1 gAsi nevAtAmat. Si, sco-

find pre el, Mg pre cia ce au fost bAgat pre Daniil, cu

muerile lor 0 Cu copiii. Dupa acia, indemng Dumnezeu
duhul lui Chir de au dat voe jidovilor ca s'A se intoarcA In

Ierusalim. 5i s intoarser la al doilea an al impArAtiei

is lui, 50 de mii de oameni. Infrind pre ei Aggheu 0 Zahariia

0 fiind preste ei preot Iisus, feciorul lui Iosedec 0 Zorovavel, feciorul lui Salathiil 0 dup ce s'A duserA la Ierusalim,

de abiia au inoit zidurile pinl in 3 ani ; a5ijderea 0 zidul

besricii.
20

DUO. acia sA birui Chir de impAratul masaghetilor 0,

tAindu-i capul, 1-au bsgat intr-un borduf plin de singe.

5i, sAltind imprejurul lui, masaghetii zicea: De te-au

f. 17
Col. I

fost ste de singe, bea singe". Leat 4778. /

In vrmea acestuia au fost preot Iisus, feciorul lui

25 Iosedec 0 au inceput a proroci Aggheu 0 Zaharia.

1 Deci inpIr5.tind C I Darle, mosului slu C // 2 preoti] popi M / Vil] Vaal

M I lipseFte cle M // 2-3 lipseFte carii minca bucatele ale ce si aducea la

Vil C// 3-11 Surp si biserica, omorind si pre b5.1aurul lui Vil. De care zavistuindu-1 boeri si pirindu-1 iMplratului 1-au aruncat In groapa leilor, unde Ingerul
au dus pre Avacum de p5.rul capului cu bucate la Daniil. S'i dup5. 3 zile aducindu-si aminte inpAratul de Daniil s-au dus la groapa leilor s& pling5. pre Daniil.

0, minune, c5.-1 psi sezind intre lei, nev5.timat. Apoi scottndu-1 p loc b5.g5.
C 115-7 sarpele, de 1-au omorit. Pentru care ficlenind pre el boiarii la tra-

p5.ratul 1-au aruncat in groapa cu leii M // 7 Inger M // 8 capului slu M /

au adus M // 9 ducindu-s5.] mergind M /10 liPseFte ea M / nev5ilmat] sAnAtos M //

11-12 b5.g pre cei ce-1 bgase pre el, Cu muerile si Cu copiii lor M / b5.g pre
toti aceea care au fost pricina, inpreun cu muerile si cu copii lor C // 13 jidovilor
din Vavilon C / ca s se intoarc5.] de s-au tutors M // 14 ear5.s in Ierusalim C / Si
A. intoarser51 Deci intorcindu-s5. C, lipseFte M // 15-16 pre care Int5xindu-i Agghe
si Zahariea, O. chid crea preot Iisus C /16 lipse,ste preste ei M /17-20 lui Salathiil. Si in 3 ani au inoit zidurile cet.5.ti. Apoi A birui s'i Chir C /17 lipseFte 0

M // 18 zidul] zidurile M // 20 dup acia] apoi C// 22-23 masagheti Imprejur

zicea: de singe te-au fost ste, singe bea. 4778 M / masagheti imprejurul burdufului zicea de te-au fost ste de stnge, bea acum de te satur5.. Anul 4778 C // 24
lipSeft6 lisas C // 25 si tot p-atuncea C / si Zahariea proroci C //
301

www.dacoromanica.ro

Intr-acest chip grit portile Ierusalimului, car le-au

zidit Noemiia, in urma mutrii de la Vavilon: poarta

imp5xatilor, a preotilor, a boiarilor celor de cinste, a norodului, a prorocilor 0 poarta pre car scotea din cetate
s gunoaele, precum s vde intr-acest rotocol. /
Col. II
Acest Olofern au fost cpetenie ostii lui Camvis. Si,
dup ce au supus multe cetti 0 tinuturi, supt stpinirea
impratului lui, veni 0 la Iudea, asupra ceatii Vethil. Si,
jefuindu-o, fu omorit de Iuditha, tindu-i capul cu sabiia
io lui. Si, luindu-1, Il duse in cetate 0-1 inlt pre zidurile ei,
batjocorindu-1, precum scrie in Cartea Iudithei.
Camvisis, cel ce s num5te 0 Navuhodonosor, in 7 ani

intru carii au tinut singur rsdritul, trind 0 tata-su 0

In 12 ani mai nainte nu 15sa s zideasc besrica in Ierusa-

15 lim. Deci, vrind el 5.1-1 cinsteascg la Ierusalim, cum il

cinstiia 0 printr-alte p5xti, ca pre un Dumnezeu, cu tiarea
capului lui Olofern, boiarinul lui, s5. mintui Israil de dinsul

0 cint cintare.
In vrmea acestuia avea cinste Sofoclis 0 Evripidis,
20 poeticii.

Acest Ermiadis n-au acut nimic vrdnic de povestire

cu Iudeii. Leat 4772.
Darle, feciorul lui Istaspu, la al doilea an a imprtiei
lui, dind daruri lui Zorovavel, i-au dat voe s zideasc5. 0
25 besrica Ierusalimului, pentru ca Zorovavel au dezlegat
inaintea lui Darle pilda pentru vin, pentru imprat 0 pentru
adevrul. Esdra, cap 3. Si la al 5aptelea an a imprliei
l-5 /ipsesc M /1-2 /ipsege care le-au zidit Neemiia C // 3 a boerilor de

cinste, a preotilor C // 4 i poarta care scoate gunoaile din cetate C // 5 s5.

vde] sint insemnate C // 6 ostilor M / Camvisis M // 7 stApinirea] oblastiia

M // 8 lui] au M / apoi veni la Iudea, in cetatea Vethil M // 9 j5luindu-o, acolo

fu omorit M // 9-13 de Iudita, chear cu sabia lui. i luindu-i capul 11 puse pre
zidurile ceati la inn5Itime, ca a-1 batjocoreascl. Acest Camvisis s'i Navohodonosor, in 7 ani care au tinut C // 9 t5.indu-i ja capul M // 10 ei] ceatii
M /11 /ipse,ste precum scrie in Cartea Judithei M // 13 /ipse,ste intru M / carii]
ce M / si In] Ina cu C // 15 deci vrind] pentru c5. voea M // 15-16 si in Ierusalim ca si prin alte p5xti C / s5.-1 cinsteasa ca pre un Dumnezeu la Ierusalim ca si-

ntr-alte prti, cu tliarea M // 16-19 iar cu aierea capului voevodului su

Olofem s5. mintui izdrailteni de dinsu. in vremea C // 17 boierenul au M / dinsul]
el M // 19 mare ciaste C // 20 poeti C // 21 alt nimic C /I 25 pentru a.] c5. M, aci

C // 25-27 dezlegase pilda inaintea implratului Darle pentru yin, pentru impirat, pentru mueri si pentru adevAr M // 26 lui Darie] implratului C / vin,
implrat, mueri si adev5x C II 27 /ipsefte Esdra. cap 3 M, C / saselea M /I
302

www.dacoromanica.ro

lui Darie, s-au isprIvit besrica 0 la 20 de zile ale lunii a

zcea o au sfintit. Leat 4795.
Intr-acea vrme era Platon, filosoful.
Ins: din vrmea cea dintii, car au dat Chir voe jido5 vilor s se intoard. in Ierusalim 0 s: zideasc besrica,
pin la al aptelea an a imp5r4iei acestui Darle, cind s-au

sfir0t besrica, au trecut ani 46. Si drept acia zice 0

Ioann Evanghelistul: In 46 de ani s-au zidit besrica
aceasta 0 tu zici c5. in 3 zile o vei rldica" i proci.

In vrmea lui Artaxerx celui cu ni la lung5., aflind

Esdra vistieriia de c5.rti 0 intorcindu-s: la Ierusalim cu
1500 de oameni, au 1uat voe a slobozi pe preoti de bir. Si
au luat i putre, de la imp5.ratul, s: pue 0 s: scoatI 6:petenii preste norodul lui Israil. Acest Esdra au despIrtit
15 neamurile cle streine de impreunarea jidovilor. Esdra,
cap 9. Iar in vrmea acestui Artaxerx au luat Neemiia
voe, de s-au intors la Ierusalim 0 de abiia au zidit in 7
ani cetatea Ierusalimului cu 6 porti, precum s vde in
io

rotocol. /
f. 17" 20
Trei besrici vedem in Sfinta Scripturcl s se fie zidit.
Col. I
Intil, la Ierusalim, acindu-se de Solomon, a dooa in mun-

tele Gazirim, facindu-se in vrmea lui Darle, de Manasi,

fratele Iudei preotului celui ales, a treia in muntele Iliu,
poleos, flcindu-s5. de Onia, tat5.1 lui Simon celui Drept,
25 in vrmea lui Antioh celui Mare.
Si iar vedem in Sfinta Scripturd trei tirnosiri besricii
lui Dumnezeu. Una, flcindu-se de Solomon, toamna, in
10 zile ale lui septemvrie, a dooa f5.cindu-se de Esdra,
1 lipse,ste Darle M, C / lipsqte de zile M // 2 leat] in anul C // 3 intr-acea] pre
aceasta M // 3-4 Tot intr-aceastl vreme era s'i Platon filosoful. ins5. Intr-acea
vreme care au dat voe Chir C // 5 lipsefte a se intoara In Ierusalim si M // 6 an al
M / acestui] lui M // 7 am 47 C / lipsefte o isi i drept] pentru M, C / zice o] serie
M // 8 cl in 46 M / ca in 47 de ani s-au fS.cut biserica C // 9 lipsefte o tu zici a
In 3 zile o vei adica M ji proci] si celelalte C /110 cel cu M //ipse,ste aflind
M // 10-11 Ezdra au luat vistieriia de arti M //12 si au luat] luind si C // 13
lipsefte de la implrat M // 14 preste tot norodul C / cipetenie intru Izrail M /
Acest an au despArtit M 1115 de la impreunarea jidovilor M // 15-17 de impreunarea jidovilor. i tot in vremea acestuea au luat Neemiea voe C // 16 lipsefte
Esdra, cap 9 M / lipsefte IarA. M // 17-19 voe, fIrS, numai ce au zidit cetatea
Ierusalimului In 7 ani cu 7 porti, precum s5, vede In rotocol C //17-18 au zidit
Neemiia In 7 ani cetatea M // 19 aici in rotocol M // 21 1" s-au f&cut de Solomon
inpAratul C // 22 fAcindu-se] carea s-au flcut C, lipse,ste M // 23 lui Iuda preotul
C // 24 lipse,ste acindu-s5. M / cel Drept M // 25 ce! Mare M // 26-27 la besrica
lui Dumnezeu M // 27-28 Nth de Solomon la 10 ale lui septemvrie M/ de Solomon, la 10 septemvrie, toamna C // 28 lipsefte fAcindu-se M //

www.dacoromanica.ro

303

prinavara, in 23 de zile ale lui martie, in vrmea lui Darie,

feciorul lui Istaspu. Esdra, cap 6.

Iar unii zic cum c aceasa tirnosea1 nu s-au fkut de

Esdra, ci de Iisus, feciorul lui Iosedec.

5 A treia tirnoseal s-au f.cut de luda Macaveul, iarna, in
25 de zile ale lui dechemvrie, in vrmea lui Antioh celui
Lndat. intiia Carte a Macaveilor, cap 4.
Acest Manasi, fratele lui Iad arhiereul, luind voe de la
impratul Darie ca s zideasc5 cas,' lui Dumnezeu, au
10 zidit in muntele Gazirim.
Acest Onia, taal lui Simon celui Drept, pentru rAutatea
lui Antioh celui Mare, fugind in Eghipet c5.tr5. Ptolemeu,
15

impratul Eghipetului, cel L5ndat, au zidit besrica lui

Dumnezeu in muntele Iliupoleos.
Preotind acest Onie, au trimis impratul Selefc pre
Iliodor la Ierusalim ca s ia din vistieriia besricii toate
odoarale, s: le clued' la dinsul. Deci mergind Iliodor ca s."
plineasc porunca impratului, fu r5nit de inger pin ling5.
moarte. /

Col. 11 20

*i. pre norod de bir 1-au mintuit. $i Ezdra au cetit

lgia la infigerea corturilor, ajungind 24 de zile 5i indemna

pre norod s se adune, ca s." asculte cle ce zice lgia, de

patru ori zioa 5i de patru ori noaptea, precum scrie in

25

cartea Neemiei.
Dup5. cum zice Ieronim, tilcuind pre Isaia, gonirea cia
ce s-au acut de Aman, in vrmea Esthirei, au fost in urma
stricgrii Vavilonului cu 100 de ani.

Dup zisa lui Filon istoricul, gonirea ce au fost in vrmea Iudithei s-au acut de Camvis, feciorul lui Chir, care
30 Chir, au surpat 5i Vavilonul. /

1 la 23 ale lui martie, M, la 24 martie C // 2 lipsefte feciorul lui Istaspu M /

Istaspu) Ispas C / lipse,ste Esdra, cap 6 M I lipse,ste Esdra C / cap 7 C /13

lipseste cum C // 3-4 Care zic unii s5. sA fi fAcut de Iisus al lui Iosedec M // 5
lipsefte tIrnosealA s-au fAcut M // 6 lipsefte de zile M, C // 6-7 lipsefte celui Lludat.

India carte a Macaveilor, cap 4 M 119-10 au 0 zidit-o C// 11 rAotatea M /112

cAtr6.] la M // 13 celui Lludat C f15 unde preotind C //17 0 si. le duc.A. C /
dInsul] el M // 17-18 lipse,ste Deci mergind Iliodor ca sl plineasca porunca ImpAratului M //18 care fu rAnit M/ Ingeru Domnului C/ lIngl] la M// 20-24
i C // 21 cortului
C / Indemna norodul C // 26 ce s-au ficut in M // 29 s-au ficut] au fost M //
lipsesc M II 20 dipsefte 0 pre norod de bir 1-au m1ntuit C / lipsefte

304

www.dacoromanica.ro

f. 18

col. I

Si rugindu-se lui Onie preotul, ca s.' se roage lui Dumnezeu pentru dnsul, s5. tim5.dui i s intoarse la imparatul deert. A 2-a Carte a Macaveilor, cap 2, 3, 4.

In vrmea acestui Simon au f'cut Iisus, feciorul lui

5 Sirah, Cartea Intelepciunii, de care Simon pomente
Iisus la cartea lui, cap 50.

Acest Eleazar au trimis pre cei 70 de tilcuitori la Eghi-

pet, pre carii, dup ce au tilcuit, i-au druit Ptolemeu

Filadelful, impiratul Eghipetului, cu daruri mari i la
Iudea cu cinste i-au trimis. Acstia zice Filon istoricul.
Iason i cu Menelau au cumpdrat preotiia Intli de la
Antioh Epifan. A dooa Carte a Macaveilor, cap 4. Acetea
multe ruati au fcut jidovilor, mkar di i ei erau jidovi.
Acest Alchim, fIcIndu-s arhiereu de Dimitrie i avInd

15 vrajb.' totdeauna cu luda, de vrme ce surpa zidurile

besricii i lucrurile prorocilor, fu rmit i muri. Intlia
Carte a Macaveilor, cap 9.
Acest Ptolemeu, feciorul lui Lagos, fiind imp6rat Eghipetului cu vicleug Intl-hid in Ierusalim, zicInd cum c.'

20 va s5. Artvuiasc5, pre multi din jidovi au robit i i-au

vindut. Aijderea au flcut 0 la Gazirim. In vrmea
Col. II

acestuia s-au f5.cut Cartea Macaveilor. Leat 4930. /

Acest Mardoheu -au fcut fiic. pre Esthir, nepoat5.-sa,
fata fr54ini-s5.u. 5i, fiind cinstit de impiratul Artaxerx,
25 au luat Impkatul pre Esthir, nepoatl-sa, a-i fi Imparlteas... Deci cu sfatul i cu Invtatura acestuia s-au rugat

Esthir, Imprlteasa, impIratului de au mintuit pre norodul lui Israil din moartea car vrea
fac5. Amman,
ispravnicul impAratului. $i pre lemnul care s. g5.tise

1 ca 0. se roage] de s-au rugat M // 2-3 pentru clinsul ca si-1 erte

tznduindu-s s Intoarse la ImpAratul su C // 2 s-au tAmAduit M /

s-au 1ntors M // 3 In desArt M J lipseste A 2-a Carte a Macaveilor, cap 2, 3,

4 M / lipsesc cap 2, 3, 4 C // 5 de] pentru C // 6 lipseste cap 50 M 1/7
tIlcuitori] tAlmAcitori M // 8 tIlcuit] sAvIrsit M j Imparatul Ptolomeu M // 10
/ipseste i-au trimis la Iudea M // 11 Ear Iason C / Menelau C // 12 /ipseste
A dooa carte a Macaveilor, cap 4 M // 13 rAotAti M / erea tot jidovi C //
14 Alchim] Eliachim C //15 de vrme ce] fiinda. C // 16 fu anit
furind C /
iipseste India Carte a Macaveilor, cap 9 M // 18 Ptolomeu M / Agos C // 19 ficlesug
M / lipseste cum M, C// 20 i-au robit M// 21 s-au fAcut i C// 22 In anul 4901 C// 23

pre nepoatl-sa Esthir C // 24 lipseste frAtini-au C / fiind] pentru cl era C // 25

iipseste nepoatA-sa C / InpArAteasl] sotie lui C // 26-28 Deci cu sfatul lui au mIntuit
pre norod Esthira din moartea ce crea sA-i fac.A. C // 27 Esthir ImpArAteasa] ja

M 129-2 si pre lemnul care gAtise sA spinzure pre Mardoheu au spinzurat pre

Aman C//

305

www.dacoromanica.ro

de Amann, ca s5.' spinzure pre Mardoheu, fu spinzurat

Amman, cu porunca impratului, precum scrie in Cartea
Esthirei.

Artaxerx, care s.' numste si Asuer, dup ce au flcut

5 osp5.01, gonind pre Astina, pentru mindriia si pentru
neintelgerea ei si luind pre Esthir, jidovca, in locul Asthi-

nei si cinstind pre Mardoheu si spinzurind pre Amman,

pentru moartea cea fix' de dreptate, ce vrea s dea lui
Mardoheu s'i jidovilor, au dat voe evreilor Cu arti noao,
io ca s se intoarca asupra vr5.jmasilor lor, dupg ce s-au mintuit ei prin sirguiala Esthirei. Drept acia grbeaz jidovii

la 10 zile a lunii a saptea, pentru pomenirea mintuirii

aceiia din moarte, precum scrie in Cartea Esthirii. Leat
4832. In vrmea acestuia invlta Aristotel la Platon,

15 filosoful.

Artaxerx Cothos, cu indemnarea lui Vago, boiarinul lui,

au adaos iarlsi la ovri birurile care 15sase Esdra, precum
s-au zis mai sus. In vrmea acestuia erau dascali Dimosten
s'i Aristotel. i Leat 4858.
f. 18v 20
Ptolemeu Filadelful, fiind iubitor de eairti, au trimis cu
Col. I
sfatul lui Dimitrie si al lui Aristeu, la besrica Ierusalimului, daruri, 120 de sicli ovreesti de argint, ca sa"."-i tri-

mitl Eleazar la Alexandriia cle 5 arti ale lui Moisi si

s5.-i timit si tilcuitori, ca s'ai le tilcuiasch". $i asa au
25 falcut Eleazar, dup voia imp..ratului, trimitindu-i si c'grtile s'i pre cei 70 de tilcuitori.
2 lipsefte precum serie In Cartea Esthirei M /14 lipse,ste care sA nnmste si Asuer C // 5-6 lipseFte si pentru neIntelgerea ei C // 6 Esthira
jidoavca M / Astiniii M / lipseFte In locul Asthinei C // 7 si cinstind] au cinstit M /
spInzurInd] au spInzurat M // 8-9 pentru moartea ce vrusse el s5. fac5. lui

Mardoheu M, lipsefte C // 9 si au dat voe M // 9-10 au dat si jidovilor voe

s5.

s5. Intoarc. si ei asupra vr5.jmasilor C // 9 evreilor] jidovilor M // 10-11 lipsefte dup5,

ce s-au mIntuit ei prin strguiala Esthirei C // 11 sirguinta. Esthirii M / drept] pentru

M, C / sArbeaz jidovii ping In zioa de astlzi C //12 lipsote zile M / a saptea] lui
septemvrie C // 12-14 dipsefte mintuirii aceiia din moarte, precum serie In Cartea
Esthirii. Leat 4832 C //13 /ipsefte aceiia M / lipsefte precum serie In Cartea Esthirii
M // 14 fntr-aceast5. vrme Inv54a M / s5. Inv5.ta C // 16 lipse,ste Cothos C 1 boiarenul

M / lui2] slu C // 17 iar au adaos M / birul C //17 18 lipsqte precum s-au zis mai
sus M, C // 18 aceasta. M// 19 la anul 4855 C // 22 side evreesti M/ lipseFte ca M //23
lipse,ste Eleazar la Alexandriia M // 23-4 ale lui Moisi, care trimitIndu-i-le si 70

de tAlmAcitori, dup5. ce au slvirsit i-au trimis fnapoi cu mari daruri, erttnd si

slujitorii bisricii In 7 ani de bir. 4951 M // 25 au si flcut Eliazar C // 26 artile
Inpreunl si cu doi tllcuitori C //

306

www.dacoromanica.ro

Si primi pre ei imp5ratul Ptolemeu cu cinste mare 0

dupg ce au tilcuit crtile, aruindu-i cu daruri multe, i-au
trimis inapoi 0 au asat de bir pre slujitorii_ besricii in
7 ani. In vrmea acestuia s-au arkat tilcuitorii. Leat 4951.
Ptolemeu Everghetul n-au fAcut nimic vrdnic de povestire spre jidovi.

In vrmea acestuia au fkut Iisus al lui Sirah Cartea

Intelepciunei.
Ptolemeu Filopator, luindu-0 pre fiic5I-sa de la Alexan-

lo dru c5iruia o au fost dat muiare, o au dat lui Dimitrie. In

vrmea acestui Ptolemeu au sapinit romanii pe Elada

Schipion au biruit Africa.
In urma acestor imparati n-au mai fost alt imp5rat la
Eghipet, fled numai Cleopatra, car biruindu-s5. de Antonie,

is s-au mutat imprtiia Eghipetului la Roma. Pre vrmea

aceasta au fost imprat la Roma Iulie Chesar.
Matathia preotul au omorit pre solii lui Antioh Epifanes

0 au mai omorit pre un jidov, carele jrtvuia dupa po-

runca lui Antioh, deasupra j5ravnicului, in Modeim. Dup.'

20 acia, fugind cu cei 5 feciori ai lui i cu alti jidovi, ce s
temea de Dumnezeu, s-au ascuns in munti i in pqtere.
Deci, dind voe jidovilor s bat rlzboiu simbgta, in vrme
de nevoe i infdtindu-i s p5zeasc6 legile cle pArintqti
inv5itindu-0 i feciorii pentru lge i pentru r5.'zboiu, muri
25 0 s" ingrop la Modeim. Intlia Carte a Macaveilor, cap 3. /
Coi. II

De la acest Darle au luat Manasi, fratele lui Iad, voe

s zideasc besric in muntele Gazirim. Si, biruindu-s5.
Darle acesta de impkatul Alexandru, s-au mutat Sarvil,

1 ei] dinsii C / cu mare cinste i bucurie C // 2-4 dupa ce Ii tilcui acelc c64i 2
mult5mi foarte, daruind 2i tlicuitorilor daruri scumpe, trimetindu-i earls Innapoi
si le 16s i birul la slujitori beserici In 7 ani C // 5 iipseFte vrdnic C // 6 lipsege

spre jidovi M, C // 7-8 lar In zilile lui au fAcut Iisus Sirah cartea sa M // 11

acestuia M / /ipse,ste Ptolemeu M, C // 11-12 au st5pInit romanii Elada Stipion

Africa M // 14 fir'de Cleopatra M // 15 Eghiptului M// 15-16 pre vrmea

aceasta au fost inpArat la Roma] unde era InpArat M // 16 au fost ImpArat] au
inp6sItit C// 17 Mattathia Asmodeu C// 18 si pre un M //18-19 camele din poninca
lui Antioh jartvuia M / /ipse,ste dup pornnca lui Antioh C //19 dup acia] apoi M,
C// 20 tipse,ste cei M, C// 20-21 /ipsege i cu alti jidovi ce s temea de Dumnezeu Cll

21 s-au ascuns In pesterile muntilor M, s-au ascuns Intr-o pestere C //22 /ipseFte
deci C1122-23 jidovilor ca In vrme de nevoe s dea r6.zboiu i slmblta. i invAtindu-i
M//22 s s bat i simblta in azboi C//23 tipsefte i inv5.tIndu-i Cflipsefte cle M,C//24

pre feciori M / Inv6.tind si pre feciorii sai muri C // 25 /ipse,ste i s ingrop5.

la Modeim. Intfia Carte a Macaveilor, cap 3 C // 26-27 au fost luat load voe de
au zidit C // 28 /ipse,ste acesta C /Alexandru Inp6.rat C // 27-1 si biruindu-s5. de
Alexandru s-au mutat Servil boiarenul M //
307

www.dacoromanica.ro

boia.rinul lui, la Alexandriia si s-au supus imprtlia persilor lui Alexandru.

Alexandru Machedon cel Mare, biruind pre Dae si

mutind impgrtiia persilor la Machedonia si supuind Tirul

5 S.1 Gaza supt biruinta lui, au purces asupra Ierusalimului
cu minie mare, pentru c', fiind supusi lui jidovii, nu vrea

s-i trimit dejdea cea obicinuit. i, apropiindu-s. de

Ierusalim cu Wile, s spimintar jidovii foarte si au

esit inaintea lui alti preoti cinstiti, de 1-au primit cu cinste

io mare. lar ceialalti preoti carii nu vrea s5-i trimit dejdea,
s-au ascuns.
Deci vzind Alexandru intelepciunea preotilor si cucerniciia car au artat atr el, s rusin de ei si-si conteni

miniia. Si, dup ce au jrtvuit si au cetit inaintea lui

15 prorociia lui Daniil, li-au ertat djdile de 7 ani; ins
cle ce au f5.0.duit iudeilor eltr samarinni au taglduit.
Deci, mrindu-i-se numele s'i ltindu-i-se imp'rtiia
foarte zavistuindu-1 unii din boiarii lui, 1-au otrvit,

pentru c5, roada zavistiei moarte iaste. lar in urma lui

20 s-au imprtit imprtiia in patru imprtii, precum s
arat aicea, dintru carii, pentru cei doi grdaste Sfinta
Scrifiturel mai ca denadinsul, pentru ruttile care au
fIcut jidovilor. In vrmea acestuia era vestit Aristotel.
Leat 4888.
25

Murind Alexandru s-au rdicat 4 imprati. lug Eghipetul 1-au stpinit Ptolemeu al lui Lagos, ctr. amiazzi ;
Machedoniia o au st5.pinit Filip, carele si Dae s'l numste,
fiind fratele lui Alexandru, cItre amiaz'noapte, iar Siriia
si Vavilona s'i toat imp5x54iia rsAritului o au stpinit

1 boerul lui C / lui] la M, inplratului C // 4 0 mutInd] s-au mutat C /

Machidonie M // 5 lui] sa M 1/ 6 cu mare minie C / fiind jidovii supu0
lui M, C // 6-7 nu vruseser5. si-i trimit6. C II 7-8 Si s6. sp5Imintarl
C // 8-9 i de fric6. au e.git C// 9 cu mare cinste M / lipsegte preoti C // 10-11
lar preotii cei ce fusse inproticnici s-au ascuns M // 10 carii] ce C / nu vrea]
nu vruseserS, C / 13 car6] lor ce M I A ruing sA. stidi M / lipsegte s ruin de

ei i C / 4 conteni C // 14 citit M il 15 le-au ertat M II 16 iudeilor] jidovilor

C / de cAtrA M l s-au t545.duit M/ 17 deci] apoi C If 18 apoi foarte C //18-19

l-au otrIvit (precum zice un proverb roman a roada zavistii este moartea) C //19
rodul M / inste moarte M lar In urmalui] qi dap& aceea C // 20-22 lipsegte precum
O. arat aicea... pentu rguatile care M // 20-21 precum sci. descrie la vale, dintru
C // 22 care] ce C II 23 lipsegte au fAcut jidovilor M / in vrmea lui Alexandra era
vestit M, in vremea lui Alexandra Machedon era vestit C// 24 la anul Cll 25-2 lipsesc

C /25 lipsegte murind Alexandru. . . Insl M /26 Ptolomeu M /1 28 irate M //

308

www.dacoromanica.ro

Selevc Mihanor, iar in Asia, cgtr apus, au imprtit

Antioh. i

Dup ce au stpinit besrica 0 o au spurcat in trei ani,

f. 19

Col. I

Apolonie 0 Siron 0 Timothei 0 Nicanor 0 Gorghie 0 Lisiia,

5 s fcu preot luda Macaveul 0 in 25 de zile ale lui septemvrie

tirnosi besrica, prznuind 8 zile. Dup acia mintui el

0 cu Ionathan frate-sAu, pe galaaditni 0 frate-su Simon
pre galilei.

Iar. Iosif 0 Azaria, carii erau pu0 de luda pzitori

io besricii 0 Ierusalimului, btind rzboiu cu cei streini de

fliu, f Ai' de tirea Iudei, s-au biruit de vrjma0, perind
In rzboiu 1000 de voinici, pentru neascultarea lor. Iar

dupl acia s-au impcat luda cu Efpator, impratul

Siriei. Deci phi pre luda, Alchim, atr impratul, pkg.

15 mincinoas. ; 0 trimitind impratul pentru acea 1)11A pre

Nicanor, voevodul cu oti, asupra Iudei, fu omorit Nica-

nor de luda. lar mai pre urm, fAcind Iuda pace cu romanii, s omori in fzboiu, de Vachid. A 2-a <Carte a>
Macaveilor, cap 14.

20

Acest Eleazar, fiind in rzboiu cu luda omoria pre vrj-

ma0 0 in dreapta 0 in stinga. Deci, virindu-se supt ele-

fantul pre care i s prea a va fi impratul, omori pre elefant

25

0, czind elefantul mort preste dinsul, muri 0 el, acolo.

India Carte a Macaveilor, cap 6.
Acest Ioanathan, omorind pre Navuthei, i0 izbindi
pentru moartea frtini-su, lui Ioann. 8i, dup.& biruinta
aceasta, fAcu pace cu Vachid. $i, impAcindu-s 0 cu
Alexandru, i-au dat ajutor asupra lui Dhnitrie, pentru a
0 Alexandru ii ajuta lui la preotie.

3-4 Apolonie In 3 ani C //4 /ipsefte al 2-4 C i Seron M /1 5 s-au 15.cut M / ale

luni lui C, /ipsefte M // 6-7 Apoi el al cu frate-sAu Ionathan mIntui pre galaditni M // 7 frate-su Ionathan C // 11 fel M, C / s5. biniir5. M / 12 In] Intr-acel
C // 12-13 lar apoi s-au Implcat M, ai du$ aceea earl., s-au Inp5.cat C //14 Deci sa

porni acum atr5. InpAratul cu pir5. C /15 /ipse,ste pentru acea plr5. M] p temeiul acei plri C /16 cu oati asuprl-i, fu omorit M / asupra Iudii unde fu omorit C// 17 lar mai] al M, C// 18 s5. mod C// 17-18 apoi mai la urm s omorl ai el C//
18-19 /ipseFte A 2-a Carte a Macaveilor, cap 14 M // 20 in rlzboiu]Invr5.jbit C / omor115. M. moll! C// 21 al I] Incepind C / deci] apoi C / elifandul M // 21-22
supt un elefant care i s pArea c ar fi cu Inp&ratul C // 22 i s plruse a fi Imp5.-

ratul pe el, mod elifandul M // 23 elifandul pre el muri ai el acolo M / preste

dinsul mort C / acolo] pe loc C // 24 /ipsefte intlia Carte a Macaveilor, cap 6 M11
25 Ionathan M // 26 frAtine-slu M // 27 aceea C // 28 pentrn c5.] aci M //

309

www.dacoromanica.ro

Dup5, acia au ajutat si lui Antioh Mirax; iar apoi,

prinzindu-1 Trifon, il omori si pre el si pre amindoi feciorii lui. Int.li<a> Carte a Macabeilor, cap, 9, 10.

Simon, fratele lui Ioanathan, au dat lui Trifon 100

5 de talanti de argint si pre amindoi feciorii lui Ioanathan

zlog, pentru ca s scoat. pre Ioanathan de la el, pentru
Ca' asa s, tocmise cu Trifon. lar el, lulnd argintul si pre

feciorii lui Ioanathan, nu s-au tinut de cuvint, ci i-au

omorit. Dup acia fcu Simon pace cu Dimitrie si rgdicI

io zidurile cle surpate ale cetltii Sionului si izgoni pre cei
ce plziia cetatea. /
Antioh Sotir s-au luat muiare anume Verenica, fata lui
Col. ii
Ptolemeu Filadelful, impAratul Eghipetului, Si, dup

acia, s-au pornit tot fzboiul intre impratii cei ce au

is rmas in urna lui Alexandru, precum In Cartea Maca-

veilor s. vde.
Antioh cel Mare, supuind supt oblastiia lui Iudea, au pus

la loc birurile slujitorilor besricii, cle ce au fost ertat

Ptolemeu Filadelful, in vrmea celor 70 de tilcuitori. Si
20 pentru cruzimea acestui Antioh au fugit Onia preotul,

tat5.1 lui Simon, din Ierusalim In Eghipet, ditr. Ptolemeu

Epifanes si s-au zidit besria in tinutul Iliupoleos, plinind

prorociia Isaiei, car& gaiaste la cap 9. /

IarA mai pre urm fu omorit, in Ierihon, de imp.'ratul
Col. I 25 Ptolemeu; s'i luo preotiia, in urma lui, Ioann, care s,
numste Ircanos. intii <a Carte a> Macaveilor, cap 16.
Ioann Ircanos, deschizind doao vistierii, din ale 8 ale
lui David, au dat 400 de talanti lui Antioh, ca s, se deprteze de a robi Ierusalimul. lar din ceialaiti bani, ce-au
30 rimas, au fIcut case de sraci si de streini.
f. 19v

apoi] mai la urm5. C // 2 prinzindu-1 pre el C / lipsefte si pre el C /

feciorii lui] fratii lui inpreun& C // 3 Upse,ste India Carte a Macabeilor, cap

9-10 M // 5 talanzi M // 6 /ipse0e pentru " M, C ii 7 Upsefte cu Trifon

M // 7-8 si pre acei doi feciori nu s-au tinut C // 9 dup5 acia] apoi M /
dupa aceea intre Simon s'i Trifon fu pace si au rklicat C // 12 de muere

C / anume] pre M, C //13 Ptolomeu M / Eghiptului M / chip& aces.] apoi M, C //

14 rzboae C /115 precum scrie la Macavei M, precum serie la Cartea Macovei
C// 17 supt oblkluirea lui C //19 Ptolomeu M / lipsefte in vrmea celor 70 de tilcuitori C / tilcuitori] almIcitori M// 21 atr] la C / Ptolomeu M//22 si au zidit M/
zidit acolo C // 22-23 /iPsege plinind prorocia Isaiei carea grliaste la cap 9 M,
C // 24-25 pre urm5. fu si el omortt de Ierihon inpratul Ptolomeu s'i In urma lui
lu preotiea loan C // 25 Ptolomeu MI carele M 11 26 Ircanor C / /ipsefle intlia Carte
a M / cap 17 C // 27 acest loan C // 28 talanzi M / lipse,ste ca M // 29 a robi] arapi

C /30 mai rimas M //

310

www.dacoromanica.ro

Pre Ircanos, ins1lndu-1 frate-slu Aristovul, i-au luat

Dupg acia, fiind Ierusalimul supt sapinirea
romanilor, au pus Pombie pre Ircanos preot. lar mai pre
urm. 1-au pus Iulie Chesar i impArat Siriei. Dup. acia
5 fu omorit de sabiia parthilor celor ce ajutau lui Andigon.
impratul Aristovul, inchizind in temnit pre mumg-sa
si pre cei doi frati ai lui, s imbrc cu diadim implr.teasd. $i, cu invT.tura muerii lui, omori pre frate-slu

Andigon i muri i el, fiind atunce, chid au murit el,

lo ani 475 de la Sedechie, cind s-au stricat Impriia jido-

vilor. /
Col. II

Selefc, feciorul lui Antioh celui Mare, au trimis pre

Iliodor la Ierusalim, ca s prade vistieriia besricii, carele

rnindu-se de doi ingeri, muri. Iar cu rugaciunea lui Onie
15 preotul, feciorul lui Simon, s scul iari i s intoarse
la impratul, desert. A 2-a <Carte a> Macaveilor, cap 3.
Antioh Epifanes, trimitindu-s de tat5.-sAu la Roma,
zllog de pace, fu prins in niste cet.li de ale Asiriei i cu
mestesug scApInd de acolo, s. numi Epifanes.
20
Deci, fiind in Roma dlog, precum am zis i auzind
de moartea atine-su si de rmt5.tile frAtini-su, fugi din
Roma pre ascuns i sI puse impkat dup moartea lui
Selefc. Dupg acia au vindut preotiia Ierusalimului lui
Iason i lui Menelau. Deci, ei, puindu-s preoti, s-au nunait
25 cu nume pginesc si au acut neobrezuire in Ierusalim.
$i au omorit Andronic pre Onia preotul, cu inv45.tura
lui Menelau, dup porunca lui Antioh. Deci, biruind Antioh Eghipetul, cu hiclesug, au venit i asupra Ierusalimului de 1-au lAtut. i, dup acia, fu gonit din Eghipet
30 de solii carii venise de la Roma.
$i puse Antioh idolul Diei Olimbiului, in besrica Ierusalimului i siliia pre jidovi s: fac obiciaiurile cle
$i cu multe fliuri de cazne a omorit 7 frati Macavei Im-

2 st6piniia M /4 Chesariul M / du$ acia] apoi M // 5 parthenilor C /

Antigon M, Antieagos C // 9 Andigog C / 01 ]apoi C // 10 ani de la Sofonie

476 C //12 cel Mare M // 13 pre Iliodor] idoliilor C // 14 iarl] i M // 15 /ipsefte

f eciorul lui Simon M, C 1116 In desArt M, desert si rusinat C / iipsqte A 2-a Carte
a Macaveilor, cap 3 M // 17-18 Wog in Roma M 1/21 rAotAtile M // 22 si s puse el
Inpirat CH 23 durd aceia] apoi M// 24 Apoi puindu-s ei preotiC// 25 neobrezuire]
nelegiuire C // 27 0 dup5. C / deci] apoi C // 28 hiclesug] mestesug C // 29 de s-au
lAtut C / iipsqte i C / dupa acia] apoi M // 30 carii] ce C // 31 Deai Olimbului C,
Diei Olimbului M // 32 obiciurile M // 33 Macovei C //

311

www.dacoromanica.ro

preun Cu Eleazar, cci nu vrea s mnince carne de

porc 0 s se 'nchine idolilor, de pre cum le porunciia.

lar mai pre urm, ducindu-s iar0 asupra Ierusalimului,

ca s-1 strice de tot, 1-au impins Eliamid din cArut'l 0,
5 czind jos, s-au zdrobit ; 0 Mcar ea' mai pre urm s-au
cit, iar inc- cu tieloas moarte s-au sfir0t. Intli <a
Carte a> Macaveilor, cap 9.
Antioh Efpator, robind Vethsura 0 prclind Ierusalimul,
mai pre urm au dat jidovilor voe s..-0 tie legile lor 0 au
10 izgonit pre Filip din Antiohiia. Dup. acia 11 legar osta0i

lui 0 pre el 0 pre Lisiia 0-i omorifl, cu Invttura lui

Dimitrie Sotir, carele au imprlit in urma lui. A 2-a

<Carte> a Macaveilor, cap 11. /

omorind pre jidovi, foarte 11 urise norodul
col.151.0 Alexandru,
temindu-s a lsa imprtiia feciorilor lui, pentru ca s
nu rsplIteascs lor cle ce au flcut el, au lsat imp'rltiia, dupg moartea lui muerii lui, Alexandrei.
ha dups ce au murit Alexandru, aceast imprteas,
f. 20

Alexandra, care iaste insemnat mai jos, in dia fat,

20 fgduind imprtiia lui Ircanos, fiiu-s'u, pre carele 11

0 iubiia, au inchis in temnit.' pre celalalt fecior al ei,
Aristovul, cu muiarea lu 0 Cu copiii lu, ca nu cumva,
rdicindu-s, s ja imprtiia de la Ircanos.
Pre aceast. Cleopatra o au biruit in Acon, Antonie, ce
25 ce o indelgise. Si s-au mutat imprtiia Eghipetului In
partea romanilor. Pre vrmea aceasta s-au supus Eghipetul romanilor. /
Col. II
Dimitrie Sotir, feciorul lui Selefc, intorcindu-se de la
Roma, moil': pre Antioh 0 pre Lisiia 0 puse arhiereu pre
lEleazar dascalul lor M// 2 de pre] dupA C/ idoilor precum porunciia M// 3 duchi-

du-s1 iaasi] mergInd M // 4 lipsefte ca C // 5 lipsefte mai C // 6 Inc tot cu moarte

C/ lipseFte intlia Carte a Macaveilor, cap 9 M, C//8 predind C// 9 am dat voe jidovilor

M // 9-10 Ali tie legile lor, gonindu si pre Filip C // 10 dupl acia] apoi M // 11
lipseFte lui M // 10-11 du$ aceea legara pre el si pre ostasi lui si li omoria C //13
lipsefte A 2-a Carte a Macaveilor, cap 11 M II 14 foarte urise M // 15 lipsefte pentru
M //15-16 pentru cele ce acuse el C // 17 Alexandrii M // 18 IarA dup moartea lui
Alexandra C / AceastA. ImpArAteasl] implateasa lui M // 19 care este desenatA
aci, In cealaltA fatA C, lipseFte M // 20-23 Au fAgAduit ImpArAtiia fii-slu lui Ircanos,
pre carele-10 iubiia. $i au Inchis In temnia. pre Aristovul, celalalt fecior al ei, Cu

muiarea lui s'i ca copiii, ca O. nu sA. adice cumva, a ia Implatiia de la Ircanos

M// 20-22 fiului ei pre care il iubea foarte, ear pre cealalt fecior al ei 1-au inchis
In temnia Aristovul Impreunl ca muerea si Cu copilas lu C // 25-26 In partea romanilor supusA M // 26-27 lipsefte Pro vrmea aceasta s-au supus Eghipetul romanilor M // 28 fecior lui M II

312

www.dacoromanica.ro

i, impreun cu el, trimise in Ierusalim

pre Vachid, carele au pierdut pre multi din jidovi. Si au
perit i Nicanor, voevodul lui Dimitrie, omorindu-se de
luda. i dup acia, omori pre luda Macaveul prin Vas chid, pentru cl nu i-au fost ajutat frate-su, Ioanathan,
mcar c multe s fgduise Dimitrie lui Ioanathan, ca s
fac pace cu dinsul i s-i ajute.
Deci, btindu-se Dhnitrie cu Alexandru Epifanes, fu
omorit de dinsul. intiia Carte a Macaveilor, cap 8, 9, 10.
lo Alexandru Epifanes, feciorul lui Antioh Efpator, fc1nd
Alchim, pginul.

pace cu Ioanathan, feciorul lui Matathie, omorl pre Dimitrie,

cu ajutoriul lui Ioanathan
izbindi Alexandru, pentru

moartea ttine-su i cinsti pre Ioanathan, cci i-au ajutat.

Dup acia, Ptolemeu Filopator, impratul Eghipetului,
15 SOCT111 lui Alexandru, fdicind oaste asupra lui Alexandru,
luo Intr-ajutor pe Dimitrie cel Mic. i, biraind pe Alexan-

dru, i-au luat toate cettile i s-au luat i fata de la el,

de o au dat lui Dimitrie celui Mic. lar Alexandru fugind

la Araviia, i s te capul de Zadiil Arapul. Intii <a Carte>

zo a Macaveilor, cap 11.
Dimitrie cel Mic,
mniare pre fata lui Ptolemeu,

cad era mai nainte muiare lui Alexandru, imprti in

locul lui Alexandru. Dup: acia fu omorit de Antioh cel

Mic, pre carele 1-au fost adus Trifon din Araviia si au
zs imprtit Antioh In locul lui. India Carte a Macaveilor,
cap 11 si 12.
Pre Antioh Mirax, feciorul lui .Alexandru, 1-au adus
Trifon de la Aravia, pentru c acolo Il crestea dup moar1 p5gInul ] arhiereu C / j triraise cu el In Ierusalim M // 2 pierdut]
omorlt C / lipsefte din C // 3 omorindu-s5. de Dimitrie sau de luda C 4 i pre
luda Macaveul C / i dupg acia] apoi M / lipse,ste Macaveul M // 5 pentru
cci M// 5-9 lipsefte pentru ca nu i-au fost ajutat, cap .. . 8, 9, 10 C // 6-7
ajute M // 8 deci] apoi M // 9
lipse,ste m&car ca multe . . . cu dinsul

lipsete India Carte a Maccaveilor, cap 8, 9, 10 M // 10 lipse,ste Efpator C / fAcInd]

dupa ce fAcu C // 11 lipse,ste feciorul lui Mattathie C // 12 lipse,ste cu ajutoriul lui
Ioanathan M, C / izbindi] rlzbun1 C / lipsefte Alexandra C //13 /ipsefte i cinsti

pre Ioanathan cad i-au ajutat C //14 dup acia] apoi M I/ 14-18 Apoi socrusau Ptolemeu Filopator radic oaste asupra lui i biruindu-1 ti la& toate cetatile

si pre fie-sa de au dat-o dap& Dirnitrie cel Mic C// 15-16 asupra ginere-sAu Alexandra, I luo ajutor M 1117 lipsefte i-au luat toate cetAtile i C / u-au luat

pre fie-sa de la el M //18 cel Mic M // 19 i-au tliat capul Zavdiil M / capul de un
arap anume Zavdiil C1119-20 lipsefte intlia Carte a Maccaveilor, cap 11 M// 21 lulnd
M / Ptolomeu M // 22 lipsefte carea era mai nainte muiare lui Alexandra M /

C 123-26 Apoi I-au omorlt si pre el Antioh, feciorul lui Alexandra M /I

28 din Araviia M / lipse,ste pentru M / acolo crescuse M //

313

www.dacoromanica.ro

tea t."tine-su. Acesta, omorind pre Dimitrie, impgrati

In locul lui in Antiohia i &de preotiia lui Ioanathan,

feciorul Matathiei i cinsti pre el. lar mai pre urma fu

omorit Antioh de Trifon.
5

Acest Trifon, spurcatul, au omorit pre sapinu-s5..u,

Antioh Mirax 0 pre Ioanathan 0 pre amindoi feciorii lui,

carii erau zllog la el ; i s-au mutat imprtiia Siriei la
romani.

Antioh cel de pe urm au fost impgrat mai pre urm5.

10 decit toti la Siriia. i s flcu Siriia supt bir romanilor.
Trimitind, drept acia romanii pe Pombie asupra lui
Tigraf, impkatului Armeniei, au f5.' cut domn Siriei pe
Scavron. lar Aristovul i Ircanos avea atunce intre din0i
netocmire, pentni preotlia Ierusalimului. Drept acia,
15 au pus Pombie pe Ircanos arhiereu in Ierusalim, prin
ajutoriul arapilor, iar pe Aristovul 0 pre feciorii lui i-au
dus legat in Roma 0 i-au dat In minile romanilor. i dup.&
ce s5. puse Ircanos arhiereu, surp5; besrica acia intru car
pus caii in fuioarele besricii ; drept acia,
1-au pus 0

f. 20v
Col. I

20 de atunce inainte n-au mai procopsit.

Crasos, r5.dicind oaste asupra parthilor, au cheltuit in

rzboiu mai tot aurul care 1-au fost luat Pombie de la

sfinta besria. Drept acia, topind aur i Vrsind in gura
lui, muri. i zicea lui: De aur te-au fost ste, bea aur".

25 Acstia zice Filon istoricul.

In vrmea lui Crasos s-au bAtut Iulie cu Pombie 0,

biruind Iiulie, au luat domniia 0 o au tinut singur, trei
ani i apte luni. Iar mai naintea lui, s chivernisiia

obvtimea rimului de boerime ani 464; pentru c de la Romil

30 au imprtit 7 impArati in 200 de ani.
1-2 5i omorInd pre Dirnitrie InparAti el In Antiohia M // 2 dede] chip& C // 3
lipsefte Acest M // 8 la Roma C //
9-10 Antioh au Jost mai pre urna cleat toti la Siria M // 10 lipsefte Siriia
C j bir] biruinta M j romanilor] la romani C // 11 $i trimitind romanii
feciorn lui Matthei C f lipsefte o c // 5

pre Pombie M, Drept aceea trimetind romani pre Pombie C /12 Trigan C /
InpArat C 11 13 Scauros C // 13-14 avea vrajta pentru M, avea intre &hail
tocmire pe atunci pentru C 1114 drept] pentru M /16 Aristovor C // 16-17 tipseFte 0 pre feciorii lu i-au dus legat In Roma 0 M // 17 lipsefte i i-au dat in rota&
romanilor C /I 17-20 i surpl Ircanos besrica 0 puse caii In foioaale besricii,
din care ai el n-au mai procopsit M II 20 lipsefte inainte C / pricopsit C// 22
rlzboiu] caste M / care] ce C // 23 drept] pentru M / aurul C / varsInd] turnIndu-i

M JJ24 lipse,ste lui M // 23-24 ai tornindu-1 In gur5.-i ti zicea: de aur te-au fost ste,
bea, acum de te saturS. C // 24 Dar Ii zicea: te-au fost ste de aur, bea aur M // 25
lipsefte acstia zice Filon istoricul C / istoric M // 26-3 lipsesc M // 27 biruind Iulie
i-au luat sapinirea C 1/27-3 lipsefte 0 o au tinut singur.. . pin In vrmea lui C //

314

www.dacoromanica.ro

Deci, petrecindu-s4 acei imprati, s-au rdicat chivernisitori RImului ipat i indrepta norodul ping In vrmea
lui Iulie Chesar, carele au impr'tit

Acest Iulie Chesar, btindu-se cu Pombie, birui pre

5 dInsul si multe prti ale lumii cu sabiia au supus supt
biruinta lui. i pentru vredinciia lui s-au pus ImpIrat

rimlnilor, de boiarii Rimului. Leat 5154.

Pentru 3 Irozi pomenste Sfinta Scriptur: pentru Irod
Ascalonitul, intru a cruia vrme, la 30 de ani a Imp.Ir5.10 tiei lui, s-au ngscut Hristos i s-au omorit coconii Vithleemului ; al doilea, Irod Antipa, carele stpinea a patra parte
din Galilea, la carele au trimis Pilat pe Hristos ; al treilea,
Irod Agripa, feciorul lui Alexandru i nepot lui Ascalonit,

carele au omorit pre Iacov si au 1nchis In temnit pre

15 Petru, precum scrie la Faptele sfintilor Apostoli. /

Col. 1%
Cade-s a sti cum c Mathan i Melhi s trag din David.
trig Mathan prin Solomon, iar Melhi prin Nathan, feciorul lui David. Mathan acesta i Melhi au fost frati dintr-o
mum5. si din doi tati, precum Ieronim la Luca zice.
20
Dup ce au rmas Estha, muiarea lui Mathan, vIduv5., o
au luat Melhi, frate-su, muiare lui-s, ca s rdice s.rnint

fratelui su, celui mort. Si flcu Melhi dintr-insa pre Ili.

lar Mathan au fost fcut si el, dintr-Insa fecior pe Iacov.
Drept acia, Iacov si Ili au fost frati dintr-o mum
25 din doi tati. Si, lulndu-si Ili muiare, muri, nefIcind cu ia
feciori.

Drept acia au luat Iacov, fratele lui Ili, pre cumnat-sa

muiare si au nscut dintr-insa sementie frtini-s5.0 pre

4 Acest Iulie Chesar C / lipseste carele C // 5 dinsul] el C // 4-7 Acest Iulie
Chesar biruind pre Pombie i multe pIrti ale lumii, pentru vredniciia lui s-au ales
de boiarii Rimului a fi Implrat rimlnilor, leat 5154; a mai nainte s5. chivernisiia

Rimul de ipati M// 6 lipsefte 2lui C 1/7 lipseste leat 5154 C // 8-15 lipsesc

C // 8 Irodi M / lipseste pentru 2 M 10 i acest Irod au omorit pruncii in

Vithleem M // 11 carele] acesta M // 13 fecior M / nepot Ascalonitului M // 14
carele] acesta M // 15 si pre Petra M / Faptele Apostolilor M // 17 iar] j C /
Nathan] Ghethram M f lipseste feciorul lui David M // 19 precum zice Ieroniin
la Luca C, lipseFte M // 20-21 Estha muerea lui Matthan, dup ce au amas vaduv
au luat de bgrbat pre Mslhi, fratele birbatului ei Matthan, ca s5. r5.dice C It 21
lipsqte majare luis M // 22 frAtine-slu M, C / lipse,ste celui mort M, C / lipse,ste
Melhi C // 23 Mattahn Inc5. M / lipseste i el M / si el cu dinsa pre Iacov Cll 24-25

frati din doi tati si dintr-o mam M // 25-26 Si dup5, ce se-an luat Ili muere,
mud si el nefAcInd copii C // 25 nefAcind copii M // 27-28 Apoi o au luat fratesku Iacov i nscu M // 27 lipseste fratele lui Ili C // 27-28 muere
pre
cumnatl-sa, muerea lui 1h i au nIscut C //

www.dacoromanica.ro

315

Iosif, bkbatul Precinstii. Si fu Iosif fecior firesc lui Iacov,

iar lui Ili fecior dup5. lge. Si. drept acia zice Mathei
evanghelistul pre Iosif a fi fecior lui Iacov, iar Luca nu5

f. 21
Col. I
Col. II

m4te pre el fecior lui Ili.

Fericita fecioara Maria era de 15 ani cind au luat in
pintece de la Duhul Stint, prin bungvestirea ingerului.

Pentru c5, de 3 ani au fost cind au intrat in Sfinta Sfintelor i dup51 12 ani bine i s5. vesti. Si au trdt, dup iraltarea
lui Hristos ani 24 0 fu iniltat5, la ceriuri la 72 de ani ai
zo vietii ei, ce au trit pre p5mint. /
Aceast5.' Salozni au np5stuit pre Mariamna, muiarea
lui Irod c au preacurvit. i auzind Irod au omorit pre
Mariamna. /
Acest Octavie Avgust Chesar au luat imp5x5.tiia dup51

15 Iulie, carele acind polaturi, adec case impgrateti, au

intrebat pre Sevilla prorocita citi ami vor sta palaturile
aclia. Iar ia, prorocind, i-au fa'spuns cum c vor sta Ora
In vrmea ce va na0e o fecioar5. curat5. fiiu. lar el, auzind
acstia, i-au p5sut c nu s vor strica nici odinioar5 pen20 tru neincredintarea cuvintului.
Deci la 42 de ani ai impsrstiei lui, n5scindu-s5. Hristos
din fecioara Maria, chiemg prorocita Sevilla pre Octavie
a.ra't lui, in soare, pre Fecioara, tiind in bratele ei pre
Hristos. i zise lui: Aceasta iaste Fecioara acia car au
25 zascut pruncul". i indat cazuri casele.
lar locul acela, intru care era casele, s num0e: Locul
Ceriului. Acstea zic
La 42 de ami ai impgatiei lui Octavie Avgust s-au nscut

Iisus Hristos, in Vitleemul Iudeii, care iaste cetatea lui

30 David, din fecioara Maria, in noaptea spre duminea.
Care mintuitor al nostru Iisus Hristos, arhiereul cel ales,
de 30 ami de era cind s-au botezat de Ioann prorocul in
1 blrbatul] logodnicul C // 2 lipseFte i C / drept] pentru M 1 3 pre]
pentru C // 6 de la] din M, C / prin bunavestire a ingerului C // 8 *1 tocmai
dup5. C // 8-9 Si dup in5ltarea domnului nostru Iisus Hristos au mai trAit
Maica Preacurata Ina 24 de ani C // 9 cer C // 10 ei] sale M // 12 c ar fi preacurvit M, cum c ar fi preacurvit C //14-27 lipsese C 1115 palaturi M // 17 i-au
aspuns] au zis M / lipsepte cum M 1119 lipse,ste acstia M // 22 Sivila

prorocita M // 23 lips* lui M 24 car6] ce M // 26 carele M // 27 acstea]

precum M// 28 Avgust Chesar M, C// 28-29 s-au n5scut Hristos In Vithleemul Iudei,
cetatea lui M, s-au nascut Hristos in Vithleem cetatea lui C// 30 spre] despre C // 31

Iar mintuitorul nostru C // 32 era de 30 de ani and C / prorocul] Predeteciu M //

316

www.dacoromanica.ro

Iordan, inVtind in urma botezului 3 ani i 3 luni i. dup

acia rstignindu-sA, murind i ingropindu-se, a treia zi

s-au sculat din morti i s-au argtat ucenicilor lui de 12

ori in cele 40 de zile ce au petrecut pre pimint, dup5.'
5 inviare.

lar la 40 de zile s-au inltat la ceriuri i au 5.zut de-a

dreapta Taalui. lar la 50 de zile dup inviare au trimis
ucenicilor lui Duhul Sfint, int5rind pre ei, crora le-au

10

dat putre a face minuni i a dezlega p5.catele.

In urma lui Octavie Avgust au luat impdrtiia Tiverie,
carele au trim5s domn jidovilor pre Valia. Acesta de fat.'

vindea preotiia. Si intii au izgonit pre Anna, puind in

locul lui pre Ismail 0 mai pre urm au pus pre Eleazar,

feciorul Annei. Si dupg acia pre Simon i mai pre urrn5.

15 pre Iosif, carele s5. nurniia i. Caiafa, intr-a cgruia vrme
au pitimit i domnul nostru Iisus Hristos. /
f. 21v
Acest Antipatru era din limbi de neam idumeu. Acesta
Col. I au avut 4 feciori, dintru carii iaste unul i Irod Ascaionitul.

Pre acest Antipatru, pirindu-1 oarecine cltrl impratul

20 Avgust, cum c51-i iaste vr'jma i vinzgtor, vrea sg-1
piarz5..

Deci, arainduli Antipatru ranele care au fost pItimit

pentru dhisul, s curAti de villa. Drept acia, acind pace
impAratul cu dinsul, au pus pre fiiu-sAu, hod, impkat
25 Iudeii, carele au fost avind muiare pre Mariamna, fata
lui Ircanos, prin card au luat i imp5.'rtiia. Acest Irod
s-au .1 obrezuit.

Irod Ascalonitul, puindu-s5. implrat Iudeii de Antonie

i de Avgust, la al patrulea an a imparaitiei lui -au citigat,

30 din 4 mueri ce au avut, 6 feciori, carii sint insemnati mai

sus, in cia fat. Acesta, pentru nap5stuirea cea mincinoas5, a Salomi, -au omorit pre Mariamn, muiarea lui.
1 s'i In urma botezului Inv5.tind C / s'i dupa acia] apoi M, C // 2-3 murind si
fnviind din morti, a treia zi, s-au ar5.tat C // 3 lui] s.5.i M. C // 4 intru acele 40 de
zile, M, Intr-acole 40 de zile C // 6 cer C // 8 lui] si M, C / pre Duhul Sf hit M,

C/ Inarindu-i M // 8-9 IntArindu-i pre ei, dindu-le putero a face minuni s'i a.
erta pacatele lumii C // 9 si putre M / dezlega] erta M // 10-27 lipsesc C //
10-16 lipsesc M II 19 c5.tr5.] la M // 22 Dar arltind M // Textul rfndurilor 24-27

este rupt in ms. M //22-27 Antipatru.

... <rupt> Imp5satul a. mintui de

vinov54ie si Impacindu-s5. cu imp5.ratul au f5.cut pre fii-s5.0 Irod Implrat

Iudeii... <rupt> Mariamna, fats. lui Ircanos, prin carele au si luat implratiia. Acest Irod s-au si obrezuit M // 29-30 rupt: s-au ctstigat din 4 mueri ce au
avut M 1130 ce avea 7 feciori C // 30-31 lipsote carii slut Insemnati mai sus, In
cia fail. M. C // 31 pentru] dup5. C / lipsefte cea mincinoasi C II 32 Salomiii M //

317

www.dacoromanica.ro

In vrmea acestuiia s-au rascut domnul nostru Iisus

Hristos. Acesta au omorit i coconii din Vithleem i Ind

ai lui, pre Aristovul, si pre Alexandru i pre Antipatru.

8i au trit, In urma uciderii coconilor ani 7, intru carii

5 ani domnul nostm Iisus Hristos au fost fugit la Eghipetp
cu maid-sa cu Iosif. lar dup5.' moartea lui Irod s-au
intors Iosif, impreung cu coconul i cu maid-sa la Iudea,
dup porunca ingerului i lcuir: In Nazaretul Galileii.
Iarg hod au murit cu moarte tidloas, puind In /ocul lui
pre Arhelau. Aceasta iaste istorie besericeasd.
10
Murind Irod Ascalonitul, s-au Imprtit imp5.rtiia
s-au dat-o jumtate de parte lui Arhelau, carele mcar c
s numiia st5pInitor la a 4-a parte, iar el stpirdia doao
prti, pentru c tinea Iudea i Idumea. Asijderea s-au
15 Imprtit i cialalt jumtate i s-au dat o parte lui Irod

Tetrarhul, aded Galilea, iar cialalt parte s-au dat

lui Filip, aded Ituriia i Trahoniia. lar singur
saptnitor niciodat n-au sttut Arhelau, ci numai din
pkrea norodului s numfia singur sapinitor. /

Col. 11 20

Acest Tiverie au ImpLAtit Inaintea p5.timirii Domnului

ani 18 si dupa paimire ani 5.

Aicea la nasterea lui Hristos s-au plinit veacul al cincilea si s-au Inceput al saselea, care va tinea pin5.1a sfirsitul
lumii. Ins impreunIndu-se toti anii, de la Adam pin5. la
25 Hristos sint ani 5199.
Trecut-au, precum scrie Rwde dtr. fericitul Avgustin,
de la zidirea lumii ping la zidirea Rimului ani 4474 si de

la zidirea Rimului pin la nasterea lui Hristos ani 715,

1 rupt: in vrmea acestuia s-au nascut M // 2 5i tot acesta au omorit co-

conii C / lipse0e i M 1 din] In M // 2-3 si Inca. i pre ai lui M, i Inca .1 pre ai

sai, Aka pre C // 3 rupt i pre Alexandru si pre Antipatru M // 4 5i. au mai
trait C / coconilor] pruncilor M, C I 7 ani M / intru) In M // 4-7 Inca. 7 ani,
In care ani au fost fugit la Eghipet Iosif Cu domnul Iisus Hristos qi Cu fecioara
Mariea. lar dupa ce au murit Irod s-au Intors iarls Iosif cu pruncul i cu maicasa In Iudea C // 6 rupt: maica-sa *1 cu Iosif. lar M // 7 Iosif cu Iisus pruncul M
la] In M 118 dup5.] prin M rupt: lacuir5. In Nazaretul Galileii M // 9-10 lar Irod

dupa ce au murit cu moarte ticaloasa, au ramas In locu lui Arheleu C // 9

puindu-s5. M II 10 lui] su M / lipsege pre M II 11-21 lipsesc C // 13 rupt: s

nurniia stapfnitor la a 4-a M 1114 lipsefle pentru M // 15 rupt: jumatate i s-au
dat o parte M // 17 fratine-sau IA lipsqte adeca M rupt lar singur st5.pinitor M // 18 din] dup5. M //19 el singur M If 20-25 lipsesc M // 22 lui)
mintuitorului nostru Iisus // 26 lipsef te Trecut-au precum M // 27 0, de la 1 Mil
26-27 catre fericitul Avgustin de la zidirea Rfmului ani 4474 C //f
318

www.dacoromanica.ro

carii fac de toti, de la facerea lumii ping la Hristos, ani

5199 <sic>.
Dupg 13 ani a na4terii lui Hristos s-au numgrat norodul

cetltnilor Rimului 0, in vrmea lui Octavie, s-au aflat

5 de 90 de ori cite 380 de mii. A5a zice Ro)de.

Veacul cel dintii s-au inceput de la Adam 0 au tinut

pin.' la Noe, ani 1642. *i. de la naterea lui Noe Oda' la
Potop au trecut ani 600, carii fac de toti, de la Adam ping
la Potop, ani 2242.
10
Veacul al doilea s-au inceput de la Potop 0 au tinut ping
la nWerea lui Avraam, cuprinzind ani 942, carii fac de
toti, de la Adam ping la Avraam, ani 3184.
Veacul al treilea s-au inceput de la naterea lui Avraam
ping la David, cuprinzind ani 1020. Deci de la Adam pink'
15 la David fac de toti ami 4204. intre veacul acesta, adecg
dupg 3184 de ani de la Adam fu e0rea feciorilor lui [srail
din Eghipet.
Veacul al patrulea iaste de la David ping la mutarea
Vavilonului, cuprinzind ani 409, carii fac de toti, de la
20 Adam ping la mutarea Vavilonului, ani 4613.
Veacul al cincilea iaste de la mutarea Vavilonului ping
la naterea lui Hristos, cuprinzind ami 586, carii fac de
toti, de la Adam ping la Hristos, ani 5199.
Veacul al aselea iaste de la Hristos ping la zioa jude25 cgtii.
f. 22
Col. I

Veacul al aptelea sg incpe de la zioa judecgtii 0 nu

sg sfiqate in vci. /
Arhelau, dupg vrgjbile die indelungate ce au avut cu
fratii lui, puindu-sg stgpinitor preste doao pgrti, aded. pre

30 Iudea 0 pre Idumea 0 ingltindu-se cu end a sg numi

impgrat, fu pirit cgted. Chesar, cum ea va sg impgrIteascg.

, miniindu-sg Chesar, 1-au izgonit la Viena 0 au impgrtit
domniia lui la tinuturi mai mici. i trimise Chesar la Iudea

eparh pe Componie.

28-1 rupt : 715, carii fac de toti de la M facerea ] zidirea MI lipse,ste de la

facerea lumii pinl la Hristos C 112 ani 5199, precum s5, vede mai sus C // 3-4 s-au

fost nunarat norodul Rimului si s-au aflat C // 4 ceatii M / rupt : Rimului s'i in
vremea lui Octavie s-au aflat de M // 5 90] noaozeci M / de mii de oameni C /
lipsefte asa M // 6 Pentru anii veacurilor, dup cum zice Evsenie, Sofronie,
Avgustin si Ieronim. Veacul dintii M // 8 lipsege au trecut C / lipsefte
de toti C /12 /ipse,ste de toti C 1115 fac de toti] cuprind C //16 /ipse,ste dup5. C /
feciorilor] fiilor C // 18 iaste] s-au inceput M // 19 lipsqte de toti C // 21 cincelea
M / rupt : Vavilonului M // 22 nasterea domnului nostru Iisus Hristos C / 587
C// 23 lipsefte de toti C]// 28-34 lipsesc M. C //

www.dacoromanica.ro

319

Irod Agripa, fiind istet la minte de intimplrile vremilor,

dindu-i-se stpinirile de a patra parte a lui Filip si a lui

Lisanie i in Iudea fiind imprtiia lui, omori pre Iacov,
cu voia jidovilor i inchise in temnit si pe Petru. lar mai
5 pre urmi, cinstindu-s ca un Dumnezeu, auzi vestitor
ru grind de sfirsitul lui.
n vrmea lui Amon Ruful au murit Avgust Chesar,
inprtind ani 55, dintre carii ani au imprtit, impreun
cu dinsul, Antonie, 13 ani.

10

Irod Antipa, ducindu-s5. la Roma, s-au fgkluit Irodiadii, muerii frtini-su lui Filip ca, de s va intoarce
de la Roma cu bine, s o la muiare. Deci, intorcindu-sA

impgrat al Iudeii, o au luat. In vrmea acestuia au ptimit

domnul nostru Iisus Hristos i s-au tiat i capul lui Ioann
Is Boteztoriul.
Acest Irod, dup ce s-au invrjbit cu frate-su Arhelau,
zavistuindu-1 pre el, au fugit la Roma, cltr Irod Agripa,
cu invttura muerii lui i npstuind pre el Irod Agripa

atr implratul, fu izgonit la Lugdon.

Aicea scriem aseminarea ce au apostolii i prorocii spre

simvolul (adec mrturisirea) crediatii. /
Col. II Ieremia
Tat au numit pre Cela ce au f5.cut ceriul
pamintul.
Petru
Crez in Dumnezeu Taal, atottiitoriul.
Arz 4 brbati in mijlocul focului i chipul
25 Daniil
20

a cite 4 iaste asmenea cu Fiiul lui

Dumnezeu.

Andrei

Si In Iisus Hristos, Fiiul lui, cel unul

rascut.

so Isaia

lata, Fccioara in pintece va lua 0 va

naste

Iacov cel Mare Carele s-au zernislit din Duhul Stint,

Isaia
35 Ioann

adec s-au nscut din fecioara Maria.

Ca o oae spre junghiiare fu dus.

Ptimind in vrmea lui Pilat din Pont

murind i ingropindu-se.

1 din IntImplarea C111-36 /ipsesc M //2 ducIndu-si In stApinirile partii lui Filip
C//4 i Inchise 0 pre Petre In temnit C// 5 Dumnezeu]zeu C // 5-6 auzi un vestitor
!Au vestind pentru sfIrsitul lui C// 7-9 /ipsesc C//13 0 In vremea aceea C//17 /ipsefte
we el C / lipseFte Irod C // 19 atre C / izgonit] surghiunit C / Logdon C 122 au

numit Tatl C // 26 al cite; 4 C // 34 i ca o oaie va fi dus spre junghiere C //

320

www.dacoromanica.ro

Osie

lard acesta
5 Thoma

Fi-voiu tie moarte, o moarte 1 Muscare

voiu fi tie, o, iadule.
Cerceta-va pre noi, dup doao zile 0 a
treia zi radica-va pre noi.

Pogoritu-s-au in iad 0 a treia zi s-au

sculat.

David

Suitu-s-au Dumnezeu intru clicuri.

lard acesta.

Zis-au Domnul, domnului mieu: Sail

10 Iacov cel Mic

boil

Filip
15 Zaharia

Radica-va limbi in izvorul lui Iosafat

0 acolo voiu judeca pre din0i.

Iara venind a judeca vii i morti.
Sapte ochi au facut ca sa se odihneascl.
duhul mieu, in pamin' tul miiazeinoapte.

Ioil

Voiu varsa din duhul mieu peste tot-

Solomon

Una iaste porumbita mea, una iaste-

20

Mathei
Mihea
Sitnon
25

Iezechiil

Thadeu

Dania
30

de-a dreapta mea".

S-au suit in ceriuri, au ezut de-a dreapta
Tatalui.

Mathia

trupul.

maica ei, adeca din nWerea ei.

Sfint catholiceasc besrica.
Oasele fratilor no0ri O. se intoarc5. catri
Israil.
Imp.'rtIsirea cu sfintii i lasarea picatelor.
Iata, eu voiu scoate pre voi din gropile
voastre, norodul mieu.
Inviiare trupului.
In zioa acia sa va min' tui tot norodul
mieu, care sa va afla scris in cartea vietii.
Viata vcinica. Amin.

1-2 lipsesc C// 1-31 /ipsesc M// 4 va rdica pre noi C // 10 i au qezut c
13 dingii] ei C /114 lar viind va judeca C // 15-16 duhul meu ca s odihneascil
In plmlntul mieziinoapte. //20 din] de la C // 24 Simeon C /16.sarea.] ertarea C

www.dacoromanica.ro

ASEZAMiNTUL
MANASTIRII ANTIM

www.dacoromanica.ro

f. 4

Invdtaturi pentru adzainfritul cinstitei manastiri

a Tuturor Sfintilor, adecd Capete 32 intru carele
s." coprind toatd chiverniseala mandstirii 0 finduiala milelor ce s-au hotarit sa se faci pre an

la sdraci 0 la lipsiti, din venitul casei. Acum,

intr-acestas chip 4a*zat in zilele prealuminatului 0

inaltatului domn Io Constandin B<rincoveanu5

Basarab Voevod, de noi smeritul mitropolit al
Ungrovlahiei Anthim Ivireanul ctitorul.

La leat 7221, aprilie 24, In care an s-au inceput zidirea besricii./

L 4v

Toat suflarea, zice prorocul,

ante pre Domnul peste tot locul.

$i melciul incI, coarne malta,
Ca s.-1 lAudgm, pre toti ne-nvat1.1
f. 5

PINAX ALE CAPETELOR CE Si AFLi INTR-ACEASTA CARTULUIP.

Pentru s5. nu fie m6.n6stirea supus6.

Pentru egumen
Pentru epitropi

list I
list 2

Pentru cAlugAri

list 4

Pentru preoti
Pentru Invatatura copiilor

list 2

list 4
list

B21

www.dacoromanica.ro

Pentru Ingroparea celor morti

Pentru mila celor inchivi vi siracilor
Pentru Imbricimintele celor goli

Pentru miritatul unii fte

1. 5'

Pentru chiverniseala celor streini

12. Pentru candele

Pentru cei Patru sfinti i pentru sirindariu

Pentru liturghii

1. 6

Pentru simbriia slugilor v't petrecaniia lor

Pentru cei ce vor milui casa
Pentru tipografie
Pentru vivliotic
Pentru lnoirea hrisoavelor
Pentru licuirea arhiereilor
Pentru poclonul vldici
Pentru cercetarea bolnavilor
Pentru pogrebaniia egumenului
Pentru purtarea de grije a epitropilor
Pentru zeciuiala banilor
26. Pentru algerea egumenului
Pentru venitul besricii
Pentru schituri
Pentru pomnic
Pentru cinstea epitropilor
Pentru Indoirea milelor
Pentru cetaniia capetelor

list 6
list 7
list 7
list 7
list 8/
list 8
list 8
list 10
list 10
list 11

list 12
list 13
list 13
list 14
list 14
list 15
list 16
list 17
list 18/
list 19
list 20
list 21
list 21
list 21
list 22
list 22

ALTE CAPETE DE INVATATURA

Pentru dinta priceavtenie

Pentru de va lisa nevtine vreo mil
Pentru s nu scuteasci bucate streine
Pentru si nu si Impresoare moviia streini
Pentru mormIntele den besrici.
Pentru pistrarea curtii cei dentti
Pentru sisindariul nostru
Pentru pistrarea sculelor streine

f. 7

list 24
list 24
list 25
list 25
list 25
list 26
list 26
list 26/

Predoslovie
Nici un lucru nu iaste atita de priimit inaintea lui Dum-

nezeu ca facerile de bine ce s5, fac la graci i la sfintele

besrici. i pentru aceasta vedem in sfinta Evanghelie,
cum a domnul nostru Iisus Hristos pre altii nu face mcl326

www.dacoromanica.ro

tni ceretii sale Imprtii, fr numai pre aceia ce au

fcut faceri de bine Intru aceast lume, adeca pre cei ce
au miluit pre cei skaci, au sturat pre cei flminzi, au
L 7v

ad5.pat pre cei seto, au imbrcat pre cei goli, au mingliat

pre / cei streini 0 au clutat pre cei bolnavi i inch4.

Drept acia i fericitul Pavel fiind de Dumnezeu invtat,

tiind cum c acste buntt mijlocesc cretinilor mintuire

sufleteasel, ne invat la 13 capete ctr evrei, acstea

s avem pururea intru pomenire i s le facem cu osirdie,
(zicind)

facerile de bine 0 imprt0rea s nu uitati,

c5. cu jrtve ca acstea s. imblinz4te Dumnezeu".

Deci, cu aceast socotea1 i eu smeritul mitropolit
al Ungrovlahiei Anthim Ivireanul, pentru ca s fac putin
folos sufletului mieu i s aib pomenirea mea cea de toate
zilele i in viat i dup moarte, m-am apucat de am inltat
din temelie acest sfint lam In slava lui Dumnezeu i infra
cinstea Tuturor Sfintilor i cu acea putind agonisit
f. 8

ce mi-au druit mila lui Dumnezeu 0 am c4tigat i eu

cu multele osteneli i cu sudoarea ftei mle am svir0t-o

f. 8v

f. 9

0 am Infrumosetat-o precum s vde. i i-am hotrit

putin venit dup putinta mea; Intii, pentru ca, s aib
casa lui Dumnezeu cuviincioasa ei podoali i chiverniseal. A dooa, pentru ca s aib i sracii oarecare ajutoriu i mingliare. Si a treia, pentru ca s aib imprema cu
mine de-a pururea, pomenire citi vor milui casa aceasta.
Dar de vrme ce binele nu iaste bine, deaca nu s face
bine, pentru aceasta am hotrit acste capete ce scriem in
jos s stea nestrmutate, pentru ca s se facl pururea chivernisela cu frica /ui Dumnezeu, cu intelepciune, / cu socoteal i cu bun rinduiald, dup dreapta noastr socoteal
ce am avut dintru Inceput i dup cum o pohtte i lgea
bunei chiverniseli. /
Agazeimintul tuturor lucrurilor gi a rinduialelor ce va
smereniia noastrei sci se faca necontenit i neschimbat in
tofi anii la besrica noastrii din Bucuregti ce am zidit in
slava lui Dumnezeu gi intru cinstea tuturor sfinfilor.

Cap 1. Pentru s nu fie mnstirea

supus

Aceast sfint besricce am zidit in slava lui Dumnezeu

9v

Intru cinstea i pomenirea tuturor sfintilor, fiind roada

ostenlelor mle celor multe, o am dat / 0 o am. inchinat
327

www.dacoromanica.ro

cu mult. plecgciune 0 cucerie marelui Dumnezeu 0 mintuitoriului nostru Iisus Hristos 0 o am supus ca o incepgturg sfintg supt acopergmintul 0 stgpinirea lui, ca celuia

ce iaste stgpin a toate.

Drept acia, cu hotgrire, desgvir0t vom s fie slobodg,

nesupusg 0 nestpinit de nici un fl de obraz, nici de

domnul tgrii nici de arhiereul carele va fi dup vremi, nici

de vreunul din bojar. Iarg de va indrIzni cineva (veri cu

ce mijloc pentru vreo pricing ce o va naste mintea lui),

au din ceata besericeascg, au din ceata mireneasc s5.
o supue pre dinsa si s o inchine undeva, au de-ale ei ceva,

unul ca acela sl fie afurisit 0 neertat si in cest veac si in

cel viitor de domnul Dumnezeu atottiitoriul 0 supus vcinicei anathemi si la infricoata zi a judecdtii sg aibg pir4
pre toti sfintii. /

10

Cap 2. Pentru egumeni

SI se chiverniseasa mingstirea si pe dinlguntru si pe
dinafarl la toate trebile ei de singur egumenul carele va
fi dupg vremi, cu intreagg socotealg, cu bune cumpagri
0 cu frica lui Dumnezeu avind grije pururea A, se uite
cu ochi deteptati la folosul 0 sporul ei, la care trebi fgrg
de prget si flr de lenevire, s5. aibg a s impreuna adsia
si a lua sfatul 0 invatgtura a celor 5 epitropi ce am rinduit
mai jos, pentru mai multa adeverintg si intemeiare ; cg
sint mai buni doi decit unul", zice Hristos. /

1.10w

Cap 3. Pentru epitropi

Ajutoriu egumenului pentru bung chiverniseala mings-

tirei 0 a tuturor veniturilor ei, hotgrim sg' fie 5 epitropi

din ceata negutgtoreascg, pre carii i-am ales noi InOne
de bungvoia noastrg 0 i-am asgzat. Si stilt ace0ea: jupan
Neacsul biv staroste, jupan Nica zaraful, jupan Manul
al lui Apostoli, jupan Gheorghe abagiul sin Vasilie 0
jupan Serban sin Grozii, carii s aib datorie de doao ori
intr-un an, la S-ti Gheorghe si la S-ti Dimitrie, s fie
ostenitori pentru dragostea lui Dumnezeu 0 a besricii, sg
meargg s5. cercetze pe egumenul 0 sg-i la seama pentru
I. 11

tot venitul 0 cheltuiala casei / 0 sa insemndze intr-un

128
www.dacoromanica.ro

catastih sttkor, venitul si toat cheltuiala pe scurt si

cu intelgere, pentru ca s.' se afle insemnarea aceasta in
fiestecare an: dintru care s va putea intelge sporul si

paguba. Si de vor cunoaste epitropii a din nechiverni-

seala egumenului s., face vreo pagubl casei, ii pohtim in

Domnul cu dragoste frkeasc s5. mijloceasca In tot chipul
s indreptze lucrul acela, ca A nu s: facI pagul3 si s5.
Inv* pe egumenul pentru sporul casei.

Iar5, de vor vedea care cumva epitropii ci egumenul

acela nu s-au supus dreptItii, nici acelor inv545.turi, ci
iar.'s, prin nechiversinirea lui, s-au mijlocit casei si al
doilea an pagub5., atunce s aib5, epitropii voe, cu stirea
domnului si a mitropolitului tkii, sg-1 scoat de acolea /

f. 11v

s'i s.' pue pe altul carele s.' va supune drepttii si lui s i

s.' ja seama pin intr-un cap de at'l; s'i ce pagub s va
cunoaste a.' va fi f5.cut, sa-1 fac si flea: voia lui, cu stirea

domnului si a arhiereului, s.' pue la loc. $i inas s se

pedepseasa ca o slug5.1nes5. si viclean5., care au ingropat

talantul domnului s.'u si ca un fur de sfinte s'i r.'pitor s'i

napstuitor al sgracilor, pentru ca s.' vaz si altii s se

indreptze; c'ci noi am hotkit acel venit al casei s fie al
skacilor, precum insemnim mai jos.

$i s aib.' datorie dumnealor s cercetze cu tot denadin-

f. 12

sul, s vaz face egumenul acea mil necontenit precum

s-au hotkit, au ba? Pentru csci s'i cuvine egumenul s5.
fie 'Astor, iarA nu nIemit.
Pentru care lucru ii pohtim pe dumnealor ca pe niste
fii iubiti, sI fac aceast. osteneard / si s.' svirseasc cu
nevoint cite noi am hotkit, pentru ca s." cistige fiestecarele pentru osteneala sa plata cea vrdnic'd de la Dumnezeu.

Cap 4. Pentru CallugIri

In mnstire, in curtea dintii, s se afle 15.cuitori cu
slz5.mhitul pentru slujba besricii; egumenul, doi ieromoms greci carii s5. fie In strana cea mare s cinte slujba
grecste, un diacon, un eclisiiarh monah, au si ieromonah
de s va intimpla, un paraeclisiiarh, un chilliias pentru

slujba egumenului, un cintket de va fi alug5x, au si

mirean neinsurat.

$i de s. va intimpla cineva din iubitorii de Hristos

crestini vreun om de cinste, au din ceata boereasc au din
329

www.dacoromanica.ro

ceata neguSatoreasca, s se indmne de voia lui sa pohf. 12v

teasca / viata calugreasc5. 0 va vrea sa lacuiasca in manas-

tire, s fie priimit.

in a dooa curte: un chelar alugr, un magupeS, doi

feciori neinsuraS de slujb, doi argati, un gradinar, un
vezetiu, un Sigan cu un copil pentru treaba cuhniei. Iara
de vor cunoa0e egumenul 0 epitropii ca nu s: va putea
chivernisi casa cu atitea slugi, s." mai pue pe ciS vor socoti

ca vor trebui 0 fiWecarele sa aiba hrana sa din cas: 0

simbriia dup cum s-ar socoti ca ar fi multemiti.

Cap 5. Pentru preoSi

Doi preori de mir vom s: fie la besrica in strana cea
mica, &A cinte slujba ruman0e, pentru caci fiind besrica
cea vche de lemn mai nainte de mir 0 zidindu-s aceasta,
f. 13

n-am vrut s-i lipsim pre / acei preaS din mahala, pentru
mil' Igliarea lor 0 pentru odihna mahalagiilor 0 li s-au

rinduit s ja simbrie fiqtecarele de an cite talen 20 0

cite ase chile de piine pentru mincar; insa din venitul

besricii ei sa n-aib treaba a lua nimica nici de la un fl

de slujba ce sa savirate in besrica, fail numai s ja de
sarindar fiWecarele cite un taler.

Cap 6. Pentru invttura copiilor

La trei copii saraci ce vor sa Inv* carte sa li s dea

f. 13v

cite ase bani de zi de min' care 0 la Pa0i cite o dulam

de aba de 2 zloSi 0 cite un ilic 0 cite o parche de cizme.
Si acqti 3 copii s nu fie mai raici de zce ani, nici mai
mari de 15. Si aceast. mill / s li sa fac pina in patru

a.ni ; ca intr-atita vrme poate sa Inv* 0 sloven0e 0

rumante 0 apoi s se pue alSii la loc. Iar de va vrea

vreunul s: se fad. clugr 0 va pohti sa ramie in mnstire, s fie priimit.

Si cind vor e0 de la invltatura s le dea egumenul cite
o scrisoare la mina ca cine va vrea dentr-In0i s se insoare,
chid ii va veni vrmea, s vie sa-i dea cincisprzce talen,

sa-i fie la nunt. ajutoriu. Iar dupa acia, de va vrea

cineva dentr-in0i sa se 0 preoSeasc5., chid va fi ceasui
acela, sa i s dea deosebi alte 13 talen: opt taleri sa-i dea
sa se hirotoneasca diacon 0 preot 0 cinci talen s.'-i ramie
330

www.dacoromanica.ro

lui A. facg el insiq un sgrindariu 0 s: pomeneasc pre dom-

nul carele va fi 0 acste 5 nume: Ioann, Mariia, Macarie

ieromonah, Theoclosie arhiereu 0 Anthim platosul arhiereu; fac talen i 54. /
f. 14

Ins pre acWi copii s aib datorie unul dintr-acei doi

preot de mir care va fi mai procopsit sg-i invte carte 0
alte rinduiale ale besricii, dupg cum s-au aOlzat in foita
cea de invllturg; 0. pentru osteneala lui s i sg dea din
cas pentru cite trei copii talen i 20. 8i aceti copii s: p5.zeasc5. in toate zilele la besricg la vecernie, la utrenie 0

la liturghie, pentru ca s invte frica lui Dumnezeu 0

rinduiala besricii. 8i. crtile de invlVtura copiilor sg fie

din casa.
In tiintl s. fie 0 aceasta. Dup: ce vor trce doi ani s:

f. 14v

intrbe preotul pre copii de va vrea cineva dentr-in0i s

se facg preot, sg-1 invte rinduiala preotiei. Iarg de s: va
intimpla carea cumva dintr-acei trei copii vreunul s nu
az la inv4Itura ping s va plini hotgrirea acelor / 4
ani, aceluia sg nu i s fac acea ma' rinduit: ce scrie mai
sus, adecg s nu i sg dea scrisoarea ca si vie sl cear. cei
15 talen i 0 cei 13. 8i cum va e0 acela indat sg pue altul
la loc.

Cap 7. Pentru ingroparea celar morti

Cind va muri vreun sgrac sau vreo sgrack de cei ce au
obiceai unii de-i poartg pre ulitg 0 cer mira, de care lucru
necuvios rid neamurile, 0 pentru ca s: lipseaseg acest
obiceai rgu, am rinduit sa se cheltuiascg din cas: trei sute

de bani. Cu doao sute de bani sa cumpere lumingri 0

f. 15

pinzg 0 altele ce ar trebui, iar o suta de bani sg-i ia preotul acela la care besricg sg va ingropa acel s:rac, s..-i
facl cgzuta pogrebanie 0 3 liturghii; a treia zi, a nooa zi
0 la 40 de zile. / Iar preotul care nu va face acle liturghii s: aibg a da seama la zioa cea infricoatg a judec5.tii.

Cap

8. Pentru mila celar inchi

0 sgracilor

In 52 de simbete 0 de dumineci ce Ant intr-un an s se

dea la puc5sie simb:ta cite 20 de bani 0 dumineca la
sgraci cite 13 bani; ins sgracii s nu vie tot unii, ci pe
331

www.dacoromanica.ro

rind: unii intr-o dumineci i altii intr-alta. i pentru ca

<si> nu s faci invluialg sg-i insemnze pre toti sracii
intr-o foiti i sg-i hotrasc. cite 13 si vie intr-o duminecg
sj la banul. Fac talen i 12, bani 16. /
f. 15v

Cap

9. Pentru imbricimintele celor

goli

La Joi mari s dea la trei siraci cite o dulam de aba de

un leu 0 la trei fte grace dte o roche de talen i 1 pol
cite o pirche de cizme de taler pol, care fac talen i 9. 8i
acstea s nu si dea tot la unele, ci s. se Leg intr-acel fl
ce scriem mai sus pentru

Cap 10. Pentru mgritatul unii fte

in toti anii, a dooa zi de s-tii Dimitrie s se dea unii
fte sgrace, carea va vrea si se mirite, atunce la nunta ei
talen i cincisprizce. Ins aceasta s fie afar din cle
trei fte ce scriem mai sus. $i aceasta s <s5.> faci cu acest/
f. 16

mijloc, adea: in trei dumineci mai nainte de zi

datorie egumenul s zic in besricg in vileag, intru auzul

tuturor, ca cine va fi acea fatg si se mgrite si vie si-

spue munele. Iarg de s-ar intimpla carea cumva si vie trei

sau patru, pentru ca s nu facg gficeavg, nici si fie bnuial
inijloc, s arunce sorti i aril Ii va adea, aceiia
faci egumenul scrisoare la mina ei i cind va vrea
si se mirite si vie s.-i dea acei bani.

Cap 11. Pentru chiverniseala celor

streini

f. 16v

La trei streini dintr-alti tari, cind s-ar intimpla s vie

intii aici in taxi pentru mila, trei zile sg aibg ciutare din
casi, de mincare 0 de biutur. 0 a treia zi s li s dea cite
30 de bani; Ins altii s nu vie peste din0i. i dupi trei /
zile s meargi intr-alti parte
caute de sgr5.cie 0 de
nevoia lor. Care fac pe an taleri 78.

332

www.dacoromanica.ro

Cap 12. Pentru candele

Trei candele s' arz' pururea., necontenit, zioa l'i noaptea:

una la sfintul prestol inaintea sfintului agnet, a dooa la

icoana tuturor sfintilor li a treia la icoana celor patru
sfinti, adecI a lui S-tii Nicolae, a Sfintului Anthim, a
Sfintului Alexie omul lui Dumnezeu i a Sfintei Agathi

Cap 13. Pentru cei 4 sfinti i pentru

sgrindar
f. 17

Hotrim O vom s'A se facA in toti anii nestr'mutat cu

cinste slujbele celor patru sfinti din icoana ce st in strana
cea mic O milosteniile / ce s-au rinduit la sraci.
La septemvrie in 3 zile s'A se fael coliv frumoas pentru
sfintul Anthim O o fclie de o oca sa se pue inaintea icoanei: s.' se impart. O la 40 de besrici cite un ort, s faca
preotii liturghie O s pomeneasc pre domnul carele va fi,

pre arhiereul O acste 5 nume: loan, Mariia, Macarie

ieromonah, Theodosie arhiereu i Anthim pctosul arhie-

reu. Pentru &bici ii facem in toti anii slujb impodobit

ca unui patron i tiz numelui nostru.

La dechemvrie In 6 zile s se fac5, coliv frumoas pentru sfintul Nicolae O o fclie de o oca s se pue inaintea
icoanei O s se imparta la s'Arad 40 de bani, pentru aci
fiind besrica de lemn In carea s prz' nuia i stricindu-o

am f'cut besrica intr-alt. parte, pentru neindemina

locului. /
f. 17v

La fevruarie in 5 zile, in zioa sfintei mucenite Agathi,

s s imbrace o fat sgracb.' cu ie, cu roche, cu cizme, cu
brin O s'A i s. dea O 30 de bani. ins aceast fat s fie

afar din cle trei fte ce s-au rinduit s se imbrace la

Joi mari i afarl din cia ce va s se mrite. Si s cheltuiascl la acstia taleri 3 pol, pentru cAci in zioa pomenirei
sale, prin dumnezeiasca descoperire, am hotrit s zidim
besrica.
La 17 zile ale lui martie, in zioa sfintului Alexie omul lui
Dumnezeu, s.' se imbrace un srac cu c'dma0.', cu izmne,

Cu dulam., cu nldragi, cu cizme, cu 4lic 1 cu brin; sa i s.

dea i 30 de bani. Acest srac s fie afar din cei trei ce

s-au rinduit s se imbrace la Joi mari. La acstea s'A se

cheltuiasc taleri 4, pentru c.ci in zioa pomenirei sale
m-am hirotonit arhiereu.
333

www.dacoromanica.ro

f. 18

Drept acia s-au agzat cite patru sfintii / acetea

aibg fiWecare slujba sa cu cinste la vrmea sa, pentru
mintuirea sufletului nostru.

Cap 14.Pentru liturghii

f. 18v

In luna lui noemvrie, de nu-i va fi inceputul de luni, ci

va fi marti, au miercuri, au in clialalte zile, sg lase acea
sgpaming i sg inceapg de luni s facg sfinta liturghie.
Luni, pentru toti dascalii i invagtorii miei i sg se
impartg la sgraci 40 de bani.
Mari, pentru toti duhovnicii miei cit m-au duhovnicit
in viiatg. SI dea i la sgraci 40 de bani.
Miercuri, pentru toti cit mi-au fost cunoscuti intr-aceastg
lume i pentru tot priiatenii i fgatorii miei de bine. Sg'
dea i la sgraci 40 de bani. /
Joi, pentru toate slugile cite ne-au slujit in viatg, atita
mirni cit i cgluggri. S dea i la sgraci 40 de bani.
Vineri pentru toti cei ce i-am amait, au i-am necgjit,

au Ii voiu fi ngpgstuit, au i voiu fi grgit de rgu. i s.

impartg 0 la sgraci 40 de bani.
Aceastg slujbg i aceast milostenie las cu blestem sg
se fac' necontenit in tot anii, ping va sta besrica.

Cap

15. Pentru simbriia slugilor

petrecaniia lor

Las cu mare blestem ca cine va sluji la aceast casi,

veri om bun va fi, veri rgu, nici cu un mijloc sg nu i s
opreasc simbriia pre cit va fi slujit, au de va e0 el de
f. 19

bung voia lui, cu vrme sau fgede vrme, au de-1 va goni

egumenul, ci s aib, a-i da / peste ce-i va face simbriia 1
taler mai mult 0 3 pite sg-i fie de cale.
Iarg' de sg va intimpla vreunuia dentr-in0i sg moarg, sg.'
aibg datorie casa A,' cheltuiascg bani 300 sg-1 ingroape
sg-i fad. 0 3 liturghii fag bani, a treia zi 0 a nooa zi i la
40. Iarg lui ce-i va rminea simbrie s nu-i fie plait casa,

au din hainele lui, au veri ce i-ar rgmine. a, mult-putin,

las Cu blestem s nu s opreascg nimic in casg, ci s se
dea au la pgrintii lui de va avea, au la rudeniile lui s facg
cu jale ce vor vrea. Au de nu va avea pre nimenea s, se
334

www.dacoromanica.ro

dea toate la skaci pentru sufletul lui; fr numai de va

vrea el s lase al s5.0 de bun'voia lui casei, iar tot s lase

printilor lui ceva de va avea, au rudelor lui, pentru ca

s nu rpteasc asupra casei. /

1. 19

Cap. 16. Pentru cei ce vor milui casa

Pentru cei ce vor milui aceast besria, au cu mo0i,
au cu bani, au cu arginturi, au cu dobitoace, au veri cu
ce fl de mill, s se scrie numele lor in pomnicul besricii
0 in toate simbetile peste an s se fac parastas cu coliv,
s se pomeneasa mortii tuturor. i la parastas s5.' se cinte
canonul mortilor de la Octoih ce iaste pe glas 8: CATpTYlo
criTiTh
i in toate lunile intr-o joi s se facl liturghie

pentru cei vii. Pentru c i ei sint ctitori de vrme ce au

miluit besrica. i in zioa ce va muri s i s fac o liturghie fr' plat. /
f. 20

Cap 17. Pentru tipografie

and vor lucra tipografiile, au cea greceasc, au cea

rum5.neascl, au cu bani streini, au cu banii casei, s aib

a lua tipograful carele va fi impreun cu feciorii lui cit

va avea de lucru de coal plata lui talen 3 0 s ia 0 10

arti Cu hrtiia stpineasc i feciorii lui cite o carte; ins
plata coalei s fie talen i 6, ci pre jumtate s ja tipografii

f. 20

simbriia lor 0 pre jumltate s rgmle pre seama casei.

8i de s-ar strica ceva de ale tipografiei s fie datoare
casa s le dreag.
Iar nefiind la mijloc nici lucru strein, nici al casei,
va vrea tipograful cu cheltuiala lui s tipreasc vreo
carte, s aka voe cu tirea egumenului 0 a epitropilor
s tipreasc; 0 din citi bani / va lua de pe acea carte A.
aib datorie s dea besrecii al patrulea ban.
ins s nu indr'zneasc tipograful s tip5reasc vreo

carte impotriva besricii 0 a legii noastre mcar de i-ar

da pe coal cite 100 de galbeni de aur. lar de va c5.1ca
1 Cu moartea pre moarte, Hristoase

335

www.dacoromanica.ro

porunca s fie al anathemii. 8i de s va intelge el au fAcut

una ca aceasta s se dea stire domnului

pedepseasa
cum va sti mai flu.
Las Cu blestem i aceasta: s aib datorie tipograful s
invte mestersug-ul tipografiei unul d.up altul, pentru ca
s nu piar acest mestersug din tara, nici sa se prseasa
lucrul crtilor pentru folosul trii i pentru ajutoriul casei./

Cap 18. Pentru vivlioticl

f. 21

Cite clrti am lsat in vivliotica noastra, atita grecesti

cit i rumlnesti, dup cum scriu in catastihul besricii, las

Cu blestem s nu indrzneasc s'A ia cineva vreuna s o

instreinze. lark' de va trebui cuiva s ja vreuna, au s
ceteasel pre dinsa, au s o scrie, au s caute ceva intr-insa,
fArl rvas isc'lit de la cela ce o cre cu f'g.duial cum c
o va trimite inapoi i cu vrme hotsit., s.' nu s' dea. i s'A

poarte grije s o cearl.

Cap
21v

19. Pentru inoirea hrisoavelor

SI aib datorie egumenul, la toti domnii si la toti

dici trii ce s-ar intimpla s fie dupg / vremi, s se roage
inoiascl artile cle de porunc si de mill pentru aceast rinduial i leg'Atur ce s-au fcut la aceast besria.
Care crti impreunI cu toate zapisele de mosii, de vii, de
tigani i de altele ce ar mai putea cistiga casa din vointa
lui Dumnezeu si din mila crestinilor, s se scrie fiestecare
carte sau zapis, in vrmea ce s-ar cistiga, in cartea cea mare
ce lsm s fie ca un condic pentru aceast treab, pentru

ca s nu s strice, nici s piar.

Si la fiestecare domn s, mijloceascI egumenul s'A i s
pecetluiascl cu pectia cea mic domneasa veri ce zapis
ar cistiga in fiestecare vrme i s va as'Aza intr-acea carte,
ca de s'A va intimpla carea cumva s piar vreun zapis, s'A

se poat indrepta acel lucru ce va fi fost scris intr-insul

f. 22

cu acel zapis ce va fi / scris in carte, fiind pecetluit cu pec-

tia domneascl.
336

www.dacoromanica.ro

Cap 20. Pentru lcuirea arhiereilor

and s va prosti vreun mitropolit al trli de vldicie
sau vreun episcop de episcopie s'i va vrea s lcuiascl la
acea besricl, sI aib voe s saz si sal aiba czuta cinste

Intru toate s'i chiverniseala pentru hrana lu cu patru

slugi s'i doi cai s.-i fie din cas.' ; ins de obiceaiurile bes-

ricii s'i de hotririle ce s-au fcut s nu s ating, nici s

misce vreuna. CI aceast autare ce s-au rinduit s se

fac, nu CI doar punem casa s-i fie datoriu, ci o facere de

bine pentru evlaviia. /

f. 22v

Cap 21. Pentru poclonul vldicAi

Pre care frate va rindui Dumnezeu s fie pstor acestii
tri 41 pohtesc in Domnul cu dragoste frteasc sl-i fie
mil de aceast cas si s fie pururea sprijenitor s'i pzitor
intru toate, ca s nu s strice acste obiceaiuri si legauri
ce am fcut ; ci toate s stea nemiscate, pentru ca AA
pgzeasc6 Dumnezeu cu rugile tuturor sfintilor, cu pacinicl
stare intru apostolicescul lui scaun. Si-1 rog sa facI osteneall In toti anii s fac sfinta liturghie In zioa praznicului
si a dooa zi, si s: aib poclon In zioa praznicului un covor
de talen 10 s'i a dooa zi talen i 10 si o mhram cu sirm de

f. 23

talen 5. Si unui preot vlddicesc si doi diaconi s li s dea

si In / zioa praznicului s'i a dooa zi, popei 1 leu si unui
diacon 1 zlot si altui diacon 1 tult.
lark' de nu-i va da 4ndemln sfintiei sale s fac aceast

ostenearl s n-aib datorie besrica s dea acesti bani.

Ina-s s aib egumenul datorie, Intr-un an de patra
ori, s duc poclon mitropolitului t.rii: la Crciun, la
Pasti, la S-tli Costandin si chid 41 va chiema la hramul
besrecii, cite 1 oca de cafea si cite o oca de zahar ; au
de O. va Ittimpla s nu s afle de aclia s duel altceva
s plteasc pretul acelora. Asijderea s.' aib a da egumenul din cas poclon mitropolitului la S-til Dimitrie,
pentru cei doi popi de mir ce vor fi de para besrecii, doi
galbeni de aur. /
337

www.dacoromanica.ro

f. 23v

Cap 22. Pentru cercetarea bolnavilor

SA aiba datorie egumenul, ieromona0i 0 preotii, cind
va cklea cineva in boalg au de ai casei, au macar 0 streinii,

carii vor fi mahalagii la aceastg besrica, sau 0 dintr-ala

parte, au parte barbateasca au parte muereasca, indatg
s5..' mearga s-1 cercetze, au sa trimita din preot pre unul

carele va fi mai de ispravg 0 cu cuvinte de min' &are

s5.-1 indmne sa se ispoveduiasca, s5.1 facg maslu, sg se

cuminece 0 sa- Lea diiat pe mult-putin ce ar avea.

Insg diata sg se faca dupa izvodul ce lasam 0 cu acle

f. 24

mijloace ce scrie intr-insa, pentru ca sa rmile 0 sufletul

lui nevtamat 0 rudeniile lui flede gilceavg, iar nu cu /
fgtarie pentru niscai lacomii sau cu vreo pizmg, precum
vedem c fac multi.
insa sa-1 indmne pe bolnav, veri cu ce mijloc ar putea,

sa lase la Mitropolie dintru al sgu ceva, dupg cumu-i

va fi putinta, ca aa sg cuvine 0 iaste cu dreptul, de

vrme ce iaste Mitropoliia muma tuturor besrecilor 0

a toatg politiei. Aceastg cercetare pentru grija sufletelor
sa se fad. 0 la tigani 0 la tigance 0 la copiii lor, ca vor
avea osinda de nu-i vor cerceta de vrme ce grit 0 ei
botezati in numele Sfintei Troite 0 sint cretini ca 0 noi.

Cap 23. PentruIppgrebanii:a e:gumenului

f. 24v

Egumenul carek va fi dup vremi, de va fi avind niscai

bani ai lui, au multi au putini, / agonisit dintr-alta parte
ping a nu s.' lega cu casa aceasta, de va face socoteala
dintru a lui bungvointg, la petrecaniia lui s lase acei
bani casei pentru odihna vietii lui ce au avut intr-insa
0 pentru pomenirea 0 cinstea lui ce i s-au rinduit sg i s
fac dupa moarte, bine va face. Iarg de va vrea sa-i dea
milostenie intr-alte pgrti, sau sa-i lase rudelor lui de va
fi avind, sa aibg voe cu al sau sa fac ce va vrea, numai

din banii casei sg nu fie caci va avea osindl 0 pacat,

c nu i-au fcut casa nici un flu in viatg, nici ii va face
dupg moarte precum el insu0 va cunoate de pe acste
scrise, de va fi om bun 0 crWin.
Tara' la pogrebanfia egumenului sa aiba datorie acei 5
epitropi sa se roage mitropolitului tgrii sg faca ostenealg
338

www.dacoromanica.ro

f. 25

Cu 12 preot pre cari-i va vrea sfintiia-sa si Cu 2 diaconi,

sa mearg s faca pogrebanfia / egumenului. $i s'a' se
dea osteneala sfintiei-sale din casa' patru galbeni de aur
si o mghramg cu sirm si preotilor cite 1 zlot si diaconilor
cite 2 orti. i sg aiba datorie epitropii pina sg va asaza
alt egumen sa pue un dechfiu sa poarte de grije pentru
trebile casei.

s dea invatatura preotilor ce vor fi la besria sa

facg rposatului egumen azuta slujb 0 pomenire cu
coliva, cu parastas desvirsit si Cu imparteala de faclii
cite oca 5 la fietecare parastas, adeca a treia zi (dupg
obiceai), a nooa zi, la 20, la 40, la jumgtate de an si la
anul. i peste trei ani sa-1 caute cu stirea arhiereului
f. 25v

tarii s'i sa-1 pohteasca sg faca sfinta liturghie cu 4 preoti

si cu 2 diaconi, cu colivg si cu parastas si cu imparteal.
de faclii oca 10, sa-i ceteasa / si molitvg de ertciune.
pentru osteneala ce va face sg i s. dea 4 galbeni de aur
si o mahramg cu sirmg s'i acelor 4 preot cite 1 zlot si la
doi diaconi cite 2 orti.

Cap 24. Pentru purtarea de grije

a epitropilor
Sa aib datorie epitropii besrecii noastre, fietecarele
la moartea lui, s'a' rinduiaseg alt epitrop in locul lui pre
carele va cunoaste a iaste om bun si cu frica lui Dumnezeu

ca s'a.' urmze aceasta rinduiala necontenit ping va sta

besrica.

Iar de s va intimpla carcumva la moartea a vreunui

epitrop sg uite s lase in locul lui pre altul, sa aleag,

ceialalti pre care vor socoti, sg-1 pue in locul celui raposat,

pentru ca s'a nu fie mai jos de atitea.

f. 26

i incas fi pohtesc pe / dumnealor s le fie mila de aceas-

ta casa si pururea s se nevoiase pentru sponil ei si sg

nu indrazneasa nimenea din dumnealor sa strice carcum-

va vreuna din obiceaele si asaaminturile ce s-au facut

la aceasta besric pentru ca sg nu cazg in blestemul

si in legatura afurisaniei ce s-au fgcut Cu hrisoave a cite

patru patriarsi a-i lumii si al nostru, ci sa lucrze in viia
Domnului fiestecarele dupg putinta sa si dup caldura
inimii sale spre sporul acestui sfint Facas s'i spre ajutoriul

Iarg domnul Hristos (carele

au zis, cg ce ati acut unuia dintru acesti frati ai miei
si mingifiarea sracilor.

339

www.dacoromanica.ro

f. 26'

mai mid, mie at f5.cut), ca un platnic bun si bogat in

mill, pentru aceast: ostenearg ce vor face le va dgrui
intr-aceast viat tot binele, cu mintuire sufleteasc5.
s'i in viata cea viitoare ii va invrednici / cu rugile tuturor
sfintilor imprtiei ceriului.

Cap

25.

Pentru zeciuiala banilor

Din citi bani sl vor lua veri de pe ce venit al besrecii,

au de pe skindare, au de pe alte mkuntae, au de pe

f. 27

muele ce ar face crestinii, au de pe vin, au de pe miiare,

au de pe alte agonisite ale casei, las cu blestem: egumenul
carde va fi dup vremi s aib datorie din toate veniturile
s pue zeciuiala banilor in lada besrecii ce s-au hotkit
s.' fie de acea treab5.. M:car de i-ar fi venitul de zce
bani inc s: pue un ban, pentru ca s se afle pururea acei
bani la vremi de primej die si la vreun pis prea mare
al casei, carele s nu s poat.' chivernisi nici cu un mijloc
dintr-alt: parte si atunce s scoat: dintr-acei / bani s
cheltuiascg.

i de va veni cu vrme de undeva vreun

ajutoriu sau vreo milk s se pue la loc acea sum de bani

ce s-au cheltuit cu zeciuiala lor, pentru ca O. se afle pururea

precum am si mai zis la vrme de mare nevoe.

PL'sul ce scriem intr-acest cap s'i vrmea cea de mare
nevoe, intelgem (s5. fereasc5. Dumnezeu) cutremurul,
focul, vijeliia s'i altele asmene acestora, carele pot s: aduc:

mare pagub si strickiune, ci s alb& casa cu ce drge cle

ce

s'a'

Cap
f. 27

vor strica.
26.

Pentru algerea egumenului

IncIs s aib5. acesti 5 epitropi datorie dup: moartea

egumenului care va fi la acea besric5., de vor cunoaste
din cei 2 ieromonas / ce vor fi de rind la besria, c iaste
vreunul om bun s'i cu frica lui Dumnezeu s'i vrdnic ca

s chiverniseasa casa (c multi grit oameni buni si cu

frica lui Dumnezeu, iar nu sint vrdnici de cas5.) pre
acela s1-1 asaze egumen si in locul lui s: pue alt ieromonah
s.' fie de slujba besrecii.

Iar: de nu va fi de acea treab s. caute A afle pre

altul, au grec, au rumin, ins s nu sI pue egumen vreun

340

www.dacoromanica.ro

om strein, Cu gilceav'l, aded svetagoret au sinait, au

ierusalimlean, pentru multe pricini care s-ar putea
intimpla.
$i acela care va fi s'A se rinduiasd egumen, s fad hail
zapis inaintea epitropilor cu leg5.tur5., cum cA va fi ping

la sfir0tul vietii lui ostenitor pentru chiverniseala acei

case, cu nevoint 0 cu dreptate, 0 dup moartea lui

f. 28

acolea s va ingropa 0 apoi atunce sA-1 aaze. $i aceasta

iaste cu dreptate / s'A o fad pentru binele lui cel sufletesc
0 trupesc. CA fAcind cle bune 0 de folos 4 va petrce

viata cu indestulare intru toate, fiind casa 'Ili 0 dup

moarte va avea pomenire in vci pin va sta besrica.

Cap 27. Pentru venitul besricii

Epitropii luind seama egumenului (dupg cum s-au
zis inapoi la al treilea cap) pentru venitul 0 cheltuiala
casei 0 vor prisosi niscai bani din venit, au multi au
putini, de vor trebui atunce in prip niscai bani pentru
vreun lucru trebuincios, s lase epitropii in seama egume-

f. 28v

nului precit s-ar socoti a.' ar trebui ; iarl ceialalti s-i

pecetluiascA epitropii cu pecetile lor 0 sA-i pue in lada
besrecii impreun cu banii cei de zeciuia15. / 0 and va
trebui egumenului pentru vreun lucru al casei, cu tirea
epitropilor s'A ja iarl dintr-acei bani, iarA s nu ia din
banii zeciuielii.

A0jderea 0 banii cei de zeciuial, dup ce vor lua

epitropii seama cgumenului pentru venitul casei, s5. numere 0 acei bani 0 s-i pecetluiascA intr-o pung'A deosebi
0 s5.-i pue s stea iar in lad5.. Si s fac epitropii denadins
doao catastie intru carele s'51 fie insemnati a fietedruia
an, 0 banii cei de zeciuia15. deosebi, 0 banii ce vor prisosi
din venitul casei. $i s'A iscAleasc epitropii amindoao

catastiAle 0 unul sd-1 pue in ladA s stea, iar celalalt

s5.-1 tie unul din epitropi, altul s'A' tie pectea ce s va
pune la pungulitele cu banii 0 altul s'I tie chiiaia rzii,
f. 29

altul s pecetluiasc lada cu pectia lui, altul s scrie

catastihul. / $i din banii zeciuelii nicidecum sl nu s
cheltuiasc5., precum am 0 mai zis, pentru ca s se afle
la o vrme prea de mare nevoe. lar din ceialalti bani
ce vor prisosi din venitul casei s se cheltuiasd la ce
vor fi trebile, deaca nu va fi dintr-alt parte alt radj de

541

www.dacoromanica.ro

Cap 28. Pentru schituri

S aib datorie egumenul carele va fi dupa vremi impreuna cu epitropii, s caute cu nevoint i cu rivna dumnezeaisc, pentru folosul i sporul schiturilor celor ce sa vor

intimpla s se inchine de iubitorii de Hristos crWini

la aceast d'hita mnastire intocma ca i cind ar cauta
f. 20v

manastirea, pentru ca sa aiba' clzuta chiverniseall intru

toate luindu-le seama i acelora de doao ori intr-un an.
Si cind vor cunoWe vreo / pagubl sau vreo stricaciune
la jale s mijloceascl in tot chipul sa zaticneasca raul
pentru ca s alba plata de la Dumnezeu.

Cap 29. Pentru pomnec

Vom in toate duminecile i in toate sarbatorile peste
an necontenit sa se pomeneasca in vileag in mijlocul
besrecii numele iubitorilor de Hristos cretini, celor vii

celor morti, ce au miluit acest sfint 15.ca sau vor milui

de acum inainte, dupa rinduiala ce s-au aazat in condic
i in pomnicul cel de rind, zicind i molitva ce s-au scris
acolo.

Cap 30. Pentru cinstea epitropilor

f. 30

Pentru osteneala ce vor face epitropii, afara / din

pomenirea lor ce s-au aAzat la pomnic, sa se pomeneasc
la toate slujbele cu glas mare intr-acesta chip: (inca

ne ruglm pentru mila, viata, pacea, sanatatea, mntuirea,

cercetarea, lasarea pacatelor robilor lui Dumnezeu cutare
cutare, epitropilor acestui sfint laca pentru ca s li

se iarte lor toata grqala cea de voe i far' de voe). SI

aiba datorie egumenul s le faca intr-un an doao ospte

cite de talen i 5, unul la Svetii Gheorghe i altul la Svetii
Dimitrie, cind va vrea
dea seama. Si dupa ospt
intr-acea zi in chip de blagoslovenie sa le dea cite doi

galbeni de aur.

Cap 31. Pentru indoirea milelor

f. 30

'ara Dumnezeu carele sar.c4te "i imbogatte, smer4te

i inalt, de va imbogati / i va malta casa aceaste cu

vreo mila. mai mare, sl alba n4te citig-uri mai multe

342

www.dacoromanica.ro

decit are acuma din mila sfintiei-sale, acesat rinduialg

a milosteniei ce s-au hotrit s.' se dea la s5.raci 0 la altele
cite scriem intr-acste capete, poruncim egumenului

carele va fi dup vremi s le indoiasc toate, pentru

ca s se laude si <s5.> se mireascg mai mult numele lui
cel sfint i preasfint.

Cap 32. Pentru cetaniia capetelor

Vom 'fria s." ail351 datorie egumenul carele va fi dup

vremi, de patru ori intr-un an in patru posturi, s5. poarte

de grije s ceteasa acste capete toate i s.' se nevoiasc5.
f. 31

s'a.' le plineasc dup.' cum scriu, / ca s nu rimiie in blestem.

Si milostivul Dumnezeu s'a' luminze cu darul lui cel

ceresc s'a' se svirseasc top.te acstea cu dragoste si cu
nevoint5.: pentru ajutoriul sracilor, pentru mintuirea

sufletului nostru O a tuturor cit au rniluit si vor milui

0 pentru bunastarea O intemeiarea acestui sfint 15.ca.
*

Acste 32 de capete, ce s-au as5zat intr-aceast cIrtulue

f, 31v

pentru buna chiverniseala Msastirei Tuturor Sfintilor

i pentru ralla ce s-au rinduit s5.' se dea pe an la graci si
la lipsiti, pentru mintuirea p.'cgtosului mieu suflet si
pentru vcinica pomenirea cebra ce au miluit aceast
sfina cas5. O celor ce vor milui de acum inainte.
De va indrzni cineva veri / ce fl de obra.z ar fi au
parte besericeasa, au parte mireneasc., au mic, au mare,
au de loc, au streini sg strice au s'a' str5inute ceva dintru
acstea ce cu bun5.vointa mea le-am aOzat, unul ca acela
s'al fie afurisit de Tat5.1, de Fiiul si de Duhul Sfint si s

aib.' pir4 la infricoata zi a judectii pre tot sfintii,

Anthim al Ungrovlahiei. /

f, 32

Aici a5.zam, afai din cle 32 de capete, oarecari inv5.tgtuii trebuincioase de folosul i cinstea
543

www.dacoromanica.ro

mrastirei, carele vom s'a' se tie i acstia asmene ca i capetele i A. le sIvirease de-a pururea in drept ate i in adev5.r, egumenul carele
va fi dupl vremi, in grea i nedezlegat afurisanie.

f. 32v

Cind s va intimpla s chiiame pe preot s cuminece

pe cineva din crestini, vom s mearg preotul carele va
fi cu petrahilul i cu sfita imbrIcat tiind sfintul agnet
la piept cu multa cucerie i cu cinste in vasul / cel rinduit
inaintea lui s mearg5. 2 copii cu doao flinare aprinse,
carde s-au fcut denadins pentru acea treab i doi copii
s mearg dup dinsul zicind cu glas cind unul cind altul
Psalmul 144: nisHiaTia iTtce moHl. Ins copii acestia s,
fie din cei ce invat cu mila besricii.

De va vrea cineva din iubitorii de Hristos crestini,

veri ce fl de obraz ar fi, ca s'A' lase la sfirsitul vietii lui

niscare bani vreo sum mare, s5.-i inchine Besricii Tuturor
Sfintilor, dintru care s rinduiasc obrazul acela ce-i las,

s se fac vreun fl de milostenie, in toti anii pida' va sta

besrica, pentru mintuirea sufletului slu, s aib datorie
egumenul carele va fi dup vremi s fac fr de prget

In tot anii dup cum va hoari acela ce-au lsat mila/

f. 33

i pentru ca s'a.' nu stea banii fr spor, veri din care afet

breasl vor vrea s'A la cu dobind5., suta de an cite talen
7, s'a' s dea cu zapis, dintru care dobindl s aib." egumenul a implini aclia ce-au hotrit cela ce-au lsat banii.

S nu indrzneasc egumenul carele va fi dup vremi,

nici cu un fel de mijloc, s ascunz in bucatele mnstirii
niscai bucate omenesti au ale oamenilor celor de cas.,
Dumnezeul meu.

344

www.dacoromanica.ro

au ale celor streini, ca s le scuteasc de dijmari, au oi,

au stupi, au rimltori, au vin, au pline, au veri ce alt

s-ar intimpla, pentru ca s nu s fack' nume ru casei,
cu care fapt poate s se mijloaceasc i pagub.
de va indr.zni s fac una ca aceasta s fie anathema. /

f. 33v

De va avea cineva, vence fl de om ar fi, mo0e pre

ling mo0ia mnstirii, au vie pre ling viia ei, au Evade

de fin, au pomet, au tufe pzite, nici cu un mijloc s nu
s impresoare locul cel strein cu al mnstirei.

In besricI morminte 'Mahe, au serse cu slove, s.' nu s5.

facl, nici f5.clii dup cum au obiceai de pun pe la dinsele

In sfpice de lemn 0 de piatfl, &I nu s priimeasc.",

numai s arz acle candele de-a pururea ce s vor a45.za

pe la locurile cle rinduite de acea treabI. Nici lzi, au

veri ce fel de bo<a>rfe, in besriel s.' nu s pue, c5.ci casa lui

Dumnezeu nu iaste cask' de neguttorie, ci s stea pururea

i curat. /

locul in besric limpede

f. 34

In curtea cea dintii a mnstirii, adecIafael den besricl

s nu O. faca mormin' te s se ingroape fietecine; c fiind
curtea strima s grozvte locul, fr.' numai vreun om
de cinste. ins pietri iara sa nu s pue, ci s se ingroape
cretinii la bolnit 0 acolo s faca in toate simbetile un
preot sfinta liturghie i sa pomeneasel pre toti de obte

rposatii crqtini dup obiceai. A0jderea nici un fel de

vite s.' nu intre in curtea cea dintii, nici s se primeascl
s pue prin chilli niel un fel de maxf1 neguttoreascl,
nici a casii, pentru ca s fie pururea i mn5stirea
chiMle curate. Iar de s va intimpla s aduc cineva
niscai mar s o pue in curtea a dooa. /
345

www.dacoromanica.ro

f. 34v

S. aiba datorie egumenul in tot anii sa pue pe preotii

i ieromonaii carii vor fi dup vremi la besrica, s facg

un sarindar pentru sufletul nostru i sa-1 inceapa den zioa
de Pati va sa se ispraveasca la Voznesenie, i sa le dea

talen 10; insa aceti bani sa ja: preotii cite talen 2, diaconul 1 taler .1 cintaretul 1 taler. Iara egumenul s nu
opreasca nimic, macar un ban.

De sa va intimpla s dea cineva egumenului s-i pastrze niscai bani, au scule, au haine, sa le pazeasca ca lumina

ochilor lui, in dreptate i in adevar, fara de nici un fel

de vicleug. i cind le va are sa i le dea toate deplin precum le va fi luat, pentru ca sa nu OA casa ponos. /
f. 35

f. 35

Cap osebit, carele smereniia noastra acum 1-am aOlzat,

la leat 7224 <1716> martie 15 dni i vom s se pazeasc.
nestramutat In vci, in grea .1 nedezlegat afurisanie.
De vrme ce Tatal indurarilor .1 Dumnezeul a toata
mingliarea au adus cu a lu nespusa bun'tate, pre blagocestivul i inaltatul domn Ion Nicolae Alexandru voevod,
s fie domn Trii Rumaneti, pornindu-se din dumnezeiasca rivna, s-au milostivit de au adaos cu luminatul lui

hrisov, cu mila Indestulat, venitul acestui / sfint laca,

drept acia hotarim cite mile sint rinduite in cle 32
de capete sa se fac pre an la saraci, s se indoiasca toate,
pentru a mariei-sale vcinica pomenire i. a raposatilor
parintilor mariei-sale.
*i inca hotarh-n pentru aceasta mare mil ce au facut
mariia-sa la mnstirea noastra, sa OA datorie egumenul

carele va fi dup vremi, sa dea In toti anii ping va sta

manstirea, la 40 de besrici 40 de orti s i s fac intr-o

zi un srindar, s se pomeneasca toate numele marieisale ce s-au aazat In pomnicul cel de rind i In condic.
ins aceasta sa se fad. la 10 zile ale lui mai, intru care zi
sa praznuiate In multe p5xti ale Rasaritului, mutarea
sfintelor moate ale Sfhitului Nicolae. Inca dintr-acea
zi s inceap intr-un paraclis al manstirei alt srindar
osebit i s se pomeneasca toate numele m.'riei-sale. /

www.dacoromanica.ro

INVATATURA
PENTRU TAINA POCAINTII

www.dacoromanica.ro

f, 1

inVtIturg pre scurt pentru taina pocEntii, acum

intr-acesta chip tocmit .1 tipritg. in zilele prealuminatului domn Io Constantin B<rincoveanu>
B<asarab> Voevod, cu chieltuiala cinstitului de
bun neam a lui erban Cantacuzino biv vel pharnic .1 cu blagosloveniia preasfintitului mitropolit chir Theodosie, de iubitoriul de Dumnezeu

chir Anthim, episcopul Rimnicului, la anul de

la Hristos 1705/

f. 2

PENTRU POCXINTA. IN SCURT I NVATATTJRX DE POLOS

[De vrme ce] Intre cllalte multe si nenumkate daruri

care ne-au dkuit preahoteleptul tmduitoriu i mintuitoriul nostru, Dumnezeu ne-au druit i taina poclintei
pentru ca s dezrldlcinIm cu (Musa toate viclesugudle
vrAjmasului nostru celui sufletesc, diavolului, dindu-ne
putre ca un iubitoriu de oameni ca prin mijlocul acestii

f. 2'

pocinte sl ne facem iar, dupl pIcat, / nepIcItosi ca

i mai nainte, slobozi de vcinica munel.
Ins eu puind la socoteati pricina cu care noi crestinii

ne-am abtut atta de mult la patimile ale trupesti

ne-am fIcut robi pcatului i diavolului si vase imputite,

adevarat vrdnice vsnicilor munci i atita ne-au stpfnit
rutatea i pkatul si am venit la dobitocie i la des5.v1rsi-

t nesimtire, cit socotim rutatea pentru bungtate;

de va trce zi i nu vom plcItui ne pare el ne osindim
iubim s slujim cu nevointl vrjmasului nostru dia349

www.dacoromanica.ro

f. 3

volului decit ziditoriului 5i facatoriului / de bine qi chivernisitoriului nostru Dumnezeu, nu aflu alta pricin,
fra numai neinvatatura 5i neslovnirea pentru a nu
iubim s cetim 5i s invatam carte, nici s auzim macar
pe dascalii cari ne invat cuvintul lui Dumnezeu, dumnezee5tile lui porunci, credinta 5i calea mintuintii noastre.
Ca omul carele nu 5tie carte ca sa citeasca Sfinta Scripturii
5i cartile besrecii noastre 5i sfintele pravile, au de nu se
va invata de la altii care le 5tiu, A asamina cu dobitoacele

ale necuvintrte carele nu 5tiu ce fac de vrme ce n-au

f. 3v

minte ; sa asamina orbilor, pentru ca. precum / orbul

nevzind lumina soarelui nu 5tie unde mrge nici ce iaste

inaintea lui, ce de multe or in gropi 5i in surpaturi cazind,

sa omoara. Intr-acesta chip 5i mintea omului neavind

invitatura 5i. dascalie a cuvintului celui dirept, care ii
iaste lumina, iaste orb 5i nu simte ce pricpe, piiarde
cuvintareasca lu blagorodnie 5i stapinirea 5i. sa face rob
necuvintartelor patimi.
Deci pentru ru5inata aceasta neinvatatur facem atitea
5.1 mari rautti 5i p'cate de moarte, fara frica lui Dumnezeu
f. 4

5i ru5inea omeneasca; toat, zioa bti, boriti inlauntru

In circiume, porniti / la curvii 5i la preacurvii de multe
fliuri, la nedireptati, la raniri, la cuvinte mincinoase, la
juramnte strimbe, la marturii mincinoase 5i la hule, la
ucideri, la clevete, la zavistii, la vrajbi 5i goniri 5i la altele,

f. 4v

nenumarate, cu carele bolnav5te ticalosul nostru suflet

board' de moarte.
de sa va intimpla 5i va muri ticalosul 5i nepriceputul
om neispoveduit 5i nepocait mrge in focul cel vcinic,
intru intunrecul cel den gala, in viiarmele celneadormit
In scir5nirea dintlor, in mina diavolului 5 sa lips5te de
slava lui Dumnezeu, de bucuriia ingerilor, / den frumustele raiulu, den desfatarea sfintilor, den fericita viata'.
0, cre5tnilor, o parintilor 5i fratilor, pina cind in rau-

tate 5i in pacat? Pina cind dormim in patul lenevirii,

somnul cel greu
purtatoriu de moartea pacatului?
Pentru ce pentru putinel vin al betiii, pentru o duiceata
5iL

amara a unii imputite curvii, pentru bani cari sint pamint,

f. 5

pentru maririle lumii, carele sint toate necinsti, pentru

mindrii 5i de5ertaciuni facem pre ziditoriul 5i parintele
nostru Dumnezeu vrajma5 5.1 ne dam pre noi de voie
vrajma5ului lui Dumnezeu 5i al nostru, diavolului, / ca

350

www.dacoromanica.ro

sg ne munceascg Mel de mild' ? Pina chid nu ne venim

In socoteala noastrg ? Ping cind nu cercdm folosul nostru?

Ping chid nu ne pod'im ? Ping cind nu ne t5.fladuim

patimile sufletului nostru ? Ping cind nu urim pdcatul

0 sd iubim bungtatea? Pentru ce atita de nemultdmitor

sintem cdtr mir' ituitoriul 0 fktoriul nostru de bine?

Rogu-m, dar, 0 pohtesc dragostea voastrd, eu, cel
mai pgd.tos decit toat lumea, toti impreund cu mine

sd ne poclim de rufdlile noastre, sd plingem cu suspinuri

0 cu lacrdmi fierbinti, cdtrd iubitoriu de oameni Dumnezeu,
L 5,,,

sg zicem card dinsul glasul / vame0ilui: Dumnezeule,

fii-mi mie milostiv pdcdtosului. A0jderea 0 ispovedaniia

preacurvariului: Pd'rinte am gre0t in ceriu 0 inaintea ta.
$i adevgrat Printele nostru cel cere,sc, vzind a noastrd
adevrat5. pocgint5. 0 lacrd'rnile noastre, ca un milostiv

0 indurgtoriu va erta pcatele noastre. Deci de vrme

0 pocdinta de nu se va face cum sg cade, nu folos4te
omului. Pentru aceasta voi s'd zic in scurt mijlocul pocintii.

$i sd imparte cuvintul mieu in doao pgrti: o parte

cuprinde in sine cite se cuvin a face cel ce sd pocliate,

pentru ca sd afle ertkiune de la Dumnezgu, iard. cialaltd, /

f. 6

in ce chip s cade duhovnicul s5,' fad' ispovedaniia 0

indreptarea.
PENTRU POCAINTA. CE LUCRU IASTE $1 CU CE MIJLOC SA
a$TIGA $1 CUM SA SA FACA PARTEA CEA DENTII

Poclinta cea adevdratd de trei pdxti are fiinta ei. !nth

ft 6v

den infringerea inernii. A doao den ispovedaniia pdcatelor

la pdrintele cel duhovnicesc. i a treia facerea canonului,
carele acste trei s cade s le pgzeascd cu datorie acela
ce va vrea 0 poht4te mintuinta sufletului lui. $i. intii
zicem cu putine cuvinte ce lucru iaste infringerea inimii,

de vrme ce acia iaste Mti la rinduiald.

Cine pohtte a s intoarce den toatd mima lui cdtr
Dumnezeu 0 pohtte sd intre ca fiiul cel preacurvariu

In casa cea pkinteascd, sg tie cg ua cea dentii pren carea

va s treac iaste aceasta: infringerea inimii, carea iaste
jirtv priimit'd ce am putea aduce inaintea lui Dumnezeu:

Inim5. infrintd 0 smeritg Dumnezeu nu o va defima.

Aceastd infringere se imparte in doao: una iaste podinta

0 pgrdsirea desIvir0t pdcatelor celor trecute 0 alta

351

www.dacoromanica.ro

o socotea1 temeinicI i rspuns adev5.'rat s nu mai fac

1. 7

de-acii pkat In rmsita vietii tale.

Intil dar, acia ce ti se cade s faci, de te-ai poclit

cu adevrat iaste s ursti din tot sufletul i s te scirbesti

de p'catele tale, cu duriare i cu intristare nespus a inimii
tale. intii c cu pcatul vei s mostenWi vcinica munc4
s pierzi imp'rtiia ceriului. $i a doao mai vtrtos C cu
scirbiciosul pcat ai sclrbit i ai amkit pre cel prea bun
Dumnez.u. C precum iaste i s cade s iubim i s

cinstim pre Dumnezu mai mult decit toate zidirile,

asa iaste dirept s ne doar i s ne intristm chid ti
f. 7v

gresim i ne lipsim de el, f nebunii, plingind cu scirb.'

cu lacrmi mai mult pe cit am fi pierdut lucru ce am

fi avut mai scump si mai drIg5.'stos, c5.ci paguba cea mare

va fi durre mai mare.

Pentru aceasta s cade s ne invr'jbim asupra pcatului cu uriciune nespus, de vrme ce ne d pagub
nemsurat. i de-t iaste voia s vii la aceast infringere
umilint cu mijlocul cAriia putem s' aflm mil de la
Dumnezu sint multe carele te povtuesc si te indeamn
la acia, numai cu socotea1 i cu cucerie s le gindesti.
nti gindste cum c6 p5.catul iaste o desprtire de
f. 8

f. fri

la Dumnezu si nu te las s vezi fata 0 slava lui Dumne-

zeu carele nu mai iaste destul spre cea desIvirsit poaint

la omul cel intelept ; a mai mare 0 mai cumplit rutate
pagub tialoask' alta nu iaste la om, fr numai dupa

moarte s nu s invredniceasc s vaza nespusa acia

slavl i nepriceputa frumuste a fericitei i sfintei Troit;
carea sfintii Singed cu poht o v'd i niceodat nu s pot
stura pentru care s-au zidit de la Dumnezeu i sflr0tul
lui iaste acia den care cu vointa lui iase omul i s stria.
A doao gind4te cum a nice o poruna 0 o invIttur
a lui Dumneeu / n-ai pzit ; cum ca t-ai spurcat sufletul

trupul cu curvii, preacurvii, sodomii, soblazne, cu

i cu multe mincgri ; miinile ;tale cu pipiri grozave,

cu strimbtti 1 cu rpiri, cu ucideri 1 cu altele; auzurile
tale cu cintece i cu cuvinte spurcate i cu clevetirile
celorlalti; ochii ti cu necuvioase veden i
cu smne
curvesti ; limba cu sudhni, cu pin i cu clevete la fratii
beth

crestini, cu jurminte i cu mkturisiri mincinoase

cu hule, carele le obicinuesc a le zice oarecare spurcate
gun i injur lgea, crucea., pravila, preotiia, tainele
. 8 bis acel f infricc:qat nume al lui Dumnezeu.
352

www.dacoromanica.ro

M minunez, cu adevarat, de paginiia unor draci ca

a cestora, c oameni nu s cade s le zicem. 0, si cum nth

cade din ceriu foc i trasnete
arza! Indelung rabd,
Dumnezeu, asteptind poclinta lor !

ha de nu sa vor indirepta i aici ru raului sa vorface si la vcinica munc cu dracii s vor munci, neminOat.

Altii iara injura i pirsc i de multe ori bat pre parintii

lor, carii i-au nscut i i-au crescut, pre cari Dumnezeu
poruncste
cinstim, zicind: Cinstste pre tata-tau
si pre muma-ta, ca bine A, ti s fac i s fii cu ani multi /
f. 8 bisv pre plmint ; i avem datorie sa-i cautam la bltrinte
adevarat unii ca acestea nice aici In lume vor procopsi
munca iadului ii vor mosteni.
In scurt gindste de cite ori te-ai intinat in pohtele
trupesti i t-ai spurcat sufletul trupul carele 1-au simtit..
Domnul intru lacuinta lui.
A treia gindste paguba care ti-o pricinuiaste un pacat
de moarte: te face judecat vcinicii munci, te strge din
cartea vietii i acolea unde erai fiiu lui Dumnezau, te
f. 9

face rob diavolului si din lcas sfintei Troita te face pestera.

tilharilor i lacas vasilischilor i cea mai rea te face / s

te lipsesti de dorita fata lui Dumnezeu.

Zi catra' sufletul tau: deschide-ti ochii, sufletul meu,
ticloase, s pricepi ce erai mai nainte i in ce chip te
fcusi pre urma Cu pacatul; ai fost mireasa Celui din
naltime, lacas Dumnezeului celui viu, vas ales si de mult
pret i scaun adevaratului Solomon, Hristos ; eral scaun
intelepciunii, sor ingerilor i mostnean vcinicii fericiri.

f. 9v

Plinge darl si te tinguiaste, el nu ai acle vrednicii,

ce te-ai tutors la cle impotriva, ca s-au facut mireasa
lui Dumnezau curva preacurva diavolului, lacasul
Sfintului Duh s-au facut petera / tilharilor, vasul cel
ales si curat s-au facut vas strickiunii, polata lui Hristos
s-au facut tina i putoare porcilor, scaunul lui Dumnezeu
sedre pierzarii, sora ingerilor supt ascultarea dracilor
aceasta ce zbura ca o porumbita la ceriu s tiraste ca
sarpele pe pamint.
Plinge dar sufletul mieu, ticaloase si te tinguiaste,
socotind multele tale pagube ; plinge, c pre tine (te) plingu

ceriurile ; plinge c pre tine te tinguiaste besrica i toti

sfintii; lacr'meaza c ai gresit ; plinge c pre tine te
pling prorocii, mai nainte vazind mlniia direptatii lui
353

www.dacoromanica.ro

zo

Dumnez5.11 / asupra ta; plinge cl la tine plilzg mai mult

lacrmile Ierezniei decit la zidurile Ierusalimului; plinge
sufletul meu, ticloase, pin cind vei spla spureciunea
pdcatului t.0 i s vii la cinstea cea dentii.
A patra ginclte (ca s ctigi aceast sfint intristare
uriciune a pcatului) cit urWe pcatul preabunul
Dumnezeu i pentru c ce-1 ura0e au trimis de multe ori
pentru pcat in lume infricop.te pedpse: au trimis potop
0 au inecat pre toti cei ce au pckuit ; pierzare la Sodoma,

pre diavolul din ceriu; 0 pre Adam 0 pre Eva din raiu
i-au gonit. Las cle multe pentru scurtar.
A cincea, adu-t aminte cu lacrmi moartea, cind intracela ceas are a se desprti sufletul patosului de la trup
incungerl nenumrati draci cu chipuri slbatece

infricop.te s rpeasc acel suflet ticlos. Ina i zua

judectii a direptului i infricoptului judectoriu

-f. n

rispunsul cel cutremurat al Domnului care cu stpinire

cu direptate pentru pcto0 va s. zic: Duce-1(14i
de la mine, blestematilor, in focul cel vcinic, carele iaste
gltit diavolului i slugilor lui. i acle infricop.te munci

ale vcinicului liad, care tot trupul au va avea dureni

nesuferite, intristarea cea nemingiiat carea o au plcato0i

Mel n.djde a s izbvi den muncl.
A Feasia, s ginde0i nespusa multime a bunsttilor
mintuitoriului tu, cci cit socote0i bun5.tatile carele t-au

flcut preabunul Dumnezeu, atita mai mult te ru0nezi

de viclqugul 0 de nemultamirea ta ce arti ctr. dinsul.
Cu acstea dar, mijloce poti s vii la uriciunea pkatu-

f. uy

lui 0 la infringerea inimii, care iaste chia pocintii.

Post4te, roag-te cu lacrmi i f aducere aminte de-a
pururea pcatelor tale. D.' / milostenii i alte buntti

pentru ca s.' te iarte Dumnezeu.

Destul iaste cite am zis pentru infringerea inimii, care
iaste partea cea dentiiu i bun inceptur a pocintei
sA venim la a doao, carea iaste ispovedaniia.
PENTRU ISPOVEDANIE

Aceast ispovedanie foarte o iub4te Domnul, Mfg carea

nu iaste cu putint a O. mintui nime, veri cite bunatti

ar avea. Pentru aceasta face 0 multe mijloace ca s.-0

cunoascA omul grqala lui i s s ispoveduiasc cu inim.

f. 12

smeria. Pentru aceasta au indemnat / pre strAmopil

354

www.dacoromanica.ro

Adam dud au czut in neascultare, ca s.' cunoasci pcatul

lui i i-au zis: Adame, unde e0i? Adec unde ai cazut,

&it ru ai acut, intoarce-te la poclint i mrturis*te

pacatul au, s iai eraciune. Aceasta au zis 0 Evei i lull
Cain 0 intr-alte multe locuri ale Scripturii cei vechi s.
vde a fi de folos ispovedaniia.

Solomon zice: Cine-si ascunde pcatele lui nu

f. 12v

sa.

mintuiWe i cine le ispoveduia0e ci0ig5.'

Ina.' i prorocuI i impratul David lauda ispovedaniia.
la multi Psalomi zicind: Mrturisescu-m5. tie, Doamne,
cu toat mema mea". Apoi: Bine / iaste a sa mrturisi
Domnului", i alte asmene.

Prorocul Isaiia zice: De ai vreun pcat vd0e-1, sl

f. 13

iai ertIciune". Las si alte multe mrturii ale sfintei Evanpentru scurtar.
Deci de vrme <ce> dentr-acste putine am priceput
cum ca iaste de treab5. 0 de folos ispovedaniia pentru.
mintuirea sufletului nostru, sa cade adse sane ispoveduim.
Insa pentru ca s s faca aceasa ispovedanie precum
cade i precum ne invat dascalii besrecii noastre, aceasta.
s cade s fac' acela ce va s5. s ispoveduiasc. Intii s' s
gateasc doao, trei zile mai nainte i sa gindeasca cit vrme
iaste de cind nu / s-au ispoveduit ; i dentr-acela ceas,
pin acuma s iscodeasc cu denadinsul in cite pacate
au edzut, care din cle 10 porunci ale lui Dumnezeu n-au

pzit ; care pcat de moarte au acut, au vence altfeliu

de grep.151, cu ce simtire au gre0t ; cle 12 alctuiri ale
credintii, de le crde cu adeverint i dirept, precum besreca rsritului invat 0 care alta porunca i obiceai
artat al besrecii n-au pazit ; de cite ori au acut pcatul,

au mcar in cia vrme s afla intr-acel pacat, i alte

I3v

multe carele le vom zice la a doao parte.

Apoi, dup ce sa va gati intr-acesta chipa s crce / sa.
afle duhovnic iscusit, carele A. fie cu evlavie i invatat,
spre a-1 indirepta: crturariu i invtat la dumnezeetile
sfintele pravile i canoane i sa nu caute vreunul neinva-

tat, sau ar de evlavie, sau de ceia ce cauta a c4tiga,

pentru ca s5.-i dea ceva s-liarte pre lesne, nedindu-i canon,.
fr de cia ce sa cade indireptare i am'duire. Pentru

cine o face aceasta nu-i folosqte acea rea ispovedanie ;

ce 0 cel ce s ispovednia0e i cel ce ispoveduia0e fac
pacat de moarte i s osindesc. C zice domnul Hristos:
Un orb cind sa face povat altui orb amindoi cad in groapl"..
355

www.dacoromanica.ro

1. 14

Apoi, dupa ce va gsi / duhovnic bun pururea la acela

s meargl si nu de la unul la altul sa mearg, neguttorind taina, rusinindu-s s5.-i zicA cum c.' au fAcut si a doa

ora si a treia oar aclea ce intii i-au zis si i-au poruncit

s. A, lase s nu le mai fac i s zic inaintea duhovnicului

cu evlavie i cu smerenie pcatele lui, s nu pricinuiascl
pre un om si pre altul, au pre diavolul c au fost vina, ce

i. 14v

pre sine s. s. Mca vinovat, s spuie toate pcatele lui,

neascunzind nice unul; ca numai unul s ascunz., toate
sint neertate.
Si de va uita vreun pcat i isi va aduce aminte pre
urm s mearg.'
spuie ; i fr'de / ispovedanie, au
flede voia duhovnicului lui s.' nu cutze nimenea
cuminece, c s osindste tic5.1osul.

Cle mai multe pentru ispovedaniia le las, pentru

scurtar, socotind i acstea den destul. Si s mrgem la

al 3, care iaste facerea canonisirei.
PENTRU FACEREA CANONISIREI

De vrnae ce pentru facerea canonisirei avem end s'a'

grlim la a doao parte a cuvintului cace c acolea mai
virtos sa cuvine; pentru aceasta, zicind numai ce lucru
f. 15

iaste si cum s cade a s.' / pzi, fac sfirsit.

Facerea dar a canonisirei iaste a face nestine fapte

vrdnice ale pocintii, precum alce sfintul Ioann Botez51toriul, prorocul i inainte / mergaoriul: Faceti voao
roduri vrdnice ale pocintei". Au si cu alt mijloc, facerea
canonisirei iaste s faca canonul ce-i d.' duhovnicul pentru
pc.tele lui, care canon de nu-1 va face cel ce s ispoveduiaste isi piiarde plata ispovedaniei. Si precum un bolnav
nu-i folosste de-s va arta numai boala lui la dohtor, ce
s.' mnince i jaiba ce-i va da, asa si petosul nu s iart
f. 15v

numai cu ispovedaniia, ce s faca i canonul ce-i va da

duhovnicul lui carele iaste pierztoriu p'catului
mijlocitoriu al indireparii.

Si pira aici s fie sfirsitul pgrtii cei dintii ce spune pentru

pocant. carea are fiinta ei de trei prti: den infringerea

inimii, pre carea o numste apostolul Pavel intristare dumnezeiasc5., den ispovedanie si a treia den facerea canonisirei, den carele de va lipsi una, pocinta de ciia pocIint
nici iaste nici s. zice.
356

www.dacoromanica.ro

A DOAO PARTE. IN CE CHIP SA CADE SI FIE DUHOVNICUL

SI cum sit. ISPOVEDUIASCA. $1 A 1NDIREPTZE PRE
OAMENI

f. 17

f. 17v

Aici la a doao parte a cuvintului, f de vrme ce avem

grind s zicem pe scurt alte oarecare cuvinte care sint
de treabg la poc'intg i la ispovedanie, am socotit a fi
bine sg zicem intii in ce chip s cade sg fie duhovnicul,
cg.ci iaste i aceasta de treabg a s'A vorbi.

Iaste dar i acel preot carele va vrea s priimeascl

aceast grea sarcing i cu nevoe a ispovedanii sl fie
bgtrin de virstg, mgcar cit de putin sg" fie de 40 de ani,
sg fie de cinste, cucernic, cu viatg bung', iscusit in cuvinte
0 in fapte, s nu fie betiv, sg nu meargg la circiume, s nu
fie minios, hulitoriu injurgtoriu 0 in scurt cit va fi cu
putintg sg / s fereasc'g sg nu dea scandalg i rea pricing'
la norod.
A doao, sg fie impodobit cu carte 0 cu fapte bune, s
priceapg sfintele c'grti i canoanele besricii noastre, cu
carele poate s indirptze pre oamenii ce A, ispoveduesc
la dinsul. i lucrul acesta sg-1 facg cu frica lui Dumnezeu
0 nu pentru vreo rea c4tigare.
Bani sg nu cearg pentru ispovedanie, nici pentru altg
taing, cgci sg va osindi la un loc cu luda, fgrl nurnai de-i
va da cel ce sg ispoveduiWe de voia lu in loe de milostenie.
Asupra ispovedanii sg nu sg ru0nze nici de un om, nici

f. 18

atgrie sg fack ce numai pre fiqtecarele dupg cum pia

vor fi pgcatele sg-1 indireptze i sg-1 canoneascg dupg

invgtgtura sfintelor pravili, sl aibg voe a ispovedui de la
arhiereul i stgpinul locului 0 cite alte s cuvin la acest
dint lucru.
CE SA CADE A 1NTREBA DUHOVNICUL PRE CEL CE SA

ISPOVEDUIA$TE $1 CUM sk INcEAN,

Apoi dud va veni inaintea lui acel ce va sg sg ispoveduiascg s stea amindoi in picioare inaintea icoanei lui Hristos i sg facg duhovnicul EiTi'CREIrk Fla H41111x1 i sg zicg
f. 18v

iio H5CingH2 TpcTogs wwg H4Wb., rcAH 110MHAIS115 12 0 Psalomul 50, adecg, 110MHA8H MR% E16. Apoi duhovnicul

1 BinecuvIntat este Dumnezeul nostru. 2 Implrate ceresc. 3 Preasfint5. Tr eime4 Taal nostru. 5 Doamne milueste. 6 Mi1ueste-m5. Dumnezeule...

357

www.dacoromanica.ro

cu cinste ca cum aduce inchipuire lui Hristos, iar cel ce

s.' ispoveduiWe s stea cu capul gol, cu miinile legate
la piept, plecindu-0 capul in jos cu cucerie 0 cu frica lui
Dumnezeu.

Si atuncea duhovnicul s-1 intrbe intii cind s-au ispoveduit 0 s-au cumenecat 0 de-au pzit acle ce i-au zis

4. 19

t. 1917

,duhovnicul lui 0 de-au fcut canonul ce i-au dat. Si dup

acia s-lintrbe de iaste insurat au neinsurat 0 ce meter-pg tie, au ce boerie are, pentru ca s intleag dentracste cum il va intreba 0 la cllalte 0 cum s.-1 indireptze. Apoi s.-1 intrbe de crde fr.. de prepus dogmele

sfintei besricii noastre a rsritului 0 cle 12 alatuiri

ce cuprinde in sine sfintul Simvol, aded. vruiu 0 de-au
plzit acle 10 porunci ale lui Dumnezeu, au de au gre0t
intr-insele. Dentru care porunci cea dintli iaste s iubeasa pre Dumnezeu cu tot sufletul lui 0. cu mima 0 cu

putrea 0 s fac poruncile lui cu poht 0 cu cAldur, ca

fiiul cel bun poruncile plrintelui s.0 0 s nu aib aitele
In mintea lui, fr numai cum va prcea lui Dumnezeu.
A0jderea s. iubeasc5. 0 pre fratele su, cre$inul 0 s-i
pohteascl binele ca 0 pre al s.u.
A doao s nu jure in numele / lui Dumnezeu, nice dirept,
nici strimbu la tot cuvintul lui 0 lucrul, nici intru sfinti,
nici alt juimint.
A treia s. sfinteasc zioa simbetei, adec s. tie dumineca 0 toate srbtorile ale anului ce prznuiWe besrica
noastr 0 s. nu lucrze intr-acle zile nimiclucru trupesc,

ce numai sl s. dea la cle sufleteti 0 dumnezeWi, in

f. 20

rugciuni 0 in ascult'ri poruncilor lui Dumnezeu 0 intru

imbunttatele vieti ale sfintilor, a li s. asemina 0 el dup5.
putintk pentru ca s. s. sliveasa de Dumnezeu, precum
i ej.
S. asculte Vecerniia, Utrenea, Liturghiia, cu evlavie,
A, nu afle / pricini la prazdnice 0 face mai multe pcate
0 si imbat s.' rsfat fr de cuviint, cinfl, joac, alearg
la curvii ca porcul la fink', pentru c. s. va miniia Dumne-

zeu asupra lui mai mult pentru acste, decit ca cind ar

vrea s. lucrze.

A patra, s. cinsteasc pre tat-su 0 pre mum-sa 0

s-i hrneasc de vor fi bltrini 0 grad. ; s s', supue poruncilor lor cu cucerie, afar numai de-1 vor indemna la vreun

pcat 0 fapt. pgineasc 0 frdelge. Si. ina0 s. cinsteased' 0 pre cllalte rudenii ale lui 0 pre cei mai bltrini
358

www.dacoromanica.ro

1. 20v

decit el, pre boiari i stpfnitorii locului lui i / mai virtos

obrazele cle preoteti. Pentru c.ci obrazele die preoteti
arhiereti s numesc slugi ale lui Dumnezeu, veri pc.'toi slut, veri direpti ; 0 cine batjocorte sau 1njur sau

bate pre sluga, batjocura i necinstea la stpin vine.

Pziti-v cretini de acest pcat mare, c s va mlniia
Dumnezeu asupra voastr i yeti inc6pea la munc5..

A cincea, s nu fac ucidere, sau el singur, sau puincl

pre altul, sau IndemnInd i satuind.

A asia, s nu preacurveasc5., sau s curveasc, sau st

fac sodomie, sau s fac sllazn., sau va mrge la dobitoc.

f. 21

A aptea, s nu fure / sau va apuca ceva, sau va mInca

direptul celui strin, sau nu va da plata argatului

sau datoriia ce s5. va Indatori.

A opta, s nu mrturiseasa minciung pentru ca s facg.

pagub i stricciune vreunui om, sau vietii lui, sau pungii

lui, sau cinstii lui.

A noao, s nu pohteasc muiarea vecinului su,
alt vreo muiare strin'6, afar numai den muiarea lui ca
carea s-au cununat.

A zce, s nu pohteasc i s-i plac sa apuce i s, sta.-

pineasa fr de direptate sau casa, sau viia, sau holda,.

sau robul vecinului su, sau altui om.
Acste sint acle 10 porunci ale lui Dumnezeu, carele la
f. 21v

alte arti / s afl. cu Invttur mai pre larg tlmcite,

carele noi le-am lsat fugind vorba cea mult, de vrme
ce cunoatem cum ea' lnea i grija lumii n.0 v las nici
acste putine s'a' le cititi pricinuind multe pricini cu p'cate.

Afarl dintr-acste porunci s Intrbe duhovnicul pre

f. 22

cel ce s ispoveduiate i alte ale lui pcate, sau de moartesau mai uoare ; adeck de va fi hulit la Dumnezeu sau la
sfinti, sau la taine, sau alt1 hulk sau de va fi dat dracului
pre cineva, sau au anathemisit pre cineva au viu au mort,
sau de au fcut farmece, sau au aruncat In bobi i In c5xbuni, sau au pus pre altii s. le fad., sau / crde farmecile,

sau de poart pre sine advare (baere), sau face legIturi

alte lucruri diavoleti, carele i s cade foarte greu

canoneasc, pentru c s leapidg de Dumnezeu cu farme-

cile i crde pre dracul; sau de iubte paguba i strica-

ciunea i necinstea altuia; sau vreo greea1 ascuns.

vreunui om au scos la iveal, pentru ca s-1 ruinze; sau
de nu -au pzit jurmlntul, sau de au fgcluit vreo mi-

lostenie 0 nu o au dat ; sau au clevetit oamenii, sau aut

359

www.dacoromanica.ro

f. 22v

ascultat cu bucurie pre ceib. ce clevetesc pre altii; sau de

nu mrge la besrec adse i cu evlavie ; sau de nu-si face
la casa sa rugalciunea ce i s-ax cuveni / sara i dimineata;
sau de nu-si indemneaz muiare i copii i argatii lui sa.' nu
lipseasca... de la besrecl dunainecile i srbtorile i s5. nu
le lipseascg rugciunea i s-i invte sa." petreacal crestinste, cu evlavie ; sau de s-au sfaidit si are vrajbg cu cineva;

f. 23

sau de va fi scos taina ce-i va fi spus cineva ; sau de gindte cu dulceat lucruri grozave i patimi trupesti; sau
de s-au mindrit i s-au lndat ; sau de batjocorste pre cei
slraci; sau de au hulit la boala lui, sau la s5xlciia lui, sau
la alt nevoe i n-au mult5.mit lui Dumnezeu ; sau de crde
visele ; sau de-au venit vreun strein calltoriu si nu 1-au
priimit / la casa lui s s odihneasc5.; sau gol n-au
cat ; sau flmind n-au hramit ; sau inchis fiind cineva
n-au mers sal-1 vazsa si sal-1 mingie Cu cuvintul cu fapta;
sau bolnav, arac i strein nu i-au purtat de grija; sau au
; sau de nu iubste pre vrAjmasul
fa:cut ru pentru
lui ; sau de va fi fost putincios ca s ajute vreunuia ce au
fost la nevoe s5.-1 mintuiasc5. i n-au vrut i altele asmene
ca acstea s cade s5. intrbe duhovnicul pre cel ce s ispovedniaste. i cel ce s.' ispoveduiaste s ZC Cu evlavie

Cu

frica lui Dumnezeu toate cite au acut deplin fr nice

f. 23

f. 24

pricin.
Apoi, / dupl ce le va spune toate duhovnicul trebue s5.-1
invte binisor ca s nu mai platuiascal, ci s urasc. p5.catele lui i sa.' le lase si s alrge ea:te domnul nostru Iisus
Hristos, sa.'-1 roage noaptea i zioa, cu umilinte i cu lacra*mi
fierbinti s5.-i iarte plc.atele lui i s5.-1 p5.zeasc sa." nu mai
gresasa de-aciia inainte i s5.-1 invredniceasc impAratiei

ceriului, pentru ca s nu-1 urgiseasa milostivul i dirept

judeatoriul Dumnezeu ; i Ii va veni moarte degrab si va
mrge neindireptat i s va osindi, ticIlosuL
dup ce-1 va invIta s socoteasa, s5pi dea- si canon
dup cum sa.' va cuveni: nice foarte greu, nice foarte
usor, ci s socoteasc5, virsta lui, fink- iaste, au btrin;
insurat iaste, au neinsurat; bogat au srac, preot au mirean
au monah ; crturari, au nearturari. i s5.-1 intrbe de
cite ori au acut paicatul, sau 61 vrme au p5.eltuit si in
ce vrme: in post au in zile slobode; in ce loc; in besria,
intr-alt. parte ; cu ce mijloc: atis, au In ascuns; Cu
vro fat.' a vrunii rudenii, au cu striin i altele ca acstea.

360

www.dacoromanica.ro

Clci cu acste mijloce sg fac pgcatele mai ware au mai

grle s'i asa urmeazg si canonul.
f. 24v

i inc5.s s socoteascg pgcatele celui / ce s-au ispoveduit

si carele va fi mai mare, pentru acel pgcat sg-i dea canonul.
Adecg sl zicem, un om au fcut curvie si ucidere ; uciderea

iaste mai mare plcat si s5.-i dea canonul uciderii pentru

toate.
*i sg-i dea invItturg fIcindu-si canonul in toatg viiata
lui, sg-si aducg aminte de pgcatele lui si s sg intristze
cu suspinare si cu lacrgini si sg s roage lui Dumnezeu sg-1

iarte, precum au fgcut si prorocul David: si in toate

f. 25

noptile isi uda astemutul cu lacrIme de pocgint5. si Ele

ori in zi si in noapte s ruga.
Canonul s5.-1 fac cu mijlocul ce au rinduit / printii
besricii noastre ; adecl cu post, cu ruggciune si cu milostenie s'i cu alte fapte p15.cute lui Dumnezeu, nu sg indemnze

pre crestini s mgnince plmint si clrbuni s'i alte oarecare

mojicesti invtturi, <ce) ca neste neinvgtati ii invatg.
*i acstea, darg, cu putine cuvinte s'i in scurt ; iar cel
In Troit5. slIvitg, Dumnezeu, sl v dea voao cunostint
In toate, intoarcere si indireptare pcatelor noastre, pgzindu-ne pre noi mai presus de toate viclesugurile satanii si

pgrtas s ne facg cerestii lui impgratii, cu ruggciunile

f. 25v

preablagoslovitei stgpinei / noastre de Dumnezeu Nscg-

toarei si pururea fecioarei Mariei s'i a tuturor sfintilor.

Amin.

Sfirsit si lui Dumnezeu laud5.. /

www.dacoromanica.ro

INVATAT URA BISERICEASC

www.dacoromanica.ro

invItItura besericeascI la cle mai trebuincioase

i mai de folos pentru invItItura preotilor, acum
intr-aceasta chip tip'ritI in sfinta Mitropolie in
Tirgovite, la anul de la Hristos 1710. SI s dea
In dar preotilor/

f. 2

Anthim cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Ungrovlahiei, preacinstit i exarh Plaiurilor.

Cucrnicilor preoti carii v aflati in eparhia smereniei
noastre, tuturor de obte, de la atotputrnicul Dumnezeu,
v rugm mil, pace, sntate, viiat curat i spsenie
sufleteasc, iar dela smereniia noastr molitv, blagoslovenie i eraciune.

f. 2

La aciast stepn inalt a / arhieriei, intru carea au

vrut dumnezeescul dar s ne sue, grija cea mai mare 0

mai aleas ce avem, nu iaste alta fr numai chivernisirea

besricii i spseniia sufletelor oilor noastre celor cuvint-

toare, pentru carele avem datorie s priveghem zioa

noaptea, c avem s dm seama, dup cum zice Pavel
apostolul; i dup asem5.narea incepdtoriului pstorilor
pus sufletul pentru noi s ne dam
Iisus Hristos, carele
noi viiata pentru paza turmei noastre.

tns aciast bun chivernisea1 nu putem noi insine

f. 3

S,' o svirsim dup cum s cade de / nu vom avea dinpre-

un lucrtori i slujitori, carii s poat ajuta la acest

lucru mare, pentru cci fiind seceripl mult, trebue i lucr-

tori multi; i pentru cci iaste turma mare, un pgstor

singur, mcar c iaste mare in vrednicie, 0 de ar fi cit de
procopsit intru politie i iscusit intru invttur5., iar nu
365

www.dacoromanica.ro

poate s le vazg toate, nici s le stie toate; 0 pentru acia

dar are pre preoti si pre printii cei duhovnicesti, carii

L 3v

slujesc sfintitului pstoriu ca niste ()chi s vaz toate,

ca niste miini sg lucrze cle trebuincioase 0 ca niste
picioare sg alrge cu mijlocul / lor la trebuinta tuturor.
Drept acia ajuttorii la acest lucru mare al vostru

sinteti voi, cucernicilor preoti, carii aveti datorie neincetat, si Cu cuvintul si cu fapta, s lucrati si s v nevoiti
zioa si noaptea impreund Cu pdstoriul nostru pentru spseniia acestii turme cuvinttoare, carea au dat-o Dumnezeu
In miinile noastre. Dar oare ce as putea rfdjdui de la voi?

Sau ce fel de ajutoriu as putea s astept din iscusirea

f. 4

voastr?
Cg intre cllalte scirbe ce am, de mg rnesc la inim,
iaste aceasta / cea mai grea de mg intristez si mg mihnesc

mai mult, el vz intre preotii miei atita prostie, atita

neinvgttur 0 atria nedumirealk cit cunosc a nu puteti

face vreun ajutoriu sau vreun folos ticgloasei turme. Si
pentru acea mult prostie a voastr si nestiinta la sfinta
carte, m-am indemnat, fiind cuprips de frica dumnezeiascg, a vg instiinta cu aceast micl crticea, carea o am
impgrtit in trei prti.
In partea cea dintii s-au pus foarte pe scurt oare carde
din cle mai trebuincioase si mai de folos ale sfintei beserici

f 4v

0 ale sfintelor / taini, carele sinteti datori s le stiti si s

le pziti nu numai voi, ce si bietii crestini prin mijlocul
vostru.

In partea a doao s-au pus invtturg asupra ispovedaniei, ca s stie fiestecare duhovnic cum s cade s indreptze si cu ce mijloc trebue sg ispoveduiasc pre cei ce vor
veni la dinsul.
In partea a treia s-au pus invtturi pentru cite lucruri
s-au putut afla ping intru acest ceas, carele s fac cu nei. 5

cuviint si frg de cale, 0 trebue ca de acum inainte s

nu s mai fac.
Care o puiu inaintea cucerniciei voastre ca / o mas

duhovniciaseg frg de plat, in loc de blagoslovenie; soco-

tind cum c cu acste putine invtturi yeti puta s v'l

sturati de lumina cunostintii si s ajutorati si pre crestinii cei lipsiti. Iarg de yeti fi si cu acstia asa de nesimtitori, cit s nu vg puteti dumeri, nici s v5i puteti indrepta

fiind asa de putinele si foarte pre inteles 0 prostste,

atuncea sg va cunoaste c51 nu yeti s v nevoiti pentru

366

www.dacoromanica.ro

f. 5v

dragostea lui Hristos, pentru intemeiarea besricii, pentru

folosul crWinilor, O pentru cinstea voastrg O mai virtos
pentru plata ce vi s-ar da / de la Dumnezeu pentru osteneala ce ati face. 8i pentru acia voi yeti da seama la infri-

cop.ta O strapica judecatg a lui Hristos, aci eu v-am

invgtat cite sint trebuincioase O de folos, i mi-am fgcut

datoriia, dupg cum zice Hristos la Ioan in 15 capete:

De n-a fi venit, i. de n-a.v fi grgit lor, p5.'cat n-ar avea,

f. 6

f. 6v

iarg acum pricing n-au pentru pgcatul lor."

Iarg de yeti socoti in gindul vostru cum cg nu /e puteti
face acstia pentru nevoile i psurile ce aveti, cu aceasta
nimicl nu vg yeti folosi, nici yeti putea s'A v indreptati
inaintea dreptului judecgtoriu. C5. zice / Domnul Hristos
la Mathei in 22 de capete: Dati ale chesariului, chesariului i. ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu". Cg precum cre

impgratul dgjdi de la supuOi lui, ap. are i Dumnezeu

de la cretini, i. mai virtos de la preoti, credinti O fapte
bune ; de la unul mult .1 de la altul putin i de la fiqtecarele dup putinta sa i dupg vredniciia ce i s-au dat.
Drept acia dar, sg 15..sati toate pricinele intr-o parte
c sint deert5.ciuni ; i nu v feriti de a face ostenealg,
nici vg dati leneviei, cgci yeti aldea in blestem, dupg
cum zice sfinta Scrifiturei la Ieremia In 48 de / capete:
Blestemat cela ce face lucrul Domnului cu lne".
Ce siliti in tot chipul cu pohtg i cu dragoste pentru
spseniia norodului crWinesc. Pentru ca sg se invredniceascg fiqtecarele dintru voi sg auziti glasul cel fericit
al dreptului platnic al lui Hristos: Slugg bung 1 credincioasg, pre putin ai fost credincios, pre mai mult te
voiu pune; intrg intru bucuriia Domnului". A cgriia
bucurie A. vg invredniceascg darul lui Dumnezeu O
ruggciunea smereniei noastre". /

f. 7

SCARA ACESTII CARTICELE

Crucea ce putre are si In ce chip trebue s6. o facem ?

Ruglciunea cea domneasc6, si ce cuprinde In sine.
1516.rturisirea credintii cite alc6.tuiri are si dintr-insele ce intelgem ?
Cle 7 taini ale besricii ce putre si ce dar are fiestecare ?

Cle 9 porunci mari ale besricii ce ne InvatI s6. facem ?

Zce porunci ale lui Dumnezeu c sl cuvine sl le tinem ; a de mi

f. 7

le vom tima nu implinim lgia.

7. Daruri ale Duhului Sfint / caree sint si cite ?

367

www.dacoromanica.ro

Cle 3 bunatiti mari ale bogosloviei.

Patru bunAtAti ale sufletului.

Patru bungtti.ti ale trupului.

Sapte p&cate de moarte.
Cle 12 roduri ale milosteniei, carele slut?

Inv645.turi pentru ispovedanie.

Alte InvItAturi trebuincioase. /

f. 8

Crucea iaste un semn 0 o arm tare asupra vrjmaului,

cki iaste 0 s numte putrea 0 intelepciunea lui Dum-

nezeu, dupre cum zice Pavel la capul cel dintii atr.'

corintni. Si s cade cretinului pravoslavnic a- face
semnul sfintei cruci intr-acesta chip:

Intii s5.' impreune cle 3 dgete ale miinii drpte (adec

dgetul cel mare i cu cle 2 de lingg dinsul) 0 puind in

f. 8"

frunte sa' zia: in numele Taalui, apoi puind la buric

s. / zia: 0 al Fiiului, apoi puind in umkul cel drept
s5. zia: i. al Sfintului Duh, apoi puind in umkul cel

sting s5. zieg: Amin.

RUGXCIUNEA CARE AU INVIITAT PRE APOSTOL1 DOMNUL

NOSTRU IISUS HRISTOS: TATXL NOSTRU CARELE EFT' YN
CERIURI"

Aicea ne invaa' s. tim cum c5. n-avem alt tat.' aru

numai pre Dumnezeu cel din ceriuri, precum la Matheit,
In 25 de capete zice: Si tat s.' nu chiemati voi pre pimint,
f. 9

pentru cg unul iaste Taal / vostru cel din ceriuri.

Sfinteascd-se numele au. Numele lui Dumnezeu s
sfintte cu lucrurile i cu faptele cle bune, precum la
Matheiu, cap 5 zice: Intr-acesta chip s strluceasca'
lumina voastr inaintea oamenilor, ca s.' vaz'a' faptele
voastre cle bune 0 s'a' sliveasa pre Taal vostru cel din
ceriuri".
S'.' vie imp5.atiia ta. Aicea s roag sufletul s5.-i trimia.

Dumnezeu imprtiia, adec5. ajutorul 0 dreptatea, ca

s51-1 pizeascl curat i nebintuit de putria pkatului,
f. 9v

dupre cum apostolul ckr romani in 6/ capete zice:

S nu imp5.ateasc pkatul in trupul vostru cel muritor,
ca sa' v supunet intru pohtele lui".
Fie voia ta, cum in ceriu, aa i pre pmint La aceasa
crere rug5.m pre Dumnezeu ca s.' i s'51 plineascl voia

368

www.dacoromanica.ro

pre p5.mint ca i in ceriu, adec precum ingerii in ceriuri

s supun voei lui Dumnezeu, spre toate lucrurile, ar'de

nici o indoire, intr-acesta chip i pre pknint s s plce
lui i oamenii, dupe cum zice Pavel in 2 capete cgtr.'

f. 10

f. 10 v

f.

11

filipisni: Intru numele lui lisus Hristos tot genuchiul

s va pleca cerestilor i pamintestilor i celor de supt
pknint". /
Piinea noasta cea din toate zilele d-ne-o noao asazi.
Cu aceasa rug'ciune crem mai virtos de la Dumnezeu

hrana cea preste fire a sufletului, carea iaste cuvintul lui

Dumnezeu, dup cum la Matheiu, cap 4 zice: Nu numai
cu pline va tai omul, ce cu tot cuvintul ce iase din rostul
lui Dumnezeu".
iara noao gresalele noastre, cum si noi eram gresitilor nostri. Aceasa rugkiune ne indemneaz6
mult
s eram gresalele celor ce ne gresesc noao, ca siDumnezeu
s iarte pkatele noastre cle ce / in toat vrmea gresim
de pre cum la Matheiu in 6 capete zice: Lsati i s va
lsa voao".
*i nu ne duce pre noi in ispia. Prin rugkiunea aceasta
crem de la Dumnezeu s nu ne duck' la ispita lumii si a
diavolului si a trupului, pentru c intr-acste trei ispite
s cuprinde tot fliul de ispia. Ci pazindu-ne de acstia,

vom fi pgziti de toaa ala ispia.

Ce iiblvste pre noi de cel fan. Cu aceasa rugkiune
crem de la Dumnezeu s ne mintuiasc de tot ful
de tot pcatul; i mai ales ne rugm s izgoneasc54 de

la noi tot vrajmasul sufletesc in vrmea mortii.

C.5." a ta iaste imprtiia i putria si slava in vci.
Amin. Cu acste cuvinte ne incredinteaz cum c." de cite
am rugat pre Dumnezeu Taal cu credint curaa i cu
nkljde, de nevoia lui, ca un imprat putrnic, ni le va
da, precum la Ioan in 14 capete zice:
ori cite yeti cre
intru numele mieu, aceasta voiu face". /
f. 11v

MARTURISIREA CREDINTII, CAREA SA IMPARTE

IN 12 ALCATUIRI

Crez intru unul Dumnezeu, Taal atottiitorul,

toriul cerului si al pimintului, vzutelor tuturor i nev.zutelor.

Alcgtuirea aceasta ne invaa s crdem c unul iaste

Dumnezeu-Taal, precum apostolul c'tr efesni, cap
369

www.dacoromanica.ro

4 zice: Unul iaste Dumnezeu i Taal tuturor carele iaste

preste toate i prin toate i intru noi intru toti". Si incl
ne mai invat s crdem cum c acesta au acut toate
f. 12

die vzute i cle nev'zute, din nimica, numai cu cuvintul.

5i intru unul domnul Iisus Hristos, Fiiul lui Dumnezeu,

unul nscut carele de la Taal s-au nscut, mai nainte de

toti vcii, lumina din lumin, Dumnezeu adevArat de la

Dumnezeu adevrat, nscut iar nu acut, cela ce iaste

de o fiint Cu Taal, prin carele toate s-au acut.
A dooa alatuire ne invat s crdem cum c6 Domnul
Iisus Hristos, Fiiul lui Dumnezeu, iaste Dumnezeu
adevrat i vcinic, nu acut, nici zidit, ci nscut mai

nainte de toti vcii, din firea Taalui, asmene slvit cu

f. 12v

Taal, precum / insu0 la Ioann, in 17 capete zic: 5i

acuma prosavte-m tu, parinte, Cu slava carea am avut

de la tine mai nainte de lume."

inc ne mai inva s crdem cum c5. Iisus Hristos
iaste fctor tuturor lucrurilor i veacurilor, dup cum
la Joann, cap 1 zice: Lumea de el s-au acut i lumea pre
el n-au cunoscut".
Carele pentru noi, oamenii, i pentru mintuirea noastr
s-au pogorit din ceriu i s-au intrupat din Duhul Sfint
0 din Mariia Fecioaa i s-au acut om.
f. 13

A treia alctuire ne invaa s credem / cum c" Domnul

nostru Iisus Hristos s-au pogorit din ceriuri pentru mintuirea noasta zdmislindu-se din pintecile fecioarei Mariei
de Duhul Sfint i s-au nscut om desvir0t, cu suflet
cuvinator i cu toate cite urmeaz firii omeneti (afarl
numai din pcat). Ins./ neschimbindu-se dumnezeirea
In omenire, nici omenirea in dumnezeire, d amindoao
firile desvir0t au petrecut Intr-o unire:

Dumnezeu

i om adevrat.
s-au astignit supt Pilat din Pont 0 au ptimit

adevrat

f. 13v

s-au ingropat. /
Aceast alatuire ne invat s crdem cum a domnul

nostru Iisus Hristos s-au astignit de Pilat (carele era

din Pont), vrsindu-0 preacinstit singele su pre cruce,

pentru ca s ne mintuiascl pre noi din pcat ; i nefiind
pcatos au ptimit, ins nu dumnezeirea, ci omenirea.
51 precum cu adevarat au ptimit pre cruce, aa adevrat
au 0 murit, precum la Luca, cap 23 zice: 5i strigind cu
glas mare au zis: Tat, In miinile tale dau sufletul mieu.
51 acstia zicind au aposat. 5i ingropindu-se i s-au pecetf. 14

luit groapa, precum la Mathei, cap 27 zice : Aveti custodie,

370

www.dacoromanica.ro

mrgeti de inariti cum titi" ; iar5. ei mergind au inarit

groapa, pecetluind i piatra impreun cu custodia.
$i au inviiat a treia zi dup5. scripturi.
Cu aceasa alatuire ne inv:am a crde cum cg domnul
nostru Iisus Hristos cu putrea dumnezeirii lui s-au sculat
din morti, ins: cu acela trup cu carek s-au i niscut
s-au i ingropat dupe Scripturi ; adec dupl cum au
fost prorocit prorocii i dup. Scripturile legii cei vechi,
f. 14v

precum insu0 Hristos la Marco, cap 17 zice: Ins5. Fiiul

omenesc mrge precum / s-au scris pentru dinsul".
$i s-au suit la ceriuri i vade de-a dreapta Tatlui.
Aceasta ne invat: s crdem cum a cu trupul carele
s-au nlscut Hristos i s-au ingropat i s-au sculat din
morti, cu acela s-au i inltat la ceriuri 0 au 6zut de-a

dreapta Tatllui, precum la Marco, cap 16 zice: Iaa

Domnul dupre ce gr.'i lor s: lu'd la ceriu i 5.zu de-a

dreapta lui Dumnezeu".
$i iar: va s: vie cu slav: s5. judece viii i mortii, a

aruia impkgtie n-are sfir0t.

f. 15

Aicea ne invaa s: crdem cum / c va s5, vie Hristos

a doa ora ca s: judece pre cei vii 0 pre cei morti i ca s

dea rIspl:tire fiWed.ruia din oameni de pre faptele

sale, precum insu0 la Mathei, cap 25 zice: Iaa [cind] va

veni Fiiul omenesc intru slava sa i toti sfintii ingeri
impreun. cu dinsul. $i iari pentru asplltire la Ioann,
cap 5 zice: $i vor ei cei ce au acut cle bune <intru >

inviiare de viaa, iar cei ce au acut rle intru inviiare

de osindire".
$i in Duhul Mint Domnul de viat: acltoriul, carele
f. 15v

de la Taal purcde, cela ce cu Taal i cu Fiiul iaste Inchinat i slIvit, / carele au gait prin proroci.

Aceast alatuire ne invaa s crdem 0 in Duhul

Sfint, carele iaste de o fiint. cu Taal i cu Fiul i s

s15,v4te imprema cu Taal i cu Fiiul. $i cum c de la
Taal purcde precum mintuitoriul nostru Hristos adevereaz1 la Ioan, cap 15 zicind: Cind va veni mingiitoriul

pre carele eu voiu trimite voao de la Taal, duhul adev'grului, carele de la Taal purcde". Si inc ne mai invat:

cum c5. Duhul atilt au gait prin proroci.

f. 16

Intru una sfina Aborniceasc i apostoliceasa besried.

Aceasa alatuire ne invaa s. ne / supunem poruncilor

i apostolicetii besrici, dup invaatura

lui Hristos, carea la Mathei, cap 18 zice: Iaa de nu va
asculta nici besrica, fie tie ca cel p:gin i ca un vamer.

slornicetii

371

www.dacoromanica.ro

MIrturisesc un botez, intru ertarea pkatelor.

Aceast alatuire ne invat5. s martuirisim un botez,

intru ertarea pkatelor, adec s5." ne botez5m noi, crestinii,

intru numele Taalui si al Fiiului si al Sfintului Duh,

prin ap i prin duh ca s ni s iarte pkatul cel strgmosesc i alte pkate, precum insusi Hristos la Ioann,
f. 16v

in 3 cap / zice: De nu s va naste nestine din ap si din

duh, nu va putea s intre intru impgra.'tia lui Dumnezeu."
Astept inviiarea mortilor.

Aceast alatuire ne invat sa crdem cum a va fi

cu adevkat inviiarea trupurilor omenesti, dupl. cuvintul

Domnului care la Ioann, cap 5 zice: C5.' toti cei ce sint in
morminturi vor auzi glasul Fiiului lui Dumnezeu i vor e0".
viata veacului celuia ce va s5. fie. Amin.
f. 17

Aicea ne invat s crdem cum c in veacul ce va sl

fie va veni blagosloveniia lui Dumnezeu la cei alesi / ai
lui i viata vcinic cu bucurii sufletesti, care nici odinioar5. sfirsit nu vor avea, precum Scrifitura m5.'rturisste

la intiia carte car corinthni, cap 2, zicind: Cle ce

ochiul n-au v5.'zut i urchia n-au auzit si pre mima omului

nu s-au suit, carele au g5.tit Dumnezeu celor ce iubesc

pre el." /
CELE SAPTE TAINI ALE SFINTEI BESERICI

f. 17v

3. Sfinta litur2. Sfintul mir.

Rinduiala preotiei. 5. Ispovedania, sau
6. Nunta cia ce sl face pre lge. 7. Sfintul

I. Sfintul botez.
ghie.

4.
poc5.'inta.

maslu.
CE PUTERE SI CE DAR AU ACESTE $APTE TAINI

f. 18

Botezul iaste temeiu celoralalte taine si mai intii decit

toate la rinduial. Are mare dar si mult putre i fk'de
sfintul botez clealalte sase / taine nu pot face nici cu
un mijloc pre om cretin. Care botez l-au arkat singur
domnul Hristos, poruncind i apostolilor s1-1 sIvirsas'a'
precum scrie la Mathei in 28 de capete zicindu-le: Mergind,

invtati toate limbile, botezind pre ei in numele Taalui

al Fiiului si al Sfintului Duh, inVtind pre ei s tie
toate cite am poruncit voao". Aceast5.' taing ca i clialalte
6 taine are 4 pricini.
372

www.dacoromanica.ro

Cea dintii iaste pricina cea luca.toare. A doao iaste

f. 18v

materiia. / A treia iaste inchipuirea 0 a patra iaste pricina

cea gvir0toare.
Pricina cea lucatoare a sfintului botez 0 a tuturor

celoralalte taine iaste Dumnezeu, carele lucreaz cu darul

lui cel dumnezeesc prin mijlocul preotului.
Materiia iaste apa cea curaa a'r'de nici o amestecltual.
Inchipuirea iaste chiemarea sfintei Troite, precum s-au
zis mai sus, adec5.: Boteaz5.-s robul lui Dumnezeu, in

numele Taalui 0 al Fiiului 0 al Sfintului Duh. Amin.

Pricina cea s5vir0toare iaste ca s tearg p.catul cel
f. 19

strimoesc / 0 al vointei de la om i s.' fack' pre cel botezat

fericit, dint des.'vir0t, viu i fiiu lui Dumnezeu, dup dar.

Pentru sfintul mir.

Dupl ce s.' s.virp$e lucrarea sfintului botez, urmeaz
sfintul mir, cu carele unge preotul pre cel botezat. Ma-

teria mirului iaste untuldelemn, cu alte multe materii

mirositoare. Inchipuirea sint cuvintele i rug.'ciunele
f. 19v

arhiereului care le zice pre dihsul i numai singur arhiereul

Il poate face 0 A. dea la cei botezati de preot cu acstea
cuvinte: Pectea darului Sfintului Du.h. / Amin. Si sfir0-

tul iaste pentru ca s adeverze pre crqtini in credint'd

s ia putre asupra vedjmaului.
PENTRU TAINA DUMNEZEE8TH LITURGHII

Taina Liturghiei iaste prefacerea piinei 0 a vinului

trupul i singele mintuitoriului nostru Iisus Hristos.
iaste materiia acqtii sfinte taini piinea de griu curat
vin curat i ap curaa. i inchipuirea dirt sfintele cuvinte

care le zice preotul dup cuvintele cle domnqti: Si

piinea aceasta cinstit trupul Hristosului au, Amin,
iar'A' ce e in piharul acesta, scump singele Hristosului au,
f. 20

Amin, preacindu-le / pre dinsele cu Duhul au cel Sfhit.

Amin. Sfir0tul sfintei Liturghii iaste s s jrtvuiasc5.
mieluelul lui Dumnezeu, pentru mintuirea lumii.
PENTRU RINDUIALA PREOTIEI

Preotiia iaste rinduiali dumnezeiasa a tainei cei

simtitoare, avind putre duhovniceasc pentru mintuiria
ajutoriul oamenilor, rinduit de mintuitoriul nostru
Hristos. i iaste materia ei cel ce si hiroton4te, iar chipul
www.dacoromanica.ro

373

f. 20v

sint cuvintele ce zice arhiereul: Darul cel dumnezeesc

carele totdeauna cle neputincioase le tmduiaste i
proci, cu punerea miinei / pre capul celui ce s hirotonste.

sfirsitul iaste ca s tiposeascl in sufletul celui hiro-

tonit sapinire i putre dumnezeiascI, pentru ca s

poat s svirseasc tainele. i taina preotiei numai
arhiereul o svirsaste.

PENTRU TAINA ISPOVEDANIEI SAU A POCkINTEI

Pocinta iaste intoarcerea de bunl voe din flotti

spre buntlti si de la diiavolul intoarcere spre Dumnezeu

prin sit-die i prin ostenea151.
iaste materia pocaintei mrturisirea guru i sfrimaf. 21

rea inimii i facerea canonului. lar chipul pocintei /

iaste putrea ce au dat mintuitoriul nostru numai sfintilor lui ucenici i apostolilor, dup cum zice la Mathei, in
8 capete: Cite yeti lega pre pmint i proci (pentru aceasta
vom ar..ta mai pre larg la invttura ispovedaniei).
Iar sfirsitul iaste s s curteasc5, omul de picat i s
cistige iarsi darul lui Dumnezeu.
PENTRU TAINA NUNTII CEI PRE LGE

Nunta iaste impreunare bxbat cu muiaxe spre implinirea dumnezeescului acela cuvint : Crste-ti i v
f. 21

Materiia acestii taine iaste brbatul i muiarea cari

vin cu end desvirsit / ca s s impreune amindoi

s lcuiasc5. nedespIrtiti. Iar chipul grit cuvintele carele

amindoi zic in besricl inaintea preotului in auzul tuturor
(adec5.): Voiesti-m5? Voescu-te; urmind la acste cuvinte
rugkiunele i blagosloveniile preotului spre cea desvirit
implinire a nuntii. Iar, sfirsitul iaste inrnultirea neamului
omenesc i incetarea pohtei cei trupesti, dup5. cum grliaste

sfintul Pavel la cartea cea dintii ditr corinthni, in 7

capete zicind: Iar pentru curvie fiestecarele a sa muiare

ail351". /
fiestecar pre al su brbat
L 22

PENTRU TAINA MASLULUI

Maslul iaste o ungere care s face cu untdelemn curat

pentru cei bolnavi si are putre prin blagoslovenia preotu374

www.dacoromanica.ro

lui s'A dea sntate sufleteasa i trupeasel cebra ce

s intorc de la pcate, dup cum zice sfintul Iacov la
5 capete, la adevrata lui Poslanie: De bolste cineva
Intru voi, chme preotii besricii i s s roage pentru
el, ungind pre el cu untdelemn intru numele Domnului
si ruga credintii va rnintui pre cel bolnav 0-1 va scula
f. 22v

pre el Domnul, m' car si pcate de va fi fAlcut erta-se-vor/lui".

f. 23

NOAO PORUNCI MARI ALE BESERICII

Si iaste materia maslului untuldelemn curat,

chipul stilt cuvintele molitvei ce zice preotul (adec6):
insuti stpine sfintste untuldelemn acesta, ca s fie
celor ce s vor unge dintr-insul intru tm5.duire i proci.
Iar sfirsitul iaste s s tearg r'm5siti1e pAcatelor
s cistige bolnavul sntatea sufletului si a trupului.

C s'A, cuvine a ne ruga lui Dumnezeu cu Infringere

de inim i cu umilint.
S pzim cle 4 posturi ce sint poruncite 0 legate:
al Nasterii lui Hristos, al Pastilor, al Sfintilor Apostoli
0 al MaicAli Prcistii.
A cinsti pre printii cei duhovnice0i carii s roagg
pentru noi la Dumnezeu ca niste slugi ai lui Dumnezeu
trebue s ne satuim cu dinsii pentru cle sufletesti. t
i. 23v

A ne ispovedui pkatele noastre de 4 ori Intr-un

an in vrme de post inaintea printelui celui duhovnicesc,.

carele va hirotonit pre lge crestin4te, iar cei mai cu

evlavie de 12 ori, iar cei mai prosti mcar o data.' intr-un

an.
Si care vor fi bolnavi s s5, ispoveduiasc mai adse,
fcinduli i maslu i s se cuminece adse; i aa s vor

face prtasi vietii cei de vci.

S nu sA.' ceteasc crtile ereticilor nici dscgliile
invt5.tura lor cea hulitoare s nu s'l asculte de cei ce
f. 24

nu-s inv5.tati, nici stiu Sfinta Scripturd, nici s'A.' se / amstece cu ei, nici s se intrbe cu ei.

6. S5, se facI ruglciuni pentru intemeiarea tuturor

oamenilor: intii pentru cei ce grit intru stepena preotiei
0 a clirosului; a dooa pentru cei ce s afl in vredniciile
cle lumesti 0 ale politiei si a osta0lor; apoi pentru ceie
ce fac bine la besrici a spori 0 a crste sAborniceasca.
dreapta credint.
375

www.dacoromanica.ro

7. S. se p5..zeasc5, posturile i rugciunile carele s5. vor

porunci de arhiereul locului s se fac in eparhiia lui,

f. 24

cind s-ar intimpla vrme de nevoe ca s intoarc.' miniia /

lui Dumnezeu dup5.' norod i s se mintuiascg veri de ce
nevoe i scirb s-ar intimpla.

8. Nu iaste ertat mirnilor s ja nimic de ale besricii

i A, se lucrze cu iale, olup." cum vor vrea, ce
numai sa fie de treaba preotilor 0 a cebra ce slujesc la
besric5.' a s. hrni 0 a da la s.raci 0 la streini.
9. S nu s fac nunte in zilele cle ce grit oprite de
besricl nici s cade creSinii s fac jocuri intr-acle
zile, dup cum fac p5.ginii; ce dup5.' cit va fi putinta
se fereasc de acstea. /
In si15.

f. 25

ZCE PORUNCI ALE LUI DUMNEZEU, DE LA A 2 LGEr

CAP 5.

SI nu avem alt Dumnezeu inaintea lui.

SI nu luom numele Dorrmului in deOrt.
S5. cinstim i s.' tinem srbgtorile.

S cinstim pre pirintii no$ri.

SI nu ucidem.
S nu preacurvim.
SA* nu furAm.

S.' nu mrturisim strimb.

S nu pohtim muiarea altuia.
S nu pohtim vence lucru strein. /
f. 25v

APTE DARURI ALE DUHULUI SFINT, CARELE SINT. ISAIA

CAP 11, STIH 2

1. Intelepciunea. 2. intelgerea. 3. CunWinta. 4.

Voia. 5. Blagocestiia. 6. Vitejiia. 7. Frica lui Dumnezeu.
TREI FAPTE BUNE ALE BLAGOSLOVIEI. 1 COR<INTHENI>,

CAP 13, STIH 13

f. 26

1. Credinta. 2. Ndjdia. 3. Dragostea.

Credinta dup; cum zice fericitul Pavel la 11 capete

atr evrei iaste fiinta celor n.'d.'jduite i lucrurilor celor

ce nu s v5.d dovediri.

376

www.dacoromanica.ro

Ndjdea iaste o indrIzneal adev'grat. c5Ari Dumnezeu, data" In mima omului din dumnezeiasca stillucire
ca s.' nu s dezngajduiasc nici odat5. de darul lui Dumnezeu, ci s. fie Incredintat cum c va lua prin pocgint5.

ert5.ciune pcatelor si veri ce alt crere sau treatoare,

sau vcinic5..
f. 26v

Dragostea hied.' iaste, dup cum zice fericitul Pavel

mai mare cleat credinta si decit / ndjdea, ameiul si
vlrful tuturor bunIfItilor, carea unste pre multi intrt
una si face cale cltr5. Dumnezeu tuturor cebra ce o
iubesc.
PATRU BUNA.TATI ALE SUFLETULUI

1. Vitejiia.
Cuelteniia.

2.

Intelepciunea. 3.

Dreptarea

4.

PATRU BUNATATI ALE TRUPULUI

1. Triia. 2. Intregimea. 3. Frumustia si 4. Snstatia. /

f, 27

$APTE PALATE DE MOARTE

1. Trufiia. 2. Iubirea de argint. 3. Curviia. 4. Miniia. 5.

LIcomiia 6. Zavistiia. 7. Leneviia la faptele cle bune.
$APTE FACERI DE BINE IMPOTRIVA ACESTORA

1. Smereniia. 2. Eftin.tatea. 3. InfrInarea pohtei.

4. Ing5duinta. 5. Postul impotriva 15.comiei. 6. Dragostea.
7. Nevointa.
CRLE 12 RODURI ALE MILOSTENIEI, DUPA CUM SCRIE LA
MATHEI, CAP 15
f. 27v

Famlndului s5.-i dea mincare. / Setosului s5.-i dea s5.

bea. Pre strein s5.-1 primeasc in casg. Pre cel gol s'a.'-1
imbrace. Pre cel bolnav s5.-1 catite. Pre cel din temnit5.
s5.-1 cercetze.
377

www.dacoromanica.ro

Mai stilt ind 0 acstia: Pre cei morti s5I-i ingroape.

Pre cei scirbiti a-i xi-Anglia. A sf5.tui cle mintuitoare. A

Invta pre cei nqtiuti. A erta greplele celui vinovat. A

rbda cu multmit sclrbele ce vin de la Dumnezeu 0
de la oameni 0 a ruga pre Dumnezeu nu numai pentru
dinsul ce 0 pentru toti. /
i
f. 35v

ALTE iNViTATURI TREBIJINCIOASE

1. Vericare preot afar din enoriia lui (de) va face Liturghie sau o sfetanie sau va cununa, sau va ispovedui, sau
va cumineca pre cineva 0 dup ce va muri il va ingropa,
sau vence alt lucru beserecesc va face fr de voia preotului aceluia a cruia va fi noriia, unul ca acela de pravilele
sfintilor printilor nostri s leapd de tot darul preotesc
0-1 vom lepada 0 noi.
f. 36

2. A0jderea nici unul din voi / s nu indrzneasd

s cunune vreun om, sau vreo muiare streini, dintr-alt5.'

tar.', au si din tara aceasta si s fie nestiuti, ping nu-i
yeti cerceta si-i yeti ispiti; pentru cl vin multi din Tara

Ungureasd. 0 din Tara Turceasc 0 dintr-alte locuri

depgrtate 0 s Insoafl aici 0 pe la locurile lor au mueri,

sau muerile au harbati 0 15.sindu-i au fugit, sau sint

a treia cununie 0 vin aici pentru ca s la a patra muiare,

sau muiarea a ja al patrulea bkbat, care lucru iaste

curvie 0 flfdelge.

Ci pre unii ca ace0ea fr scrisoare de mkturie de la

f. 36v

preotul / locului lor, care s scrie cum c6 nu s-au Insurat,

au s-au insurat 0 i-au murit muiarea, sau iaste a doao

nunt 0 i s cade s mai ja Inc o muiare sg nu-i cununati,

pentru ca s nu s fac frdelegi, precum ca acstea

multe ni s-au intimplat de am judecat.
3. Iath de s5. va Intimpla 0 nu va fi cu putint sl la
scrisoare de la preotul locului lor, atuncea intil s puneti

pre fiWecarele dintr-in0i la jurmint 0 de vor priimi

jur5imIntul, cum a' n-au la locul lor nici brbatul muiare,

I A doua parte, inarlAltura paters ispovedanie, ce cuprinde f. 28-35, este aproape identici Cu

aceea inclusil in broaura tipAriti la RInmic In 1705: invaldluril pe scurf Peraru faints pordinjii, mai pupa

rugAciunile, care, de altfel, nu apartin lui Autim.

378

www.dacoromanica.ro

i. 37

nici muiarea bkbat 0 cum c5. n-au luat pin acuma muiare, sau au luat una 0 au / murit, sau doao, atuncea ii
yeti cununa, au intlia nunfl va fi, au a doao, au a treia,

precum vor mrturisi dup jurmintul ce le yeti da;

t 37v

I. 38

iar.' carii vor fi a patra nunt nice cum s nu indrzniti

a-i cununa.
inc60 v5. poruncim 0 aceasta: nimeni din voi din
preoti s5. nu indrzniti a despkti brbat de muiare, sau
muiare de bkbat, nici s v uniti la un end cu aceia ce
indrznesc a face aceast frdelge, pentru a am inteles
c s face acest lucru necuvios in multe pkti; c numai
de s intimpl s aib bkbatul cu muiarea vrajb5. / intre
din0i, indat60 s, duc la pirclabi, sau la alt elpetenie
0 la preotul satului 0 la megiia0 de s despart 0-0 fac
carte, care lucru nu crWinii, ce nici piginii nu-1 fac.
CI unde Dumnezeu au impreunat (zice), omul s nu despart. Ce de va fi de despktit s s trimit aici la scaun,
pentru ca s s fac despkteala pe pravil.
Nice un preot, carele nu va avea voe de la arhiereu,
s nu cutze a ispovedui (fr. numai la nevoe de moarte)
precum am inteles cI fac multi, ca s c4tige daruri.
6. A0jdirea 0 cei ce vor avea voe, / cind ispoveduesc,
sau ispfvesc vence tain care li s cade din cle apte

taine a le svir0, s nu ja plat vinzind sfintele, 6, s

aseamin5. Iudei, precum iar0 am auzit c fac multi.
cind ii chiamg cineva s: pricWuiasc bolnavi, au
s botze prunci in grab5., nu vor s mearg, ce s lenevesc

f. 38v

0 cer plat mult, puind pricini, au deprtarea locului,

au a vremii.
7. A0jdirea fiWecarele in noriia sa s dea porunc
poporanilor citi sint supt ascultarea lui. Dmninicile peste
tot anul 0. srbtorile cle mari domnWi 0 ale / Maici

Prcistei 0 a sfintilor celor mari s le dati invtkurl

s p52eascl la besricl seara la Vecernie, dimineata la

Utrnie 0. mai virtos la sfinta Liturghie, cki acia iaste
mai folositoare decit toate slujbele 0 decit toate rugciunele.

intr-acle zile nici s lucrze, nici A. vinz, nici s

cumpere nimic, afar din bucate de mincare; ace s

lucreaz intr-acle zile oprite, lucrul acela iaste afurisit.

*i in posturi s s. ispoveduiasc. 0 sa s cuminece dui:A
obiceaiu.
379

www.dacoromanica.ro

f. 39

$1 cine ar avea bohiavi in casa lui sg nu astpte s5.-i

cuminece la ceasul mortii, and le / piare graiul, ce de
cu vrme, ping slut in fire, sg chiiame pre preot, ca sg-i
ispoveduiascg i sg-i cuminece. CI vericari din voi nu
yeti purta grij sl faceti asa, ce veti cumineca vreun
bolnav de acestea carele nu s5, poate ispovedui, afar
de-1 va grgbi moarte far vste, precum s intimp1 la
unii, yeti cgdea in osindg, impreung cu el si vg yeti lipsi
si de darul preotiei.

i. 39

Nici unul din preoti sg nu cutze a s muta din

enoriia lui intr-alta, fgrg de voia i tirea arhiereului
locului. Cg vence slujbg ar face iaste fgrg de cale /

cade in osindg.
Vericari din voi si mai virtos protopopii s cercetati,
cg vin preoti i cgluggri mincinosi dintr-alte tgri de
slujesc ale preotiei insglind crestinii. Ce pre unii ca acestea
sg-i trimiteti la noi, ca sl le lugm seama de slut adevgrati
preoti. $i mai in scurt preot strgin nimeni, nicidecum,
s5, nu-I priimeasc5., fgrg de cartea noastrg.
PRICINILE PENTRU CARE FIESTECE PREOT ARE VOE
SA SLUJEASCA IN NORIIA ALTUIA

f. 40

f. 40v

1. De sg va intimpla cuiva nevoe de moarte i preotul

acelui sat / nu s va afla acolea, ce va fi lipsind undeva,

departe, sau va fi cumva si el bolnav, atuncea pentru

nevoia mortii, preotul din enoriia care va fi mai aproape,

s aibg voe sg-1 ispoveduiascg i s5.-1 cuminece, si de va
muri s5.-1 i ingroape, pentru ca nu cumva s moarg negrijit cu clea ce sg cad crestinului. Asijdirea si la botez.
Asijdirea pentru intimplarea mortii s cade preotilor
carii au enoriile lar aproape s dea unul altuia instiintare
cind vor vrea sg meargg undeva i va lipsi vreunul din
enoriia lui i intr-acea / norie va veni cuiva ceasul
A. vie preotul aceiialalte enorii sg-1 ispoveduiascg i sg-1
cuminece.

incgsi de va lipsi preotul vreunii enorii intru care

s-ar afla omul in cumpgna mortii i preotul ceiialalte
enorii fiind chiemat de oamenii bohiavului, pentru ca
sa-1 ispoveduiascg i s5.-1 cuminece si el nu va vrea sg
meargg, ce va pune pricini la mijloc cum c5,' are treabg,
sau vrajbg' cu preotul enoriei aceiia si de s-ar intimpla
ca s moarg acel om negrijit, s5.' stie c5.-1 vom lipsi de
380

www.dacoromanica.ro

L 41

tot de preotie, de vrme ce au /15.sat un suflet 0 au perit,

pentru care Dumnezeu s-au flcut om 0 au priimit moarte
pentru mintuirea lui.
4. Iara0 va poruncim i aceasta c s. intimpla de fug
unii de prin judtele i satele lor pentru nevoi i vin intr-

alte judte 0 sate. Ce pentru acWea dam voe ca unde

s-ar afla 0 de s-ar intimpla nevoe de moarte, sau i fara
de nevoia mortii de vor vrea sa s ispoveduiasca i sa

f. 41v

s. cuminece pina sa vor intoarce iara la locurile lor,

ispoveduiti i s-i cuminecati; pentru ca acste doao
slut trebuincioase la cretini. Tara nunta de s-ar intimpla
sa faca aceti fugiti, sa nu-i cununati pina nu &A va face
cercare ca nu carea cumva s fie rudenie de singe, sau alte

Intimplari de care s-au zis mai sus; ca fara ispovedanie

fara de cuminecatur nu sa poate mintui omul, iara
fra de impreunarea nuntii s poate rnintui.
5. A0jdirea va poruncim frati de cruce nici Cu un mijloc

f. 42

s nu lsati s sa fad., pentru caci sa fac multe lucruri

necuvioase prin mijlocul acei fratii. Iara de va indrazni
cineva din preoti, sa va pedepsi 0 el 0 acei ce s-au facut
frati de cruce, dupa cum scrie la sfinta / pravila, cap
210, list 198.

6. A0jdirea v facem in .tire i pentru tigani, ca de

acum Inainte s purtati de grij. A. nu lsati sa s mai
faca intre din0i cle ce s-au f5.cut ping acum; adeca de
va veni sigan cu tiganc s s cunune, ping nu-i yeti
iscodi ca tot denadinsul, foarte cu amaruntul pentru

toate cle ce opr4te pravila, ca 0 la toti

nu-i cununati.

Iara mai virtos, de va fi tiganul a unuia i iganca

a altuia, ping nu vor aduce scrisoare fietecarele de la
stapinul sau, cum c iaste cu voia lor 0 cum ca vor ingadui
f. 42v

f. 43

unul pre altul pina / s vor impaca amindoao partile,

au cu schimbu dup obiceiul tarli, suflet pentru suflet,
au cu bani s rscumpere unul de la altul acel suflet,
s nu-i cununati i nici cu un raijloc, macar de v-ar face
vence sile, au infricopre.
Si acea scrisoare s o tineti foarte cu seama bung la
voi, veri la carele s-ar intimpla ; ca de va vrea cineva din
stapinii acelor tigani ce s-au impreunat cu voia lor s5.
nu s tie de cuvint, au in pizma s faca s5.-i despart5., s
aveti cu ce v da seama, caci apoi veti cadea in osinda
0 in pedeaps, pentru cad c iganii Inc sint / cretini,
381

www.dacoromanica.ro

botezati in numele sfintei Troite. i avem datorie,

tot chipul, veri cu ce mijloc s-ar putea, sg-i punem la
calea cea crqtineasc5., c vom vrea s dgm seamg inaintea
infricop.tului judectoriu pentru sufletele lor i noi,
deaca nu vom invg.ta pentru din0i cle ce sg cuvin i voi,
deaca nu yeti face cle ce vg poruncim i stgpinii lor, deaca

nu s vor supune dreptgtii i ascultgrii besericqti.

f. 43v

Sl titi i aceasta cg' de s va intimpla unul s botze

pre cineva, la vrmea cgsgtoriei celui botezat poate sg-1
cunune altul, c / bisrica nu opr4te. Ce pentru aceasta
A. nu s.' faca turburare i gilceavg., precum s-au intimplat

la multi, de-au venit inaintea noastrg de s-au judecat.

A0jderea v facem in tire ca nimenea din voi s
nu indrzneascg sg fac besric undeva ping nu veti
lua blagoslovenie de la arhiereul locului, nici s.
pe altii s facg ping nu se va face tire, ca s li s dea voe,
cu blagoslovenie, dupg porunca pravilei. CI
pentru

aceasta s fac multe gilcevi 0 multe vgtgmgri de suflete

trebue s s pgzeascg.
f. 44

9. Iatg dar c'g v-am acut ilWiintare / de cite am

socotit cg slut trebuincioase 0 de folos, ca s v luminati

voi i sg. invltati 0 pre altii 0 de cite au venit i s-au
judecat inaintea noastrg 0 de cite am inteles prin oameni
cinstiti i credincio0 ca s fac intre voi i vi le trimitem
tuturor, tipgrite, ca s titi carele s faceti i carele s.
invltati 0 de carele s vg. feriti.

Iar cine dintru voi va face impotriva vreunui lucra

dintre acstea ce scriem, sau va lenevi 0 nu le va invgta
acstia toate cite sg cuprind intr-aceast cgrticea ca sg.
f. 44

tie in ce chip sg le slvireasa, / pentru ca s poat

indrepta pre cretini i s le foloseascg la ale sufletqti,
pre unul ca acela bine A. $ie ca-1 vom catherisi desgvir0t,
precum sfintele canoane ale sfintilor apostoli 0. ale sgboarglor poruncesc ; i de-aciia nu mai iaste cu putintg

a i sa erta, sa fie preot, pentru ca s nu-0 mai rIpue

sufletul cu netiinta lui i s pue in osindg 0 pre altii.

f. 45

Iarg de yeti pgzi acstea ce vg poruncim, atuncea cu

adevgrat yeti fi preoti adevgrati ai lui Dumnezeu celui
adevgrat i vg v-a dgrui pentru paza poruncilor lui
intr-aceastg lume bungtgtile / lui i in viiata cea viitoare,
mprtiia lui cea cereascg.

382

www.dacoromanica.ro

Ap. faceti, precum v scriem, ca 0 darul domnului

nostru Iisus Hristos cu rugkiunele 0 cu blagosloveniia
smereniei noastre s.' fie cu voi cu toti.

Tipritl In Sfinta Mitropolie in Tirgov4te, la anul de

la zidirea lumii 7219 <1710>, noembrie 8, de Gheorghie
Radovici.

Sfir0t 0 lui Dumnezeu laudI. /

www.dacoromanica.ro

CAPETE DE PORUNCA.

www.dacoromanica.ro

f. 1

Capete de porunc6 la toat ceata besericeascI,

pentru ca O. pzeascA fiestecarele din preoti si
din diaconi, deplin si cu cinste, datoriia hotarului
su. Acum intii tip.'rite in zilele preainltatului
domn si oblIduitoriu a toat. Tara RumneascI,

Io stefan C(antacuzino) Voevod, in sfinta Mitropolie in Tirgoviste la leat 7222 (1714)/

f. 2

Anthim cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Ungrovla-

hiei preacinstit # exarh plaiurilor.

Voao cucrnicilor preoti # diaconi din toatl Tara

Rumlneasci. Tuturor de obste de la preaputemicul
Dumnezeu, v ruglm mill, pace, slnAtate, vial curati

si spAsenie sufleteascl, iar de la smereniia noastri molitvl,

blagoslovenie # ertIciune.
Milostivul Dumnezeu carele ca un pArinte al Induririlor

f. 2v

chivernisste si mlntuiaste pre toti cit nAdAjduesc la

mila lui au vlzut la cea de pe unnl / smereniia # nevoia
voastr a credinciosilor slujitori ai sfintului slu jrtvenic
si plecIndu-se cu iubire de rnilostivire au grlit bune

In mima credinciosului # prea InAltatului domnului

nostru # oblAduitoriului Trli Rumlnesti, Io *tefan
Cantacuzino voevod, pentru besria si pentru toati
preotiia.

Drept acia mgriia-sa din dumnezeiascl voint indemnIndu-s5. au lucrat In zilele noastre lucru sfint # pldcut

lui Dumnezeu plin de bunItate si de iubire de oameni,

387

www.dacoromanica.ro

f. 3

f. 3"

care in zilele cle de mult, din desaleatoarea tkii,

nici unul din domnii cei dintii nu s-au invrednicit

s o ispr5.'veasc. / Si ca un domn iubitoriu de Hristos

0 fiu adevrat al sfintei besricii noastre a rssritului aducindu-s.' de cucerie au mintuit cu hrisov domnesc toat data preoteasc de sarcina drilor ce da de
rind cu tara.
Drept acia dark' 0 noi cu aciast scrisoare a noastr
v dm in tire tuturor preotilor 0 diiaconilor pentru
aciast mare 0 fr de aseminare mil. 0 facere de bine
care s-au f..cut voao Ca' s inltati slav. milostivului 0
cat5..toriului de bunagti Dumnezeu 0 s faceti rugAciuni

neincetat seara 0 dimineata 0 intru amiaz zi pentru

spseniia sufletelor printilor 0 mo0lor lui 0 pentru /

buna sntatea mrii-sale 0 pentru intemiiare in scaunul

domniei s." le pzeasa Dumnezeu de toate vicleugurile

improtivnicilor 0 A. supue supt picioarele lui pre tot

vrAjmaul 0 pizmaul.

Pre ling acstia, v5. zicem 0 v. Invtm In numele

Domnului 0 v. poruncim:

f. 4

Intl SI lcuiti dup cum zice David in casa Domnului

In toate zielele vietii voastre 0 s cercetati besrica cea
sfint a lui cintind rinduitele slujbe cu toat. socotinta
0 nevointa 0 fIcind jrtva cea fr de singe cu fric5.,
0 cu inim umilit pentru ca s se arate indurtoriul /
Dumnezeu milostiv 0 politiei 0 tot nrodului.
A dooa. S aveti datorie In toti anii s, faceti fietecarele

cite un srindar pentru domn 0 pentru toat boierimea

0 pentru toat tara dup.' cum scrie hrisovul cel domnesc ;

pentru aceast mini ce s-au fAcut voao care srindar

sl-1 incpeti de la Duminica Thomei.
'ark' cine nu-1 va face s dea seam5.' la infricoata judecata a lui Dumnezeu 0 inc de s va intelge carea cumva
c nu-1 fac s va 0 pedepsi foarte tare 0 s va prda fiqtecarele de arhiereul su.
f. 4.7

A treia. / De vrme ce fietecare om iaste datoriu s

arate atr flatoriul su de bine multemitoriu v punem
supt aceast datorie A. faceti 2 Liturghii pe an: una in
zioa de Svetii Stefan la 27 de zile ale lui dechemvrie ;
0 alta la 2 zile ale lui avgust la aducerea moWelor acestui
dint. Si acstia s le faceti osebite 0 voi 0 cei ce vor fi
In urma voastr in vci pentru mriia-sa Io Stefan voevod

388

www.dacoromanica.ro

carele v-au ficut aceast mare facere de bine spre semn

de multemit. 0 de neuitare; iar cine s va lenevi din
voi 0 nu le va face s fie supt blestem.
f. 5

A patra. / Cine va vrea de acum inainte din mirni

ca s se sue la aceast stepen a preotiei de nu va mrge

fiWecarele la arhiereul su s. az un an incheiat, iar
carele va fi om procopsit 0 mai inv.tat jumitate de an

s. Invte toat rinduiala preotiei dup cum o poht4te

dreptatea 0 porunc4te sfinta besric5., s nu s ispiteasc

nici cu un mijloc c va c4tiga preotiia intr-alt chip fr
numai cind va fi vreo nevoie 0 va lipsi preot de la vreun
sat 0 A. va afla om invltat 0 procopsit.

vericare arhiereu va fi dup5. vremi 0 nu va pzi

aceast hotzire pentru slava 'Ili Dumnezeu, pentru
f. 5"

cinstea / besricii 0 pentru folosul noroduhii, D. IlsAm

In judecata lui Dumnezeu.
A cincea. Poruncim voao preotilor 0 diaconilor, s nu

v amestecati in lucruri mirenqti, adec5. In mkturiseli mincinoase, ficlne 0 cu voi veghiiate, in jurminturi, in chiez4ii 0 intr-altele asmenea ca acstia,
carele aduc scandl la norod 0 bnuia15.; iar mai
virtos s v feriti de negutaorii, a apoi yeti cAdea in
grea pedeaps5..
f. 6

Ce fieSecarele din cle ce-i va d.rui Dumnezeu s

c4tige din venitul casii lui oprind cit ii va fi de treab5.,
clialalte s le vinz5. neapsrat / veri din ce ar fi 0 ar
avea.

A asea. Vzind cineva c preotii nu dau bir 0 va vrea

cu vreun mijloc s se preoteasc au cu mite, au prin

fgsdueli, au prin mijlocul vreunui bojar de cinste, pentru
ca s6 az5. In pace la mo.coiia lui fr norie, s-i fie In tiint

c s va pune la bir in rindul tranilor.

A aptea. Vericine din preoti 0 din diaconi s va intelge cA nu-0 poart.' cinstea preotiei cum s cade, ci va
umbla pr la circiume 0 va umbIa beat, acela bine s:
tie c dup intiia 0 a doao invlttur s va lipsi de
f. 6"

tot / darul preotiei 0 s5. va pune in rinduI granilor

la bir.

Si sl nu socoteascg c cu vrme iar f0 va lua cinstea,

au cu niscai mite, au prin rug'ciunile cuiva, ci va rrninea

ping In sfir0t intru aceea predeaps, hul. 0 ocar5..

A opta. De va trebui la vreun sat preot, intr-alt chip
nu s va putea hirotoni nimeni, pin5. nu vor veni cinci
389

www.dacoromanica.ro

satni s mrturiseasc Cu jurrain' t cum el n-au preot

atunce s le rinduiascl arhiereul preot, au de la vreun
d. 7

sat, de vor fi trei sau patru, au s le hirotoneasc

om cinstit, invItat cum s-au i mai zis si far / de
gilceav.

A nooa. Nici un preot s nu indrzneasc s vinz

vin la casa lui, nici s: pue pe preoteasa lui s vnz5.
vin sau pe slujnica lui. Iar de va clca cineva pova face acest lucru necuvios i f'rdelge
runca
s va lipsi de tot darul preotiei i s.' va pune in rindul

7v

tgranilor.
A zcea. Nici un preot s nu indrznesc s lase noriia
lui i s meargI la alta fr' de pricin cuvioas i fle de
carte de mrturisea15.' de la arhiereul s.0 ; c5.' apoi va fi
nepriimit veriunde ar mrge.
A unsprzce. Fietecare preot s5.' citeasc cu socotint

acea cxtulue de invttura besericeascl ce s-au tiprit

la leatul de la Hristos 1710 si s-au dat atunce tuturor
In dar si s implineasca i cu fapta acle ce scriu intrinsa, c apoi, de nu vor face, sI vor pedepsi; iar cine

nu va avea, s cear la arhiereul s.0 c i se va da.

Asijdirea i aceast carte cu acste 12 capete, fieste-

carele din voi s o pstrze ca lumina ochilor i cle ce

s-au hotrit intr-insa cu porunea', sK se fac cu toat

osirdiia, s; nu afle nimenea pricin s zic c au pierdut-o,

sau au ars in casa lui, sau i-au furat-o / cineva, cl nu s

va putea indrepta ci s va da in rindul tranilor.
A dooa.spelzce. Pentru ca s5. riclicm din mijlocu/
norodului niste vItm.'ri sufletesti, ce vedem totdeauna
c s lucreaz si la cei mici, si la cei mari, iat c hotrim
doao lucruri i v poruncim invAtindu-v in numele lui
Dumnezeu, acest lucru s se fac cu mult nevointg,
pentru ca s nu piar suflete in des'rt i s se odihneasc
judectorii, atit cei besericesti cit i mirenesti.
Dietile crestinilor carele s obicinuiesc de le fac
1.8v

la sfirsitul vietii lor / pentru cci stilt mai multi neinv.tati

din voi, preotii si nu stiti in ce chip O. o scrieti, nici cresti-

nii nu stiu cum s v Invte s le faceti: din carele s

scornesc atitea gilcevi i judecIti i jurminturi i csti
de afurisanii i alte rle multe. Ci diiata si pe aceasta
s51 unmati.

A dooa. Foitele de zstre inci s se facl dupl izvodul

ce iaste insemnat mai jos. /
390
www.dacoromanica.ro

f. 9

Mijlocirile cu carele pot s: rImie dietile

temeinice i nestrAmutate
Intii. Diiata s'A cuvine s'A se fac Cu frica lui Dumnezeu

Mr' de nici un vicleug sau pizm asupra cuiva atita

despre partea celuia ce rinduia4te cit i despre partea

f. 9V

f. 10

celui ce o scrie.
A dooa. S'a' se fac dud sint mintile omului intregi iar
nu cind ajunge la ceasul mortii pentru cAci atunce
turburA mintea lui 0 nu tie ce rinduiate.
A treia. S. se rdice de la mijloc obiceaiul / cel ru ce
au unii 0 nu vor s'A' lase nimica rudelor puind princina

cum c nu i-au dutat la vrme de nevoie sau la vrme

de boal: sau pentru cici au avut intre din0i vrajbA
las, in pizm averile lor la altii 0 pre rude Ii las'A flede
mWenire.
A patra. Diiata de nu s va face cu acste mijloace ce
s-au insemnat mai sus in tiint s'A fie fietedruia c cei
ce rinduesc nu vor avea nici o platA de la Dumnezeu
dilata lor pre urm'A sA va strica i rudele ce vor rminea
fk'de motenire i flede voia lor vor mWeni averile
lor i afurisanfile ce adaog pentru c stilt fride J cale
vor cAdea asupra lor.
A cincea. Vericarele din preoti va fi chemat s scrie
data cuiva 0 va vedea cum CA cel ce rinduiate s poart
cu pizm asupra rudelor lui, au s-1 indmne s. fac cia

ce iaste dreptul au s nu-i scrie chata c apoi va ddea

In pedeaps5.. Si la sfir0tul dietii s'51-0 pue preotul numele

lui 0 din ce sat iaste i impreun cu dinsul s se isdleasc
7 m'Arturii dui:A porunca Pravilei sau 5, iar la vrme de
nevoie fie O. 3.
f. 10v

A asia. In diat.' s'A cuvine mai intii de cit toate s se

rinduiasc deplin zstrele muerii, dup5. cumu-i / va fi
scriind foita i darurile cle mai inainte de nunt i podoa--

bele cle de a dooa zi, dupg cum poruncte Pravila.

A dooa s rinduiasd datoriile de va fi datoriu anume.
cui ce iaste dator.
A treia s osebeasd toatg cheltuiala ce va s se facI.
la ingropare 0 la pomenirile die obicinuite ping' la plinirea.

unui an 0 alte milostenii i s'Arindare dup cumu-i va

fi putinta. lar ce va mai r.minea afar dintr-acstia.
s impart la motenitori precum ar socoti, c va fi cut.
dreptate. /
391.

www.dacoromanica.ro

f. it

Izvodul dietii. De vrme ce intimplarea cea viitoare

iaste nevAzutI i insgsi ingerilor necunoscut pentru ca
numai la Dumnezeu toate sint cunoscute ; drept acia
eu (cutarele) feciorul (cutAruia din cutare loc) am socotit

mai nainte pin a nu mA cuprinde sfirsitul vietii mle

pin. imi slut mini1e intregi i sAngtoase s fac diat
s dovedesc gindul mieu cgtr mostenitorii miei cei

if. ID

alesi cu care voesc s chiverniseasc. ei avrea mea muttoare i nemutAtoare dup6 petrcerea mea din viat..
Ce intii m rog lui Dumnezeu / ca unui milostiv sA-m
iarte multimea pAcatelor mle cle ce am gresit ca un om
intr-aceast. lume. Asijderea m rog i tuturor crestinilor

cui ce voiu fi gresit s m. iarte. $i de mine ilia sA fie

ertati toti citi *fin vor fi gresit i vence rAu mi-ar fi fAcut.
Dup aceasta poruncesc lor mai intii de toate
ja
sotia mea cea dup. lge (cutarea) zstrele ei deplin dupA
cumu-i scrie foita i darurile cele mai nainte de nuntA,
asijderea i podoabe ce i-am dat ei a doao zi dup nunt

carele slut iat ce si iat. ce.

f. 12

A doao, s'A plteascl datoriile ce sint dator (cutruia /

i cutruia cu zapise ori Mfg zapise).
A treia, sl mi s'A facl pogrebaniia pomenirile cle
obicinuite pin la implinirea unui an. Asijderea i milele
sArindarele ce las s. se dea deplin.
'ark' dupA acstia fiii i mostenitorii miei cei adevxati
(cutare, cutare cutare) s'A impart toat avria mea
ja partea
intre dnii filtste 1 cu pace. ins. (cutare)

f. 12v

lui, iatl ce si iat. ce. $i (cutarele) iat. ce si iat. ce. Si

(cutarele) iat. ce i WA ce.
tick' ert pe credincios robul meu (cutarele) din robie
si pe credincioasa roaba mea (cutarea). IncA d'Aruesc
(cutAruia) pentru mintuirea / sufletului mieu iatA ce.
Acitstia voesc s fad. acesti mostenitori ai miei dup.
moartea mea precum cu dreptatea mintii mle am rinduit
limba mea au grAit i mina mea au scris, inaintea acestor

mArturii vrdnice de credint, carii s-au aflat de fat.

(cutare, cutare, cutare, cutare, cutare, cutare, cutare).
Iar. oricare din mostenitorii mid care am zis mai sus,

au din judecAtori i din bojar, sau din cei besericesti sau

din cei lumesti ar vrea sA intoarc5., sau sA strice aceastA
diatA a mea s'A aibI a da rAspuns i seama la infricosata
392

www.dacoromanica.ro

f. 13

zioa acia a rIsplatirii inaintea judecatoriului celui /

drept si nefatarnic. Domnului nostru Iisus Hristos, Dumne-

zeul cel adevarat. Leat, msta.

Eu (cutarele) cu a mea mina am iscalit si am intarit

aceasta a mea diatl si cu a mea pecte am pecetluit

inaintea acestor marturii vrdnice de credinta, carii sint

isclliti mai jos.

Eu (cutarele) pre cum au zis cela ce au facut aceast
diat cu gura lui si precum au scris inaintea mea, asa
marturisesc inaintea lui Dumnezeu s'i inaintea oamenilor s puiu si pectia mea.
intr-acest chip s. iscaleasca si clialalte mrturii, ping
In sapte. /

f. 13v

Mijlocirile cu care pot s rAmie foitele zstrilor

temeinice i nestrmutate
LAIL S se crce cu mare socotint ftele ce vor sa se
impreune cu nunta. Pentru ca A. nu fie intre dinsii rudenie

au despre partea trupeasca au despre partea duhovniceasca si s5. fie primit vointa a amindurori obrazelor

dup cum poruncste Pravila. Si tocinlele ce s vor face

despre amindoao partile s fie temeinice si cu dreptate.

f.

f. 14v

Pentru ca s nu urmze pe urm desparteal. si s fie

preotul satului impreun. cu 3 marturii iscaliti in foae
pentru mai multa intarire a adev'.rului. /
A dooa. Vence lucru s. vor indura parintii s dea
ftei lor, au scule de argint, au de aur, au aramuri, au
haine, au dobitoace, au vence alt asmenea acestora
s se pue pretul a fiestecaruia ce platste si la sfirsitul

foil s se pue suma banilor i cite lucruri skit sa se scrie

in foit.; au s fie toate deplin, au s.' nu sa scrie, pentru
ca s nu s intimple pre urma gilcevi si banueli.
A treia. De se va intimpla moarte muerii si copii nu va
avea, sa n-aibl volnicie barbatul s'a cheltuiasca la moartea
ei mai mult decit a treia parte din zstrele ei. Iar. clialake / doao parti s stea deplin pentru ca sa le ja rudeniile
ei, dupl. cum o pohtste dreptatea, de vrme ce el dupa
393

www.dacoromanica.ro

porunca Pravilei altg parte n-are sg ja zstrele muerii

sale, fgrg numai asternutul. /
Izvodul foitei zestrilor. Fie Doamne mila ta spre noi
dupg cum ngdgjduim spre tine. Flcutu-se-au aceast,
foit de zstre ce s-au dat fiicei noastre (cutgriia).
Precum scrie in jos anume s: fie intru cea mai de pe

f, 15

urm instiintare s'i incredintare la cei ce s-ar cuveni intgrit

cu iscglitura noastrg si cu a mgrturiilor ce s-au intimplat

f. 15v

la aceastg tocmealg. Leat, msta. /

Iarg cine din preoti nu va face acstea ce insgmingm
aici (atita pentru diiatg cit 0 pentru foita zstrelor) cu
frica lui Dumnezeu cu dragoste s'i cu minte desteapt.' il

lgsgm in judecata lui Dumnezeu, & noi ne-am fgcut

datoriia. $i de s.' va intelege carea cumva pe urm.' a s-au

lenevit, la lucrul lui Dumnezeu sau au fgcut cu ficlesug

vreuna dintr-acstia, sg va pedepsi foarte tare de arhiereul
sgu.

V poruncim si aceasta cg, de acum inainte acste

trei lucruri ce v.' insemngm aici sl puneti nevointa s. le

Z5ItiCIliti.

f. 16

Intl / Acel obiceaiu rgu ce au unii de trag ftele oamenilor de fug cu dinsele fgrg de stirea pgrintilor unile cu voia
lor, altele fgr., voia lor, apoi pe urmg pun mijlocitori de-i

iartg pgrintii, pe unii ca aceia s. nu-i cununati nici la

besricg sg-i priimiti si s.' aibg voie protopopul sg globeas-

cg pre fat. cu bani 200, iarg pre fecior sg-1 globeascg

vorniceii cu bani 400. Si ping' nu va mrge la arhiereul
lu A. cearg ertgciune si sg-i facg rgvas de cununie sg
nu fie priimit.
A doao. De va vrea vreun runan sg ja vreo tigancg
f. 16'

sau tiganul sg ja rumAnc5., nic de cum sg nu- cununat, /

pentru aci dau scandgl la norod si aduc la mijloc multe

gilcevi si mai virtos cg rgmine neamul cel slobod supt

robie.

A treia. Rumnul neertat de stgpinu sgu nu s. poate

nici cu un mijloc sg se preoteascg, iar de-1 va erta cu carte

sl se preoteascg. $i dupg preotie citi copii va face sg nu

mai fie volnic nimeni sg-i rumneascg a. sint slobozi.

Slid' . . . popa . . . ot2

. . .

hramul besricii. /

1 Judetul.
1 Din.

www.dacoromanica.ro

PREFETE, DEDICATII,
POSTFETE

www.dacoromanica.ro

Postfata Evangheliei" greco-romne, tipirit

la Bucureti, in anul 1693
Iubitoriului cetitoriu sntate.
Ca si corhorul intre alte verdete, precum zice pilda,
m ara't i eu, o iubitilor cetitori, cItr cei mesteri
iscusiti i intelepti i nevoitori tipografi, cu aciast de
bogoslovie cu patru strune i cu toat alatuirea de dulcele

glas alut, a ceii in trei staturi dumneziri, capul

fr prihang ai noastre credint, sfinta, zic i dumnez5iasca Evanghelie. Dintru carea noi luminindu-ne pren
dumnezIestii i ai duhului propovdnici apostoli,
singuri vztori a infricosatelor a Domnului taine, cea
intreit i nedesprtit aceli desvirsit i necuprins
troit, am cunoscut pre Taal nenscut, si pre Fiiul den

printele nscut, si pe dumnezescul Duh de la printele

purcezItoriu, o dumnezire de o fiint 0 de imprtie

in trei fete cunoscut.
Deci vzind eu smeritul, adincul bogoslovii, m stridiiam

a m apuca de acest lucru. Ins dindu-m pre mine cu

credint curat 1 cu nIdjde atr dulcele Hristos carele
zice, la Mathei 21: De yeti avea credint 0 nu v yeti
indoi, veti zice muntelui acestuia, rdic-te si te arunc
In mare, s va face, si toate oare cite yeti cre, crezind,

yeti la"

Deci spre-acstia clutind cu tot sufletul i mema, prin

trud.' i osteneall, nu putink, m-am atins de acest folosi-

toriu de suflet lucru, al cIruia intii cea lui DumnezAu

pl'cut voint i aflare, i cheltuialele au fost a prealuminatului s-a pravoslavnicului crestin si mare cuviintatului
domn i oblduitoriu, a toat vestitei si blagocistivii
Ungrovlahiiii, roan Costandin Basrab voevoda, iar

tiprit de mine, prea micul in eromonahi, Anthim de

la Iviriia.
397

www.dacoromanica.ro

Rogu-va dar5., indreptarea gresalelor, nestiintii si

a nesocotlii Inge cu blind& si fratasci vointa, si nedefairaind factndu-o, rugati-v pentru mine, smeritul pururea
intru Domnul.

Dedicatia Psaltirei" romnesti, tipgrit.

la Bucureti, in anul 1694
Blagocestivului, prealuminatului s'i preaslavitului domn
si obladuitoriu a toata pravoslavnica Tara Rumaneasci.,
bunului si crestinului loan Costandin Basaraba voevod
si al mieu de bine facatoriu si milostiv stpin, cu pled,
ciune metanie fi.cind, de la Dumnezeu toaa buna fericire
poftesc.

Toata zidirea vazut s'i nevazuta, cuvintatoare si

necuvintatoare, citl s-au facut de cea adinca a lui Dumnezau intelepciune, inaltate si luminate doamne, carsi
dupa firea sa, silste de-si arat slujba si lucrarea ei, dupa
cum i s-au poruncit. Stihiile ca niste Infle pricini Indeamna'

pre toate chipurile neamurilor, deli dau roada sa la

vrmea lor.
Iari. mai virtos de toate, fericita si mai aleasa si cuvintatoarea zidire, omul, silste de aduce nu numai un
fliu de road5., ce foarte multe cite trupesti, iara mai multe
sufletesti, de vrme ce si el de doao s-au zidit, adec den
suflet si den trup. Si toate pentru el s-au facut si i s-au

dat aciast simtitoare lume cu toata frumustea ei, ca

o gradina cu multe fliuri de flori, ca sa-si aleaga cle
de folos, s s impodobeasca trupste. Si i s-au dat si
lumea cea de sus den suflarea dumnezilasci., den carea,
cit va vrea, sa-si infrumusetze icoana cea sufleteasc
si cit va putea O. o asmene cu chipul icoanei ziditoriului
sau.
$i macar ca multi den neamul omenesc au alergat mai
virtos dup cle trupesti, cu carele s-au si insalat si den

calea adevarului s-au ratacit, fag citi mai virtos cle

sufletesti au iubit, si pre pamint s-au cinstit, si in ceriu

viat vcinici. au dobindit.
Dentru carii si mariia-ta, blagocistive doamne, te-ai

ales foarte den tot sufletul rivnitoriu dumneziestilor

fapte, s'i te nevoesti cu toat osirdiia de aduci multe
fluri de roduri sufletesti, pentru ca si aibi preavosla398

www.dacoromanica.ro

vnicul tgu n5.rod s sI adape suflet.te. Iar mai virtos

de toate, precum zice acest fericit David, ai iubit podoaba
casii lui Dumnezgu, carea iaste sfinta bisric. Si m5.car
c i cu alte daruri multe o infrumusetezi, iar5. cu cuvint5.toarea podoab5., adec cu sfintele 0 de Duhul Sfint
grlitele Scripturi, cu mult mai virtos decit toti cei mai
de nainte o ai rodit, care lucru arat aiave blagocistiva
dragoste ce ai c5.tr toti pravoslavnicii. Pentru aciasta,
pre li'ng cllalte multe 0 de folos clrti ce s-au dat in
tipariu, iubit-ai i ai ales 0 aciast5. de Duh Sfint pren
rostul fericitului David suflat cintare, carea 5 numqte

de opte Psaltire.

Pre carea, vrind cineva s5. o laude, s ja pild. de pre

alte preste fire lucruri ale Sfintului Duh, i s ia seama
voroavelor ce au toti Psalomii ei; i a4a poate cunoate
ce fliu de laude i s5. cuvine. Ca' Vzind mgriia-ta folosul

sufletesc ce iaste ascuns intr-insa, i m5.car de au fost

0 de altii mai denainte In multe fliuri tipArit5., iar5, acum
mai Cu mult osirdie o ai scos la luming 0 o ai impodobit

mai vir' tos decit altii; adec tlmcita chiar In limba

rumaneasc i pentru toate cathizmele cu tropare i cu
molitve de rugkiune pentru mai mult folosul i intelesul

celor ce vor ceti.

$i mi-ai poruncit marie-ta de o am tiprit cu toat
cheltuiala

ca s s." impart In har pravoslvni-

cilor crqtini, carii toti impreunI datori s fie a ruga

pre atotputrnecul Dumnezau pentru viata, Int5.rirea

toaa fericirea
pzindu-te bine a oteirmui
tot norodul cit de la Dumnezsiu
crezut i dat
iaste a-1 sapinir, i s5, poti inmulti i intri pravoslaviia,
ca i marele Costandin, cu carele impreun s'a' ti s dxuiasc i cununa slavii intru imprtia lui DumnezIu.
Amin.

Al mriei-tale mai mic rug'toriu smeritul intru ieromonahi Anthim Ivireanul, tipograful.

Dedicatie la cartea lui loan Cariofil,

Manual despre dteva nedumeriri",
tipIrit5. la Snagov, in anul 1697
Preacuviosului, preastrllucitului, preaseninului i prin
voia celui de sus devenitului sapin i domn al intregii

Ungrovlahii, domnului loan Constantin Basarab voevod,

399

www.dacoromanica.ro

mintuire, viat bung, min: din partea lui Dumnezeu 0

fericire deplinA.
Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu osta0i care i se cuvin

(Epistola a V-a lui Synesius) in biserici; adic5., nu au

lipsit 0 nici nu vor lipsi vreodat in once imprejurare
osta0i Domnului din ceruri, neinfricatii lupatori ai
sfintelor biserici ale lui Dumnezeu, 0 inf151c5Satii inteleg5.-

tori ai adev5sului, ca 0 biruitorii 0 purt5.torii de trofee

impotriva oricArei falange de eretici 0 in contra oricArei

alte rflciri grecWi 0 ateiste, inarmati nu numai cu

arme conyingaoare 0 cu dovezi ale sfintei 0 divin inspiratei Scripturi, ba chiar 0 cu rationamente logice 0 de

neinvins, infailibile 0 de necombtut, folosindu-se in

toate de adevSul insu0, fie ca refugiu, fie ca ap5.rltor.

Adevsul [care] a orinduit s fie totdeauna argturi
de cei credincio0 0 ortodoc0, 011 la slvir0rea yeacului,
conform acelei hotrisi evanghelice: Si iat.' eu (Matei,
cap 28) gilt Cu voi (zice) in toate zilele ping' la sfir0tul
veacului", deoarece fr5.* ajutorul lui Dumnezeu nimic
nu se poate realiza, precum ne-o certifia insu0 Domnul
In Evanghelii, c f5s5. mine (zice) nimic nu puteti
face.

Aa cum 0 in anii notri s-au g6sit 0 se g6sesc unii

apr5tori ca acetia 0 vajnici lupttori ai cuvintului

nostru ortodox 0 ai credintei, prin urmare, marele stolnic

Constantin Cantacuzino, cel prin pronie cereasc foarte

cuminte 0 prea nobil II-Are domni, observind pe unii

cuvio0, ce-i drept, 0 ortodoc0 cit privete adevlrul,
dar nenumSati 0 ignoranti, poate chiar modeti, care
ins.' se scandalizau de pe urma unor dogme greceti,
ca de pila, s spunem, norocul 0 ursita 0 mai ales in
legatufl cu menirea calvinist5. 0 atee, ca 0 in legaturl
cu alte citeva chestiuni necesare, a vrut s5.-1 punk' la
osteneal pe preainteleptul, preainvitatul 0 pe preacinstitul mare logoflt al marii biserici a lui Hristos, pe
chiar loan Cariofil, altldafg aflat la BucurWi, in cursul
unei slujbe divine, s rgspund in legstur cu n4te chesti-

uni ca acestea, cu intelepciunea 0 cu inv5fAtura, pe

care i le-a d5suit Dumnezeu, dupl canoanele sfintilor

pirinti 0 dup5. negre0ta 0 infailibila prere a sfintei 0

catolicei noastre biserici, spre informarea celor ortodoc0
0 spre ru0nea 0 compromiterea ereticilor 0 a necredincio0lor, ba chiar intr-o limb accesibill, astfel incit sl
400

www.dacoromanica.ro

deving uor 0 bine inteleasg rezolvarea unor asemenea

chestiuni puse la indoialg 0 cerute.

De aceea 0 acest preaintelept dasc5.1, dup ce a accep-

tat aceast oportung cerere a sus-zisului boier, avind

drept scop folosul din aceasta, ce urma s rezulte pentru

credincio0 ca 0 informarea, el a depus rivng 0 grij

multg cu ocazia acestei invtturi. Cu acest prilej, el
a dizolvat 0 impeltiat, cu claritate 0 concis, flea:1.61e
0 ineptiile celor cu pgreri opuse, aevea unei pinze de
pgianj en iar pgrerea sfintei noastre biserici 0 hotgrirea
ca 0 judecata adevgrului evanghelic, el le-a Thimurit 0
confirmat.

Aceastg lucrare czindu-mi In miini 0 citind-o cu

atentie 0 aprofundare 0 vizindu-o a fi foarte folositoare

fiecrui ortodox intru rsturnarea dogmelor opuse 0

intgrirea 0 confirmarea hotgririlor 0 citatelor adevgrului

insu0, m-am of erit, foarte bucuros 0 impins eu insumi
de un zel dumnezeiesc, s-o tipgresc In folosul tuturor
0 pentru Mintuirea sufletelor 0 pentru vepica amintire
a celor care s-au ostenit 0 a acestor preainvgtati eroi
care s-au preocupat 0 pentru pomenirea apgrgtorilor
credintei ortodoxe.
Nu am indrgznit insg, preainltate stgpine, s-o tipgresc
f All o corectare 0 o ajustare, 0 din partea altcuiva dintre
acei, care au o apreciabil experient. In ceea ce privete
dogmele juste ale bisericii, lucru pentru care am 0 rugat
pe preainteleptul 0 preaingvatatul 0 venerabilul domn
Kyminites din Trapezunt, nu numai ca pe cel mai bun
cunoscgtor al dogmelor ortodoxe, dar 0 zelos fierbinte al
cuvio0ei 0 preaevlavios fata de cele sfinte.

am apelat la el mai ales ca la un dasal al renumitei

coli de aici, pe care preacuvioasa-ti ingltime a infiintat-o

cu cheltueli larg acordate intru iubire de Dumnezeu, fn

folosul iubitorilor de invgt'tur5. pgminteni 0 strgini.
$i lumingtia-sa procedind bine 0 intr-un mod cuvios, nu
numai cg a reparat multe lucruri care din greealg 0 uitare
fuseser trecute cu vederea, ci 0 altele care pgreau greu de
inteles, le-a lgmurit, adgugind 0 cite erau folositoare spre o
mai amplg informare a celor care nu se dumireau, pecare lucrare o 0 dedic in calitate de slujitor recunoscgtor sub oblgduirea 0 indrumarea seningttii dumneavoastrg, sprijinitg
0 incununatg de Dutnnezeu ; a cgrei mretie preacuvioasg
va sg fie mindrie 0 totodat confirmare a unei opere foarte
401

www.dacoromanica.ro

folositoare din punct de vedere spiritual, tntru faima

inltarea ortodocilor pe de o parte, iar pe de alti parte
tntru ru0nea i totala compromitere a adversarilor, lucrare, care dei de proportii reduse, din punct de vedere
calitativ este foarte mare.
De aceea dar, primete favorabil, ilustrisime i Intru
Domnul s15.vite stlpine i binefIc5.torule, prezentul
manual spiritual extrem de folositor, privindu-1 nu eft
din latura cantitativ., cit mai cu seaml din cea calitativI,
indeosebi gindindu-te la preferinta i recunWinta cordial a slugilor tale, pentru multele i infinitele binefaceri,
de care zilnic ne bucurkn primindu-le de la inlltimea-ta.

Pentru care bogate daruri pline de bungvoint din

partea mkiei-tale, iti rrninem pururi indatorati, spre a ne

ruga necontenit de nemrginita milostivenie i bungtate
a lui Dumnezeu, ca s, pstreze, s p5.zeasc i s:
iasc divin cinstita strAlucire a mIriei-tale, sub atotpu-

ternica-i dreapa 0 sub umbra aripilor sale ocrotitoare

impotriva orierui atac al du0nanului, i s-o statorniceas-

a pe tronul sn cel mai !net, fcind-o ferice In toate

pin.' la adinci 0 ware bkrinete, in scopul grupkii

coordonlrii turmei intru Hristos incredintat.' strlucirii

tale, 0 pentru slava, renumele i mindria ortodoc0lor de
pretutindeni. Amin.
Al mkirei-tale straluciri slujitor preaplecat i preaumil
tntre ieromanahi, tipograf Antim Ivireanul.

Pref ata Gramaticii" slavoneti,

tipAritA la Snagov, in anul 1697
Celui ce stilluce In pietate, prealuminatului domn Io
Constantin Basarab voevod i stpinitor al intregii Tki
Ungrovlahe, celui preanobil nscut 0 bine fckor, sn.'tate In lumea aceasta, zile tndelungate i noroc i vecinicg
mtntuire s aibl Ii dorim.

Precuvintare la gramaticA
Iat cI a incoltit sIminta strAin., adec gramatica slavoneasca, o art5. cunoscut 0 un lucru bun 0 iscusit, i In
zilele domniei-voastre. Pentru fiecare e de mirare 0 plicut
402

www.dacoromanica.ro

lucru, chid pe cimpul lui (in tarina lui) cresc oarecari

grAunte de alt5. limbA, c5.ci vede un lucru nou i tAinuit, ce

mai nainte n-a fost si nu s-a vIzut. Astfel c mult mirare

s-a Intimplat I cu neamul nostru lipsit sau de sAminta
aceasta, adic de cetirea adevArat slavoneasd, sau de
fructul ei adec5. de Intelegerea celor cetite, dud in urna
ingrijirei pline de iubire a voastrA, ajunse vremea ca s
se arate si acest fericit dar, adecA limba slavoneasd, in
tara noastrA.
Si dac limba slavoneasc la ai s5.i sau la ai casei (cum
s-ar zice), adecA la slavi, e prea slAvit i admiratal, acolo

unde ea se IntrebuinteazA ca limb proprie, cu cit mai

mult la noi, cari o intrebuintAm nu ca pe a noastrI, ci ca
pe una strAin i imprumutat, ar trebui ca sa fie ridicatai
In slavl i admiratie str'.lucitoare, spre exacta intrebuintare a noastr.
CAci ce este acest bun fruct ce se aratI prin bunIvointa
Sfintului Duh? Acesta ce este sufletul din corpul omenesc
si lumina din soare, si ce este si sarea in mincare ; dci precum corpul f5x de suflet mort este, precum soarele fArA
de lumin nu lumineaz i precum mincarea nu e plAcutl
flr5. de sare, tot asa e si cetirea sau scrierea flrA gramatid
conducItoare.
aci dad vrea cineva s stie firea literelor i silabelor,

dac cu glasul vi-ea s accentueze cuvintele drept

Insemne vorbele cu accente, acela trebue s se adreseze
la prima parte a gramaticei, adicl la ortografie.
Dad. vi-ea s desfacI vorbele In *tile lor tu exactitate,
trebue sA cerceteze cu de amAnuntul a doua parte, adicA
etimologia.

Dad vrea s compunl vorbe compuse, spre aceasta

trebue sl-si Insusasc bine regulele sintaxei.

Dad cineva doreste s fad versuri, i aceasta

insuseste pi-in prosodia fAcAtoaxe de versuri.

Drept vorbind, lucrurile de minte folositoare la care ea

a dat nastere fie In limba greceasd, fie In cea latineascA,
sau In once alt limbA, aceleasi le dA i In slavoneascA,
cAci ne invatA sl cunoastem in propositii deosebirile Intre
pArtile de cuvint ale gramaticei, i declinarea numelor
conjugarea verbelor, dup temele lor i dup terminatiuni,
s judedm la eteroclite sau anomale lipsa sau prisosul
sau schimbarea. Cu un cuvint, ea deprinde pe cei ce se
silesc cu rivnA, sA o invete i s vorbeascl sA serie bine.
403

www.dacoromanica.ro

De toate acestea noi eram foarte lipsiti, aci ne lipsea

gramatica conducItoare.

De aceea &el cuiva i se pare, cu atit mai mult noul

trebue O. ni se par a fi folositoare, deoarece in bisericele

dumnezeesti noi ne-am obicinuit a ceti slavoneste ; dar

necunoscind aceast limb5., care ne este strin5., nu a

noastrk puteam de multe ori s adem in greseli. Stiind
voi aceasta, iar noi cititorii avind ndejde in Dumnezeu,
ndejdea noastr a cptat un bun sfirsit in binecuvintata domnie a voastr, csci vedem inrdcinarea acestei
seminte bune In tara noastrI si ajutorul dumnezeesc adgo-

&du-se la silinta voastr neobosit, cind cu indurare

(milostivire) si cu iubire de Hristos, afar de alte binefaceri,

ai intemeiat si scoa.1 pentru invtarea (indreptarea)

limbei slavonesti pentru copiii de virst fraged5..

Dar s rsin la o parte vorba prea mult despre gramaticA ; valoarea ei proprie, cit de mare este si cit de pretuit5., o va arta lucrarea. S cdem in genunchi cu rugciune, rugindu-ne Cu sirguint lui Dumnezeu, ca s binevoiasc a face ca ea s'a.' fie de folos in intrebuintarea ei si
spre narirea lui Dumnezeu si spre cinstea prea fericitei
Fecioare, N'sc5.'toarei de Dumnezeu si a tuturor sfintilor,
s'i spre folosul sufletesc si trupesc al drept credinciosilor.

lar pentru luminat mria-voastra, ca unul ce v-ati

ingrijit de aceasta, spre prirnirea pentru aceasta de la

Dumnezeu a unei vieti indelungate pmintesti, a snttii

trupesti, fericirii s'i norocului in toate, iar in ceruri a indulcirii cu toate fericirile (bunttile). i astfel cdem la picioarele luminatei m'riei-voa,stre, cu aceast crticic numit

gramatick dupl porunca voastr acum din tipar scoask

si v rug'Im s: fiti milostiv Cu noi cei ce ne-am trudit.
Al luminatei mriei-voastre, prea mic de Dumnezeu
rugtor, smeritul intre ieromonahi, Antim tipograful.

Dedicatia din cartea lui Sevastos Chimenitul,

Eortologhion", tiprit in grecete la Snagov,
In anul 1701
Preaevlaviosului, preastralucitului, prealuminatului si
de Dumnezeu incoronatului domn si stpinitor a toat5.
Ungrovlahia, domnului domn loan Constantin Basarab
404

www.dacoromanica.ro

voevod, mintuire, viata indelungata 0 bung sortire de la

Dumnezeu 0 cea mai inalta fericire.
Inceputul, mijlocul 0 sfir0tul, stapinul 0 domnul tuturor fiintelor 0 simtitoare 0 intelegatoare este facatorul
tuturor, Dumnezeu. Stapinul ins5: 0 sfir0tul tuturor celor
de sub luna este omul. lar sfir0tul omului, pentru care s-a
creat de Dumnezeu, este c4tigarea 0 fericirea lui Dumnezeu

ins5.0 ; fiinda pentru om s-a facut toat lumea aceasta,

iar omul, se zice a s-a facut de atra Dumnezeu ca sa

dobindeasca pe Dumnezeu.
Dobindesc pe Dumnezeu oamenii aceia, carii cred drept

in el 0 pazesc cu scumpatate sfintele lui porunci. Dar

sfintitele lui porunci se cuprind in aceste doua 0 singure:

din iubirea catra Dumnezeu 0 atra aproapele. Atunci

se realizeaza 0 se cunoa$e iubirea atra Dumnezeu,
dud pazim, cum am zis, cu scumpAtate sfintele lui porunci,

dupa cum o spune 0 Domnul In Evanghelii : aci zice a,

dad, ma iubiti, paziti poruncile mele.
Iubirea catr: aproapele atunci s realizeaza 0 se savirpte, cind ne iubim cu fapta 0 din tot sufletul intre noi ca
0 pe noi in0ne, dupa porunca lui Dumnezeu. SI iubqti,
zice, pe domnul Dumnezeul tau din toata inima ta 0 din
tot sufletul tau 0 cu toat puterea ta 0 cu toat inima ta;
0 pe aproapele tau ca pe tine insuti. Si iar5.0: acestea
poruncesc voua ca s va iubiti intre voi. Caci atunci realizam o astfel de iubire, and ne indemn'm 0 ne ajutam
intre noi la cele bine 0 de folos, 0 la cele trupeti, dar mai
ales la cele sufleteti 0 mintuitoare, fiecare dup5: putinta
lui 0 dupa capacitatea lui.

Deci eu, fiinda nu am 0 alta putere spre ajutorul

aproapelui decit ocupatiunea tipografiei, n-am lipsit 0

nu voiu lipsi vreodata ca sa folosesc, dupa putinta mea, pe
fratii in Hristos ai mei, tiparind deosebite carti de suflet

folositoare 0 mintuitoare.
De aceea, fiindca am gasit 0 aceasta carte, care este
lucrarea preainteleptului 0 preainvatatului profesor domnul Sevastos Trapezundiul Chimenitul, pe care cetind-o
0 cunoscind dupa judecata mea a este prea mult de trebuint 0 folositoare orick'rui ortodox 0 mai ales celor
bisericWi 0 sfintiti, apoi 0 iubitorilor de invltatura 0
studio0 0 indeobte fiearui invatat, mai cu seam pentru
ca este compus in limba comuna 0 upara de priceput,
405

www.dacoromanica.ro

am voit s-o tipgresc si pe aceasta spre folosul, cum am zis,

a celor ce vor ceti-o.

Dar fiindc este obiceiu la acei ce pun arti in tipar,
sg le inchine la vreo persoar4 mai insemnatg' sau bisericease sau politic spre recomandarea i apgrarea
pentru aceea i eu, cel mai mic rugg'tor i serv al vostru,
afierosesc i inchin cartea aceasta de fatg, la ingltimea cea
de Dumnezeu mgritg si la mgretia cea de Dumnezeu plzit

cinstit a preastrglucirii voastre pentru nentungrateie

voastre binefaceri i daruri cgtr mine cel mai ink, spre

asemenea, apgrare i recomandare a cgrtii. Pe care cerere

recunoastere priirnind-o voi redati-mi bungvointa

ajutorul prevgzgtor, incurajindu-ne la lucruri bune si de
folos.

lar Pronia i ingrijirea cea atoatetiitoare i prevgzgtoare a lui Dunmezeu fie-vg mintuitoare i adumbritoare
strglucirei voastre cei de Dumnezeu incununate mai presus de toat bintuirea potrivnicg, intarind-o la prea inaltul ei tron cu indelunga vietuire, binef acere i cea mai
inaltg fericire, ping la cea mai actinc i depling bltrinete,
spre conservarea i desvoltarea plinirei cei incredintate
voug de Durnnezeu cu numeie de Hristos i spre bunul
renume, glorie i laudg a tot neamul ortodocsilor.
lar dupg strgmutarea din aceste vremelnice, fie sg va
invredniceascg pe voi pe toti si de impgrtia cerurilor, in
veacul veacurilor nesfirsiti i neintrerupti. Amin.
In anul mintuirei 1701, luna iunie.
Al strAlucirei voastre cei de Dumnezeu pgzite
niggtor si serv, Antim ieromona.hul, tipograf din Iviria.

Dedicatia din Noul Testamento,

tip6rit la Bucurqti, In anul 1703
Prealuminatului, ingltatului i bunului crediticios domn
oblIduitoriu a toat5. Tara Rumftneascg, To Constantin

Basarab, voevod, plecate

Intoarce-se pururea magnitul cgtrg polus; zboa.rg spre

ingltime focul; pleacg'-se in sinul p'mintului piatra;

aleargg apele in bratele mgrii; i in scurte cuvinte toate
lucrurile carg chendrul lor s5. pleacg.
Deci dar de iaste asa, nu iaste nicidecum minune, de
vreme ce acestui dumnezeesc Testament toate ce slut in
406

www.dacoromanica.ro

sinul credinciosului, iubitoriului de Hristos i crWinescului tau suflet, ca la un chendru firesc alearga. Pentru ce?
CA precum cle sfinte s5.cuvin sfintilor Odle sfintite sfinti-

tilor, aa i cle cretineti, cretinilor s'a cuvin.

Multe adevarate crWineti 0 de Dumnezeu placute

de suflete folositoare carti, dentru ale marii-tale cheltuiale,

spre folosul cel de obte, s-au dat ; iara de cit toate mai folo-

sitoare de suflete i mintuitoare iaste aciasta a Noului

Testament. Pentru ca, de vrme, dupa' cum zice fericitul
Pavel, alt nu iaste Evangheliia, far, numai putrea lui
Dumnezeu spre mintuire la tot cela ce crde, aratat iaste
cum ca decit toate crtile besericeti aciasta iaste mai
folositoare de suflete i mintuitoare.
De vrme ce Evangheliia iaste sabiia carea biruiate
toate armele protivnicului, cu aceasta calcam toate
rabdm cu indrazneala cle improtiva, gonirile,
nacazurile i moartea, asmanindu-se celui ce bine
s-au vestit i mult patimaului mintuitoriu: pren mijlocul
Evangheliei biruim pre iudei, ru0nAm nebula intelepciunea

neinteleptilor intelepti ai lumii acetiia; cu Evangheliia

Pavel au smerit mindriia Romei i intr-insa o au interneiat ; Ioann cu lumina Evangheliei au luminat intunecata
Elada; Petru au intors toat. Iudea toti apostolii au
sadit viia cea de tain5., besrica; supus-au rasaritul,
biruit-au pre tirani, n-au bagat in seama sudalmile, n-au
socotit muncile, izgonirile i moartea, ci mergea bucurindu-se despre fata adunarii.
Evanghelia arata pre cel ce pentru noi s-au intrupat,
patimind cu necinste murind, cea desavir0t a lui
dumnezeire, i desavir0t omenire; adevereaza pre cea de
margine a lui incepatoare stapinire a vietii 0 a mortii.
Prin Evanghelie ne-am impacat cu Dumnezeu, 0 den
miniei ne-am invrednicit a-i fi fii prin botez. Prin Evanghelie

eu pre voi am nascut".

Deci cita plata socotqti, prealuminate doamne, s'a' iai
de la bogatul datatoriu i platnicul Dumnezeu pentru

tiparitul dumnezeqtii acWiia 0 de suflete folositoarei

cArti al Noului Testament? Mare slava au luat adevarat
cinste nemuritoare Ptolemeu, imparatul Eghipetului,
pentru talmacirea Bibliei in limba elineasca. lug maxiia-ta
mai mare cinste i plata' vei lua In aciasta lume i in cea

viitoare, pentru cad Noul acesta Testament al mintuitoriului, fiind intru limba cea parinteasca talmacit, cu ale
407

www.dacoromanica.ro

mrii-tale cheltuiale spre cea de obste folosinta 1-ai mai

tiparit si 1-ai dat.
Deci pentru aciasta fra indoiar adeverez cum el aicea

vei sa sceri roada acestui bine si a crestinestilor tale

lucrari: intrire lina, viata indelungata si multi ani la
preainaltat scaunul marii-tale, asupra vrjmasilor tai
biruinta, dumnezeiasc scutire s'i ajutoriu la toata prealu-

minat casa marii-tale; iara in cea viitoare nespusele

acle bunatati carele mai nainte de intemeiarea lumii
s-au g5.tit crestinilor si credinciosilor domni.

Primste-o dara Cu ochiu blind si asa s'A te avem cu

sanatate si cu zile indelungate, in ani multi, spre slava si
lauda pravoslavnicilor crestini, si spre sporiul folositoarelor de suflete ca acst fapte.

Al marii-tale mic si plecat rugatoriu, smeritul intru

ieromonahi, Anthim Ivireanul.

Prefat la Vietile paralele" de Plutarh,

tipArite in grecqte la BucurWi, in anul 1704
Preaiubitorilor de invttur5. cititori, Antim ieromonahul din Iviria si tipograful tipografiei domnesti din Bucuresti, sanatate de la Dumnezeu si indeplinirea dorintelor.

Zelul nscut al iubirei de invtatura m5, indatoreste,

iubitorilor de invtatura cititori, s'a' fiu totdeauna cu ingrijire si nelenevos la aflaxea vreunei osteneli serioase pentru

rspindirea cunostintei cei iubitoare de invtatura a

voastra.

De aceea instiintindu-ma c dintre preastralucitii,

Invatatii si pazitii de Dumnezeu fii ai prealuminatului si
iubitoriului de Hristos domnului nostru, domnul domn
loan Constantin Basarab Brincoveanu, preainvatatul,
cuvint5xetul si adinc cugetatorul domnul Constantin a
tradus Paralele grecesti si romane ale lui Plutarh in limba
obicinuita greceascl, de loc n-am intirziat s intrebuintez
mii de chipuri ca s'a induplec pe stralucirea sa s dea in
tipar. Ceea ce abia reusind prin mijlocul de,selor s'i neince-

tatelor rugaminti, dispretuind strlucirea sa, ca modest,

intelept s cuminte, svonurile desarte si laudele usoare, ca
proprii celor ce voesc s se arate intelepti si nu celor in

adevar intelepti. Iat dar ca se produc intelepciunei

voastre preageniale s'i cugetri preaintelepte.

408

www.dacoromanica.ro

Dar ca sa admirati din ce in ce mai mult exactitatea

preastrglucitului traducator, inc si. prea marea invgtatura,

luati v rog textul grecesc al lui Plutarh, chid yeti vedea cg.'
nicidecum n-a neglijat unde era cu lipsa Plutarh s indeplineascg cu mare osirdie, desluOnd stralucirea sa pe larg
acea istorie, unde scriitorul cu repejune o atinge.
Ka'rturisesc, in adevar, c indata ce am citit-o, am fericit
pe prealuminatul nostru domn, ca intre alte haruri daruite
de Dumnezeu, i-a harazit Dumnezeu preainaltimii-sale 0
fii,

carii pentru prea marea lor virtute prematurg sint

rivniti in lume si invidiati. Aceasta o asigurg acei cu carii

impreuna petrec, ii vad si convorbesc, localnici 0 streini.
Se fericeste pre sine preainteleptul dascal al sfintei Evanghelii a marei biserici, domnul domn preotul Gheorghe
Maiota, nu atit pentru ca a fost invatator la astfel de nobili

0 mariti fii ai domnitorului, atit de laudat in lume, ci

pentru ca a h'grazit Dumnezeu sfinteniei-sale invatate

astfel de ucenici prea geniali, carii ca s fie icoane insufletite a preagenialului prototip, farg ostenealg si cu o mica
judecata logica atrag admirabil spre ei floarea invataturii,

dup cum chihlimbarul ca o usoarg frecare indatali

dezveleste puterea naturala atractiv..
Priimiti dar cu toat plgcerea stralucita scriere ce vi
se produce, ca dovad. de cele marturisite de mine, 0 ca
o mica garantie a iubirei nefalse, neviclene 0 sincere. Fiti
sanato0.

Dedicatia din Ceaslovul" tradus de Antim

tipgrit la Tirgovite, in anul 1715
Prealuminatului, preacrWinului si inaltatului domn 0
obladuitoriu a toat5. Ungrovlahia, Io Stefan Cantacuzino
voevod, pace de la Dumnezeu, si de la smereniia noastr
arhiereasc5. blagoslovenie.

Acest Ciaslov, preainltate doamne, care iaste rinduiala

slujbei besericesti al noptii 0 al zilii, la altg fatg nu ciarca
A' se inchine, far numai la inaltimea cea de Dumnezeu
cinstitg a marimei-tale, carele esti fiiul cel ales al besricii,
indreptatoriu cel lgudat al politiei, slava cea luminat a
pravoslavnicilor, si minunatul sprijenitoriu al cretingtatii.
$i adevrat crerea iaste dreaptg, si. inchinaciunea cu-

viincioasl, pentru caci precum din tipografie n-au e0t

409

www.dacoromanica.ro

pinl acum aciast carte, nici mai impodobit de cum s

vde, !lid de tot tlmcit pre limb rumneasc precum
acum s-au tiprit ; asa i in scaunul Ungrovlahiei n-au
s5.zut alt domn, nici infrumusetat cu atitea daruri, nici

imbogtit cu atitea bunitti, cite strlucesc In crestinescul

imprtescul tu suflet.

Au fost cei ce mai nainte au st'pinit, altii luminati pentru

numele cel mare al neamului lor, i altii lludati pentru

buntatea lor cea mult; altii vestiti pentru mai aleasa
lor intelepciune, i altii minunati pentru vitejiia lor cea
mare.

Iat mriia-ta, ramura cea aleas a imprtescului

savitului neam al Cantacuzinestilor, ai intrecut i ai

covirsit pre toti, de vrme ce toate ale ce/oralalti domni

impstitele daruri le vedem cu mare cuviintare inchipuite
la crestineasca ta nltime. Str.lucste intr-insa domneasca mare podoab, dax, infrumusetat cu buntatea f aptelor ; intelepciunea cea politiciasc, data' unit cu rivna
cea crestinease ; sfatul cel mare, data' insotit cu putrea
leglor ; dreptatea cea cu socotint, dar impreunat cu
blindtea 1 cu indelung rldarea.

Ins decit toate acstea ale mgriei-tale vrdnice de

laudl bungtti, o cit s vde de luminat multa cucerie ce

ai cAtt cle dumnezeesti. Cu aciasta 0 pre Dumnezeu cu
faptele tale cle bune necontenit mresti, i besrica cu
ascultarea cinstesti, i ceata preoteasc cu facerile de bine
odihnesti, i dumnezeestile lcasuri, cu luminatele tale
daruri impodobesti. i iarasi milostivirea i fireasca-ti

buna cugetare, cu cit desprteal de cit pre ceialalti

dorani te aratl Pre cei supusi cu daruri indestulate totdeauna imbogtesti, pre politie cu boeriile, pre norod cu
usurarea, pre streini cu priimeala, pre sraci cu mila, si

pre toat tara cu bisuguri nenumrate.

Drept acia, dup cum zice David, cu dreptate te-au uns

pre tine domnul Dumnezeul tu, cu unt de bucurie mai

v'rtos decit pre prtasii fli; cu dreptate te-au intimpinat
cu blagosloveniile buntltii, i ca pre un ales din norodul
lu cu dreptate te-au inltat in scaunul domniei acestuia
de Dumnezeu pzit pimint, ca Vzind cei supusi Orinteasca-ti dragoste, multa-ti buntate, luminatele-ti faceri
de bine, 0 clialalte de Dumnezeu plcute lucruri, ca lumina luminind inaintea oamenilor, s m'reasa pre printele nostru cel din ceriuri, carele ne-au cercetat pre noi
410

www.dacoromanica.ro

dintru Inltime si au rdicat corn de mintuire noao, druindu-ne domn ca acesta, blind, milostiv, drept, iubitoriu de
streini, flr' de rotate, fIcItoriu de bine, iubitoriu bun.ttii
gonaci rottii.
Deci dar pentru acste impodobite buntti, preainl-

tate doamne, i pentru cea ar' de as'mlnare cucerie la

cle dumnezeesti smerenia noastel cu mare dragoste aduce
dar aciast sfint carte, si o inchin' ceii de Dumnezeu cinstit
ndjduesc f'r' de nici o indoiall c5.
va afla vrdnic i foarte vse15. priimeala, de vrme ce
nu numai c are slavosloviile celui ce In Troit s'. prosl-

vste Dumnezeu, a cruia esti icoan vie pre p5.mint cu

stpinirea domniei, ce cuprinde i laudele a tuturor sfintilor, pre carii cu crestineascl cucerie 11 cinstesti, si te
inchini lor,
chiemi pururea intru ajutoriu, ale crora
neincetate ruglciuni ctr. Dumnezeu i dumnezeescul
dar, ce pzste pe credinciosii domni, s p.'zeasc5. pre
mriia-ta intru prealuminatul scaun al domniei, cu pace
Intemeiat, cu slav rudat., 1 cu norocie adevirat
pentru lauda politiei, pentru folosul norodului i pentru
buna chivernisea1 a toat. eparhia.
Intru Hristos
Cinstitei de Dumnezeu
rugltoriu, smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Anthim.

Dedicatia manuscrisI a lui Antim de pe

exemplarele Evangheliei" georgiene, tipArit la
Tiflis, in anul 1709
Aciast sf1nt carte a dumnezeestii Evanghelii, carea cu
Inchinciune s aduce inaltimii-tale, prealuminate doamne,

iaste roada cea noao care pimIntul iverilor ad.'pindu-s.

din rinl impIrgtetilor tale daruri, intru acest an au odelslit, luind acest plmint norocire s se linbogIteasc
cu tiparele limbii sale, precum cu tiparele arIpesti s-au
imbog'tit Araviia, cu cle elinesti Elada, i cu cle rumb.nesti Ungrovlahiia,
multemita o aduce la mIriia-ta,
ca i clelalte trei eparhii, de vrme ce credincioasa si
crestineasca-ti mare Insufletire au satut a fi riul cel cu
curgerile de aur, dintru carele au curs acste patru izvoaf,
ale rumnilor, ale elinilor, ale aravilor, ale iverilor tipare,
asmenea riului celui dintli al grdinii desftrii, dintru
411

www.dacoromanica.ro

carele au e4it cle patru dud, Fison, Gheon, Tigru 0

Efrat.

Ins: cu acest fel de despArtea15.: c cu acle ape ale du-

rilor aceiora au odr5slit pmin. tul, roduri stricicioase 0

trecaoare, iar ad5.p.rile tiparelor carele cunosc incepItura din vitejasca-ti voint, dau pretutindenea satAtoare
0 vcinic5. rodire.

8i pentru aciasta va rImine mariei-tale 0 slava 0 pome-

nirea nemuritoare, de vrme ce iaste izvorul 0 pricina

acestui bine.
Mai 21, leat 7218, al mIriei-tale intru Hristos rugstoriu,
smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Anthim.

www.dacoromanica.ro

NOTE, GLOSAR,
BIBLIOGRAFIE

www.dacoromanica.ro

NOTE

1 Cel care a intocmit prima biografie a mitropolitului Antim a fost episcopul

Melhisedec al Romanului, fost membru al Academiei Romne ei c5.rturar de seam,
din a dona jumAtate a secolului al XIX-lea. AceastA biografie este aeezatl la inceputul primei editii a Didabiilor, apArutA sub Ingrijirea lui loan Biann in anul 1886,
ei rAmlne, pin, astAzi, cea mai completA, utilizati de toti cercetAtorii.

2 Este vorba de Istoria delle moderne rivolutioni della Valachia. . . composta

de Anton-Maria del Chiaro, florentino, Venetia, 1718, p. 42. Daca este s credem
afirmatiei lui Del Chiaro ei n-avera de ce s nu credem atunci nu putem
ImpArtlei ideea trimiterii lui Antim de la Tiflis unde dobindise faima de iscusit

tiparnic, la Constantinopol la cererea Patriarhiei ecumenice, care intentiona s

infiinteze o tipografie..." (Cf. Ion V. Georgescu, A ntim Ivireanul fi locul lui in
cultura poporului ~in, in Bis. ort. rons., LXXXIV [1966], nr. 9-10, p. 968.)
In plus, nu este documentat cu nimica afirmatia existentei unei tipografii la Tiflis
In acea vreme, de unde i-ar fi putut recruta patriarhii de Ierusalim ei Constantinopol personalul pentru tipografiile greceeti din Principate. Este etiut bine doar
cl atit tipografia de la ministirea CetAtuia de lIngl Ia.ei, Infiintati in 1680, in
vremea lui Duca-VodA, clt ei cea de la Mitropolia din Bucureeti eran conduse de
tipografi romini (la CetAtuia, spre pik15., lucra ieromonahul Mitrofan, viitorul
episcop de Hui e'l de Buzu).
$ in: Evanghelia tipArit5. la Snagov la 1697, In Mdrturisirea ortodoxel tirdritA
la Snagov in 1699, In Floarea darurilor, Snagov, 1700, In Noul Testament tipirit
la Bucnreeti In 1703, In Intsdlatura dogmaticd, Bucureeti, 1703, la Tomul bucuriei
tipArit la RImnic In 1705, In Anthologhionul de la Rimnic din 1705, in Molitvenicul
de la Rlmnic din 1706, in Psaltirea i Liturghia tipArite la Tirgoviete In anii 1710,
respectiv 1713.

4 in: Liturghierul greco-arab, tipArit la Snagov In 1701 ei In Ceaslovul tipArit

la Bucureeti in 1702.
5 In: Psaltirea greceascel tipArit5, la Snagov In 1700 qiIn Eortologhionul grecesc
al lui Sevastos Chimenitul, tipArit tot la Snagov In 1701. Cf. ei studiul lui N. Ser-

blnescu: Mitropolitul Antim Ivireanul, In Mitropolia Olteniei, XVIII (1966),

nr. 9-10, p. 771-811.

415

www.dacoromanica.ro

Profesorul N. Dobrescu in mica sa monografie, Viaja si faptele lui Antim

Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei, aparuta. In Bucuresti la 1910 incearca, la p. 8,
sa stabileasca virsta lui Antim. Acelasi lucru 11 face F. Djindjihasvili in teza de doc-

torat intitulata. Antimoz Iverieli, aparuta la Tbilisi in anul 1967, unde la p. 17

pretinde ca Antim s-a nascut in anul 1650. Cercetarile noastre intreprinse in Georgia in vara anului 1968 pentru a stabili detalii asupra vietii lui Antim n-au dus la

nici un rezultat.
7 0 face atunci and arata sfirsitul Om dramatic si ciad, dupa scoaterea din rindul arhiereilor si calugarilor, i s-a dat numele sau laic: e gli si diede quello di
Andrea, poich cosi apellavasi al secolo". Istoria. . ., p. 220.
Tot la Constantinopol a ajuns, prin munca, la oarecare stare materiala, cad
In conflictul ce s-a ivit intre el si Brincoveanu, In anul 1712, gaseste prilejul sa-i
aminteasc acestuia ca nu nevoile 1-au adus In Tara Romaneasc si nici dorinta
de parvenire.
9 N. erblnescu, in studiul sail Mitropolitul Antim Ivireanul, publicat in Mitro-

polia Olteniei, la p. 772-773, referindu-se la afirrnatia lui N. Iorga din Istoria

literaturii rominesti, II. De la 1688 la 1780, ed. II, Bucuresti, 1928, p. 48, dupa.
care Antim ar fi fost adus in tara la sugestia patriarhului Dositei al Ierusalimului,
argumenteaza temeinic rolul pe care 1-a putut avea acest cunoscut arturar, ca si
patriarhul de Constantinopol Dionisie Seroglanul, pe MO Constantin Brincoveanul
In a-1 determina s se foloseasca de Antim in planurile sale de inviorare a culturii,

care coincideau cu planurile lor de difuzare a culturii grecesti in toata lumea

ortodoxa.

19 Prof. Damian P. Bogdan crede ca Antim s-a calugarit inainte de venirea sa

In Tara Romaneasca, la Constantinopol. (Cf. Viala lui Antim Ivireanul, in Bis.
ort. rotn., LXXIV [1956], nr. 8-9, p. 680.)
11 II principe Constantino Brancovani sapeva pelar la gazzuola senza farla
gridare". Del Chiaro, op. cit., p. 163.
12 Che per accumular esorbitanti somme di dinaro avea irnpoverito il paese
con molte gravezze e rigorose imposizioni, che non erano state giammai in uso nel
tempo de'principi, suoi predecessori". Del Chiaro, op. cit., p. 174.

23 El spune ca: ... Au facut alt adaos haraciului 240 pungi peste cele 280,
ce era mai nainte, numai sa i O. dea domniia si O. vie in tara si cu aceasta s-au
dobindit domniia s'i binele cassii lui, iar p saraca tara o au ingreuiat Cu atita haraci
care nu putea sa-1 ridice, ci era totdeauna in casne si in vaete si in lacrami pentru
greul ce le venise".
14 Este vorba de abuzurile clucerului Constantin Stirbei care a adus la mpa de
lemn pe locuitorii unor tinuturi intregi. (A se vedea Istoria Tclrii RomElnefti de
la octombrie 1688 pind la martie 1717 [Cronica anonimell, editie 1ntocmita. de
Constantin Grecescu, Bucuresti, 1959, p. 70-75.)
416

www.dacoromanica.ro

La rindul nostru, cintlrind cu mult& grij toate argumentele ce pot fi aduse,.

socotim c5. Antim Ivireanul a Inv&tat tipografia la noi In tara, la Mitropolie, peling& fostul episcop al Husilor, Mitrofan, care conducea tipografia domneascl.
Initierea In =east art& la Moscova sau Kiev exclude stirea signal a clderii sale
In robia turceascl, pe care ne-o dl Del Chiaro. Nu putem admite nici ideea tiririir
robului Andrei de cltre armatele turcesti din Caucaz pin& In vestul Peninsu lei
Balca.nice, de unde, apoi, ar fi putut eventual ajunge la Venetia. Si-apoi Del Chiaro
n-ar fi putut trece sub ticere nici intr-un caz eventuala sedere in Italia a lui Antim,

el care ne-a fumizat destule amlnunte din viata mitropolitului. in Orient si la

Constantinopol nu existau tipografii In aceastl vreme, ca s admitem o uceniciea lui Antim acolo. Pin& la glsirea unor probe incontestabil contrarii, ramlne.
valabil adevlrul c5. Antim s-a format ca tipograf la noi.

16 (Cf. editia de fatl, p. 322, precum i N. SerbAnescu, Mitropolitul Antim

Ivireanul, p. 775, nota 17.) Absenta lui Mitrofan din Pomelnicul unde figuratb
Macarie i Teodosie, ceea ce ar exclude ideea deprinderii artei tipografice de atm.
Antim la Bucuresti, poate fi explicat& prin scurta lar colaborare (In 1691 Antira,
rlmine singur) care n-a dat posibilitatea unei sudlri sufletesti, cum s-a intimplat,
cu ceilalti doi.
17 (Cf. Condica glad, I, p. 65-67; N. Iorga, Istoria bisericii rominefti, ed. II,
vol. II, Bucuresti, 1930, p. 13.) Acolo a pus bazele unei tipografii care va imprima,

In anul 1698, cele 12 Minee. (Cf. Bibliografia romineasa veche, I, p. 365 369)

18 De dimensiuni mari 33 x 23 cm si 377 pagini, cu 48 rinduri, are textul

asezat pe doul coloane i imprimat In doul culori; coloana din stinga este rezervat&

textului grecesc. Opt versuri la Sterna arii. numai In romaneste, si o prefat&

adresat5. Tuturor celor ce s-ar intimpla a ceti. .", In amindoul limbile, sint semnate de iogofltul Serban Grecianu, In luna septembrie 1693. 0 min& de ajutor
a dat la indreptarea aminduror limbilor" ieromonahul Atanasie Moldoveanul,
pe care nu-1 vom mai intilni ins& In preaj ma lui Antim. La pagina 370,intr-o notl,
cere ierticiune cititorului pentru eventualeIe greseli de talnulcire; probabil c5. Atanasie Moldoveanul 1-a ajutat pe Antim, care nu va fi cunoscut Inc bine limba
rom5.neascl, la perfectionarea traducerii, la slefuirea textului. Tot acolo ne-a
Ilsat i Antim postfata sa, publicatl In editia de fat& la p. 387-388, cu obisnuitele elogii aduse domnului i cu scuzele de rigoare pentru greseli.
Dar nu In aceast& postfat& stl meritul lui Antim, ci In tehnica tipograficl remarcabill In care a imprimat Evangheliarul i mai ales In asta deosebitl cu care a Itmpodobit foaia de titlu i unele frontispicii viniete.
Spre pildl, gravura In lema Cu care a imprimat prima fill poart& pecetea mlies-

triei sale. impa4it5. In mai multe registre, Infatisind In medalion pe cei patru
evanghelisti, lar Intre ei pe Iisus Hristos (sus) si pe sfintii Constantin si Elena (j os),

pagina abund5. totodatl In detalii omamentale florale, lujen

i frunze stilizate,
417

www.dacoromanica.ro

asa cum vom mai intilni si In alte realizari iconografice ale lui Antirn. Remarcabile

sint gravarile celor patru evanghelisti.

Frecventa acestei carti, Inca In zilele noastre, cu toata folosirea ei In biserica,
atesta imprimarea ei Intr-un numar mare de exemplare. Costul tiparirii a fost
suportat de catre Constantin BrIncoveanu, care a hotarlt ca ea, cartea, s5, se dea
la pravoslavnici In dar".

" Cartea, imprimata destul de simplu, cu caracterele tipografice ale Bibliei

lui erban, are 275 pagini, de dimensiuni 19,5 x 14,5 cm si 29 rInduri pe paging.

Aceasta, chiar daca nu va fi tradusa in romineste de catre Antim, atesta Ins&

cunoasterea limbii patriei sale adoptive. Atit dedicatia catre Constantin Brincoveanu, publicata In editia de fat5., la p. 388-390, cit i urmatoarele versuri la
Stema f dru, semnate de smeritul intru ieromonahi Anthim Ivireanul" si nu
lipsite de oarecare calit5.ti poetice, confirma abilitatea sa, remarcata de contemporani, de a deprinde limbile straine:
Prealuminata sterna a Tarii Rominesti,
Cu care s-au Incoronat vechii Basarabesti,
Blagocestivului domn Constantin s-au daruit,
Ca den fericita a lor saminta s-au odr5.slit;
bunele lor fapte, cit poate, le plineste
fa m despre toti vrajmasii o pAzeste
Dea-i Dumnezau ani multi, cu pace O. stapineasca
Fericitul lui nume ca lui David s traiasca".
Cartea este Impodobita cu o splendita gravura, ce-1 reprezinta pe imparatul
David, Cu o haina i coroana voievodala romaneasca pe cap, gravura pe care o va
utiliza si la ilustrarea unor carti de la Snagov i anume la Antologhionul grecesc
tiparit In 1697 si la Psaltirea greceascel din 1700.
20 In lista egumenilor manastirii Snagov, data de N. $erbanescu In Istoria
sa, la p. 112, predecesorul lui Antim, Damaschin egumenul, este atestat documencar la 20 iunie 1693. De la aceasta data i pltni la 2 mai 1696, cind este amintit
Anti m, nu ma figureaza alt egumen. Ori, este greu de presupus ca a putut sta mangsnrea WI con ducator timp de 3 am. Antim Ivireanul este Intlinit ca egumen Intre
2 nib: 169.6i 21 mai 1704, dar Inca In anul 1701 II vom regasi tipograf la mitropolie.
Aluzia lui di t apararea catre BrIncoveanu, ca a lucrat 7 ani la Snagov ne indrept5.teste s traf;em concluzia c a stat efectiv acolo infra anii 1694-1701.

21 Din aceasta vreme (1696) dateaza cea mai veche schita topografica pe care
o cunoastem in Tara Romineasca si care a fost lucrata de mina lui Antim pentru
mosia Negovani, proprietatea manastirii Snagov. (Cf. A. Sacerdoteanu, Antim
Ivireanul arhivist, bibliotecar ci topograf, in Glasul bisericii, XXII [1963], nr. 9-10,

p. 883-886.) Studiul, In ansamblu, este pretios pentru cunoasterea diferitelor

preocupar ale lui Antim i seriozitatea deosebita cu care acesta obisnuia s lucreze.

418

www.dacoromanica.ro

" Dar marele merit al lui Milian din timpul sederii la Snagov era altul. El
a pus bazele unei scoli de tipografie, care a ImpamIntenit pentru totdeauna acest
mestesng la noi. Preocuparile sale pentru aceasta arta, rezultat al convingerilor
ca nu poate fi conceputa cultura WI difuzarea cartii si a difuzarea nu era posibila
fara tipar, 11 vor staptni that viata. Le vom Intilni, mai tIrziu, incluse In Agamintul mandstirii Antim, cu o tarie si o convingere de neclintit.
Acolo, la Snagov, s-au format cei trei mari conducatori de tipografii de mai
thzin: Mihail tefanovici (sau Istvanovici), Gheorghe Radovici i Dionisie Floru,
de care va fi atft de mult legat. De la ei au deprins mestesugul numerosii tipografi
pe care ti Intllnim apoi In tot veacul al XVIII-lea la Bucuresti, la Rlmnic si la
Buzau.

Mihai Istvanovici 11 va fi urmat la Snagov poate chiar de la Bucuresti. Probabil ardelean de origine, acesta a avut o viata deosebit de agitata. Cel mai priceput dintre mesterii tipografi, el este trimis de BrIncoveanu In Transilvania, mide
imprimO. In 1699 la Alba Iulia o celebra carte de cazanii, un Chiriacodromion i
o Bucoavnd. ti hatIlnim apoi la Rimnic, la Tiflis (In Georgia), la Moscova, In Olanda.

Asupra activiatii lui vom reveni mai pe larg In cele ce urmeaza.

Gheorghe Radovici va lucra mai ales la Tirgoviste, unde Antim a reInviat
tiparul dupa aproape doll& sute de ani.
Dionisie Floru va tipari carti. la Bucuresti tot In timpul pastoririi lui Antim.
Despre activitatea lor poate fi gOsita o bibliografie bogata in studiul lui N. er-

banescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 699.

23 (Descrierea ei completa In Bibliografia romneascd veche, I, p. 341-343.
Vezi si N. *erbanescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 706. Cartea a fost descrisa
sumar si de Al. Odobescu In Citeva ore la Snagov, publicata' In Revista romind,
II [1862], p. 402, precum si In Safari literare ,si istorice, I, p. 458, titlul editiei In
trei volume din opera sa, aparuta In anal 1887 la Socec.)
De dimensiuni obisnuite (19,5 x 14 cm) i cu pagini putine, 46 la numar,
carticica a fost realizata de catre Mihai Istvanovici, care semneaza 8 versuri la
Sterna grit si o pref ata catre domn, conceputa In stilul ditirambic, ca majoritatea
acestor dedicatii. Ea nu este Ins& lipsita de interes pentru c5. atesta Inceputul
tipariturilor de la Snagov i rolul de dascal, In ale tipografiei, desigur, pe care-1
avea Antim.
Mihai Istvanovici sper5, cA domnul nu va lepada acest dar ce i se Inchin5., mai
Intli pentru c5, este vorba de lauda adusa patronilor sAi i .....a doua pentru
ieste pirgd i roadd noud a tne,ste,suguini tipografiei. larA plrga i roada cea de !nth
mai cu voioase infinistim cA sa priimeste. i destoinica iaste a s5, aduce aceasta
road/ Intli spre milostiva cuprinderea bratului mariei-tale; caci ca supt caldura
acoperemlntului arepilor mariei-tale s-au si fnceput i s-au apropiat spre aducerea
de road5,, clt au fost voia lui Dumnezeu a pune dar al sau de sus i In mine, Cu
lucrarea sfinlii-sale ,si cu purtarea de grije a cinstitului mien parinte indurawlui

dasal, a lui Anthim Ivireanul .."

419

www.dacoromanica.ro

Alte 22 de versuri religioase, creatie nu fail oarecare talent, a aceluiasi Mihail

tefanovici gasim si la paginile 31 si 32, unde se afla i doul mici gravuri pe care

cu greu le-am putea atribui Ina lui Antim.

24 Cheltuiala o suportase invatatul Galaction Vidalis, fost egumen la marea
lavra a Muntelui Athos, care o si dedica lui Constantin Brincoveanu. Un alt grec,
Panaiot din Sinope, a facut corecturile. Textul, asezat pe doul coloane, este redat
In negr u i rosu, cu 50 de rinduri pe pagina. Imprimarea a fost facuta de catre

Antim, care semneaz urmatorul colofon: S-a tiparit in anul mintuirii 1697,
In lun a ianuarie, de ieromonahul Antim din Iviria".

24 A cesta este impodobit cu gravuri in lemn, lucrate de mina sa (utilizate

la imprimarea Evangheliarului greco-romhn din 1693), Infatisind pe cei patru evanghelisti i numeroase frontispicii, cu medalioane i flori stilizate care formeaza,

cu predilectie, motivele sale de inspiratie. De dimensiuni 28,5 x 20 cm, cartea

are 183 foi i textul de 35 rinduri pe pagina, dispus pe doll& coloane.

26 Unul din exemplarele acestui Evangheliar, past-at la Biblioteca Academiei

sub cota II 103 D1 a fost &suit de Antim manastirii Invecinate, Turbati, un an
mai tirziu, i poart pe fila 3 liminara recto si verso urtultoarea Insemnare: Aceasta sfinta Evanghelie o a dat de poman la manastirea de calugarite, la Turbati,
smeritul intru eromonahi Antim Ivireanul tipograful, in zulle blagocistivului
domn loan Constandin B<sarab> B<rincoveanu> voivod, leat 7206<=-- 1698>,
ianu arie, 21 ani. Anthimos irmonahos". Semnatura, In greceste, este absolut
origin ala i deosebit de gratios executata. Exemplarul a facut parte din biblioteca
dui N. larga, care a inclus-o Mire cartile Institutului de istorie, creat de el.

27 De proportii modeste cartea n-are decit 50 de file ea s-a bucurat de

mare circulatie in lumea ortodox5., Intotdeauna domic de discutii savante In
jurul problemelor teologice.
28 S ingura carte slavona tiparita. de Antim, ea se impunea ca o necesitate
pentr u scolarii ce se pregateau In scolile de slovenie ea sa devina gramatici de
traducerea actelor vechi. La atita se reduse, In aceasta vreme, nevoia cunoasterii
imbii slave. Volumul are 250 foi, de dimensiuni 15,5 x 10,5 cm, cu 23 rinduri
pe pagina si nu este altceva decit reeditarea Gramaticii slavonegi a rusului Meletie
Smotritki, aparuta in mai multe editii, pe la mijlocul veacului. Antim prefateaza
cartea (In ed. de fat la p. 402-404) 0 o dedica lui Constantin BrIncoveanu,
explicind necesitatea unei gramatici pentru studiul limbii.

29 Opera a unui calugar benedictin, Tommaso Gozzadini, Floarea darurilor

a patruns in Fteratura romaneasca devreme, fiind tradusa, dupa cit se pare, din
limba italiana, inca In jurul anului 1500. N. Cartojan ne-a lasat un studiu remarcabil as upra Florii darurilor, intitulat: Fiore di virt4 in literatura ronuineasca, publicat
In Analele A cademiei Ronane, Mem. sect. lit., s. III, tom. IV (1928), mem. 2. Doug

manuscrise pastrate la Biblioteca Academiei, printre cele mai vechi monumente

420

www.dacoromanica.ro

de iirabg, atesta o circulatie rernarcabill a operei, care explica pint la un punct

interesul manifestat de Antim pentru ea. Este vorba de numerele 4.620 si 3.821.
Primul dateaza din jurul anului 1560, si este scris in text paralel slavo-romin.
Al doilea, cunoscutul Codex Neagoeanus, a fost scris in Transilvania, in anul 1620.

Textul folosit la imprimare a fost tradus din greceste de catre un ieromonah,

Filotei, de la Muntele Athos, iar cheltuielile tiparirii au fost suportate de catre
dumnealui Constandin Pah. Sarachin sin Gheorghe dohtorul Criteanul", care
a ggsit exemplarul grecesc la Sfintul Munte si care semneaza i prefata cartii,
Inchinata lui Voda. Brincoveanu. Mai multe editii au Tara, mai tirziu, pe la
inceputul veacului al XIX-lea, atit la Brasov eft si la Sibiu, dupa cartea lui Antim.
30 Eortologhionul (= indreptar) se ocupa de unele chestiuni practice de cronologie (gasirea sgsbatorilor dintr-un an, Pascalie, ciclurile, temeliile, indictionul,
aflarea zilelor saptaminii In care incepe fiecare lung, sinaxarul etc.) si a fost tiparit,

cum insusi Antim arat in prefat i pentru uzul scolarilor de la Academia de la

Sfintul Saya. Cf. Bibliografia romdnectscd veche, I, p. 416-419. N. Serbgnescu,
op. cit., p. 717. De dimensiuni 21 x 15 cm, cu 27 rinduri frnmos tiparite, cartea
are 359 pagini. Pe ling& tiparirea propriu-zisa a operei, numele lui Antim este
legat de cartea in spet prin dedicatia catre Brincoveanu, care cuprinde primele
3 pagini. Vezi textul dedicatiei, la p. 404-406.

81 Tiparirea cartilor in Tara Romaneasc pentru ortodocsii de limb& araba,

asezati intre Eufrat si Marea Mediterang, este explicata, prin nevoile materiale
In care se zbatea aceasta populatie, nevoi care au dus la stagnarea oricarei activitati culturale in dioceza Antiohiei. Patriarhul Athansie IV Dabbas, venit la curtea
lui Constantin Brincoveanu dup sprijin material, a obtinut de la acesta promisiunea tipririi in text paralel greco-arab a doll& carti bisericesti: a unui Liturghier
0 a unui Ceaslov (ce se va imprima un an mai tirziu la Bucuresti). Pentru activitatea primei tiparnite arabe, nascut pe pamintul rominesc i despre sprijinul
Tarii Romanesti acordat ridicrii culturale a Siriei, sg se vada.: Dan Simonescu
si Emil Muracade, Tipar romlinesc pentru arabi in sec. al X VIII-lea, in Cercetdri
iterare, III (1939), p. 1-32 (si extras). Dan Simonescu, Impression de livres arabes
et haramanlis en Valachie et en Moldavie au XVIII-me sicle, in Studia et acta

orientalia, nr. VVI (1967), p. 49-75 (si extras).

Cel care a lucrat Intregul utilaj tipografic, inclusiv turnarea literelor argbesti,
a fost Antim Ivireanul. Acest lucru 11 arata. Athanasie Dabbas In cea de a doua
prefata a sa, cea catre preoti, unde spune: ... MA. pazite de Dumnezeu i evsevioasa sa inaltime (adica Constantin Brincoveanu), a ordonat tipog,rafului abil
ce se afla pe ling& inaltimea-sa, preacuviosul intre ieromonahi chir Antim Ivireanul, dindu-i Cu abundenta si cele de cheltuialg, ca s sape cu ingrijire litere arabicer
facind noua halcografie arabica sa tipareasca serviciul sfintei Liturghii in amindoul limbile, eleng. i arabg...."
Cartea, tiparit in text paralel, pe doug coloane, are 267 pagini si este impodobita cu xilogravuri lucrate de mina lui Antim. Pe foaia de titlu se arata ca Litur421,

www.dacoromanica.ro

ghierul S-a tipxit cu Ingrijirea clugrului Antim, georgian de neam. La sfirsitul

cArtii acelasi tipograf, Antim ieromonahui din Iviria, confirm& tiparirea Liturghierw-

lui ca mina sa.

82 Cartea are 743 pagini, de dimensiuni 20 x 17 cm si a fost imprimad. la
Bucuresti cu utilajul transportat aici de la Snagov, de ctre ieromonahul Antim
georgian de nearn. Acest utilaj a fost dAruit apoi de ConstantinBrIncoveanu fostului patriarh al Antiohiei Athanasie Dabbas, care l-a instalat la Alep, punind bazele

primei tiparnite siriene. Aceasta a functionat la Alep pira prin anul 1724 dad,
In urma mortii fostulni patriarh, a fost transferat la m&nstirea Balamand, ling5.

Tripolis. Acolo, iscIndu-se certuri Inixe dluggri, o parte a utilajului tipografic

a fost ixecut la mlnstirea Sf. loan din Saeg, In sudul Libanului, unde a functionat
anide zile. (Cf. Dan Simonescu si Emil Muracade, op. cit., p.5-6 si Dan Simonescu,
Impression de livres arabes et karaman/is, p. 7-20.) La sfIrsitul Ceaslovului, Intr-o
notit, se precizeaz cl este tipdrit In Bucure,sti, in Tara Romdneascd, de ieromonahul Antim, georgian din naftere, In anui de la Hristos 1702, In luna hozivan

iunie>.

Traducerea crtii a fost flcut& de atre patriarhul Eftimie al Antiohiei, in vremea

cind era episcop de Alep.
va Sub raport tipografic este si aceasta una din crtile remarcabile, iesid, de
sub teascurile tipografiiler muntene, imprimat cu c,aracterele folosite pentru
Biblia din 1688. Pe partea dorsall a foii de titlu se afl o gravur In lema lucrad
de Antim, asem&ntoare aceleiasi reprezendri din Chipurile Vechiului ,si Noului
Testament, lar la lnceputurile calor patri Evanghelii sint gravate patru frontispicii
ornamentale, aviad pe Iisus Hristos In medalion. Zece versuri la Sigma fdrii i o
dedicatie ctre Constantin BrIncoveanu publicad la p. 406-408 a editiei de fatl,
Lomear contributia literad a tipografului: smeritul intru ieromonahi Antim
Ivireanul".

" Tot In acel an, 1703, este tiprit un voluminos Ceaslov slavo-romdn, In
conditii grafice mai modesta. De remarcat sInt trei gravan i In lema: Deisis, Bunavestire i Iisus Emmanuel, ce pot fi atribuite lui Antim.
In sfIrsit, din Ceaslovul amintit mai sus a fost extras si tiprit aparte, tot in

anal 1703, un Acatist In limba roma.n. Este simptomul pAtrunderii treptate a

cArtii romnesti In biseric, ptrundere ce se va generaliza sub pstoria lui Antim.

" Acesta a fost acuzat de abateri de la canoane, de simpatie pentru catolici

(care a mers pta. acolo Incit a inglduit construirea unei biserici catolice la Rlmnic
Inhumarea papistasilor In cimitirele ortodoxa) si a fost scos din scaun de un

sobor de arhierei, Intrunit la Bucuresti, in frunte ca patriarhul Dositei al Ierusalimului. Actul de demitere al lui Ilarion a fost publicat in Condica anta, I, p.
95-97. Dupl ce a fost scos din scaun a fost trecut staret al mdndstirii Snagov,
pastrIndu-0 rangul de episcop.

36 Actul alegerii a fost publicat In Condica silla, p. 98-99. Afirmatia lu;

Atanasie Mironescu din Sfinta episcopie a eparhiei Rimnicuhri, p. 90,
422

www.dacoromanica.ro

a alegerea

lui Antim ca episcop n-a fost priviti Cu ochi buni de clericii romAni, deoarece
actul de alegere nu este semnat de nici un prelat romin nici mIcar de mitropolitul Teodosie nu ni se pare justificatl. Actul este ciar: De vreme ce preasfinta
episcopie de la Rimnic au rAmas Mx& de al ei adevArat episcop, pentru c episcopul

Ilarion, care au fost la acea episcopie s-au caterisit dupg pravi1 i s-a scos,
din eparhia aceasta s-au lipsit; ci s nu fie aceastA sfint episcopie a Rimnicului
far' de I:Astor am da t voe celor ce aicea s-au aflat arhicrei, cu sfatul j co voia prealuminatului i inAltatului m5.riei-sale, domnului nostru Io Constandin Basarab
voevod, domnul TArii RomAnesti, ca s fac socotea1 ori pre care ar alege i ar
afla obraz vrednic, ca s fie chivernisitoriu acestii sfinte episcopii. i adunindu-se
ei In biserica sfintei mitropolii
tutti pre egumenul chir Anthim de la Sneagov,

al doilea pre duhovnicul chi popa Ioasaf, al treilea pre chir Macarie protosinghelul, care s-au arAtat a fi mai de folos la aceastA sfintA episcopie. Drept aceasta
i s-a scris numele lor intru aceast5. condia. Martie 16, leat 7213 <1705>. SemneazA:

fost al Sofiei Metodie, fost al Andrianopolei Climent, al Pogonianei Eutimie."

Invoire pentru alegere nu putea acorda un prelat strAin, ci numai mitropolitul
tArii, cAci numai pentru acesta era Brincoveanu: domnul nostru. Brincoveanu nu
era nici domnul patriarhului ecumenic, nici al patriarhului Ierusalimului, nici
al Alexandriei, nici al altor patriarhi sau mitropoliti str5,ini; pentru acestia era
numai domnul Tdrii Romlinefti. i apoi mitropolitul Teodosie, care a lAsat prin
testament, trei am mai tirziu, s fie inlocuit cu Antim, 11 cunostea indeajuns ca s
nu se opung nici In 1705 la alegerea ca episcop de Rirnnic.
Poate c trimiterea lui Antim ca episcop la Rimnic a fost fAcut.5. in aceeasi
intentie. Cu energia sa i vasta cultur ortodox era cel mai in mAsurl s inlAture
once tendint de prozelitism catolic. LegAturile pe care le-a avut si mai tirziu,
ca mitropolit, cu romAnii de peste munti i sprijinul pe care I-a acordat, mai ales
brasovenilor, dovedesc, o datg mad mult, c Antim Ivireanul era constient de
pericolul influentelor catolice i reformate ce amenintau biserica romAneascl din
Transilvania.
Tomul bucuriei, carte de mari dimensiuni, avind 792 pagini si 40 de rinduri
pe paging., a fost tipAritA cu cheltuiala patriarhului Dositei al Ierusalimului
conditii tipografice superioare de preainvAtatul episcop al Rimnicului, domnul

Antim din Ivir".

" Seria este inauguratl Cu imprimarea unui voluminos Antologhion slavoromin de 812 pagini i dimensiuni 31,5 x 21,5 cm, In acelasi an 1705. Prima
foaie, gravurA in lemn a lui Antim, InfItiseazA in registrul superior trei medalioane (Maica Domnului, Iisus Hristos i loan BotezAtorul), iar jos, sub titlu, stema
Cantacuzinilor i initialele lui Mihail Cantacuzino, marele spAtar, care a suportat
cheltuielile de tipgrire. Pe verso, tot de mina lui Antim, este lucratA stema lui
Constantin Brincoveanu. Textul, redat cu cerneall neagrA i rosie, este asezat
ca In toate Antologhioanele vechi pe doul coloane. Numeroase majuscule,
ornate de mina lui Antim, frontispicii i viniete impodobesc volumul.
423,

www.dacoromanica.ro

Ultima pagina cuprinde cunoscutele iertaciuni ale tipografului pentru greselile

facute i numele acestuia: ... Tiparitu-s-au In anul de la spasenia lumii 1705,
prin osteneala iubitorului de Dumnezeu chir Anthim Ivireanul, episcopul RImnicului". A se vedea Bibliografia romdneasca veche, I, p. 462 i vol. IV, p. 219. N. Ser-

binescu, Mitropolitul Antim Ivireanul, p. 780-781.

39 Desi avem motive O. credem ca a fost editata intr-un mare tiraj i c a fost

mult utilizata,

poate tocmai pentni aceasta s-au pastrat extrem de putine

exemplare. Cel al Academiei, unicul pe carell posecla, a apartinut unui ieromonah

Ghermanos de la manastirea Putna, care 41 daruieste nepotului sau, ierodiaconu-

lui Gherasim de la episcopia Roman, la 4 iulie 1787. Nu este exclus ca brosura

sa fi fost difuzata atit In Moldova, cit i peste munti, In Transilvania.
Sub raport tipografic cartea este simplu imprimat5 cu o singura culoare i cu
o singud gravud pe partea dorsala a foii de titlu, Deisis, sumar lucrata.
4 Molitvenicul, primul tiparit In limba roman& (in afar& de cel al lui Coresi)
cartea de dpetenie a preotilor, a fost tradus din greceste de catre Antim. Prin
editarea lui (si reeditarea la Tirgoviste, citiva am mai tirziu, in 1713) generalizarea
folosirii limbii romane In biserid este fapt Implinit. Cheltuielile imprimarii au
fost suportate de catre Antim Ivireanul. Este prima carte tiparita cu cheltuiala
sa, carte Intr-un fel revolutionara, dad, ne gindim c veacuri de-a rIndul romAnul
fusese obligat
asculte rugaciunile In limb& straina.
Cartea are 468 pagini de dimensiuni 20 x 14 cm si 26 rinduri pe pagina, tip5.rita simplu, cu dou culori, neagra i rosie. O gravud pe dosul foii de titlu, cu
stoma lui Constantin Brincoveanu i alte trei gravuri, tot In lemn, ca si prima,
Infatisind pe Iisus Hristos, loan Gurli de Aur i Vasile cel Mare, arhiepiscopul
Cezareii Cappadociei, impodobesc volumul. (Descrierea ei in Bibliografia romIlneascli

veche, I, p. 541-543 si vol. IV, p. 220. Dimitrie Bejan, Ediliile rom&ne)sti ale
Molitvenicului", Bucuresti, 1937, p. 4. N. Serbanescu, Antim Ivireanul tipograf,
p. 731 732.)
La Inceput, pe f. 2, Antim d citeva extrase din cartile sfinte, care indreptatesc
folosirea limbii nationale tu biserica, asa cura cu o jumatate de veac mai devreme
mitropolitul Simeon $tefan facuse la tiparirea Noului Testament de la Alba Iulia.
Un asemenea extras glasuieste limpede: Deci carii stilt pravoslavnici In toate
de nu vor i limbo elineascd, stt slujeascci in limba lor, avind tilmicite sfintele ruga-

ciuni asemenea eelor elinesti". Erau redate aceste extrase pentru a Inlatura eventualul conservatorism al unora din preoti, dar poate c era si un avertisment dat,
timid deocamdata, acelora care doreau grecizarea slujbelor bisericesti.
Patru pagini (f. 5-7) sint ocupate de prefata tipografului, ipodiaconul Mihai
Istvanovici, inchinata lui Antim Ivireanul. Se spune acolo, printre altele, ca BrIncoveanu vazind iscusinta miinilor i mintii lui Antim l-a adus aici in tara noastra".
Este a doua confirmare pretioad, dup aceea a lui Del Chiaro despre aducerea
lui Antim din afara granitelor Tani Romanesti. Tipograful subliniaza si el calikatile lui Antim, and intreaba: Ca a ce feliu de mestesug si lucrare iscusita nu
424

www.dacoromanica.ro

te-ai ardtat desdvirsit? De voiu zice In toate, nu voiu minti ..." Sint ardtate apoi
meritele deosebite ale lui Antim In difuzarea artii tipdrite in bisericile din Tara
Romaneasc s'i de peste hotare, precum si rivna deosebitd pe care a pus-o In traducerea Molitvenicului din limba greacd.
41 Octoihul, de 174 pagini mari (31 x 20 cm) a fost tipdrit cu osirdia si cheltuiala ... lui Mihai Cantacuzino, ve! spdtar". Cartea precede editia romlneasc5.
din 1712 de la Tirgoviste si este a doua ca importantd, folosia In biseria. Sub
raport artistic constatim prezenta unor gravuri lucrate de mina lui Antim, cum
este cea care il inatiseazd pe Sf. loan Damaschinul (f. 2), allturi de alte gravuri
lucrate de Ivan Bacov. (Descrierea artii In Bibliografia romdneascd veche, I, p.
467-468 si vol. IV, p. 220. N. Serblnescu, op. oil., p. 732-733. A se vedea si
G. 5trempel, Sprijinul acordat de Rusia tiparului romdnesc in sec. al XVII-lea,
p. 33-34.)
Faptul c unii dintre Cantacuzini sInt intilniti acoperind cheltuielile de tipdrire
a citorva arti la Rlmnic ne probeaz c leg5.turile lui Antim cu aceast familie,
pe care le vom vedea deosebit de strinse spre sfirsitul domniei lui Constantin
Brincoveanu, slut destul de vechi.
42 Desi Govora a fost terminat5. In iulie 1711, cind el nu mai era la Rimnic,
chipul sdu este reprezentat printre ctitori, ca dovadd cd el a avut un rol esential
in repararea din temelie si zugavirea mAndstirii. Pictura de la Govora este cea
mai veche reprezentare a chipului mitropolitului Antim. Nimeni Ina. nu poate
spune clt de veridic este acest portret.
43 Gherasim Palladas al Alexandriei si Hrisant Notara al Ierusalimului, ultimul

veche cunostintd a lui Antim, poate chiar dinaintea venirii sale In Tara Romineascd.

" Ele sint de un rar pitoresc: ... Dupd ce, deci, au rdposat <mitropolitul
Teodosie>, gAtind toate cele ce au trebuit ale pogribanii si toti arhiereii citti s-au
aflat aici, preoti, egumeni si alt.& multime de norod, atit bisericesc clt si mirenesc,
1-au slujit In sfinta. mitropolie cu ciaste mare, luindu-si toti crestinii iertaciune
cu sdrutarea sfintei lui mlini.
Dup aceia, deci, s-au suit In casele vlidicesti si impreund cu sfintii patriarsi
si arhierei si cu toati boierimea, dup ce deci mdria-sa voc15. in casd, au intrat, cu
cei mai de sus pomeniti, au inceput a vorovi pentru alegere de vlddicd, ca s se

puje, pentru ca s pdstoreasc. turma lui Hristos cea pravoslavnicd. Fiind dar
Cu diata rdposatului pdrinte mitropolit, chir Theodosie, ales ca s rdmiie in urma
lui pdstoriu sfintia-sa pdrintele Rimniceanul, chir Antim, care acea diati. Inaintea
tuturor scotindu-se de s-au cetit, asa cu un cuvint toti au zis catre mdria-sa atit
pdrintii patriarsi cit si alti arhierei si boeri, c.d., precum bdtrinul pdstoriu, rdposatul
pdrinte, au hotdrIt si au ales pe acel pomenit episcop rimnicean, el s fie arhiereu
si vliidicd, lar nu altul; si asa v5aInd mdria-sa a. toti asa afld si glsesc si fie, 1-au

chemat acolo, In casa cea v15.diceasci si i-au dat erja ..."

425

www.dacoromanica.ro

(Cf. Viata lui Constandin V odd Brincoveanu de Rcadu vel logo.lat Grecianu,

publicati de Stefan D. Grecianu, Buc., 1906, p. 181-182.) Ideea Insclunirii

/ui Antim din porunca lui Constantin Brincoveanu imbritisati de N. Iorga, In
Istoria literaturii romns Os secolul al XVIII-lea, I, p. 423, s'i de Sextil Puscariu
In Istoria literaturii t'ornato, epoca veche, Sibiu, 1930, p. 150, este Inliturati de

textul Cronicii redat mai sus.

Acelasi lucru 11 face si Atanasie Mironescu In Sfinta episcopie a eparhiei Ilfmnicu-

lui, p. 95, afirmind ci din aceasti cauzi In Galaica sintd nu se giseste nici un act
de alegere si Investituri. In lucrarea amintiti, fostul mitropolit primat ti ingiduie
unele afirmatii si comparatii riuticioase la adresa lui Antim, pretinzInd ci alegerea
unui strAin (Antirn) pe scaunul mitropolitan a fost posibill numai pentru ci alegitorii sii au fost toti arhierei striini. Amintind de episcopul Damaschin al Buziului, pe care 11 socoate unul dintre dusmanii lui Antim, Atanasie Mironescu II consider& mult superior In eruditie" acestuia si mai indicat si ocupe scaunul devenit
vacant prin moartea. lui Teodosie.

" La aceasti. dati Chiprian li rispunde lui Hrisant Notara la o scrisoare,

subliniind a Antim a fost ales de sinodul patriarhiei ecumenice, conform traditiei,
mitropolit si a. el, Chiprian, a redactat actele (gramatele) strimutirii de la Rlmnic

la Bucuresti, trimitindu-le domnului Constantin Br1ncoveanu. (Cf. N. Iorga,

Documente greceFti privitoare la Istoria romilni/or, In Hurmuzaki, XIV, 1, p. 629-630.

nota 1.)
46 Ingcicluire pentru strdmutarea Mitropolitului Ungrovlahiei . . . Deci, adormind Intru Domnul diunizi preasfintitul mitropolit al Ungrovlahiei, chir <Teodosie> si mutindu-se la vesnicele licasuri, si aceast preasfInti mitropolie fiind

lisati firi ingrijire arhiereasci, era de nevoie ca Mil zihavi. si In pripi si se

aseze in ea alt arhiereu si pistor pentru conducerea mintuitoare a turmei duhovnicesti crestine ce se afli In ea, precum poruncesc canoanele sfinte si dumnezeiesti,

ca adeci nici o parohie si eparhie si nu rimlie mult timp In lipsi. de mingliere

duhovniceasci si pistoreasci. Sivirsindu-se deci In preavenerata biserici patriarhiceasci a noastri, a SfIntului Marelui Mucenic Gheorghe, voturile canonice, cu
a noastri patriarhiceasc.i. Indemnare si Invoire de c.Atre sinodul confratilor arhiexei

din junil nostru, s-a ales si s-a deosebit din altii ca mai potrivit preaiubitorul de
Dumnezeu episcop de RImnic, chir Antim, co si primeasci prezidarea arhiereasci
si pistoreasei a acestei mitropolii, ca unul ce e un birbat de ciaste si evlavios,
s'i impodobit ca virtutile ce se potrivesc ca vrednicia arhiereasci pentru care s-a
declarat, si cu alegerea obsteasc. a prealuminatului, prealnAltatului, iubitorului
de evlavie, miretului si vrednicului de admiratie domn si stipin, domnul domn
Io Constantin Basarab Voevod a toat. Ungrovlahia, cel dupi suflet fiu iubit, si

stind lingi luminitia-sa si preafericitii si preasfintii patriarhi: al Alexandriei,

chir Gherasim si al Ierusalimului, chir Hrisant, cei Intru Duhul Sfint iubiti frati
ai nostri si coliturghisitori, si a clerului cucemic al locului aceluia, preoti si boieri,

426

www.dacoromanica.ro

si a celeilalte turme crestine intregi a de Dumnezeu pAzitei ferii aceleia, acest ales
chir Antim insus, dupl obiceiul locului cum s-a socotit, la stApinirea pAstoreascl
a mitropoliei aceleia.
Drept aceia, smerenia noastrA, cu plrerea de obste a Sinodului sfint de arhierei
preacinstifi din jurul alu, a celor intru Duhul Sfint iubifi frafi ai nostri i coliturghisitori, d voie, prin cea de fata scrisoare de Inglduire, celor acum afki.tori acolo,

in prealuminata domnie a Ungrovlahiei, preasfinfild arhierei si de Dumnezeu

mult iubitori episcopi, celor intru Duhul Sfint iubifi frafi i coliturghisitori, sa
avIrseasc strAmutarea de la episcopia Rimnicului a acelui de Dumnezeu preaiubi-

tor ales mitropolit chir Antim la scaunul preasfintei mitropolii a Ungrovlahiei,

dupa rinduiala bisericeasc.5.. Pentru care, spre dovadl, s-a dat i cea de fata a
noastrA 1ngAduire patriarhiceascl In Sinod."
47 Radu Grecianu relateaza c5., dup cuvintArile finute, Constantin Brincoveanu i-a poftit pe cei prezenfi In palat (este vorba de boieri i arhierei) de unde, dupl

ce i-a tratat cu vutcl, dupl ce 1-au felicitat pe mitropolit i i-au sArutat mina,
acelasi vel postelnic I-a condus pe Antim Inapoi la mitropolie.
48 In august 1709 era gata de tipArit aici, dup un gol in activitatea tipografica
tIrgovistean de peste 150 de ani, o voluminoas1 carte greceascl, de peste 1600
de pagini (25,5 x 18,5 cm), intitulatA Carte de peste tot anul, cuprinzind Ord lipsd
tot serviciul bisericesc, tipdritel i inchinatd preasfinfitului . . . arhiepiscop al COristantinopolei, Roma Noud i patriarh ecunsenic iltanasie, in timpul preaevlaviosului
domnitor loan Constantin Basarab voevod Brincoveanu, obkiduitor a toatd
Tara Romdneascd, de preasfinfitul ,si iubitoriul de Dumnezeu mitropolit al Ungrovlahiei Antim Ivireassul, cu cheltuiala fi Cu tiparul sdu. Corectatd cu ingrijire de prsviterul Mitrofan Grigords din Dodana in anul 1709, in luna august, in preasfinfita
Mitropolie a Tirgovi,stei din Tara Romdneascd. (Descrierea cArtii in Bibliografia
ronaneascd veche, I, 480-481. Amile Picot, Notice bibliographique, p. 550-551.
N. SerbAnescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 735-736.)
Cum aratA i titlul, cartea aduna intre aceleasi scoarfe toate slujbele de peste
an, In greceste. Era tipArit aceast carte pentru pAstorifii sli? Este greu de pre-

supus. Faptul c5. Antim o dedicl patriarhului ecumenic, clruia Ii adreseaz si o

scrisoare, redatl In primele pagini, faptul c Antim inifiase Ina la Rimnic traducerea si tipArirea In romAneste a artilor capitale de cult, pentru preofii din
Tara RomAneascl, ne indreptlfesc s presupunem cl lucrarea a fost tipArita
pentru preofii de limb5. greac5. (inclusiv pentra cei ce slujeau In puzderia de mAnAstiri romAnesti inchinate), ca un omagiu fata de patriarhia ecumenicl, ce-i aprobase,

in ultimA instanf5., ocuparea scaunului mitropolitan.

49 Probabil c utilajul tipografic, trimis la cererea farului Vahtang al VI-lea

a fost lucrat In Tara RomlneascA sub directa supraveghere a lui Antim. Mihail
Stefanovici tipAraste In cei patru ani de sedere In Georgia (1709-1712), nu rnai
putin de zece arfi. Tipografia va lucra Ins pin& in anal 1722, fiind condusl de

427

www.dacoromanica.ro

georgieni, ucenici ai lui Mihai Istvanovici. (Pentru activitatea lui Mihai Stefanovici in Georgia si discutiile privitoare la peregrinArile sale in Olanda si se vadA:
D. P. Bogdan, Legdturile fdrilor romane cu Georgia [Antim lvireanul], In
IV [1951], nr. 4. p. 132-141. Dan Dumitrescu, Activitatea tipografica a lui Mihail
$tefan in Gruzia, tu Studii, XI [1958], nr. 4, p. 135-138. P. Constantinescu-Iasi,
Un roman In Gruzia acum 250 de ani, in Studii, XII [1959], p. 231-232. V. Molin,
Contribulii noi la istoricul relafiilor culturale cu Orientul ortodox (1709-1712).
Un ipodiacon ungrovlah, Mihail, fiul lui $tefan, me,ster de upar in
straine, In

Bis. ort. rom., LXXIX [1961], p. 319-338.)

52 in anul 1710 Antim va mai tipAri Wu cArti grecesti: una de teologie dog-.
maticA., intitulaa Panoplia dogmaticd, alta cuprinzind Slujba sfintei Ecaterina
Proschinitariul sfintu/ui niunte Sinai (Prin Proschinitar se intelege carte de
rugAciuni i ghid). Aceasta cuprinde si un Cuvint de lauda cAtre mitropolitul Antim,
semnat de ieromonahul Nichifor Marthalis Glichis din Handachia Cretei staret
al mAn5stirii Rimnic, precum i zece versuri adresate lui Antim de Mitrofan GrigorAs, care corecteazA. amindoul

Este greu de precizat clac5. Antim a cules cu mina sa literele grecesti pentru
imprimarea acestor volume (primele dou de mici dimensiuni), san un tipograi
mai modest a indeplinit, din porunca sa, aceasa treabl. inclinAm spre a doua
potezA, cci Antim nu mai avea rAgazul sA, se consacre pasionatei sale indeletniciri.

Nu-i putem atribui nici ucenicului sAu, Gheorghe Radovici, aceasa muncl, deoarece Radovici n-a tipArit cleat cArti romAnesti, sau slavo-romAne; eft 11 priveste
pe Mihail Istvanovici, c,are stia greceste, el lucra in aceastA, vreme la Tiflis, dup

cum am vAzut mai sus.

Gheorghe Radovici tipAreste in acest an, 1710, o Psaltire romaneascd, sub
supravegherea lui Antim, carte deosebit de raa astAzi, In conditii tipografice
mai modeste care sA, ingIcluie un tiraj mare, stint fiind cA, Psaltirea era una din
cArtile cele mai rAspindite in trecut.
Tot In acest an, toamna, a mai fost tipAria o invalaturti bisericeascd, brosurA
ce fAcea parte din planul de educare al preotilor.

51 Aceasa trAdare", acut cu sfatul lui Antim (al cArui rol este aatat in
Viafa lui Constandin Brincoveanu, p. 206) este relataa astfel la pagina 201 din
Cronica lui Radu Popescu: Acolo la Urlati, fiind vlAclica Antim i toti boiarii,
vAzind pre Constandin-voca, c este cu indoia1 despre moscali, au acut sfat
vadica cu o seanal de bojar, Toma spAtasiul Cantacuzinul, i citiva din ceilalti
nenumiti, ca s5, se unease& cu moscalii si sA, pArAseascA, pre Constandin voda,
socotindu-1 c5.-i este gindul ca si. Insale pre moscali, vAzind cA unele din cele ce
agAduise si. le dea ajutor, zaharale, bani, oaste, nu le clA; dintru care sfat ce se
acuse, s-au ales Toma spAtariul Cantacuzinul si s-au dus la tarul cu citiva ai
lui

IC

52 in preambulul celei dintii, Antim Ivireanul spune c5, duminic5. 11 ianuarie

pe Inserat, la vreme de chindie", a fost vizitat de Mitrofan de Nisa, duhovnicul
428

www.dacoromanica.ro

domnului, care i-a cerut, din porunca, al demisioneze de bun& voie, caci In caz
contrar domnul 11 va scoate cu sila si va scrie la patriarhia ecumenic& sa-1 scoata
si din tagma calugareasca. Motivul acestei grave cereri era banuiala domnului
pentru niste lucruri ce le-au adus Intimplarile vremii de s-au facut (actiunea lui
Toma Cantacuzino), cum sa se fie facut cu Invatatura si lndeminarea noasta".
Antim 11 scuz& pe BrIncoveanu pentru aceasta teribila s'i nedreapt& masura, cici
el a fost Indemnat de niste obraze mari bisericesti si mirenesti, pline de zavistii

si de autate".
Doul zile mai tirziu, adica marti seara, el se Inf asiseaza. la curte si dup& ce
vorbeste In taina" cu domnul fi spune ca este gata s5, renal:4e la scaun de bun
voie, dar 11 roaga sa citeasca pe lndelete si scrisoarea pe care i-o Inmineaza, aatind ca, Invinuirile ce i se aduc slut neindrepatite. intImpinarea, pe care ne-o
transmit toate cele trei cOpii cunoscute ale Predicilor, dovedeste o logica limpede,
o demnitate nealterat& si un spirit de cinste si dreptate, staine de cei care 1-au
acuzat. Ea poate fi considerata si ca cea mai veche aparare ce s-a pastrat In literatura dreptului vechi romanesc.
53 Nu putem trece faxa sa observara ca In conflictul final dintre marele mitropolit si primul domn fanariot al Tarii Romlnesti, Nicolae Mavrocordat, cu a carui
familie Hrisant Notara era tu vechi legaturi de prietenie, patriarhul de Ierusalim

a luat cu siguranta partea lui Mavrocordat si probabil ca n-a fost cu totul stain
de osindirea si moartea chinuita a lui Antim Ivireanul. Dar cine poate fi Intru
totul drept judecator? 1
55 Printre altele, Antim neaga In scrisoare existenta unor manastiri supuse
altei ierarhii cleat celei a mitropolitului Tarii Romanesti: ... $i mai de es este
O. zici ca. se gasesc In Ungrovlahia manastiri supuse patriarhului de Ierusalim,
sau altui patriarh ... Filmic& nici n-au fost vreodaa, nici nu vor fi In Ungrovlahia

manastiri supuse vreunui patriarh dintr-o eparhie straina, ci toate acestea se

afla sub cirmuirea noastra. intr-Insele, si cind savirsim jertfa cea fara de singe
numai noi sedem, In sfintitul scaun, iar nu si patriarhul de Ierusalim ..."
Vorbind de dispozitiile ctitoricesti ale domnilor vechi de a fi miluite unele
patriarhii, din veniturile manastirilor si bisericilor cladite de ei, Antim precizeaza

ca. aceste dispozitii nu exclud datoria Inscria In canoane, pe care o au preotii

slujitori, de a pomeni pe arhiereii tarii ... Fiindca a face milostenii este lucru
obisnuit la voievozi, dar a pada cele sfinte chid faci milostenie (-- sub pretextul
milosteniei) e cu totul impotriva legii. Voievozii de acum Insa, ca unii ce cunosc
si de la noi si de la alti barbati luminati Intru cele dumnezeiesti neinduplecarea
dumnezeiestelor canoane si vizind ei Insisi, cu ochii lor, canoanele si citindu-le,

au respins cu mlnie acest obicei, cu total nelegiuit ..."

Folosind un ton vehement si aceeasi ironie ustuatoare, Antim Ivireanul arata
ca. bisericile din Tara Romaneasca, Inchinate data. lui Dumnezeu, nu pot fi inchi-

nate si bisericii Sfintului Mormint ... fiindca nu este Dumnezeu biserica dAt.i.-

429

www.dacoromanica.ro

biseca i celelalte
torului de viata MormInt, ci o biserica a lui Duranezeu
rici. De unde, atunci, are dreptul Prea Fericirea Sa si fie pomenit In ministirile
care nu-i sInt supuse? Si nici lucru de cinste nu este pentru Sanctitatea-voastri
alba. al Ierusalimului mnAstiii stavropighiale ( = Inchinate, n.n.) in mitro-

poliile supuse Scaunului ecumenic i si abuzeze de ele si si porunceasc mitropoliti-

lor de acolo. Pentru d. el n-a rapit staptnirea doar asupra uneia sau a dota, san
trei manastiri, ci aproape asupra a mai bine de douazeci din eparhia noastra. ..."
Interesanta este, pentru evolutia artei tipografice la noi, scrisoarea din 24
iulie 1714, publicata. in Hurmuzaki, XIV, 3, p. 115 In care se vorbeste despre
turnarea literelor: ... Cartea s-a tiparit mai cu zabava. de cum speram, dar nu
din neIngrijirea tipografilor, ci din lipsa multor litere, caci mai mult de cincizeci
de oca. "s-au turnat din nou, de vreme ce s-au stricat pe drum, din peinare aminte
a oamenilor".
58 Cartea, de proportii impunatoare (are peste 1430 de pagini) a fost tiparita
In greceste la Bucuresti, In anul 1715, prin grija i cheltuiala lui Hrisant, care
alcatuieste si o scurt biografie a unchiului sau. Nici un cuvInt, nici o aluzie nu se
face lusa la Antim, In a casuia tipografie se imprima volumul. (A se vedea Bibl.
rom. veche, I, p. 501-508.)
tn acelasi an, 1715, In luna martie (probabil cA Hrisant se afla la Bucuresti,
preocupat de aparitia lucrarii mai sus amintite), patriarhnl Ierusalimului t'Urea
printr-o gramata, (publicata In Hurmuzahi, XIV, 1, p. 660-662), Asezdmintul
pentru ctitoria lui Antim, mtnastirea ce-i poarti. numele.
57 Cartea are 464 pagini (20 x 13 cm) si 26 rInduri pe pagina. Un Cuata aire
predi al iui Gheorghe Radovici, asezat la Inceputul volumului, asupra caruia
vom reveni clnd ne vom ocupa de meritele lui Antim In educares clerului, arata
interesul major al mitropolitului pentru folosirea. cartii In biserica. i pentru de-

prinderea invataturii de catre Copiii crestinilor". (Cf. Constantin Erbiceanu,

Gel intii Octoih" imprimat In Va/alijo In romAnege, In Bis. ort. rom., XVI
(1892-1893), p. 800-804. Bibl. rom. veche, I, p. 485-486 si vol. IV, p. 222.
N. 5erblnescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 740.)
Tiparirea a fost efectuaba dupa 1 septeruvrie, caci pe foaia de titlu este dat
anul 1712, iar la pagina 464, Insemnarea finala a tipografului glisuieste: ...Tiparitu-s-au in anul de la facerea lumii 7221, prin osirdia i osteneala lui Gheorghe
Radovici". Acest an al facerii corespunde lunilor septemvrie-decemvrie din anul
1712 al erei noastre.

58 Cartea este foarte rara. in colectiile Academiei se pastreazi un singur

exemplar, intrat tIrziu, dupi al doilea razboi mondial. (Cf. Dan Simonescu, Contribu/4 la Bibliografia romdneascd veche", In Studii Fi cercetdri de bibliologie, I
11955], p. 248, nota 2.)
430

www.dacoromanica.ro

" Sau cu sase volume, daca este si credem lui Del Chiaro, care pretinde ca
Antim ar fi tiparit o Alexelndrie In romaneste. (Cf. Del Chiaro, op. cit., p. 44. Vezi

si N. Serbanescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 741, nota 206, unde este data. o
bogati. bibliografie.)

" (Cf. Bibliografia romdneascd veche, I, p. 489-492 si vol. IV, p. 223. N. Serbanescu, op. cit., p. 743.)
Carticica a fost tradusa. din italieneste In greceste de catre predicatorul curta
lui Brincoveanu, loan Abramios, care a jucat un mare rol In ultimele zile ale lui
Antim.
u (Cf. Bibliografia romdneascd veche, I, p. 487; N. Serbanescu, Antim Ivireanul

tipograf, p. 741-742, unde se pretinde Ins ca, ar fi primul Liturghier imprimat

In romineste In Tala Romineasca..) Amintim c Molitvenicul rominesc tiparit
la Rlmnic In 170i cuprinde la Inceput i slujba liturghiilor, completa.. Incit prima
parte a acestui Molitvenic este de fapt un Liturghier.
62 Biblioteca Academiei nu poseda decit un exemplar incomplet din Ceaslovul
slavo-romin. iar din Catavasier nici un exemplar.
63 (Cf. Bibliografia romineascd veche, I. p. 495-497. N. Serbanescu, op. cit.,
p. 746-747.)
A se vedea In editia de fata, p. 409-411, dedicatia lui A ntim catre noul domn al
Tasa Romanesti, Stefan Cantacuzino. Laudele exagerate la adresa lui Stef an Can-

tacuzino, ne las& un sentiment de amaraciune, gindindu-ne la drumul parcurs

de Antim la adapostul mantiei marelui doma i ctitor care a fost Constantin BrIncoveanu.
64
i totusi In manastirile i bisericile Inchinate s-a sIujit In greceste pina In
plin veac al XIX-lea. (Cf. T. G. Bulat, Un secol de la introducerea deplind a limbii

romine in biserica ortodoxO din Principatele Romtlne (1863-1963), In Glasul

bisericii, XXII [1963], nr. 9-10, p. 902-912.)

66 Printre ei trebuie amintiti mitropoliii Anastasie Crimca i Varlaam ai

Moldovei, mitropolitii Stefan i Teodosie ai Taxii Romanesti, toti lnainte de Antim.

66 In cuvintul san catre preoti, ce ocupa paginile 2-6, spune, printre altele:
Tntre cllalte scIrbe ce am, de ma ranesc la inim, inste aciasta cea mai grea.
de ma Intristez si ma mIhnesc mai mult, ca yaz Intre preotii miei atIta prostie,
atIta neinvatitura i atIta nedumireall, clt cunosc c nu puteti face vreun ajutoriu
sau vreun folos ticaloasei turme". Textil integral al operei, In editia de fata., p.
365-382.
67 Una dintre ele, Invdfdturel bisericeascd, amintit mai sus, a fost scrisa pentru
a-i baval:a cum trebuie s5.vIrsite anumite enduieli. ti special spovedania, slujbele
liturgice i Indeplinirea mor molitve, gresit savIrsite pin atunci, faceau obiectul
acestui Indreptar. Clt de importanta a fost aceasta cartulie pentru preoti rezulta.
431

www.dacoromanica.ro

i din faptul c in anii 1741 si 1774 ea a fost reeditati, Cu toate O. Antim se g&sea
sub greaua afurisenie a patriarhiei de Constantinopol.
Alta, este intitulat& Copete de poruncd la loofa ceata bisericeascli, pentru ca set
petzeascri fieFtecarele din preofi Fi din diaconi deplin Fi cu cinste datoriia hotarului
sdu, 0 a ap&rut In anul 1714, in vremea domniei lui Stefan Cantacuzino. Mai restrin-

s ca volum decit prima (n-are decit 34 pagini), Capete de poruncrl are totusi o
important& mai mare prin caracterul juridic bisericesc si laic din cuprinsul s&u.
Spre pild&, Antim ii indrum pe preoti cum s devinl folositori societltii, prin
intocmirea testamentelor si a foilor de zestre, menite s& impiedice neintelegerile
dintre rude. Antim indic pin& si formularele dup& care s& se intocmeascA aceste
atit de frecvente acte din veacurile XVIII si XIX.
Un studiu asupra acestei lucrlri s'i o bibliografie a dat Em. Em. Slvoiu, intitulat Capetele de poruncd" ale lui Antim Ivireanul, 0 publicat In Biserica ortodoxii
ronand, LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 997-1006. Publicarea in ilnexd a textului
Capetelor este f&cutl, din plcate, cu foarte multe greseli. Textul integral In editia
de fat5., p. 385-393. Ca si Inv dilitura bisericea,scd 0 Capetele de poruncul au fost
reeditate In anul 1775, f5.r ca numele autorului lor s fi fost mentionat. (Cf.
Bibliografia romineascd veche, II, p. 210-211.)
68 MAn5stirea actuall, purtind hramul Tuturor Sfintilor, a fost clAdit& intre
anii 1713-1715 in mahalaua Ivascului, pe locul unei vechi biserici de lemn, ctitorie
a lui Staicu paharnicul Merisanu, dup cum precizeaz& doc. 17 din pachetul 48
al fondului episcopiei Arges, pAstrat la Arhivele Statului din Bucuresti. P&minturile pe case urmau s& fie ridicate biserica si chiliile mAnAstirii i-au fost d&ruite
lui Antim In acel an, 1713, de cAtre proprietarii lor, sau au fost cumplrate de atre

Antim, In anii 1713-1715.

Planurile m&n&stirii au fost intocmite, dup& cit se pare, de insusi Antim, in
stilul brincovenesc. Dou veden laterale, originale, ne-au fost transmise de cele
dou& documente importante, legate de ctitoria sa: kezelmintul mdndstirii Tuturor
Sfinlilor, datat 24 aprilie 1713 si Hrisovul arhieresc din 20 iulie 1715 (sau actul
de fundatie al nalastirii, plstrat la Arhivele Statului si publicat de mai multe ori,

ultima datl de cltre A. Sacerdoteanu, In A ntim Ivireanul, arhivist, bibliotecar

,si topograf, p. 239-242), amindoui scrise de popa Nicola, notaresul mitropoliei.

Este remarcabil& bog6tia sculptural& in piatrl, atit la coloanele din exterior

s'i interior, eft si de jur imprejurul ferestrelor. Artistic sint sculptate si rozetele
bisericii, opt la num&r, si ale chiliilor. Si demn de remarcat este faptul c timpla
original& a bisericii, pAstrat ast&zi la biserica Stavropoleos, a fost sculptat& si
ea In intregime In piatr5.. Nu este exclus ca desenul sculpturilor In piatrl s fi
fost elaborat de mina lui Antim.
Usile de la intrarea in m&n&stire, de stejar masiv, slut o capodoper& a sculpturii in lemn, si traditia II socoate pe Antim autor al acestei lucrAri. Deasupra
Ion, sub pisanie, se all Gherbul", emblema lui Antim, reprezentat& printr-un

432

www.dacoromanica.ro

melc si o stea, Incadrate In frunze stilizate, toate sculptate In piatra. Acelasi melc
11 Intlinim si In Asezdmintul mandstirii, pastrat la Biblioteca Academiei, simbol

al mormintelor din care la judecata de pe urm vor ei cei morti, sau mai degraba

al calugarului, care trebuie s stea straj la intrarea In biserica unei manastiri.

Steaua simbolizeaza fericirea.

In sfirsit, deasupra blazonului se afla, pisania, sculptata In relief, redactata

In limba greaca., In versuri. Traducerea ei romneasca (inclusa In Inscripiiile
medievale ale Romliniei, Ora,sul Bucure,sti, vol. I (1395-1800), Bucuresti, 1965,
p. 200-201, unde este data i bibliografia completa a publicarilor ei anterioare)
este urmatoarea: Biserica aceasta, prin asezamint a Tuturor Sfintilor, s-a ridicat
cu incuviintarea celui pi-in fire Dumnezeu al tuturora, In timpul lui Stefan numit
Cantacuzino i domn stralucit al taxii romanilor, prin vointa lui Antim arhipastorul
Ungrovlahiei, cel din Ivir, asa cum se vede, din temelie, ca 0, fie Inchinat Intr-Insa
Dumnezeul dumnezeilor, asa cum David a cIntat, si In mijlocul bisericii sfintilor.

In anul mintuirii 1715".

Pictura originala, care nu se mai pastreaza astazi, a fost realizata de mesterul
Preda, cel care a zugravit numeroase lacasuri brincovenesti si pe care Antim 11
cunostea Inca din timpul sederii sale la Minnie.
Dispozitiile keztimintului au fost intarite prin doua gramate, ca text aproape
identic, date de patriarhii de Constantinopol si de Ierusalim. Gramata patriarhului ecumenic Cosma este datata 20 septembrie 1714 i publicati de N. Iorga in
Hurmuzaki, XIV, 1, p. 629-634, In text paralel greco-roman; cea data. de Hrisant
Notara, publicata In acelasi volum Hurmuzalti, la p. 660-662, numai In greceste
este dalata. martie 1715.
69 De sub teascurile acestei tipografii va iesi, in greceste, in august 1716, Istoria

sfintd, adiccl iudaicd scrisa, de Alexandru Mavrocordat Exaporitul cu cheltuiala

fiului sau Nicolae Mavrocordat, domnitorul i clul mitropolitului Antim. (Cf
Bibl. rom. veche, I, p. 509-512 si vol. IV, p. 224. N. Serbanescu, Antim Ivireanul
tipograf, p. 749-750.)

Este de presupus c Antim a pronuntat cuvintul la Ingropaciunea sotiei

lui Nicolae Mavrocordat, doamna Pulheria, moarta. In primavara anului 1716
Ingropata la mitropolia din Bucuresti. Cuvintul de invdteiturd a,supra omului
mort (vezi p. 186-189) credem ca a fost rostit cu acest prilej.
71 Atasat politicii turcesti cu trup i suflet, Nicolae Mavrocordat nu putea
admite atitudinea antiotomana a boierimii pamIntene, i nici pe aceea a lui Antim
Inc si mai categorica detit a acestora. Pe Una docilitatea sa fat de turci, cunoscuta din timpul stapinirii In Moldova, Nicolae Mavrocordat s-a facut antipatic
prin atitudinea dispretuitoare fat& de boierimea pamInteana i pi-in multimea
grecilor pusi In functii la curtea din Bucuresti. Cantacuzinii, persecutati de Nicolae Mavrocordat, an fost aceia care au grupat pe boierii potrivnici si au Incercat
Inlaturarea lui de pe tronul Trii Romanesti. (Cf. Mitrofan Grigorks, Cronica
433

www.dacoromanica.ro

Tdrii RomdneFti (1714-1716), publicati. de D. Russo In Revista istoried rorrUind,

4 [1934], p. 1-43 # republicatA In Studii istorice greco-romne, vol, II, Bucureti,

1939, p. 411-458.) Mentiunea atitudinii lui Mavrocordat fata de boierii tarii #

a aversiunii acestora, In Studii istorice (pe care le-am folosit), p. 441.
72 Del Chiaro ti apreciaza la doua companii, conduse de un locotenent. Cf.
Istoria, p. 210.
73 Del Chiaro, la p. 210, precizeaza data de vineri, 4 septembrie 1716, folosind

stlul nou. rntre Cronica lu Radu Popescu 0 Istoria lu Del Chiaro diferenta de

data este, wdar, de 4 zile.

74 Subtil este prinsa de Mitrofan Grigorks 1ntreaga regizare" a boierilor,
pentru a-1 face pe Mavrocordat sa iasi. din Bucure4ti: ... atunci chnmanii lui
ticluir o navalire simulat a nemtilor # catanelor ... iar navalirea plasmuiti,
i-o anunta seara, ca uneltirii sa-i vie in ajutor timpul nopfii" (subl. noastra). Cf.
Cronica rdrii RonaneFti, p. 442.

75 Del Chiaro pretinde el oprirea fugarilor a avut loc la satul Odaia, ceca ce
nu ni se pare verosimil. $i iat de ce. Satul Odaia, figurind sub acest nume in
harta Stolnicului Consta,ntin Cantacuzino, actua1u1 Daia, este situat la nnmai 12
km de Giurgiu. Or este greu de presupus ca. fugarii A. fi putut parcurge un drum
atit de lung verso la mezza notte", pin spre miezul noptii. S-ar putea Insa ca la
Odaia O. se fi despartit mitropolitul de domn, 0.6 Radu Popescu precizeaza in
Crania, p. 225 a, plecind din Calugareni, dupa primirea scrisorii de la loan
Abramios, Antim au mai mers citva loe cu domnul".
78 Radu Popescu relateaz astfel, la p. 225 a ed. Grecescu, aceasta ciocnire:
Domnul 1-au poftit ca pre un arhiereu ca sa nu sa dezlipeasca de maria-sa pini
s vor adevira acste lucruri 0 la ce sfir0t vor si iasa. Dar el nu vrea nicicum,
gasind multe pricini: una ca au venit cu carita numai cu doi ca # farg. a9ternut,
WA premenle # WA cheltuiall, alta # ca un pistoriu ce iaste, nu-i A cade si
lase turma # O. se ducg. Intr-alta parte. Iar domnul, poftindu-1 ca sa meaxgi.
cu maria-sa, i-au fagaduit c de cite zice ca n-are # n-au apucat si.-# ja de la
mitropolie, de nici una nu-i va lipsi, ci-i va da de toate. Dar nicicum nu i-au
putut intoaxce socoteala lui acea plina de vicleug, ce o avea in mima lui, ci s-au
Intors la Bucure0i. Dad, nu s-au odihnit nici acolo, ci au inceput a stringe pe o
sama de bojari mazili la mitropolie # facea sfaturi lmpotriva domnului 04 indemna
ca s se alcatuiasc cu nmtii ..."
Del Chiaro, mai obiectiv, spune ca Antim n-a voit sa-1 urmeze pe N. Mavrocordat, replicindu-i ca. nu-0 poate parisi turma in ImprejurAri atit de tulburi pentru
tara, c1nd se putea ivi vreo ra..scoall din lipsa domnului # a mitropolitului.

" (Cf. D. V. Economides, Ioan Avramie, In Bis. ort. rom., LXII [1944],
nr. 4-6, p. 141-159. Vezi # D. Russo, Mitrofan Grigords, Cronica Tdrii Romd434

www.dacoromanica.ro

nefti, p. 451, nota 3.) Este acelagi loan Abramios care a tradus din limba italian&
in limba greacii Maxima ale unor filozofi vechi (du$ ce fuseser5. traduse din frantmzegte de catre Del Chiaro), publicate la Tirgoviste In 1713. Vezi mai sus nota 60.
Grec din Creta, ajuns la 1699 paroh al comunitatii grecegti din Venetia, este

expulzat de acolo zece ani mai tirziu gi ajunge, grape interventiei lui Hrisant
Notara, slujbag pe ling& mitropolitul Antim Ivireanul gi predicator In grecegte
la biserica domneasca din Bucuregti. Atagat de Antim Ivireanul, nutrea o In&
neimpacata lui Nicolae Mavrocordat, lira pe care a lasat-o mogtenire nepotului
&Au, doctorului Mihail Schendos Vanderbeck, impreuna cu tool& averea, cum cu
atita fin umor o spune D. Russo In nota sa. Inchis o data Cu Antim, din porunca
dorrmului, vi-a pastrat capul intreg numai gratie interventiei lui Del Chiaro, care

o spune singur la p. 221 a Istoriei sale. Se pare ca a murit In Viena doi ani mai
tirziu, In 1718.
78 (Mitrofan Grigoras, Cronica, p. 442.) Del Chiaro spune ca, dup& citirea
scrisorii, Antim i-ar fi spus lui Nicolae Mavrocordat: Altezza, non 6 tempo di
ferrnarsi pit qui: viene il principe Giorgio figliuolo del fu principe Scerbano Cantacuzeno dalla Transilvania con dodici mila tedeschi, per ocupar il Principato
di Valachia" (= Maria-ta, nu e vreme de pierdut: vine beizadeaua Gheorghe,
feciorul fostului domn erban Cantacuzino din Transilvania cu douAsprezece mii
de nemti, ca sa ocupe Tara Romineasca). Cf. Istoria, p. 211.
79 5tirea g'i In scrisoarea lui Dimitrie Iulian6, capuchehaia Tarii RomAnegti,
catre Hrisant Notara, din 12 septembrie 1716, precum gi In scrisoarea lui Spandonis, hartofilaxul patriarhiei de Constantinopol, din 20 septembrie 1716, adresatl

tot lui Hrisant Notara. (Cf. Hurmusaki, XIV, 2, p. 793-797. Comentariul lor
amanuntit la Damian P. Bogdan, Viala /ui Antim /vireanui, In Bis. ort. rom.,
LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 688.)
80 Intr-o scrisoare a lui N. Mavrocordat catre Hrisant Notara, datat& 6 iulie
1716, II asigur& pe patriarhul Ierusalimului de toatA. bunavointa gi ingrijirea"
sa fag de preainvatatur Mitrofan, de vreme ce se afla gi In ocrotirea fericirii
tale". (Scrisoarea In Hurmusahi, XIV, 2, p. 790-791.) Invatatul" nu era Mtrofan Grigoras, caci cu acesta N. Mavrocordat nu se afla In termeni buni.
81 Intre Antim Ili Patriarhia ecumenic& exista un vechi conflict de pe arma
averii ramase de la mitropolitul de Tirnova, din care o parte a fost luata de loan
Abramios, cu gtirea. lui Antim. Acest conflict s-a adaos gi el la graba cu care a
raspuns Ieremia al III-lea lui N. Mavrocordat. Cf. scrisoarea Patriarhiei ecumenic
catre Hrisant Notara, din 25 martie 1715, In Hurmuzaki, XIV, I, p. 668-670.

82 Ieremia, cu mi/a /ui D-zeu arhiepiscop al Constantinopolei, Romei noi fi

patriarh ecumenic. Vina revolutiei g'i a rascoalei este foarte rea gi condamnata de
Dumnezeu g'i de oameni, ca o cauzi a multor neregularigti gi a dezordinei. Caci
ea a tulburat de multe ori institutii divine gi umane; ea a ficut din aceea ce este
435

www.dacoromanica.ro

nemuritor, muritor. Aceasta a facut pe om demn de infern, si celor aflatori In

multe bunatati, le-a facut cele contrare In tot felul. Pentru care celor ce, intr-un
mod oarecare Indraznesc (a face) aceasta, li se prescriu de legile divine grele pedepse ; i revolutionarii se supun la suferintele meritate. Fiindca fiecare din noi, dupl

propriile fapte, sau se lauda sau se rusineaza, conform cu natura cuvIntului celui
fara contradictie, ce are prin sine adevarul si nu are nevoie de nici o dovada.
De aceea, cei ce se poart bine, in ordine i conform cu voia lui Dumnezeu,
se lauda; se hulesc de asemenea, se supun dezaprobasii si se pedepsesc cei ce se
poarta in sens contrariu. Pentru care ei trebuie sa se depuna din cinstea i vrednicia
arhiereasca i sa primeasca dupa cuviinta mare rusine, ca i cel de acum raulAntim, fostul mitropolit al Ungrovlahiei, fiinda a intreprins mestesuguri dezaprobate i satanicesti, urgisitul de Dumnezeu. i intre alte neorinduieli i fapte
rele ale lui, se inculpa adica, ca mag i ca participator la multe alte crime, si pentru
prezent sIntem de parere sa fie departat de treapta arhiereasca. lar culpa lui cea
impie a revolutiei si a rascoalei o punem inainte, ca ceea ce este aratata i evidenta.
S-a facut, deci, sceleratul revoltant si conspirator In contra puternicei Imp&ratii,
conspirind si in contra prealuminatului i preatnaltatului domnitor, D. D. loan
Nicolae Alexandru Voevod a teat& Ungrovlahiei, fiul cel preaiubit i mult dorit

al modestiei noastre. Pentru care este porunca apostolica, ca sa asculte i sa se

supuna la toat. stapinirea, ce domneste. De aceea ea (porunca) i stabileste, zicind:
cel ce se rascoala in contra stapinirei, se opune poruncii lui Dumnezeu. Caci nu
este stapInire, fara numai de la Dumnezeu. Urmeaza deci, c porunca apostolic&
este divina, ca ceca ce a fost poruncita, de Dumnezeu prin apostoli, i pentru noi
este foarte necesar, ca s ascultam i sa ne supunem stapinirei supreme a putemicei
imparatii, i A. nu facem nimic din cele ce ar fi contrare acesteia i neplacute
politicei, afar& de cele ce apartin respectului nostru. lasa acest urgisit de Dumnezeu, raul-Antim, nu numai c n-a pazit credinta i supunerea datorata, dar a meditat cu precugetare revolutia i rascoala In contra putemicei Imparatii, facindu-se
culpabil si In contra susnumitului preainaltatului i preapiosului domnitor
amabilului chmuitor a toata Ungrovlahiei, i s-a facut el singur demn de judecata,
culpabil i vinovat de caterisirea canonica.
Pentru aceasta scriind, am aratat sinodiceste cu preasfintitii arhierei de pe
linga noi i cu preaonorabilii i preaiubitii in sfintul Spirit fratii nostri i coliturgisitori, c raul-Antim, numit al Ungrovlahiei, cel ce a fost recunoscut de revolutionar,
rasculat i culpabil In contra puternicei Imparatii si a preatnaltatului domnitor
a teat& Ungrovlahiei, si de sine judecat i inculpat prin propriile sale rautati
culpe, pentru care s-a scos din mitropolie i s-a facut justitiabil i culpabil de
ordinul Imparatesc, sa fie deci depIrtat de toata lucrarea i ordinea arhiereasca
dezbracat de harul divin i SCO3 din catalogul arhieresc i lipsit de tot venitul
bisericesc i A. fie scos, pierdut i deparatat de mitropolia Ungrovlahiei i fax&
de participare la veniturile ei, neavind nici o Invoke a se Imbraca cu podoaba
arhiereasc si a efectua vreun serviciu arhieresc, ca cel ce este caterisit i desfiintat,

436

www.dacoromanica.ro

ramInfnd si zicindu-se monahul Antim si fiind recunoscut, ca unul din particulari,

si A nu indrazneasca nimeni a fi In relatie cu dinsul, sau a coliturgisi, sau a-1 onora
ca pre un arhiereu, sau a-i saruta mina lui, sau a primi de la dinsul binecuvintare
s'i sfintire, sau a-i da vreun venit bisericesc mare sau mic, sub greutatea oprirei
si afurisirei neschimbatoare. Asa si fie, conform hotarlrei. 1716, In luna august.

Indictionul IX. + Acsentie al Kizicului. + Dionisie al Amasiei. -F Neofit al

Artei. -I- Nicodim al Dercului. -I- Constantie al Chalkedonului. + Kiril al Brusiei.
+ Calinic al Filipopolei. -I- Teoclit al Priconiei. -I- Gherasim al Nikeei. + Christofor al Iconiei. + Nicodim al Mitilinei." Cf. Ccmdica sintd, p. 111-114.

88 Del Chiaro In Istoria sa, p. 219-220, pretinde ca Antill.' a fost scos si din
tagma calugareasca, ceea ce este greu de presupus, de vreme ce urma sa-si ispamasca pedeapsa detentiunea pe viata la o ma.nastire. De altfel copia actului
de c,aterisire, daca este autentica, precizeaza: ... raminind o zicIndu-se monahu1
Antim".
84 Acestui Colfescu i se atribule rolul de calau al lui Antim, de care vorbqte
Ulysse de Marssillac In insemnarile lui de calatorie In tara noastra, facuta in veacul
trecut, spunind c asupra casei lui a catut blestemul, din pricina uciderii lui Antim.

Mentiunea. la N. Iorga, Istoria romdnilor prin aldtori, ed. II, vol. III, Bucuresti,
1929, p. 347, folosita s'i de D. P. Bogdan In op. cit., p. 689.
86 Cf. Del Chlaro, op. cit., p. 220, care numeste rlul Dulcia. Mitrofan Grigoras
pretinde (la p. 443) ca pina. la Enos Antim era In viat si c a fost omorlt si aruncat
in mare. AL Odobescu, in Meya ore la Snagov, publicata In Revista romtind, II
(1862), p. 402, credea ca Antim a fost aruncat in Dunare. In sfirsit, un cercetator

mai tirar, Dinu A. Dumitrescu, pretinde ca. Antim ar fi fost judecat si omorIt
In tara. Cf. G. Strempel, Antim Ivireanul. La 250 de ani de la moartea sa, In Analele.

Academiei R. S. Romdnia, anul 100 (1966), p. 688, nota 3. Identificasea la D.

Russo, Studii istorice greco-romdne, II, p. 454, nota 4.
86

Este vorba de o lung lista de datorii pe care le avea de Implinit mitropolitut

s'i de o a doua lista, mai scurta de datomici catre el. Documentul se pastreaza,
la Biblioteca Academiei sub cota CCCl/98 si fusese altadat lipit de una din scoartele
A,sezdmintului mancistirii Antim (ms. 3.342). Documentul este amintit s'i comentat
Cu oarecare scapari de catre Matei Cazacu In articolul: Cine l-a ucis pe Antim
Ivireanul ?, publicat in Magazinul istoric, III (1969), nr. 4, p. 43-49. Se pare ca
autorul n-a vazut originalul. Redam In intregime acest document, redactat pe.

jumatate de pagina: Cui ce iaste dator pclrintele, cum aratd anume. Sept<embrie>,.
22 d<ni>, 1<ea>t 7225 <=- 1716>.

Parintelui Vithlem, fax& zapis, t<a>l<eri> 250. Parintelui Odriianului, Dr

zapis, ti. 300. Jupinului Hrisantho. Cu zapis, tl. 500, Jupinului Mal, cu zapis,
ti. 500. Fiiu-sau, juptnului Panaiot, Cu un ravasel, tl. 270. Lui Hagi Mula, (lupa
cum ti va scrie ravasul. <Alaturea, mentiunea:> ti. 169, platit. Juphiului Gheorghe
abagiul, ti. 300. Dascalului Avramie, ti. 700. Raposatului Irapolios, clupa cum va.

437

www.dacoromanica.ro

Otiind dascAlul Avramie. Lui Vasilie, feciorul Mincului, ti. 100. Radului Copilul,

tl. 35. Predii zugravul, ti. 50. <Urmeazi. semngtura In greeete a lui Antim i o
Pecete melar In fum, greu de descris, dar cu inscriptia ciar: ANTHIM IVIR>.

<A doua jumItate a primei pagini:> Zugravilor <rupt documentul la coi,

suma datoratA>. Stucatorilor amInduror, tl. 240. Moului Avxentie, ti. 76.
Pietrarilor, ti. 50 (?). Zidarilor, ti. 55. <Urmeaz semnItura i pecetea, ca mai

Cu

sus>.

<Pagina a II-a este scrisl numai pe prima jumAtate:> <La cine> are datorie
pclrintele, cum arat5. anume: La State plh<arnicul>, tl. 500. La Oprea piralab
ot Andrea4ti, care au plAtit satul de haraciu, tl. 350. lar la dInsul, ca s, cumpere
orzu, tl. 70. La vit<aful> Pltraaeo ot TIrgovi0e, care s-au dat
dea pe miare,
ti. 100. La Dumitrallo cup<ariul>, ti. 90. La doamna Ancuta., ti. 170. Are zlloage.
La clucerul Stere, ti. 100. La jupinul Manul, care i-am dat si-mi cumpere un policandru besricii, ti. 160. CArtile ce stnt fut.-o odae la Hanul lui
care shit, sA sA vinzl pe seama lui Avxentie. <Urmeaz semnitura i pecetea
inelarl>."
Documental atestS, cA la 22 septembrie 1716 Antim Ivireanul era lila In viga.,
dar c5, fusese demis din scaun: este numit simplu pelrintele *1 nu pdrintele mitropolit,

cum era obiceiul. Probabil cA socotelile bXne0i au fost flcute cu o zi san <loa.
uciderii sale. Spergra cA intr-o zi va fi ridicat In Intregime
vilul ce aeoperl sfiritul lui Antim, prin aparitia unor documente gaitoare, cum
este i cel de mai sus.

Inaintea surghiunului

*1

87 Cum au flcut Dimitrie Iulianb i Spandonis (vezi mai sus nota 72) ai mai
ales Mitrofan de Nisa. In scrisoarea din 29 septembrie 1716 cl re Hrisant. Cf.
Hurmuzahi, XIV, 3, p. 124-125. i totui N. Iorga Incearel s atenueze, f5x5.
rezultat Insl, oprobiul ce cade asupra lui Mitrofan, in artieolul Intre Antim fi
Mitrofan, mitropoliii Tdrii RomdneFti, In Bis. ort. rom., LIII (1935), nr. 1-2,

p. 1-5 i nr. 3-4, p. 113-117.

88 Titlul complet este urmAtorul: Invelfdturd pe scurt pentru taina pocdinfei,
acum intr-acesta chip tocmit4 fi tipdritd in suele prealuminatului domn Io Constandin B<asarab> B<rincoveanu> voevod, cu cheltuiala cinstitului de bun neam, a lui
&rban Cantacuzino bIu vel pdharnic fi cu blagosloveniia preasfinfitului mitropolit
chir Theodosie, de iubitoriul de Dumnezeu chir Antim episcopul Rimnicului, la
anul de la Hristos 1705.
89 Cf. Bibliografia romdneascd veche, I. p. 481 qi 548-550. Broura a mai cunos-

cut dou1 editii: una in anul 1741, tipirit de popa Stoica Iacovici, alta tiparit
In anul 1774, amIndoua la Bucureti (cf. Bibliografia rom4neascd veche, II, p. 54

oi 206). 0 editie modeml a dat C. Erbiceanu, In Bis. ort. rom., XVI (1892-93),

p. 769-785 qi XVII (1893-1894), p. 129-146 i 225-242.

438

www.dacoromanica.ro

" Cum insusi spune In prefa.d, Antim Imparte carticica In trei pArti. In prima
parte da Indrumari catihefice, pe care slut obligati sa le cunoasca preotii i credinciosii, deopotriva.
A doua parte este intitulata: invalcIturd pentru ispovedanie i cuprinde f.

28-35. Textul acestei carti este aproape identic cu cel din Invdidturd pe scurt
Pentru taina pocdinfii. Sint adaugate citeva nigaciuni, redate dupa Molitvenic,
fad prea mare valoare literara.
A treia parte (f. 35 45) este ocupad. de invataturi pentru cite lucruri s-au
putut afla pin& Intru acest ceas, carele sA fac cu necuviind. i fara. cale ..." Sint
Indrumari practice privind respectarea pravilelor bisericesti (drepturile i obligatfile

preotului In parohia sa, interdictia de a sluji in altA parohie fasa. Incuviintarea

preotului local, oficierea cununiilor, a botezurilor etc.). i sub aspectul statornicirii
institutiei bisericesti, Antim a avut merite covIrsitoare. Prin aceast lucrare,
de fapt o culegere de dispozitii deosebit de drastice, Antim facea ordine In tagma
preoteasc care avea un oarecare rol cultural, In special la tara, IncepInd cu a doua
jumatate a veacului al XVIII-lea. Fad dispozitiile severe ale lui Antim, pe care
sintem lnclinati O. le credem lntru totul respectate, preotimea ar fi continuat
duca o viata. nepotrivid 0 nu si-ar fi lndeplinit menirea spre care o Indruma marele

ei pastor.
In aceast a treia parte stilt Indlnite unele aluzii la fuga dranilor de pe mosiile
boieresti pentru nevoi", cum precizead Antim. El Ii autorizead pe preoti
spovedeasca
cuminece, chiar daca slut fugan. Poate fi citid printre rInduri
compasiunea lui Antim pentru acesti radcitori, In cautare de lucru 0 o viata.
mai buna, despartilei de familii din pricina saraciei si a fiscalidtii.
In sfirsit, el da. porunci precise preotilor asupra felului cum trebuie cununati
tiganii, a dror situatie sociaia Ii supunea cu totul bunului plac al stapinilor lor.
El nu uid sA aminteasca preati/or dutatea boiereasca i lipsa lor de cuvInt; deci
sa nu-i cunune pe tigani cleat dupa ce vor avea hIrtii scrise de la sdptnii acestora.

Aparuta In primul an de domnie al lui $tefan Cantacuzino, brosura poard

pecetea relatiilor dintre mitropolit i domn. Acesta scutise preotimea de bir, probabil la cererea mitropolitului; preotimea era obligat prin punctul al treilea al
dispozitiilor date de Antim sA slujeasca. liturghii pentru binefacatorul ei. Pentru
domn i pentru boieri trebuia preotimea sA slujeasca. drindare, acestia constituind patura de seam& a taxii, In conceptia feudall a vremii.
Restul poruncilor, pin& la 11, se refer& la comportarea pe care trebuiau sa. o
alba preotii. El le cere sa se abad. de la masturii mincinoase, chezasii, judminturi.
Li se interzice sA adune avere. Li se cere si. fie exemple de moralitate; once abatere
de la conduita cerud. de canoane se va pedepsi Cu raspopirea i trecerea In rindul
birnicilor.
Al unsprezecelea punct le cere preotilor sa reciteasca. i sa tina seama de toate
dispozitiile i Invataturile cuprinse In Invagitura bisericeascd aparuta In anal 1710,

iar Capetele de poruncd sa fie pastrad cu cea mai mare grija. Pierderea brosurii,
439

www.dacoromanica.ro

sub once forma. s-ar IntImpla ea, va duce la sanctiunea cea mai severa: trecerea

In rIndul taranilor".
Ultimele pagini slut ocupate de modelele chip& care trebuie s se ghideze preotii
la Intocrairea foilor de zestre i ale diatelor.

92 Carticica Sfaturi cre,stine politice catre . . . 5tefan Cantacuzino, tiparita la

Bucureti In 1715, pe care unii cercetatori au atribuit-o lui Antim, nu este opera
sa. Ea este o antologie de sentinte i maxime In versuri greceti pe care mitropolitul
le-a adunat, cum singur spune in prefata, din sentintele vechilor dascali /ntelepti".

Descrisa.In Bibl. rom. veche, I, p. 498-499, broura a fost tradusa. In rominete

i publicata de Constantin Erbiceanu sub titlul: Sfaturi cre,stine politice cclird
loan . tefan Cantacuzino voevod de . . . Anthim din Ivir, In Bis, ort. rom., XIV
(1890-1891), p. 333-355 (i Intr-o broura. separata). Tot C. Erbiceanu o public&
a doua oar, ca fiind necunoscutd, In articolul: Ceva despre Antim Ivireanu din
Bis. ort. rom., XXX (1906-1907), p. 1201-1214 i 1346-1354. (Cf. i N. Serbanescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 749, nota 219.)
93 Pentru coala slavoneasca. de pe ling& biserica Sf. Gheorghe-Vechi, Intemei-

ata. de Constantin Brincoveanu, a se vedea: Gh. Nedioglu, Cea mai veche fcoald
romtineascil cu caracter statornic (. coala de la S.f. Gheorghe Vechiu), Bucureti, 1913.

94 Unii istorici atribuie lui Antim copierea Izvodului odoarelor, hrisoavelor

zapiselor Mitropoliei In anii 1695-1696 (ms. rom. 671) a Istoriei Tarii Romelne,sti (ms. rom. 180) i a Slujbei sfintului Antim (ms. rom. 406). Credem c. nu-i
putem atribui cu certitudine nici unul din manuscrise, cum o fac unii istorici (cf.
N. Serbanescu In Bis. ort. rom., LXXIV (1956), p. 752-754, unde da i o bogata
bibliografie In legatura cu aceasta. problema.). Credem c nici unul din manuscrise
nu este copiat de el, deoarece: a) la data copierii Izvodului, Antim era la Snagov
i nu la Bucureti. In numeroase pagini din Izvod slut mentionate, de aceeai
mina care a Intocmit Intreaga condica, documente posterioare anilor 1695-1696
(la f. 108v este trecut un zapis din 7213 [1705], clnd Antim era episcop de RImnic ;
la f. 111 sInt trecute acte din anul 1696, chid Antim tiparea carti la Snagov; cazuri
similare de documente se Intfinesc la f. 115, 121, 128v, 147v etc.). Manuscrisul
a fost Intocmit, dup5, toate probabilitatile, de vreun gramatic ieit de la coala
sf. Gheorghe Vechi, caci grafia este asemanatoare cu a acestora. b) Istoria
Romkne,sti nu are nici o mentiune c ar fi copiata de Antim; un ochi mai atent
ar putea distinge mai degraba condeiul popii Stanciul, cunoscut copist de cronici
de la Inceputul sec. XVIII. c) Slujba sfintului Antim s-a scris din porunca
politului, cum se mentioneaza pe prima fill a manuscrisului 406 de la Academie,
ceea ce nu hiseamn de loc c este scrisa, de mitropolit. Credem a. N. Iorga are
dreptate clnd sustine (In Isl. lit. rom. in sec. XVIII, I, p. 247) c meritul lui Antim
este de a fi prelucrat slujba in romanete (de fapt In text slavo-romin). Copierea
manuscrisului a fost f &ma. Ins& de Nicola preotul (cf. G. Strempel, Copi,sti de
manuscrise romline)sti pind la 1800, vol. I, Bucureti, 1959, p. 164-165, unde Ins&

440

www.dacoromanica.ro

nu este mentionat ms. 406), cum deducem din compararea minutioas/ a grafiei
Pomelnicului man. Cimpulung (ms. rom. 3.722) Cu cea a Slujbei Sf. Antim.
95 Manuscrisul a fost descoperit la Kiev, inainte de primul rlzboi mondial,
de Stefan Berechet si descris sumar in lucrarea sa Documente slave de prin arhive
ruse, fasc. 1, Buc., 1920, p. 17 si urm. Tot el a reluat subiectul, in 1928, fAcind
expunere ceva mai largi asupra lui in articolul Un manuscris de zugrdveald al
mitropolitului Antim, publicat In Comisiunea monumentelor istorice, anuar II,
Chisingu, 1928, p. 125 si urm , unde red si citeva facsimile dup fotograftile mate

inainte de azboi. Datele lui Stefan Berechet au fost utilizate in anul 1956 de
atre prof. Victor BrAtulescu in articolul Antim Ivireanul miniaturist ,si sculptor
din Bis. ort. rom., LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 766-774. Studierea detaliat a
manuscrisului si publicarea lui integral/ a fost realizat. de noi In anul 1966, dup

copie fotografica obtinuti de la Biblioteca Academiei Ucrainiene de Stiinte

din Kiev. Cf. G. Strempel, Un Cronograf" austral atribuit mitropolitului Antim
Ivireanul, In Romanoslavica, XIII (1966), p. 309-353 (si extras). In sfirsit, cercetarea originalului ne-a fost posibill in vara anului 1968, la Biblioteca Academiei
Ucrainiene de Stiinte din Kiev si datele noi obtinute cu acel prilej le utilizAm acuma.

96 Manuscrisul original se pAstreaz5. astIzi In Biblioteca Acaderniei de Stiinte

a R.S.S. Ucrainiene din Kiev sub cota DA 379 L si provine din fondurile de
manuscrise ale fostei Academii Teologice, uncle s-a p5strat In trecut sub rm. 529.
El are 22 file nenumerotate de dimensiuni 41,4 x 29 cm. 0 frumoas5. legAtur5. In
piele (se jastreaz amindoul copertile, nu numai prima scoart5 cum credeam
la publicarea studiului In Romanoslavica), asemIngtoare legaturii manuscriselor
romd.nesti 406 si 3.342 de la Biblioteca Academiei R.S. Rominia, imprimat in
aur, cu motive florale si reprezentarea in medalion a Maicii Domnului s'i in colturi
a celor patru evanghelisti, protejeaa textul.
inaintea operei propriu-zise, care incepe la f. 4, se aill Versurile la Sterna fdrii,

titlul (la f. 2v deci dap/ Versuri) i. dedicatia mitropolitului Antim atre Constantin Brincoveanu.
Versurile la Stema fdrii sint printre cele mai izbutite, dad. nu chiar cele mai

izbutite, din cite s-au compus pin/ la Antim in acest gen. Ideea creatiei, care
lipseste din textul manuscrisului de baz5 dar pe care o vom glsi intr-una din
variante, cum vom arAta mai jos, este prins5. In primele patru versuri:

Flcut-au Domnul Dumnezeu toate din nefiint5.

Si in flint/ le-au adus, cu mult5. biruintl.
Si dup acia au zidit, luind ramint si CIA,
Pre omul cel dint% Adam, f51.5. cuvint de vita ..."
Dedicatia cltre Brincoveanu, ce ocupl in intregime fila 3 si sub care se af15,
splendid/ semnItur stilizat a lui Antim, respirl gratitudinea autorului fat/
de multele folosuri si faceri de bine", pe care le-a arltat si le arata domnul de-a
441

www.dacoromanica.ro

pururea. Acesta este si motivul pentru care ca iubire de osteneall" a adunat o

a Inseninat Intru aceasti cArticea chipurile si obrazele tuturor strgmosilor nostri"

si ea un dar mic o aduce crestinestii sapiniri a 1ngltimii-tale".

GIndul realizgrii unei asemenea opere i 1-a sugerat si rivna fierbinte pe care o
are domnul de a fi asemeni marilor personaje, 1mpgr4i si profeti, pe care le Infltiseazg antichitatea. De altfel insusi domnul, urmas al neamului BAsArgbestilor

dintre carii s-au argtat domni vrdnici si crestini" a odrgslit ca o odraslg ca

strgluciri de aur" si a inflorit ca o floare ca bun miros pgzitg, cu mila lui Dumnezeu, nevestejitg . . . si se va pgzi si de acum inainte . . . pentru multele s'i nenumgratele faceri de bine, carele au cistigat cei de departe si cei de aproape" de la el.

Brincoveanu, In culmea mgririi la aceasta datl, bogat si milostiv, mecenat

a culturii intregului orient ortodox, este numit coroana tuturor domnilor", care
a adunat toate virtutile: de la unul cucerniciia, de la altul credinta cea fierbinte . . . de la altul iubirea de streini, de la altul bltndtele, de la altul Indelungl
rgbdarea si nergutatea, de la altul milostivirea si iubirea de sgraci . . . iar mai
virtos ... smerenia cea de margine" (adicg nemArginitg, n.n.).
tu final li face urgri de sangtate, veselie, viata indelungatl, domnului si familiei
sale.

97 Cronografele au fost tipgrite In greceste la Venetia, in anii 1631 si 1650 si

aspindite In Intregul orient ortodox, pAtrunzlnd de timpuriu si in tara noastrg.
Traduse In romaneste s-au bucurat de mare circulatie (In special traducerea logofgtului moldovean Pitrasco Danovici). in colectiile Academiei se pg.streazg
aproape 50 de manuscrise, cu traducen integrale sau partiale dupl. Cranografe.
FAA, sg avem ping astlzi o editie In romlneste a textului Cronografelor (ceea ce
intentiongm c realizgm noi 1ntr-un viitor apropiat) ele s-au bucurat totusi de
studii temeinice din partea unor cunoscuti cercetAtori, cum au fost Iulian $tef anescu, Cronografele rosnlinqti : tipul Danovici, parka I, in Revista istaricd romelnd,
vol. IX (1939), p. 1-77 (lucrare postumg) si D. Russo Studii istorice greco-ronane,
t. I, 1939, p. 68-100 (unde gut adunate articole postume: Cranograful lui Dorotei
al Monembaziei ; Cronograful lui Cigald ; Cronografele romilneft).

98 Manuscrisul numgrg, 503 portrete In medalion ( tefan Berechet numgrg

gresit 515 portrete In Un manuscris de zugrdveala, p. 132), 3 schite si 8 desene,
de asemeni In medalion. Medalioanele, en putine exceptii nagsoarg. 32 mm In
exterior si 28 mm In interior, portretele fiind asezate Intre don& cercan concentrice.
Exceptie fac: portretul lui Dumnezeu-Tatgl de la f. 4v care are la exterior 80 mm
si in interior 62 mm, portretul Maicii Domnului de la f. 20 care are la exterior 33 mm
si in interiorg,128 mm siportretullui lisus-Emmanuel de la f. 21 care are dimensiunile

39 rum la exterior si 31 mm in interior, la fel ca cele 2 desene de pe aceeasi f isie

central& a paginii, Infgtisind nasterea i rAstignirea. !a interiornl portretului lui
Iisus-Emmanuel se ail& inscriptia : lisies Hristos cocon. De altfel fiecare medalion
cuprinde, In =put alb, numele personajului pe care 11 reprezintl.

442

www.dacoromanica.ro

Medalioanele stilt lucrate in laviu ropi, Cu umbrele, care dan volum, redate
In aur (in marea majoritate a personajelor) ca o arta a desenului i a culorii
(unele personaje au ImbrIc6.mintea redat& in culori) de-a dreptul uluitoare.
Spatiul rAmas liber intro cercurile concentrice este, de asemeni, acoperit ca
aux.

Fir, central& de 6 mm lAtime este colorat& in stacojiu: de o parte i de

alta a ei se af1 cite o f4ie de un milimetru in aur. Celelalte fiqii, ce leagi
personaje secundare (f4iile preotilor, ale judeatorilor, ale profetilor) au 3 mm
16.time 9'1 slut colorate in verde deschis sau rogu.
0 grijli deosebit& a acordat artistul portretelor feminine, executate Cu o
remarcabil& gratie vi cu o perfect& cunoaqtere a canoanelor pictura.le 0 a anatomiei. Portretul Evei, al RebecSi, al lui Ruth, al Iudithei, al Esterei, cele ale reginelor din statele palestiniene de sub st&pinire romani, in sfillit cel al Maicii
Domnului, toate slut busturi ca executia clrora s-ar fi mindrit oricaxe artist
mare al vremii.
Mai greoaie este reprezentarea personajelor costumate i In special a rlzboinicitor din epoca lu Alexandra Macedon i cele a lui Cezar 0 a lui Octavian August.
In sfirit, Na,sterea Damnului este un splendid tablou in miniaturl, de influent&

occidentall, cum occidenta1li ne apare reprezentarea tuturor personajelor. In

iocul manierei bidimensionale, impus& de erminiile bizantine, Chipurile Vechiului

Fi Noului Testament au volum, au forme, au gratie.

Distribuirea ins6i a portretelor pe paginli este f6.cutli cu griP, in aa fel incit
fiecare pagini grAie#e despre armonia dintre ilustratii i text.
Si ceea ce ni se pare de asemeni impresionant este faptul c& portretele nu
seamAn1 intre ele, cli fiecare medalion este portretul unic al unui personaj. (Nu
putem stArui mai mult asupra aspectului artistic. In studiul nostru din Romanoslavica slut descrise toate paginile 0 amintite toate personaj ele, ca ceea ce au ele
demn de remarcat.)
Dar nu numai personaj ele retin admiratia cercetItorului, ci i paginile de la
tnceput (foia de titlu i stema tArii), atest& o min& de mare artist, care a lucrat in
culori ;i aur ornamentele de inspiratie vegetal& i animal& menite s le impodobeascl.

Doul chestiuni se ridic& in leg6.turl ca aspectul artistic al manuscrisului:

1. Care stilt sursele de inspiratie ale artistului? 2. Este Antim autorul direct al
acestei puzderii de portrete?
Incercind A raspundem la prima chestiune vom preciza din capul locului ca
artistul n-a avut la indeming un manuscris asemAnAtor, pe care 55.4 copieze. Toate

investigatiile noastre intreprinse in literatura istoricl de specialitate, de a gAsi

un exemplar asemAnAtor (in RAsArit sau Apus), au rAmas fAr6. rezultat. 1VIeritul

artistului este, wdar, cu atit mai mare.

443

www.dacoromanica.ro

Ideea putea O. o gaseasca in picturile murale ale unor manastiri din Bucovina
san mai degraba de la Muntele Athos, cunoscute sub denumirea de Arborele lui
Iesei. Este In amindou aceeasi idee a descendentei lui Hristos din DumnezeuTatal, prin imparatul David, fiul lui Iesei. Ca si in Arborele lui Iesei i In opera
de care ne ocuparn apar personaje ale culturii antice (PhiIon, Solon, Pitha-

gora, Socrate, Homer, Aristotel, Platon), chiar dac nu slut decit amintiti in
text.
Modelele, in bun& parte, slut inspirate dup figuri vii, traitoare in vremea
artistului. Femeile simple, cu marame pe cap, slut romance. Reginele grit reprezentate cu coroana domnitelor noastre, iar dintre tipurile de regi, cel mai numeros
este acela care infatiseaza pe voievozii nostri.
Cea de a doua chestiune, deosebit de dificila si la care ne gindim de multi am,
aceea a paternit5.tii artistice a Chipurilor nu o vedem solutionata, deocamdata.
Credem ca ideea icongrafiei, indicatiile asupra locului pe care trebuiau OA ocupe
diversele personaje pe pagina, poate chiar conturul desenelor, apartin mitropolitului Antim, realizarea deplina a volumului ramine, deocamdata, pentru noi, opera
preotului Nicola.
Nu avem Ins& indoieli asupra paternitatii textului, a carui succinta analiza
am incercat-o In introducere. Acesta dezvaluie cultura larga pe care o avea Antim,

chiar mai mult decit alte opere ale sale, prin multimea referintelor la personaje bisericesti sau laice din istoria veche. De altfel predilectia lui Antim pentru
antichitate este vizibila si In Didahiile sale.

" Pentru stabilirea surselor de inspiratie dup.& cronografe, ne-am slujit de

ms. 1.469 al Academiei, care cuprinde un text de tip Danovici, unde sint amintiti
filozofii la care face aluzie (la f. 98), Palamed (la f. 106), legendele In legatura
cu Nabucodonosor (/a f. 88 ), cu Cirus si Darius (la f. 91) etc.

10 Manuscrisul acesta, atit de pretios pentru cultura romneasca, impresionant si astazi, cu toata uzura evidenta a celor 260 de ani ce au trecut peste el,
a avut o soarta nefericita. ilia In veacul al XVIII-lea, poate ca la putina vreme
dup tragedia lui Brincoveanu, manuscrisul a iesit din Tara Romineasca.
0 insemnare de pe dosul primei scoarte, din 8 iulie 1788, glasuieste: Aceasta
carte se numeste Namurile de la Adam si cumparatura ei este 150 lei, care au
cumparat-o tatal meu, Dumitrasco Sacara, vornicul de poarta. 5i la sfirsitul vietii
dumnealui m-au dat-o mie si este drapta a me. i cine s-ar face vriun blestem
s o fure sa fii blestemat de domnul Hristos si de Maica pricurata Pricesta, A nu-i
agiute, si de cei 12 apostoli si de toti sfintii mucenici si de Taal nevazut ; si neertat
O. fii acela om pin' In vecul vecului de apoi. 1788, iulie 8". (Transcrierea liber
este data si de catre stefan Berechet, in Un manuscris de zugravealli . . ., p. 134. Redata exact, cu toate particularitatile paleografice, de noi In: Un conograf ilustrat

atribut lu Antim Ivireanul, p. 325.)

444

www.dacoromanica.ro

Cum a ajuns manuscrisul in Moldova, de la cine 1-a cumparat familia Sacara,

slut intrebari carora nu le putem aspunde. Stim doar atit ca a circulat mult,
chiar dupa ce a fost cumparat de familia Sacara i ca a fost rasfoit de miini numeroase.

Sub insemnarea de mai sus, o alta, din 1821, a unuia Gheorghe serdarul
probabil tot din familia Sacara exprima teama pentru disparitia cartii, datorita

circulatiei prea largi: Astazi se afla la dumnealui cumnatul Mihalache, miini

la aitul, poimini a nimanui. Gheorghe sardar. 1821, iunie 14". (Insemnarea n-a
mai fost redata nici de Stefan Berechet i nici de subsemnatul in lucrarile amintite.
Ea este consemnata dupa lectura originalului, facuta cu oarecare dificultate.)
Aceeasi familie Il va pastra pin& in veacul trecut, nu inainte de a-1 fi rascumparat
la mezat din pricina mortii subite a unuia dintre cititorii la care fusese imprumu-

tat.
Una din insemnari, situata pe filele 3 5 glasuieste: Aceasta dint& carte
iaste dreapta a me, ramasa clironomii di la maica-me, fiica vomicului Dimitri
Sacara, pi care, dindu-o 5 o ceteasca unui dvoranin, Tufascu, ci, grabnic murind,
au ramas In cartile lui. Asa apecunii (adica epitropii, n.n.), au scris-o In averea
mortului i macar c mult m-am jaluitu, ins& in sfirsitu am hotaritu spre a nu perde
asa odoru scumpu si ce nu sa poati gasi nicliare si la mezatu la anu 1850, impreuna
cu vro citeva carti a raposatului Tufascu, macar ca aceli carp mai nu-mi trebuia,
le-am cumparatu dreptu doao sute rubli rosiianesti argint. Dvoraninu gubemschi
secretar, Mihai Badar5.vu".
Alta insemnare, de la f. 22V, a aceluiasi Mihail Baclarau, subliniaza, o data
mai mult, imprejurarile rascumpararii manuscrisului, ce apartinea de fapt familiei

sale: Aceasta carte iasti a me, precum mai limurit am aratat mai sus, ca am
cumparat-o de-al doile; si nu din pricina alta, numai ca n-au fostu iscalitu de
mini lnlauntru, sau sa fi avutu rospicica (adica chitanta, n.n.) di la raposatul
Tufascul. Si macar ca s-a lamuritu din <spusele> altoru cetitori ca sa cunosti ca-i
a me, dar nedreptul apecunu n-au vrutu sa mi-o de, care, de faradelegile lui nici
numili nu vroi s5.-i pominescu ; i macar caci n-au trebuitu s scriu inlauntru,

dar intfraplare aceasta m-au silitu, ca am platitu pentru dreptu lucrului doao
suti garbovnici, Mara c m-am judecatu cu acel apecunu. Si iar, pentru ca am
scris inlauntru i ata platit atiti bani, sa dei sama tnainte lui Dumnezau acelu
nelegiuitu apecunu. 1850, decemvrie luna. Dvoraninu gubemschi secretar, Mihail
Badaravu".
Familia Badarau a daruit, probabii, manuscrisul arhiepiscopului Antonie, de
unde In 1884 a fost trimis la Biblioteca Academiei teologice din Kiev, dupa cum
atest& o lnsemnare In limba rusa de pe f. 1:
.Po,Rocnome Coacarena mapa as noplperaxi, naTpaapxoas. 1Caara poacTaa
lacyca Xpacia. Mr, 6yman, AUTOEHa Apxaenacaona Kamanescaoro. Bi, MY-

Aaagemaa on, CexpeTapa KBmeBcxo I. Koacacropaa

fleas Cr. Poxcesala gpeas Jima Magsfeama. 9 aoa6p 1884 r. 1Caimaaeas".
3C it Kaeacxolt

445

www.dacoromanica.ro

< --= Genealogia izblvitorului lumii, In portretele patriarhilor, Cartea neamului

lui Iisus Hristos. Din hIrtiile lui Antonie, arhiepiscopul Chisinlului. Trimis5. la
Muzeul Academiei spirituale din Kiev de cltre secretarul consistoriului spiritual
din Chisinlu, Lev Stefanovici Rodchievici, prin Lev Mateevici, 9 noiembrie,
anul 1884>.

Dup5. Revolutia din Octombrie manuscrisul a ajuns la Biblioteca Academiei

Ucrainiene de Stiinte, unde se plstreaz5, si astAzi, fiind una din cele mai pretioase

opere iconografice din Europa rlslriteanl.

101 Cea mai veche copie, plstrat5. la Biblioteca Academiei (descoperitl de noi
si descrisl sumar In Copi,sti de manuscrise romdnesti pfnd la 1800 . . ., I, p. 70),
este inventariatl la fondul Su/uri, nr. 7 si se prezintl sub forma unui voluminos
rulou pe hfrtie, ce mlsoarl 11,07 metri lungime si 0,45 metri 15.time. Aceastl copie
a fost realizat de popa Flor, cunoscut dascll de slovenie de la biserica Sf. Gheorghe
Vechi din Bucuresti. Din motive nestabilite Ina (probabil ca O. aparl drept autoni/
lucr5xii), popa Flor Inlocuieste titlul, versurile la Stema !aril. 0 dedicatia lui Antim
cu o povestire a facerii lumii, dup5. Biblie. Finalul, corespunzltor filei 22 a manu-

scrisului original, lipseste, fiind stricat de umezealL Textul, asezat in coloane

perpendiculare pe lungimea ruloului, urmeaz5. In rest opera lui Antim. Cele 503
portrete existente grit legate !Titre ele prin fisii divers colorate.
Copia popii Flor este, evident, inferioarl originalului. Totusi str5.duinta sa,
precum si raritatea manuscriselor miniate sub forml de rulou, ne obligl A subliniem meritul acestui harnic grAmltic, rImas In istoria scrisului si artei romlnesti.
Cea de a doua copie a fost descoperia de noi In vara anului 1956 la mln5stirea
Cernica si se prezint sub forma unui in folio de 80,8 x 55,6 cm, cu 18 file lucrate
pe o singurl parte, In lungimea lor. Autorul acestei copii, realizatl dupl ruloul
popii Flor, a fost zugravul C. Petrescu, al cIrui nume si an de copiere: 1847, se
glsesc pe ultima fill.
Din punct de vedere artistic realizarea lui C. Petrescu este superioarl celei
lucrate de popa Flor. Medalioanele, redate In laviu negru, au viatl si atest o
mln5. de om talentat. In plus, slut adlugate noul miniaturi care lipsesc attt In
original eft si la popa Flor. Textul Insusi are oarecare abaten de la copia dasc5.Iului
de slavonie, fiind mai liber redat, dar rlmtnind In esent legat de textul ruloului.
Tn special Inceputul diferl mult de copia popii Flor. (Descrierea manuscrisului

este flcutl de noi In Un cronograf ilustrat atribuit lui Antim Ivireanul, p. 331).
102 Grupate pe sArbltori, observlm cl cinci dintre ele au fost tinute la Duminica Floriilor ; trei, la Schimbarea la fat5. ; cite doll& didahii au fost pronuntate

la: Sfintii Constantin si Elena, Adormirea Maicii Domnului, SfIntul Dimtrie,

Sfintul Nicolae, la Nasterea Domnului si la Dumineca Ilsatului de brinzl; cite
una la: Tlierea Imprejur, Botezul Domnului, Intimpinarea Domnului, Sfintii
Petru s'i Pavel, Intrarea In bisericl a Maicii Domnului, Soborul Sfintilor Arhangheli, Durnineca Vamesului si a Fariseului si una Asupra poclintii.
446

www.dacoromanica.ro

114 Titlul exact al manuscrisului - singurul manuscris care are titlu - si care
a dat apoi cuvIntArilor lui Antim denumirea de Didahii este: Didahii ce sd numesc
a fi fdcute de rdposatul viddica Anthim pe la praznice mari, scrise acum in zilele
preaindljatului domn Io Alexandru Ioann Ipsilant voevod, intru al Faptelea an a
domnii mdrii-sale F1 in tilde presfintitului mitropolit al Ungrovlahiei chino chir
Grigorie, intru al doazeci Fi unul de ani (ce s-au implinit acum intr-aceastd lund
iulie, in 28 dni) ai pastoriei preasfinlii-sale : 1781.
S-au scris de mine smeritul intre ieromonahi Grigorie arhimandrit Delearnt, in
sfinta Mitropolie a BucureFtilor, la anul 1781, 7289, iulie 27 dni, dupd altd carte
ce am gasit-o scrisd iar cu mina. Ceea ce deosebeste, mai ales, aceast5. copie intrat5.
tn colectiile Academiei in 1892 si pAstrat5, sub nr. 524 de toate celelalte pe care le

cunoastem este asezarea grupaa a predicilor, dup cum urmeaz5.:

Didahia la insaunarea lui Antim ca mitropolit, f. 4-10v.

Scrisoaxea trimis5. lui Constantin BrIncoveanu la 13 ianuarie
f. 11_16V.
16

Scrisoarea trimisg. lui Constantin Brincoveanul la 3 februarie

18v,

1712,

1712,

f.

CuvInt in luna lui avgust 6, la Preobrajeniia domnului nostru Iisus

Hristos, f. 19-27.
Al doilea cuvInt la Preobrajeniia domnului nostru Iisus Hristos, f. 27v -38.

Cuvint al 3-lea la Preobrajenia domnului nostru Iisus Hristos, f. 38-44.

Cuvint la Uspeniia Bogoroditii, la avgust 15, f. 44-51.
Cuvint al 2-lea la Adormirea presfintii st5.ginei noastre NIscItoarei de
Dumnezeu si pm-urea Fecioarii Mariei, f. 51' -56.
CuvInt In Zioa sfIntului i marelui mucenic Dimitrie, izvoritoriul de mir,
asupra cutremurului, la octomvrie 26 dni, f. 56v -65.
Cuvint al doilea, In 26 ale lui octomvrie, asupra cutremurului si la marele
mucenic Dimitrie, izvoritoriul de rair, f. 65v -75v .
Cuvint la noemvrie 8, In Zioa sfintilor ingeri, f. 76-88.
CuvInt la Intrarea In besricl a N5satoarei de Dumnezeu, la noemvrie
21,

f. 88V-95.

Cuvint la Zioa sfintului Nicolae, In luna dechemvrie 6, f. 95v -106.

Al doilea cuvint la Zioa sfintului ierah Nicolae, dechemvrie 6 dni,
f. 106-113.
Cuvint la Zioa Nasterii lui Hristos, f. 113v -120.
Cuvint al doilea la Zioa Nesterii lui Hristos. f. 120v -129v
Cuvint la cea dupl trup There imprejur a domnului nostru Iisus Hristos
a ghenarie 1 dni, e 130_132v.
Cuvint La Bogoavienie, adia la ghenarie 6, f. 132v -145.
CuvInt la Stretem.., domnului nostru Iisus Hristos, la fevruarie 2 dni,

f. 145-151.
Cuvint la Dumineca vamesului, f. 151v -160.
CuvInt la Dumineca 15.satului de brinzl, f. 160v -168.

447

www.dacoromanica.ro

Cuv1nt al doilea la Dumineca 15.satului de brinz5., f. 168_178v.

Cuvint la Dumineca florilor, f. 179-187.
Cuvint al doilea la Dumineca florilor, f. 187-196.
Cuvint al 3-lea la Dumineca florilor, f. 196v -207.

Cuvint al 4-lea la Dumineca florilor, f. 207v -213.

Cuvint al 5-lea la Dumineca florilor, f. 213v _224v.
Cuvint la sfintii impirati i intocma cu apostolii, Costandin si Elena, In
luna lui mai 21 dni, f. 225-232.
Cuvint al 2-lea la sfintii Impdrati i intocma cu apostolii Costandin
Elena, f. 232v _239V.
Cuvint la Zioa sfintilor apostoli Petru si Pavel, iunie 29, f. 240-250.
Cuvint pentru poclint5 f. 250-262.
104 Manuscrisul a fost descoperit la m5.n&stirea C5.1dArusani (o Insemnare de

la mijlocul secolului al XVIII-lea, de pe f. 1 spune: De obste a sfintei mInastiri

C5.1c15.rusani"), si a fost considerat de cltre Constantin Erbiceanu (si apoi de c5.tre

toti istoricii nostri i criticii literari) drept autograful mitropolitului Antim Ivireanul. VIlva stirnit de aceast descoperire explic i faptul ck la numai doi ani
dup publicarea primei editii de atre Bianu, Ministerul Cultelor i Instructiunii

Publice subventioneaza o nou editie a Didahiilor ingrijit de descoperitorul

originalului". n prefata acelei editii Constantin Erbiceanu face i o descriere
a manuscriselor autografe" ale lui Antim, folosind o criticA a textelor ce nu mai
poate rezista In zilele noastre.
Adev5.rul este c manuscrisul nu este nici pe departe autograful lui Antim
a el a fost copiat Intre anii 1730-1740, de care un necunoscut grAmAtic de profesie (Intreaga argumentare contrar5. prerii lui Constantin Erbiceanu la G. Strem-

pel In Introducerea la editia Predicaor, p. 45-47).

104 Istoria manuscrisului, care nu este greu de reconstituit, da.torita Insemrarilor 15.sate de copist si de posesori, ne dezvAluie urnAtoarele: el a fost copiat de
atre Efrem grAmAticul, ucenic al popii Stanciul de la Biserica Tuturor Sfintilor
din Bucuresti, In anul 1722, de and este datat cea mai veche Insemnare, de la
f. 80: Aceast carte iaste a popei Stanciului ot Toti Sfintii, scris5, de Efrem ucenicul lui. Septemvrie, 1 dni, leat 7231 <1722> v5. dni Io Nicolae voevod."
Alt fnsemnare, care denumeste cartea, se af15. la f. 123: Aceast cArticic
ce se chiam5. Didahiar (subl. noastr5.), iaste a popei Stanciului ot Toti Sfintii,
scris de un ucenic al sfintiei-sale, anume Efrem, cu InvItAturi foarte frumoase
de suflet folositoare. Noemvrie, 1 dni, leat 7233 <1724>".
Citeva zile mai tirziu copistul noteaa pe ling& lnsemnarea stereotip si un
element biografic, la f. 206v : Ostenitoriu la scrisul acestii c5.rti, din porunca
dascalului mieu, popei Stanciului, eu Efrem gramAticul, sin Radului scutelnic
(subl. noastr5.), vb. dni Io Nicolae voevod. Noemvrie, 11 dni, leat 7233 <1724>."
Ceva mai sus, pe aceeasi pagink se afll autograful posesorului: Az popa Stanciul
ot Toti Sfintii am scris aicea".

448

www.dacoromanica.ro

Ultima insemnare a lui Efrem graralticul, de pe fila liminarl posterioara,

datata 7233 <1724-1725> nu aduce nici un element nou. Li jurul ei diverse
Incercari de condei si o insemnare de min& straina, ce aminteste de posesorul
cartii: Aceasta carte este a parintelui popii Stanciului",
106 Pe la mijlocul veacului al XVIII-lea, manuscrisul a fost cumparat, probabil de la urmasii popii Stanciului, de catre ieromonahul Partenie de la manastirea
Sinaia, devenit mai apoi egumen la schitul Lespezi, de pe valea Prahovei (In anul
1724-25 popa Stanciul trebuie sa fi fost lnaintat In vIrsta de vreme ce In Insemnarea de pe ultima fila liminara. copistul 11 numeste mos popa Stanciu"). Insem-

raffle lui de la f. 36v, 74v

si

207v, slut datate 1742-1744.

In 1776 manuscrisul se afla in posesia unui ierodiacon Toader", care semneaza,

la f. 213v, relatarea unui cutremur de plmInt. Dup aceasta data manuscrisul

tace asupra destinului sau. In a doua jumatate a secolului trecut el se afla In
colectiile Muzeului National de Antichitati, de unde, In noiembrie 1909, a fost
trecut In patrimoniul Bibliotecii Academiei.
Curios este faptul ca manuscrisul a fost vlzut de loan Bianu, primul editor
al Didahiilor, care a dat indicatii scrise asupra felului cum trebuia reparat, far&
O. stie Insa. a avea In min un text cel mai vechi al Predicilor lui Antim.
Asa se si explica inventarierea lui sub urmatorul titlu: Cazanii la scirbettorile de
peste an, dup care este reprodusa prima Insemnare a lui Efrem gramaticul.
107 Are 105 file de dimensiuni 21 x 15,5 cm. Numerotatie veche cu cifre arabe
cu lipsuri, Intre 134-239. Numeroase frontispicii In penit si colorate impodobesc paginile acestui Didahiar. IntIlnim si pseudomonograma lui Antra la f. 170v
si 229v. Manuscrisul a fost rupt In latimea sa, pin& la f. 196 si reparat In zilele
noastre. Lip,sesc numeroase foi de la Inceput si de la sfirsit, ceea ce face din acest
si

codice, In realitate un fragment, cu putin mai mic cleat jumltatea textului de

WA..

Textul urmeaza, In succesiunea sa, exact manuscrisul de baza

nr. 549.

si manuscrisul

El Incepe cu 1. Cuvint de inveileitur4 la Dumineca leisatului sec de brfna, din

care nu s-a pastrat ins& cleat ultima fill.: 134r-v (Inc.: stiu bine ca ati zice ca nu
va Invilt, nici va. sfatuesc de rau .. . ), si continua Cu:
Cuvint de invtlidturd la Dumineca florilor (f. 137.-143v) din care lipseste

prima fill (Inc.: marirea lui. Ca de ar avea cineva ochi ...).

Cuvint de invajrltura la sfinlii ,si intocma cu apostolii fmpdrati Costandin fi

Elena (f. 143v-150).

Cuvint de involfaturd la Na,sterea domnului nostru lisus Hristos (f. 150_156v).

Cuvint de inviliaturt1 la Obrezania lui Hristos (f. 156v-159).

Cuvint de invelfelturit la A dormirea preasfintei stclpfnei noastre NrIsceltoarei

de Dumnezeu 11 pururea Fecioarei Maria (f. 159-163v).

invafiltura la sfintul pclrintele nostru Nicolas (f. 164-170v).
Predoslovie la cuvintul de inveildturd in Dumineca florilor (f. 171r-v).
449

www.dacoromanica.ro

Cuvint de invailtturit gi de umilinig in Dumineca florilor (f. 172-181).

Cuvint de invdjaturd la Preobrajenia domnului nostru Iisus Hristos
(f. 181v-186v).
Cuvint de invetieltura la octomorie 26, in Zioa sfintului gi marelui mucenic
Dimitrie isvoritoriului de mir, asupra cutremurului (f. 187-195).
Inveipurei la noemvrie 8, in Zioa Silborului sfinjilor ingeri (f. 195v-206).
Cuvint de invillitturcl in 26 a lunii octonsvrie, 4SUPYa cutremurului gi a marelui

mucenic Dimitrie izvoritoriului de mir (f. 207-217).

Cuvint de inveljelturd in Dumineca florilor (f. 217v-223).
Cuvint de invajilturd asupra omului mart (f. 226-227v).
Invillalturci cind a face parastas (f. 228-229v).
Cutting de invajdturit in 25 a lunii dechemvrie, la Nagterea domnului nostru

lisies Hristos (f. 230-2391.

Lipsesc, aadar, primele 14 didahii de la inceput (inclusiv didahia la. Dumineca

lasatului sec de brinza, din case s-a pastrat doar un scurt fragraent) 0 ultimele
7 cuvintari (inclusiv scrisorile adxesate lui Constantin Brincoveanu).
108 Episcopul Melhisedec al Romanului a atribuit mitropolitului Antim un
al doilea manuscris original de predici, descris in prefata editiei sale la Didachiile
mitropolitului Ungrovlahiei Antim Ivireanul. 1709-1716, filcute pentru toate
duminecile . . ., vol. II, Bucure0i 1889. Cf. 0 Bianu-Caraca, Catalologul manuscriptelor romdnegti, II, p. 270 273.
Ulterior s-a constatat 0 n-a lost greu ca. manuscrisul in cauza. nu numai
ca. nu este original, dar nu cuprinde nici macar opera lui Antim, ci o culegere de
predici din &vet* oratori biserice0i. Antim nu este prezent in manuscrisul respectiv decit cu o didahie, aceea la Intrarea In biserica. a Maicii Domnului (intitulata Cazanie la Yovedenie Bogorodile, noemvrie 21). (Cf. Pr. Conf. Al. I. Ciurea,
Antim Ivireanul predicator gi orator, In Bis. ort. rom., LXXIV [19561 p. 781-784,

ale and concluzii Sint juste, cu exceptia atribuirii copierii manuscrisului 525
de la Acaderaie [pseudovolumul II al Didahiilor lui Antim] popii Flor, pe care o
face la pagina 782, nota 308. La data copierii manuscrisului (1770-1780), popa
Flor nu mai era de mult in viata.)
19 Publicate in prefata vol. II al Didahiilor, p. XXIII-XXIV. De aceea0
parere au fost N. Iorga in Istoria literaturii romtine, in sec. al XVIII-Iea, I,
p. 429-430; Sextil PuFariu in Istoria literaturii, epoca veche, Sibiu, 1930, p. 151;
N. Cartojan in Istoria literaturii romane vechi, III, Bucure0i, 1945, p. 226.

110 In Istoria bisericii romanegti, ed. II, t. II, p. 57, unde, fara sa explice de
ce, 1i sc.himb punctul de vedere emis In Istoria literaturii romtine in sec. XVIII.

211 In special slut amintite: Facerea, Egirea, Ciblile imparajilor, Cartea lui
by, Psaltirea, Pildele lui Solomon, Carfile profejilor mari, iar dintre profetii mic
Cartea lui Zaharia.

450

www.dacoromanica.ro

112 Spre pildl legendele din Cazania la Vovidenia Bogorodife In care slut povestite: urailinf a la care au fost supusi Ioachim p Ana Inainte de nasterea Fecioa-

rei Maria, nasterea acesteia, intrarea In biseric& p prorocirile lui Zaharia slut
toate luate dintr-o scriere necanonick cunoscutA sub denumirea de Protoevanghelia

lui Iacov, fratele Domnului.

Tot apocrif& este p legenda trecerii sf. loan BotezAtorul printr-un munte,
inseratA In predica la BoboteazA: DupA nasterea Doranului Hristos, rAnalind
batjocorit p amAgit Irod ImpAratul de vrAjitori, s-au mIniiat foarte p au trimis
la Vithleem p In toate hotarAle lui de au junghiat 14 mii de coconi mici cite de
2 ani p mai jos, Intre care coconi era p cinstitul Roan, prune mic In brafele maic&-sa
Elisaftei. i, vrind ca sA-1 junghie p pre el, s-au desfAcut muntele din voia lui
Dumnezeu P au trecut de cia parte maic&-sa tu dinsul. i Ingerul Domnului 1-au
luat de 1-au dus In pustie si-1 hrAniia acolo, pinA au venit In virstA de s-au flcut
de 33 de ani p 3 luni, a cAruia hranA era vlAstarile copacilor p inflare sAlbated... ."
112 Curioas1 ni se pare ImpAcarea pe care o inceara Antim intre filozofia materialist& greacl P crestinism. Omul p toat6, lumea zice Antim In Cuvint de invakislut alc&tuite din patru stihii: vint, foc, ap6. P pAmint. Or
turd la Bogoiavlenie

aceste stihii trebuiau sfinfite prin personalitatea lui Hristos: vintul p focul s-au
sfinfit prin pogorirea Cuvintului lui Dumnezeu" (aclicl a Duhului SfInt), pAm/ntul

s-a sfiinfit prin nasterea sa trupeascA In pesterk iarl apa s-a sfinfit prin botezul
Domnului In Iordan.
114 In ordine cronologicA aceste edifii slat urmAtoarele:
Predice fcicute pe la praznice mari de Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei, 1709-1716. Publicate chip& manuscrisul de la 1781 Cu cheltuiala Ministerului Cultelor P al Instrucfiunei Publice de prof. I. Bianu, bibliotecarul Acaderaiei

Romine. Cu notife biografice, despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul

de P.S.S. episcopul Melhisedec. Bucuresti, 1886, XXII + 218 p.
Edifia lui I. Bianu nu este o edifie criticl, In accepfiunea modern1 a cuvIntului.
Totusi, cum Insusi pretinde In prefafa sa de dou& pagini, a menfionat In subsol
toate schimblrile, corecturile P stersAturile datorate copistului. Transcrierea
sa este fidell. Cit despre remarca pe care au flcut-o unii editori sau cercetAtori
ai lui Antim Ivireanul, ca spre pild6. P. V. Hanes, In prefafa edifiei sale, p. XXIX
p Pr. conf. Al. L Ciurea In op. cit., p. 780, ca Bianu a grupat la un loc predicele
aceleiasi sArbAtori, aceasta este inexactA. Gruparea a flcut-o copistul Grigore
Deleanu, pe care primul editor al predicilor 1-a urmat intocmai. Singura modificare
a fost asezarea celor doll& apArAri adresate lui Brincoveanu inaintea predicilor.
Didahiile finute in Mitropolia din Bucureisti de Antim Ivireanul, mitropolitul
Ungrovlahiei, 1709-1716. Publicate dupl manuscrisul original cu cheltuiala
Ministerului Cultelor p al Instrucfiunei Publice P corectate de Constantin Erbiceanu, profesor, Cu o prefafA asupra manuscriptelor mitropolitului Antira Ivireanul.
Cu notife biografice despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul de P.S.S.
episcopul Melhisedec. Bucuresti, 1888, XL + 245 p.
451

www.dacoromanica.ro

Aparitia unei noi editii a Predicilor, la interval atit de scurt de editia Bianu
o explica. C. Erbiceanu In prefata de la p. III V, unde anunta descoperirea originalului" Antra. Tot el descrie la p. VIXVII, alte manuscrise ale lui Antim,
inclusiv copia considerata. de Melhisedec originalul vol. II al Predicilor i un numar
de ase zapise ale mitropolitului. Nici unul din manuscrisele descrise de Erbiceanu

nu poate fi atribuit lui Antim.

Dup studiul asupra manuscriselor urmeazg, la p. XVIIIXL, notita biografic
a episcopului Melhisedec, tiparita i In editia Bianu ; nu slut date, In plus, decit
facsimile din anumite scrieri atribuite lui Antim i, firqte, tot In facsimil,
pseudomonograma.
Orinduirea didahillor este aceea a ms. 549, pe care Erbiceanu a urmat-o Intoc-

mai. CIt privete tra.nscrierea i s-a adus obiectiunea de catre P. V. Hane, In prefata editiei sale, la p. XXIX Intemeiata numai In parte ca. In loc A foloseasc

textul ms. 549, a folosit textul editiei Bianu. In realitate Erbiceanu a corectat
un exemplar al editiei Bianu, cu manuscrisul 549, modificind numai unele deosebiri textuale.
Nici editia Erbiceanu nu este o editie tiintifica.. Nefolosirea aparatului critic,
pe de o parte, inconsecventa In transcriere i modemizarea textului, pe de alta,
situeaza, editia sa mai prejos declt aceea a lui Bianu, chiar dac acesta a folosit
un text de la finele sec. al XVIII-lea. Cit privete analiza literara a operei ca
sa nu mai vorbim i de importanta ei din punct de vedere social aceasta
lipsete Cu desavIrire.
Dup un an episcopul Melhisedec tiparea volumul al doilea al didahiilor acute

pentru toate duminicile", cum 11 nume#e el. In prefata volumului, Melhisedec

incearcl pentru prima data o analiza literara a predicilor i a limbii lor, dupi
ce a facut, In prealabil, o descriere a manuscrisului editat.
Antim Ivireanul, din Didahiile" linute la Mitropolia din BucureFti. Notite
biografice de Dr. I. Comoi, Bucureti, 1895, 237 p.
Editia colar a prof. I. Cornoi cuprinde zece predici din editia Erbiceanu
(doua la Adormirea Maicii Domnului, la Dumineca vameului, la Intimpinarea
Domnului, la Intrarea In biserica a Maicii Domnului, la Sf. Petru i Pavel,
Sf. Constantin i Elena, la Naterea lui Hristos, la Dumineca Floriilor, Invatatura
asupra pocaintii) ; restul volumului, de la p. 112-237, este ocupat de omilii din
volumul Melhisedec. La Inceput, P. 3-8, gasim o Insemnare biografica, urmata
de o lista a tipariturilor lui Antim 48 la numar i a manuscriselor. Citeva
cuvinte, ce se presupuneau a nu fi f ntelese de colari, slut explicate In
subsol.

In anul 1908 I. Cornoi a reeditat, Lira nici o modificare de text, volumul sau
In 120; n-a completat, noua editie, nici macar cu tabla de materii care ar fi fost
necesara pentru orientarea In cuprinsul volumului.
Predicile lintite la Mitropolia din Bucurefti de Antim Ivireanul (1709-1716).
Valenii-de-Munte, 1911. IV + 86 p.
452

www.dacoromanica.ro

Noua editie, intocmita de N. Iorga pcntru clerul rominesc, cum insui o spune
In prefata, la p. a III-a, cuprinde numai primele zece predici din editia Erbiceanu.
Citeva arhaisme sint explicate In subsolul paginilor.
Alta editie, faras fie nici aceea o editie tiintifica, este a lui Potro V. Hane,
aparuta. In anul 1915 sub titlul: Antim Ivireamd, Predici, cu o prefata i indice
de cuvinte de Petre V. Haney. Buc., 1915. LIII + 256 p.
fa prefata P. V. Hane tncadreaza activitatea desfasurata de Antim in epoca
brincoveneasca, consacrind citeva capitole domniei lui Constantin Brincoveanu.
Tot In prefata Incearca o sistematizare a unor probleme legate de viata i opera
mitropolitului In urm5.toarea ordine: Aducerea lui Antim Ivireanu Intar& ; Mitropolitul Antim ea om; Testamentul lui ; Mitropolitul Antim ea om politic ; Mitropolitul Antim ca orator religios ; Obiceiul predicilor ; Predicile lui Ivireanu ; Mitropolitul

Antim ca moralist; Predicile ca izvor de informatii.

Tot el reproduce prefetele lui Bianu i Erbiceanu, studiul episcopului Melhisedec, aparut In editiile din 1886 i 1888, precum i parerile lui Ovid Densusianu,
expuse In Cursul de istoria literaturii ronutne i ale lui N. Iorga din Ist. lit, rem.
in sec. XVIII. La sfirit, dup o erata, este dat un indice de cuvinte Fi forme (p.
246-250). Editia este ilustrata cu dou facsimile: unul dupa o pagina din zas.
549, celalalt dupa un fragment din Condica cu odoarele i zapisele mitropoliei (ms.
rom. 671).

In cdiia sa Hanes grupeaza textul in trei: Predici propriu-zise In numar

de 28 , Cuvintdri funebre in 'lunar de 4
i Adaus In care include:
InceptIturet Fi invetfaturd pentru ispovedanie, Cuvintarea la alegcrea sa de mitropolit
cele cloud intfmpinclri adresate lui Brincoveanu.

Clt prive#e textul utilizat, el recunoa.ste ca s-a folosit de editia lui Erbiceanu
cu unele modificari. Unele arhaisme, sau expresii rar folosite gut explicate In
subsol.

A ntim Ivireanul, Predici. Edijie criticd, studiu introductiv Fi glosar de G.

.Ftrempel. Editura Academiei Republicii Populare Romane, Bucureti, 1962.

322p. + 9 f. pl.
Cea dintii editie critica folose.ste 'ca text de baza. manuscrisul 3.460 al Academiei,

datat 1722, care a stat la baza celorlalte doul manuscrise ale caror variante sint
redate In subsol.
Studiul introductiv aduce unele date noi In legatura cu viata i activitatea
lui Antim, Incearca o analiz qtiintifica a operei sale, oprindu-se asupra aspectelor
social-politice i staruie asupra calitatilor literare i oratorice ale mitropolitului.
Tot in introducer stilt corectate afirmatiile greite In legatur& cu manuscrisele
lui Antim i este fa'cuta pcntru prima data o descriere complet5. a Chipurilor
Vechiului Fi Noului Testament. Unele facsimile dup manuscrise confirm& copierea

tcxtului socotit de C. Erbiccanu originalul lui Antim, dupa manuscrisul 3.460.

453

www.dacoromanica.ro

Li sfirsit, glosarul cuprinde cuvintele arhaice din text si expresiile al caror sens
este schimbat astazi.
115 Manuscrisul numara. 35 file, de dimensiuni 29 x 20 cm, din care numai f,
4-35 slut ocupate de Asezdmint. Primele trei file, initial albe, cuprind niste versuri
mediocre de dragoste scrise la finele veacului trecut.

Titlul exact este dat la f. 4: fnvtigturi pentru a,sdzilmintul cinstitei miindstiri

a Tuturor Stingier, adecd cap ete 32 intru carele sd coprind twill chiverniseala mindstirii si rinduiala milelor ce s-au hotdrit sd se faca pre an la sdraci ,si la lipsig din venitul
casei, acum intr-acestas chip asitzat in suele prealuminatului ,si inaljatului domn Io
Costandin Brincoveanu Basarab-voevod, de noi, smeritul mitropolit al Ungrovlahiei

A nthim Ivireanul, ctiterul, la leat 7221 <1713 , aprilie 24, in care an s-au inceput
zidirea besiricii. Filele 5 si 6 cuprind Pinaxul (sau puprinsul) ; filele 7-8v slut
ocupate de Precioslovie, iar restul manuscrisului de cele 32 capete ale Asezdmintului,
de unele dispozitii finale catre egumen si ultima fin, 35r-v, de un cap

osebit", In legatur cu o danie a lui Nicolae Mavrocordat, asupra careia vom

reveni.

La f. 4v este redat un splendid desen in penit si acuarell, ce reprezintablazonul

mitropolitului Antim: un mele de argint, cu capul In sus, purtInd lntre coarne

o stea cu 6 raze. Deasupra, o palarie de cardinal, de sub care se despart capetele
unui snur, de-a lungul caruia sint initialele A<ntim> I<vireanul> M<itropolitul>
tkungrovlahiei>.

Sub acest desen slut redate urmatoarele patru versuri:

Toata suflarea, zice prorocul,
CInte pre Domnul peste tot locul.
5i melciul Inca, coarne malta
Ca sa-1 laudarn pre toti ne-nvata.".
Fila 6v este ocupata de un frumos desen, tot In penita, In care este Infatisata
manastirea Antim, In forma ei originall, avInd doua. turle. Legatura, In piele,
este artistic lucrata.
116 Pe primii epitropi li alege el Insusi: jupan Neacsul fost staroste, jupan
Nica zaraful, jupan Manul al lui Apostoli, jupan Gheorghie abagiul si jupan
Serban.

Dintre ei Manul al lui Apostoli ne este cunoscut si din activitatea tipografic

a lui Antim. El este traducatorul Pildelor filosofesti, tiparite la Tirgoviste In 1713
cu cheltuiala lui. Tot el traduce si subventioneaza Maxime filosofesti, In acelasi

an tiparite, de asemeni la TIrgoviste.

117 Acesta este nucleul viitoarei scoli de la biserica Tuturor Sfintilor, care
l-a avut ca dascal pe vestitul popa Stanciu/ si de unde a iesit cel mai vechi copist
al Didahiilor, Efrem gramaticul, cum am vazut mai sus.

454

www.dacoromanica.ro

I" Prima 0 ultima carte scoas1 acolo, in timpul vietii sale, a fost Istoria
judaica a lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, tat5.1 domnului care 1-a sortit
mortii. Ea aparca, in grecete, in august 1716 tipArit5, in cinstita mAnAstire a
Tuturor Sfintilor", de cAtre ieromonahul Dionisie Floru.
1" Cit prive0e functionarea bibliotecii, care 10 avea inventarul ei, nicitntr-un
caz nu puteau fi 1mprumutate cArti decit pe baza unui rAvar, a unei chitante.
Blestemul avea sA cadA 0 asupra aceluia care ar fi indrAznit O. instrAineze vreo
carte din dulapurile bibliotecii.

120 La sftr0tul testamentului Antim vine cu dou5. compleari. Cea mai cuprinzAtoare are 8 pazagrafe cu dispozitii administrative, din care le desprindem
doar pe cele de la punctul cinci, ce interzic s5. se 1ngroape morti in biseric5. 0 s5.
fie adApostite acolo obiecte strAine de mAnAstire.
A doua, datat5. 15 martie 1716, dubleaz5, toate dispozitiile cuprinse in cele
32 capitole, ca urmare a unei substantiale danii Acute de cAtre Nicolae Mavrocordat, In cinstea aruia trebuiau s5. se fac5. anumite rugAciuni. Dar nici aceastl
danie 0 nici alte concesii pe care i le va fi flcut domnul fanariot nu I-au putut abate

pe Antim de la politica sa.

121 Agezdmintul mandstirii Antim a fost publicat de mai multe ori. 0 priml
editie, cu caractere chirilice, a dat Ghenadie EnAceanu-Craioveanu sub titlul
Testamental mitropolitulai Antim, supranumit Ivireanul, publicatA In Biserica
ortodoxd romana, IX (1885), P. 163-168 0 211-229, dup5. o copie de la inceputul
sec. al XIX-lea 0. urmat5. de citeva consideratii asupra mAnAstirii Antim. Tot

el reproduce textul 0 in Candica avid, p. IIIXXIII.

G. Bldulescu reproduce textul lui Ghenadie EnAceanu, Cu litere latine, In
lucrarea sa Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanal (1708-1716), Bucureti,
1893, p.

44-66.

Tn sfir0t A. Sacerdoteanu redl textul corect, dup5. manuscrisul pe care 11

publicAm 0 noi, In Glasul bisericii, XXIII (1964), nr. 3-4, p. 225-239.
Editia noastrA rIspindWe pentru prima datl pe scarl larg5. aceastA operA
a lui Antim care, dad, nu se prezint5. prin calitAti literare deosebite, este scris5.
intr-o limb5. curat5. 0 dezvAluie spiritul precis, scrupulos al marelui nostru mitropolit.

www.dacoromanica.ro

GLOSAR

casnic

addsta (a) a astepta, a don.

advar avgar = amulet.
afurisi (a) a excomunica, a bleste-

caznd

ma.
agonisitd

avere, stare.

mustrare, chin, tortura.

a trebui.

cauta (ali)

cuvenit.
cdzut
cerbice
ceafa.

castluri
calitati.
amestecare
legatura.

anathimi (a)

gospodar.
catart catharsis = catarg (de corabie).
catherisi (a)
a scoate din tagma
eclesiastica.

a excomunica, a bles-

tema.
apucdri hotii.
aravon Inchipuire, simbol.
ardmuri vase.
argat sluga.
aspidd vipera, sarpe veninos.

a cerceta, a vizita.

cerca (a)

certa( a)
a pedepsi.
cetanie lectura.
chelar amaras, cel ce define cheile

de la pivnita si cmara.
centru, mijloc.

chendru

promisiune, angajament.
timpul de dupa amiaza, clnd

cheafie
chindie

se las& umbrele.
inchisoare, temnita.

chisoare

bdcdi (a)

a bate (toba).
amulete.
povesti, scornituri, minciuni.
denii, privegheri (religioase).
ranit, bolnav.
adInc, iad.

baere
basne
bdenii
beteag
beznd
blagocestie, blagorodnicie

rinimie.
blagoslovi (a)

noblete, ma-

a binecuvInta.

blindete
blinclete.
bogate
multe.

boraturi
broboand

a gospodari, a admi-

chivernisi (a)
nistra.

vomitari.
boaba (de strugure).

chivernisire

chivernisea15., bung gos-

podirire, Imbogatire.
cm n

cinie

ciur

stare, treapta.

unealta, capcana.

sita mare

s'i

rara de sirra,

pentrn curatit grinele.

blrfiri, calomnii.
clevete
cleveti (a) a blrfi, a calomnia.
clucsel
cursa, capcana.
comindare

pomana.

conceni (a) a extermina.

conteni (a) a opri, a taceta.
mohor (?).
corhor
corn -- colt.
co,sare
tare, higraditura, staul de
nuiele.
crdie domnie.

cabanijd
mantie domneasa.
canon obligatie de indeplinit.
cap, capeta
capitol, capitole.

cuceri (a se)
a se umili.
cucerie
cucerire, umilinta, evlavic.
cuhnie
custodie

buatarie.
p.a., straja.
457

www.dacoromanica.ro

dascal InvAtAtor, IndrumAtor.

de-a tocma Intocmai.
defdimare
calomnie.
de margine nemArginit.
deosebi

foarte.

har

dar.

hasnd

folos.

hretpi (a) a rApi, a apuca.

huid deflimare, calomnie.

despdrieald precizare.
destoinic vrednic.

dezgoli (a se) a se desprinde, a se

detap., a pierde.
diadoh pArta, asociat, urrna. .
chata
testament.
dichiu intendent, administrator.
dosddit mihnit, Intristat, amArit.
dovedire (nu se vede...)
nu poate fi
explicat, demonstrat.
dulamd manta lungl de postav.
durori duren.

I
particularitate.
ipali consuli, tribuni (?).
i proci i celelalte.
idiomata

spion.

iscoadd

ispiti (a)

a cerceta, a !acerca, a

tenta.

reprezentant,

ispravnic
urma.

mandatar,

eres -- erezie.

a arunca In Intuneric.

imbezna (a)

(a)

imptirtd,si
impistritet

impresura (a) a cotropi, a ocupa.

imputa (a) a reproa.

F
fiticav

a face parte cuiva.

ornamentaa (hainA).

iticailea mIcar.
indoit dublu.

peltic, bliblit.

fAtAxnicie, ipocrizie, preflcatorie.

filer monea. divizionarA ungureasa.
finix phi5nix (pasArea).
flegmd puroi.
fur tIlhar.

fdiclrie

inftild,satti trupeascl.

infrinare abstinentI.
lnconjura.

ingrddi

ingreuia (a se)

a se inerva, a se

supAra.

injugare asociare.
instircinat Impovirat.
intinticiuni pete.

invirtejire schimbare.
a pietrifica.
invirto,sa (a)
G

pregAtire.
glitire
gherdan
cingAtoare
blibliall.
gingavie
gloatd
multime.
gonaciu
gonitor, prigonitor.
greime
greutate, povarA.
grozav

jignitor, ireverentios.

idmuri

(a)

limbd

popor.

a curAti

limbuti (a)

458

www.dacoromanica.ro

a alega,
a calomnia.

a deosebi,

livej
sirop.
lucrare calitate, proprietate.

luneca (a se)

oarecari.
popor.

niscai
norod

a Inclina.

o
Intristare.
obidi (a) a nedreptti, a raihni.
oblastie
vita, neam.
obid

mddular
magupel

membru.

brutar (dar si bucatar).

munte.
mai arios mai ales.
tnamon diavol.
a murdri.
mdscdri (a)
masurciciune
margine, limita (aici:
mdgur 'd

stapinire.

oblciduire

obras figura, chip, imagine.

obrezanie
obrezuire, taiere

adunare clugareasca.
comuna, generan, obisnui-

obste jitie

peste masura).
malea
albia, adincul.
merinde ajutor, sprijin.
meser
sarac, umil.
mied bautur din miere i apa.
a mijloci a pricinui, a media.
mijloc
pretext.
mirosuri parfumuri.

obsteascd

mingelios
mInglietor.
mohoriciune
intunecime.
tnojic
om de jos.
niolitvd rugaciune.
mosie
avere.

ora le

usare.

osebi

deosebi.

defaimtor.
deznadajduire.
luneta.

oceanie

ochian

ochii cei de gind

ginatia.

ochii mintii, ima-

a se face simtita.

ocoli (a se)

ardoare, zel.
ostoi (a se) a se alina, a se potoli.

calomnie.

munci (a)

ta.

ocarnic

osirdie

momean mostean, mostenitor, urmas.

mozavirie

Impre-

jur.

a chinui.

ostrov

insta.

faros
otpust

cu gust de otet.
aici cu sens de sfirsit

osti (a)

a purta. razboi.

naemit, servitor, simbrias.

naiucire, aratare.
ndpaste
necaz, nenorocire.
tidpircd vipera.
ndstrapd cana, cupl, vas.
neam popor.
neascultoi neascultator.
ndimit

'tatua

ce nu se poclieste.
necditor
necurat permanent, mereu.
necuvios necuviincios.
nedichisit nedeprins.
nemomit nelnselat.
neritoricit nedeprins cu oratoria.
nestine
careva, cineva.

a se ticalosi, a fi

netrebui (a se)
netrebnic.
nevoi (a se)
nevoinfd

a se chinui.

chin.

renuntare.
parte.
plisa (a) a apsa, a deranja.
platosa.
paveled
paretisis
pcIrtdsie

peasnd clntare scurta bisericeascl.

petrecere (de timp); dar
petrecanie
Ingropaciune.
petrece (a) a conduce.
pizmdtar invidios.
plod ~hita.
podan dar.
podnojie
pres.
pogribanie ingropaciune.
pohfald pohvala, lauda, elogiu.
poi jumatate.

politici (a se) a se pomeni.

politie oras; dar si: purtare, fel de
viata.
459

www.dacoromanica.ro

piezis, strimb.
ponoslui (a) a reclama.
ponci,s

porumbel.
tiitoare.
dreaptl credintl, ortopravoslavie
doxie.
premeneald scurgere de timp.
prepuitor denunttor.
prePus Indoiall, blnuiall.
price pricin5., ceartl.
pricestanie cuminecAturA.
pricina pretext, scuzl.
poslanie scrisoare.
pristavire moarte.
priveala privire.
procopsit insarit, invAtat, instruit.
porumb

posdaniat

a predica.

propovedui (a)

proadvi (a)

a preamAri.
simplu.

prostatec

prosti (a se)

a se retrage (din scaun

episcopal).

rufa

ru,sine

indrAzneall, dirzenie.
neatn, popor.
socoteal, asimilare, stabi-

lire.

calugAr de la Muntele
Athos.
altives silabe.
sitnbrie platA.
sirep
aprig, slbatic.
singiuri jertfe singeroase.
sfetagorel

sirgui (a)

a se grAbi.

sfintenie.
slavoslovie
slobod
liber.

sluji (a)

a fi prielnic (timpul).

stnerin smerit, modest.

sminteald atcire, Impiedicare.

termen.
tovars.
mintuire, salvare.
spasenie
spurca (a) a murdAri.
soroc
solio

sterpiciune stirpiciune, sterilitate.

stihie element; dar si: planet.

stapari

rapsti, rap,si, ripsti (a) a murmura.

a se revolta.
rdpune (a) a Infringe, a dobori.
raya adeverintl.
ritoricesc de retor, de orator.
rivnitor zelos, harnic.
rost gurA, ais.
rotocolime
rotunjime.

roura (a)

semittlie
semuire

stemd
coroanl, diademl.
treaptl, rang.
stepend

rudenie

semaie

raznuri verzi.

strasinel etaj.
strimtorime
nerozie mare.

pe nedrept.

strimbut (cu)

struncinat slAbit.
sudalmd injurAturA.

a suporta, a se feri.

suferi (a)

a adea rou5..

nean2, loc.

rilet, meserie.
goliciunea trupului.

calomniator.

soptitor

taind, (gind de)

sablcund
onanie.
sobor, adunare.
sabor
salas adApost.

ruglciune la morti.
scandilA = supirare, nepli-

sarindar

scandald
cere, indignare.
schiptru sceptru.

sarbd

neajuns, necaz.

sarbi (a se)
scorpie

a se supra.

viperA.

scuipa (a)

sens, simbol, sena-

nificatie.

a alunga, a leplda.

talare (de fire)

finitos

miracol.
nenorocit, amArit.

tiposi (a)
tirdni (a)

a tipAri, a imprima.

a munci, a chinui,

tortura.
tiriac vaccin (preparat primitiv).
titulus titlu.
tocmire stabilire, socotealii.
toiag baston lung.

460

www.dacoromanica.ro

a se trezi.

trezvi (a se)

cIntare scurt5. bisericeascl.

tropa?

trufi (a se)

a se mIndri.

verhovnic
conduator, IndrumItor.
vetrild
ptnz de corabie.

Veruiu

Crezul.

virguli (a se)
voile veghiate

fine (a)

a socoti, a lua seama.

volnic liber, slobod.

vorovi (a) a vorbi.
vraci t5ankluitor, vindeator, medie.
vrajbd

netntelegere.

ulcca

oal5. de plintnt.

utnbrire acoperire.

umejos

umed.

umple (a se)

a se tmplini.

uniciune unire.
urgie pedeapsa.

urgisi (a se)

a oropsi.
zel, ardoare.
usibi (a) a opri, a Impiedica.
userdie

zapis act, contract, Invoiall.

zavistie pizmA, invidie.
zavistnic
pizm5.taret, invidios.
zaticneald tmpiedecare, oprire, deranjare.
zeciuiald dijna, bir.
zemisli (a) a concepe.
zmoli (a) a Innegri.

vddi (a)

vdtelma (a)

a se mica.

adularile, lingusirile.

a dovedi.
a jigni.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

OPERE
Inveveiturit pe scurt pentru tetina pocdinfii, acum intr-acesta chip tocmitg.
tipritl in zilele prealuminatului domn Io Constandin Basarab Brincoveanu voevod,
cu chieltuiala cinstitului de bun neam, a bai Serban Cantacuzino biv vel pharnic

Cu blagos/oveniia preasfintitului mitropolit chir Theodosie, de iubitoriul de

Dumnezeu chir Antim, episcopul Rimnicului, la anul de la Hristos 1705. [50 p.]
fnveilaturd besericeascd la cele mai trebuincioase si mai de folos pentru invld-

tura preolilor, acum intr-acesta chip tipgritg. in sfinta Mitropolie in Tirgoviste,

la anul de la Hristos 1710. [90 p.]
Invlaturd besericeascd a vlddicdi Antim, a doa oar tipAritg. in orasul Bucurestilor, in tipografia scoalei VIcArestilor, la anul de la Hristos 1741: [80 p.]

Invjilturd besericeascd foarte folositoare obstii preotesti si a tot crestinescului

norod, care acum s-au tiprit a treia oar in zilele prealuminatului domn Ioann
Alexandru Ipsilant voevod, cu blagosloveniia preasfintitului mitropolit chir
Grigorie, la anul de la Hristos 1774, de popa Costandin tipograful Rimniceanul.
[150 p.]
Cap ele de poruncd la toat ceata besericeascl, pentru ca sil. plzeasc fiestecarele

din preoti si din diaconi, deplin i Cu cinste, datoriia hotarului sg.u. Acum intii
tipArite in zilele preainltatului domn i oblduitoriu a toatg. Tara Rumaneascl,
Io Stefan Cantacuzino voevod, in sfinta Mitropolie in Tirgoviste, la leat 7222
<1714>. [34 p.]

Capete de poruncd la toatil ceata besericeasca, pentru ca sil. prizeasc fiestecarele

din preoti i din diiaconi, deplin i cu cinste, datoriia hotarului sg.u. Acum a doua
oar tipArite in zilele preainltatului domn i oblduitoriu a toatg. Tara Rumaneasc,
Io Alexandru Ipsila.nt voevod, in sfinta Mitropolie in Bucuresti, la leat 1775,
de Dimitrie Petrovici Bucuresteanul. [40 p.]
Predice fdcute pe la praznice mari de Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei,

1716 . Publicate dupg. manuscrisul de la 1781 cu cheltuiala Ministerului

Cultelor si al Instructiunei Publice de prof. I. Bianu, Bibliotecarul Academiei
Romne. Cu notite biografice despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul
de P.S.S. episcopul Melhisedec, Bucuresti, 1886. XXII -I- 218 p.
1709

Didahiile linute In Mitropolia din Bucure,sti de Antim Ivireanul, mitropolitul

Ungrovlahiei, 1709-1716. Publicate dup manuscrisul original Cu cheltuiala

463

www.dacoromanica.ro

Ministerului Cultelor i al Instructiunei Publice-si corectate de Constantin Erbi-

ceanu, profesor, cu o prefat5. asupra manuscriptelor mitropolitului Antim Ivireaunl. Cu notite biografice despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul
de P.S.S. episcopul Melhisedec, Bucuresti, 1888. XL + 245 P.

Antim Ivireanui. Din Didahiile" linute la Mitropolia din Bucure,sti. Notite

biografice de Dr. I. Cornoi, Bucuresti, 1895, 237 p.

Antim Ivireanul. Din Didahiile linute la Mitropolia din Bucurefti. Notite

biografice de Dr. I. Cornoi. Bucuresti, 1908. 237 p.
Predicile linute la Mitropolia din BucureFti de Antim Ivireanul, 1709-1718.
Prefat5. de N. Iorga. Vlenii-de-Munte, 1911. IV + 86 p.
Antim Ivireanul, Predici. Cu o prefat5. si indice de cuvinte de Petre V. Hanes.

Editura Minerva. Bucuresti, 1915. LIII -I- 256 p.

Antim Ivireanul, Predici. Editie critick studiu introductiv si glosar de
G. Strempei. Editura Academiei Republicii Populare Romfine. Bucure.sti, 1962.
322 P. -I- 9 f. pl.
MONOGRAPH

Albala, Radu, Antim Ivireanul ,si vremea lui. Bucuresti, 1962, 207 p. -I- 10 pl.
(Colectia Oameni de seam5.").
135.dulescu, G., Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul (1708-1716),
Bucuresti, 1893. XVI + 177 p. -I- 1 pl. (Univ. din Bucuresti. Fac. de Teologie.
Tez1 de licent5).

Cerbulet, Teodor, Antim Ivireanu (1650-1716). Bucuresti, 1939. 32 p. (Colectia

Cunostinte folositoare").
Dinulescu, Stefan, Viola pl activitatea mitropolitului Tdrei Romline,sti, A atim

Ivireanul (1708-1716). Cern5.uti, 1886. 100 p. (Tipkit separat din Candela).

Djindjihavili, Fanny, A ntimoz Iverieli, Tbilisi, 1967. 138 p. (in limba rus5).
Dobrescu, N., Viata Fi faptele lui Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei.
Bucuresti, 1910. 119 p. (Biblioteca SocietAtii Steaua", nr. 20).

STUDII SI ARTICOLE
Belu, D., Aspecte sociale in Didahiile" lui Antim, In Mitropolia Olteniei, XV

(1963), nr. 9-10, p. 761-767.

464

www.dacoromanica.ro

Belu, D., Predicile lui Antim Ivireanul, in Mitropolia Ardealuliti, VIII (1963).

nr. 1-3, p. 188-212.

Belu, D., Antim Ivireanul, In Mitropolia Moldovei, XL (1964),

nr. 9-10,

P. 498-503.
Belu, D., Opera predicatoriald a lui Antim Ivireanul, In Mitropolia Banatului,

XVI (1966), nr. 7-9, p. 483-492.

Berechet, $tefan, Documente slave de prin arhivele ruse, Bucure0i, 1920,

p. 17-26.
Berechet, stefan, Un manuscris de zugrdveald al mitropolitului Antim, In Comisi-

unea monumentelor istorice, Anuar II (1929), p. 125-135.

Bodogae, T., Mitropolitul Aniim Ivireanul, omul fi opera, In Mitropolia Ardea-

lului, XI (1966), nr. 9-10, p. 591-633.

Bodogae, T., Personalitatea mitropolitului Antim Ivireanul, In Mitropolia
Banatului, XVI (1966), nr. 7-9, p. 467-482.
Bogdan, Damian P., Legdturile Tdrilor Rom(hie cu Georgia, In Studii, IV (1951),

nr. 4, p. 132-141.
Teodor, D., (--- Damian P. Bogdan), Despre Antim Ivireanul, In Studii teologice,

VII (1955), nr. 3-4, P. 236-263.

Bogdan, Damian P., Viaja lui Antim Ivireanul, in Bis. ort. rom., LXXIV
(1956), nr. 8-9, p. 679-689.
Bratulescu, Victor, Antim Ivireanul miniaturist fi sculptor, In Bis. ort. rom.,

LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 766-774.

Bratulescu, Victor, Antim Ivireanul ctitor de lIkafuri sfinte, In Bis. ort. rom,

LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 817-831.

Batulescu, Victor, Date noi privitoare la un pomelnic fi la zugrdvirea fi poleirea
implei de piatra a Mindstirii Antim, In Mitropolia Olteniei, XVIII (1966), nr. 9-10,

P. 841-844.
Bulat, T. G., . tiri noi cu privire la mitropolitul Antim Ivireanul fi ctitoria sa,
In Glasul bisericii, XX (1961); nr. 5-6, p. 393-404.
Bulat, T. G. Din preocupdrile gospoddrefti ale mitropolitului Antim Ivireanul,

In Bis. ort. rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 987-996.

Cindea, V., 0 figurit luminoasd de carturar, A ntim Ivireanul,In Scititeia, XXXVII

(1966), nr. 7.100 din 11. II., p. 4.

Chiriac Dimancea, N., Antim Ivireanul ca predicator bisericesc, In Lumindtorul, LX (1927), nr. 7, p. 51-64.
Chitescu, N., 0 disputd dogmaticd din veacul XV II la care au luat parte Dositei

al Ierusalimultii, Constantin Brincoveanu fi Antim Ivireanu, In Bis. ort. rom.,

1X,III (1945), nr. 7-8, p. 319-352.

www.dacoromanica.ro

Chitimia, I. C., Antim Ivireanul dupc1 250 de ani de la moarte (1716-1966),

in Revista de istorie ,si teorie literard, XVI (1967), nr. 2, p. 195-204.
Ciurea, Al., I., Antim Ivireanul predicator ,si orator, in Bis. ort. rom., LXXIV

(1956), nr. 8-9, p. 775-817.

Cocora, Gabriel, Antimisul mitropolitului Antim Ivireanul, in Mitropolia
Olteniei, XVIII (1966), nr. 9-10, p. 835-837.
Constantinescu, Horia, Preocuparile sociale In scrisul lui V arlaam, Antim
Ivireanul asi Dosotei, in Glasul bisericii, XXII (1963), nr. 9-10, P. 891-901.
Copacianu, Em., Profilul unui mare ierarh, in Mitro polia Banatului, XVI
(1966), nr. 7-9, p. 456-466.
Dumitrescu, Dan, Activitatea tipograficd a /ui Mihai tefan In Gruzia, in Studii,
XI (1958), nr. 4, P. 135-138.
Elian, AL, Antitn Ivireanul apdrator al prerogativelor scaunului mitropolitan
al Ungrovlahiei, in Studii teologice, XVIII (1966), nr. 9-10, P. 519-530.
Elian, Al., Antim Ivireanul ca luptator impotriva agresiunii otomane, in Glasul

bisericii, XXVII (1968), nr. 11-12, p. 1165-1169.

Erbiceanu, C., Descoperirea manuscriptelor mitropolitului Antim Ivireanul,
In Bis. ort. rom., XI (1888), nr. 12, p. 1019-1030.

Erbiceanu, C., Maximile ;si sentinple lui Antim Ivireanu, In Bis. ort. rom.,
XIV (1890-1891), p. 333-355.
Erbiceanu, C., Un document de la mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanu,

In Bis. ort. rom., XV (1891-92), p. 60-64.

Erbiceanu, C., Cel intii Octoih" impritnat in V alahia in ronane,ste, in Bis. ort.

rom., XVI (1892-93), p. 800-804.

Erbiceanu, C., Invellatura bisericeascd a vladicai Anthim, in Bis. ort. rom.,
XVI (1892-93), P. 769-785 i XVII (1893-94), p. 129-146 i 225-242.
Erbiceanu, C., Antologiu" de Antim Ivireanu,in Bis. ort. rom., XVII (1893-94),

P. 418-427.
Firmilian, mitrop. Olteniei, Cuvint de pomenire a lui Antim Ivireanul, mitropolitul Tarii Romane,sti, in Mitropolia Olteaniei, XVIII (1966), nr. 9-10, P. 763-770.

Georgescu, I. V., Antim Ivireanul Fi locul lui in cultura poporului roman, in

Bis. ort. rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 967-970.
Georgescu, lije, Legaturile Tarilor Romdne cu Ierusalimul. Patriarhii Ierusalimu-

lui in Tdrile Romdne (veac XV II-XVIII ), in Studii teologice, VIII (1956), nr.

5-6, p. 349-362.
466

www.dacoromanica.ro

Enkeanu-Craioveanu, Ghenadie, Testanientul mitropolitului Antim, supranumit Ivireanut, in Bis. ort. rom., IX (1885), p. 163-168 qi 211-229.
Ghcorghiu, N. A., Mitropolitul Antim Ivireanul i cdrfile populare, In Bis. ort.
rom., LVII (1939), nr. 5-6, p. 321-326.
Ionescu I., Meya aspecte din viga si opera lui A ntim Ivireanul, in Mitropolia
Olteniei, XVIII (1966), nr. 9-10, p. 812-819.
Iorga, N., 11Iitropolitul A ntim Ivireanul in luptd cu Ierusalimul pentru drepturite

bisericii sale, In Bis, ort. rom., LII (1934), nr. 11-12, p. 721-725.
Iorga, N., mire Antim Mitrofan, mitropoliiii Trii Romtinesti, in Bis, ort.

rom., LIII (1935), nr. 1-2, p. 1-5, yi nr. 3-4, p. 113-117.

Iorga, N., Despre uciderea mitropolitului Antim, in Bis, ort. rom., LIII (1935),

nr. 5-6, p. 225.

Iorga, N., Despre A ntim Ivireanul, in Bis, ort. rom., LV (1937), nr. 11-12,

p. 609-623.
Iorgulescu, B., Omorirea mitropolitul Antim Ivireanut, in Literatura si arta,
IV (1899), P. 772-775.
Ivan, Iorgu D., Nutitatea actutui de caterisire a mitropolitului Antim Ivireanul,

In Mitropodia Ardealului, XII (1967), nr. 1-3, p. 147-179.

Izvoranu, Stelian, Antim Ivireanul sfdluitor i indrumcItar pentru preofi
duhovnici, in Bis. ort. rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 971-981.
Marcu, Grigore, Prezenfa ardeleand a mitropolitului A ntim Ivireanut,in Mitropolia

Ardealului, XI (1966), nr. 9-10, p. 565-573.

Mina, M., Mitropolitul Antim Ivireanul, in Mitropolia Moldovei, XLIII

(1967), nr. 3-4, p. 300-306.

Molin, Virgil, Antim Ivireanul editor si tiPograf la Rimnic,In Mitropolia Olteniei,

XVIII (1966), nr. 9-10, p. 825-834.

Molin, Virgil, Unde a invelfat Antins Ivireanul me,sk,sugul de tiparnic", In
Glasul bisericii, XXV (1966), nr. 9-10, p. 839-844.
Nanu, Ion, Un monument istoric de arta religioasd, ctitoria lui Antim, in Bis.

ort. rom., LXXIX (1961), nr. 3-4, p. 223-318.

Nedelescu, Emil, Contribufia lu% A film Ivireanul la restaurarea infrumusefarea
sfintelor locasuri din Eparhia Rimnicului si Noului Severin, in Mitropolia Otteniei,

XVIII (1966), nr. 9-10, p. 820-824.

PAcurariu, Mircea, Importanla mitropolitului Alai; Ivireanul pentru biserica
si cultura roma' neascd, In Mitropolia Banatului, XVI (1966), nr. 7-9, p. 493-515.

467

www.dacoromanica.ro

Picot, tmile, Notice biographique et bibliographique sur l'imprimeur Antlting

d' Ivir, mitropolitain de Valachie, In Nouveaux Mlanges Orientaux. MmoireS:
textes et traductions publis par les professeurs de l'Ecole spciale des langues
orientales vivantes, l'occasion du VII-e Congrs international des orientalistes
runi b. Vienne (septembre 1886). Paris, 1886, p. 513-560.

Pinescu, V., 250 de ani de la moartea lui Antim Ivireanul. Arta literarli
in Didahir , In Cronica, I (1966), nr. 30, p. 2 si 7.
Popescu, Mihail-Gabriel, Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul, cirnzuitor
bisericesc fi propovekluitor al Evangheliei", in Studii teologice, XX (1969), nr. 1-2,.

p. 3-97.
Popescu, Teodor M., Antim Ivireanul, apostol fi mucenic al dreptei credinte,

tu Bis. ort. rom., LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 853-863.

Potra, George, Citeva ftiri noi fi precizari in legaturd cu mindstirea Antim,
In Bis. ort. rom., LXXXI (1963), nr. 3-4, p. 347-375.
Rgmureanu, roan, Antim Ivireanul luptator pentru ortodoxie, in Bis, ort. rom.,

LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 831-853.

Ruffini, Mario, Il metropolita V alacco Antim Ivireanul, in Oihoumenikon, 1966,

vol. III, p. 357-398.

Sacerdoteanu, A., Antim Ivireanul arhivist, bibliotecar fi topograf, in Glasul

bisericii, XXII (1963), nr. 9-10, p. 883-886 si XXIII (1964),

862-890.

nr. 3-4, p.

Sacerdoteanu, A., Capete de porunce de Antim Ivireanul, in Glasul bisericii,

XXV (1966), nr. 9-10, p. 831-838.

Saperdoteanu, A., Un autograf al lui Antim Ivireanul, in Bis, ort. rom., LXXXIV

(1966), nr. 9-10, p. 982-986.

Sacerdoteanu, A., Sigiliile mitropolitului Antim Ivireanul, In Mitropolia
Olteniei, XVIII (1966), nr. 9-10, p. 838-841.
SIvoiu, Em. Em., Capetele de poruncd" ale mitropolitului Antim Ivireanul,
In Rena,sterea, XXII (1944), nr. 10. P. 533-541.
SAvoiu,

Capetele de poruncrl" ale lui Antim Ivireanul, in Bis, ort.

rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 997-1006.

Simonescu, Dan, Ceirti arabe tipeirite de romni in secolul al XVIII-lea (1701

1747), In Bis. ort. rom., LXXXII (1964), nr. 5-6, p. 524-561.

Simonescu, Dan, Antim Ivireanul scriitorul,in Analele Academiei R. S. Romelnia.

(1966), p. 663-675.
Simonescu, Dan, Impression de livres arabes et haramanlis en V alachie et en
Moldavie pn XV Ifl-p sig)cle, fn Studia et acta orientalia, nr. V-VI (1967), p. 49-75.

www.dacoromanica.ro

Timonean; Dan qi Emil Muracad, Tfpar romatiesc pntiu arabi in secolicl

XVIII, in Cercetclri iterare, III (1939), p. 1-32.
Serblnescu, N., Antim Ivireanul tipograf, in Bis. ort. rom., LXXIV (1956),

nr. 8-9, p. 690-766.

Serbnescu, N., Mitropolitul Antim Ivireanul, In Mitropolia Olteniei, XVIII

(1966), nr. 9-10, P. 771-811.

Serblnescu, N., Documente din timpul pcIstoriei mitropolitului Antim Ivireanul
la Rimnic, In Mitropolia Olteniei, XVIII (1966), nr. 9-10, p. 845-851.
Strempel, Gabriel, Un cronograf ilustrat atribuit mitropolitului Antim Ivireanul,

In Romanoslavica, XIII (1966), p. 309

353.

Strempel, Gabriel, Antim Ivireanul. La 250 de ani de la moartea sa, in Analele

Academiei R. S. Romania, C (1966), p. 677-688.
Strempel, Gabriel, Antim Ivireanul, in Revista bibliotecilor, XIX (1966), nr. 9,

p. 560-561.
Vlad, Sofron, Mitropolitul Antim Ivireanul, In Mitropolia Ardealului, XII
(1967),

nr. 1-3, p. 43-81.

Voinescu, D., Biserica Antim, in Boabe de gnu, IV (1933), nr. 9, p. 539-549.

www.dacoromanica.ro

CUPRINS

Infroducere

Nota asupra edifiei

LXI

DIDAHII
Aceasta o am zis cind in-am f5.cut mitropolit
Luna /ui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului
Cazanie la Adormirea
Dumnezeu

3
9

preasfintei N5satoarei de

La Dumineca Vamesului, cuvInt de Inv54.tur5.

CuvInt de Inv545.tur5. la Streteniia Domnului nostru
Iisus Hristos

16

22
29

Cuvint de tnv545.tur5. la Dumineca Lasatului de

banz5.
Cazanie la Vovedenie Bogorodite, noemvrie 21
Luna lui dechemvrie, 6. Cazanie la Sfintul Nicolae....

Luna lui iunie, 29 de zile. Cazanie la sfintii apostoli

Petru si Pavel
Cuvint de InvIt5.tur5. la Bogoiavlenie

34
41

47
56
64

Cuvint de Inv545.tur5. la Preobrajeniia Domnului nostru

Iisus Hristos
Cuvint de InvAtItura la sfintii si intocma cu apostolii
ImpArat Costandin si Elena
CuvInt de InvAtaturl la Dumineca Florilor
CuvInf'de Inv545.tur5. lalDumineca L5satu1ui sec de
brInz5.

Cuv1nt de inv5.0.tur5. la Dumineca Florilor

CuvInt de InvIt5.tur5, la sfintii si intocma cu apostolii
imp5.rat Costandin si Elena
CuvInt de InvI4Itur5.1a Nasterea Domnului nostru Iisus
Hristos
CuvInt de InvAtAtur5. la Obrezaniia lui Hristos
CuvInt de inv54.tur5. la Adormirea preasfintei st5.ptnei
noastre NIscgtoarei de Dumnezeu si pururea
Fecioarei Maria

InvItatur1 la sfintul plrintele nostru Nicolae

74

83
89
97
105

113
119
126

129
133

471

www.dacoromanica.ro

Predoslovie la cuvintul de InvA41tur5. In Dumineca

Florilor

139

Cuvint de InvAtatur, si de umilint5. In Dumineca

Florilor
CuvInt de InvAtAturl la Preobrajeniia Domnului nostru
Iisus Hristos
CuvInt de InvIt1tur la octomvrie 26, In zioa sfIntului
si marelui_-mucenic Dimitrie, izvoritoriului de mir
asupra cutremurului

140
149

156

tnvItatura la noemvrie 8, In zioa Slborului sfintilor

Ingeri.
CuvInt de InvAtItur5. In 26 a lunii lui octomvrie, asupra
cutremurului si a marelui mucenic Dimitrie izvorito-

riului de n'ir
CuvInt de InvI4Itur5. In Dumineca Florilor
CuvInt de InvatAturg asupra omului mort

InvItItur clnd s face parastas

CuvInt de InvItAtura In 25 a lunii dechemvrie, la
nasterea Domnului nostru Iisus Hristos
CuvInt de InvAtAtur6. la Dumineca Florilor

InvItatura asupra pocAintii

CuvInt de InvI45.tua la pogrebaniia omului prestAvit
Cuvint de InvAtAtur iarl la prestevirea omului
Scrisoarea la leat 7220, In luna ghenarie, In 13 zile
Duminea, la fevruarie 3 zile, rAspunsul ce am dat a doa

oari

164

174
183
188
192

194
202
211
221

224
226

Incep&tur5, si InvItAtur pentru ispovedanie

232
234

CHIPURILE VECHIULUI g NOULUI TESTAMENT ....

239

ASEZAMINTUL MANA STIRII ANTIM

323

INVATXTUR PENTRU TAINA POCAINTII

347

Pentru poclint5, in scurt si invataturl de folos

349

Pentru pocAintg. Ce lucru iaste si cu ce mijloc sl c1stig5.

si cum s5. s5. faa partea cea dentii

351

Pentru ispovedanie
Pentru facerea canonisirei
A doao parte. ti ce chip sl cade s5. fie duhovnicul si

354

cum a ispoveduiascl si s5. Indireptze pre oameni..

357

Ce s5. cade a intreba duhovnicul pre cel ce s5. ispoveduiaste si cum s5. Inceap5.

357

472

www.dacoromanica.ro

356

INVATATURA. BISERICEASCA.

363
367

Scara acestii carticele

Ruglciunea care au 11.Iva-tat pre apostoli Domnul nostru

Iisus Hristos Tat5.1 nostru carele esti In ceriuri"

MArturisirea credintii, carea s5. Imparte In 12

368

ala-

tuiri
Cle sapte taini ale sfintei besrici
Ce putere si ce dar au acste sapte taini

Pentru taina dumnezeestii Liturghii

Pentru rInduiala preotiei
Pentru taina ispovedaniei sau a poaintei
Pentru taina nuntii cei pre lge
Pentru taina maslului
Noao porunci mari ale besricii
Zce porunci ale lui Dumnezeu, de la a 2 Lge, cap. 5

apte daruri ale Duhului SfInt, carele slut. Isaia, cap.

11, stih 2
Trei fapte bune ale blagosloviei. 1 Cor<intheni>, cap. 13,

stih 13

Patru bunlati ale sufletului

Patru bungtAti ale trupului
apte pAcate de moarte
apte faceri de bine Impotriva acestora

369
372
372
373
373
374
374
374
375
376
376
376
376
377
377
377
377

Cle 12 roduri ale milosteniei, dupa cum scrie la Mathei,

cap 15.
Alte Inv54turi trebuincioase
Pricinile pentru care fiestece preot are voe sa slujeascl
In noriia altuia
CAPETE DE PORUNCA
Mijlocirile cu carele pot a rImie dietile temeinice
nestrImutate
Mijlocirile cu care pot sl rmle foitele zstrilor temei-

377
378

nice si nestrImutate
PREFETE, DEDICATII, POSTFETE
Postf ata Evangheliei" greco-romane, tipArit5. la

393

Bucuresti, In anul 1693

Dedicatia Psaltirei" rom&nesti, tipIrita la Bucuresti,

397

In anul

1694

380
385
391

395

398

Dedicatie la cartea lui loan Cariofil, Manual despre

clteva nedumeriri", tip5ritA la Snagov, In anul 1697

399

Prefata Gramaticii" slavonesti, tipgrit5. la Snagov,

In anul 1697

402

473

www.dacoromanica.ro

Dedicatia din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion", tipArit. in grecete la Snagov, in anul 1701

404

Dedicatia din Noul Testament", tipArit la Bucureti,

in anul 1703

406

Prefat5. la Vietile paralele" de Plutarh, tipgrite in

grecWe la Bucureti, in anul 1704
Dedicatia din Ceaslovul" tradus de Antim i tip5rit

408

la Ttrgov4te, in anul 1715

Dedicatia manuscris a lui Antim de pe exemplarele
Evangheliei" georgiene, tiplritl la Tif lis, in
anul 1709

409

Note

415

Glosar

411

457

Bibliografie

www.dacoromanica.ro

463

Lector : ELISABETA BRANCU$

Tehnoredactor : POMPIL1U STATNAI
Apdrut

1972.

Hirtie Upar A.

de
63
g/m2.
ForColt ed. 35,32. Colt Upar 33,75. A.
C.Z. pentru bibltotecile mart si rniat

mat 600X900116.

nr.

390211971.

859-0.

Tiparul executat sub comanda

nr. 1481 la
Intreprinderea Poligrafica
IS Decembrie 1918,
str. Grignre Alexandrescu nr. 89-97.
Bucuresti,
Republica Socialista Romania.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro