Sunteți pe pagina 1din 527

Antim

Ivireanul

OPERE

EDITURA
MINERVA

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ANTIM IVIREANUL
OPERE

www.dacoromanica.ro

Supracopertv. Vasile Socoliue

www.dacoromanica.ro

ANTIM IVIREANUL

OPERE
Editie critici
i studiu introductiv de

GABRIEL TREMPEL

EDITURA MINERVA
BUCURE.511-1972

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Pentru prima data 1ntreaga opera a celui mai Invatat mitropolit ce a stat vreodat in scaunul Ungrovlahiei este adunata
a un loo i pus. la Indemlna iubitorilor de literatur veche
romineasca.
Interesul major pentru opera lui Antim Ivireanul se incadreaza
organic in interesul mai larg al cercetatorilor i carturarilor
pentru tot ceea ce a insemnat progres i arta in creatia premergatorilor nostri.
Traitor intr-o epoca de stralucitoare cultur i rafinat era.,
cum a fost epoca brincoveneasca, Antim a izbutit prin talentele
sale multiple i abilitatea sa neintrecut sa joace primul rol

In viata Tani Romanesti far ca cineva dintre conternporani


sau urmasi s poata gindi in mod serios, c n-a meritat Intregul
curs al ononirilor prin care a strabatut.
Datele pe care le cunoastem astazi despre mitropolitul Antim

Ivireanul sint aproape la fel de sax-ace ca si cele care au fost


schitate de cercetatori la finele veacului trecut 1 Viaja sa dinaintea venirii In Tara Romineasc ne este total necunoscuta. Unii
istorici, cum a fost N. Iorga, 11 considera nascut dincolo de
Marea de Azov *. Altii credeau c s-a nascut In Peninsula Balcanica si ca. numele de Ivireanul id vine de la manastirea Ivir

din Muntele Athos, unde ar fi lmbracat cinul calugaresc **.


Altii, cum au fost episcopul Ghenadie Enaceanu i mitropolitul

Athanasie Mironescu, Inclin spre o vietuire 1ndelungata. in


Moldova, unde ar fi venit Inca din copilarie **.
Doll& izvoare ce nu pot fi puse la Indoial, ne precizeaza
insa originea georgiana, ivireana a lui Antim. Este vorba mai

N. Iorga, Istoria literaturii ?mane in secolul al XVIII,


vol. I, Bucuresti, 1910, p. 419, nota 1.
** Cf. Al. Odobescu, Citeva ore la Snagov, In Revista rotnele4,

II, (1862), p. 402.


** Cf. Condica sinta, publicata de Ghenadie Enaceanu, vol,

I, Bucuresti, 1886, p. 100; <Atanasie Mironescu>, Sfinta episcopie


a eparhiei Rimnicului-Noul Severin in recut fi acum, Bucuresti,
1906, p. 86.
V

www.dacoromanica.ro

Intii de secretarul de limba italian a lui Constantin Brincoveanu,


Anton-Maria del Chiaro, originar din Florenta. Acesta, care 1-a
cunoscut personal pe Antim, de care vorbeste in termeni deosebit

de elogiosi in lucrarea sa de istorie asupra Tani Rominesti,


afirma ca era georgian de origine si ca a cazut In frageda tinerete

rob, probabil la turcii care invadau deseori Georgia 2 in al


doilea. rind, Antim insusi, in marea majoritate a cartilor tiparite
sau traduse de el, precizeaz originea sa georgiana, numindu-se
fie Antim Ivireanul 3, fie d4ntim georgian de neam 4, fie, In sfirsit,
Antim ieromonahul, tipograful din Iviria 5.
Asa se explica, de altfel i grija sa pentru ridicarea culturala.

a Georgiei, unde va pune bazele primei tipografii nationale,


produs al atelierelor tipografice romnesti.
Nu se stie pin& astazi in ce an s-a nascut si in care anume
parte a Georgiei 6. Ceea ce ne precizeaza Del Chiaro este numele
su mirenesc: Andrei 7. Din kezamintul Mcinastirii A ntim *,

desprindem numele parintilor sai: loan si Maria, ce trebuiau


figureze In pomelnicul la care erau obligati copiii ajutati
de manastire s devina. preoti.
Nu stim nici cita vreme a stat in robie. Este de presupus Ins&

c aceasta a fost epoca In care a invatat citeva limbi: greaca,


mai Intii, din care va traduce si va tipari si In care va purta
mai tIrziu corespondenta cu patriarhii de Ienisalim i Constantinopol ; araba si slava veche, in care va tipari carti si, este de
presupus, limba turca, dat fiind sederea lui la Constantinopol.
Dupa un numar de ani el a fost eliberat din robie, fie datorita
deosebitelor sale talente, de care vorbesc contemporanii, fie
mai degrab prin rascumpararea baneasca a Patriarhiei ecumenice, sau a georgienilor ce se aflau prin Peninsula Balcanica..

Pe linga Patriarhie a trait apoi un timp, uimindu-i pe cei din


jur cu arta sa de caligraf, sculptor, desenator i lucrator in
broderie 8.

Necunoscute ramin i imprejurarile si data venirii sale In


Tara Romaneasc5.9. ti intilnim in Bucuresti In octombrie 1691,

cind tipareste o carte de literatura. parenetica: .Nvalciturite


/ui Vasile Macedoneanul catre fiul sau Leon ", in traducerea
greceasca moderna a lui Hrisant Notara, nepotul lui Dositei
* A se vedea textul In editia de fata., p. 331 si 333.
** Cf. I. Bianu i Nerva Hodos, Bibliografia romaneasca
veche, t. I, Bucuresti, 1903, p. 324-326. Vezi si N. 8erbanescu,
Antim Ivireanul tipograf, in Bis. ort. rom., LXXIV (1956),
nr. 8-9, p. 701.
VI

www.dacoromanica.ro

urma,sul sau in scaunul patriarhiei de Ierusalim, cu care Antim


va avea legaturi tool& viata, cind bune, cind rele. Venit mirean
In tara 1, iscalete aceasta, prima carte tiparita ca ieromonah
Antim, apdar ca preot calugar. Venirea sa trebuie situata. deci,
intre 9 noiembrie 1688, data inscaunarii lui Constantin Brincoveanu i aparitia Invdtaturilor lui Vasile Macedoneanul, mai
exact in anii 1689-1690.

Care era viata social& din Tara RomAneasca, 0 care era


atmosfera de la curtea lui Constantin Brincoveanu, unde era
chemat sA joace un rol atit de inalt modestul i strainul ieromonah Antim?
Necesitatea de a contura atmosfera vremii in care a trait
mitropolitul Antim Ivireanul nu s-ar impune citu0 de putin,
daca in opera sa el ar fi trecut sub tacere ceca ce ochiul sAu ager
a observat de-a lungul celor 26 de ani petrecuti pe parnint romanesc. El ins& nu a fost omul espectativei, nici ca mitropolit
nici ca om politic. Observind neajunsurile i condamnind scaderile
ne obliga 0 pe noi s incercam o zugravire, fie ea oricit de palida,
a starilor de lucruri din Tara Romaneasca In jurul anului 1700.

Se constata in aceasta vreme o intarire deosebita a unui


mic numar de familii boiereti, cu intinse latifundii, in frunte
cu familia Cantacuzino, In miinile carora se concentreaza cea
mai mare parte a paminturilor din tara 0 care devin atotputernici
pe domeniile lor.
Prin privilegiile pe care domnii Tara RonAneti le-au acordat
acestor familii boierWi i prin abuzurile nemasurate savir0te
de boieri, asistam la ingradirea i desfiintarea drepturilor tAranilor, la aservirea i ocuparea satelor ramase inca libere. Inrobirea
silita a acestor sate, prin marturii mincinoase i acte false, de
care graiesc atitea documente ale timpului, era folosita in egal,
masura. de manastiri (mari latifundiare ele imile) 0 de familiile
boiere0i *.

La aceast sit uatie trebuie adaugata excesiva exploatare


fiscall, care apasa mai ales pe umerii populatiei arace de la
sate 0 care spre sfir0tul veacului al XVII-lea devine de-a
dreptul insuportabill. Amintim cA in vremea lui Constantin
Brincoveanu numarul birurilor se ridica la patruzeci i dou5.**

* Cf. $erban Papacostea, Realaiiiie agrare in Tara Romkneascd in prima jumdtate a secolului XVIII, in Studii ,si materiale

de istoria medie, vol. III (1959), p. 230-321 (0 extras).


1* A se vedea C. C. Giurescu, Istoria romiinilor, vol. III,
partea a 2-a, Bucureti, 1946, capitolul Organizarea financiar
in special p. 634-635.
VII

www.dacoromanica.ro

clacl In veacurile trecute cei care nu puteau plAti dArile fugeau


de pe latifundiile respective i scApau de urm&rire, In vremea
de care ne ocuplin acest fenomen capla un caracter de mas5..
Reformele incercate de urmasii lui Brincoveanu pentru reglementarea haosului ce domnea in perceperea cl&rilor, n-au adus
pin& la urml nici o usurare in starea nenorocitt a tAr&nimii.
Principala cauz5, a fiscalitAtii excesive din vremea lui Consstantin Brincoveanu au constituit-o, Intr-adev6r, cererile nenum5.rate de bani i provizii ale turcilor, a clror criz politic& si economic& de dup5. depresurarea Vienei nu mai putea fi oprit&
Dar nu poate fi trecut cu vederea nici nevoia de bani a domnului. Acesta, avind familie numeroas5, cAreia trebuia
asigure
un trai corespunzItor rangului slu i dind curtii sale strAlucirea

care I-a %cut cunoscut i invidiat In intregul orient, a supus


tara la biruri nemaiv&zut de ap&sAtoare Inaintea sa. Numeroase
documente ale vremii, favorabile sau ostile domnului, mentionea-

z5, aceastA stare de lucruri. Printre ele, Istoria lui Del Chiaro,
seczetarul slu, In general favorabill lui Brincoveanu, apreciaz5.
dibcia cu care domnul stia s adune dArile, puntrid in gura
poporului zicala: domnitorul Constantin Brincoveanu stie
s jupoaie oaia Mx& s5, o facl s5. tipe" 11. Tot el, tnsirind capetele

de acuzatie aduse de turd lui Brincoveanu In 1714, aratA la


punctul al treilea c prin adunarea unor mari sume de bani
a impov&rat tara cu multe si grele impozite, care nu eran mai
lnainte In vigoare, In vremea domnitorilor, predecesorii s&i" 12.
De altfel, punctele cinci i sase cuprind tot acuzatii In leg&tur
Cu acumularea de mosii i bani, depusi la bAncile din Austria
si. Italia.
Clt priveste pe cronicarul Radu Popescu **, ostil domnului,

acesta aratA c5. Brincoveanu a strIns atilea bogAtii din tar&


cit n-a strins alt domn de cind este inceputul t&rii13.
Peste toate aceste cumplite greutAti se suprapuneau abuzurile
aparatului fiscal folosit de BrIncoveanu, din care unele au fost
mentionate si de cronicile binevoitoare domnului14.

Cf. M. Berza, Haraciul Moldovei i Tdrii Rorrainesti in


sec. XV-XIX, In Studii ,si materiale de istorie medie, vol. II (1957),

p. 7-45. Idem, Fazele exploatdrii Tdrii Romdnefli de cdtre

Poartd, In Studii, XI (1958), nr. 2, p. 59. A se vedea i Haralambie Chirck Veniturile visteriei lui Constantin Brincoveanu dupd
condice visteriei, In Studii si materiale de istorie medie, vol. I
(1956), p. 213-231.
* Cf. Radu Popescu, Istoriile domnilor Tdrii Romdne,sti,
introducere i editie critic& Intocmite de Constantin Grecescu,
Bucuresti, 1963, p. 200.

www.dacoromanica.ro

Sub raport cultural, domnia lui Constantin Brincoveanu


se caracterizeaza prin contacte deosebit de strinse ce se stabilesc
cu figurile luminate ale lumii ortodoxe de limb& greac5,, mai

ales, dar si cu lumea culturala a apusului i in special cu cea


Invatamintul in limba greaca de la Sfintul Saya (Cu
stralucitii si reprezentanti care au fost Sevastos Chimenitul
sau Kyminitis loan Comnen, Gheorghe Maiota, Panaiot
Sinopeus, Gheorghe din Trapezunt, Maxim Peloponisiotul,
loan Cariofil i altii), ne punea in contact direct cu cultura elenica,

In plina renastere. Caracterul universal al acestei culturi i-a


ingaduit patrunderea adinca In lumea ortodox5.. intreaga miscare
culturala greaca era dirijata de cele doul personalitAti marcante
ale ortodoxismului: Dositei, patriarh de Ierusalim si de urma,sul

acestuia in scaun, Hrisant. Se vor tipri carti in greceste, se


vor exercita influente asupra culturii romAnesti pin intr-atita
Incit se vorbeste de epoca influentei grecesti. Dar acest fenomen

nu priveste societatea romineasca in ansamblul ei, ci patura


boiereasc5., curtea domneasca si pe unii arhierei. Societatea
romineasca Ii avea cultura sa proprie, scrisa in limba romAneasc.5.;

literatura populara si literatura istorica asigura triumful

limbii romfine in cultura larga a maselor, fiind in .acelasi timp


receptiva la bunele influente ce vor veni din afara.

In Italia vor fi trimisi tineri la invatatura, care vor stabili


contacte directe cu lumea Apusului. Din Italia vor veni la curtea
lui Brincoveanu medici i secretan, cum au fost Iacob Pylarino
Del Chiaro, teologi si literati, cum au fost loan Abramios si

Gheorghe Maiota.. La curtea lui Constantin Brincoveanu, loc


de refugiu al tuturor carturarilor nemultumiti i cetate protegui-toare i stralucita a literelor, se vor incrucisa aceste influente
si se vor realiza numeroasele opere ale neoelenismului. Antim
Ivireanul se va folosi de aceasta cultura si va lucra cu teascurile
tiparnitelor sale la marile realizari pe care le voia domnul ; dar
nu va uita nici o clipa c pastoritii sai eran romAni i ca
lor nu era 'hut:a greaca, ci limba romAna. Pentru ei i pentru
triumful definitiv al limbii romine in biserica se va stradui
sa realizeze primele traducen i a numeroase carti de cult in
romAneste.

Dar inceputurile vietii lui Antim in Tara RomAneasca au


fost modeste i munca lui dificila i indelungata. Dintre activi-

-tatile lui numeroase, in care a stralucit ca nimeni altul, una


mai ales se impleteste (organic aproape) Cu intreaga lui viata,
die care nu poate fi tratata separat: aceea de tipograf. El ramine,

IX

www.dacoromanica.ro

alb.turi de Coresi, cel mai mare tipograf al culturii noastre


medievale.

O problem& se ridia din capul locului in legAtur& cu Antirn:

unde a InvAtat arta tipografia? A deprins el acest mestesug


la noi In tarl, sau l-a Inv&tat fnainte de a ajunge la noi?
sInt imp&rtite. Unii cercet&tori, cum este N. SerbInescu,

s& cread& a Antim a invItat arta tipografa. la Moscova sau


la Kiev *. Mai tfrziu ** emite ideea deprinderii acestui raestesug
In Apus, poate chiar la Venetia; In tot cazul crede c la venirea
In tara el era deja tipograf. Alti cercet&tori mai vechi, printre
cari N. Dobrescu *** si N. Iorga ****, opineaz pentru initierea
In aceast& ara in Tara Romineasa 15. De altfel traditia tipografia a TS.rii Rominesti dep&sise cu mult un secol i jum&tate de

viat5.. La Bucuresti chiar, functiona o excelenta tipografie,


care inaugurase In 1678, in primul an de domnie a lui $erban
Cantacuzino i in vremea mitropolitului Varlaam (a nu se confunda cu cel din Moldova) seria tipgriturilor cu binecunoscuta
. Tot aceasta
culegere de omilii intitula% Cheia infelesului
tipografie va realiza, zece ani mai tirziu, prima tipArire integral&

a Bibliei i va sta la indemina domnului pentru implinirea


stalucitelor sale planuri culturale. In fruntea asez&mintului
tipograficesc stAtea episcopul moldovean Mitrofan, refugiat
la curtea lui Brincoveanu pentru neIntelegeri de ordin politic
avute Cu domnul tArii ******.
Acum, In jurul anului 1690, Indemnat de ieromonahul Macarie,

cu rosturi inalte pe ling& Mitropolie si de insusi mitropolitul


Teodosie, fata dc carc Antim a avut toat& viata o deosebit&
consideratie, acesta se alug&reste. Cei doi clerici vor figura In
Asezdmintul m&rastirii Indata dup& parintii s&i, In Pomelnicul
de care aminteam mai sus 16.
Cf. N. $erb6nescu, Antim /vireanui iipograf, p. 694.
** In studiul Mitropolitul Antim Ivireanul din Mitropolia
Olteniei, XVIII (1966), p. 772 si p. 774, nota 17.

*** N. Dobrescu, Viala i faptele lui Antim Ivireanul


Buc., 1910, p. 11.
*** N. Iorga este de Orere c Antim si-a flcut ucenicia la
BuzAu. Cf. Istoria literaturii rontne in sec. XVIII, I, p. 419.
Cf. Bibliografia romtineascd veche, I, p. 220. G. $trempel, Sprijinul acordat de Rusia tiparului romnesc in sec. XVII,
in Studii ,si cercetdri de bibliologie, I (1955), p. 33-34 (si extras).
Cf. loan Bianu, Mitrofan episcopul Husilor ,si al Buzdului, ,,re tipograf, In Almanahul Graficei romeine, Craiova,
1927, p. 44-49.

www.dacoromanica.ro

tri vara anului 1691, la 10 iunie, Mitrofan al Husilor este


numit episcop al eparhiei Buzaului 17. Ieromonahului Antim
i se incredinteaza conducerea tipografiei bucurestene, in fruntea
careia va sta pina in anul 1694. in cei trei ani de activitate a
imprimat trei carti, Cu toate greutatile ce sint de presupus in
urrna transferului unei parti din utilajul tipografic la Buzan,.
de catre Mitrofan cu Incuviintarea domnului si a mitropolitului.
Prima dintre ele, iesit de sub teascuri In iunie 1692, in greceste,
este Slujba sf. Paraschiva i a sf. Grigorie Decapolitul. Cartea
are o dedicatie catre domn semnata. de Serban Grecianu,

logofat .
A doua carte, una din cele mai monumentale opere tipografice

din intreaga activitate a lui Antim, a fost Evangheliarul grecoromin ** imprimat in 1693 18.
In sfirsit, ultima carte tiparita. In tipografia domneasca. in
.sfinta Mitropolie tu Bucuresti **, In anta/ de la zidirea lumii.
7202, jara de la mintuire 1694", a fost Psaltirea romdneascdo.
O cotitura, prima cotitura In drumul sinuos al vietii mitroAntim, schimb cursul activitatii atit de promitator
Inceputa la tipografia naitropoliei. taca In cursul anului 1694
el este transferat la manastirea Snagov cu o parte a utilajului
tipografic de la Bucuresti, In intentia domnului si a mitropolitului tarii fiind crearea unui centru tipografic acolo pentni ajutoTarea culturall a crestinilor de sub stapinirea turceasca, ****
Doi ani mai tirziu, In anul 1696, 11 Intilnim egumen al Snagovului, dar nu este exclus ca In aceasta calitate sa fi fost trimis
inca de la Bucuresti 20 Ar fi fost o recunoastere elementara a
-meritelor deosebite pe care le-a dovedit Antim ca tipograf si
ieromonah, si pe care nu avem de ce si. o neglijam.
* Bibliografia ronaneascd veche, I, p. 326-327. 0 lucrare

Inca utili. pentru activitatea de tipograf a lui Antim este aceea


a lui fraile Picot, Notice biographique et bibliographique sur
l'imprimeur Anthime d'Ivir, publicata In Nouveaux mlanges
.orientaux, Paris, 1886, p. 513-560. Cf. i N. Serbanescu, Antim
Ivireanul tipograf, p. 701-702, unde poate fi gasit o bibliografie cuprinzatoate asupra tuturor cartilor imprimate de Antim,
** Bibliografia romtineascd veche, I, p. 328-335. N. Serbanescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 702-703.
*** Bibliografia romdneascd veche, I, p. 335-337. N. Serbamesan, Antim Ivireanul tipograf, p. 705.
* Cf. N. Serbanescu, Istoria mdneistirii Snagov, Bucuresti,
1944, p. 66. A se vedea i nota 16 de la p. 112 a aceleiasi lucran,
in care se vorbeste de un obiect de cult i un Minei pe luna
cdecembrie, reparate cu cheltuiala lui Antint in anii 1694 i 1695.

XI

www.dacoromanica.ro

In timpul sederii sale la Snagov, pe linga treburile de gospoda.rire a domeniilor manastirii 21, Antim a pus bazele unei mari

tipografii, cu posibilitati de imprimare In mai multe limbi,


tipografie independenta de cea bucuresteana. Cea mai niare
parte a utilajului, inclusiv turnarea literelor, era construita
de mina sa de artist 22.

La Snagov au fost tiparite 14 carti: 7 In limba greaca, 4


romanesti, una slavoneasca, una greco-romna, una greco-araba.
Asadar, cartea greceasc are preponderenta numeric& ceea

ce explica Intr-un fel influenta culturall pe care o exercitau


Invatatii si prelatii greci de la curtea lui Brincoveanu.
Prima tipariturl, adus ca un omagiu domnului, a fost
totusi o carte romaneasc si anume Orinduiala slujbei sfinfilor
Constantin
1696

,si

Elena, terminat de imprimat la 6 februarie

23.

In anul urmator, tiparnita de la Snagov realizeaza un adevarat


record, dInd la lumina. 5 arti, dintre care trei de mari proportii.
In ianuarie 1697 este gata imprimat In greceste un enorm
Antologhion * de 2210 pagini (20,5 x 14,5 cm), ce cuprinde
In interior si cartile de baza necesare cultului: Octoihul, Ceaslovul,
Triodul i Penticostarul ".
A doua carte de mari proportii ** este un splendid Evangheliar
rorndnesc 25 . La sfirsitul voluntului, lipsit de dedicatie si postfata
In clteva enduri ce reproduc, in general, texte manuscrise:

Antim se roag de iertare pentru greselile comise 25. Ceva mal

ios, pe aceeasi fill 180, tntIlnim urmatoarele sase rInduri, ce


apar si ele ca un leit-motiv la sfirsitul majoritatii tipariturilor
sau manuscriselor din acea vreme:
Precum cei streini doresc mosiia sa.-s vaza,
Cind sInt lntr-alt tara, de nu pot sa saza.
Si ca cei ce-s pre mare, batuti de furtuna.
$i roaga. pe Duninezau de liniste bunk
Asa si tipograful de-a cartii sfirsire
Lauda nencetata da s'i multemire".
0 carte de teologie dogmaticl tiparita la Snagov In greceste,
a fost opera lui loan Cariofil, Manual despre citeva nedurneriri
Bibliografia romlineascd veche, I,

p. 347-349. trnile

Picot, Notice biographique, p. 532. N. $erbanescu, op. cit.,

p. 707 708.

** Bibliografia ronineascd veche, I, p. 343-344. N. $erba.nescu, op. cit., p. 708-709.

XII

www.dacoromanica.ro

Fi so/u/iuni, prefatati. de Antim Ivireanul *. Conceput sub


forma unor intreb5.ri si aspunsuri, cartea avea ca scop a explice
atitudinea Inv5.tatului grec, acuzat de idei reformate 27.
Tot acurna se tipAreste panegiricul lui Gheorghe Maiota rostit in
biserica. Mitropoliei in cinstea impazatului Constantin cel Mare **.

!a sfirsit, a cincea carte tipIria in anul 1697 **, de proportii mai mari, a fost Dreapta alccituire a gramaticii slavoneFti

28.

Natural a nu putem trece In revisti. absolut toate artile


imprimate de Antim la Snagov, desi activitatea sa de tipograf
nu poate lipsi din zugavirea vietii si activitAtii sale. Este necesar
totusi a mai amintim c5. dup5. acest an 1697 deosebit de abun-

dent sub raport tipografic, se produce o incetinire a activiatii


tipografiei de la Snagov. Cu sigurant a motivul principal
a fost plecarea lui Mihail Istvanovici la Bllgrad, trimis acolo,
cum am v5zut mai sus, de atre Constantin Brincoveanu. Dintre
artile tipArite de Antim, pin5. la pAxAsirea nAnIstirii Snagov
trebuie s5. mai amintim Ina trei, care au jucat intr-un fel sau
altul, un rol remarcabil in istoria culturii rominesti.
Mal intii de toate amintim imprimarea unni mic volum ****

de 88 file intitulat Floarea darurilor 2.


A doua carte, greceasa, tiplritl in iunie 1701 a fost un
Eortologhion", lucrat de prea inteleptul dascil al Academiei
din Bucuresti, domnul Sevastos Chimenitul".
In sftrsit, a treia carte si una din cele mai importante din
cite au iesit din tiparnitele lui Antim, a fost Ltigurghierui greco-

, imprimat In acelasi an, 1701 81.


Desi atestat documentar pin& la 21 mai 1704 ca egumen
al Snagovului, Inc& In acest an rodnic, 1701, el se stamutS, la
Bucuresti, unde va reina activitatea de tipograf, intrerupt5.
crab

Cf. Bibliografia romneascd veche,

I., p. 349-350. N.

erblnescu, op. cit., p. 709-710. Dedicatia atre Brincoveanu,


pe care o ream In editia de fat5. la p. 399-402, a fost tradus5.
din greceste de colegul nostru Mihail Caratasu, aruia ii aducem
s'i pe aceast cale multumiri sincere.
** Bibliografia ronaneasca veche, I, p. 350-351. N. ser135.nescu, op. cit., p. 710.
*** Bibliografia romneascd veche, I, p. 351-354. N. Serb5.nescu, oP. cit., p. 710-711. P. Constantinescu-Iasi, Relafiile
culturale romino-ruse din trecut, Bucuresti, 1954, p. 177.
* ** Cf. Bibliografia romneascd veche, I., p. 393 395.
N. Serb5.nescu, op. cit., p. 714-715.

Bibliografia ronaineascd veche, I, p. 425-433. Emile


Picot, Notice biographique, p. 537-539. N. Serbanescu, op. cit.,
p. 716.

www.dacoromanica.ro

la 1694. Gauzele adevArate care au dus la plecarea sa de la Snagov,


far& s fi renuntat formal la egumenie, nu sint cunoscute. Antim

Isi cistigase merite remarcabile In arta tipograficg, In munca


de administrare a mAn&stirii, era apreciat de domn si de cArturarii
de la curtea sa. Ce 1-a flcut s, plece de acolo, unde era multumit

cu ce realizase ? Intrigile urite ale unor alugAri, probabil, la


care va face aluzie la punctul al treilea al celebrei sale ap5.rAri
trimise lui Brincoveanu, in 13 ianuarie 1712: ... nici nolrastirea Sneagovului o am luat-o Cu de-a sila. lar ce am lucrat
In 7 ani, ce am f5.cut acolo (nu atita din venitul casei, cit din
sudorile fetii mle), lucrurile aclea rrArturisesc la toti si m5,car cl,

mAriia-ta nu pohtiiai a es de acolo, iar cine au fost pricinuitorii


esirii mete vor da seama fnaintea lui Dumnezeu ; iarg. Incailea
am esit cu cinste si nimenea nu mi-au luat seama, aci sa vedea

ca am acut si am adaos, iar n-am stricat, lar nici datorie


am l&sat" *.

Inapoierea lui la Bucuresti, in 1701 chid Inceteaa pentru


totdeauna functionarea tipografiei de la Snagov, si activitatea
sa neIntreruptA la tipografia Mitropoliei, pin& in 1705, constituie
a doua cotitur a vietii lui Antim Ivireanul. Aceasta este perioada

unei rodnice activittti tipografice si artistice, este perioada


In care pregairea sa cultura1 si teologicA s-a dezvoltat uluitor,
este perioada in care a c6pAtat ,Increderea deplina a domnului,
a curtii si a tuturor inv5.tatilor, greci mai ales, tilitori in preajma
lui Constantin Brincoveanu.

Din cele 15 arti imprimate in acesti ani la Bucuresti pe


care nu le vom descrie in totalitatea lor, 11 slut in limba greac..1,

apArute sub influenta curentului grecesc de la curte, doui slut


romanesti, una slavo-romAn si una greco-arabl.
TipAriturile anului 1701 sint doul brosuri In greceste, ce
cuprind cuvinari panegirice compuse de stefan Brincoveanu,
fiul domnului **. Sub gravura, splendid lucraa, ce-1 inatiseafa
pe Constantin cel Mare din Panegiricul la siva Sf. Constantin,
se af1a o dedicatie de patru versuri dintre care doll& grecesti
si dou5. In limba latin. Aceasta denot a tipografia era fuzestrata si. cu liter& tipografia latineasa.

* Textul intreg al scrisorii atre domn in editia de fat,


p. 226-232.
** Cf. Bibliografie romeineased veche, I, p. 419-422. N.
$erb5.nescu, op. cit., p. 718-719.
XIV

www.dacoromanica.ro

Tn anul 1702 se vor scoate noi editii din aceste panegirice *, se


va tipari, tot In greceste, Slujba cuvioasei Hipolita **, precum
Ceaslovul greco-arab pentru uzul preotilor din dioceza Antiohiei.
Dintre cartile tiparite in anul 1703 sase la numar vom

aminti mai Intii Noul Testament ***, prima tiparire integrala


separata, In Tara Romineasc5., a acestei opere 33.
in septembrie era gata de tiparit In greceste o ampla lucrare
de teologie dogmatica, intitulat inveyiitura dogmatic'd a prea
sfintei biserici rdsdritene ,si universale . . . **** opera profesorului

de la Sfintul Saya, Sevastos Chimenitul. Dedicata patriarhului


de Ierusalim, Dositei, de catre Gheorghe Castriotul, care a
suportat cheltuielile de imprimare, lucrarea ne intereseaza prin
subtilitatea problemelor ce erau puse in discutie la acea vreme
la curtea lui Brincoveanu, prin rolul de mecenat pe care acesta
I-a jucat fat& de invatatii rasaritului. La sfirsitul cartii, ca de

obicei, intr-un colofon se arata c tiparul a fost realizat de


Antim Ivireanu134.

Anii 1704-1705 slut saraci sub raport tipografic. Tipografia


Mitropoliei nu realizeaza decit trei brosuri, toate In greceste.
Una dintre ele, de 86 pagini, Paralelele grecesti
romane de
Plutarch ***** a fost tradusa de Constantin, fiul domnitorului
si este prefatata de catre Antim ****** .
Cea de a doua, datata 2 aprilie 1705, care cuprinde Slujba
sfintului Visarion i corectata de Mitrofan Grigorhs din Dodona,

este singura tiparitura a lui Antim realizata la Bucuresti ca


episcop al Rimnicului

in aceasta noul demnitate a treia cotitura a vietii sale


In care 11 vom Intllni de la 16 martie 1705 pin& la 27 ianuarie

1708, I-au ridicat calitatile sale deosebite de teolog si artist,


dar si Imprejurarile care au dus la demiterea predecesorului sau,
episcopul Ilarion

Prin actul redactat cu acest prilej se cerea mitropolitului

Teodosie i sinodului Tarii Romanesti s aleaga i sa hirotoneasca


alt episcop. La 16 martie 1705 a avut loc la Mitropolie aceasta
* Cf. Bibliografia romineascd veche, I, p. 441 si vol IV,

p. 28 i 217. N. $erbanescu, op. cit., p. 720.


** Idem I, p. 440-441 si vol. IV, p. 217. N. erbanescu,
op. cit., p. 720.
*** Idem, I, p. 448-450. N. Serbanescu, op. cit., 721-722.
*** Idem, I, p. 450-451. N. Serbanescu, op. cit. p. 723.
Idem, I., p. 460-462. N. erbanescu, op. cit., p. 726.
Vezi mai jos prefata la p. 408-409.
Cf, Bibliografia romdneascd veche, I, p. 463 si vol.
IV, p. 219 N. $erbanescu, op. cit., p. 726-727.
XV

www.dacoromanica.ro

alegere; pe lista candidatilor mai eran trecuti: popa Ioasaf,


pe atunci egumen la manastirea Arges i Macarie, protosinghelul
Mitropoliei 36.

A doua zi dupl alegere, n ziva de 17 martie, Antim a fost


hirotonit episcop de catre mitropolitul rii, batrinul tntelept
Teodosie *, dupa care, apoi s-a mutat la Rimnic. Ca Antim
n-a urmarit s ajunga. episcop, c a fost in afara ambitiilor
desertaciunilor, ca a inteles sit lucreze pentru ridicarea pastoritilor OA, c n-a urmarit s las de acolo pentru alte mrri, ne-o
spune singur in aceeasi aparare din 13 ianuarie 1712, la punctul
4: La episcopiia Rimnicului puiu martur pe Dumnezeu, care
cunoaste ascunzisurile inimii, c nici in visul mieu nu mi-am
inchipuit sa ni fac arhiereu, cunoscindu-m pre mine mai pacatos

mai nevrednic decit toti oamenii pamintului. lar de vrme


ce Dumnezeu, cel ce pe toate le orinduieste spre mai bine, asa.
au vrut, sa, radice din pamint sir= si din gunoiu s inalte mser,
pentru a-1 aseza pe el Cu boierii poporului sau, eu ce puteam
face? M-am supus Domnului i 1-am rugat pe el. Am sazut sj
acolo 3 ani, fara doao luni. Ce am lucrat si acolo (nu atita din
veniturile cas6, cit, iara, din osteneala i sudoarea ltii

iaste vederat tuturor. Esirea mea de acolo n-au fost cu voia


mea. Eram odihnit Cu atita i mi-ajungea din destul necazurile
ce petreceam; iar apoi am esit Cu cinste nici seama mi-au
luat nimenea, nici datorie am lasat, c asa ni-au slujit vrmea *.

Sederea lui Antim Ivireanul la Rimnicul-Vilcea a avut


urmari nebanuite pentru cultura romineasc i pentru generallzarea folosirii limbii romane in biserica. Totodata a confirmat
aptitudinile administrative pe care le vadise in timpul staretiei
sale la Snagov. Intr-adevar, printre primele masuri pe care le-a

luat Antim, odata ajuns in eparhia sa, a fost instalarea unei


tipografii a primei tipografii
la Rirnnic. Utilajul romanesc
grecesc era cel folosit, in parte, la Snagov ***, rodul muncii
sale", cum obisnuia sa.-1 numeasca. De sub teascurile acestei
tipografii vor iesi 10 carti in cei trei ani ai sederii sale acolo.

In legatur cu ziva sfintirii sale ca arhiereu, vezi, N. erbanescu, Mitropolitul Antim Ivireanul, p. 778, nota 34.

** Editia de fata, p. 227-228.


*** Cf. A. Sacerdoteanu, Tipografia Episcopiei Rimnicului
(1705-1825), in Mitropolia Olteniei, XII (1960), nr. 3-4, p.
295-296. Dimitrie Coravu, Tipografi de la Rfmnic din prima
jumdtate a secolului al XVIII-lea, in .iVlitropolia Olteniei, XIX

(1967), nr. 1-2, p. 45.

XVI

www.dacoromanica.ro

Prima carte scoas5, de sub tipar In septembrie 1705. In limba


greac i intitulat& Tomul bucuriei *, are o important& deosebit&
din punct de vedere dogmatic. Tip&rirea In acest oras, unde trlise

Ilarion i unde influenta catolicismului se f&cea viu simtit5.,


a unei culegeri de texte ce combSteau primatul papal a dus la
stingerea definitiv5, a focarelor schismatice ".
In acelasi prim an al sederii sale la RImnic, de comun aord
cu mitropolitul t5.rii i cu domnitorul, Antim Ivireanul Incepe

seria tipariturilor sale, menite sa duc la triumful deplin al


limbii romine In biseric.I. Este Indeobste cunoscut cA pina spre
sfirsitul veacului al XVII-lea limba de cult In bisericile noastre
a fost limba slavon5.. In vremea lui Constantin Brineoveanu,
datoritl influentei crescinde a prelatilor greci la curte i a ames-

tecului acestora In treburile bisericii romine se Inceara introducerea limbii grecesti In oficierea serviciilor religioase **.
Dovadl i puzderia de clrti grecesti tip5.rite la Bucure,sti
Snagov, de cAtre Antim. Acesta va Intelege pericolul ce ameninta
pe rom5.ni si va pune stavi15. acestor tendinte. Nu luptase oare

o Georgia cu sute de ani mai devreme, pentru aceeasi cauz5.?


Antim cunostea nevoile poporului si se va face ecoul p&storitilor
s51; va tipAri In romineste cArtile capitale de slujbl bisericeasc5.,

multe dintre ele pentru prima dat5,88.


Tot In acest an, 1705, Serban Cantacuzino, fost mare paharnic,

subventioneaz& tip&rirea unui mic volumas de 50 pagini,


veffeiturd pe scurt pentru taina pocdinfei, intocmit& i tiplrit"

de cItre chir Anthim, episcopul RImnicului" **. Brosura


a fost intocmit5. de Antim ca s5, slujeasc5. de Indreptar precrtilor

In activitatea lor bisericeascl si este prima lucrare de acest fel


In literatura romineasc5. veche. Ea fAcea parte din planul mai
larg a lui Antim de pregAtire a preotilor, pe care el i-a v&zut
cunoscut In toat ignoranta lor 39.
IncepInd cu anul 1706, Antim se ocup5. mai rar singur de
tip&rirea artilor. La Rimnic 11 cheami lInga el pe Mihail Istvanovici, priceputul sAu ucenic, care va continua munca manual&
de imprimare ; Antim Ivireanul, prins de treburile eparhiei,

dar si de traducerea artilor capitale de cult din greceste In


* Cf. Bibliografia romneascd veche, I, 463-466. N. erb5.nescu, Anti: Ivireanul tipograf, p. 727-728.
spune si N. Iorga In Istoria bisericii rotranefti, ed. II,
vol. II, Bucuresti, 1930, p. 15-18.
*** Cf. Ilie Corfus, Contributii la Biliografia romineasa
veche, in Revista istorica ronulnd, XV (1945), p. 498-499. N.
Serbanescu, op. cit., p. 781-782.
XVII

www.dacoromanica.ro

romineste, nu mai avea ragazul necesar pentni aceastA mult

indagia axtl.
i vom intilni pe Mihail Istvanovici imprimind, printre
altele; doul cArti de o importantA deosebia in schitarea biografiei

mitropolitului Antim Ivireanul i In cronologia literaturii ro-

mAnesti vechi. Este vorba de imprimarea unui Molitvenic


romnesc40 i a unui Octoih mic, slavo-romin 41, amindoul in
anul 1706.
Inainte de a incheia capitolul consacrat activiatii lui Antim
la Rimnicul-Vilcea, trebuie sa amintim calitile remarcabile
pe care le-a avut ca administrator al eparhiei sale. Documentele
episcopiei Rimnic (conservate la Arhivele Statului din Bucuresti),

atestA grija lui Antim pentru mArirea averilor episcopiei, prin


cumpAari de plminturi, vii, mori i plduri, din veniturile arora
se reparau Ilcasurile de inchinAciune, sau se ridicau din temelie
altele noi *. intilnim plin de grijA pentru repararea i restau-

rarea unor mAnistiri, deosebit de pretioase pentru noi, sub


raport istoric arhitectonic. In putinul timp cit a stat pe scaunul
episcopal a fost restauraa i zugavia din non mAnAstirea Cozia.

Pisania de deasupra usii II aratA ostenitor la infrumusetarea


locasului pe Antim, episcopul de Rimnic **.
Tot In vremea aceasta., au fost refAcute: mAnistirea Surpatele,

ctitoria boierilor Buzesti, prin cheltuiala doamnei Maria a lui


Constantin Brincoveanu, mAnAstire pe care probabil c Antim
a sfintit-o la 1 august 1706 ***; biserica schitului HotArani,
ctitoria lui Mitrea vornicul din sec. XVI, prin cheltuiala lui

i mai ales mlastirea Govora, ctitoria lui

Matei FAlcoianu

Radu cel Mare".


Ca episcop de Rimnic, Antim ar fi putut dezvolta activitatea
tipograficA nestinjenit i ar fi amas unul din cei mai remarcabili
organizatori i cirmuitori ai eparhiei sale. In timpul scurt cit

a stat acolo doi ani i zece luni a realizat mai mult decit
alti episcopi in doul decenii.
O nou cotitua, Ins, li intrerupe activitatea de la Rimnic
.11 aseazA pe treapta cea mai inala a ierarhiei bisericesti de
la noi, aceea de rnitropolit al Ungrovlahiei.
Cf. N. Serbinescu, Documente in timpul pcistoriei mitropolitu-

lui Antim Ivireanul la Rimnic, in Mitropolia Olteniei, XVIII


(1966), P. 845-851.
** Cf. N. Iorga, Inscriptil in bisericile Ronainiei, I, Bucuresti,
1905, P. 175. N. SerbAnescu, Mitropolitul Antim Ivireanul, p. 791.

*** Cf. N. Irga, Inscriptii, p. 182-183. N. SerbAnescu,

op. cit., p. 791.

XVIII

www.dacoromanica.ro

In 27 ianuarie 1708 lAtrinul mitropolit Teodosie, care lAstorea, cu o Intrerupere de sapte ani, Ind. din 1668, moare,
cu limIA de moarte ca scaunul de rnitropolit s fie incredintat
episcopului de Rimnic, Antim Ivireanul *. Testamentul
mitropolitului Teodosie trebuia el respectat Cu sfintenie?

c nul El se adkiga ins la prestigiul de care se bucura Antim


Ja curtea lui BrIncoveanu i in intregul orient prtodox i care-1
indreptkea s5, ocupe aceast Juan demnitate. Nimeni nu s-a
putut opune dorintei mitropolitului Teodosie, care era si dorinta
domnului si a Cantacuzinilor i a patriarhilor de Antiohia
Ierusalirn, aflati atunci In Bucuresti".
Cronica oficia1 a domniei lui Constantin Brincoveanu,
scria de marele logofk Radu Grecianu ne-a transmis detaliile
numirii i ale Insc&unlrii lui Antim".
Tot cronica amintitlne spune c domnul 1-a trimis pe Gligoras-

co Ciohodariul la patriarhia Constantinopolului pentru a obtine


ecdosis 0 metathesis, adia insaunare i transferare de la episcopia Rimnicului la mitropolia Tani Rominesti. Actul de inscAunare, ecdosis-ul, semnat de patriarhul ecumenic Chiprian
inainte de 10 februarie 1708", este plin de laude la adresa lui
Antim i contrasteaz dureros Cu gramata patriarhala din 1716.
care-1 va scoate din functia de mitropolit si-i va gabi sfirsitul 46,
La 19 februarie Gligorasco Ciohodariul ajunge la Bucuresti.

aducind Cu sine dispozitia scrisl a patriarhului atre fostul


mitropolit al Adrianopolului, Climent, ce se afla de asemeni
a Bucuresti, ca sl fac transferarea lui Antim de la episcopia
Rimnicului la V15.dicia
fapt ce se si implineste la 21
febniarie 1708. A doua zi, in prima duminia a postului mare
(duminica ortodoxiei) spune cronica, dupl slujba de la mitropolie, Constantin Brincoveanu au trimes pre dumnealui stefan
Cantacuzino, marele postelnic, cu carita cea frumoas domneasc
cu alai frumos la sfinta mitropolie, de 1-au proscalisit (adica.

1-au poftit) st vie la curte, pe carel, aducindu-1 pre scara cea


mare, pen divan, s-au lmpreunat cu nAria-sa vodk arutindu-i
nAria-sa mina si fAcindu-i oratie de 'Astoria ce i s-au dat" **.
La urkile lui Brincoveanu a r6spuns mitropolitul Antini
printr-o cuvintare, tAstrat in fruntea tuturor manuscriselor
* Cf. N. $er/Anescu, Mitropolitul Teodosie al Tdrii
Romd nesti, In Studii teologice, IV (1952), p. 330-351. Existenta

unui testament al mitropolitului Teodosie este confirmat5.


de cronicarul Radu Grecianu, chid redl amAnuntele insaunkii
lui Antim. Vezi nota 44.
Cf. Viaja lui Constantin-I/odd Brincoveanu, p. 182.

XIX

www.dacoromanica.ro

de Didahii, plini de poezie si de patos, izvorIti din cildura


elocintel sale, Iniltitoare si elocventi, cum nici un mitropolit
nu mai rostise alta In romineste pini atunci *.
Desi erau de fati doi patriarhi greci si numerosi alti arhierei
de aceeasi limbi, Antim Ivireanul si-a rostit discursul de
Insciunare In romineste, aritind In felul acesta c limba patriei
sale adoptive este capabili si exprime simtiminte tot at1t de
1nalte ca si liraba greaci.
Parafrazind un verset al Evangheliei de la Matei : Veniti
dupi mine si v voi face pre voi pescan de oameni" **, Antim
arati In adInca sa modestie c nu meritele sale 1-au ridicat la
rangul de mitropolit, nu acestea 1-au pus si pizeasc turma
nconjurati. si Impresurati, de atila nevoi si scirbe ce vin totdeauna, nelncetat, de la cei ce stipinesc pimintul acesta", ci
gratia divini. Dumnezeu care n-au autat la mic. orarea si netrebniciia mea, nu s-au uitat la siriciia mea si streinitatea mea,
n-au socotit prostiia si nestiinta mea, ci au clutat la bogitiia
si noianul bunititii sale", 1-a trimis s vi fiiu de mIngliare la
sclrbele robiei cei vavilonesti a lumii acestiia... si dimpreuni
Cu dumnevoastri si pitimesc la toate cite va aduce ceasul si
viimia, pentru care lucm am datorie si, priveghiez Cu osIrdie
si fir'de lne, zioa si noaptea si In tot ceasul, pentru folosul si
spiseniia tuturor de obste, invitIndu-vi si IndreptIndu-vi....
pm calca ces. dreapti "***.
Opresiunea turceasci, cu Intreg cortegiul de nevoi, le vom
1ntilni pomenite si In alte didahii. impotriva acestei opresiuni
Antim Ivireanul va lupta pn la sfirsitul zilelor sale.
In finalul cuvintini. mitropolitul Antim Ivireanul fi ureazi
domnului (pe care 11 numeste al nostru de obste de mult bine

ficitor"), s supuie pre toti vrijmasii cei vizuti si nevizuti


podnojie picioarelor mirii-sale", lar celorlalti ascultitori spirit
de dreptate, pace si liniste sufleteasc5.47.
Activitatea lui Antim Ivireanul ca rnitropolit trebuie urmiria.

pe mai multe planuri: Indrumitor al tipamitelor, traducitor


de ciati liturgice i luptitor pentru triumful depila al limbii
romine In biserici, educator al clerului, gospodar al bunurilor
Mitropoliei, ctitor, patriot si om politic.

* Cf. Predici, ed. G. $trempel, p. 17-18.


Evanghelia de la Matei, cap. IV, 19.
*** Textul cuvIntirii la Insclunare In editia de fati, p. 3-8XX

www.dacoromanica.ro

Antim Ivireanul, primul demnitar al tarii, a avut doul resedinte, asa cum Constantin BrIncoveanu a avut dona capitale:
Tirgoviste i Bucuresti. Este de presupus c ederea sa Intr-un
oras sau altul era legatA, in mare m&sur5., de prezenta domnului
la Tirgoviste sau Bucuresti. Printre primele m&suri pe care le-a

luat Antim, dup& alegerea sa ca mitropolit, a fost transferarea


tipografiei de la Rimnic la Tirgoviste 48.
Tot de la Inceputul activit&tii sale ca mitropolit clac& nu
chiar mai devreme cu un an dateaz& i interesul pe care I-a
manffestat fat& de indepArtata Georgie, interes concretizat
prin trimiterea acolo a celui mai bun ucenic al slu, Mihai Istvanovici, care avea sarcina sa puna bazele unei tipografii". Doll&
din artile tipArite acolo, un Evangheliar, tipArit In 1709 si un
Liturghier, ce apare un an mai tirziu, ne intereseazA in mod
deosebit.
Evangheliarul *, din care Biblioteca Academiei plstreaz&

cele dou& exemplare db.ruite de Antim lui Constantin Bancoveanu de onomastica sa, la 21 mai 1709, este impodobit cu gravuri lucrate in maniera celor ce impodobesc artile tiplrite la
noi, lucrate, probabil, de mina lui Antim. Amindou& exemplarele
cuprind pe pagina a sasea, dedicatia autograf& a mitropolitului,
un cuvint de laud& pentru domnul Constantin Brincoveanu care
a inlesnit i pdmintul iverilor... s se irnbog&teascl cu tiparele
limbii sale", asa cum s-au imbog&tit Arabia, Elada i Ungrovlahia. Aceste patru tari, asemenea riuri/or Edenului au adlp&rile
tiparelor, carele... dau pretutindenca satitoare i vcinicg.
rodire" *S.

Liturghierul georgian ***, din care nu ni s-a transmis, din


plcate, nici un exemplar, cuprinde, pe ling& mentiunea imprim&rii lui, prin grija lui Mihail tefanovici (ca i Evangheliarul)
cunoscutele versuri de multumire ale tipografului, imprimate
In romaneste cu caractere georgiene.
Care a fost destinul lui Mihail tefanovici dupa plecarea
sa inspre Olanda nimeni nu stie precis. Nu-1 mai intilnim Ins&
nici ca tipograf la Tbilisi si nici In Tara Romineasa nu s-a mai
!Etors".
irul tipAriturilor este Intrerupt de evenimentele anului

1711 si de necazurile survenite In viata lui Antim la Inceputul


anului 1712.
Cf. Bibliografia rorndneascd veche, I, p. 543-548.
* Textul dedicatiei este reprodus In editia de fat, p. 411-412.
*** Cf. Bibliografia ronuineasca veche, I, p. 483-484.

XXI

www.dacoromanica.ro

Intr-adevar, urmarind firul vietii sale, constatara o teribill


criza intervenita In raporturile cu Brincoveanu, la numai trei
ani de la alegerea sa ca mitropolit. Tncercind sa. Infatisam

explicarn aceasta gray& ruptura, ivita. In iarna anului 1712,


sIntem nevoiti sa prezentam fragmentar, unul din principalele
aspecte ale activitatii lui Antim, acela de patriot si om politic.
Una din laturile patriotismului mitropolitului Antim a fost
aversiunea sa de totdeauna Impotriva stapinirii otomane si
lupta pe care a dus-o, sub diferite forme, pentru scuturarea
acestei umilitoare stapiniri. Aceasta nelinpacata lira este usor
de explicat daca ne gindim c el a fost robit de turci, ca aceeasi
stapAnire turceasca a devastat de atitea ori Georgia i c tot
turcii saraceau Tara Romaneasca, cu cererile lor nesabuite de
bani i produse. Ura apare aproape ca un leit-motiv in cele mai
multe din didahiile sale. Nu este de mirare deci c Antim este
gata sa. Intreprinda once pentru indepartarea turcilor de granitele

pentru victoria crestinilor asupra lar.


La aceasta data. se ridicase o mare putere rasariteana, Rusia
lui Petru cel Mare, In care Antim i o parte din boierii lui Constantin BrIncoveanu vedeau pe adevaratii eliberatori ai crestinilor din sud-estul Europei. Cu aceasta putere se putea Incerca
o alianta i un rzboi comun contra turcilor, care tocmai In:

ccpuse In vara anului 1711 (este razboiul al carui epilog s-a


consurnat nefavorabil pentru rusi i pentru Dimitrie Cantemir
la Sanilesti pe Prat).
BrIncoveanu insusi, era la inceput, partizan al rusilor, pe
care-i Indemna s Inceap ostilit54ile, fagaduindu-le ajutor In
bani i provizii *. VazInd Insa desfasurarea razboiului i neavInd
suficienta incredere In victoria crestinilor, domnul si-a schimbat

atitudinea, adoptInd o politica de duplicitate i asteptind Cu


oastea la gura Urlatilor, la Albesti, s vada de partea cui va
Inclina balanta. Poate si la Indemnul lui Hrisant Notara, Brincoveanu propune Impacarea celor doll& tabere prin comisul
Gheorghe Castriotul, trimis In solie la Petra cel Mare la Iasi,
Cu buna stire a marelui vizir *.
Atitudinea lui BrIncoveanu nu convenea Insa curentului
favorabil apropierii de rusi, In frunte cu Antim i cu Cantacuzinii.

Acestia erau nemultumiti si de prea Indelungata domnie a lui

Cf. Radu Popescu, Istoriile doninilor Tarii Rom4nqti,


ed. Grecescu, p. 201.
Cf. Via/a lui Constantin Brincoveanu, p. 198-199.

XXII

www.dacoromanica.ro

Brincoveanu pe tronul Tarii Rominesti, unde 1-ar fi dorit pe


unul dintre ai lor. Drept care, Intr-o noapte, spatarul Toma
Cantacuzino a trecut cu o parte a cavaleriei, prin muntii Vrancei,
in Moldova, unindu-se cu arrnatele rusesti si cele moldovenesti 51.

In urma acestei Intimplari situatia lui Constantin Brincoveanu deveni deosebit de critica., turcii avind motive sa-1
banuiasc de hainire, cu atIt mai mult cu cit Toma Cantacuzino
ii era var. Cunoscindu-I pe Antim Ivireanul ca pe principalul
pastas la complotul lu Toma Cantacuzino si temIndu-se de
consecintele nefaste ce puteau urma din partea turcilor, In urma
acestui act, Brincoveanu si-a propus sa-1 inlature pe Antim de
pe scaunul mitropolitan. Conflictul, ce urma O. izbucneasca.,
a fost alimentat s'i de intrigile, bine tesute, ale unor episcopi
invidiosi si incapabili, in frunte cu Mitrofan de Nisa, duhovnicul
lui Brincoveanu, care-i va si urma, de altfel, in scaun, umbriti

cu totul de cultura, demnitatea si tinuta morall a lui Antim,


ca s'i a unora dintre boierii partasi politicii de duplicitate a
dorrinului. Strain de intrigi n-a fost nici Hrisant Notara, cad
tocmai din aceasta vreme dateaza si conflictul sau cu Antim,
In legatura cu incalcarea drepturilor bisericii Ungrovlahiei.
Desfasurarea conflictului ni s-a pastrat, In parte, prin cele
&m aparazi celebre prezentate In scris lui Constantin Brincoveanu, in zilele de 13 ianuarie si 3 februarie 171252.
In cele 12 punote ale primei Intimpinari Antim arata, printre
altele, ca. nu 1-a vorbit pe domn niciodata de ram ; dac in biserica

a spus totusi lucruri care nu-i vor fi placut acestuia, a facut-o


ca pastor sufletesc, obligat O. Indrepte greselile, iar nu cu viclesug". In tara, arata el la al treilea punct, n-a venit de voia sa,
nici din pricina saraciei. Realizarile de la Manastirea Snagov
a carei egumenie n-a luat-o cu sila s'i cele de la Episcopia
Rirrinicului salt rezultatul ostenelii si a sudorii fetei sale. De
altfel, arata el la punctul al patrulea, nu i-a trecut niciodata
prin gind O. aspire la demnitatea de episcop cunoscindu-m
pre mine pacatos si mai nevrednic cleat toti oamenii pamintului"

si Cu atit mai putin la cea de mitropolit caci eram odihnit cu


atita si-mi ajungea din destul necazurile ce petreceam".
Mitropolia n-am luat-o cu sila, nici Cu mite, nici cu rugaciuni".

Dar odata ajuns mitropolit si-a dat osteneala sa merite aceasta


demnitate prin munc trudnica, ziva si noaptea. Tot ce a vorbit
ca mitropolit a fost In slava lui Dumnezeu, spre cinstea marieitale si spre folosul tarii".

XXIII

www.dacoromanica.ro

Antim li cunoaste pe autorii pirelor (unii de aicea si altii


din altA parte") ca si motivele ce i-au indemnat s5. calomnieze:
..RAotatea si zavistia din lume nici au lipsit, nici va lipsi, pentru
cAci este pomit omul din tinertile lui spre ale viclne si nu sA
pArlsste a nu zavistui binele si cinstea altuia ...; pentru aceea...
silesc cu viclesug ca sl. te indemne pre mAria-ta A faci ale ce
n-ai fAcut In tinerte, spre sufleteasca vAtAmare si spre clevetirea.

oamenilor". Cit despre calomnia el ar fi Intocmit 24 capete de


acuzatie lmpotriva domnului, acestea nu sint opera sa, ci opera
unor intriganti; el vlAdica Antim le-a arAtat lui Mitrofan
de Nisa chiar In seara de 11 ianuarie, fiind de fatl si mitropolitul
de Adrianopol si a vrut sA. le arate si domnului si sl-i cear5. si
Incuviintarea OA afuriseascl pe respectivii calomniatori.
Nu poate renunta la scaunul mitropolita.n, cAci s-ar abate
de la poruncile bisericesti; dar clacA totusi domnul li va porunci
In mod insistent vom face, pentru ca sA nu socotesti a-vi stAm
ImpotrivA". fi satuieste pe domn ca, Inainte de a hotArt, s5. tinl
cumpAna dreaptA, sl judece, cAci nu este cu cale, nici nu se cuvine

A fie lipsit la barinete de turma ce i s-a Incredintat si de munca


si osteneala tineretelor.
Recunoaste cl a Indatorat casa bisericii, dar domnul s5. vadA
si sumedenia de realizAri si atunci va recunoaste, nu greseal5

In aceasta, ci bun& gospodarire......i alta, pre acste vremi


as pohti a stiu, cine nu iaste datoriu, din citi ne firbem Intr-aceastA ticAloasa de tara? CA Intli si pre mAriia-ta te auz totdeauna zicind cum cA iaste datoare tara cu doao sute si mai mult

de pungi; oare acea datorie mAriia-ta o faci, au 1ntimplArile


vremii? AdevArat, IntimplArile vremii; si acstea au adus si
pre altii si pre mine la datorie".
fu cea de a doua scrisoare, mai scurtl, dar tot atit de demnl,
trimisl la 3 februarie, 11 IncunostiinteazA pe BrIncoveanu
care lntre timp glsise rostul a trei din cele sapte pungi, cu care
era datoare Mitropolia, ca este gata s5. se retragl din scaun,
numai ca a inceteze scandaiul. Daca i se vor 1napoia zapisele
de la datornici, va face si el scrisoarea legal& de renuntare. Face

din nou apel la spiritul de dreptate al domnului pe care 41 sfltuieste sa nu se pripeasa nici 4n chestiunile bisericesti, cum nu
se pripeste nici In cele ale domniei.
Constantin BrIncoveanu a renuntat la intentia de a-1 inlocui
pe Antim, dar vechea armonie dintre ei se pare c5. n-a mai fost
restabilitA. Mai mult, unii istorici afirml cl Antim ar fi luat

XXIV

www.dacoromanica.ro

parte si la sfatul Cantacuzinilor, vinovati de mazilirea i moartea

silnici a lui Brincoveanu si a feciorilor sii *.


O alt trisituri, a patriotismului mitropolitului Antim
Ivireanul s-a manifestat In raporturile sale cu Hrisant Notara,
eruditul i totodati, abuzivul patriarh al Ierusalimului. Conflictul cu Hrisant, anterior celui avut cu domnitorul, cici izbucneste in vara anului 1710, n-a fost solutionat printr-o impicare

definitivi niciodati, dei au mai existat relatii intre ei, mai


ales de ordin tipografic.

Acesta s-a iscat datorit pretentiilor lui Hrisant Notara,


ca m.nstirile i bisericile din Tara Romineasci, ce ajutau
bineste patriarhia Ierusalimului
ministirile care erau
fnchinate), s depind exclusiv de Ierusalim, iar patriarhul
fie socotit deplin stipinitor atit in treburi administrative cit
religioase **. Pretentiile sale, manifestate mai ales fati de
Moldova, unde domnea din noiembrie 1709 Nicolae Mavrocordat

cu care Hrisant era vechi prieten, au fost formulate patriarhului Atanasie al Coastantinopolului. Printr-o scrisoare sinodali.,
dal& In decembrie 1709, patriarhul Constantinopolului aproba
cererea lui Hrisant. Se spunea acolo c toate mnstirile lui
patriarhicesti i bisericile i metocurile aflitoare in eparhiile
Ungrovlahiei $i Moldovlahiei s le aibi. dinsul (adici Hrisant,
n.n.) sub stipinirea i conducerea sa, cirmuindu-le ca si mai
Inainte, s Insciuneze si s scoati, pe igumeni si pe ipistati cind
pe care pofteste". Tot prin scrisoare se incuviinta ca la toate
slujbele i in toate imprejuririle si fie pomenit exclusiv patriarhul
de Ierusalim i urmasii acestuiz. si si nu se se mai pomeneasci,
Impreun cu al sill, nici un alt nume, nici acela al ierarhului
loculur ***.
* N. Iorga, In Ist, bis. rom., II, p. 54, referindu-se la Cronica
Anotiimd. Cf. si Istoria Tdrii Ronulnegi de la octombrie 1688
pfnel la martie 1717 (Cronica Anonina), ed. intocmiti de Constantin Grecescu, Buc., 1959, p. 115.
** Cf. N. Iorga, Mitropolitul Antim Ivireanul n /uptii
Ierusalimul pentru drepturile bisericii sale, In Bis. ort. rom.,
LII (1934), nr. 11-12, p. 721-725. I. Rinaureanu, <A ntim
Ivireanul> luptittor pentru ortodoxie, in Bis. ort. rom., LXXIV
(1956), p. 846-853. Alexandru Elian, Antim Ivireanul aptlriltor
al prerogativelor scaunului mitropolitan al Ungrovlahiei, In Studii

teologice, seria, II, anul XVII (1966), nr. 9-10, p. 519, 530.
*** Cf. Al. Elian, op. cit., p. 523. A se vedea i studiul aceluiasi,

Legiiturile Mitropoliei Ungrovlahiei cu Patriarhia de Constantinopol i cu celelalte biserici ortodoxe. A. De la intemeiere pind la
1800, in Bis, ort. rom., LXXVII (1959), p. 931, nota 138.
XXV

www.dacoromanica.ro

Atari pretentii, sanctionate de Atanasie al V-lea printr-o


scrisoare sinoda15., implinite fx nici o opozitie de atre mitropoli-

tul Ghedeon al Moldovei (care 1ng5.cluia cu smerenie controlul

alugkilor greci asupra averilor m5mistiresti de la Galata,


Barnovschi, Sf. Saya etc., si nu se formaliza pentru incb.lcarea

drepturilor bisericii Moldovei), nu puteau fi nici intr-un caz


acceptate de Antim i poate nici de Constantin Brincoveanu.
Conflictul poate fi legat si de divergentele de Oren care au
existat Cu sigurant5. intre Hrisant Notara si Antim Cu privire
la sapinirea turceasa: in vreme ce patriarhul Ierusalimului
slujea de emisar turcilor pentni o impAcare cu Rusia, Antim
se situa in fruntea politicii duse de boierii patrioti in vederea
scutuarii jugului otoman
Mitropolitul s-a plins patriarhului ecumenic impotriva
amestecului abuziv al lui Hrisant Notara In treburile bisericii
Tarii Romanesti, cerindu-i s puna cap5.t unei situatii ce contravenea canonanelor. Nu ni s-a p5strat, din p5.cate, decit o a
doua scrisoare a lui Antim, dataa 26 decembrie 1710, ca aspuns
la dezlegarea clat de patriarhia ecumenic5, de a restabili ordinea
autoritatea stirbia din biseric5. *. Dar cum in ea, Antim reja
in comentarii i analizeaa abuzurile lui Hrisant i ironizeaa,
cu o mr jinete, slAbiciunile patriarhiei ecumenice, scrisoarea

amine deosebit de importana pentru noi".


Natural a in urma acestui vehement protest, imbacat In
cel mai deavirsit stil polemic si ironizind, totodaa, inconsecyenta i lipsa de fermitate a patriarhului de Constantinopol,
s-a ajuns la acirca legAturilor dintre Antim i invatatul Hrisant
Notara. Vreme de doi ani n-a existat intre ei nici un fel de corespondent5,. Este tocmai perioada in care a avut loe i conflictul

cu Brincoveanu, cum am v5zut mai sus, cind Antim se plinge


de intrigile unor inalte fete bisericesti. S5, se fi referit numai la
Mitrofan de Nisa ? Credem mai degrab5. c5. Hrisant a avut
el un cuvint negativ de spus la adresa lui Antim i numai intelepciunea lui Constantin Brincoveanu l-a mentinut pe mitropolit
in scaun.

La 1 septembrie 1712 Antim rupe acerea, scriindu-i lui


Hrisant Notara, prin vistiernicul Grigorascu, intr-o maniera

* Publicaa de N. Iorga in Documente grecegi privitoare


la istoria romnilor, in Hurmuzaki, XIV, 3, p. 79-82, cu unele
greseli. Tradus5, i republicat5. de Al. Elian in Anti: Ivireanul
aparritor al prerogativelor scaunului mitropolitan al Ungrovlahiei,
p. 526-530, dupa care ciam i noi.

XXVI

www.dacoromanica.ro

politicoasa i deferenta, dar nu si concesiva fata de hotaririle

pe care le-a luat de comun acord Cu patriarhul Constantinopolului*.


Din scrisorile schimbate intre ei pin in august 1714** rezult

c supararea lui Hrisant Notara se risipea greu, dar ca Antim


a continuat s ramina statornic in atitudine si gata cu explicatii
suplimentare **. Singurele legaturi care au mai existat intre
ei au fost de ordin tipografic, Antim fagaduind sprijin pentru
Infiintarea unei tipografii la Constantinopol

i pentru prega-

brea tipografului pe care 11 gasise, in acest scop. Hrisant


intre august 1714 si martie 1716 nu ne este cunoscuta corespondenta dintre ei, desi sha de presupus legaturi mai strinse
Intre cei doi carturari, cauzate de tiparirea operei lui Dositei,
Istoria patriarhilor Ierusalimului 56.

Ultima scrisoare a lui Antim catre Hrisant Notara este


datata 24 martie 1716, cind situatia mitropolitului era dintre
cele mai grele, din pricina intrigilor tesute in jurul sau si a
pirilor dusmanilor sal. Se spune acolo, dupa introducerea de
rigoare:
Fiind zilele rele, necontenite banuielile i trimiterea
nesigurd, am fost siliti i faz& voie sa tac= atita vreme
sa nu da.m pricin de petrecere celor ce ne urmaresc Cu rautate

ca sa petreac i ca
noastra ..."

miste Cu inselaciune limba contra

Citeva luni mai tirziu el murea ucis din ponmca. lui Nicolae
Mavrocordat.

Dupa aceasta digresiune, pe care n-aveam totusi dreptul s-o


ocolim, s ne intoarcem la realizarile tipografice ale tiparnitelor

lui Antim, din ultimii si ani de viata, atit de importante prin


rolul pe care 1-au jucat in victoria definitiva a limbii romane
in biserica.
!ri anii 1711-1712, Antim fiind preocupat de chestiuni
politice si de necazuri personale ce-i amenintau scaunul mitropolitan n-a avut ragazul i nici tihna preocuparilor tipografice.
Far prezenta i indemnul mitropolitului, tipograful sau, Gheorghe Radovici, n-a indraznit sa tipareasc nici o carte. Abia In
toamna anului 1712, tot la Tirgoviste, va imprima cel dintii
* Cf. lorga-Hurmuzaki, XIV, 3, p. 100.

** Publicate In lorga-Hurmuzaki, XIV,


112-113, 115-117.

3,

p. 105-107,

*** A se vedea In special scrisoarea din 15 noiembrie 1712,

publicata In lorga-Hurmuzaki, XIV, 3, p. 105 106.


a*** Iorga-Hurmusaki, XIV, 3, p. 107.
Cf. Iorga-Hurmuzaki, XIV, 3, p. 122.

XXVI.'

www.dacoromanica.ro

Octoih In limba romAng, tradus de Antim Ivireanul, care a suportat 0 cheltuielile de tipgrire 57. In acela0 an a mai fost imprimatg,
tot in romfinete, o cArticia de Rugdciuni in toate zilele sdptaminii,
tot pi-in osteneala lui Gheorghe Radovici68.

Echilibrindu-se raporturile dintre domn i mitropolit, se


i activitatea tipografiei de la TIrgovite. Anul 1713
Imboggtete cultura romAneascg. cu 5 volume 68, dintre care
lArgeOe

nurnai unul, Maxime ale unor vechi filosofi 65, In grecqte. Printre

ele, amintim imprimarea de la TIrgovite. In rornfinqte, a unui


Liturghier, a cgrui tipArire, efectuatg de Gheorghe Radovici,
s-a flcut Cu cheltuiala lui Antim 61.
Este tiparitg, tot la TIrgovi0e, o noug editie a Molitvenicului
ronignesc, tradus de Antim, dup care se vor tipgri apoi, neschimbate, toate numeroasele editii ale secolului XVIII *. Noua editie

romneasc stabilea victoria strAdaniilor lui Antim de a da


poporului i preotilor cea rnai cgutat carte bisericeascg. In limba

sa. Nu va mai fi tipgritg nici o editie slavg sau greceascl a


Molitvenicului.

Nu este lipsitg de interes nici imprimarea trilingv a unui


mic Catavasier, In slavong, roming 1 greacg (ultima tot Cu
litere chirilice), prin strAdania aceluia0 Gheorghe Radovici,
care a tipgrit Molitvenicul i care semneaz o prefat dedicatA

lui Antim *.
in anul singeros 1714, cind Constantin BrIncoveanu murea
de securea gidelui la Constantinopol, Impreung cu familia sa,
victimg a intrigilor i lgcomiei rudelor apropiate, Antim 0-a
vgzut linitit de treburile mitropoliei i de tipgrituri.
La TIrgov4te, Gheorghe Radovici tipgrete cele trei arti
din acest an, toate sub domnia lui $tefan Cantacuzino, aladar
In a doua parte a anului. Una dintre ele, Capete de poruncd,
de o importantg deosebitg., de care ne vom ocupa mai pe larg,
este In realitate o mica broprg. de 34 pagini, elaboratg de Antim
pentru educarea preotilor ***,
A doua carte este un Ceaslov slavo-ranuin ****, lar ultima
un Catavasier romlinesc
. Probabil cA tirajul ambelor carti
Cf. Bibliografia romdneascd veche, I, p. 551 0 vol IV, p. 41.

N. $erbgnescu, op. oil., p. 744.


** Cf. Bibliografia romdneasca veche, IV, p. 40. N. $erb5.nescu, op. cit., p. 743-744.
*** Idem, I, p. 492-493. N. $erbgnescu, op. cit., p. 744-745.
Vezi textul integral in editia de fatg, p. 385 394.
**** Idem, IV, p. 42. N. $erbgnescu, op. oil., p. 745 746.

Idem, p. 41-42.

XXVIII

www.dacoromanica.ro

a fost mic, de vreme ce num5.rul exemplarelor ce ne-au parvenit


este extrem de redus 62 i de vreme ce in anul 1715 Antim dis-

pune tiplrirea in romineste atit a Cectslovului

cit si a Gala-

vasierului. Acestea stilt, de altfel, ultimele c&rti liturgice tip&rite

In romaneste prin grija i ca cheltuiala mitropolitului Antim


Ivireanul. Traditia c5.rtii romanesti, atit de inad&cinat5. In
Tara Romaneascl, mai ales in vrem ea episcopatului sAu la Rirnnic

a arhiepiscopatului Ungrovlahiei nu va mai putea fi smuls.


Introducerea limbii romlne in biseria era abia acura definitiv
realizatk prin lupta dus5. de Antim impotriva tuturor stainilor
de limba si de aspiratiile poporului nostru 64.
Este necesar s ne oprim, fie si numai in treack, asupra
preocuplrilor pe care le-a avut Antim Ivireanul pentru educarea
preotilor cu atit mai mult ca cit aceste preocupki nu vizeaz
numai activitatea lor sacerdotal& si duhovniceascl, ci si pe aceea
de indrum&tori ai poponilui *. Este indeobste cunoscua igrioranta preotilor din veacurile trecute, in plin orinduire feudall,

chiar in chestiuni pur bisericesti si nu odaa s-au ridicat ierarhi


InvItati din amindoul t&rile rom&nesti pentni indreptarea unei
sari de lucniri, de-a dreptul ingrijorkoare, mai ales sub aspectul
teologiei practice 65.

Antim a infierat nepriceperea i indolenta lor nu atita in


cit mai ales in cele trei brosuri tipkite special pentru
educarea preotilor.
In predica la Sdborui sfinlilor ingeri
ridicindu-se impotriva
celor ce nu respect& caliatile sacerdotale ale preotilor recunoaste,
indirect, sc&derile acestora i ignoranta lor. in invajcItura biseri-

ceascd, tiplria la Tirgoviste, in noiembrie 1710 ***, o mic


brosur& de 90 pagini, dezv&luie durerea sufleteascl ce o inceara
la constatarea nepregAtirii i nestiintei preotilor 66

Pentru indreptarea acestei grele stki de lucruri, Antim a


elaborat trei brosuri (inclusiv cea tip&ritA la Rimnic in 1705),

pe care le-a difuzat tuturor preotilor, Cu dispozitia expres&


Cf.

Pr. Stelian Izvoranu, Mitropolitul Antim Ivireanul

sfdluitor i indrumcItor pentru preoti si duhovnici, in Bis. ort.

rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 971-981, unde este trataape


larg aceasa chestiune i mide este clat o bibliografie cuprinatoare.

* Cf. editia de fat5., p. 164-173.

*** Cf. Bibliografia romneasccl veche, I, p. 481. N. $erb5.-

nescu, op. cit., p. 738-739. Ca episcop de Rimnic, Antim a


tiplrit in anul 1705 Invdtaturel pe scurt pentru taina pocainlei,
care se Incadreaa in aceleasi preocupan i pastorale. Vezi mai
jos descrierea ei la p. XXXVXXXVII.

XXIX

www.dacoromanica.ro

de a fi respectat intocmai textul lor si de a fi pbstrate ca indrep-

tare permanente in viata bisericeasa si mireneascl 67


Antim s-a ingrijit si de usurarea economia a clerului mirenesc.
Acesta titia incomparabil mai greu decit alugArii mArAstirilor,
fiind supusi foarte adeseori la 4:15.ri asemeni bimicilor. Constantin

Brincoveanu insusi, cu toat cucemicia sa, nu s-a sfiit sl impun la biruri pe preoti si diaconi. Urmasul slu insk Stefan
Cantacuzino, probabil la sugestia lui Antim, sloboade printr-un
hrisov din 26 aprilie 1714 (deci indatI dup urcarea sa pe tron)
pe top preotii si diaconii tArii de once dajdie *.
Nu vom sarui asupra unui alt aspect al activitAtii lui Antim,
acela de gospodar al bunurilor mitropoliei. Mai mult decit la
Rimnic, Antim este pus in fata unor grele probleme administrative, pe care le-a dus In conditii bune la capAt. Clci clac& Mitropolla avea numeroase venituri, fiind una din marile latifundiare
a tArii, avea si destule obligatii. Tuturor acestora Antim le-a
fAcut fatk A adAogat noi averi celor pe care le-a Osit la urcarea
sa in scaun, acceptind donatii de p&minturi, vii, turme si acareturi. Si cum el se bucura de o mare consideratie in fata plstoritilor sE, aceste donatii au fost destul de numeroase **.

Pentru el personal, Antim n-a acumulat nici p&minturi,


nici bani. Tot ceca ce a realizat prin truda de 25 de ani, cit a
trAit in tara noastrk a investit in frumosul monument de arhitec-

tur din Bucuresti, MAngstirea Antim **, unde ar fi vrut sl i


se odihneascl trupul dupa trecerea la vesnicile 15.casuri" 68.
Desi Antim dorea ca mln5stirea sl fie absolut independenti
si cu toate a primul capitol al Asezdmintului este intitulat:
Pentru sd nu fie mandstirea supusd, dispozitiile sale n-au fost
respectate. La data intocmirii Afezdmintului, mlnistirea avea
multe datorii, dar Antim spera O. le plateasa cu vremea si a
* Cf. Arhivele
CDXCII-2.

Statului,

Bucuresti,

fondul

Mitropoliei,

* Pentru activitatea gospodlreasa a lui Antim ca


mitropolit a se vad5.: T. G. Bulat, Din preocupdrile gospoddresti
ale mitropolitului Antim Ivireanul, in Bis. ort. rom., LXXXIV
(1966), nr. 9-10, p. 987-996.

** Pentru mAnAstirea Antim s se vad: N. Ghica-Budesti,


Evolujia arhitecturii in Muntenia si in Oltenia, IV, in Buletinul
Comisiunii monumentelor istorice, XXIX (1936), p. 78-80 si

fig. 493-514; Victor Braulescu, Mitropolitul Antim, ctitor

de ldcasuri sfinte, In Bis. ort. rom., LXXIV (1956), nr. 8-9, p.


817-831. Ion Nanu, Un monument istoric de arta religioasd :
ctitoria mitropolitului Antim Ivireanul, in Bts. ort. rom., LXXIX
(1961), nr. 3 4, p. 223 318.
XXX

www.dacoromanica.ro

degreveze Mewl de once sarcini banesti, mai ales ca donatiile


ce se faceau manAstirii cresteau. Chiar dac ar fi murit Inainte
de plata datoriilor, urmasii lui In scaun ar fi putut acopen i treptat

sumele trebuincioase, din veniturile casei mAn5stirii. Dar urmasul su In scaun, Mitrofan de Nisa, fi ura prea mult ca sa-1
pciat5. ierta dup moarte i sa-i poat respecta testamentul,
Intocmit cu atita sfintenie, dar si cu atIta omenie. El nu avea
nici interes, nici buna-cuviinta pentru asemenea lucruri.
In primavara anului 1717 Mitrofan ja In cercetare gestiunea
mAnastirii i gasind datorii, cere patriarhiei ecumenice autorizatia
de a-i sechestra averea si a plati datoriile. Prin gramata patriarhall din octombrie 1717 *, acesta este autorizat sa procedeze
dupa bunul sau plac, iar manastirea cade sub oblacluirea
Mitropoliei.

Ultimul capitol al vietii lui Antim se Impleteste cu activitatea


sa politic& i patriotica dusa In anii 1714-1716, careia i-a azut

jertfa naprasnica i nemeritata. Moartea lui Brincoveanu


urcarea pe tron a lui Stefan Cantacuzino, fiul Stolnicului, cum
aratam mai sus, n-a schimbat nimica In viata mitropolitului.
Demult, Inca de and era episcop la RImnic, el se afla In bune
1-.)gaturi cu Cantacuzinii. $i cum ar fi putut fi altfel de vreme
ce acestia erau atit de apropiate rudenii ca Bfincoveanu ? Numai
c Antim le-a amas atasat i atunci cind le era vAdita intentia
de a-1 Inlatura pe varul i nepotul lor.

In anii 1714-1716 el si-a v5.zut de treburile Mitropoliei,


a urmArit lucarile de Inaltare i zugavire a manastirii sale, a
Indrurnat activitatea tipografilor, inclusiv a celei de la manastirea
Antim
i poate ca va fi tinut i unele didahii 79
Dar domnia lui Stefan Cantacuzino a luat sfirsit la 21 ianuarie

1716; nu s-a putut bucura decit 20 de luni de tronul cIstigat


pe cai atlt de odioase. Mai mult, in noaptea de 6 spre 7 iunie
acelasi an, tatal i fiul (stolnicul i domnul) mureau sugnimati,
ispasind astfel crima de care toate cronicile i fac vinovati **.
Spatarul Mihai Cantacuzino, unchiul domnului i Radu Dudescu,
cumnatul sau, au avut la Adrianopol aceeasi soarta, doll& zile
mai trziu. Antim primea, In felul acesta, o dureroasa lovitura.
Si, din nefericire, nu era nici ultima i nici cea mai grea.
In urma mazilirii lui Stefan Cantacuzino, turcii se hotaasc
al nu mai Incredinteze tronul unui domn de tara, ci demnitarilor

* Cf. Hurmuzaki, XIV, 2, p. 818 821.


** Mai ales Del Chiaro vine cu preciari zguduitoare. Cf.
alria, ed. din 1718, p. 185-189.

www.dacoromanica.ro

greci de la Constantinopol, care stApIneau si In Moldova, dui:4


hainirea lui Dimitrie Cantemir. Acelasi Nicolae Mavrocordat,
care inaugurase domniile fanariote in Moldova, este stramutat
In Tara RomAneasca, facindu-si intrarea in Bucuresti la 10 februarie 1716 71.
Actiunea antiotomanA si antifanariota nu s-a bazat, de data

aceasta, pe o colaborare a boierifor cu Rusia, intre Sublima


Poarta s'i Imperiul moscovit fiind statornicia, deocamdata,
pacea. Cantacuzinii au stabilit legaturi cu austriecii, sperind
ca, cu ajutorul acestora, OA poata aseza pe tron, In locul lui
Nicolae Mavrocordat, pe Gheorghe Cantacuzino, fiul lui Serban,
care trlia de mai multa. vreme In Transilvania.
Prilejul era cu atIt mai nimerit Cu cit In prirnAvara anului
1716 au reinceput ostilitatile intre turci s'i austrieci. Imperialii,

victoriosi In toate ciocnirile avute cu turcii, au pitruns si in


paque apusene ale TArii Romanesti, unde o seam dintre boieri,
cum au fost Petru Obedeanu, vel serdar, Barbu Bra:doiu,

Bujoreanu, marele ban, boierii Bengesti, Grigore Baleanu si


multi altii au trecut de partea austriecilor, indemnindu-i s
se lndrepte spre Bucuresti *.
Si, intr-adevar, pe la Sinta MAriia Mare, cum spune Cronica
lui Radu Popescu, o mina de soldati austrieci 72, au trecut Oltul

pe la pasul Ciineni si s-au indreptat spre Pitesti. Varnesii au


trimis in grab& scrisori la stapinire, precizind c intentia austrieci-

lor este s se indrepte spre Bucuresti. Aceste stiri au ajuns In


capital& a treia zi dupa. Sinta Marie" cum spune Radu Popescu 73. Del Chiaro precizeaza. ca. In ziva aceea, cu o ora inainte

de apusul soarelui lumea alerga pe ulitele orasului strigind:


nemtii, nemtii" s'i ca. Nicolae Mavrocordat, inspairnIntat si-a
facut repede bagajele s'i impreun tu familia sa s'i cu boierii
credinciosi a luat drumul Giurgiului 74. Spre miezul noptii ei
s-au oprit la Calugareni ... sa lge tabara acolo si s saz
pin vor mai vedea ce fac aceste catane ce turbur tara asa rau",

cum mentioneaza Cronica, favorabila, domnului, a lui Radu


Popescu 76. La plecare domnul a luat cu sine s'i pe Antim Ivirea-

nul, impotriva vointei acestuia, cu care la CalugAreni a avut


o discutie dramatica., Antim refuzind sa-1 urmeze in refugiul
sau 76. Tu timpul acestei discutii raitropolitul a fost chemat
afarl si i s-a inminat o scrisoare primit tocmai atunci de la
Bucuresti, de la loan Abramios 77, prin care i se aducea la cunos* Cf. Cronica lui Radu Popescu, ed. C. Grecescu, p. 222-224.

XXXII

www.dacoromanica.ro

tinfa cd padurea de lInga Bucuresti este plina de armate austri-

ece". impartasind aceasta veste lui N. Mavrocordat, acesta


s-a pregatit imediat i cu mare spaima de drum, insistind din
nou pe linga Antim Ivireanul sa-1 Intovaraseasca i ameninfindu-1
cu grave consecinfe pentru acest refuz, Inapoierea mitropolitului

neavind alta explicafie cleat c vrea s unga un alt domnitor


In locul sau. Mitrofan Grigoras precizeaza ca la desparfire Antim
Ivireanul i-ar fi declarat ritos fanariotului Ali continue drumul
mai departe singur deoarece de acum Inainte nu e nimic comun
Intre el, domnul, si Tara Romaneasca" *.
intr-adevar, Mavrocordat a ajuns la Giurgiu, speriindu-i
pe turcii de acolo cu fuga sa, apoi a trecut la Rusciuc, expediindu-si bagajele prefioase spre Constantinopol 79. La rIndul sa.u,
Antim Ivireanul s-a lnapoiat la Bucuresti i, sigur fiind ca
Nicolae Mavrocordat nu se va mai Intoarce pe tron, 1-a uns co
domn pe Patrasco Brezoianu, marele vomic, care nefericitul

nici macar nu stia de acest lucru, nefiind de fop. **.


Dar o zi, doua., mai tirziu, lui Mavrocordat i s-a adus la
cunostinfa prin cureni trimisi din Bucuresti, ca totul n-a fost
decit o falsa alarm& i c. nici un austriac nu se ail& in vecinatatea

capitalei. Plin de minie, a adunat in graba citeva sute de turci


tatari cu care s-a intors In Bucuresti. Intimpinat de boieri
la FintIna lui Radu Voda, la intrarea In oras, acestia i-au reclamat
(ca sa scape ei) pe Patrasco Brezoianu, care a fost imediat taiat

in bucafi. Aceeasi soarta au avut-o in zilele urmatoare i alfi


turcesti i dornnului fanariot.
boieri de tara, potrivnici
Ajuns In oras, Nicolae Mavrocordat a poruncit sa fie chemat
de indata mitropolitul Antim Ivireanul. and intra la curte in
radvan, ca de obicei, ca sa se Intilneasca cu domnul spune
cronicarul Mitrofan Grigorhs soldafii turci 1-au oprit, 1-au dat
jos din radvan i smulgindu-i barba si parul capului i tirindu-1
jos, 1-au lnchis Intr-o casufa a curfii, ca s5,-0 aduca aminte de
tot ceea ce facuse ***. Odata, cu el fu inchis i loan Abramios,
predicatorul bisericii palatului ****.
Cerindu-i-se demisia, In condifiile umilitoare In care se afla

cu spectral morfii deasupra casuntefii capului sau, Antim


Ivireanul n-a schifat nici o Impotrivire. Yu local lui a fost ales
Mitrofan de Nisa, vechiul i statornicul sau dusman, protejatul
Mitrofan Grigorks, op. cit., p. 443. A se vedea nota 71.
** Cf. Mitrofan Grigorks, op. cit., p. 443.
so. Idem, p. 443; Del. Chiaro, op. cit., p. 214.
**** Del. Chiaro, op. cit., p. 214.

XXXIII

www.dacoromanica.ro

lui Hrisant Notara si a lui Nicolae Mavrocordat ". Cum un


asemenea act trebuia ins& sanctionat si de Patriarhia ecumenica,
domnul facind sfat cu toti boierii, au trimis la Tarigrad la

patriarhul, de i-au spus toate rautatile si amestecaturile lui si


cum au facut sfaturi rle impotriva domnului si a tarii" *, acest
vadit apostat si. uneltitor" **.
Patriarhul Ieremia al 111-lea, abia urcat in scaun trecatoare
figura de Ingaduit al turcilor", cum pe veci 11 Infiereaza Nicolae
Iorga *** s-a grabit s5, raspund neIntirziat cererii lui N. Mavrocordat K.
Prin gramata patriarhala, pe care o redam la note 82, mitropoli-

tul Antim Ivireanul a fost acuzat de revolutie si rascoall, ca


a intreprins mestesuguri satanicesti, c se ocupa cu magia. S-a
f5.cut sceleratul, rev. oltant si conspirator in contra putemicii
Imparatii ... s'i s-a facut el singur demn de judecata, culpabil
si vinovat de caterisirea canonic5.".
intr-adevar, adaugam si noi, acestea au fost grelele pacate"
care au apasat batrinetele si stradaniile de o viata, ale marelui
Antim Ivireanul. Pentru aceste pacate de revoltant i. conspirator

impotriva stapinirii turcesti amine Antim atit de venerat de


neamul romanesc.
Pentru toate aceste rele Antim Ivireanul este scos din rindul
arhiereilor si departat de mitropolia Ungrovlahiei" 88.
in locul numelui de Antim, pe care 1-a purtat ca mitropolit,
i s-a dat cel de Andrei: cu acel nume intrase In viata, Cu el una

a paraseasc viata. in timpul lecturii gramatei de caterisire


i s-a pus pe cap o tichie rosie si i s-a comunicat sentinta de depor-

tare pe viaja la manastirea Si. Ecaterina de pe muntele Sinai.


Probabil ca aceasta era sentinta data. de Patriarhia de Constantinopol.

in miez de noapte, a fost pomit cu o carut spre locul de


surghiun, escortat de citiva ostasi turci, pusi sub comanda unui
mehmendar, anume Colfescu 84, care trebuiau sa, Implineasca
porunca cumplita a singerosului fanariot. intr-adevar, pe drum
a sosit si porunca sultanului prin care era osindit la moarte ****.
* Cf. Radu Popescu, op. cit., p. 226.
** Cum 11 numeste Spandonis In scrisoarea sa din 20 septembrie 1716. A se vedea nota 72.
*** Cf. N. Iorga, Istoria bisericii romkne, II, p. 56, dar unde
11 confunda cu Cosma al III-lea. Ieremia al III-lea a fost patriarh

de Constantinopol intre anii 1716-1726.


* Cf. Mitrofan Grigoras, op. cit., p. 443.
XXXIV

www.dacoromanica.ro

Soldatii, credinciosi lui N. Mavrocordat, 1-au omorit i i-au


aruncat trupul Intr-un afluent al Maritei, anume Tungia, care
trece prin Adrianopol i se varsa. In golful Enos din Tracia 86.
Data exacta a omorului nu se cunoaste *. Acesta a fost
savIrsit In ultima decada a lui septembrie 1716, chip& 22 ale

chid Antim semneaz in trei locuri un document de o excepponalA


pentru stabilirea datei mortii sale 86.

Daca dusmanii sAi n-au avut buna siratire sa-si ascunda.


bucuria 87, poporul a primit In schimb Cu teribila consternare
vestea mortii acestui mare ierarh, pe care 11 credea ajuns la
muntele Sinai
i amintirea lui nu s-a sters niciodata din sufletul
sau i nici a boierilor de tara. Asa se si explica. de ce manastirea

lui a continuat O. fie Inzestrata In anii case au urmat mortii


sale cu paminturi i acareturi si de ce i s-a dat cu evlavie numele
ctitorului.
Agitata lui viata i naprasnica-i moarte 11 iart de tot ceea
ce ar putea apare neconforma Cu atitudinea unui prelat. antarind
Ins& ceea ce a lasat culturii rominesti i luindu-i In seama. cuvintul, rostit de atitea ori intru apararea celui obidit, sIntem datori
sa-i cinstim amintirea.

In urma mortii mitropolitului Antim Ivireanul a ramas o


opera care 11 asaza Intre figurile de seam& ale poporului nostru.
El poate fi socotit ca unul dintre cei mai multilaterali

reprezentanti ai vechii noastre literaturi.


Opera tipografica a lui Antim este si accasta o opera
am urmarit-o schit1ndu-i viata, de care a fost organic legata.
Opera literara, opera originala, trebuie sectionan In doua
1. scrieri originale, tiparite In timpul vietii (inclusiv prefetele
dedicatiile unor carti imprimate In tiparnitele sale) ; 2. scrieri
ramase In manuscris i publicate foarte trziu, unele chiar
zilele noastre.

Din prima grupa fac parte cele txei brosuri elaborate de el


pentru educarea preotilor mireni. Cea mai veche dintre ele dateaza
din primul an de episcopat la RImnic si este intitulata: invapnurcl
pe scurf pentru taina pocainjii 88.

Interesul acestei lucriri este mai ales de teologie practica.


Ympartita In doua parti, bine Inchegate futre ele, carticica se

0 analiza a parerilor unor istorici la N.

Mitropolitul Antim Ivireanul, p. 802-803.


** Cf. Del Chiaro, op. cit., p. 220 221.

www.dacoromanica.ro

erbanescu,

ocupa totusi nu numai de educarea duhovniceasca a preotilor,


invatindu-i ce este aceea spovedanie si cum trebuie savirsita
ea, ci se adreseaza i credinciosilor, In scopul educarii lor. Ca
aceast educatie este inteleas5. de Antim in sens pur teologic,
este cit se poate de firesc pentru vremea in care ne gasirn i pentni
calitatea sa ecleziastica. Mai interesanta decit aceste invatarainte,
pe care le intilnim si in Incepaturd invellaturd peniru ispovedanie,
inclusl. In volumul de Didahii este explicatia pe care o cla Antim

In legatura cu savirsirea pacatelor. Omul pacatuieste, zice el,


pentru c nu stie sl citeasca ; nestiind s citeasca nu se poate
intelepti din cartile bisericii si din Sfinta Scripturcl, singurele
care-1 pot impiedica de la pleat. De altfel, fragmentul cel mai
interesant sub raport literar al acestei brosuri, este tocmai acela
in care Ii indeamna pe pastoritii sai sa citeasca: omul care nu
stie carte se aseamana dobitoacelor si orbilor.
Urmeaza apoi un fragment de adevarata predicl, in care
vehementa cu care enumerk multimea pacatelor i indemnurile
repetate adresate cititorilor, chemati sa se smulga din multimea
rautatilor, amintesc de elocinta didahiilor. Procedeul oratoric
al repetitiei, cu atita efect folosit, de la prima pin la ultima
didahie, este prezent i aci: .. . Toata ziva bti, boriti, inlauntni
In circiume, porniti la curvii si la preacurvii de multe faun,
la nedireptati, la raniri, la cuvinte mincinoase, la uraminte
strimbe, la marturii mincinoase i la hule, la ucideri, la clevete
la zavistii, la vrajbi i goniri i la alte nenumarate, cu carele
bolnavste ticalosul nostru suflet boall de moarte ..."
Aceeasi repetitie, de o splendid& cadentl, a zice nemaiIntilnita chiar la Antim, va incheia aceasta introducere nesepa... Si de se va intimpla si va muri
rat& de fapt de restul
ticalosul si nepriceputul om neispoveduit i nepoclit, mrge
In focul cel vcinic intru tritunrecul cel den afara, in viiarmele
cel neadormit, In scrisnirea dintilor, In mina diavolului i sa
lipsste de slava lui Dumnezeu, de bucuriia ingerilor, den frumustele raiului, den desfatarea sfintilor, den fericita viata.
0, crestinilor, o, parintilor i fratilor, pina chid in rautate si in
pacat, pin and dormim in patul lenevirii somnul cel greu
purtatoriul de moartea pacatului? Pentru ce, pentru putinel
vin al betiii, pentru o dulceata amar a unii imputite curvii,
pentru bani care sint pamint, pentru maririle lumii, carele sint
toate necinsti, pentru mindrii i desertaciuni face pre ziditoriul
parintele nostru Dumnezeu vrjnia i ne dam pre noi de voe
vrajmasului lui Dumnezeu si al nostru diavolului, ca sa ne
munceasca fara de mill?

www.dacoromanica.ro

Pin& cind nu ne venim In socoteala noastra? Pins. clnd ne


cercarn folosul nostru ? Pin& chid nu ne pocaim? Pin& cInd nu

ne tamaduim patimile sufletului nostru? Pin cnd nu urim


pacatul i s iubim bunatatea? Pentru ce atita de nemultamitor
sintem catre mIntuitoriul i facatoriul nostru de bine? ..."

Aceast prim carticia tiparita cuprinde Invataturi redate


intr-o form apropiat de aceea a predicilor. Stilul, deosebit
de ingrijit, folosit In primul sau an de episcopat, 11 vom mai
Intilni In ateva cuvintari ca mitropolit ; mai ales acelea, pronun-

tate fiind voievodul de fata, poart pecetea slrguintei pentru


fraza Inchegata, i expresiile alese.

A doua brosura, tiparita. In noiembrie 1710 de Gheorghe


Radovici, este intitulat invleiturei bisericeasccl la ale mai
trebuincioase i mai de folos pentru inveilatura preojilor, acum
intr-acesta chip tipelritli in sfinta Mitropolie Liz Tirgovite, la anul

de la Hristos 1710 ". in prefata acesteia lsi va exprima Antim

toata amaraciunea pentru lipsa de cultur a preotilor, ca


pentru ignoranta lor In rnaterie de practica bisericeasca 90.
Din punct de vedere literar lucrarea nu prezint prea mare
interes i nu vorn starui asupra ei. Singura., prefata, reflect
palid, calitatile polemice ale mitropolitului Antim i maiestria

frazei, atit de mult admirata In celelalte opere de catre toti


istoricii literaturii noastre medievale.

Ultima lucrare din prima grupa este intitulata Capete de


poruncil i a fost tiparita. In anul 1714. i aceasta se Inscrie intre

brosurile elaborate de Antim In acelasi scop al ridicarii nivelului


cultural al preatilor. Mai mult chiar decit celelalte, elernentele
juridice covIrsesc continutul acestei lucrari, de o real& valoare
practica 91.
Brosura a fost retiparita in anul 1775, in vremea mitropolituI ui Grigorie, de catre tipograful Dirnitrie Petrovici *. Numele
lui Antim nu era pomenit nicaieri, cum nu fusese pomenit nici
la reeditarea Invcriaturii biserice0i.

Sub raport tipografic toate trei lucrarile sint modest imprimate: de format mic, cu aceeasi gravura, Deisis, reprodusa pe
falsa a doua a foilor de titlu i cu tiparul de o singura culoare,
neagra.".
Dintre prefetele si dedicatiile cartilor tiparite de Antim,
toate pline de elogii la adresa lui C,onstantin Br1ncoveanu, prefata
Gramaticii slavonefti, tiparita la Snagov In 1697 iese din comun

Cf. Bibliografia romdneascd veche, II, P. 210-211.

www.dacoromanica.ro

prin prezentarea pe care o face acestui bun fruct", cum numeste


el cartea. Gramatica este pentru scris si citire, ceea ce este sufletul

pentru trup si sarea in mincare. Clci precum corpul fArl de


suflet mort este, precum soarele f5x5. de lumin5. nu lumineaz
si precum mtncarea nu e p15.cut f5x5. de sare, tot asa e si cetirea

san scrierea gr5. gramatici conducItoare". Rind pe rind sint


definite apoi ortografia, etimologia, sintaxa si prosodia cea
.f.5.c.5.toare de versuri" *.

Adresindu-se domnului ti aduce elogii pentru infiintarea


scolii de slavonie pentru copiii de virst.5. fraged5." 0, rugtndu-se,

totodat5 pentru Indelungata viati si pentru sInAtatea si fericirea sa.


CalitAtile literare ale lui Antim se v5.desc si in dedicatia la
Noul Testament, tiplrit5. la Bucuresti in 1703. Fraza minuit
aci, aminteste de stilul oratoric propriu didahiilor, cu bogatia
comparatiilor, si a repetitiilor, cu muzicalitatea frazei, attt
de indagit. de toti cunosatorii autentici ai vechiului cuvtnt
romanesc: intoarce-se pururea magnitul atr polus; zboar
spre inlltime focul, pleacl-se in sinul plmintului piatra ; alearg
apele in bratele mIrii si In scurte cuvinte, toate lucrurile atr5.
chendrul lor A pleacl".

Prefata atre cititori din Vielile paralete de Plutarh, pline


de elogii la adresa fiilor lui Constantim BrIncoveanu si mai ales

a lui Constantin, traducltorul, trkleazi raporturile de oarecare


intimitate Cu domnul si curtea sa, de vreme ce l-a felicitat pe

voievod pentru calitItile feciorului slu: ... MArturisesc, in


adevIr, c indat ce am citit-o, am fericit pe prealuminatul nostru
domn (sublinierea noastr5.), c5. 1ntre alte haruri d5ruite de
Dumnezeu, i-a hArIzit Dumnezeu preaingltimii-sale si fii, carii

pentru proa marea lor virtute prematur slut rivniti in lume si


invidiati ..." **. Anul tirdririi Paralelelor lui Plutarh este de
Bidet anul premergAtor ridicArii lui Antim la rangul de arhiereu,
Cu voia si, poate, indemnul lui Constantin Brincoveanu.

Dac opera tipArit a mitropolitului Antim Ivireanul se


reduce la trei brosuri, toate elaborate in intentia ridiarit clerului,

opera manuscris pe care, probabil, nici n-avea intentia s o


tiplreasc vreodat.5., este mult mai pretioas si cuprinde: Didaki-

ile, Cronograful austral 0 kezdmintul mandstirii Antimm.

Vezi editia de fat5., p. 402-404.

** Vezi editia de fatl, p.

409.

www.dacoromanica.ro

Cea mai veche dintre ele, datatg. 1 iulie 1709 95 este intitulatg:
Chipurile V echiului oi Noului Testament, adecd obrazele oamenilor

celar vestili ce sd afld in Sfinta Scripturd", in Biblie" Fi in


Evanghelie" e... i era 0.mi-a blagocestivului domn Constantin Brincoveanu spre semn de dragoste adevgratg", cum
declarg Antim In titlu.
Istorie prescurtaa a lumii vechi, in care elementele de istorie
s'i genealogie biblio se amestec si cu elemente de istorie greco-

romang, Chipurile V echiului ,si Noului Testament ti mgresc


considerabil valoarea culturalg Cu numgrul impresionant de
imagini peste 500 executate de mina lui Antim, sau a
unui zugrav de profesie, legate intre ele prin fisii asemeni unui
arbore genealogic. De altfel lucrarea este cunoscut si sub denumirea de Arborele genealogic a lui lisus Hristos sau Rodoslovie

(pe care o foloseste insusi Antim in prefatg), pentru c fisia


centralg este ocupat de portretele stamosilor lui Hristos**,
urcind ping la Adam**.
Simplificind elementele de descriere folosite in studiul nostru,

amintim cg. opera Cronograful austrat incepe cu f. 4., ocupat


In intregime de text, asezat In lungimea manuscrisului s'i care
este intitulat: Povestire pre scurt pentru zidirea lui Adam. De
la aceast primg pagin si pin la sfirsitul operei constatam
eh autorul ei, in spetg. Antim, n-a folosit nurnai datele furnizate
de Biblie, ci mai ales textul Cronografelor 97, numeroase lucrgri
de istorie si chiar traditia popularg si operele apocrife, privitoare
la Vechiul Testament mai ales.

De la f. 4 incepe ilustrarea manuscrisului, iar textul va fi


asezat de obicei pe dou coloane, in 15.timea codicelui, fiecare

coloang continuindu-si textul pe coloana corespunzgtoare a


paginii urmgtoare 98.

Textul incepe, cum argtam mai sus, la f. 4 cu o Povestire


pre scurt pentru zidirea /ui Adam, care ne transmite astfel Iegenda

lemnului crucii intratg in literatura noastrg popularg: Pre


acest Sith zic unii, cum al-au trimis Adam cind s-au boIngvit,
A meargg in raiu, sg-i aduc din lemnul vietii; dar nu i s-au
dat voe, ci numai i-au dat ingerul lernn de finic. $i and s-au
intors inapoi au ggsit pre Adam mort si au sklit lemnul acela
la mormintul lui Adam, de spre cap, carele s-au Rout copaci
mare. Si dup acia, zic istoriile, 0.-1 fie pus Solomon la lucrul

* Vezi titlul intreg la p. 241.

** Dup genealogia evanghelistilor Matei si Luca.

XIX

www.dacoromanica.ro

curtilor lui ce au flcut, pre carele zic O. se fie rAstignit i Hristos.

(IarA eu nu o tiu sl fie aceasta adevAratl.)" *


Pe pagina urmAtoare este inseratl legenda dupl care Adam
si Eva au depilas moartea lui Avel timp de 100 de ani, la local
ce s1 chiama pin& acum Valea lacramilor, care iaste aproape
de Evron".
In sfirsit, legenda prorocirii sibilei, pe care ne-au transmis-o
patine texte vechi este prinsA si ea la fila 21, coloana II **.
Din punct de vedere literar Chipurile Vechiului
Noului
Testament se caracterizeaa prin dominarea stilului epic. De
la un caplt la celllalt al operei sint povestite sumar evenimente
din istoria biblic sau profanA, luate din cronografe. Limba
acestor povestiri este aceea a cronicilor, fermecAtoare i curatA.
',Noe . apropiindu-s1 Potopul, au Intrat In corabiia ce fAcuse

$i dupl acia, desfAcIndu-se


din Porunca lui Dumnezeu
toate izvoarAle apelor i deschizindu-se jghiaburile ceriului,
au ploat 40 de zile si 40 de nopti. Si s-au traltat apa In sus de
Si
15 coti de cit .toti muntii cei Inalti, cavil era supt ceriu
au murit tot trupul cel ce mica pre plmint i toate cite au suflare
**:
de viatA"
RemarcabilA este capacitatea lui Antan de a rezuma, In
citeva propozitiuni, esentialul unor povestiri redate In Biblie
sau cronografe In multe pagini, cum este aceea a vietii legendarului Samson ****.

Cucerirea Ierusalimului de atre Nabucodonosor, pentru


multele plcate ale lui Sedechia, nu scapl condeiului de cronicar
al lui Antim: Si puse ImpAratul Navuhodonosor pre Sedechia,
fratele lui Eliachim, ImpArat preste luda si preste Ierusalim. $i
era Sedechia de 21 de ani chid au inceput a ImpArAti. Si ImpArAti

am 11, fAcInd viclesug tnaintea lui Dumnezeu si nu sel ruina


de:c5.trA fata Ieremiei prorocului, carele 11 certa pentru autAtile
ce fAcea, ci 1-au bAgat in temnitl. $i, trimitInd ImpAratul Nava-

hodonosor soli la Sedechia ca sl-s dea birul, precum le-a fost


legAtura, i-au intors inclArlt, la impAratul, deserti i infruntati.

Miniindu-sl, drept ac6ia, Navuhodonosor, s-au dus asupra


Ierusalimului Cu toatA putria lui i luind toate odoarAle besricii,

clte au gAsit si ale impAratului, le-au dus cu sine-s la Vavilcrn.

Cf. N. Cartojan, Cdrlile populare in literatura ronattescd,


I, Bucuresti, 1929, P. 122-136.
** Cf. editia de fatA, p. 316.
** Idem, p. 251.
11.*** Ident, p. 271.

XL

www.dacoromanica.ro

i ame Navuzardan, stolnicul Implratului Navuhodonosor,


besrica. lui Dumnezeu. Si te Imphatul pro feciorii lui Sedechie
Inaintea lui, iar pre el, orbindu-1, 11 duse la Vavilon. Si, esind
Ieremia din temnit.I., s-au dus frnpreun cu norodul, lar Sedechia

.cu rea moarte s-au sfirsit In Vavilon, crApIndu-i pIntecele"


(f. 16, col. I) *
In sfirsit, stilul sobru si concis de care aminteam, poate fi
exemplificat si de povestirea nasterii lui Cirus, ImEdratul persilor,
xedatb. la f. 16V, coloana II **.

Ocupindu-ne In treaat de izvoarele folosite de Antim la


alatuirea textului, mentionlm, o dat mai mult, a. Biblia n-a
lost singura carte care a stat la Indemlna sa, pentru a aminti
oameni s'i fapte din lumea veche. Alkturi de Biblie s-a folosit
de cronografe, precum s'i de scrierile unor mari istorici si filozofi

antici. Asa se explica prezenta unor date In manuscrisul lui


Antim, pe care numai cronografele" ni le dau, precum si foarte
numeroasele trimiteri si aluzii la istoricii s'i filozofii la care ne
vom referi mai jos si pe care Incearc s5.-i pun de acord cu
.evenimente mentionate In Biblie.

Desprindem a Zoroastru a aflat mestesugul vajii" In


-vremea lui Thara, taal lui Avram (f. 7, col. II), a. In vremea
lui Avimeleh a f5.cut Palamed slove elinilor" (f. 10, col. II,
<turd ce, la f. 4, atribuie prima scriere pe p5.mint lui Enoch),
lar In vremea lui lair a izvodit Carmentie slove latinilor" (f. 10,

.col. I). Tot el pretinde a In vremea lui Thola Implatea la


Troada Priamos, leat 3959 (f. 10, col. II), care Troad a fost
luat la leat 4033" (f. 11, col. II). Este stabilia vremea clad
s-au rinduit de elini num5.rul anilor care se chiam5. Olimbios"
.clnd s-a n5scut Romil" si s-au Inceput Roma" (f. 14, col. I).
Pe vremea lui Olofern avea cinste Sofoclis si Euripidis, poeticii",

lar In vremea lui Zorobabel a trgit Darie, feciorul lui Istaspu"


4i Platon filosoful" (f. 17, col. fi), la care a InvItat Aristotel
(f. 18, col. II). Mt priveste istoria Greciei si a Romei, multe
din am6muntele pe care le rein In text nu slat IntIlnite In Cdrlile
Macabeilor din V echiul Testament, In care este redati istoria
poporului evreu din epoca corespunzgtoare si din timpul ocupatiei
roman In Palestina, ci In cronografe. Astfel ne vorbeste despre
Alexandru Macedon, despre ocuparea. Greciei si a Egiptului de
.a.tre romani, de primul triumvirat si de luptele dintre triumviri

a Cf. editia de fatX, p. 300.


** Idem, p. 296-297.
XLI

www.dacoromanica.ro

(aminteste de regimul politic al Romei de la Intemeiere pina.


la Imperiu, f. 20, col. I), de Octavian August si de Tiberiu s.
Cele dota surse importante pentru cercetarea poporului
i Philon *** sint foarte
iudeu, istoriile lui Josephus Flavius
des citate, precum i geograful lumii vechi, Strabon.
Antim ne d numeroase elemente de cronologie, preciend
diferentierile dintre anal solar si cel lunar, cum face, spre
la f. 5, coloana II. Tot el stabileste vremea clnd s-au petrecut
anumite evenimente de seaml, folosind era bizantina.

Conceptia istorica a lui Antim nu putea iesi din granitele


idealismului epocii sale. Istoria popoarelor se confund si la
el, ca la toti cronicarii, cu istoria stApInitorilor acestor popoare.

Exploatarea, pe care o va sublinia In predicile sale, nu este


nicaieri mentionata In Chipurile Vechiului ,si Nou/ui Testament

neajunsurile oamenilor si ale popoarelor sint pedepse trimise


de Dumnezeu pentru pacatele lor. CIt priveste critica izvoarelor,
aceasta se reduce la constatarea deosebirilor dintre carpe istorice

ale Vechiului Testament si alte lucrari consultate, cum face


spre pild la f. 16, coloana I: In vrmea acestui Sedechia s-au
sf1rsit Imparatiia Iudei, car a tinut 514 ani si 4 luni si 8 zile,
dup cum zice Iosif istoricul; lar din Cartea Imparatiilor nu sa
aduna mai multi declt ani 500 ****.
Textul rambla totusi viu, atragator, original, adevArat
monument al epicii medievale romanesti 100
Unii istorici, printre care si N. Iorga, au insistat pentru
obtinerea unei copii, chipa manuscrisul atIt de tIrziu. descoperit
de Stefan Berechet. Izbucnirea primului razboi mondial a Impiede-

cat realizarea acestui deziderat, dar paguba nu a fost totusi


de neinlocuit. i aceasta din pricina faptului ca In tara se mai
aflau doul copii, necunoscute atunci, realizate una la mijlocul
veacului al XVIII-lea, a doua In anul 1847, al caror text 11 redam

In variantele originalului "I.


Ca raitropolit, Antim Ivireanul a Inzestrat cultura romAneasca

cu cea mai limita expresie a cuvfntului rostit pina la acea data,


elaborind nemuritoarele Didahii, opera care 11 aseza printre
cei mai mari oratori bisericesti ai tuturor timpurilor. PredicInd

Cf. editia de fata, p. 314-318.


* Josephus Flavius, Opera ... de antiquitatibus judaicis,

/ibri XX, Francfurt, 1617, 879 p.


Philonis Judaei, Opera exegetica in libros Mosis
Antverpiae, 1614, 811 p.
**** Cf. editia de Uta, p. 297.

XLII

www.dacoromanica.ro

In romOneate, %TO s i se tipAreasa opera in timpul

arunelndu-se urgia tuturor rOutAtilor asupra muncii sale, pus.i.

In slujba TArii RomOneati, Didahiile n-au putut avea soarta


predicilor contemporanilor al din Apus: Bossuet, Bourdaloue,
Flchier, Massillon, Ifie Miniat, deai nu stilt cu nimic inferioare
acestora. CunoscAtor al vietii sociale romineati, In toate adincimile ei, Antim va prinde aceste realitAti In formele neIntrecute
ale Didahiilor i nu va cruta nici domn, nici clas1 boiereasel,
nici negustorime de plcatele pe care el, mai bine deeft oricine,
le cunoatea. Inlocuieate In felul acesta vechea cazanie, tradu.cere
corect prins.i. In limba romineascA, de un Coresi i de
un Varlaam, dar totuai traducere Cu o pea originall, menitO
el fie simtitl de ascultAtori tocmai prin viata pe care i-o clAdeau
:aceste realiati.

Antim Ivireanul n-a fast primul orator In limba romani.


tnainte de el s-au tinut omilii la Ingroplciuni, se vor fi tinut
discursuri la diferite ImprejurAri din viata oamenilor (cununii,
botezuri, cumetrii), se vor fi pronuntat oratii, mai mult san
mai putin dezvoltate, la urari pe tron, aniversOri, diverse alte
-sArbAtoriri. Foarte putine au ajuns Ins pfril la noi. tinul dintre

ele dateazA din anul 1639 ai este un discurs funebru rostit la


ingropAciunea Sofroniei Ciogole 4'. Cele mai multe s-au risipit,

-nefiind cine sl le prindl In forma materiall a scrisului ai mai


putin In aceea a tiparului.

Antim trlieate tntr-o epoa de mare Inflorire a oratoriei


Teligioase rAsiritene: Hrisant Notara era cunoscut ca un remarcabil predicator ; Gheorghe Maiota i loan Abramios, predicatori
la curtea lui Brincoveanu, se bucurau i ei de aprecien i elogioase.
Cft despre Ilie Miniat, predicator la biserica greceasa din Venetia

era socotit ca un roan Gurl-de-Aur al secolului al XVIII-lea.


Predicile acestora, fAr deosebire, ignoran Ins& realitatea dureToasl din jurul lor. Nici unul dintre ei nu era legat In vreun fel

de auditori, nu se simtea rispunzAtor In vrenn fel de viata


pOstoritilor sAi. Antim ins& ta.1 subliniazi singur obligatiile pe
.care le are si rOspunderile morale ce apOsau asupra umerilor
sAi, ai nu odatA.
Opera lui oratoriel se compune din 28 de predici, pronuntate
In timpul domniilor lui Constantin BrIncoveanu ai Stefan Cantacuzino. Raporturile sale cu Nicolae Mavrecordat, foarte Incordate, ne fac sA credem cA. In timpul domniei acestuia, Antim
* Cf. I. Mann, Catalogul tnanuscriptelor romdtse,sti, I,

Ducureqti, 1907, p. 375.

XLIII

www.dacoromanica.ro

Ivireanul n-a tinut nici o didahie, cu exceptia Cuvintului


invalcitura asupra omului mort * pronuntat, se pare, la moartea
&mainel Pulcheria Mavrocordat, in timpul slujbei Ingrop&ciunii,

oficiaa la Mitropolie12.
La ateste 28 didahii tinute la srbitori mar, manuscrisele
cunoscute mai cuprind sapte predici ocazionale: una la urcarea

In scaun, deja analizaa, trei cuvintAri funebre, un cuvint la


parastas i doul cuvinari (mai degrab5. InvAt5.turi) la spovedanie.

Manuscrisele mai cuprind, f5x deosebire de vremea In care


au fost copiate si cele dou aparri trimise lui Constantin Brincoveanu In anul 1712 si de care ne-am folosit, in parte, la schitarea
biografiei lui Antim.

Inainte de a Incerca o analiz succint istorico-litearl a


operei de apetenie a lui Antim se iveste o Intrebare elementar5.:

cum ni s-au transmis didahiile, stiut fiind cl ele au fost rostite


c5. phi& ast&zi nu se cunoaste un manuscris original al lui
Antim? PArerea celor care s-au ocupat de opera lui Antim este
unanim in aprecierea c5, acesta si-a alcAtuit predicile In scris,
le-a retinut In memorie i le-a pronuntat In fata credinciosilor

de elia, prezenti la biserica llitropoliei. Este greu de admis


prezenta tahigrafilor la noi, care ar fi Inregistrat didahiile In
momentul pronuntarii lor i le-ar fi dictat apoi copistilor **.
De altfel circulatia rnanuscrisb. a didahiilor a fost destul de
restrIns5.. Operl a unui mitropolit, scos din scaun pentru abateni

grave de la canoane (printre care i vrAjitoria, cum am vlzut


In actul de caterisire), aceasta nu putea fi Inabatisat cu prea
mare c6.1dur de slujitorii altarelor, ce trebuiau al respecte
legislatia bisericeascA.

Cele trei copii manuscrise, p5strate In colectiile Academiei,


au fost publicate, printr-o ciudat.1 Inatimplare, la data chaca au
fost descoperite.
Cea mai noul dintre ele, copia din 1781, a arhimandritului
Grigorie Deleanu, a fost descoperia de episcopul Melhisedec
al Romanului In 1886 ***, clnd au fost publicate pentru prima
oar5. Didahiile

Cf. editia de fat5., p. 188-192.


Cum se petreceau lucrurile In Apus. Cf. Dan Simonescu,
Antim Ivireanul scriitorul, in Analele Academiei R. S. Romania,

C (1966), p. 666.

** Cf. Analele A cademiei Rotnane, s. II, t. VIII (1885-1886),

p. 80-81.
XLIV

www.dacoromanica.ro

A doua copie manuscrisa se pastreaza sub nr. 549 * i a


sttrnit mare interes la data descoperirii sale de catre Constantin
Erbiceanu, In vara anului 1887. Pe ling& cele 28 didahii, doul
IntImpinari catre domn si un Guying pentru pocelinid pe care
le-am IntlInit In manuscrisul copiat de arhimandritul Grigorie
Deleanu, copia aceasta mai cuprinde trei cuvIntari la Ingropaciune si o Invatatur la spovedanie
Ultimul manuscris pastrat In colectiiile Academiei, asupra

camia vom starui mai mult intrucit constituie textul de baza


al eclitiei de fata, a fost descoperit de noi In primavara anului
1958 **. fnregistrat sub nr. 3.460, el are 213 file de dimensiuni

20 x 15 cm *** si a fost copiat de catre Efrem gramaticul In


anii 1722-1725, asadar la numai cltiva ani de la moartea marelui
mitropolit. Foarte apropiat ca grafie i omamentatie de pseudo-

autograful Antim (ms. 549), care este copiat dupa textul lui
Efrem, manuscrisul a fost rgu Intretinut pin la intrarea lui
In patrimoniul Academiei, avind primele Foul foi distruse, in
mare parte, de umezeall.
Aceasta a Ingreunat i identificarea manuscrisului, caci
predica la insclunare, dupa care s-ar fi putut usor recunoaste
opera lui Antim (In lipsa titlului) este rupta In lungime pe doua
treimi din suprafata ei. A doua predica are si ea distruse primele

file pe o txeime din suprafata, iar f. 11-54, chiar daca nu au


lipsuri In text, slut uzate peste masura. Succesiunea este identic
Cu cea a manuscrisului 549, copiat de altfel, dupa acest manuscris 3.46015.

Dar cine a fost primul posesor al manuscrisului, pentru care

a fost copiat de catre Efrem gramaticul? Popa Stanciul era


paroh la Eiserica Tuturor Sfintilor, cum se numea manastirea.
Antim In vremea aceea si este cunoscut ca unul din cei mai
remarcabili dasc51i (adica profesori) i copisti de numeroase manuscrise ****. Este de presupus ca. originalul Didahiilor, pierdut
astazi, a fost gasit In biblioteca manastirii Antim, de catre popa

Stanciul, care I-a Incredintat spre copiere ucenicului sau In ale


scrisului, gramaticul Efrem.
* Cf. I. Diana si R. Caracas, Catalogul manuscriselor romiinefti, II, p. 300. 0 cercetare mai amanuntita a manuscrisului,
in Antim Ivireanul, Predici, ed. G. Strempel, P. 42-47.
O descriere sumara la G. Strempel, copi,sti de manuscrise

ron4ne0... I, p. 62-63.

*** Acestea stilt dimensiunile aproximative ale tuturor


manuscriselor de Didahii pe care le cunoastem.

*** Cf. G. $trempel, copifti ... I, p. 224-227.


XLV

www.dacoromanica.ro

Asadar, dupa opinia noastra, intre originalul lui Antim


si textul folosit de noi ca text de baza n-a existat nici un alt
intermediar "e.

Al patrulea manuscris folosit de noi In editia de fall, care


poarta sigla N, se pastreazi la Craiova, In colectiile Bibliotecii
judetene, sub nr. 67. El dateaz& de la mijlocul veacului al XVIIIlea si este copiat In cursiva specifica scolilor de gramatici de la
Bucuresti 107.

Manuscrisul, asa fragmentar cum se pastreaza, este pretios


pentru circulatia operei lui Antim, chiar dad, sub raport lingvistic
nu are deosebiri prea mari fat& de celelalte doua. Credem c a

fost copiat dupa manuscrisul de la Caldarusani (ms. 549), al


carui scris si ornamentatii Incearcl sa le imite.
Pe ling& aceste patru manuscrise am mai avut prilejul sa
vedem, far& O. le puteam Ins& cerceta amanuntit, alte don&
manuscrise, care nu aduceau Ins& nimic fatA de textele de mai
sus. Unul a fost oferit spre cumparase Bibliotecii Academiei
In anul 1958, fad. O. fi fost ins& achizitionat. Era o copie din
jurul anului 1780, de dimensiuni egale cu cele de mai sus. Al
doilea, datind din primul deceniu al veacului trecut, cu lipsuri
la inceput si la sfirsit s'i pistrat tot In depozit particular, ne-a
fost semnalat de cunoscutul cercetAtor din Iasi, Paul Mihail.
In sill-sit, In ms. 1.244 al Academiei *, inserat printre site
Cazanii copiate la inceputul sec. XIX, se ail& si. Giant de
invrlialurel la na,sterea domnului nostru Iisus Hristos in.

Filiatiunea manuscriselor, dat fiind numarul lor restrins


nu este foarte greu de stabilit. Pentru copia lui Grigorie Deleanu
(manuscrisul 524), In care mina ieromonahului a intervenit nu
numai in orinduirea predicilor, ci i In text, nu putem stabili
care din copiile anterioare anului 1781 i-au slujit de model. Cit
priveste manuscrisul 549 (manuscrisul descoperit de C. Erbiceanu la manastirea Caldirusani), acesta a fost copiat dup&
textul lui Efrem gramaticul (ms. 3.460) *0. Manuscrisul fragmentar de la Craiova a fost lucrat dup& copia de la manAstirea
Caldarusani, dupa cum rezulta din compararea ambelor texte.
0 alta problem& pe care am incercat sa o elucidam si ca alt
* Cf. G. Strempel Fl. Moisil L. Stoianovici, Calalogul
manuscriselor romdnesli, vol. IV, Bucuresti, 1967, P. 355. Textul

predicii se afla In editia de fata la p. 194-202.


** Cf. Anti; Ivireanul, Predici, ed. G. Strempel, p. 50-51
ande este argumentata pe larg afirmalia copierii ms. 549 dup&
ms. 3.460.

XLVI

www.dacoromanica.ro

prilej * este aceea a izvoarelor de inspiratie folosite de Antim

Ivireanul la alcituirea operei sale oratorice. Dupi cum toti


istoricii literari, de la C. Erbiceanu incoace, au acceptat, fill.
control, afirmatia acestuia, conform cireia manuscrisul de la
Cildirusani ar fi fost autograful mitropolitului, tot asa majoritatea istoricilor literari au Imbritisat teoriile emise de episcopul
Melhisedec 1" (dupi. care Antim ar fi fost puternic influentat
In opera sa de marele predicator grec de la Venetia, Ilie Miniat)
si de N. Iorga 11 (clop& care Hrisant Notara ax fi fost modelul
mitropolitului Antim), Uri si cerceteze adevirul acestor
teorii.

Antim Ivireanul n-a putut cunoaste In tntregime opera lui


Ilie Miniat (1669-1714) desi a fost contemporan cu el, pentru
c aceasta a fost tipariti la Leipzig abia In anul 1718, adici la
doi ani dupi moartea sa. Este drept ci Antim ar fi putut cunoaste
parte din predicile lui Ilie Miniat prin copiite manuscrise ce i-ar

fi putut parveni din Italia prin intermediul cilitorilor, sau a


lui loan Abramios, viitorul predicator al curtii. Tncercirile pe
care le-am Intreprins de a descoperi In colectiile Academiei si in
alte depozite de manuscrise vreo copie contemporani din predicile

lui Ilie Miniat, care ar fi putut servi ca model lui Antim, au


rimas Hsi rezultat. Yu sftrsit, din investigatiile personale acute
In opera lui Ilie Miniat, de a descoperi sursele de inspiratie ale

marelui nostru predicator conchidem ci Antim Ivireanul nu


s-a inspirat din predicile acestuia.
at priveste afirmatia lui N. Iorga, neargumentati, ea se
explici prin aceea c5. marele nostru istoric, cunoscInd vechile
legituri dintre cei doi arturari, va fi socotit ca fatali o influenti
a lui Hrisant asupra lui Antim In materie de omiletici, fix& si
observe cit de personale si cit de mult erau legate didahiile
mitropolitului Antim de realititile sociale din tare noastri.
Pentru un teolog invitat, cum s-a dovedit a fi Antim chiar
lnainte de a fi fost numit episcop si mitropolit, izvoarele sale
de inspire* nu trebuie ciutate In scrierile unor contemporani,
de loc superiori lui, ci In scrierile clasice ale crestinismului si in
operele comentatorilor acestor scrieri, nu mai putin clasice.

Remarcabil cunoscitor al antichititii, cum am vizut In


Noului Testament, Antim s-a folosit
deseori In didahiile sale de artile Vechiului Testament si rare
slat acele cirti ale Legii vechi pe care si nu le citeze Ili.
Chipurile Vechiului fi

* Li introducerea la editia Predici, p. 51-52.


XLVII

www.dacoromanica.ro

Natural cl sInt amintite si Evangheliile sinoptice, Evanghelia


lui loan, Faptele apostolilor i Scrisorile sobornice,sti, ale azor
pericope le foloseste adesea drept motive omiletice.
In afaxa artilor biblice Antim se foloseste de operele unor
teologi si comentatori ai V echiului i Noului Testament cum sInt:
Atanasie cel Mare, Dionisie Areopaghitul, Grigorie Bogoslovul,
Efrem Sirul, Vasile cel Mare, Theofilact arhiepiscopul Bulgariei,

Eusebiu de Cezareea, loan Damaschinul si foarte des loan


Gura de Aur.
Antim foloseste scrierile acestor Invatati teologi numai pentru

Inarirea argumenarilor sale. El nu-i compileaz5. si nici m5.car


nu le Imprumut ideile.

in afara scrierilor asa numite canonice, adia admise de


biseria, Antim s-a folosit In alatuirea predicilor si de unele
texte apocrife, necanonice, asa cum am constatat si mai sus,
clnd ne-am ocupat de opera daruit5. lui BrIncoveanu 112.

Antim Ivireanul nu s-a rezumat In omiliile pe care le-a pronuntat (cel mai adesea, In fata unui public ales, cu o subti1
culturS clasia greceasc si roman5.) la argumente exclusiv
teologice. CunoscAtor al filozofiei grecesti, al mitologiei si
istoriei greco-romane, el va face aluzie la personalitAti ale aror

opere nu-i erau de loe strAine. ii pomeneste pe Anaxagoras,


Aristotel, Democrit, Anaximandru * (este drept, combltindu-le
p5xerile asupra cauzelor cutremurelor, pentru c nu-1 arainteau
pe Dumnezeu caree iaste pricina cea dintli"), citeaz5, celebra}
aforism al lui Socrate: cunoaste-te pe tine Insuti" **, aminteste
de Hesiod ***, de Artaxerxes **** (Imp5zatul persan Inaintea
cAruia, zice Antim, nu-i era Ingaduit nimlnui s5. apari Imbracat
In sac), de Alexandru Macedon s'i de multi altii m.
Antim Tvireanul era un bun cunosator al literaturii populare
pe care o foloseste uneori la ilustrarea ideilor sale si mai ales In

comparatiile cu care !si Impodobeste elocinta. In predica la


Bogoiavlenie (adic.I. la Boboteaz5.), Antim Isi Indeamn5. plstoritii

A. frecventeze bisericile si mai ales a Impart.5..seasc celor de


acas5. din Inv45.turile apfitate acolo. Ei trebuie s procedeze

aidoma ariciului din Fiziolog, care, aturIndu-se de struguri,

* Cf. editia de fat5 p. 175.


* in Cutant de invaldturli la Dumineca llsatului sec de
brina, una din cele mai frumoase s'i mai vehemente didahii

Cf. editia de fat5., p. 104.


*** in predica la Sf. Constantin si Elena. Cf. editia de fat5.

p. 86.

.0*** Cf. editia de fat5., p. 11.

XLVIII

www.dacoromanica.ro

duce In spate si puilor hrana de care au nevoie:


chui ;sins
de la besrica sa nu e,sim deFarti, ci sa facem cum face ariciul
dupa ce mrge la vie,intii sa satura el de struguri ,si apoi scuturtg
vita de cad broboanele jos Fi sa tavdliFte pre dfnsele de a infig fu
ghimpii /ui fi duce Fi puilor (subl. noastrg)
"*
Cuvintul de invapitura asupra omului mort, cuvint rostit
dup& at se pare la ingropaciunea doamnei Pulcheria, sotia lui
N. Mavrocordat (sau la moartea unei fiice a lui Constantin
Brincoveanu?), splendid cuvint de mingliere, In care filozofia
paging. a elogiului mortii vine sg Intareasc resemnarea. crestineasca In fata implacabilei legi a naturii, Antim aminteste de
pasarea Phgnix, intratg i ea In vechea noastrg literatura

popularg: O pasare, ce sg numste finix, de ce s sgvirsa,ste


flede vrme de aceia mai mult ii adaoge zilele vietli lui, pentru
cad moartea li Inoiaste viata
da.ruiaste ani mai multi. Deci
aceasta cocoang, de ar fi murit pentru ca sa se sgvirseasck ar
fi fost vrdnic de plins sfIrsitul ei, pentru cgci s-ar fi pierdut
un chip minunat ca acesta al darurilor si al bungtatilor. Dar&
de vrme ce s-au sgvirsit pentru ca sg. traiasca, In vici, pentra
ea sa. se bucure, Impreuna cu Ingerii, pentru ca sa. se I:tact-5 de

a doa ora, In ceriu, ca finixul, ce trebuesc lacrgmele?


"**
In sfirsit, aluziile pe care le face la scorpie, la ngpirca, la
iarba de vindecare si la tiriacul, carele iaste impotriva veninului" *** vadesc pe Antim i ca pe un cunoscator al medicinii
populare.
Didahiile mitropolitului Antim Ivireanul reflecta., nu o data,
starea economic& i politic& a Tarii Romnesti, dependent.%

atit de dureros simtita de el, de Poarta Otomana. De la predica


la Inscaunare si ping la sfirsitul zilelor sale, el n-a incetat s&

ridice cuvintul compatimind tara, poporul, pentru aceasta


teribila. opresiune. Turma asupra cgreia este chemat sA. pastoreasca spune el In cuvintul din ziva alegerii ca mitropolit

are marele merit de a-si fi pastrat dreapta credint& curata


nespurcatl, Cu toate ca. este inconjurata. i ingraditg nitre
hotarale celor striini de fel i impresurati de atIta nevoi
sclrbe ce vin totdeauna, neincetat, de la cei ce stgpinesc pamIntul

acesta ..." ****

Cf. editia de fata, p. 73.


** Idem, p. 191.
*** Idem, p. 116.

*** 'dent, p.

6.

XLIX

www.dacoromanica.ro

Un moment greu In raporturile rii cu turcii va fi smuls


urmitoarele accente de rugiciune, dar si de revolti., la una din

predicile la Adormirea Maicii Domnului: ... caut asupra


norodului tu, vezi mostenirea ta, nu ne lisa pre noi, picAtosii,
ci ne piaiaste i ne mIntuiaste de viclesugurile diiavolului, c
ne-au lmpresurat scIrbele, nevoile, ri.otAtile i necazurile
"."
Chiar i In cuvintArile vehemente, In care combate picatele
ascultAtorilor i ironizeazi. viclesugurile celor mari, aluziile

la sarcinile grele economice ale tirii sint nelipsite: ... Las


poate ta zic fiestecine din voi, In gindul siu: dar noi avem
nevoi grle asupra noastrA $i nu putem s facem acste ce zici;
ci en tnc zic c iaste asa, i crez. Numai la greul acela sintci
su pdrias for:Jr-ace' jug ce tragel voi, trag gi eu ; dar n-am putre
s zic nici s gindesc asa, cici c precum eke impliratul dcljdi

de la noi, asa ne are i Dumnezeu credint sifapte bune..." **


(subl. noastx5.). Tn alt predicl, la Preobrajenie (adici la Schim-

barea la fati) s referi din nou la jugul


si vremea
nu ne slujaste, c sIntem supus supt jugul pglnului i avem
nevoi multe i supiriri de toate prile..." ***
in sfIrsit, anticipind calitAtile stilistice ale marelui mitropolit,

redim un fragment de adevisat antologie lirici, din care nu


lipsesc nici accentele de dureroasi. resemnare In fata jafurilor
otomane: Lumea aceasta iaste ca o mare ce si.
turburi., Intru care niciodati n-au oamenii odihni, nici liniste.
Corbiiie Intre valuri sInt ImpirAtiile, criile, domniile i orasele,

multimea norodului, politiile, suppusii, bogatii i siracii, cei


mari si cei mici, stilt cei ce cilitoresc i si. af15. In nevoe. VInturile
cle mari ce umfl marea slat nevoile cele ce ne supr totdeauna.
Valurile ce lupt corabiia grit nenorocirile carele si. IntImpli. In
toate zilele. Norii ce negresc viaduhul, fulgerile ce orbesc

tunetile ce Infricosazi. toati, jalma viteazi. stilt IntImplirile


ale de multe fliuri, neasteptatele pagube, Infricosisile vri.jmasilor, suprrile, necazurile ce ne vin de la cei din Mari.,
jafurile, robiile, dirile cele grle si nesuferite carele le Iasi.
Dumnezeu i ne incungiuri., pentru ca s cunoasc credinta

noastri si si ne vazi. ribdarea

" ****

Aspectele sociale si morale ale vremii: exploatarea feudal&


inegalitatea dintre clase, particularititile care caracterizeazi.

* Cf. editia de fati., p. 21.


** Idem, p. 28.
*** Idem, p. 81.
*** Idem, p. 158.

www.dacoromanica.ro

diferitele clase sociale i In special boierimea, pe caro nu o va


cruta de loc pentru multele i marile ei scAderi, slut de asemeni
prezente in opera de cipetenie a lui Antim. El a stiut si pittrundi

adInc cu observatiile sale In putregaiul societltii diferentiate


si a legat ideile teologice de viata cotidiang a acestor spoliatori
intemi. In aceasta constA, mai ales, originalitatea lui Antira.
Dintre cIti mitropoliti a avut T_ra Romineasck el a fost
singurul care a IndrAznit sA ridice cuvIntul impotriva nedrepatilor sociale, firi st crate nici pe domn i nici pe boieri. i azestia,
mai ales, nu l-au iertat niciodatA. Protestele ion, precum si ale
negustorilor i meseriasilor vor fi fost auzite de Antim de vreme
ce acesta ti apostrofeazt ta vehementa predia de la Dumieseca
Vamepului : Si nimeni sa nu socoteascA, din voi, i sA, zica in
iMma lui: darg ce treabl are v15.dica cu noi, nu-s mat.% vlidiciia
lui, ci st amstec5. Intru ale noastre? I De n-at stint pinO, acum
si de n-au fost nimeni st vA Invte, iatO cA acura vet sti el am

treabg cu tot oamenii clt slut In Tara Rumineasel, de la mic


pini la mare i pin& la un copil de VII afart din plgIni i din
ceia ce nu slut de o lge cu noi; cici In seama mea v-au dat
stApInul Hristos sl va pasc sufletste, ca pre niste oi cuvIntitoare i de etul mieu spInzurt sufletele voastre i de la mine
va si vO. cearl pre tot, iar nu de la altii, pinA cind vA voiu fi
pastoriu
"
El nu crutO pe jefuitorul care vrea si-1 Impace pe Dumnezeu

plItind ruglcinni cu bani furati:

IarA nu ca unii dintre

voi ce fac jafuri i fac cite slut mai rle pre plmInt, apoi st duce

Cu end ca acela ce dt vreunui popt s-i faci slrindariu ca


i se iarte pOcatul si el tot cu totul stb. In tina rOutOtii
"**
Tot boierilor le trece pe dinainte ochilor, Intr-o predici la
Dumineca Florilor, toate ticAloeniile In care se tIvOlesc, de la
minciunile In materie de credintl, Oil la exploatarea shigeroast
la case au supus tArAnimea Predica este datatb. 1710, an care
coincide, dupi.plrerea. noasta, cu apogeul activitAtii sale pastorale, an in care el se afla In culrnea prestigiului sOu de arhiereu
cOrturar. Dupl ce li critic.% pe coi prezenti i In special pe boieri

pentru dezinteresul fatA de spovedanie si pentru dezmItul din


timpul postului mare (,las noi, cei ce ne tinem mai mari, raai
vrdnici, mai Intelepti si mai cunoscAtori, am mutat vrmea
din sOptAmin5. In aptAminA, petrecInd cu mInclri de toate
cu bluturi Indestulate i cu toate dohtele trupului nostru.

* Cf. editia de fati, p. 28.


* Idem, p: 39.
LI

www.dacoromanica.ro

iar de suflet n-am purtat grij nicidecum, ca clnd am fi nesimtitori") continua.: ... Unii sa, ispoveduesc de frica vreunor
IntImplazi, altii pentru un obiceai, altii de rusinea omeneasca,
altii de frica stapInilor; altii iara. au cite doi duhovnici, unul la
tara si altul la oras; la cel de la tara, ca la un om prost, spune

picatele cle ce socotste el c slut mai mari, iar la cel de la


oral spune pacatele cele ce socotste el c sint mai mici, neguta.torind si mestersugind taina ispovedaniei ... $i la acea mincinoas

ispovedanie, ce facem? Ceram sa aflam duhovnic om prost,


pentru ca s se teamt de noi si sa-i fie rusine de ftele noastre
si ce vom zice noi ass, s fie, socotind In gindurile noastre ca.,
precum Insalara pre dinsul, vom 1nsa1a s'i pre Durnnezeu ...
clnd mrgem s'i ne ispoveduim nu spunem duhovnicului c
mind= carnea si munca fratelui nostru, crestinul, si-i bem
singele si sudoarea fetei lui cu lacomifie si cu nesatiul ce avem,
ci spunem cum c-am mincat la masa domneasca., miercurea si
vinerea, pste si In post raci si untdelemn, si am Wait vin. Nu

spunem ca tinem balaurul cel cu 7 capete, zavistiia, Incuibat


In inimile noastre, de ne roade totdeauna ficatii, ca rugina pre
fier s'i ca cariul pre lemn, ce zicem c n-am facut nimanui nici
un au. Nu spunem strimbatatile ce facem totdeauna, clevetirile,
valle veghiiate, fataxiile, mozaviriile, vinzarile si plrale ce facem
unul altuia, ca sa.-1 surp5,m din cinstea lui, ce zicem: am face ran.,
ce nu ne di Indemlna, ca, avem nevoi multe si dasi si avem si casa
grea si copilas ca-n gloat si oameni multi carii sa. ocrotesc pre
linga noi. Nu spunem ca, crdem minciunile slugilor noastre mai

virtos decit adevarul celui ce sa. napastuiaste, carele, de s-ar


si jura, nu-1 crdem, nici 1i facem dreptate, ci-lpedepsim cu atita

cruzime de inima. at de am putea 1-am stinge s'i de pre fata


pamIntului: ce zicem ca. fiind In valurile lumii nu putem sa. ne
cantata de suflet, ci dam cite un sarindariu, iara, din jafuri, iar
din nedreapta agoniseall. Nu spunem ca. pre carele il vedem ca.
jafuiaste si prada s'i cazneste pre saraci, 11 laudam si-i zicem ca,

inste om intelept, ti ajunge mintea la toate si iaste vrednic si


face dreptati, iar pre carele 11 vedem ca. nu O. amesteca. tntr-aclia 11 facem blestemat, mojic s'i nevrednic si cum ca. nu-i ajunge

mintea sa faca judecati si dreptate ... "*


Aceasta nu este unica didahie In care Antim 1i. Infrunta. pe
boieri. TJsturator de ironica este critica pe care o aduce Antim

acestor auditori pentru spiritul lor conservator In cele rele.


Asemeni viermelui care se haneste cu radacina iute a hreanu* Cf. editia de fata,, p. 94-96.

www.dacoromanica.ro

lui si nu vrea 0, o paraseascl pentru cl nu cunoaste gustul dulce


al altor radacini, asa i boierii ramin surzi la Indemnurile
Invaramintele sale, pentru ca, traiti In promiscuitate i ignoranta
s-au obisnuit cu ele si le vine greu sa. le parbseasca S.
O splendida antiteza din predica la Soborul sfintilor Ingeri
Imbraca cuvIntul lu Antim, pe care 11 ridica Intru apararea celor
umili i exploatati: Nu sa cuvine cinstea i lauda numai oamenilor celor mari i bogar, c sint vrdnici acestui dar i cei mid
smerit. C5. macar c5. cei maxi stralucesc cu hanele cle de
mult prer i cei mici n-au cu ce sal acopere trupul; cei mari
s5. odihnesc pe asternuturi moi i frumoase i cei mici sA. culca
pe pamIntul gol si pe pae ; aceia Insorir Cu mulrime de slugi,
iar acestea lipsit, pustii i de ajutoriu si de priiateni; aceia Intre
rasfarari i lntre bogarii i acestea Intre primejdii i Intre Intristaciuni. ns, Cu toate acstia mArin despartite, nu sa cuvine
celor mici mai purinica cinste i dragoste cleat acia ce sa cuvine
celor mari i bogari, nici iaste cu dreptate celor rnari sa li sa
lnchine lumea si pre cei mici
batjocoreasca; de acia sa se
teama si pre acestea sa-i obideasc5.; de aceia sa se rusinze

pre acestea sa-i Infruntze

"**

Cele mai numeroase critici pe care le aduce Insa milxopolitul

Antim Ivireanul boierilor izvorasc din caracterul tic51os al


acestor neschimbatori In rail", cum ii numeste el, Intotdeauna
intriganri, rautaciosi, plini de pizma, vicleni, pletori, Intr-un
cuvInt plini de pacate vechi i bine cultivate, pe care el nu le
putea admite nici ca mitropolit i nici ca om. Vorbind, In prima
predica de la Dumineca ldsatului de brined, de bunul obicei al
boierilor de a se aduna seara la dornnitor si de a se ruga de
iertaciune, dezvaluie &dui mincnos ce se ascunde In spatele
acestei datini:
obiceaiul iaste frumos la vedre i rail la
pricpere; ca nici ertaciunea ce crer de la stApIni nu este
curata, nici acdia ce luat unul de la altul, c5. iaste plina de pizmi
si de zavistie i plina de rautate, ca nu iaste Cu end curat ..."***

Intr-alta predica, la Sf. Nicolae, apostrofeaza astfel aceste

pacate ale ascultatorilor: Dail tu, cad urasi pre fratele tati
atlta eft nici In ochi nu vei s5.-1 vezi, ci-i porri pizrna
zavistuiesti pre la unii si pre la altii, ca sA-i faci paguba i sa-lsupui,
sA-1 saracesti, tu, adevarat, nu esti crestin, nici om pe paminr,
ce esti singur Satana, carele au pirtt pre Dumnezeu la Adam ****.

* Cf. ediria de fata, p. 104.


** Idem, p. 164.
** Idem, p. 49.
**** Idem, p. 55.

www.dacoromanica.ro

In sfirsit, Intr-o predica la Schimbarea la fa/1, dupa ce critica


imoralitatea, mai ales In rIndul credinciosilor avuti, conchide:
lar noi ne pizmuim, ne zavistuim, ne pohtim ant unul altuia
mijlocim In tot chipul s ne pagubim unul pre altul, nu numai
de avdre, ci mai vIrtos de cinste
"s
Antim nu priveste de loe cu Ingaduint nici uritul obicei
de a Injura, generalizat la toate plturile sociale.
Se cuvine amintit faptul cl elementele realiste abund5. In
predicile lui Antim. In toate argumenarile pe care le face el se
foloseste de realiatile din jurul slu, fie pentru a combate si a Indrepta alunearile credinciosilor, fie pentru a explica anumite sari
de lucruri. Aluziile la situatia economic& grea a aril izvoasc din
cnnoasterea vietii asanilor, a micilor mestesugari si In general
a burgheziei oraselor. Vorbind despre inegaliatile sociale, despre
exploatare, el nu se refer& la vremuri i oameni demult disp&rup,
ci spas& cuvintul i Indreapt& degetul spre boierii prezenti:

voi sInteti cei ce jefuiti, cei ce Impilati, cei lipsiti de rusine.


Fireste c nu putem sanii asupra tuturor aspectelor sociale
si morale pe care le cuprind didahiile mitropolitului Antim.
Ar mai trebui amintia critica Impotriva cebra ce-si claw
i ti maltrateaza parintii, critica Impotriva betivilor, a celor
ce nu cinstesc bltrinii, a celor ce nu Ingrijesc de l&ca.surile de
InchinIciune si le tin ca niste grajduri", critica celor ce n-an o
tinutl cuviincioas5. In biseric5. si In sfirsit, a celor ce clevetesc
preotii i c&lug&rii. In totalitatea lor didahiile constituie, Intr-un
fel, un nepretuit document social si o larg5. frescA a moravurilor
vremii sale.
rncerctnd, In cele de mai jos, o fearte succina anaiiz literaa,
vora remarca, din capnl locului, raritatea elementelor epice din
cuprinsul didahiilor, ceca ce le defineste ca pe o oper5. de InAltItor
lirism. Cele clteva povestiri (binefacerile SI. Nicolae **, minunile

prorocului Elisei ***, patimile sf. Constantin ****, Impgratul


Tiberiu i tInru1 desfrInat
s.a.) nu sernesc mare interes
nici nu ne las& si vedem In Antim un mare povestitor. Aceasa
calitate este evident& numai In lectura Chipurilor Vechiului Fi
Noului Testament.

Stain de neamul nostru pi-in origine, nu prin aspiratii


Antim Ivireanul ne uimeste prin Insusirea limbii romane In
Cf. editia de fat5., p. 81.
** Idem, p. 51.
*** Idem, p. 69.
**** Idem p.115
**** Idem, p. 161.

LIV

www.dacoromanica.ro

toate nuantele ei i prin folosirea acestei limbi la redarea celor


mai alese imagini pe care un poet al acelei vremi le-ar fi putut
Acesta este unul din marile merite ale lui Antim In dezvoltarea limbii romine. Stilul Om natural, vorbind exact cum glndea,
Dal artificiile pe care le vomIlni In limba romAneascl plini
de grecisme din a doua jumAtate a veacului XVIII, a plAcut
ascultAtorilor oi place oi astAzi, dupA un sfert de mileniu.
Antim ne-a lAsat multe pagini In care ne InfAtioeazA imaginea
noptii, furtuni pe mare, Intinderile de pAmInt scAldate de lumina

soarelui. A otiut s strAbatA adIncurile sufletului omenesc i


prindA, slbiciunile, Indoiellie, temerile, groaza, In cuvIntul

rostit i In slova scrisA.


Iat5. imaginea noptii, metaforic redatl, in predica la Sf.
Nicolae, IncadratA Intre alte numeroase figuri de stil, In care
povesteote una din binefacerile arhiepiscopului de la Mira Lichiei.

salvarea celor trei fecioare sortite pierzArii: Apoi, pe urml,


dupA ce an ascuas soarele toate razele lui i s-au stins de tot
lumina zilei Intre Intunrecul noptii i clnd ceriul, de osteneall,
au fost Inchis spre sotnn toti ochii lui, atIta cit nici luna nu priveghiia, nici una din stlele ale mai mici avea deochise tlmplele
lor cle de argint, atunce, ca chid ar fi fost nu fb.cator de bine,

ci ca un hot, aleargl cu mare grab5.... *"


Furtuna pe mare oi spaima corAbierilor se unesc Intr-un
tablou sumbru, dantesc, atIt de viu redate in predica la Sf.
Dimitrie : Mi sl pare ca dud aoi vedea tnaintea ochilor miei
chipul ei, de toate pArtile sA mine vInturi raw% sl se string&
imprejurul Vintului non i negri oi deoi, toatA marea O. spumege
de mlnie i petutindenea sA se lnalte valurile, ca niote munti.
Mi sl pare cA vAz corabiia apostolilor el o lupt cu multg. sAlbAti-

cie turburarea mArii: de o parte o bat valurile, de &la parte


turburl vInturile; de o parte o rAdic spre ceriu, de alt1 parte
o pogoar la iad. Mi sA pare el vAz pre ftele apostolilor zugrivitA, de fricl, moartea: unul sA se cutremure, altul O. se spAimlntze; unul sA se turbure, altul sA strige i toti, Cu suspinuri
cu lacrAmi sA cearl, Cu rugAminte, ajutoriu
**"
Antim va ImbrIca In poezie soarele oi luna cu aproape doni

sute de ani lnaintea marilor nootri poeti. Iaste soarele yid


celorla1te stele oi le covIroaote cu lumina pe toate oi de la rAsArit

pin' la apus, tot pAmintul i toate unghiurile lui lumineazA,


***"
Inalziaote, Ingraol o't revarsA pretutindenea razele lui
* Cf. editia de fatA, p. 52.

** Idem, p. 156-157.
*** Cazanie la sfinfii apostoli Petru 0 Pavel, p.57-58.
LV

www.dacoromanica.ro

Ca si pentru Eminescu, si pentru Antim luna este stapIna


marit si podoaba noptii: Multe fliuri de vrednicii, stapinirt
ei puteri dau filosofii s aibi luna. $i Litli zic cum c luna inste
podoaba noptii, asamtnatoare soarelui s'i stapIna inarit ...*"

Antim Ivireanul a mlnuit cuvIntul ca un desavIrsit retor,


cunoscInd puterea acestuia In biciuirea naravurilor s'i In Indrep-

tarea relelor, far sa se abat de la legile clasice ale oratoriei,


pe care le va fi studiat sistematic la marit retort ai antichitatii
greco-romane, ca si la marii predicatori crestini.
Folosirea tuturor procedeelor stilistice ale oratoriei: interogatia, exclamatia, repetitia, dialogul, contrastul, pateticul, ironia,
pamfletul, folosirea unui limbaj pe masura Intelegerii auditorilor
etc., co naturalete, cu convingere, las posibilitatea oricui sa
poata schita portretul psihologic al lui Antim, In care pasiunea,
ce extremele ei, copleseste judecata rece si egoismul.
Ironia si pamfletul cu atita vigoare folosite In majoritatea
didahiilor pot fi exemplificate prin citeva fragmente din Predica
a .)tretenia Domnului (adica la tntimpinarea Domnului), In
care asaza antitetic cele zece porunci si nerespectarea lor de

catre auditori: .....A cincea porunca. zice A nu ucidem, iar


noi, de nu putem ucide cu batul, sau Cu sabiia, ucidem cu limba
si, de nu putem ucide pre altii, ne ucidem s'i ne omorlm Insine
pre noi, co faptele ale rle ... A nooa porunca zice s nu pohtim

mniarea vecinului nostru, tara noi mijlocim ca A stie si el de


acel lucre, iara sa nu zica nimic, ca. apoi nu e bine de el. A zcea
porunca'zice sa nu pohtim vence lucre strein, tar& noi luom tot,

sa nu alba cu cc sa hrani ... **"


Acelasi stil antitetic 11 foloseste si In a doua Predicd la Schimbarea la faid, clad cu muscatoare ironie se ridica Impotriva celor

ce creeaza vrajba s'i pizma Intre oameni, ca si lmpotriva celor


stapiniti de sentimente egoiste: ... Hristos zice: *Pacea mea
o dau voao*; iar noi, nu dea Dumnezeu s avem pace Intre noi,
ce ne turburam pururea, pentni fiestece, ca valurile maxii and
le sufla vIntul ... Hristos zice: *Precum pohtit voi O. v faca
voao oamenii, facet si voi lor*. Noi pohtim sa ne cinsteasca toti,
sa ne dea tot pocloane si daruri, sa ne laude, O. ne fericeasca,
sa ne graiasca de bine, s faca tot dupa. Ipohta noastra, sa nu
ne stea nimenea Improtiva, nici sa ne zica nimica, de am face
verce ran ; tara noi pohtim O. ostridim pre tot, O. nu dam nimanui

nimica, al nu facem nimarui nici un bine, nici sa se foloseasca.

eazanie la sfiniii apostoli Petru Fi" Pavel, p. 59.


** Cf. editia de eta., p. 33.

LVI

www.dacoromanica.ro

nimenea de noi. Pre tot /1 hulim, pre tot ti graim de au, pre
tot ti Odin, pre tot ti luom In ris 0 In batjocura, tuturora le
zicem ca slat nebuni si fara nici o socoteall ... *"
Didahille slut constituite din trei parld, in marea lor majoritate. Modul de adresare, desi nu figureaza niciodatA la Inceputul

predicilor, reiese din primele propozitiuni, and urmareste s5,


capteze atentia ascultatorilor, pe care li numeste, pe rind: Fetil
mei iubiti", Iubitii mei ascultatori", Blagoslovitilor crestini"
etc. Introducerile in subiect slnt scurte si cuprind fie realitati
ale vietii de toate zilele, fie comentarii In junil unor maxime,
he, mai ales, aluzii la sarbatoarea respectiva, despre care nu
vorbeste Insa, declinindu-si, Cu modestie, competenta. Alteori,
mai ales In predicile In care critic& vehement scaderile morale
ale credinciosilor, porneste de la obligatia sa de mitropolit de
a InvAta si a Indrepta pacatele.
In tratare, perfect delimitata de introducere si Incheiere, nu
se multumeste cu explicatii de suprafata, ci infra In adIncul
problemelor enuntate, argumentInd cu texte biblice si serien ale
marilor teologi, sau explicInd, el tnsusi, sensul unor precepte
morale. Yacheierile stilt Intotdeauna domoale, calme, Ingaduitoare, chiar In predicile In care s-a aratat sever si nelnduplecat
Cu cei prezenti.
Limba scrierilor lui Antim, naturala si vioaie, lipsita de
frazeologie 0 exagerad, este limbs, vechilor cazanii", aceea
graita $i Inteleasa pe Intregul pamint romanesc. Fraza, perfect
construitl, are calitki bine observate de specialistii In materie.
Aceasta este cfnd scurt si paratactica, In ritm sacadat, clnd
periodica, In ritm lin si unduios; chid simpla, potolita 0 retinutA,
cInd complexa, ampla, plina de caldura. Exclamativ si admirativ
nneori, incisiv si sarcastic alteori, retoric pe alocuri, plastic

totdeauna, Antim Ivireanul 10 expune predicile lntr-o limbA


expresiva, plin de nerv, convingatoare" **.
Didahiile mitropolitului Antim Ivireanul s-au publicat foarte
thziu, la 170 de ani de la moartea sa. Dupa aparitia primei editii,

cea din 1886, a urmat Ins& o perioada scurta de timp In care


s-au scos nu mai putin de sase alte editii, unele complete, altele
prescurtate, ping, In anul 1915, clad a aparut ultima dintre ele
aceea a lui P. V. Hanes. Din 1915 0 ping In 1962, adica 45 de'
ani, opera de capetenie a lui Antim n-a mai cunoscut alta editie 114.

Cf. editia de fata, p. 80.


*4' Cf. Al. Eosetti si Boris Cazacu, Istoria limbii ronaltto
iterare, I, Bucuresti, 1961, p. 168.
LVI I

www.dacoromanica.ro

Ultima opera a lui Antim, In ordine cronologica, este cunoscuta

sub denumirea de Afezdmintui mandstirii Antim i este datata


1713, aprilie 24: In care an s-au inceput zidirea besricii". in
realitate manuscrisul Apedmintului, pastrat la Biblioteca Academiei sub nr. 3.342, a fost copiat, sub forma cunoscuta astizi,
dup5. 15 martie 1716, data ultimului codicil, scris In aceea0
grafie ca i Inceputul textului, de catre Nicola ierei
Rostul acestui kezamint, socotit pe bun dreptate ca testament al mitropolitului Antim, este acela de a preciza In scris
obligatiile pe care le vor avea de urmat cei ce vor chivemisi,
dupa moartea sa, manastirea, cu atitea greut5.4i ridicata 115.
Predoslovia Agezdmintu/ui poarta pecetea dispozitiilor omului pregatit sa paraseasca aceasta lume. A,sezamintul a fost Intoc-

mit: tali pentru ca sa aibl casa lui Dumnezeu cuviincioasa


ei podoa13a i chiverniseall; a dooa, pentru ca sa aiba i saracii

oarecare ajutoriu i mIngliare; 0 a treia, pentru ca sd aibel,


fmpreund cu mine, de-a pururea pomenire citi vor milui casa
aceasta".

Dispozitiile testamentare se refera, In majoritatea lor, la


ajutorarea saracilor si a strainilor, precum i la chestiuni de
ordin cultural, deosebit de pretioase, care dezvaluie vederile
largi pe care le-a avut Antim Ivireanul.
Cunoscator al abuzurilor din administratia manastirilor
Inchinate, Impotriva carora a luptat cu riscul de a-si instraina
pe cei mai apropiati prelati greci, Antim dispune ca manastirea.
sa sa fie sloboda, nesupusa i nestapinita de nici un f61 de obraz,

nici de domnul tarii


Iara de va Indrazni cineva
sa o
Incline undeva
unul ca acela sa fie afurisit " (Cap. 1).
Manastirea va fi chivemisita de egumen si de cinci epitropi
din ceata negutatoreasca" 116. Egumenul poate fi depus de catre
epitropi cu stirea domnului si a, mitropolitului tarii In

cazul In care s-ar abate de la dispozitiile testamentare, sau ar


pagubi manastirea.
in special epitropii ea obligati sa observe stricta respectare
a Afezantintului In materie de rnilostenii, iar daca se va dovedi
rapitor i nap5stuitor al saracilor" s fie pedepsit aspru

(cap. 2-3).
Apedmintul prevede capitole speciale pentru personalul
manastirii (calugari, preoti i slujitori), subliniindu-se prezenta

* Cf. Antitn Ivireanul, Predici, ed. G. $trempel, p. 32-34,

unde este descris manuscrisul i unde este data si o bibliografie.


Vezi i notele 115-121.

LVIII

www.dacoromanica.ro

celor doi preoti de mir care a fad, slujba In romaneste, pentru


mahalagii. Ei vor fi plAtiti din veniturile mAnastirii (cap. 4-5).
UrmAtorul capitol, al saselea, este intitulat: Pentru invelfeltura copiilor i obliga. pe unul din preotii de mir a se ocupe de

initierea arturlreasc a trei copii araci, timp de patru ani.


Acesti copii, !litre 10 si 15 ani, bursieri ai mAnastirii, urmau sa.
/nvete slavoneste i romlneste. Ei putean s se facl preoti sau
caluga.ri, sau s iasa. dupl. patru ani i s se ocupe de alte treburi.
Primeau la data asAtoriei lor un ajutor de 15 talen i din pastes.

Acuma stilt amintiti i cei apropiati lui: pArintii,


i mitropolitul Theodosie, pentru care
preotii ce ar fi provenit dintre scolarii mAnAstirii trebuiau s
avIrseascl anumite slujbe u7.
Capitolele 7-11 slut consacrate obligatiilor mAnAstirii de
a ajuta pe Arad, detinuti, strAini, de a Ingropa pe cei morti.
Cu acest prilej se ridia. Impotriva urltului obicei de a-1 purta
pe mortul sa.rac pe ulitl si de a strInge bani pentru Ingroparea
lui i dispune sume de bani, din casa mlnastirii, pentru IngroMacarie ieromonahul

parea celor nevoiasi.

Ca unul care a cunoscut amarul pribegiei dispune ca cei


strAini i slrmani s fie miluiti cu mIncare, blutur i Cu ajutor

blnesc.
Capitolele 12-14 cuprind dispozitiuni pur bisericesti, legate
Ins de biografia sa. Slut amintite, pentru a dona oarl, i persoanele apropiate lui, pentru care urmeaz s se slujeascl liturghii:
Macarie ieromonahnl, Theodosie
loan, Maria (parintii
arhiereul. DispunInd ruglciuni i slujbe pentru anumite categorii

de oameni, cei la care se glndeste mai Intli slut: toti dascAlii.


InvAtAtorii miei" i numai apoi duhovnicii, prietenii i fla.torii
sli de bine etc.
Capitolele urmAtoare, 15 si 16, se referl la simbria slugilor
si la pomenirea celor ce vor milui mAn5stirea cu danii.
Printre cele mai importante paragrafe ale Afenlmistu/ui
(cap. 17-18), slut cele referitoare la tipografie i la bibliotecA.
Tipograf prin vocatie, el a lnzestrat mAnAstirea si Cu un teasc,
cu posibiliati de imprimare In romineste i greceste 118.
Printre dispozitiile referitoare la plata tipografilor si la
drepturile ce le revin acestora din cArtile imprimate, figureazA
aceea, 15-satl cu blestem, ca tipograful sA Invete mestesugul
pe ncenicii sli, In asa fel ca sA nu piar acest me.stesug din
sail, n1111.

Capitolul al 19-lea este interesant din punct de vedere


arhivistic, fiindc dA unele amlnunte asupra felului cum se

LIX

www.dacoromanica.ro

scriau documentele originale in condici i asupra obiceiului ca


la fiecare schimbare de domnie (si cite n-au mai fost in veacul
al XVIII-lea 1) aceste documente, sau condici de documente,
s5. fie confirmate de noul domn.
Capitolele urmAtoare cuprind. In genere, dispozitii administrative: Pentru ldcuirea arhiereilor" (cap. 20); Pentru poclonul
vlddicrli" (cap. 21); Pentru cercetarea bolnavilor" (cap. 22).

Acest capitol confirmA o daa mai mult conceptia lui Antim


despre omul In suferint5., care trebuie sprijinit moraliceste,
indiferent de pozitia socia1 pe care ar avea-o. Capitolele 23-31
ne aratl spiritul meticulos al lui Antim, care a prevAzut totul,

care a indicat solutii pentru toate problemele mici sau mari


ale mAn5stirii. Ultimul capitol, Pentru cetania capetelor confirml
o daa mai mult spiritul s5.0 precis: prin el Ii oblig5. pe egumeni

55. citeasa de patru ori pe an toate dispozitiile testamentare


incluse In AFeamint, ca s5. le poaa. indeplini f rA abatere. Asa,
curat, cum ni s-a p5strat manuscrisul A,sezatnintului, conchidem

c5. el n-a prea fast citit 120. De altfel, cum aatam mai sus,
mAn5stirea lui Antim a avut soarta ctitorului, iar A,sezchnfritul
a devenit caduc 121.

La capAtul acestei succinte introducen i ne exprimAm speranta

cA cerceaxile privitoare la viata si opera lui Antim vor scoate


la lumin5., intr-o zi, documente noi, care vor elucida anumite
aspecte amase Ina. obscure In activitatea implinit de el. Mai
ales rolul au politic ridic5. IncA semne de Intrebare i numai
descoperirea unor noi mArturii ar putea preciza exact locul pe
care 1-a ocupat mitropolitul Antim In frAmintArile interne ale
Romfinesti de la Inceputul veacului al XVIII-lea.

GABRIEL TREMPEL

www.dacoromanica.ro

NOTA ASUPRA EDITIEI

Cartea de fata concentreaza pentru prima data tot ceea ce


istoria literara. atribuie creatiei lui Antim Ivireanul: Didahiile,
Chipurile Vechiului ,si Noului Testament, Asezdnantul mandstirii

Antim, Invaldturd Pe scurf pentru taina pocdintii, tiparita la


Rlmnic In 1705, Invdidturd bisericeascd, tiparita la Tirgoviste
In 1710, Capete de poruncd, tiparita la Tlrgoviste In 1714 si prefe-

tele unora din cartile imprimate de el.


Ordinea operelor a fost impusa de valoarea lor literara. Frefetele au fost asezate In ordine cronologica.
Textul Didahiilor reproduce In Intregime manuscrisul 3.460
al Bibliotecii Academiei, hisemnat In aparatul critic (In cele
clteva cazuri ivite) cu sigla A. Alegerea acestui manuscris ca

text de baza este justificata. In studiul introductiv: este cel


mai vechi si cel mai complet manuscris al Didahiilor cunoscut
pin& astazi.
Am reprodus In subsol variantele manuscriselor cunoscute,
inclusiv cele ale manuscrisului de la Craiova, cunoscut cu acest
prilej pentru Italia oara. Aceste manuscrise slut: ms. 549 de la
Academie, Insemnat cu sigla B; ms. 524 de la Academie, lasemnat Cu sigla C si ms. 67 al Bibliotecii municipale Craiova, Insemnat

cu sigla N. Corecturile numeroase ale copistilor, mai ales ale


ms. C, au fost si ele incluse In textul variantelor.
Variantele Didahiiior au lost asezate In ordinea vechimii
manuscriselor In afara manuscrisului de la Craiova, care fiind
fragmentar, a fost situat la urrna.
OrInduirea Didahiilor coincide cu aceea a manuscrisului
3.460, co exceptia scrisorilor catre Brincoveanu si a Invdidturii
pentru ispovedanie (care nu este predica) asezate la finele volumului.
Chipurile Vechiului si Noului Testament reproduc originalul

pastrat la Kiev, a carui cercetare completa am efectuat-o In


vara anului 1968. Variantele celor doll& copii slut reproduse
Pentru prima data. In subsol si deosebirile fat& de original sint
foarte numeroase. Manuscrisul copiat de popa Flor, pastrat la

LXI

www.dacoromanica.ro

fondul Siduri de la Academie, sub nr. 7, poartt sigla M. Menuscrisul de la mAntstirea Cernica, zugrIvit de C. Petrescu, este
lnsemnat cu sigla C.
A,sezamntul mandstirii Antim este redat dupt manuscrisul
3.342 al Academiei, care este originalul acestui text.
Invafatura pe scurt pentru taina pocainlii i invajatura bisericeased sInt editate pentru prima art, dup textele imprimate
In anii 1705 si 1710, pt.strate la Acaderaie.
Capete de porunca, desi editatt In ultimii ani de Em. Em.
SAvoiu, ne-a obligat la o transcriere a editiei din 1714, din pricina
greselilor prea numeroase, blnuim, t.ipografice.

sfirsit, prefetele au fost redate chip& artile respective


sau dup traducerile romtnesti din Bibliografia romaneascd
veche, In cazul celor In limbi stable. Dedicatia manuscrist. din
Evanghelia georgiana este redatt dup original, lar prefata la
opera lui loan Cariofil, Manual despre ofteva nedumeriri j soluiiuni a fost tradust din greceste de colegul nostru Mihail Caratasu,

ctruia Ii multumim Ina o datt.


N-am gtsit uti1 redarea textelor te limbi strline, ceea ce
n-ar fi dus decit la mirirea volumului. Am indicat Inst in
Introducere 0 Note bibliografia respectivt a artilor prefatate
de Antim, unde poate fi glsit i textul In limbile ce ar interesa,
eventual, pe cititor.
Variantele aceluiasi rind au fost separate in subsol printr-o
linie verticalt. / ; cu dou linii verticale // au fost separate
rIndurile. Cind Intr-un rind se alit, acelasi cuvint de mai multe
ori, pentru precizare i se adaogt un exponent: 1, 2. Deosebirile
esentiale dintre textul de baz i variante au fost arb.tate cu
ajutorul lemei).
Prescurtirile numelor sacre (Dumnezeu, Iisus Hristos, Domnul, Evanghelie, proroci, Sfint Duh, apostoli, duhovnic etc.)
au fost completate ftrt paranteze pentru a nu Ingreuna lectura.
Unele complettri, impuse de structure defectuoas a frazei, au
fost %cute cu crosete < > .
Parantezele drepte [ cuprind cuvintele care se repett.
Parantezele rotunde figureezt. In manuscris.
Transcrierea textelor este exact., In sensul c nu a fost adaptatt la ortografia moderna. Ea are un caracter fonetic interpretativ.

Diftongul t a fost transcris fie ea (in cuvintele care au


ptstrat diftongarea), fie (in cuvintele nediftongate astAzi:
lge, mirge etc.).

LXII

www.dacoromanica.ro

Diftongii A si 10 au fost redati Intotdeauna prin: ia i. iu


(nu cu i scurt). Litera q a fost transcris5.: ce, ci, dupi lectura
de asta.zi a cuvIntului respectiv (ittecaciune, credincios, aciasta)

si nu cu semn diacritic (inecatune, credinlos, tdasta).


Semnul t a fost transcris, dupa caz: 1, in, in: (In ultimul caz
/nainte de labialele p, b). Semnul 1 a fost transcris (I san , dupg

valoarea pe care o cer normele ortografice In vigoare, Intnicit


corespundea ambelor sunete.
Semnul b sau e de la sfirsitul cuvintelor, care indic o consoanl moale sau aspra n-a fost transcris prin u final sau prin i.
Am copiat: ales, sdrac, anal, oil i nu: alesu, sdracu, vinali, efili.
Consoanele dub/e au fost Ostrate (ex. suppune).
Glosarul explica cuvintele arhaice si sensul schimbat astAzi
al unor expresii. El cuprinde s't neologismele, care se glsesc
mai ales In Chipurile Vechiului pi Noului Testament.
G. S.

www.dacoromanica.ro

DIDAHII

www.dacoromanica.ro

ACEASTA 0 AM ZIS CM') M-AM FliCUT MITROPOLIT

Veniti dupg mine 0 voiu face pre voi pgscaril de oameni".

Doftorii cei desgvir0t i intelepti atunci mai mult


mgresc lauda mqteugului lor, nu cind cu hier i cu foc
5 lupt patima s o supue, dupg cum iaste liagia
ce numai cind acia ce pgtim4te cu apip'eri minggioase
cu doftorii dulci vor afla leacul bolnavului i cle Infricoate porunci ale metqugului doftoresc sg le opreascg
oarecare zile cu mincgri doftorqti i hrnitoare poto10 lind durerile, sg arate pre acela ce pitim4te mintuit de
boalg.
f.

Aa i preainteleptul doftor al sufletelor 0 al trupurilor


noastre, 1mpg'ratul impgratilor Hristos, Dumnezeul nostru, vgzind lumea c. bolngviia / Cu patimile necredintii

15 sg" umfla ca o rana cu irWlciunile cle lume0i spre

ndciunea idolilor, au socotit cu multe feliuri de mijloace


0 au purtat de grij. pentru mintuirea oamenilor 0 a neamului omenesc, de vrme ce acesta iaste lucrul cel
al bungtatii lui, a mintui pre omul din miinile vrijmaplui
20 i a-1 aduce la frumustia cea dintli 0 la vredniciia de la
car au cgzut pentru pgcatul neascultgrii al strgrao0ilui

Adam 0 nu trimite ploae de foc spre ingrozirea lumii,


nici porn4te marea ca o oaste impotriva pgmintului,
nici inarmeazg puterile stihiilor impotriva necredintii, ci
25 numai o supune cu blind4te 1 Cu rninuni 0 o trage spre
Cudinsul faceri de bine 0 cu cuvinte cereti o preface

1 Aceasa didahie au f5.cut Aposatul vadica Anthim chid s-au 0.7at mitropolit
Ungrovlahiei C// 2 /ipsefte C // 3 atunce C // 5 legea C //6 ci C / pipiri C // 8 purunci
A // 9 si In oarecare zi C / Upsepte i hrinitoare C 1114 necredintei C // 17 lipseFte

oamenilor si a C // 18 dintliu C // 20 a le aduce C // 20 frumusetea, C // 25 Cu


blIndete, cu minuni C //

I In ed. Erbiceanu, ca i In editiile Iorga gi P. V. Hanev vindtori. Citatul, inat din EMI.
gkelia de la Malei, IV, 19 este: Veniti dupa mine fi va voiu face pe voi pescani de mein...
Biblia, ed. 1938.

www.dacoromanica.ro

s.' se mute de pre dinsa patimile cle sufletesti, ce s


umfla ca o ran otrvit.

f. 3

vrind Dumnezeu cuvintul ca s se arate in lume mai


nainte, pin a nu s intrupa si a s face om, au trimis in
5 lume proroci s propoveduiasd la oameni venirea lui cea
infltsat. i pentru aceasta n-au ales imprati i crai, s.
fad. / proroci; n-au luat filosofi i ritori, s trimit propoveduitori venirii lui; n-au pogorit din ceriu intunrece
multime de ingeri, ce are pe lingl dinsul, mii de mii nesocotiti i nenum.rat, ci au trimis oameni prosti si mai
virtos pstori de oi, ca pre Moisi, ca pre David, ca pre

i toatl multimea prorocilor, prin mijlocul a


drora au sminat buna-credint, nu in toat lumea, ci
numai la un neam, la jidovi, carii lcuia intr-o parte a
Samuil

15 pmintului, in Iudeia.
Dad.' de vrme ce Dumnezeu va pre toti oamenii s5.-i
mintuiasc si la cunostinta adevrului s vie, c'ci aceasta
iaste mare ste la Dumnezeu a pofti si a iubi s se mintuiasd oamenii, pentru aceasta nu s odihniia Dumnezeu
20 s fie numai la jidovi buna-credinta i clelalte limbi s
fie lipsite de darul lui. Pentru aceasta au vrut s. rsar
lumina dumnezeirii lui in toat lumea: i viind implinirea vremii, dup cum zice fericitul Pavel, vrut-au Dumne-

zeu s vie Fiiul lui, s se nasc din muiare, si se fad

f. 31,

25 supt lge, ca pre cei / de supt lge


rscumpere; s-au
fcut om din Nsctoarea de Dumnezeu i pururea fecioar.
Mariia, au petrecut in lume impreun cu oamenii i vrind
s tragl limbile la cunostinta dumnezeirii lui i s5.-i invte
lucruri preaslvite i porund noao i viiat. cereasc,
30 cerca O. afle slugi acestor porunci; i n-au c.utat ceft,
nu s-au uitat la multime de oameni, nu s-au socotit slujba
imp'ratilor, s-au scirbit de putria avutiei, au urit biruinta ritorilor, nu i-au trebuit limbile filosofilor, nu s-au
slujit cu arme, dupl cum e obiciul ostasilor, nici cu alte
35 mestersuguri asmenea acestora, pentru ca s nu aib
putre nimenea din cei necredinciosi s zic c au tras
la sine Hristos multimea cu unele ca acstea, ci numai s-au
slujit iar cu mijlocul cu 'carele au ales pre proroci. Si ce

1 s sl mute C // 6 infltisat5. C //9 pA lingA C /10 nenumArati C // 13


toate A // 16 dar C // 18 pohti C // 24 a sl nasa C /muere C/sA sfacC//30
cetAti C // 31 nu s-au socotit] n-au socotit C // 32 puterea avutii C // 33 nu
s-au slujit] n-au slujit C // 35 mestesuguri C // 37 unile C // 38 iar C / pe proroci C//

www.dacoromanica.ro

face? Au luat iar propoveduitori Evangheliei nu pIstori,


ca pre proroci, ci piscari, i vintori de p5te i i-au trimis
s: propoveduiasc lumii bunavestire 5i le incredinteaz

In minile lor i in limbile doftoriia lumii,

5 Veniti dup5. mine 5i voiu face pre voi pscari de oameni./


i. 4

Incetati de a v trudi deasupra mrii cei neinsufletite.


Mutati pentru dragostea mea me5ter5ugul cel pscresc

pre pmint. Acolea pre dinsul trimitet i v intindet

mrejile. Vinat pentru mine vinatul credintii. Venit dupg


lo mine. Urrnati-mi mie, ucinicii miei i invTtorii lumii.
Lucrati pentru dragostea mea me5ter5ugul vostru, pentru
ceriuri.

VArsat iaste ca apa mrii pre pmint inchindciuroa

idoleasc. Zidirea iaste acoperit cu norul a multi dumneIs zei. Adincul necredintii ineac toati lumea; oamenii s.
cufund de valurile drce5ti. Lumea pute de imputiciunea
singiurilor i s stric cu jirtvele cle strickioase. Voiu
pune asupra lor ispravnici 5.1 doftori, pre voi, pre piscari.

Patima aceasta chiiam me5ter5ugu1 vostru. S slujim


20 cu iarb mintuitoare zidirea ce iaste in nevoi; veniti
dupg mine".

lard ei, lsnd mrejile, mrser dup clinsul. intr-un

f. 4

gind era ceata ucinicilor cu pohta stpinului; i ca ni5te /


oameni drepti i pro5ti de rlotate n-au viclenit in mintea
25 lor, nici y-au prepus in mima lor de acea chiemare ; ci ca
ni5te oameni blinzi .1 fr'de rutate au mers dupd
ca hierul dup piatra magnitului i ca prul dup chihribariul cel curat. Si cu putria mintuitoriului Hristos au
ru5inat pre cei ce i-au vzut i ca pe ni5te pe5ti, cu mreaja
30 bogosloviei au prins multimea 5i au vinat auzurile noroadelor 5i au induplecat inimile tiranilor i sufletele impratilor le-au supus ; 5i au fcut o izbind5. 5i o biruint atita de

frumoas, cit n-au putut-o face toate imprtflle lumii.


Oameni gr'de arme 5i nedechisit de ale o5tirii, sraci de
35 avutie, pro5ti de invttur, slabi de post, blinzi pentru
nerutat au inltat nu steaguri de oaste, ci numai crucea,

1 iar C / propoveduitorii C / Evatrghelii C // 2 pre] IA C / pescan i C // 4


dupd limbile ad. lor C // 7 mestesugul C // 8 trimiteti C / Intindeti C // 9

Vinati C / Veniti C / dupe B, C //10 ucenicii C // 11 ruestesugul C // 14 cu norul]


de norul C // 17 jArtvele B, C /19 chiam5. rnestesugul C // 22 iar C // 23 ucenicilor

C f/24 rlutate C // 25 chemare C // 27 herul C // 28 chihribarul B, C/ puterea

C / mintoitoriului B// 29 pe] pre C/ mreaja bogosloviei] mreaja dumnezeiascl C//


31 sufletile C // 34 nedichisiti C //
5

www.dacoromanica.ro

semnul pcii, propoveduind, nu cu sunet de tobe si de


surle, ci numai cu neputincioas limbl si neinvtat, pe
Hristos si credinta si fulgerund, nu zic, cu fulgerile sabiilor,

L5

celor ascutite, ci numai cu strIlucirile unei vieti / bune,


5 neumplind pmintul de osti, nici s acopere marea de
cornii cu vtrile, ci numai fr'de rane, fr'de singe,
far'de vt5mare, cala si supune toat5. pAgingtatea, biruiesc iadul, sting indla'ciunea, izgonesc minciuna, intind
numele lui Hristos si credinta, cit iaste intins pmintul

io si lumea.
Pentru acia dar nu iaste minune, iubitii miei asculttori 0 cinstit si de bun neam bojar, de m-au rinduit si
pre mine Dumnezeu si m-au pus, om mic fiind si smerit,
pStor rnic, la micI turm., la dumneavoastr, pre carii eu
15 nu va am, nici v tiu turm mid., ci mare si inalt; mare

pentru buna inchinciun 0 dreapta credint car o

pzit curat.' 0 nespurcat, fiind incungiurati 0 ingrditi


intre botarge celor striini de fel si impresurati de atita
nevoi [ce yin] 0 scirbe ce vin totdeauna, neincetat, de la
20 cei ce sflpinesc p'mintul acesta, inalt pentru buna ascultare si supunrea car artati de-a pururea cgtr besric
si cltr5. arhiereu. /
f. 5v

De vrme ce acste doao intemeiazI si intresc besrica,

credirita la Dumnezeu si buna ascultare la bisric5. si


25 mcar cl eu am fost mai mic si mai netrbnic decit toti,
precum au fost si David mai mic intre frati in casa ttinesbiu, darg Dumnezeu n-au cutat la micsorarea si netreb-

niciia mea, nu s-au uitat la srciia mea si streinatatea


mea, n-au socotit prostiia 0 nestiinta mea, ci au cutat
30 la bogtiia si noianul bunttii sale si au acoperit de atr
eameni toate spurcciunile si frdelegile mle, carele
Sint mai multe decit perii capului mieu si decit nsipul
mrii 0 m-au inltat, nevrdnic fiind, la aceast. stepera
0 mare vrednicie a arhieriei. Si m-au trimis la dumnea35 voastr. s5. VI fiiu pstor, printe sufletesc, rugtor earl
Dumnezeu pentru buna sntatea si spseniia dumneaI sunete C // 3 fulgerind C // 4 unii C // 6 vetrele C // 11 pentru aceia dar

C //12 cinstiti C / boeri C /116 pentru buna inchinAciun] pentru InchinAciune C /


dreaptS. C 1/17 pAziti C / lncugiurati A 1118 streini C / feliu C / atitea C //
19 nevoi 0 scIrbe de vin C // 21 care C / bisricl C // 23 bisrica C /124 besrica

C // 26 In] 0 In C //27 dar C // 28 arlciia mea 0 streinMatea mea] sArIciia ai


la streinAtatea mea C / striiratatea B // 31 care C // 32 nesipul C // 33 Inaltat]
InvItat A // 34 ashiereii C //35 fiu C // 36 lipsegie buna Cll

www.dacoromanica.ro

f. 6

voastr i a cinstitelor dumneavoastrg case purtgtori de


grij. la cle ce ar fi spre folosul mintuintii i s vg fiiu de
mingiiare la scirbele robiei cei vavilonqti a lumii
ca Ieremiia norodului lui Dumnezeu i ca Iosif, al unsprg5 zcilea fecior al patriarhului Iacov / egiptnilor;

preun: cu dumneavoastrg s pgtimesc la toate cite va


aduce ceasul i vrmia, pentru care lucru am datorie sg
priveghiez cu osirdie i fgede lne, zioa i noaptea i in
tot ceasul, pentru folosul i spiseniia tuturor de ol*e,

10 invtindu-v5. .1 indreptindu-vg cu frica lui Dumnezeu,


pre calea cea dreaptg.
Si dumneavoasteg incg aveti datorie, cle ce vet cunoate c v. Inv't, fgr'de ftrie i flede vicleug, vg
indemn s: le priirni i s le facet, pentru folosul cel
15 sufletesc al dumneavoastr i s vg supuneti ascultgrii,
c acea ascultare ce o faceti mie, o facet lui Hristos. C1
zice la 10 capete ale Lucgi: Cel ce ascultg pre voi, pre
mine ascult i cel ce s leapgdg de voi s: leapgd: de mine
cel ce s leapd de mine, s: leapld de cel [cel] ce
20 m-au trirnis pre mine". Aijderea zice i fericitul Pavel,
la 13 capete c'ltr: ovrei: Fratilor, plecati-vg povAtuitorilor voWi i v, cuceriti lor, C ei priveghiiaz pentru

sufletele voastre cum ar fi sg dea cuvint ca cu bucurie

aceasta s facg, iar nu suspinind, cg nu iaste de folos voao


25 aceasta". /
f. 6"
Si m rog bungatii lui i iubirii sale de oameni sg-mi

luminze mintea ca sg poci propovedui cuvintul adev-

rului i sg-mi intgreascg mima intru frica lui, ca s pociu

pgstori cuvintgtoarea turma lui cea aleas., car o au

30 rgscumprat, cu preascump singele s.u, din mina vrgjmaului,

...

dupg cum adevereazg Petru apostolul zicind:

Stiind cg nu cu <lucruri> putrede, cu argint sau cu


aur v-ati rscumpgrat din cea dqart viiat: a voastrg, ce
era datg de la pgrinti, ci cu cinstit singe ca a unui miel
35 fr'de prihang i nespurcat Hristos".

1 cinstitelor caselor dumneavoastrg C / lipseFte case A / purt5.tor C


fin C /3 mIng&ere C // 5 unsprezecilea C / patriiarhului C // 7 vremea C // 12
yeti C // 14 priimiti C / faceti C 1/16 faceti 2 C //18-20 cel ce s leap5.d1 de
voi, s5.1eapld5. de mine si cel ce a leapgd5. de mine s leap5.d de cel ce m-au
trimis] cel ce s leapadi de voi sl leapk1 de cel ce m-au trimis C // 23 sufletile
C / bucuriia C //

www.dacoromanica.ro

lar Dumnezeul cel mare si inalt, carele iaste inchinat


de toate fpturile, izvorul preaintelepciunii, adincul cel

neurmat al burattii intru adevkat si adincimea cea

nehotrit a bunii indurari, insusi ca un sapin si iubitoriu


5 de oameni, s trimit. darul Duhului Sfint pre cinstit si
cel ce Dumnezeu incununat cap al prealuminatului domnului si al nostru de obste de mult bine ackor, Io Costandin Basarab voevod si s5.-1 blagosloveascI dintru
inltimea lcasului slu, ca pe Avraam, inmultindu-i
io semintiia din neam in neam si s-1 pizeasc cu intreag
sntate si cu lira pace, pin la adinci bkrinte la / preaf. 7
inltat scaunul mrii-sale, dimpreung cu toat luminat
casa mriei-sale. Mina cea tare si putrnica si bratul cel
inalt al preainltatului Dumnezeu s supue pre toti
15 vrjmasii cei v.zuti si nevbizut podnojie picioarilor mrii-

sale ; si s.. v intreasc si pe dumneavoastr, de la mic

ping la mare, impreun cu toti ai dumneavoastr, intru


credinta cea bun si dreapt, intru cunostinta adevrului

f. 7v

si intru ndjdea vietii cei de vci, car iaste fgduit. de


20 nemincinosul Dumnezeu mai nainte de vrmile vcilor,
alesilor .lui si s v povtuiasa la tot lucrul cel bun si de
folos, spre plcrea lui, ferindu-v in toat vrmia si in
tot ceasul si in tot locul, de viclesugurile diiavolului s
v ingildeasc6 cu sfintii ingerii si si sa v inarrnze cu
25 arma drepttii si s.' v druiasel pacea lui cea ce covirsaste toat mintea, ca s petrcet viiat cinstit si curat.,
cu pace si cu snkate ; s pizeasca inimile voastre si &duffle voastre in Hristos Iisus, dup cum zice Pavel, ca s
facet cite sint adevrate, cite sint cinstite, cite sint drpte,/
30 cite gilt curate, cite sint iubite, cite sint cu nume si ludate, cu rugciunile si cu blagosloveniia preasfintitilor
arhierei 0 intru Hristos iubit frat si de-a tocma slujitori.
dup petrecaniia vietii acestiia s' ne invredniceasc pre
noi [pre noi] pre tot Dumnezeul cel milostiv la impartiia
35 ceriului, ca s auzim fiestecarele din noi glasul acela:
Slugl bura si credincioas, preste putin ai fost credincios
pre mai multe te voiu pune. Intr intru bucuriia Domnului". /

4 iubitor C // 9 pre Avraam C // 13 mArii-sale C // 15 nev5.zuti C // 18 cunostiinta B //19 vietii] vetii A // 22 vremea C // 26 petreceti C / cinstit C // 29 faceti
C // 32 iubiti frati C / de-a tocma] lntocma C // 34 toti C / milostivul Dumnezen
C // 37 pre] peste C // 38 Doranului] Domnului ti.0 C //
8

www.dacoromanica.ro

f. 8

LUNA LUI AVGUST, 6.


CAZANIE LA PREOBRAJENIIA DOMNULUI

Luat-au Iisus pre Petru si pre Iacov si pre Ioann,

fratele lui i i-au suit pre dinsii intr-un munte 'Malt deosebi

5i s-au schimbat fata inaintea lor".


Cuvintele acdstea grit ale sfintei Evanghelii, dintru

carele avem s5 Intelegem de preaslvita schimbarea ftii a


domnului nostru Iisus Hristos, ce s-au D.:cut In muntele

Thavorului. Ca vrind ca sd. arate nadrirea sa ucenicilor


lo sdii noao, mai nainte cu putine/, zice Evanghelia cum cd.
umblind Iisus In p.rtile Chesariei lui Filip, intreba pre
ucenicii si zicind: Cine imi zic mie oamenii a fi?" Lar
Petru aposto/ul din descoperirea pdrintelui ceresc dintre

toate clelalte vorbe ale ucenicilor i-au zis cum a iaste

15 fiiul lui Dumnezeu celui viu i cu acest mijloc descoperind

tuturor mdrirea sa cea mare, ocara patimii sale ucenicilor


si celor intriti Intru aceastd credintd o au ardtat zicind

f. 8

c i s cade lui a mrge In Ierusalim i multe / a pti


de da> bdtrini si de la arhierei si de <la> cdrturari si a

20 s omori si a treia zi a inviia din morti.


Care cuvinte auzindu-le Petru i fiind hied cu cono-

tinta trupeasc i necunoscind mrirea ce era sd vie


dintru ocara patimilor, s-au nevoit ca s intoarcl pre
Domnul de la acest gind, zicind: Departe de tine, Doamne,

25 s nu-t fie tie acestia". Ca'ruia Domnul Ii zise: Du-te


denapoia mea, satano. Sminteal-mi esti, cd nu gindesti

cle ce grit ale lui Dumnezeu, ci cle omenesti". Cu care


cuvinte dojdniia Domnul gindul cei trupesc ce era inrdcinat cu gresala pdcatului celui de obste, In mintea came30 nilor i zice cum cd-i iaste sminteal, nu ca doard ar pdti
el sminteal ci pentru c cu acle cuvinte 11 opriia pre el
Petru de la lucrarea mintuirii noastre, dintru care cuvinte
putem cunoaste dragostea cea fierbinte a lui Dumnezeu

care are cdtr neamul omenesc, e pentru fierbinteala

35 dragostei acestiia s-au schimbat fata inaintea ucenicilor,


intdreascd pre dinsii mai mult In credint
pentru ca

nu sd sminteascd vdzind pre dascdlul lor pdtimind pre cruce.


1-2 Cuv1nt In luna lui avgust 6, la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus
Hristos C // 3 loan C // 6 acestea C // 7 fetii C, fatii B // 8 ce au fAcut C /10
evanghelistul C //11 Chesarii C //19 de la] de C //20 moil] hotAri C 1/21 cunostiinti
B, cunostint5. C //25 acestea C / zice B /26 din napoia C / sminteal. Izth esti B /-

30 doar C // 31 acelea C /132 de la] de C // 35 dragostii C //

www.dacoromanica.ro

f. 9

Drept acia las astz de strlucste intru dinsul


lumina / ac6ia a mgririi, care lumin va strbiluci si in trupurile sfintilor lui, cind vor lua cununa cea desvirsit
a bucuriei lor, intru care luminl toat fptura omeneasc,

5 cea dinn afark atita s-au schimbat cit obrazul lui str-

luciia ca soarele i vesmintele lui era albe ca zpada. Iar


asminarea aceasta a obrazului cu soarele si a vesmintelor

cu zpada, nu doar pentru aceia s asmineaz cum c


nu ar fi stelucit obrazul lui cleat soarele, sau vesmintele
io lui nu ar fi fost mai albe decit zpada, ci pentru c1 aici,

in lume, nu avem noi alt nimic mai stflucitor 0 mai

luminat decit soarele sau mai alb decit zpada. C pentru


trupurile sfintilor insus Domnul zice la 13 capete ale lui
Mathei, c vor strluci ca soarele intru impgr'tiia prin15 telui lor (carii sint pre lingA Hristos ca niste stle) carii
iau lumina lor de la acest soare al drepttii, ca de asemenea-

ze Hristos pre lingl tot sfintii lui ca un soare pre ling

f. 9

stle, si de vor strluci sfinti ca soarele, cu cit mai virtos


va strluci soarile acesta al drept4ii. $i lumina aceasta,
20 ochii cei slabi ai ucenicilor nu-i smintiia, ci mai virtos, cu
o bucurie oarecar, / dumnezeiasc, Ii veseliia. $i nu
numai lumina aceasta strluciia in obrazul lui Hristos,
ce 0 o frumuste oarecar i podoab nespus s arata

infra dinsul, atita cit de s-ar aduna intr-un loc toata

25 frumostia i toat podoaba i cea pminteasa i cea

cereasa, nici intr-un chip n-ar putea ca s veseleasc

ochii i inimile celor ce ar privi spre dinsa, precum au vese-

lit lumina acia ochii ucenicilor lui Hristos.

$i aceast bucurie, preste fire a ucenicilor lui Hristos


30 nu din stflucirea luminii, ci mai mult din luminata
frumoste a mintuitoriului s fAcea, pentru care lucru
putem cunoaste buratatea i dragostea lui cea mare ea,
cu aceast mrire putea totdeauna s strluceasck iar el
din buna voia sa pentru noi au inchis razile strlucirii
35 sale, ca s." poat rbda durori amar pentru noi i pentru
1 ast5.zi C // 4 bucurii C // 6 soarile C // 7 aseminarea C / ca soarele B //8
nu doss C / asemineazi C//9 dupd lui ad. marginal maimult C // 11-12 mai luzainat vi mai strilucitor C 11 12 soarile C // 14 soasile C 1115 pi ling& C / care C
16 asemeneazi B, C 1117 pi ling5.
C toti C //18 soarilel C /123 ci i B, C/)
25 frumustia B, frumusetea C 11 26 ad. marginal : n-ar putea B II 27 inimile cebra

B // 29 ad. marginal : ?i aceasti bucurie, preste fire a ucenicilor lui Hristos


B II 31 frumusete B, C / mintuitorului C 1/ 34 bunk voe a sa C //
10

www.dacoromanica.ro

plcatele noastre, ca s poat5. face r5spltire mrirei cei


dumnezeesti.

Deci cine va fi acela carele va socoti acstia si nu s va

aprinde cu totul de dragostia mintuitoriului acestuia?


5i cine nu s: va minuna de putrea lui cea nespus care

f. 10

totdeauna ar fi putut ca s strluceasc51 cu aceast mlrire? i cine nu va / iubi o buntate ca aceasta, pentru care
(o, inmune!) au gonit de la sine o mArire ca aceasta, ca s
poat svirsi mintuirea noastr? C5, mai mare minune au
10 fost a inchide o mrire ca aceasta, strllucitoare, decit
a str5.1uci cu dinsa de-a pururea. $i nu numai singurg
mrirea lui Hristos veseliia ochii ucenicilor, ce si a lui Moisi
a lui lije, carii, impreun. cu Domnul s: artase a fi cuprinsi

de lumina si de mrirea acia. C precum nu era slobod


15 inaintea impratului Artaxerx a infra cineva imbrcat
In sac, asa cum s-au cuvenit nici inaintea impratului
clui vecinic a sta slugile lui, fr numai a fi imbrcat
In lumin: i in strlucire; c acestia era din toti parintii
legii vechi mai ales si mai mari ; c unul era nomothetis,
20 aded puitoriu de lge, iar: ce/a/alt era zilotis, adec
intritori acestii legi. Si pre acestea au vrut Domnul s:
se arate cu dinsul, pentru ca din lge si din prorod s ja
mrturisire omenirea lui.
f. 10v

Oare ce gull ar putea gri, ca s: adeverze cu ce bucurie


25 si veselie s-au umplut acei doi luminati proroci, cind pre
DOMnul i mintuitoriul lor, / de carele multe prorocise,
nu numai in trup, ci i in mrire si in stralucire imbrcat
1-au vlzut ? C de vrme ce s-au invrednicit acestea a-1
vedea i a-1 auzi pre domnul Iisus, de care ei de mult
30 doriia ca s-1 vad. si nu numai ei ce si toate neamurile,cu
ce gur va putea nestine s griasd cu adevrat bucuriia
lor si mai virtos c dintr-atitea printi i proroci ai legii
vechi, numai ei s-au invrednicit a vedea o narire ca aceas-

ta? Si de s-au bucurat Simeon btrinul atita, vzind

35 pre mintuitoriul Hristos, numai in scutece miscind, cit


moartea care alt lucru mai groaznic nu poate fi, cu ochii
vseli o priviia, dar acestea carii pre acestas domn intru
1 plca.tile C / mririi C // 3 acestea C // 4 dragostea C // 5 cea nespus5.] cea
mare si nespus5. C // 11 pururea C // 12 ce] ci C // 13 coprinsi C // 14 de mArirea
de lumina aceia C 1117 tinbacati C /118 acestia] acesta A // 19 lgii C / mai
alesi si mai maxi C j Cu itere grece,sti nomothetis C // 20 puitor C fiar
C // 21 Inaritori] r1vnitor C / acestia B, C // 23 mIrturisirea C // 27 ce si] ci i B,

C //32 dintr-atitia B // 33 ad. ulterior a vedea B // 36 ochi veseli C //37 dar


C / acestia B //

11

www.dacoromanica.ro

mrire strlucind 1-au vlzut, ce vor fi fcut i cu ce bucurie s vor fi bucurat i cu ce veselie s vor fi veselit?

sufletele aclia care era inchise in sinul lui Avraam,

intorcindu-se Moisi i spuindu-le lor clia ce au vzut,

5 cunoscindul ei a fi aproape zioa mintuirii 0 a rscump-

frii lor, cu ce dragoste vor fi Weptat?


Iar de vrme ce ac4tia toate sint puse peste intel-

f. 11

ger, cu o tcre oarecar, blind i cu o dragoste, cu credint trebue s le cinstim i s le mdrim. / Cuvios i tre10 buincios lucru socotesc a fi, ca s tim la aceast preaslvit m5rire, aceti luminat proroci, ce cuvinte vor fi vorbit cu Domnul? C in5ltimea ftelor, inltat lucru, oarece
intreba i veseliia m5ririi, vsel oarece i frumos lucru
poftlia. C5. aa vedem c s5. face 0 la msele i osptele
15 celor mari, c sint toate voioase i vsele, mincdrile, buturile, vorbele, jocurile i cintrile: nimic nu iaste de jale

sau de intrisaciune, ci toate de bucurie 0 de desftare.


Cine iaste, dar, acela acum, carele s poat spune
mgrirea zilii acetiia, desvir0t i precum s cade? Cd.
20 tot ce au fost mai slavit In lgia vche 0 in cea noao, in
ceriu 0 pre p5mint, la ar5.tare a e0t, cci acolo au fost

mai marii prorocilor, ai legii vechi 0 mai marii apostolilor


ai legii noao ; din ceriu sfinta troit5. s-au v5.dit si de pre

pdmint preasfinta omenire a lui Hristos s-au artat. Si


25 la aceast veselie, mare 0 preaslvit5., mai mult decit
trei apostoli, carii au fost mai iubit, n-au fost chemati.
S vedem dar

i vorba cea de veselie ce au fost. Vorbiia,

zice Luca, la 9 capete pentru patimile Domnului, carele


era s se implineasc5. in Ierusalim; adec5. / vorbia
f. ny
30 pentru patime, pentru moarte, pentru ingropare, pentru
cruce, pentru legturi, pentru scuipri, pentru palme,
pentru oc5.ri i pentru btile, carele era ca s le implineased In Ierusalim. Deci, dar, au acestia stilt cuvintele
cle mari 0 de veselie, carele s cuveniia s se griascl
35 la o veselie ca aceasta? Acest fel de vorb era s se amstece la o bucurie ca aceasta?
Tocma aceasta iaste, c5.' nu trebuie socotit aceast
vorb, dup socoteala lui Petru, pdmint4te, ci dupg soco3 snfletile acelea C // 4 celea C // 5 cunoscIndu-si B, cunoscfndu-si C // 7
iar C / acestea C // 11 luminati C / prooroci C // 12 ftilor B, C // 13 veseli C /14 pohtiia C / msile C / osptile B, ospetile C //18 dar C // 21 au eit B, C /122
proorocilor C // 26 iubit C // 27 dar C // 29 adia. C // 31 scuipiri C // 33 dar C /
acestea C //34 sa se] s C //35 Acest] acel C / vorbe C //36 amestice C //38 socotea Bll

12

www.dacoromanica.ro

teala lui Hristos, care au urit cle pmintesti inaintea


cAruia nimic mai vrdnic nu era declt pentru mrirea
lui a rbda patemi s'i ocgri; ea' mai marele judectoriul
lumii, Dumnezeu, pentru ca s slobozeascA neamul orne-

s nesc, din robiia diavolului, acest pret de rscumprare


mai virtos au pohtit de la rscumprtoriul neamului
omenesc, ca s se jrtveasc el pentru om, cu moarte
amar si plin de ocri, care dar si j5xtv atit au fost de

iubit inaintea lui, cit pentru aceast jrtvI au ertat

io toate gresalele din tot vcii cei trecuti s'i usile ceriului,

cle pin atunce incuiate celor rscump'5rat, le-au deschis


si lumea au intors-o intru mila sa cea vche. C mai mult
1-au imblinzit si 1-au milostivit aceastI jrtv5. / singur5.,
decit precum 11 miniiase r5uttile si f5rlegile tuturor oame-

f. 12

15 nilor dintru care putem cunoaste si putem inteleg c

vorba aceasta au fost foarte vrdnic unii mriri ca acia.


C cei lucru iaste mai iubit robului, decit slobozirea lui?
ce iaste mai drag streinului, decit intoarcerea la mosiia
sa?

20

Mind, drept acia, instreinati Moisi si Ilie de atita


vrme de mosiia lor de care foarte dona, ce ar fi putut
gr'i mai cu dragoste si mai cu dulceat, decit pentru
moartea preotului acestui mare, pentru care moarte s

da streinilor intoarcere la mosiia lor? Asisderea si Domnul,


25 ce fl de vorb ar fi avut mai iubitl, decist vorba raintuirii
si a rscump5xrii lumii? C'51 atita doriia de p5.harul acesta
a-1 bea, cit acea putin vrme ce mai era s treac pin a-1
bea, 11 prea cl sint mii de ani. Uzi cu stia acestui phar

s lucra Mintuirea sufletelor omenesti, rscumprarea


30 lumii, stricarea puterii diavolului, inmultirea credintii,
ert5.ciunea pcatelor si slobozirea sufletelor. i atita s
bucura de acstia cit in locul bucuriei ce era inaintea lui,

rbda crucea de-1 munciia s'i btile de-1 cdzniia si spinii


de-1 incrunta si durorile sufletului de-1 chinuia, de care

f. 12Y 35 chinuri / asuda sudorile die crunte, negindind nimica


3 patimi B, C / marile B, C / C dupd marile ad. amar C II 6 ascumprtoru1

C 1/ 8 amar] ornar B / clear& B, C // 9 dupd lui ad. Dumnezeu C /10


gresalile C / toti C // 11 Incuete C / rlscumprati C //12 1ntors C / cea
vche] cea bogat si veche C 1114 miniese C // 18 striinului B // 24 tntoarcerea
B /127-28 ad. marginal cit acea putin, vrme cei mai era ca a treac5. pin
a-1 bea B // 28 setea C // 32 acestea C / bucurii C // 33 bitlile de-1 c.azniia] btliria
cea multi de-1 czniia B / cznea C //34 de 11 1ncrunta C // 35 sudorile durorile C/

nimic B//

13

www.dacoromanica.ro

de ru0ne. C51 de au prut lui Iacov putin 7 ani a s/uji


pentru Rahila, logodnica lui, de dragostea ce avea dtr
dinsa, dar unui iubitoriu mare ca acesta, cum nu i-ar

fi prut putine muncile i caznele, cu care iubita lui logod-

5 nic o riscumpra 0 o cuatiia pre dinsa cu scldarea


nepretuitului slu singe i foarte frumoad., fa:ride nici o
hu1 i intinciune o fkea.

Drept acia nu i-au putut fi mai iubit 0 mai dulce cleat


a vorbi de lucrul acela, de carele el mult inseta. Cunoasc,

io dar5., acum fietecarele dintru noi pohta cea nespus,


bunatatea cea negrit, mila cea bogat i dragostea cea
deslvir0t a iubitoriului de oameni Dumnezeu, cu cit

f. 13

ste au priimit (nu pentru sine, ci pentru noi, viermii cei


lepdat) atitea ostenle, duran, patime i moarte.
Dar noi, acum, caci s nu priimim pentru dragostea
15
lui i pentru binele ce ne-au fcut vreo scirbk macar &it
de mid? Ls vorbindu-se acstia i gaindu-se Moisi
Ilie ca s.. se duck iar5. Petru ca s nu s lipseasd de o
frumoste 0 de o dulceat strlucitoare ca aceasta, zise:
20 Doamne, bine iaste noao a fi aici ; de vei vrea, / s facem
trei colibi, tie una 0 lui Moisi una 0 una lui Ilie", netiind
ce zice; d nici un lucru lumesc
aducea aminte, nici
de mincare, nici de buturk nici de viiat, nici de moarte,

ci toate lucrurile, ind 0 de sine uitindul fiind ca 0 un

25 beat de dragostea acei frumoseti, numai de aceia inseta,


numai aceia poftiia i numai intru aceia a petrce de
pururea s. nevoia. Iar inc5.0 luind seama vorbei i poftei
lui Petru o gram s" fie supus voii dumnezeeti ; el au

zis: de vei vrea, s facem aici trei colibi, adec de vei

30 nr.vi.

Dup aceasta zice: CA nc grIind el, iat nor luminat


umbri pre ei i iat glas din nor grind: Acesta iaste
fiiul mieu cel iubit, intru carele bine am voit, pre acesta-1
ascultat. i tot cela ce poftet ca s plad mie, prin

1 de i-an pirut C 112 dragostia B //3 dar C / iubitor B, C // 4 caznile


=mile C / muncile] minciunile B // 5 logodnici B, C] logodni A // 10 dar C /
fiestecare C // 11 bunitatia B /114 lepidati C / atita osteneall C// 15 dar C /
dragostia B /16 lipseffe mficar C //17 acestea C // l8s si dud, C / iar C/ si nu
se lipseasci B // 19 frumuste B, frumusete C / zice B // 20 a fi noao aici C // 21
si una lui Me] i lui Ilie alta C // 22 nu-si aducea C // 24 uitIndu-si C //25
dragostia B / frurnuseti B. C /1 26 pohtiia C / Intr-aceia C j/27 lar C / Incis B, C /

vorbii C / pohtii C // 29 aicea C / adic C // 31 Inca el griind C // 33 pre


acesta ascultati C /1 34 pohteste C / pren B //

14

www.dacoromanica.ro

credint, 0 prin dragoste s fie una cu dinsul; c asa, cu


dinsul si printr-insul sg fie plAcut mie. $i pre acesta ascultat, c'g' va deschide voao cale de mintuire 0 cu crucea va
face voao scarg spre impgrgtia ceriului. Pre acesta ascultat

5 a el iaste calea 0 viata 0 dreptatea, el iaste cuvintul


mieu si incelepciunea mea; pre dinsul, drept aceia, ascultati, par& nu pre lume, nici inOlciunile arpelui celui
de demult, nici indgmnurile trupului, nici cuvintele fari-

f. 13'

seului, socotind strglucirea si mgrirea luminii care era


io intru dinsul si in Moisi si in Ifie si alte minuni, toate cite
at vgzut in loc de mgrturie ".
$i iargs zice cl, auzind ucenicii, cgzurg pre fata lor si s
temur. foarte. De au adus cuvintul acest dulce 0 mingiitoriu al lui Dumnezeu atita fricg, darg groaza judecgto15 riului ce va face? De ingrozste aa indemnarea a tinea
lgia, darg cind va lua seama pentni lenevire celor ce n-au
implinit lgia ce va lucra? $i oare pentru ce la o veselie
ca aceasta, intru care vrea sg arate Domnul mgrirea si
frumostia sa, au adus ucenicilor slit frica aceasta? Cu
20 adevgrat nu iaste alta fled numai ca sg ne invte pre noi
acia ce iaste scris la al doilea Psalom: Slujit Domnului
Cu fricg 0 vg bucurati lui Cu cutremur". Cg sg cuvine
omului a s bucura de o bungtate mare si a s tme si a
sg cutremura de o mgrire mare.
25

f. 14

Cuviindu-se, drept acia acstia amindoao lui Dumnezeu

de-a pururea intni toate laudele 0 mgririle lui, trebuiaste


sg le avem si s crem ajutoriul si mila lui / cea bogatg'.
Cg Mir de mila lui nimic spre mintuirea sufletelor noastre
nu vom putea face; cl insus cu nemincioasa gura lui zice:

30 Fgrg de mine nimic nu putet s. facet". $i de vrme ce


fgr. dinsul nu putem nimica, iarg lui trebuie sg-i zicem
cu cIldurg, dintru adincul inimii, sg ne miluiascg dupg
marea mila sa 0 dup multimea indurgrilor sale si s ne
descopere ochii sufletului si ai trupului, ca sg putem
35 pricpe minunile sale; s scoat din trupurile noastre,
2 ascultati B, C // 4 ascultati B, C // 5 viiat5. B / dreptate B // 6 lntelepciunea
B, C //7 iar C // 8 Indlmnarile trupului] Indemn5.rile sufletului B / Indemn.1.rile C // 9 ci socotind B // 10 si Moisi si Ilie B // 19 frumustia B, frumusetea C /21 Psalm C / slujiti C // 25 cuviindu-s6. C / acestea C // 26 laudile C / trebueste
C // 27 sale avem] s5. le vedem B 1 ajutorul C f i 28 fgede mila B, C // 29 neminci-

noasa B, C // 30 flede mine C / mi putet face nimic C // 31 de vreme ce fIrl


dinsul] de vrea ce flra de diesel B // 34 ad. marginal dAscopere C //

15

www.dacoromanica.ro

cste de carne, inimile cle de piatr i sg ne dea inim de


trup ca s ne tmem de dinsul i s ne ruim de poruncile

lui. SA ne luminze inimile noastre ca 0 ale apostolilor,


s ne intAreascg de punlrea asupra vrgjmailor notri

celor v5.zuti i nevAzuti, s ne indreptze pre calea porunci-

lor sale 0 s ne dea sfirit bun, ca de pururea s fie mArit


proslvit In vcii vcilor. Amin. /
CAZANIE LA ADORMIREA PREASFINTEI NASC,A.TOAREI DE
DUMNEZEU

f. 14v

lo

Pohta i dragostea ce vaz la aceast cinstitg i sfint

adunare m'A' indeamn i netiind a vorbi, mcar c vorba


mea nu iaste vrdnic niciodat ca sl indulceasc Cu vreun

mijloc auzirile asculttorilor, iar filed domnul Hristos,


carele au s'turat cu 5 plini 5.000 de suflete 0 au indreptat
15 sArciia i neputinta ucenicilor lui cu bogAtiia darului
slu, acela i inaintea dragostei voastre, prin mijlocul
vorbelor mle cle neritoricite va intinde mas duhovniceasc.

De multe ori au stAtut In socoteala mea, ca doael a

20 putea afla ceva nou s.' zic intru cinstea 0 lauda preasfintei NAscAtoarei de Dumnezeu i pururea fecioarei Mariei,
darA n-am putut afla nimica. Nu doarg c nu slut cuvinte

multe 0 de multe feliuri de vorbe a s grAi intru lauda


m'firei ei, ci pentru eft' fiind mintea mea turburatA de
25 norul netiintii 0. mai virtos intunecatg de socoteala

f. 15

dumnezeetilor / i prealuminatelor ei daruri, Im infruntez


i-mi ticloesc nevredniciia i netiinta invitlturii mle.
CA de vrme ce cei invlati i pedepsit intru bungtgt stau
de s mirk' de mArirea ei, darl eu, cel neinvAtat 0. departe

30 de toate bunttile, ce voiu face?


Drept aceia dark imi caut i fr'de voia mea a conteni
de a mai iscodi s aflu inAltimea fecioriei ei, intru car
acu anevoe s5. sue &dunk omeneti i adincimea darurilor ei, carele nu s pot vedea lesne nici cu ochii 'ingereti,

2 rusiml rusinam B,C 114 de-a pururea B, C // 5 ad. margina/ s't nevIzuti B // 6
de-a pururea C // 8 Cuvint la Uspeniia Bogoroditii, la avgust 15 C /113 Iisus Hristos

B // 16 acelasi C / dragostii B, C / pren B //19 am stitut C / doar C // 21

fecioarii C // 22 dar C / doar C // 23 feliuri] feliri C // 24 miririi C // 27 tialogsc

C / nestita B //28 pedepsiti B, C / bunlati B, C // 29 dar C // 31 dar C // 34


lesne vedea C //
16

www.dacoromanica.ro

ci numai Cu acel titulu5 ce i s-au dat mai nainte de tot


vcii de la pgrintele cel fgrg de inceput 0 vcinicul Dumnezeu, prin mijlocul ingerului Gavriil. Acela 0 eu cu cucerie0 cu mult fric.11 voi zice, intru lauda 0 cinstea ei: Bucu5 rg-te cia ce eti pling de dar, Domnul e cu tine". C

mai mare 0 mai lgudat 0 mai cinstit tituhw decit acesta.


nu s-au dat din vci, nimgnui, nici sg va da ping in vci,
frg numai ei; ca au aflat har inaintea lui Dumnezeu, care
n-au aflat alta niciodat.', dupg cum i-au zis ingerul. Tal
lo de s. va 0 afla 0 vreun (periergos), adec prepuitoriu sg
zicg cum cg acste cuvinte, de nu cu acest mijloc, iar
f. l5v
intr-alt chip s-au zis / 0 la altii, precum s vde in multe
locuri ale sfintei Scrifituri, 6, intii la al patrulea cap al
Facerii zice pentru Avel: Cg cgutg Dumnezeu asupra lui
15 i asupra darurilor lui": pentru Enoh: $i fu, zice, bine
plgcut lui Dumnezeu 0 nu s, afla pentru cg' l-au mutat
pre dinsul" ; pentru Noe: C au aflat har inaintea domnului Dumnezeu 0.4 pgzi de potop"; pentru Avraam:
CA crezu, zice, pre Dumnezeu 0 i s.' socoti lui intru
20 dreptate 0-1 acut pgrinte a multe neamuri" ; pentru
Iosif : Cg era Domnul cu dinsul 0 vIrsg asuprg-i milg
04 dde lui har" ; pentru Moisi, c i-au zis: $i cuvn' tul
acesta carele ai zis tu ti-1 voiu face pentru ca ai aflat har
inaintea mea 0 te tiu decit pre toti"; pentru David c5.
25 i-au zis: Aflat-am om dup pofta inimii mle, pre fiul
lui Iese, carele va implini toate crerile mle".
Si pentru ca s'A nu mai lungesc cu vorba, tuturor prorocilor 0 tuturor sfintilor 0 celor mai nainte de lge 0
celor dupg lge E s-au zis cuvinte de bucurie, prin mijlo30 cul ingerilor 0 li s-au dat de la Dumnezeu dar 0. mill,
ins. acoperit.

f. 16

Iarg sfintei Fecioarei s-au dat cuvintul bucuriei ceii


adevgrate, care iaste mai presus decit toatg mintea, / in
slavg 0 in cinste mai veselitoare, co-vir0nd pre toti cu
35 darul 0 cu mila Bucurg-te cdia ce Wi pling de dar, Domnul e cu tine". $i nu numai pentru bucuriia aceasta ce

i s-au dat sg feric4te de toate neamurile, ce 0 pentru

1 acest B, acelag C / toti C // 2 flecle lnceput C / preavcinicul Dumnezeu


B // 4 voiu zice B, C / cinstia C// 7 nimeni B, nimunui C // 9 lar C // 10 fdrd paranteze C / adia. C / prepuitoriu] iscoditor C // 11 a cu acestea cuvinte C //15 0

pentru B // 20 ad. marginal a multe B // 22 0 dete C // 25 pohta C // 29 pren


B // 32 lar C / bucurii C / cei adevArate C // 34 to B //35 Obi& de dar] plin5. dar

B // 37 ci 0 B, C//

17

www.dacoromanica.ro

numele ei cel preacinstit ce i s-au dsuit, de s. num4te


Mariam. CI precum iaste numele Fiiului ei mai presus

decit toate numele, dupg cum zice fericitul Pavel: $i

i-au dlruit lui nume care iaste preste tot numele", ar. i
5 numele ei iaste preste tot numele, dup al lui Iisus.
$i precum intru numele lui Iisus s: pleac: tot genunchiul

celor cerqti 0 celor p5.'mintWi 0 celor de supt bezne, aa


iaste i la, mai cinstit: in cer decit heruvimii 0 mai s15.vit
fr de asminare decit serafimii i. pre pgmint mai inchi10 nat51 0 mai fericit ca o imp&rteas: a lumii, de tot credincio0i p5.'mintului 0 supt bezne mai strapic5. 0 mai
infricop.t asupra dracilor decit toti sfintii ; intru care
nume Mariam, dup a mea proast: socoteal, intelgem
cum c5: cuprinde in sine trei lucruri: una pentru c5: fiind
15 numele acesta de trei (silaves), adec5: de trei injug:ri,
s'a' intelge cum c au niscut o fat a sfintei trooite, pre
f. 16
Fiiul 0 cuvm" tul lui Dumnezeu ; / a dooa c are fiWecare
injugare cite 2 slove 0 s: intelge cle doao fin i ale lui
Hristos, adec cea dumnezeiasc5: 0 cea omeneasc5.; a
20 treia c5: sint 6 slove de toate intr-acest nume, cu carele
intelgem cle 6 taini mari 0 preste fire, adec blagov4tenia, nWerea, botezul, moartea pre cruce, inviiarea
0 iraltarea la ceriu. Cu blagov4tenia s-au descoperit taina

cea mai nainte de tot vcii ascuns51; cu nWerea s-au

25 impcat ceriul cu p5inin' tul, adecI Dumnezeu cu omul ;


cu botezul ne-am imbfcat cu haina nestric5.ciunii *, Cu
moartea ni s-au dat viata ; cu inviiarea ni s-au dat bucuriia
0 cu initarea la ceriu, 5:dria de-a dreapta lui Dumnezeu,

Taal.

30

A0jderea 0 in cuvintele cle de bucurie ce i-au zis Inge-

rul: Bucur5.-te ceia ce eti plina de dar, Domnul e cu

tine", iar intelgem numele preasfintei troite. C: in cuvintul ce zice: bucur-te, s.' intelge Fiiul, cl el iaste toat5.
bucuriia lumii; in cuvintul ce zice: plin de dar, s5.' inte35 lge Duhul Sfint, prin care sl dau toate darurile 0 in cuvin1 ad. marginal numele B // 3-4 intre paranteze $i. i-au d5,ruit ei nume care
iaste preste tot numele C // 4 lui] ei C // 6 fare C // 8 ceriu C // 9 f5.r. de as5mInare

C // 10 toti C // 14 cum c cuprinde] a coprinde C / pentru ca C// 15 trei] 3 C /


syllaves C / adic.5. C / trei 2] 3 B, C // 16 troite C //18 2] doao C/ cele 2 C /19 adic5.
C // 20 care B / 21 Intelegem toate cele C / adic5. C // 22 Invierea C // 23 cer B // 24

toti C // 25 adici C // 27 lnvierea C / lipsefle cu Inviiarea ni s-au dat bucuriia


B // 28 sciderea B, C /33 lipse,sta toat5. B // 34 plin B, C // 35 carile B, carele C / si

cuvIntul B // 35-1 ad. marginal 0 In cuvIntul cel ce zice: Domnul e Cu tine A //


18

www.dacoromanica.ro

f. 17

tul cel ce zice: Domnul e cu tine, s infelge Tat61, a el


iaste Domnul a toate, vdzutelor / $i nevdzutelor.
Dumnezeu ins, carele numai cu un cuvint au flcut
au zidit toate lucrurile cle vdzute i nevdzute, poate cu
5 adevdrat, cu cea desdvirsit a lui preaputernicie, s fad.
stle mai luminoase decit acstea ce strlucesc pre ceriu
lun mai iscusitd decit aceasta ce ne povdtuiaste noaptea
si soare mai strlucitoriu i mai luminat decit acesta, carelestinge cu lumina lui toate clialalte lumini i ceriuri mai
io mari si mai largi in rotocolime i pasdri mai cu dulce glasuri i flori mai cu multe mirosuri i copaci mai nalti
mai roditori i vinturi mai sdntoase i vlzduhuri mai de

fo/os i hiard mai multe la numdr si mai de multe fliuri

si mai multe lumi decit aceasta ce l'cuim poate s zideascd

15 in mdrime si in mestersug mai minunate; iard o zidire


car s covirsascd in vrednicie pre Maica lui Dumnezeu
nu va putea s facd niciodatd, maicar c iaste preaputrnic. Pentru c precum nu iaste cu putint nu zic s socoteascd, ce nici cu mintea sd gindeascd nestine o fiintd mai
f. 17' 20 cuvioasd si mai / nalt decit dumnezeirea, asa nici o zidire
mai covirsitoare decit acia ce au ndscut pre un Dumnezeu
carele s-au f5.cut om. C pre dinsa o au ales Dumnezeu,

mai inainte decit toat zidirea, pentru ca sd-i fie l'Icas.


vecinic, dupd cum grdiaste David: Aceasta iaste odihna

25 mea in vcii vcilor i intr-insa voiu lcui, pentru c o am


ales".

Aleas iaste, cu adevdrat, ca soarele, pentru c' iasteincununat cu toate razele darurilor dumnezeesti i steallucste mai virtos intre cllalte lumini ale ceriului.
Aleasd iaste i frumoasd ca luna, pentru c cu lumina
30
sfinteniei stinge cllalte stle i pentru marea i minunata strlucire de toate sireagurile stlelor celor de tain
s cinstste, ca o impdrdteasd.
Aleasd iaste ca ravrsatul zorilor, pentru c ia au gonit
35 noaptea i toatd intunerecimea pcatului si au adus in
lume zioa cea purtdtoare de viatd.

3 Ins& Dumnezeu B // 6 acstia B / pre] p5. C / cer B // 7 pov5tueste C //

stalucitor C // 9 celelalte C /110 ad. marginal mail B /113 lipse,ste i mai de multe
fliuri C // 15 mestesug C Ijar C /119 ci nici B, C // 23 mai nainte C // 24 gaeste-

C // 27 soarile B, C // 28 razile B, C // 29 Intni B // 31 sfintenii C // 32 de] din


C // 35 ad. margina/ i toata Intunerecimea pg.catului si au adus In lume A 1/'
19

www.dacoromanica.ro

Aleas. iaste, c iaste izvor carele cu curgerile ceretilor

butatgt adap sfinta bisricI O. tot sufletul cretinesc.

f. 18

Aleas iaste, c iaste chiparos carele cu nltimea covirsate ceriurile / pentru mirosul cel din fire s-au arltat
5 departe de toat5. stricaciunea.
Aleas iaste, c iaste crin, a m.'car de au si nscut
intre mrcinii nenorocirii ceii de obste, iar nu -au pierdut
niciodatg podoaba albiciunii.
Aleasg iaste c iaste nor carele n-au ispitit nici o greime
10 a pcatului.
Aleas iaste, pentruc iaste fecioar mai nainte de nastere, fecioar in nastere, fecioar. i dui:4 nastere i iaste
o adhicime nepreceputg a bunttilor i o icoan insufletin.' a frumosetilor celor cereti. Iaste o grdin5. incuiat.
15 dintru cat au esit floarea cea nevetejit i fintin pecetluit, dintru cat au curs izvorul vietii, Hristos.
Pre aceasta au v5zutu-o Moisi In muntele Sinaei, ca un
rug aprins .1 nu ardea.

Pre aceasta au vzut-o Aaron, ca un toiag inflorit i

20 plin de road.

Pre aceasta au v5Zut-o Iacov, ca o scar intarit., din

pmint ping in ceriu i ingerii lui Dumnezeu s suiia i s


pogoriia pre dinsa.
Pre aceasta o au valzutu-o Iezechiil ca o 41 incuiat, /

f. 18 25 prin cart nimenea n-au trecut.

Pre aceasta o au vizutu-o Ghedeon, ca o lin., Avvacum


ca o dumbravg umbroas", Daniil ca un munte i Solomon

ca un pat.
Aceasta asazi s mut de pre p.'mint la ceriu ; las.
30 intrisaciunea i s duce la bucurie, las cle de jos si

priimte cle de sus ; las die strickioase i citig cle


nemuritoare i vecinice. Astzi I d preasfint sufletul
ei in miinile Fiiului ei i cu cinfairi ingeresti i apostolesti

s petrce cinstit trupul ei in satul Ghethsimani, spre


35 ingropare.

Astzi ceriul intinde sinurile sale i priimste pre cia


ce au nscut pre cela ce nu-I incape toaa zidire.
1 cA] pentru c C/ carile B // 2 bunAtAti B, C / besricl B // 4 si pentru]
-pentru C // 7 cei C / nu au pierdut B 1/13 nepriceputA B, C 11 14 frumusetilor

B, C //17 au vAzut-o C / Sinaii B, Sinai C // 19 au vAzt-o C // 21 au vAzut-o C // 22


.cer B // 23 sl pogoriia C /1 24 o au vAzut-o] au vAzut-o C // 25 nimeni B // 26 o au
vitzutu-o] au vAzut-o C //

20

www.dacoromanica.ro

Asazi s minuneaz toate puterile cereti, zicind una


ata alta: cine iaste aceasta ce s sue din pustiiu, aded.
de pre p5:mint, la ceriu? Cine iaste aceasta car s." ivte
ca zorile, frumoas ca luna 0 aleas.", ca soarile? Cine iaste

5 aceasta ce s sue de pre pmint in ceriu, albit, infloria,

intru car hul nu iaste? Rdicat portile voastre, zic

f. 19

ctele cle / ingereti, una c5.ta alta 0 cu cinari de laud


priimit pre imprteasa ceriului 0 a p5imintului, card
vine, s.' lAcuiasc den a dreapta impAiratului Dumnezeu,

io cu imbacdminte cu aur imbacat, impistria, dup5 cum


zice David, c5ci aceasta iaste cia ce au impcat ceriul Cu
p5mintul 0 pre Dumnezeu cu omul. Aceasta iaste bucuriia
celor drepti i n5.djdia celor pc5to0.

Pre aceasta, dar i noi, cu totii trebue cu dragoste, cu


15 cucerie, cu inim curaa i cu cintri de laud s o cinam
s oludm, ca pre o Maic a lui Dumnezeu i cu bucurie
sufleteasc s paznuim adormirea ei. Ce, o Maic5 Fecioar5.,

acest norod ce sa inaintea mririi-tale, v5.zind inltimea


cuateniei tale 0 cunoscind- ei nevredniciia i smereniia
20 lor, nu indaznesc, flea: de mijlocitoriu ca s5.-t aduc cgzuta
inchin'ciune i multemit, pentru multele faceri de bine
s.' se roage ca s te milostiveti asupra lor. Pentru acia
f. 19'

eu, nevrdnicul i mult pctosul robul au, fiindu-le


taa sufletesc, / rinduit de Fiiul au, prin mijlocul mieu
25 s roagd cu totii, cu cldur, dintru adincul inimii zicind:
stpin. de Dumnezeu nscRoare, impAateasa ceriului
0 a p.'mintului, cinstea 0 slava cretinilor, cia ce eti

mai nalt cleat ceriurile 0 mai curaa decit soarele, Fecioar." prealudaa, n.djdia celor p5cato0 i lin4tea

30 celor bauti de valurile p5.catelor, cauta asupra norodului


tau, vezi motenirea ta, nu ne lasa pre noi, pk5.tosii, ci ne
pziWe i ne mintuiWe de vicleugurile diiavolului,
ne-au impresurat scirbele, nevoile, r.'ot..tile i necazurile.
D-ne ming de ajutoriu, Fecioar5., c5. perim. Nu te indura
35 de noi, cl pre tine te avem ajutltoare 0 la tine nidjduim,
ca cu rugciunile tale cle preaputrnice i nebiruite,
1 dupd toate ad. cetile

i C // 2 pustie B / adia C // 3 Cine iaste aceasta

car] cine iaste care C // 4 soarele C // 6 115.dicat] Deci adicat B, rAdicati C /17
ctile B // 8 priimiti C // 9 Imp5.ratului Dumnezeu] tatlui Dumnezeu C // 18
de aur B / ImbrAcate C /13 nAdejdea C // 14 dar C 1115 laude C // 17 adormirea
ei] adormirea C / Ci C // 18 m5simii C //19 cuatenii C / cunoscindu-si C //20 Ueda
mijlocitor C // 21 multumitl B, C // 29 nAdejdea C // 32 pAzste B, p&zeste C /
mintueste C / viclesurile B/ diavolului B, C // 33 r6.utAtile, B C // 34 ajutor B,C //
21

www.dacoromanica.ro

1mblinze5ti, pre Fiiul tau asupra noastra, ca

intoarca

mila sa cea bogata spre noi; i inc4 roaga cu endued,

20

ca sl dea putre dintru inaltimea lacaplui su i prealuminatului nostru domn, pre carele proniia sa 1-au ales 0
5 1-au pus preste acest norod, ca s poat chivernisi cu /
intelepciune intreag turma ce i s-au incredintat, in multi
ani luminat, cu fericita santate i s o apere de lupii cei
vizut i nevazut. S pazeasca i toat5.' cinstita aceast
boerime de toate primejdiile 0 de toate viclepgurile
cleanului i sa le dea dragoste, uniciune, spor i ajutoriu
intru toate ; i s ne invredniceasca pre tot de obte ca
s petrcem toata viiata noastr cinstita, curat5. i fail de
prihan5., ca cu o gura i cu o inim pre dinsul de pururea
s51-1 marim 0 tie s. zicem: Bucura-te cia ce Wi plin de
15 dar, Domnul e cu tine". /

-I. 20'

LA DUMINECA VAME$ULUI, CUVINT DE INVATA.TURA

Pohta cea mare 0 dragostea cea curat, lar mai vir* tos

sa zic, datoriia cea parinteasc ce am catra dragostea


voastra m-au indemnat astazi de am venit aici, pentru
20 ca sa v cercetam suflet4te, de vrme ce m-au rinduit

Dumnezeu ca pre un nevrdnic s v fiu pastor 0 printe


sufletesc i invatatoriu la lucrurile cle ce ar fi spre folosul

mintuintii sufletelor voastre. Pentru care lucru avet


datorie cu totii, de la mic Oda' la mare, sa ma ascultat
25 la cle ce v invat de bine 0 de folos, c5. acea ascultare nu o

facet mie, ci lui Hristos, dup cum zice la 10 capete ale


Lucai: Cel ce asculta pre voi, pre mine ascult5. i cel ce s
leapada de voi, de mine s leapd". A0jderea i fericitul
Pavel zice la 13 capete catra ovri: Fratilor, plecati-v
30 invtatorilor votri i v5.' cucerit lor c priveghiaza pentru
f. 21

sufletele voastre, ca cum ar fi s.' dea cuvint, ca cu bucurie /


aceasta s fad., iar nu suspinind, c nu iaste de folos voao
aceasta".

1 Imblinzste B // 2 Inca 11 roagA C // 3 dintru nAltimea C // 3 luminati B//

8 vAzuti i nevAzuti B, C / aceasts. C // 10 sporiu C / ajutor C // 11 toti C //


12 fAr'de prihanA C 1/13 ca cu o] cu o B / de-a pururea C // 16 CuvInt la Dumineca
vamesului C /117 Pohta cea mare si dragostea] pohta, dragostea C // 18 pArinteasc 1/19 astAz C // 20 cercetez C // 22 InvAtAtor C// 24 ascultati B, C /26 faceti B, C

zece C // 30 vostri B / cuceriti B, C // 31 sufletile C / bucuriia. C //

22

www.dacoromanica.ro

Drept acia n-am pregetat, nici am lenevit, ca s nu fac


datorie, dupa' porunca stapinului si invtatorului nostril
Hristos, caruia ma si rog ca sa'-m dea putre sa va pociu
spune ceva de folos; ci v pohtim de ascultare.
Precum un om casnic, vrind ca sa samene griu curat in
holda lui, pune mult nevoint de-1 crne 0-1 curata de
neghin si de allele, asa si sfintii parintii nostri au pus
multa nevointa de au cemut cu ciurul chibzuelii toat.
sfinta Scripturei 0 au ales ca niste griu curat din toate

io bunattile cite ar putea fi acste trei bunatat mari:

credinta, nadjdia si dragostea s'i le-au saminat in holda


sfintei bisrici, adeca in adunarea si in mima celor credincios. Si are datorie fiestecare crestin a le tinea si a le face,

f. 21v

ca'ci ail acste trei bunatat nu iaste cu putinta nici cu


15 un mijloc sa se mintuiasca crestinul, m.car de ar zice
cine ce va vrea, caci acsta sint temele crestinatatii.
C precum nu iaste cu putinta a trai nestine pre pamint
fara de hrana / trupeasc si far de imbracminte si fail
de somn, asa nici flea de acste trei bunltat carele sint,

20 precum am zis si mai sus, credinta, nadjdea si dragostea.


Ce intii voiu zice putine cuvinte pentru nadjde si pentru

dragoste, apoi voiu zice, pre unna si pentru credintl,

mai pre larg.


Nidjdea iaste o indrazneala adevarata catra Dumnezeu,
25 data in mima omului, din dumnezeiasca stralucire, ca s.'
nu sa deznadajduiasca niciodata de darul lui Dumnezeu,
ci sa fie incredintat cum c va lua, prin pocainta, ertaciune
pacatelor s'it vence alta crere, sau trecatoare, sau vcinica.
$i iaste nadejdia de 2 fliuri: una buna si alta rea. Bun5.

30 iaste acia cind nadajduiage cineva la Dumnezeu s se


mintuiasca, sau alt bine ce va sa petreaca, c nici ostenste, nici cheltuiaste nimic, cum zice David, ca: Cel
ce nadajduiaste spre Dumnezeu mila 11 va incungiura".
1 nici in-am lenevit B 11 2 datoriia C /1 3 s6 v6. poci B, C // 7 nighinA

B, C // 8 ad. margina/ chibzuialii B // 10 bunItAti B, C // 11 nAdjdea B. nAdejdea C / semlnat C // 12 besrici B, biserici C / adicA C / si In inima] s'i inima

C / credinciosi B, C // 14 acstia B, aceste C / 3 C / bunIt6.ti B, C //15 s sA


mIntuiascl C // 16 acstia B, aceste C / temeiurile B, temeile C /18 fAr'de hran5.
C / f6s' de 2-8 C j 19 f6Yde aceste 3 C / bunAtAti B, C / care C // 20 s'i mai] mai C//
21 Ci B, C // 22 p6. urral C // 25 dumnezeiascl B, C // 26 d6znAdAjduiasc5. B, C// 29
nAdejde C / fluri B // 30 nAdAjdueste C // 31 s6. A mIntuiascl C // 32 cheltueste

C // 33 nAdAjdueste C / Dumnezeu] Domnul B / Incugiura B//

23

www.dacoromanica.ro

1. 22

Rea iaste acia cind nadajduiaste cineva la om sa-i faca


vreun bine, sau vreo Indemina la lucrurile cste trecatoare
ale lumii, care ndjde iaste mincinoasa i desarta, cum
zice iaras David: Nu va najduit pre boiari, pre fiii oame5 nilor, la / carii nu iaste mIntuire". Asijderea zice si Solo-

mon: Biestemat sa fie tot cel ce ndajduiaste spre om".


Dragostea Inc iaste o unire a multi intr-una si cale
catr. Dumnezeu i vrf tuturor bunatatilor, dupa cum
o adevereaza i fericitul Pavel la 13 capete catra corinio thni, zicind: Decit credinta i cleat nadjdia iaste mai
mare dragostea". i iaste i aceasta de 3 fliuri: una dumnezeiasca, alta fireasca si alta patimitoare i rea. Dragostea cea dumnezeiasca iaste acia ce zice la A dooa lge,

la 6 capete: Sa iubesti pre domnul Dumnezeul tau i

iar cea fireasca iaste cia ce iubesc parintii pre


fiii fili pre printi i fiestecare pe ruda sa si pe priiatenii
lar pentru dragostea cea patimitoare i rea, nu vom
zice nimic, pentru caci fiestecare Intelept i tematoriu
de Dumnezeu o cunoaste c nu e buna ; i pentru acia,

15 proci" ;

20 lipseasca vorba ei de la mijloc, ca s nu ne spurcam auzul.


Credinta iaste fiinta celor nadajduite i lucrurilor celor
f. 22

ce nu sa vad dovediri, dup cum zice apostolul Pavel:


Si fara de credinta nu iaste / cu putinta nimeni sa se
mIntuiasca", precum vedem aceasta la tot sfintii si la tot

25 dreptii cei mai inainte de lge i cei de dupa lge. Ca pentru


credinta lor cea dreapta au aflat har inaintea lui Dumnezeu

si au facut minuni mad si preste fire, facind folos i lor

altora ; si era de pururea ochii lui Dumnezeu asupra lor

cu urechile lui asculta rugaciunile lor, dupa cum zice

30 David.

Asijderea i in sfinta Evanghelie vedem, in bogate locuri,

ea cei ce mergea la domnul Hristos, cu credinta, auziia


din gura lui: Dup credinta voastr s se faca voao"
Indata s.' tamaduia, ver de ce boala ar fi fost. i putem
35 lua pilda i de pe vamesul acest de astazi, ce pomenste
sfinta Evanghelie-c batindu-s pieptul i zicInd cu credinta:
1 nidijdueste C // 2 IndimIni, C // 4 nidajduiti B, C / spre bojari B, pre
boeri C / spre fiii B, pre fili C // 6 nidijdueste C // 7 lam una B // 10 nidejdea
C // 11 feluri B // 13 A dooa lgia B, A 2 lege C // 14 cap C // 16 i fii C/ pi

parinti C / pnietinii C // 18 temitor B, C /19 nu iaste bun& B // 23 fiede

credinti C // 24 toti 2 B, C // 25 mai nainte B, C / cei de dupi] cei dup5. B, C// 28


de-s pururea C// 34 veri C// 35 de pe] dupi C/ astiz CH 36 In sfinta B//

gd

www.dacoromanica.ro

Doamne, fii milostiv mie, pkltosului"

s."

pogori

dreptat.
Dar5." noi, acum, c5. ne numim crestini, de pe ce fapte
bune socotit c ne vom putea araa crestintatea i blago5 cestiia ce avem i s fim ales si desp5rtit de neamurile ce
zicem noi c sint pgini? C5.' de vom zice: de pe credint5,

ne ins5am, c noi credinf nu avem: c de am avea


credint. / am iubi pre Dumnezeu i am pzi cuvintele

1. 23

lui si am face, dup putint, poruncile lui. C zice la loan,

io in 14 capete: De in iubste nestine, cuvintul mieu va


lar noi, In loc de a-1 iubi i a-i p5.zi cuvintele

injur5m si-i tinem cuvintele de ris si de batjocurk ca cind


ar fi niste basne. Iar de m vet intreba, in ce chip 11
s v' spuiu: cind injurAm de lge pre cineva, pre
15 Dumnezeu injurm. C v-am spus mai sus, c.' credinta
iaste numai de un fel i tot oamenii cred in Dumnezeu, c5.
Dumnezeu iaste liagea i fdatoriul legii; i pentru c5.ci
njurm lgia, injur5.m pre Dumnezeu i pentru acia,

iat dark c n-avem credintk

20

De vom zice de pe radiajde, c sintem alesi din p5Sini,


nici aceasta nu o avem, c5ci c de am avea credint., poate
doar c: am avea i n.'diajde, ca v-am spus mai sus c
Inti iaste s creaz5. nestine in Dumnezeu, apoi s. nkljduiasc5..

25

f. 23v

De vom zice de pe dragoste, c sintem ales din pig-ini,


nici acia nu o avem, c5. zice Ioann: De va zice cineva
c iubste pre Dumnezeu si pre fratele lui IT uriste, mincinos iaste; c de vrme ce nu iubste pre fratele lui, c5.-1
vde, dar pre Dumnezeu, c nu-1 vde, cumu-1 va putea

i iatk dark c precum zic c neavind dragoste


Intre noi i nepohtindu-ne binele unul altuia, dup porunca lui Dumnezeu, n-avem nici credintk nici ncliajde,
nici dragoste i stntem mai Ili, s m ertat, decit p5ginii.
C zice apostolul Pavel: Limbile n-au lge i fac ale legii".
35 Iar noi, avind lge, facem tot impotriva legii i sintem
30 iubi?"

3 Dar C / de pe] dup5. C // 4 socotiti B // 5 alesi C / desp1rtiti B, aspIrtiti


C // 6 de pe] dup5, C // 12 batjocorl B 1/13 yeti 1ntreba B, C // 16 feliu C / toti.
B, C // 17 lgia B, legea C / fIcAtoru C /18 legea C //19 dar C // 20 dupe B, dupg
C / n5.dejde C // 22 doar5.] darA B, dar C / dupd avea ad. credint& C / nAdjde B,
nAdejde C // 25 de pe dragoste] dup5. nAdejde C / alesi C // 26 dupd loan ad. evanghelistul c B // 27 pre] p5. C /11 uraste] uraste C // 28 pre] p5, C / lui] sAu C // 29
cum 11 va putea C // 30 dar C, dipsgte B // 32 nu avem C / nAdjde B, nAdejde
C /33 ertati B, C // 35 Iar noi avem lge s't facem B / lar C //

25

www.dacoromanica.ro

mai pc'to decit toate neamurile 0 decit toate limbile.

putet cunoa0e aceasta, c5.' iaste aa cum zic, ca' ce


neam injurl ca noi, de lge, de cruce, de cuminecturk
de morti, de comindare, de luminare, de suflet, de mormint,
5 de colivk de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie

0 de toate tainele sfintei bisrici 0 ne ocrim 0 ne batjocorim in0ne lgia? ! Cine din pgini face aceasta, sau
cine- msc5x4te lgia ca noi? Oare nu injurm cu acstia
toate pre Dumnezeu? Oare nu ocrim cu acstia poruncile

io lui? C el singur ne-au ardtat 0 ne-au invtat acste


f. 24

taini, ca prin mijlocul lor s ne cur5.tim de pcate 0 s-1


imblinzim asupra noastr la scirbe 0 la nevoi.
Dar noi, deaca auzim pre cineva c / Injur [In jur5.minte] de cle ce am zis, in loc de a-1 certa 0 a-1 infrunta,
15 ca pre un om fdede socoteal, noao ne pare bine 0 ridem.
De stilt acstia lucruri cretinWi, zica' cine are Dumnezeu.
Inc54, pe ling acstia toate, mai adaogem cu rutatea

c pre printii noWi ii ocrim 04 batem ; pre barini


ii necinstim, pre domni si pre boieri ii blestem6m, pre

20 arhierei nu-i tinem intr-o nimic., pre clugri ii clevetim,

pe preot ii ocrim, besricile le tinem ca ni0e grajduri


0 and mrgem la dinsele, in loc de a asculta slujbele 0
a ne ruga lui Dumnezeu, s ne iarte pacatele, iar noi
vorbim 0 ridem 0 facem cu ochiul, unul altuia, mai rin

25 decit pe la circiume. Srbtorile 0 praznicile nu le tinem,


ca o nimica, ci atuncea facem cle mai rle, de bucufaim
pe dracul 0 atunce vindem 0 cumprm.

In scurte vorbe, ne-am abAtut cu totii din calea


drepttii 0 impreun ne-am netrebuit, dup cum zice
30 David 0 nu sintem pin intru unul a cunoWe 0 a cerca
pre domnul, C'ci fiind orbit de deertaciunile cle lumeti, nu ne bucuram la altceva far' numai la lucrurile
intunricului veacului acestuia; 0 sintem pornit cu totii
spre rutt, ca o roata cind d de vale 0 nu s poate opri

I pkAtosi B, C // 2 puteti B, C // 3 cuminiatur5. B // 4 comIndare] pomene


Cll 6 tainile B, C/ besrici B // 7 legea C // 8 legea C / acestea C // 9 acestea C//
13 Dar C // 16 aceste C // 17 aceste C// 18 19 pre 135.trini fi necinstim] pre b5.trIni
fi ocArlm si-i batem si-i necinstim C// 19 pre bojari s'i pre domnu B /20 Intru nimica

C / nimic B / clAvetim B // 21preoti B, C / bisericile C / grajduri C // 23 erte C /


rdcatile C // 26 nimic B, nemica. C / atuncea C // 27 atuncea C /28 iipse,ste din
calea drept54ii C // 29 Impreuna ne-am netrebuit] Impreun5. netrebnici ne-am
fAcut C //30 nu sintem pin& Intru unul] nu iaste ping la unul C // 31 orbiti C //32
fax% numai B,C // 33 porniti B,C // 34 rlutAti B,C //

26

www.dacoromanica.ro

f. 24'

sintera tot, cu totul, / ca n4te dobitoace necurate,

t5v5lindu-ne In rAsfAciunile cle spurcate 0 de nimica.


Si acstia toate nu sA trag dintr-alta, fIr5." numai din
necredinta noastr5.; c5. ni s-au impietrit inimile intru
5 rbiutat, ca a lui faraon i umbl., ca nite cal sirepi, Ms' de
z5.ba15.' i fride ru0ne, pinA vom c5dea intr-o vreo propastie i vom peri. Cu acste fapte ne 15.ud5.m c sintem
crWini 1 0, vai, de capetele noastre 1 Si cu cretinatatea
ce avem poate c5 vom fi socotind c numai c5ci ne nurnim

10 crWini ne vom spAsi 1 Ba! Ci mai mare osind vom s


luom, de nu ne vom poc5.1 0 de nu ne vom lisa de rlutItile
noastre. C5. zice Hristos: Nu cei ce-m zic mie Doamne,
Doamne, vor intra intru mprtiia ceriului, ci cei ce fac
voia mea". Spuneti-mi, rogu-v5,', c5 eu poate c5.-m voiu
15 fi Wit din fire, care voe a lui Hristos facem, sau care
porunc5. tinem? Eu nu poci cunoWe altceva, fr' numai
un nume uscat i sec, ce avem fr' de nici o fapt5. bun5'..
Si inc st'm de ne miegm c5ci nu ne face Dumnezu pe
voia noastrI pentru caci ne numim creOini! Ba nc bine
20 c51 nu ne pr5p5d4te ca pe sodomitni, c5 vedem depgrtarea
lui Dumnezeu cu ochii ric:qtri i cunoWem c51 din r5ut5f. 25

25

tile noastre ne vin atita fliuri de boale / i atitea fliuri


de morti i alte nevoi i scirbe i nicidecum nu ne venim
In fire, ca s ne p5r5sim de rufAtile noastre.
Ci iat, c v zic, iubitilor miei i v, invAt cu frica lui
Dumnezeu, ca un printe sufletesc i p5'storiu ce v sint,
s v venit in fire 0 s'A vA cliti de lucrurile cle necuvioase, c5, Dumnezeu iaste milostiv i deaca va vedea intoarcerea noastr i pocEnta cea bung, ne va erta. C5'.

30 zice prin rostul Isaiei: ,,Intorceti-v5. c'Atr mine 0 m voiu


intoarce i eu c5.trA voi".

Si v poruncesc tuturor, cit sintet cu mWerug i Cu

neguttorii, veri de ce breas15.', ca de acum Inainte, duminecile i sArbAtorile cle mari ce s'A numesc domneti

35 ale MaicAd Prcistii 0 a unora din sfintii cei numit, s


v inchidet prvliile i nici s vindet, nici s5. cump5rat
1 toti B, C // 2 avglindn-se C rAsfStAciunile C // 3 acestea C // 5 autIti
B, C j sirepi] 1nviequnati C / fr zba1 C // 8 capetile C // 111uAm C // 13
va !Ultra C // 16 pociu B, C / WI un nume B / f5x5. numai C // 17 sed ] semn B [/ 19 IA
voia C j cici] c C // 20 sodomliteni C // 22 atita. C // 26 pAstor B, C // 27 veniti B, C /

citi B, C // 30 voi intoarce B// 32 ati C / slnteti B, C / mesteug C // 33 nigotitorie B / ver de ce bras15. B // 34 duminicile B // 35 numiti B, C // 36 tnchideti
B, C j vindeti B, C / cumpArati B, C//
17

www.dacoromanica.ro

nu numai de la crestini, ce nici de la turci, nici de la


nici s lucrat i precum zic s facet, c' nefcind s stit
bine c.' v voiu pedepsi besericste, cu pravila si pre dreptate, nefacindu-v nici o npaste. i incs, pre carii s
5 vor arAta semeti i tari de cap si nu s vor supune drept5.tii
poruncii besericesti Ii vom pedepsi
cu domniia. /
f. 25
i nimeni s' nu socoteasc, din voi, i s zic in inima
iui: dar ce treab are vldica cu noi, nu-s cauta: vladiciia

lui, ci s amstec intru ale noastre? De n-at stiut pin


lo acum si de n-au fost nimeni s v invte, iata c acum
vet sti c5, am treab cu tot oamenii cit sint in Tara Rumneasc51, de la mic pida' la mare si pin la un copil de
tit afar din pgini si din ceia ce nu sint de o lge cu noi;

cdci in seama mea v-au dat sapinul Hristos s va pasc


15 sufletste, ca pre niste oi cuvint'toare si de gitul mieu
spinzur sufletele voastre si de la mine va s v cear
pre tot, iar nu de la altii, pira cind v voiu fi pstoriu.

Ci v caut in scurte cuvinte s m ascultat de vet

fi crestini si de v tinet ai lui Hristos, c precum nu pot


20 fi oile fr'de pstoriu, asa nici norodul far'de arhiereu
vence va psa cuiva la cae sufletesti, alrge la mine
ca la un printe, c5.-1 voiu vindeca, cu ajutoriullui Hristos.

incs poate s zicA fiestecine din voi, in gindul su:


dar noi avem nevoi grle asupra noastr si nu putem

f. 26

25 s facem acste ce zici; ci eu inca' zic c iaste asa i crez.


Numai la greul acela sint / i eu prta i intr-acel jug ce
traget voi, trag i eu; dar n-am putre s zic nici s gindesc asa, cki c precum cre impratul djdi de la noi,
asa ne cre i Dumnezeu credint i fapte bune. C5. zice
30 Hristos la Evanghelie: Dat ale chesariului, chesariului
ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu". S'a' nu socotit
va fi mil lui Dumnezeu de noi, s ne iarte pentru c5.ci
avem nevoi, deaca nu vom face dup putint i poruncile

lui, ce ne va b'ga de unde nu vom putea s mai esim.

35 Ci s lsin nravurile die rle i obicele cle necuvioase,

ca doar s-ar milostivi Dumnezeu asupra noastr s ne

1 ci B, C / ce nici de la turci, nici de la altii] ci nici de la ala limbl ce nu


sint de legea noasta. C // 2 lucrati C / stiti B, C // 3 bisericeste C / pre] p5. C //
4 IncAsi B // 6 bisericesti C // 8 dar C // 9 n-ati stiut C /11 toti B, C//
16 sufletile C / s ceaa C // 17 toti C / voi fi p.stor C //18 ascultati C //19 tineti
B, C // 20 p5stor C /22 ajutorul B, C // 23 inasi C// 24 dar C /25 aceste ce zic
B // 27 txageti B, C / dar C // 30 Dati C / chesarului 1-2 B, C // 31 socotiti C // 32
erte C / pentru cAci] cci C // 34 ci B, C // 35 obiceile C // 36 doar C //
28

www.dacoromanica.ro

iarte i sa ne chiverniseascg cu mila lui cea bogata, caruia


ma i rog s tipareasca i sa pecetluiasca in inimile voastre
acstia cite v-am vorbit, ca s nu le uitat., ci, dup putintl
de pururea sa le facet i precum inteleptste pre cei orbi
5 0 pre cei sfrimat Ii indrepteaza asa s ne intelepteascg
si pre noi i sa ne indreptze pre calea cea dreapt a
mintuintii, ca de pururea s marim i s proslavim numele
lui cel sfint i preasfint. Amin. /
f. 26v
10

CUVNT DE INIMATURA LA STRETENIIA DOMNULUI


NOSTRU IISUS HRISTOS

A povesti lucruri minunate, iaste data oamenilor celor


invatat. A inclulci cu vorba auzurile ascultatorilor, iaste
data ritorilor. A descoperi taini mari si preste fire, iaste
data celar ce sint desavirsit intru bunatati. lar in mine,
15 neaflindu-se nici unele de acestia, nu va putea nimeni
s auza nimic de folos.
Drept acia, cu multg jalanie imi ticalosesc nevredniciia si-m caut i far' de voia mea a tacea, iar apoi cunoscindu-mi datoria ce am si temindu-ma ca sa nu caz in
20 osinda slugii cei viclne, cu cuviinta iaste, dupa putint,

s povestesc de-a pururea lucrurile Domnului, caruia


ma i rog, cu multa umilint5., sa-m dezlge gingaviia
limbii i sa-mi luminze mintea, ca s poci zice putine
cuvinte intru slava lui cea negraita. Ci va pohtesc de

25 ascultare.

Cum ca iaste fecioriia o bunatate mare, nalt. i minu-

f. 27

nata, iaste lucru dovedit i infatisat / la cei intelepti;


pentru car nu sint eu vrednic a gri si a lauda maririle
ei. Iar pentru cad praznicul de astazi aduce la mijloc,

30 ca o cunung nevestej ita, toata slava fecioriei, desavirsit


si o pune inaintea fiilor celor hraniti cu hrana cea sufleteasc5., ne indeamna, dupa putintg., a zice putine cuvinte
pentru clinsa. Astazi s deschide sfatul prorocilor celor
2 Fters s pecetiniasol al. mzrginal s5. tnr545.cinze B / in] intru B// 3 acestea
C / uitati B, C / ci] i B // 4 de-a pururea C / faceti C // 5 sf5.rimati C // 7 mintuirii C / de-a pururea C / repetd si B // 9 lipse,ste de Inv545.tur5. C // 10 dupd Hristos,

ad. la fevruarie 2G // 11 dat C /12 InvAtati B, C / asculatorilor B, C // 13 dat C/


taine C // 14 dat C / In] intru B 1115 unile B, C / acestea C // 17 jIlanie] obid1
C / ticAlos.5.sc C // 26 inalt5. B, C // 28 care B, C / nu stilt eu vrdnic] nu slut
vrednic C // 30 feciorii C // 31 hanit B // 33 deschide C //
29

www.dacoromanica.ro

dumnezeesti s't smnele cle inchipuite ale prenslvitei


zile acestiia, impreuna cu sfirsitul lor, s5. propoveduesc
adunrii cei besericesti. Astzi, sfirsitul cel adevrat al
sfatului celui din ceput, prin fapte cu mrire ltnnii s-au
5 artat. Astzi, slava Domnului si-a sfintei Fecioare desco-

perit o privim. Ast5zi, bucuriia cea cereasck pre car


toate neamurile cu dragoste o astepta, sfintul praznic

de astzi o d neamului omenesc. Au trecut die vechi


au Inflorit cle noao, carele nu se mai invechesc. Nu mai
io stpineste de acum porunca cea tare a legii, ce mila Domnului imprtste; pre toti Ii trage la sine, cu mintuire
indelung radare, nici pedepsste, ca pre Ozan acela

odinioar carele au indrznit de s-au atins de care nu

f. 27 15

era s se ating.
C Dumnezeu, / pre tot chiemind la sine, frica nu poate

s;

z5.ticneasck

Venit dup mine tot

cei ostenit s't ins.'rcinat".


i cine nu va alerga? intru
ale sale au venit Domnul, nu prin umbrk ci chiar i Inf5.-

tisat s aduce, ca pre un jrtvnic pre pmint, cu poh20 fal de sicriiul cel insufletit, adec: de sfinta Fecioar,
de care sicriu s-au atins vamesul i s-au indreptat, s-au

apropiiat curva si s-au acut curatk s-au lipit bubosul


s-au tmduit. Acest sicriiu pre nirneni nu uraste,
pre nimeni nu gonste, de nimeni nu s scirbste, nici

25 Ssa' fereste a duce cle mintuitoare si pre nimeni nu face


prtas stricciunii, c iubitoriul de oameni, Dumnezeu,
s odihnste intr-insa. Acstia skit darurile mili cei noao.

Aceasta s-au flcut nti supt soare (nou), car nu s-au


mai fcut, nici s va mai face. C acia ce riduise Dum30 nezeu, pentru multa milostivire i indurare ce avea ctr
noi, au venit Insus si au implinit pentru iubirea de oameni,

cia ce i s cuveniia lui. Pentru care lucru adevrat au


rsunat dumnezeiasca trinbit, fericitul Pavel, zicind:
Cle vechi au trecut, iat s-au acut toate noao".
1 semnile C // 2 zilii B, C 113 bisericesti B /4 sfatului] sfintului Cll 5 0 al C /sfinte

fecioarei B / fecioarii C // 6 care C // 9 care B // 10 ci mila B, C // 12 Ind5.1ung5.

B // 13 care B / Indreznit B // 15 toti C / chemlnd C // 16 Veniti B, C/ toti C/

toti cei ce ostenit B // 17 osteniti C / Ins5scinati C 1/19 In15.t1sat B / Artvenic B,


C / pohvala C // 20 sicriul B, C / adia. C // 21 dupd Indreptat ad. 0 B // 23 sic.riu B,
C / nimenea C // 24 /ipseFte pre nimeni nu gonste C // 25 s5. ferete] suferste A /
mlntuituitoare B // 27 Acestea C // 28 Intliu B, C / care C // 30 multi. B / milos-

tivirea B /31, insusi C // 33 dumnezeiasa B, C / trlmbitA B, C //

30

www.dacoromanica.ro

f. 28

Drept acia, ce voiu putea / cuprinde cu mintea mea,


sau ce lucru vrdnic voiu putea gri asupra zilei aceSiia?
Nu poci s m intinz unde nu ajung, nu poci s vorbesc
die ce nu tiu. 1m mrturisesc nevredniciia i neputinta;
5 nu indrdznesc a mai zice nimica. C biruiWe i covir-

We mai presus decit toat pricperea mintii omene$i


graiul pomenirii i fecioriia sfintei Fecioarei acetiia. C
de poate afla cineva mai mare 0 mai s15.'vit decit pre Dum-

nezeu, poate c doarl va afla mai mare 0 mai cinstit


lo decit pre sfinta Fecioall, care fecioark ca alt ceriu ginditoriu, tine in bratile sale pre fac5.'toriul ceriului i al
pmintului, pre Fiiul &du, carele iaste nscut din Tatl
mai nainte decit luceagrul 0-1 aduce asfazi la bisric5.,
ca pre un cap ce iaste al bisricii, s5.-1 inchine Domnului,
15 celuia ce i s inchin toat aptura i i s pleacI tot ge-

nunchiul. C pentru buratatea lui cea de margine s

f. 28.

suppune legii, cela ce au dat lgia lui Moisi in muntele


lui Horiv. S suppune poruncii cela ce numai cu porunca
au acut toate cle v5.'zute i nevgzute. S5.' smer4te cela
20 de carele s cutremur5.' toat zidirea. Prim4te ca un
MilOStiV, f de s pune in bratele dreptului Simeon, cela
ce iaste numai nsui drept. Duce poclon la besria cela
ce stilt toate ale lui, duce poclon la bseric5. 2 pasri,
cela ce au falcut cu un cuvint toate pasrile in vzduh;
25 duce poclon 2 turturle, ca s arate cle 2 voi a dumnezeirii i a omenirii. Duce o prche de turturle curate ca s
fac p5irche curat. lui Dumnezeu pre omul, ca s fac
amindoao una, ca s impreune cle vechi cu cle noao
cle cerWi cu cle pmintWi, cle de jos cu cle de sus.
30 Duce poclon lucru curat, cela ce iaste numai Insui curat,
ca s arate c s-au nscut din maic curat i s.' arate i
curAtenie besricii 0 al credintii. Duce acle 2 pasIri ca
fac preotii jirtv, artind cu aceasta j5.'rtva cia ce era
s5.' se fac pre sine taalui pentru noi. Zice sfinta Fecioar

35 ctel Simeon: Priim4te, cinstite i fericite btrine, pre


1 coprinde C /2 zilii B, C // 3 nu pociu C /4 neputinta mea C // 5 nimic C /
birue#e C // 9 doar C / cinstit C /11 gInditor C / bratele C / cerului B, C // 13
luceaaru C / astlz C / besricl B, beseria C //14 besricii B // 15 celuia ce s5. InchiB // 17 lge B, legea C // 18 supune C // 20 cela de carele] cela ce de carele B,
cela pentru carele C // 21 bratile B, C // 22 Insuq B, C // 22-23 ad. marginal Duce
poclon la besria. cela ce slut toate ale lui B / plocon C / biseria C // 23 2] doao

C // 25 plocon C // 27 ca s. faca amIndoao una] carele era Intinat pentru rdcat


B // 28 ca sl-i Impreune B // 30 plocon C/ Insu B, Insu el C// 32 i al] i C//33
repetd cia B// 34 sb. sA fac5. C//
31

www.dacoromanica.ro

f. 29

acest pninc, carele au srcit de voia lui, a cruia boglie


nu s poate spune: priimvte pre acest prunc, carele iaste
mai vechiu decit tot vechii ; priimvte / pre acest prunc
ce vezi, pre carele nici ingerii nu-1 pot vedea; cuprinde-1

5 cu bratele tale, pre carele nu-1 poate cuprinde toat.'


lumea. Adevrat, mic iaste de virst5,, iar5." anii nu i
vtiu. Mic iaste, iar, iaste preste toate miririle mai mare.
Mic iaste la vedre, iar iaste mare la pricpere.

In bes6ric6 iaste acum impreung Cu noi, lar in ceriu

lo vade In scaunul slavei sale vi in car de heruvimi. In chipul

slugii s vde, iar5. iaste stpin peste toate".

luundu-1 Simeon In brate, fiind pornit de Duhul


Sfint, au zis: Cu adevArat, tu evti stpinul a toat f6ptura, tu evti mintuitorul lumii, tu evti Dumnezeul nostru,
15 pre tine cu mare poht te avtept5.m, de tine doriiam, de
tine insetovam, pre tine ad5.st de atita vrme. Tie m
inchin, pre tine te rog ca celuia ce evti stlpinul vietii
al mortii, tu m slobozvte cu pace acum, din lumea aceasta

vi din trupul acest striccios, c te-am vzut cu ochii


20 miei mintuitoriul mieu. Slobozvte-m dintru aceast
s." merg In iad, sa spuiu de venirea ta In lume,

f. 29'

mingiiu pre acei


dosdit ce sint intru inchisoare de atitea ani. S le spuiu bucurie amritilor, s le
spuiu cum c te-am vzut cu ochii miei vi cum c. te-am
25 apiplit cu miinile mle vi cum c te-am tinut In brate
vi cum ea' ai inplinit toate ale legii i vei s. pltimevti
vei & te omori pentru mintuirea tuturor i vei sg te
pogori i in iad, ca s: ne scot pre tot de la munea' i s:
ne sui, impreun: cu tine, la ceriu, s ne faci una cu tata
30 Ava te rog, sapine, ming5larea i slava norodului t.u,
lui Israil, lumina cea descoperit." a limbilor celor dintru
intunrec, slobozvte-mg Cu pace, ca sl mresc numele
tu cel preaslvit."
Acesta iaste praznicul besricii noastre de asgzi, iubi35 tilor miei. Acesta iaste sfirvitul tainelor celor vechi i icetul tainelor celor noao. Astlzi s-au implinit toate ale legii

1 care B // 3 toti vecii C // 4 coprinde-1 C // 5 bratile C / carile C / coprinde


C // 6 iar C // 7 iarg.] dar C / peste B, C / rugrirele B // 9 bisericA C// 10 carg] casg.
C // 11 iar C // 12 luindu-1B, C /15 asteptam C // 16 atlta vrme atitea am B // 20

dintr-aceastA C // 22 tialosi C / dosgditi B, C // 25 pipgit B, C // 26 plinit C //


28 s ne scot] sg. scati C / toti C // 30 mInggerea C / norodului tau, Israil B//
33 cel preaslAvit) cel preasfintit i slAvit B // 34 bisericii C // 35 tainilor B, C /36 tainilor B / astgz C / ale] la B //

82

www.dacoromanica.ro

cei vechi i a incep cle noao. i de vrme ce Hristos,


Dumnezeul nostril, cel adevrat, carele iaste lgia i ma.-

f. 30

toriul legii, s-au supus legii, ca s ne arate noao c iaste


cu cale 0 cu dreptate s5. ne supunem legii. Drept ce, SI'
5 nu ascult.m, ci sam impotriva / legii i lui Dumnezeu,
ca cind ni-ar fi vrljma de moarte. 10 porunci sint scrise
in lge i nici una nu tinem.

Porunca cea dintliu zice a nu avem alt dumnezeu

inaintea lui, iar noi avem pre mamonul nedreptltii.


A dooa porunc zice a nu luom numele Domnului
io
deart, iar noi il puram prin gurile noastre, ca o nimica.
A treia poruna zice s, sfintim simbaa, adec5, s cinstim i s tinem praznicile, iaa noi atunce facem lucrurile
cle mai multe 0 lucrurile die mai necuvioase.
15
A patra porunc zice s cinstim pre plrintii noWi,
iar, noi Ii oczim 04 j batem.
A cincea poruna zice s nu ucidem, iar noi, de nu putem

ucide cu btul, sau cu sabiia, ucidem cu limba 0, de nu


putem ucide pre al%ii, ne ucidem ne omorim in0ne
20 pre noi, cu faptele cele rle.
A asea porunc zice a nu preacurvim, iar: noi facem
altele mai rle 0 mai spurcate, carele nu le poci

A aptea porunc zice a nu fuam, iara' noi luom de

25

f. 301

145., cu sila.
A opta porunc zice a nu mirturisim strnb, iar5, noi
jurd'in cu miinile pre sfinta Evanghelie ca s nu pliardem
cinstea i piiardem pre Dumnezeu.
A nooa porunc5.' zice a nu pohtim / muiarea vecinului

nostru, iaa noi mijlociru ca s: tie 0 el de acel lucru,

30 iar a nu zic.' nimic, c apoi nu e bine de el.


A zcea porunc zice s nu pohtim vence lucru strein,

iar noi luom tot, a nu aiM cu ce a hani.

iat.", dark c nici una din cele zce porunci nu tinem,


nici facem. lar de va socoti cineva din noi cum cI vorbele
35 acestia nu sint adevlrat, Ii las in seama cugetului
2 legea C // 4 Drept ce] deci pentru ce C / si 2] dar B // 5 Impotriva C / gi
lui] 0 a lui B // 6 ne-ar fi B, C // 7 lipse* 10 porunci stilt scrise In lge i nici una
nu tinern C // 9 iar C // 10 nu luam B // 11 da.5.rt C / iar C // 12 a 3-ia B / adica
C // 13 lar C / atuncea C // 15 iar C 16 i-i 0] i-i B, C 11 20 faptile C // 21 ase
C / iar C // 22 care B, C // 23 apte C / iar C / luam C // 25 strinb B, C / iar C // 26
pa C / sfinta .Evanghelie] Evanghelie C / pierdem 1-2 C // 27 cinstia B, C /1 28
muerea C // 29 iar 1-2 C // 31 zcia B / striin B, C // 32 iar C / lua.m C // 33 dar
C / 10 C // 34 lar] i B // 35 acestea C / adevarate, B, C //
33

www.dacoromanica.ro

i. de nu-1 va bate cugetul in sine, atunce poate c acel


om va fi au prea sfint i drept inaintea lui Dumnezeu,
au iaste nesimtitoriu.

Ce tu, Doamne, cela ce pentru bungtatea ta cea de


5 margine si multa milostivire ai voit de ai luat trupul

fini noastre cei siabe i ai implinit toate ale legii, indurg-te


ne lumineazg i noao mintile i inimile, ca s. ne argtm

implinitori legii si ale poruncilor tale si ne miluiaste ca

un milostiv, dupg multimea indurgrilor tale, ca de pururea

lo 55. mdrim numele tu cel prea slgvit. Amin./


f. 31

CUS/INT DE TNVA.TA.TURA. LA DUMINECA LkSATULUI DE


BRINZA.

Astgzi n-am a spune alt nimic inaintea dragostei voastre

ca sg v ospetez sufletste, fr5. numai putine cuvinte

15 de invgtIturg, carele m rog sS. le ascultat tot cu dragoste,


neuitindu-v atita la neputinta i nestiinta invTturilor

mle, cit la pohta i dragostea ce am de-a pururea cgtr


inteleptiia voastrg.. i mgcar cg nu iaste cu putint.
folositi dintr-insele, jara ajutorind Dumnezeu, nici de tot
20 frg de folos nu vet rgminea.
Vedem in sfinta Scriptur, la 2 capete ale Facerii, cum
CS. Dumnezeu au poruncit lui Adam ca din tot lemnul

ce iaste in grgding, cu mincare, s mgnince, iar din lemnul


a pricpe binele i rgul sg nu mgnince, cg. in ce zi va mixTh.ca,

25 Cu moarte va muri. Tilcul acestor cuvinte iaste mare si


adinc i numai dascalilor iaste dat s o tilcuiascg, dupg
cum sg. cade; iarg eu, dupg. putintg, voiu zice foarte pre
SCUrt numai cle ce mg. voiu pricpe / c sint drpte.
i. 31v
Cuvintele aclia ce zic: Din tot lemnul ce iaste in gr5.30 ding, cu mil' Icare,
socotesc cg nu voiu gresi
de voiu zice cg din toatg invgtgtura cea dreapt i din
toate cuvintele lui Dumnezeu, ce sint in grg.dina sfintei
besrici ai rgsgritului, ca o hrang, sufleteascg, cu bucurie
1 atuncea B, atunci C // 3 nesimtitor C // 4 ce tu] ci tu B, C / cela ce] ce
C 1 cea de] cea fr'de C / de margine] nemIrginitS. B // 6 nostre B// 7 i ne lumineazil luraineazA-ne C // 8 poruncilor C milueqte C // 9 de-a pururea C //
11 lipsafte de Inv545.turl C 1113 dragostii C //15 care C / ascultati C / toti C // 17

de-a puriurea B //19 lar C// 20 fIr'de folos C / veti B, C // 21 cap C // 22 a

din C // 26 dat C // 27 pe scurt C // 28 ce m5. voiu] ce nu m.voiu B // 29 acelea


C //30 mAnince B, C /33 biserici a asaritului C //
34

www.dacoromanica.ro

tot cretinul, cu dulceat s mAnince. Si ne putem incre-

dinta de aceasta 0 de pe cuvintele ce zice Hristos la

Mathei, in 4 capete c5.: Nu numai cu pline va trli omul,


ci cu tot cuvintul carele iaste din gura lui Dumnezeu".
Iar5, din lemnul ce zice a pricpe bine 0 rAu sA nu mincati,

cA in ce zi vet minca, cu moarte vet muri", poci zice

pentru aceasta cum a de pAcatul ce s5." face cu pricpere,


fiqtecarele s se fereasa, c in ce zi Il va face, cu moarte

f. 32

va muri. C mai rea moarte, decit a fi netine prin pAcat


10 desprtit de Dumnezeu, nu iaste alta. CA' zice Ioann, la
3 capete, c5.: ,.Cel ce face pcatul de la diavolul iaste,
a din ceput diavolul pAcAtuiWe".
lard putem zice i intr-alt chip, a in toate / zilele ce
sint in gr5.dina anului, clia ce sint spre hrana trupului
15 rinduite cu socoteal 0 far' de viclepg, fiWecarele s'A
mnince. lar din postul cel hotArit pentru folosul cel sufletesc, carele cu pricperea noastrA 11 putem face bine
ru, nimeni s nu-1 strice, c5." in ce zi il va strica, Cu

moarte va muri; pentru aci c cala porunca lui Dum20 nezeu 0 mai rea moarte, decit a alca netine porunca
lui Dumnezeu, nu iaste alta; c51 va fi izgonit de dhisul
din grAdina besricii, ca 0 Adam din raiu.
Si dintr-acste putine cuvinte ce am zis s poate
intelge cum c5 voiniciia minarii ce au dat Dumnezeu
25 lui Adam, s adevAra i lgea postului, iar mai virtos
s51 zic, s incredinta porunca lui Dumnezeu, pentru ca
s cunoasa Adam c are mai mare peste dinsul cu,
c'A nu iaste volnic a alca porunca, ca in ce zi o va alca,
cu moarte va muri. Drept acia, acela insu fAatoriul
30 .1 poruncitoriul lui Adam, in zilele cle de apoi arAtindu-s pre pAmint i cu oamenii impreunA vietuind, pentra
f. 32'

ca s ne arate noao cum a iaste cu cale 0 cu / dreptate


s51 ne supunem poruncii lui Dumnezeu 0 cum c5. iaste
foarte de folos s postim, intii el insu au postit 40 de
35 zile 0 40 de nopti, precum s vde la Luca, in 4 capete,
puind postul acesta inaintea ochilor noWi, ca s privim

2 de pe] dupi C // 4 care C // 5 lar C // 6 yeti 1-2 C j pociu B // 8 fietecare C / si s fereasci C// 10 loan B, C // 11 cap C/ca cel ce] ce B// 12

diiavolul B / picitueqte C // 13 lar C /14 cele C // 18 si nu strice C // 19 cici


calcA porunca lui Dumnezeu] pentru ci a lui Dumnezeu porunci o calci. C //25
id& B // 28 dupd porunca, ad. lui Dumnezeu B // 29 lipsefte acela C / ficitoriul]

ficitorul acela C // 30 ponmcitorul B / aritIndu-se B, C

32 ca sA ne] ca si

B // 34 Intfin B // 35 cap C

35

www.dacoromanica.ro

intr-insa ca intr-o oglinda, in toat viata noastr 0 s


ne aducem aminte de pacostea ce s-au intimplat lui Adam
din alcarea poruncii 0 din mincare.

Pentru acia trebuiate darl 0 noi, de vrme ce ne-au


5 invrednicit Dumnezeu 0 am ajuns ca s intrAm de mime

In c'ltoriia sfintului post, cu poht 0 cu dragoste sa


priimim porunca stpinului 0 dup.' putint s facem 0
cle poruncite. i pentru cki avem a mrge la rzboi

f. 33

asupra vrajmaului sufletelor noastre, trebuie s ne gltim


io ca nite osta vitji ai lui Hristos, incingindu-ne mijloacele noastre cu adevrul, dup cum zice fericitul Pavel
0 s ne inaltm picioarele cu gltirea Evangheliei pkii
0 s ne imbrck'm cu zaoa drept.'tii 0 s punem coiful
mintuirii pre capetele noastre 0 s luom pavAza credintii
15 in miinile noastre, cu carele vom putea stinge toate s5.getile / vicleanului cle arz'toare 0 sabiia duhului, care
iaste graiul lui Dumnezeu ; pentru c nu iaste lupta noastr

spre singe 0 trup, ci ctr domnii, car puteri, atr

tiitorii lumii intunricului veacului acestuia, spre vicleu20 gul duhurilor celor de supt ceriu.

Vrind, drept acia, a face aceast cltorie asupra


vrjmaului sufletelor noastre, precum am 0 mai zis,

trebuie s luom impreun cu noi 5 lucruri, s ne fie ca o


merinde la vrme de primejdie, care lucruri sint actia:
25 ispovedania, rugciune, postul, milostenia i dragostea.
Cu ispovedaniia s.' ne spTm pcatele, mrturisindu-ne
inaintea duhovnicilor notri, cu fried' 0 cu inim infrint,
ca inaintea lui Dumnezeu pirindu-ne inine pre noi, iar

nu s am pricina la altii sau s. zicem c de nevoe am


30 fcut, sau prin neputint, el nu ne vom folosi nimic,
precum nu s-au folosit nici Adam; c vrind Dumnezeu

s.'-1 aducl la poc.int, in loc de a.- cunoate greala


0 a- m'rturisi pcatul, el fAcea. pre Dumnezeu vinovat,

35

f. 33T

cci i-au dat muiare 0 muiarea iar s cura pre arpe.


i sl fie ispovedaniia noastr Cu ndjde bun cum cl
ne va erta Dumnezeu, iar nu cu deznkljduire, precum /
au fkut Cain zicind 6.: Mai mare iaste vina mea cleat

1 lipsefle Intr-Insa C // 4 trebuqte C / dar C /10 ostaqi C /111 mijloacile C //12

Evanghelii C //14 capetile C / luAm C // 24 acestea C // 26 picatile C // 29 s5.


dcim princinal s arunarn pricina C // 30 neputinta] nestiint5. C // 32 a-si cunoate C / grwla B// 34 muere C / muerea C / iar C // 36 ad. marginal cu dlznidajduire B, c15.zradajduire C //

36

www.dacoromanica.ro

a mi sa erta mie". Asijderea luda, macar c s-au marturisit inaintea arhiereilor cum ca au gresit de au vindut
singe nevinovat, iara nu i-au folosit nimic acea ispovedanie, caci era cu deznadajduire.
i ispovedania trebuie s.' o facem Cu gind ca acela ca
5
s nu mai gresim inainte; c faraon macar c s-au mrturisit, zicind: Gresit-am Domnului", iar n-au folosit nimic,
cad nu gindiia a s parasi de rautat i pentru acia au si
perit. Nici sa fie ispovedania noastra cu deznadjduire,
lo ca a Iudei, ca si el, macar cA s-au marturisit inaintea
arhierilor cum a au gresit de au vindut singe nevinovat,
iar nu i-au folosit nimic acea ispovedanie, c. au fost cu
deznidajduire, ci sa avem nadjde bun ce de ne vom
ispovedui cu inim curat i cu end ca acela ca s nu
15 mai gresim ne va erta Dumnezeu i vom auzi ca David:
Si Domnul au mutat pacatul tau; nu vei muri".
Cu rugaciunea sa crem de la Dumnezeu mintuire sufle-

telor noastre el ni-o va da, dupa cum singur Hristos

f. 34

zice: Cret ca s va da voao". CA rugaciunea ce sa face


20 Cu caldura, den mima, ptrunde ceriurile infra In urechile lui Dumnezeu. / Zice i sfintul Ioann Zlatoust, cum

cA unde sa face rugaciunea cu multemita, vine darului

Duhului Sfint i dracii sA gonesc i toata putria potrivnicului s departeaza i fuge. i iarasi intr-alt loc zice
25 cum c rugaciunea iaste paza cueteniei, pecte fecioriei,
oprliste miniei, tinre mindriei, curatenie zavistiei, pierzare urgiei i temeiu pcii; i. in scurte cuvinte, cela ce
face rugaciune, vorbste cu Dumnezeu.
Cu postal sA ne usuram trupul, sa ne limpezim mintea
30 0 s. ne bucuram cu sufletul, ca s. vie clarul lui Dumnezeu
asupra noastra, care post trebuie sa-1 facem cu rugaciuni
amestecat. Ca precum nu slut dulci bucatele far' de sare,

asa nici postal far' de rugaciuni.


La a doaoa carte, la incperea postului zice sfintul
35 Grigorie cum a postul iaste pace de obste a sufletului

3 far C // 4 dAzadAjduire C // 8 nu gindiia] nu vrea C / r6.utAli B, C // 9


dAznAd6.jduire C //10 ca a Iudei] ca ludii, precum am zis mai sus C /
ca
B // 10-13 lipsege a 0 el, mAcar c s-au mArturisit inaintea arhiereilor cum cA
au gre0t de au vindut singe nevinovat, lar nu l-au folosit nimic acea ispovedanie,
cl au fost cu dezaAdAjduire C 1119 creti B, cereti C // 20 din inimi B, C/ ceriule
B 1/21 loan B //22 multumitA B, multAmitA C / darul C /23 puterea C / protivnicului C // 24 dApArteaz5. C / iarA B, C // 25 curAtenii C / pecetea C // 26 oprire C /

rainii C / mindriii B, mindrii C / zavistii C /27 urgii C /32 amestecatu B/


bucatile C // 33 postol B /34 dooa B, 2 C //

37

www.dacoromanica.ro

f. 34T

si a trupului, traiu flede turburare, petrecanie cu bunk'


Intocmire, viat ce veselste pte Dumnezeu si Intristeaz5,
pre vr.jmasul; c5. precum Ant p5.zitori celor ce postesc
sfIntii Ingerii si-i feresc de toate primejdiile, asa stnt 0
5 celor ce nu postesc pzitori dracii si-i Indeamn la multe
pIcate.
Drept / acia trebue sl ne ostenim ca s nu avem pl'rtIsie cu diavolul, ca nu s-au acut nimeni ucenic bun."t6tilor din cei ce s-au indestulat In mIncri, dup pohta
io lor, nici din cei ce iubiia rsft.rile s-au fcut dint, nici
din cei ce-au vietuit trupste s-au f.'cut p.artas Imp&r5.tiei ceriului.
tiu bine CA nu ne va rsa obiciaiul si nravul cel fu
ca s ne postim de bucate; ce incailea s ne postim de
15 rmtit, ca spre mincare (n-am cum mai zice intr-alt chip)

L 35

ne Indeamn blestematul acesta, de pIntece, dara a face


r.0 n-avem Indemngtor pre nimeni. CA trupului ii trebuiaste mincare, iar sufletului nu-i trebuiaste r.'ut.t ; 0
din mIncare cunosti (la focul) oarece dulceat., iar din
20 rlutate nu A. cunoasti alt nimic, frl numai vtmare de
suflet 0 cAlcare de lge.
Cu milostenia s imblinzim pre Dumnezeu, clind cu
dragoste mil., din agonisitele noastre cle drpte, lipsitilor, s."racilor, streinilor, bolnavilor si celor ce stilt intru
25 Inchisori. i atunce vom fi si noi miluit de Dumnezeu,
dup cum zice la cle zce fericiri; iar de vom da mil5.
din jafurile ce facem, / mai mult5. strid vom cistiga si
de s.' va luneca cineva cu firea 0 va zice In mintea lui
c nu stiu ce grAesc, lisindu-se In nldjdia cuvintului lui

30 Ioann ce zice: Facet si voi milostenie din mamomal


nedrepatii", trebuiaste acela ce va gindi acel lucru s5.
mearg. !nth s. Intrbe pre cei ce stiu si tilcuesc sfinta
Scripture& Mr' de viclesug, s vaz cu ce end 1-au zis
Ioann acel cuvint, apoi s gindeasc edu asupra mea.

3-4 slut plzitori sfintii Ingeri celor ce postesc C // 4-5 asa slut pIzitori dracii
11 ad. marginal
dint, nici din cei ce au vietuit trupste s-au acut B // 11 impLAtii C //13 obiciul

si celor ce nu postesc C // 7 pgrasie] ImpArtasire C /10

B /14 ce] ci B, C tincai C// 15 auati B, C // 16 neindeamn61 de Inclmn5.m B / dar

C /18 trebueste 1-2 C i auati B, C /19 din] de C / cunoaste B, C // 22 &hid]


miluind C // 23 f ters India C / agositele B / lipsitilor] p5. lipsiti .0 // 24 slracilor]
p5. sciraci C / streinilor Ell streini C / bolnavilor IA bolnavi C / celor] celor ce B, pg.
cei C // 25 atuncea C / miluiti B, C // 26 10 B, C // 28 de se va luneca B // 29 n5.djdea B, nAdejdea C / dupd lui ad. evanghelistului C // 30 loan B / faceti B // 31

trebueste C // 32 Intliu B, C //
38

www.dacoromanica.ro

Gindul lui Ioann iaste acesta: facet, zice, i voi milostenie din mamonul nedreptatii. In ce chip? Cu lacrami,
cu inim infrint cu gind ca acela ca sa nu mai faci
dup acia strimbatate nimanui, nici s jluiti i apoi,
atunce va fi acea milostenie priimita; care lucru s poate
incredinta 0 de pe Zacheu, c au zis: Iata, jumatate de
avutiia mea o dan saracilor 0 de am napastuit pre cineva

cu ceva ii intorc impatrat". Auzit-at ce zice Zacheu,


ca.ruia au zis Hristos: Astazi sa facu rnintuire casei
io acetiia, pentru c i acesta fiiu lui Avraam iaste", adec
35v

au fcut cu gind i cu inima ca a lui Avraam acea milostenie, iar nu ca unii dintre noi ce fac jafuri i fac cite
sint mai/rle pre pamint, apoi sa duce cu gind ca acela
ce da vreunui pop
faca sarindariu ca sa i s iarte

15 pcatul 0 el tot cu totul st in tina rautatii. Nu ap.,

ticalo0i de noi, nu aa, c Dumnezeu nu sa ina15.1


Cu dragoste s ne incredinta.m ca de vom iubi pre vecinii

notri dup ponmca lui Dumnezeu, ca inine pre noi


le vom face bine vom fi 0 noi Dumnezei i fii celui de sus,
20 dupa cum zice David. C dragostea iaste singur Dumnezeu

0 cela ce rmine in dragoste, in Dumnezeu 'Amine 0


dup5.' cum zice Ioann: Si de vom
Dumnezeu
erta grealele tuturor celor ce ni-au gre0t noao, ne va
erta i Dumnezeu grqalele noastre". C5. ce folos iaste

25 trupul s fie dext de bucate, lar sufletul a-1 umplea de


pcate; ce folos iaste a fi galbeni i ofilit de post, iar de

pizma 0 de uriciune a fi aprins; ce folos iaste a nu bea


vin 0 a fi beat de veninul miniei; ce folos iaste a nu minca

carne 0 cu hulele a rumpe canica fratilor nWri; ce folos


30 iaste a ne conteni de cle ce sint, uneori slobode 0 a face

aclia ce nu slut niciodata, cu vreun mijloc, slobode.

f. 36

Ca. Dumnezeu pre aceia j iubte


cinstte pre carii
sA feresc de cle oprite. CA acste putine cuvinte, ce-am
vorbit at inteles lupta noastrA cu cine iaste cu ce fel
35 de arme 0 de merinde ne trebuiate sal mrgem asupra
lui cu ce mijloc sa-1 biruim.

1 faceti B, C 4 nimenuiu B // 5 atuncea C // 6 de pe] dupg C // 7 avutie


B/o dau] dan C / pre] p C// 8 Auzit-a5 B, C // 9 i-au zis C / casii B, C // 10
fiiul B, C / adic5. C // 12 dintru B // 14 s5sindar B, C / erte // 20 ad. marginal Ca
dragostea iaste singur Dumnezeu 0 cela ce B // 23 gresalile C ne-au gresit B, C //
24 gresalile C/ lipse,ste iaste C //26 galben B, C /28 veninul] vinul C / mlnii
C / 29 hule C// 30 conteni] opri C / uniori B, C // 31 acelea C // 33 C5.] cu C/ acstia

B / ce am] am C // 35 lipse,sle 0 de merinde C / trebueste C

89

www.dacoromanica.ro

Drept acia fiestecarele, dupg. putint, A. nu leneveascg


a sg nevoi, c nu va gre0. Am inteles cum cg iaste obiciai

de VI adunat de searg in divan 0 facet puting, oratie

inaintea domnului i dupg acia creti ertgciune; i mgcar


5 cg nu mi s-au intimplat ping' acum s vgz cu ochii, iar
foarte mi-au plgcut si am fericit obiciaiul acesta, cg. iaste
lucru cuvios a cre ertIciune de la stIpinii i mai-marii

nostri, nu numai intr-aceast zi, cgci vom s intrgm in


zilele sfintului post, ci poci zice C s5. cuvine s crem
to ertgciune in toate zilele; cg precum gre0m inainte.a lui
Dumnezeu in tot ceasul, asa gresim de pururea i inaintea

mai-marilor nostri, cu cuvintul cu fapta, cu voe si


fgede voe, prin stiintg i prin ne$iintg, de fat si pre
ascuns.
15

lar apoi, luind seama cu tot denadinsul sfir0tul acestui

lucru, foarte m intristez, cg obiceaiul iaste frumos la


vedre i ru la pricpere; / c nici ertgciunea ce cret
f. 36'
de la stgpini nu iaste curatg, nici acia ce luat unul de la
altul, cg iaste pling de pizmg 0 de zavistie i pling de
20 rgutate, c. nu iaste cu gind curat.
Ci v rog, iubitii miei, pentru preascump singele lui
Hristos, care s-au v'rsat pentru noi, pgcgtosii., s vg
pgrgsiti de acia, cg vet cgdea in osindg, dintru carea
osindg eu, nevrdnicul i mult pgcgtosul rog pre milos25 tivul i iubitorul de oameni, Dumnezeu, ca s ne mintuiasc pre toti i s ne invreclniceascg s petrcem sfintul
post cu pace, cu sgngtate, Cu viat curatg i cu spgsenie
sufleteascg, ca s putem vedea i luminata lui
Amin. /

1 fiestecarile C / s5. nu] s5. nu s B // 2 c nu va gresi] c lenevindu-s5. r5.0

va gresi C / Am Inteles] vedem C/ obicau B, obiceiu C// 3 adunati C // 3-8


textul este Fters i completat astfel : v adunati de la unul pin& la altul i creti
erticiune, care foarte obiceiu bun iaste acesta i fapt cuvioasA a cere eraciune
unul de la altul si nu numai C // 8 Intr-aceasta B, Intru aceastl C / cAci] ce C//
11 de-a pururea B, C / lipseFte o c // 12 mai raarilor nostri] oamenilor
C /13 fat] vat5. B // 15-16 pters lar apoi, lulnd seama Cu tot denadinsul stirsitul acestui lucru, foarte m Intristez C /16 c5.] Ins& C / obiceiul C /17 si rlu la
pricpere] dar iaste rlu Intr-ascuns C / cereti C // 18 sapini] cei mari C / luati
C // 19 a.] ci c /1 21 iubitii miei] crestinilor C // 22 s-au] s-au B, C // 23 ca s nu
eldeti In osInc15. C / care B, C // 24 Fters nevrdnicul i mult plcitosul C /27 sltnAtate B, C/ 28 Inviere C //
9 pociu C

40

www.dacoromanica.ro

CAZANIE LA VOVEDENIE BOGORODITE, NOEMVRIE 21

f. 37

Putin ajutoriu va putea lua un bogat de la un srac


putina laudA va auzi un cinstit de la un neinvltat.
sArAciia bunAtAtilor
Drept acia darl i eu,
5 0 slAbiciunea Invtturii, stau de ml mir ce voiu face.
CA de o parte uitindu-MA mAririlor preasfintei fecioarei
Mariei a cAriia intrarea cea Cu pohfalA in besricI astaz

prAznuim; de ala parte, vizind atitea cinstite obraze,

impodobite cu florile bunAttilor i Cu intelepciune, m


to spAimintez 0 nu cutez a grli. CA' ce arie are ticaloasa
mea limbA, a lauda 0 a cinsti cu vrednicie pre una ca
aceasta, carea iaste aleasI i intru tot imbuntAtaa mai
nainte dedt toat zidirea, dup cum zice la antarea
ointdrilor ? Sau ce putre are izvorul mieu cel cu o pia15 tue de apA, s adape o grAdinA sufleteasc5, ca aceasta?

lard nci, de vrme ce darul Duhului Sfint, carele

f. 37Y

pururea amAiduiWe cle neputincioase i clia care nu


slut desAvIrOt le Implin4te, acela s5.-m dea i mie putre
i ajutoriu, ca s5. pociu zice patine cuvinte in slava lui
20 Dumnezeu i intru cinstea 0 lauda Nsctoarei de Dumnezeu.

Vde-s in sfinta Scripturcl, la a treia carte a impAratilor, la al 6-lea cap, cum c5. impratul Solomon au fAcut

casa Domnului cu trei desprtituri; i in desprtitura

25 cea dintilu sta multimea norodului, intru a dooa desp5.rtitur sta arhireii i preotii, iar intru a treia desprtiturA era Sfinta Sfintelor, intru carea nu putea s'A intre
nimenea, fAr numai arhiereul, intr-un an odatA, de amiia locul acela j s. ruga lui Dumnezeu pentru mintuirea
30 lui 0 a norodului, precum zice fericitul Pavel, la al 9-lea
cap cAtrA evrei: La cortul cel dintii pururea intra preotii,
de acea slujbele, iaa la cel de al doilea, intr-un an ()data,

singur arhiereul, nu ar'de singe carele aducea pentru

dinsul i pentru necumqtintele norodului". Car besricA


Cuvtnt la Intrarea In besrica a Nascatoarei de Dumnezeu, la noemvrie 21

C // 2 ajutor C // 4 dar C// 7 pohvala C / astazi B, C // 12 care C / Imbunatatit.i. B //13 CIntarea] Carta B // 16 Incas C // 17 tamadueste C / cele C /

carele B // 18 acelasi C // 19 ajutor C // 20 cinstia B / Nascatoarii B // 22 la a 3


carte C // 23 al saselea B// 24 3 C/ daspartituri C / si In] i C / daspartitura
C // 25 dintli C // 26 daspartitura. C / iar C / daspartitura. C // 27 era] sta. C / care
C// 28 far& numai] fara, B // 31 dintliu B, C / pururea C // 32 lar C // 34 necunonecunostiinta C / Care C //
thitile
41

www.dacoromanica.ro

desprtitura cea diiith, unde sta norodul s inchipuia

f. 38

ceriului carele st deasupra noastr, unde iaste vzduhul


sint acolea toate p5.srile cle zburtoare; iar a dooa
desp.'rtitur, / unde sta arhiereii i preotii s5. inchipuia
5 ceriului al doilea, carele st. deasupra ceriului dintii, unde
sufletele drepskit puterile cle cerWi, adec ingerii
tilor; iar a treia desprtiturk unde era Sfinta Sfintelor
0 infra intr-un an odat numai arhiereul, s" inchipuia

al treilea ceriu, carele st deasupra celui de al doilea,


lo intru carele nu intr nimenea, fr'numai adevratul

arhiereu Hristos, Dumnezeul nostru.


Si de pohtit ca s v incredintat cum c besrica acia
era inchipuirea ceriului, ascultati de vedeti ce zice feri-

citul Pavel, iara la al 9-lea cap ctfl evrei: Pentru cI


15 nu in sfinte acute de mini au infra Hristos, pild celar
adevrate, ci intr-acesta0 ceriu s se arate acum ftii
lui Dumnezeu pentru noi".

Si pentru ce s. numiia Sfinta Sfintelor? Nu pentru


alta, fr numai caci era intr-insa cle doao table ale

20 legii ce au dat Dumnezeu lui Moisi in muntele lui Horiv


toiagul cel inflorit al lui Aaron 0 nstrapa cea cu mann
cdlnita cea de aur 0 lada legii. lark' eu pociu zice /
f. 38'
c s numiia mai virtos Sfinta Sfintelor nu pentru c5.6

era stttoare intr-insa numai cle lucruri trecaoare,


25 carele inchipuia multe taini ale besricii noastre, ce 0
pentru cci s-au invrednicit a lIcui intr-insa 12 ani sfinta
sfintelor cea adev'ratk adec. sfinta Fecioark carea au
nscut mai presus de fire pre sfintul sfintilor, pre Mesiia
cel fgduit.
30
i cum cl s inchipuia besrica acia ceriului iaste
lucru dovIdit, cAci ja iaste ceriul cel adevrat carele au
rsrit pre soarele drepttii 0 in pintecele ei au 15.cuit
ca intru al treilea ceriu o fat a sfintei troite, Fiiul i cuvintul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, adevratul arhiereu,
35 de au zidit a doua oar neamul omenesc i sa ruga lui

1 dIspirtitoarea C / dintliu B // 3 iar C // 4 aspA4itur5. C // 5 cerului B / stea


C/ dintliu B // 6 adia C/ sufletile C // 7 iar C / d6spArtitur. C// 8 f5.r5. numai
B, C /12 pohtiti B, C / fncredintati C //13 ascultati B /114 iar C / ovrei B// 15
miini B, C /16 Intr-acestaq C/ s. s5, arate C /18 pentru ce s5.] pentru ce B// 19 cele
2 table C /20 muntele Horiv C // 22 lar C // 24 ad. marginal Intr-Insa numai acele
lucruri trec.atoare B /25 bisericii C / ci i B, C /27 adia B, C / care C /30 bis-

rica C / cerului C // 31 dovedit B, C / did ja iaste] cad iaste B, C / care B // 32


soarile B, C / pintecile B, C //
42

www.dacoromanica.ro

Dumnezeu Tat5.1 pentru mintuirea lui Adam 0 a necu-

notintei lui. Tar pricina pentru caci au intrat stinta


Fecioark de au 15.cuit atitea am la acel loc dint, mcar
c iaste tiut la tot jara Ina cu cuviint iaste s5. o spunem
5 i noi.

In vremile die de demult era obicei la jidovi 0 care om

nu acea coconi era hulit 0 urit de tot mAcar de ar fi


L 39

fost de neam cit de mare 0 bogat; / 0 dud ducea darurile


lui la besric la priimiia preotul pre urma tuturor 0 sta la

io besric mai jos dedt tot 0 bucate nimeni nu minca


cu el, ci-1 tinea tot ca pre un urgisit de Dumnezeu.

Deci Ioachim 0 Anna, fiind sterpi, s-au intimplat,


intr-o slrbaoare mare ce avea jidovii, prin nqtiint5. 0

far' de nici un viclewg, ca nite oameni bogat 0 de neam


15 imp5x5Itesc ce era, au dus darurile lor mai nainte decit
altii la besria i., vazindu-i preotul, atita i-au infruntat
0 i-au dojenit, di i-au scos din besric cu mare ru0ne
0 cu mult urgie i-au gonit,impreun.' cu darurile ce adusse. (Oare ce jale 0 scirb socotit c vor fi luat in Mima
20 lor n4te oameni mari ca acia?) Iar5.' ei, blagoslovitii,
au priimit infruntarea 0 urgia preotului cu mult cucerie
0, p/ecindul capetele, s5. ducea plingind cu amar la casa
lor, nezicind nimic, niminui.
Iar5. acum s5. nu carea cumva s5.' indrizneasc preotul,

f, 39v

25 sau arhiereul, s5. infruntze pre cineva , nu pentru cAci


nu are coconi ci pentru c5.ci face ardelegi 0 strimbatt,
c5. apoi iaste vinovat mortii. / lug m.car c. avea Ioachim
0 Anna mult5. jale in mima lor, pentru uriciunea 0 hula
ce avea de c5.tr tot pentru stirpiciunea lor, iar. de pu30 rurea s5. ruga, cu lacrmi, dintru adincul inimii lor, sa-

pinului firii, ca s5. fad. mil5. cu ei, s5.' le dezlge sterpiciunea

0 s. le d.ruiasc road pintecelui lor; nu doafd pentru


ca s5. le r5.mlie dup5. moartea lor feciori s.-i pomeneasc5.,
dup.' cum pohtesc oamenii aceti de acuma, sau s. le mo--

35 teneasc5. mo0ile 0 avrea, ce numai cu fgAduialA ca

2 Iarl pentru pricina caci au intrat B // 4 toti B, C / iar C // 6 obiceiu


C// 7 toti B. C 119 bisria C / mai pre urma C// 10 bisric6. C // 10-11 toti
C // 14 bogati C //15 daniri B // 16 bisric6. C // 17 dojAnit C/ biseria C /19 socotit
B, C // 20 oameni] oani B / iar C // 22 plecindu-si C / capetile C // 24 iar acuma C/

care C // 25 cici] a c // 26 cuconi B / strImbItAti C// 27 iar C // 28 inima] ima


B //29 toti C / lar C / de-a pururea C //31 stirpiciunea B // 32 asuiascl B/ pinteciIni B / doar C 1/35 avria B / ci B, C //

43

www.dacoromanica.ro

acia ca, de vor naste vreun prunc, au parte brbteasa,


au parte fanaeiasa, s-1 fnchine lui Dumnezeu.
Vedet dat, acum, poht si dragoste crestineasa,', vedet
aldura de inim, vedet rIvri.. Cine s. ALA acu, pre acste

5 vremi, au din cei bogat, au din cei sraci, mcar de ar

avea 100 de feciori, s Inchine unul lui Dumnezeu? 0 tin


lucru necuvios si lucru de nimica, zicind multe cuvinte
desarte, carele m rusinez a le gri.

Trig Dumnezeu, dupl cum zice David: Voia cebra

f. 40

io ce s tem de dinsul va face s'i rugciunea lor va asculta". /

Implinindu-se sorocul sfatului lui Dumnezeu, cel mai

nainte de tot vcii si sosind vrmea si ceasul acela, affindu-se si vase alse ca aclia, binevoi Dumnezeu d dzleg sterpiciunea Annei si nscu prin flgduint, dup
15 cum au nscut Sana pre Isaac, Revecca pre Iacov, Rahil
pre Iosif, fmia lui Manoe pre Sampson, Anna, flmia
lui Elcana pre Samuil si Elisaveth pre Ioann Bteatoriul.

Asa si fericita Anna fAmia lui Ioachim, rascu scaun


dint lui Dumnezeu, pre fecioara Mariia, ca s.' se odih20 neasa pre (lima cela ce s odihnste pre scaunele cle
ingeresti si-s gti luis ceriu Insufletit cela ce au intrit
ceriurile cu intelepciunea sa si pmIntul 1-au intemeiat
pre ape, de carele s cutremur toate adincurile si beznele
iadului.
25

$i au avut mare dreptate Ioachim si Anna ca s nasa


pre una ca aceasta din pintecele lor; una pentru a era
amindoi de neam imprtesc s'i s trgea din sementiia
lui David si era foarte drepti si buni inaintea lui Dumnezeu

si alta a au cistigat aceast road blagoslovit cu mult

I. 40v 30 durre / de inim., Cu mult rugciuni cu multe milostenii


si cu multe lacrmi, dup cum zice David: Cei ce samn
cu lacrimi, cu bucurie vor secera". Si au cistigat adevrat

o bucurie ca acia, cit nu o au putut cistiga alti printi

din vci, nici vor cistiga, nici numele ce au cIstigat ei a s.


35 numi printi ai lui Dumnezeu.

2 si si 1nchine C // 3 Vedeti 1-2 B, C / dar C // 4 cilduri B, C de] din


C / vedeti B, C // 5 bogati C // 6 o sutl. C] 20 B II 11 repet4 lui B, C// 12 toti
B, C / vrmia B // 13 acelea C // 14 de dezlegi B, C / Anii B / dupij dupre
C // 15 Reveca C // 16 Mannoe C / femeia 2 B // 17 Elcanna C // 20 scaunile B, C // 22

ceriurile] ceriule B // 23 besnile C // 26 pIntecile B, C // 30 milostenie B // 31 ad.


marginal i Cu multe lacrimi, dupi cum zice David B //34 lipsete nici 2 C //

44

www.dacoromanica.ro

Drept acia, trecind 3 ani dupl nasterea Fecioarei,

o duser prinii ei la besrica cu multi pofal de fecioare,


ca fclii aprinse, dup prorociia lui David, s.' o inchine
lui Dumnezeu, dup figaduiala lor. i sosind la usa bese-

5 ricii, fericita Anna zise catri preot, cu credint

i ca

multi cucerire: Priimste, preote a /ui Dumnezeu, pre

aceast cocoani, c5. iaste roada pintecelui mieu, pre carea

o am cistigat cu multi durre de inim, prin rugiciuni


cu lacrmi amestecate i o asazi in casa Domnului, c

io lui i-o am agiduit, pentru c.'ci au fAcut mil cu mine si


au rdicat deasupra mea hula norodului; priimste-o
de nici o indoiali i sirguiaste de o du in besric fr

de nici o zibavi, c lui / Dumnezeu o am inchinat".


Care cuvinte auzindu-le preotu/ Zahariia i vizind

f. 41

15 Pe preasfinta Fecioar5., si minuni i zice cu bucurie mare


cu glas de prorocie ctr Fecioari: Tu esti cu adevrat
usa cea de gind a vietii, car o au vizut prorocul Iezechiil
inchis; ce-m caut i flede voia mea a-t deschide usile

besricii ca s intri intr-insa s lcueti, c cu adevrat

2C mai virtos pentru tine au fcut Solomon, cu intelepciunea

de i-au dat Dumnezeu, acest licas si tie au inchipuit-o


cunoscindu-i fecioriia cu ochii cei de grind ai prorociei
lui. Si tie ti s cuvine ca s Licuesti intr-insa, c acelia
cite sta intr-insa tie si inchipuia. Drept acia, deaca s-au
d.5 artat adevrul, trebuie s se rdice umbra.
Intr5., fiica lui Dumnezeu, cu bucurie si te veselste
intr-insa, c am cunoscut cu adevirat c s-au apropiat
mintuirea lui Israil, car va s vie infatisat si se nasc
din tine.
Intri preacurat, voioasi i vseli, de te f lcas desf5.30
tat preain' ltatului Iisus, carele iaste mintuitoriul lumii.
Intel in local cel ales, cia ce esti aleasi mai inainte
de vci, ca s te hrnesti / cu hrani cereasci, carea va
f. 417
s-f fie trimisi de la pirintele vcilor, prin ingerii
35

Intr. in Sfinta Sfintelor, ca ceiia ce ti s cuvine s auzi


tainele cle ascunse i preasavite ce s-au &trait in cmrile

2 bisricl C / pohfall B, pohvall C // 5 bisricii C / zice B // 6 multe B /

al lui B. C // 7 road& B / care C // 10 i-am flgadnit-o C // 12 f5.r'de C / sirguqte


C/ biseria. C// 13 f&r'de C // 15 pe) pre B / fecioara B, C// 17 care C// 18 ci-mi
caut5. B, C / a-ti devchide C // 19 bisricii C / Intrii C // 22 cunoscindu-ti C /
prorociii B // 23 aclea. B, acelea C // 25 s5. s rldice C // 28 care B. C // 32 mai
nainte C // 33 care B, C // 34 sl-ti fie B / /ipsqte si B // 35 sfirttelor B // 36 tainile
C/ clmArile B, C //

45

www.dacoromanica.ro

cle ceresti, a tu vei s nati pre ziditoriul a toatA

fAptura. intr de te f mijlocitoare mintuirii omenesti".

Si intordndu-s: preotul Zahariia zise i c:tr5. pArinti;


5 Bucurati-vA i voi, sotie sfintA, pgrche blagoslovit.,

Ioachime i Anno, cAci v-at Invrednicit de v-at fAcut

0160 a unii prunci sfinte ca acqtiia. Fericiti sInteti,


cu toat: fericirea, c de pe smnele darurilor ce vAz c
are aceast cocoanA asupra ei, cunosc adevArat cu duhul
10 prorociei c ja iaste acoperAmIntul goliciunii strAmo0lor,
oglinda prorocilor i izbAvirea lumii".

Deci, cu acste putine cuvinte ce am zis, Intelgerea


noastr cea de pre urmA iaste cum CA pentru 2 lucruri
au Infra sfinta Fecioar: In Sfinta Sfintelor: una pentru

15 ca s'A se curAteascA de pAcatul cel strAmosesc prin mijlocul


f. 42

cuvintului celui de bucurie ce astepta s'A-i vie cu / arhan-

ghelul Gavriil si alta, ca un vas ales ce era prin venirea


Sfintului Duh i prin umbrirea puterii celui de sus sA
priimeascl In pintecele ei pre Fiiul i cuvIntul lui Dum20 nezeu.

Drept acia dar: trebuia4te i noi, &Ind vom intra in


sfinta besric5., s: ne curAtim intli de pAcatele noastre
si de cugetele cle viclne i apoi cu cunotint: intreagA
sA ne facem vase alse, s5. priimim, prin darul Duhului
25 Sfint, cuvIntul lui Dumnezeu In inimile noastre i a4a,
cu acest mijloc, vom fi adevArat praznuitori, m'Acar
pe preasfinta FecioarA, de vrme ce iaste i s5. numste
pricina tuturor bunItAtilor, nu iaste cu putint: nici Cu
un mijloc s: o cinstim i s: o prAznuim, precum s5. cade.
30 Pentru cA cinstea ei biruiate toatA limba i covIrsaste
tot cugetul omenesc, iar. Inc4 trebue cu fric i cu bucurie ;
cu fric pentru pAcat
cu bucurie pentru mintuire s'A-i

zicem tot cu un glas: Lauda cea ingereascl, bucurA-te,


cia ce qti plin. de dar, Domnul e cu tine". A clruia
35 mila cea nespus i darul cel bogat s. fie pururea cu noi
cu toti. /
4 intorcindu-se B, C / pxintii ei B // 6 v-ati 1-2 B. C /8 de pe] dupl
C / semnile C // 10 prorociii B // 13 de pre] du pro C // 15 a sl curgteascl C/
strimosasc C // 16 arhaghelul A //18 celui] cei C // 19 pIntecile B, C // 21 dar C /
trebueste C // 23 cugetile C / cunostiinti B // 24 prin] pre B // 26 adev1rati C /)
27 fecioara C / 30 birueste C // 31 iar C / Inasi C// 31-32 ad. marginal i cu bucurie pentru mintuire B // 33 toti C // 36 dupel toti ad Amin C//

46

www.dacoromanica.ro

f. 42'

LUNA LUI DECHEMVRIE, 6. CAZANIE LA SFINTUL NICOLAE

Pentru cci iaste omul flcut de Dumnezeu, indoit,


de suflet cuvinatoriu 0 de trup simtitoriu are 0 buntt
indoite: sufleteti 0 trupeti. Si stilt bunttile cle suS fleteti 4: vitejiia, intelepciunea, dreptatea 0 cur5.teniia.
Bunttile cle trupWi Ina.' sint 4: triia, intregimea,
fromostia 0 smtatea. Si dintr-acste buntt ale su-

fletului 0 ale trupului nasc alte 4 buntt de olte:

10

f. 43

credinta, nldejclia, dragostea 0. smereniia.


Deci pe acste patru buntt ca pe 4 temelii nemicate,

voiu s-m intemeez vorba ce voiu s fac astzi, cu ajutoriul lu Dumnezeu, inaintea dragosti voastre. Ce intli
voiu s v spuiu, foarte pe scurt, a fie$ecriia buntate,
putrea 0 lucrarea ce are, pentru ca s se priceap5. mai
15 lesne clia ce voiu s gresc, apoi vom intinde vorba
inainte, de vom zice, dup putint., cite va aduce ceasul
i ne va lumina / Dumnezeu, de la carele crem 0 ajutor.
Ci v pohtesc sa ascultat cu dragoste, ca sl aveti 0 plat
de la Dumnezeu.
20
Credinta, dup cum zice fericitul Pavel la 11 capete

ctr evrei, iaste fiinta celor ndjduite 0 lucrurilor

celor ce nu s vd dovediri 0 fr: de credint nu iaste


Cu putint nimeni s fie plcut inaintea lui Dumnezeu,
niel s se apropie de el". Si, pentru ca s: vg. incredintat
25 cum c iaste cuvintul acesta adevrat, ascultat de vedeti
c' zice Hristos ctel apostoli la 16 capete ale lui Marco:
Mrget in toata lumea, propoveduit Evangheliia la toat:
zidirea 0 cela ce va crde 0 s va boteza, s va spisi;
lar cel ce nu va crde, s va osindi".
Iat dar c fr: de credint nu iaste cu putint s ne
30
mintuim 0 s ti.t c lcaul ei iaste mima omului 0 viata
ei, faptele cle bune, dupg cum zice apostolul Iacov:
CA precum trupul omului iaste mort al-1de suflet, w.
0 credinta iaste moart, fr'de fapte bune". Si nimeni
1 Cuvflit la zioa sfintului Nicolae, In luna dechemvrie 6 C // 3 cuvIntAtor C /

simtitor C / bun1t6ti B, C // 7 frumustia B, frumusetea C / dintre acste B /

bun5.tAti B, C // 8 bunatiti B, C //9 nIdjdea B, nadejdes. C // 10 pre 1 B, p5.0 I bu-

natAti B, C / pre 2 B // 11 lipsgte voiu 1 C/ sl-mi Intemeez B// 12 ajutoru C / Ci


C //13 pi C / fiestearuia B // 14 putere B //15 celea C //16 va) ne va C // 17 ajutoriu
B 18 ascultati B, C // 20 cap C // 22 f5.r'de credint5. C / nu iaste nimeni cu putintS.
C // 24 Incredintati B, C // 25 ascultati B, C // 26 cap C // 27 Mergeti B, mergeti C /
propoveduiti B, C // 30 dar C / fgs'de credintl C /31 ftiti B,C //

47

www.dacoromanica.ro

f. 43'
5

s. nu socoteasc in mintea lui cum c cu credinta singur


s va mintui, de nu va face / i fapte bune, c va gre.,si.
Si iat c v-am spus, cu putine cuvinte, putria credintii.
Auzit i al ndejdii.
Ngdjclia iaste o indrzneal adev'rat. cgtr Dumnezeu,

dat. In mima omului din dumnezeiasa strlucire, ca s


nu dezndAjduiasca niciodat de darul lui Dumnezeu,
ci s fie incredintat cum ca va lua, prin podint, erflciune pAcatelor i vence alt crere, sau trectoare, sau
zo vcinid.. Si s incredintead: i s adevereaz ndiajdia
aceasta in mima omului intii Cu ajutoriul 1 cu darul lui

Hristos, di el iaste toat nidjdia noastr, dup cum


zice apostolul Pavel earl corinthni: Dup porunca
lui Dumnezeu, mintuitoriului nostru i domnul Iisus

15 Hristos, al n'dejdii noastre, c printr-insul luom toate",


precum insu Hristos invat. i zice: Si cite vet cre
intru numele mieu, aceasta voiu face, ca s se mrease

Printele intru Fiiul". Si in darul acesta a lui Hristos,

20

f. 44

toat ndjdia noastr. s. Intemeiad..


Iat c.' ati inteles putrea ndejdii; s v spuiu acum
0 a dragostii. /

Dragostea inc iaste, dup cum zice fericitul Pavel,


mai mare cleat credinta i decit ndjdia, temeiul
Virful tuturor bunttilor, car un4te pre multi intru
25 una 0 face cale ctr Dumnezeu tuturor cebra ce o iubesc; car dragoste sing-ur Hristos o adeveread. la 22
de capete ale lui Mathei, zicind c.: Tntru acle 2 porunci,

a iubi nqtine pre Dumnezeu 0 pre aproapele su razim


toat lgia i prorocii".
30
Ati inteles i putrea dragostii; s spuiu acum 0 a
smereniei. Smereniia inc iaste sfir0tul, legtura i pectea tuturor bunttilor, caci c de ar face nqtine toate
bunA.Ttile lumii i smerenie s; nu aib, toate-s pierdute,
toate-s stricate, toate-s de niznica i osteneala lor iaste
35 in deOirt, pentru del smereniia iaste maid: tuturor bund'-

ttilor. Si precum maica pune mult nevoint din fi-

3 hpseFte cu B, C / puterea C // 4 Auziti C // 5 NAdejdea B, C // 7 dAzadeij duiascA. B, C // 8 poclinta C // 9 treeltoare] striatoare C // 10 nAdjdea B, C //
11 Intliu B, C // 12 nAdejdea B, C /17 a sl mIreascAC /18 darn C / al lui B, C 1119
nIdejdea B, C // 20 putria B // 21 dragostei C // 23 nadejdea B, C // 24 care C // 25
ce o] ce-1 B// 26 care C // 27 /ipsefte de Cll 29 legea C // 30 Ati] am C / putria B /
dragostei C // 31 smerenii C //32 smereniia B// 34 iaste] iar B// 35 c15.A.rt C//

48

www.dacoromanica.ro

f. 44

reasca dragoste ce are de hente pre copiii s.i, ca


creasc
ferte de toate ca s nu li s intimple vreo
primej die
va piiarde, / aa i smereniia brniate bunttile de cresc i le fer4te de toate primejdiile, ca s.
5 nu piar. Pentru cAci pcatul cel dintii 0 mai mare decit

toate pcatele iaste mindriia, car o au izvodit 0 au

nscut singur satana, carele era inger i s numiia Luceafr,

pentru multa lumira ce avea; care mindrie 1-au surpat


0 1-au pogorit, cu toat ceata lui, intru cle mai de josio prpistii ale iadului. dintr-atita lumin ce avea s-au
acut decit toate negrele i decit toate intunrecile mai
negru 0 mai intunecat i iaste s se osindeasc in vci
nesfirit pentru c5.ci nu are tarraduial, nici vindecare
rana lui, c fiind duh, nu are pocint..
15

$i Cu acest p..cat al mindriei, pentru multa lui zavistie,


au in51at 0 pe ticlosul Adam, de 1-au surpat din cinstea
lui i 1-au adus la moarte i 1-au pogorit 0 pre dinsul in
iad. i precum pcatul mindriei au avut putre de au

pogorit pre Luceaar, pin la cle mai de jos prlpstii

f. 45

20 ale iadului, a5a i buratatea smereniei / are mai mult


putre decit mindriia; c au fIcut pre singur Dumnezeu,
carele iaste flcatoriul Luceara.'rului i s-au plecat atita,
cit au lsat ceriurile i toat slava 0 lauda ce avea de
toate puterile cere$i, de s-au pogorit pre pmint i s-au

25 acut om i s-au smerit pira la moarte, dup cum zice


fericitul Pavel, moarte de cruce; 0 s-au pogorit i pira
la iad de au scos pre Adam, cu tot neamul lui i 1-au suit
impreura cu dinsul la ceriu, unde au fost 0 mai inainte.
keg Luceafrul n-au putut s se mai sue, aci 11 atirn

30 pkatul in jos.

C pcatul s asamin pietrii


cauta s mearg la
maica ei, in pdmint, de unde i iaste. lar buntatea

aseamin focului i iaste s mearg sus, in vzduh, unde-i

iaste matca, c5." Dumnezeu iaste foc mistuitoriu i par


35 de foc suptire, precum 1-au vzut prorocul Ilie. $i precum

un om are in casa lui aur, argint, scule i aite haine

1 copii C // 3 pierde C / hrineste B, C//5s nu piiar5. B/ dintliu B, C // 6.

0.catile C / care C // 11 negretile B, C j Intunrcele B, Intunericile C 1113 nesfirsiti C// 15 mIndrii C / multa a lui B // 16 paC/! 18 mindrii C // 19 prapastii
B // 20 smerenii C // 22 flatorul C /26 duing suit ad. pre dInsul C // 28 clInsul/
el C / mai nainte C // 29Iar C // 31 aseam1n5. B / si caut5. C // 33 asamln5, C // 34mistuitor C //

49

www.dacoromanica.ro

cind iase din casi. pune lack si incue, pentru ca s nu


mearg vreun hot s i le fure, si se plgubeascl, aa
smereniia / incue, ca un laclt, toate bunkkile, ca s nu
f. 45'
mearg hotul cel de obste, diavolul, s le fure i s va
5 p'gubi de osteneala ce-au fcut.
iat c5., dupl putint, cu scurte vorbe v-am spus
putrea i lucrarea acelor 4 buntt, carele trebuiaste,
cu totii cit le-at auzit, s le insemnat in jalma voastr
s le pzit i, dup5, putint5., s le si facet ; i atunce
io vet fi fericit dupl cum zice Hristos: Fericit cei ce aud
cuvintul lui Dumnezeu
pzesc pre dinsul".
Pre acste 4 buntt ce-am zis mai sus i v-am spus a
fiesteariia putrea i lucrarea, ca pre o piatr in patru

fete, care nu s.' poate mica v-au zidit tot sfintii si tot

15 dreptii, ca niste intelepti, casa bunt5.4ilor sale, i, dup5.

f. 46

cuvindul Evangheliei: SI pogori ploae i venir riurile


suflarI vinturile j lovir casa acia si nu czu, c5. era
intemeiat pre piatr", care piatr. iaste Hristos, dup
cum zice fericitul Pavel, dintru care intelepti i sfinti
20 i drepti iaste unul i acest fericit i de-a pururea pomenit,
marele Nicolae, arhiereul Mirelor / Lichiei, fckoriul de
minuni, a cruia pomenire svirsim asazi, intru acest
dint 15.cas; carele sta.' deasupra muntelui besricii ca o
cetate pzit. de Dunmezeu i intrit de toate patri
25 prtile cu 4 tunuri duhovnicesti: cu credinta, cu ndjdia,
cu dragostia si cu smereniia. i cu tunal credintii gonste

departe pre veljmasii besricii, pe eretici; cu tunul


dejdii aduce pre cei dezndajduit ckr5. Dumnezeu ; cu
tunal dragostei ajut celor sraci i lipsit ; cu tunul sme30 reniei sue pe cei pctosi la ceriu.
St.' nemiscat in muntele credintii si al ndejdii si nu
s poate ascunde; st intemeiat in muntele dragostei
al smereniei si nu s poate pitula. S vede de departe,

c iaste la loe inalt ; lumineaz1 ca o fIclie aprins in casa


35 Domnului, in curtile Dumnezeului nostru. Faptele lui cle

2 g 0. pIgubeasc5. C 1/7 bungtati B, C f trebueste C /8 cfi B, C /1e-ati auzit


C / insemnati B, C // 9 pAziti B, C / faceti B, C / atuncea B, C // 10 yeti B, C/

B, C / dup C / Fericiti B, C //12 bunAtati B, C // 13 fiested.ruia B / piiatr5.


B // 14 care C / toti B, C / told 2 C 16 Evanghelii C / venire B, veni C // 18 pl
C / piiatg B // 21 rnarile 13 / Mirilor B // 23 bisericii C // 24 de toate] de cite C // 25
pIrti C J nAdejdea B, C /1 26 dragostea B, C / tunul] tonul B //27 p5. C
C pe] pre C // 28 dezn5d5.jduiti B, dljn5c15.jduiti C // 29 dragostii B / Upsiti C /
smerinii C // 30 p5. C / pacatosi C // 32 dragostei] credintii B // 33 smerenii C /
dipsefte de C //

50

www.dacoromanica.ro

bune strlucesc tuturor celor din cas, nu skit ascunse


supt obroc ; lumineazI in toat lumea, ca lumina soarelui,
f. 46

minunile lui. Cunoscute-s de tot facerile lui de bine 0


milosteniile, primite-s / de tot blindtele lui i s; bucurl

5 tot de pomenirea lui, dup5." cum zice Solomon: Ludlndu-se dreptul, s veselesc noroadele". ti mrturisesc pre

dinsul adevrul lucrurilor, cum el iaste indreptItoriul

credintii i chipul blindetii i dascalul nfrnrii, precum


il cint besrica i pentru acia au agonisit prin smerenie
io cle inalte i prin srcie cle bogate. Acesta au urmat
dascalului i invtgtoriului su Hristos, pstoriului celui

bun 0 adevrat, care -au pus sufletul pentru oi. Acesta


au pzit porunca lui Dumnezeu desvirit i l-au iubit
0 pre dinsul 0 pre aproapele su, ca insu pre sine.

15

II dovedte ajutoriul ce au flcut din destul de multi

galbeni celor 3 fecioare, carele sta in cumpn s5.-piara.


fecioriia lor ; c intelegInd sfintul cum c acel
de tat al ftelor, pentru c s goneasca srIciia din casa

lui, au socotit s chiiame in casa lui, pe Afrodita, adecl

20 curviia i pentru ca s citige putin aur i argint, ca s


f. 47

se poat chivernisi, au vrut s vinz fecioriia ftelor


Si oftind cu amar din mijlocul / inimii lui i plingind cu

lacrimi fierbinti zicea: 3 fecioare, carele s vd ca 3

bunitti ale raiului, vor s se schimbe i vor s se prefac4


25 spre 3 rautt ale iadului i pentru putin citig vor sl piara.

o avutie car iaste mai cinstit decit toate avutiile ce


sint ascunse supt munti, sau decit toate cite ocolte
toat5. lumea ; i acea frumoste luminat ca a soarelui

iaste s5.- piarz. lumina 0 podoaba i s se fac5. scaun,


30 san s zic mai chiar cuib Intunecatilor draci.
Deci aditia ce am zis mai sus, intelegindu-le sfintul,
au zis In sine: ba, diavole, nu voiu 15..sa s se lipseasci
ceriul de stle frumoase ca acstia, nu voiu s cltige
iadul suflete atit de curate 0 flori aa de frumoase. Eu,
35 0, dragoste rnincinoas, voiu sa-t sfrin' sgetile, carele

3 toti C // 4 toti C / blindetik C // 5 toti B, C // 6 noroadile C / mirturese

B /9 biserica, C // 11 1nvAtAtoriu1ui su] InvItAtorului B //12 s-au pus C // 15.


s-au fb.cut C // 16 piiaral B // 19 cheme C / pre C / adicA C 1/21 fetilor C // 22

din mijlocul) dintr-aclincul B /23 care C /24 sA sA prefatl C / prffacAB //25 rlutAti.
B, C piiarzA B // 26 care C // 28 frumusete B, C // 29 sA-s piiara B // 30 cuibi C //
31 acestea C // 32 In] 1ntru C / diiavole B / sl sA lipseascA C // 33 acestea, C / nu.

voi B // 35 sl-ti sfArlm B, C / care C//

51

www.dacoromanica.ro

fax5. de rang omor ; eu, Luceaarule, voiu sl-t sparg toate


mrejile 0-t voiu piiarde tot vicleugul.
Aa au vorbit sfintul, apoi, pe urm'g, dupg, ce au ascuns
soarele toate razele lui i s-au stins de tot lumina zilei
5 intre Intunrecul noptii i cind ceriul, de ostenealg, au

fost inchis spre somn / tot ochii lui, atita cit nici luna

f. 47v

nu priveghiia, nici una din stlele cle mai mici avea dqchise timplele lor cle de argint, atunce ca cind ar fi fost

nu acgtor de bine, ci ca un hot, aleargl cu mare grabg

to la acea sgracg de casg i aruncind in lguntru, nu zic odati,

sau de doao ori, ci de trei ori, multi galbeni, au gonit


cu aceasta srciia 0 tot aul 0 tot cugetul necuvios
0 au mintuit fecioria acelor 3 fecioare din cursele diavolului.

15

Auzit-at fapta sfintului? Priceputa-t fierbinteala inimii

lui spre a face bine? Inteles-at putria dragostei earl


aproapele? Afle-sg i acum vreunul, au din cei bogat,
au din cei sgraci, dupg ce va cunoaSe lipsa i sargelia
fratelui sgu, cretinului, carele iaste aproapele sgu, sg-i

oz facg ajutor la nevoia lui, cu dragoste curaa i fgede


Marie, de nu va avea putre cu bani sau cu altceva,

mgcar cu un sf at bun, sau cu un cuvint de mingliare


nu numai eu, ci tot cretinii cei ce si tem de Dumnezeu,
il vor tinea intocma cu sfintul Nicolae i cu alti sfinti,

25 C.8.' atita ia,ste Dumnezeu de multemit i priimitor, cu multg


f. 48

dragoste de cel/putin a aceluia ce o va face cu credina


cu dragoste, ca 0 de cel mult a aceluia ce poate face.
Si putem lua pildg de pe cei doi filri ai vgduvei,
au fost priimit foarte de Hristos 0 de pe plata celor ce au
30 lucrat in vie la ceasul al 11, c li-au pltit ca i celor din
ceasul ce! dintii. CI de am face cu acest mijloc bine vecinilor nWri, cum au fgcut sfintii 0 cum ne invatg sfintele
Scripturi, sau mai virtos sg zic, cum ne invaa. singur Hristos, carele iaste inceputul i sfir0tul tuturor, oare ce bine
35 socotit el am avea ? Oare ce spor ni-ar da Dumnezeu in

1 flr'de rana C / s4i sparg B, C // 2 pierde C// 3 135. C // 4 soarile B, C f razile

B, C / zilii B, C // 6 toti B, C // 7 stle B, stelile C // 8 atuncea B, C // 9 flatoriu


B// 11 de 2 ori C/ 13 trei C/ cursile B // 14 diiavolului B /115 Auzit-ati B, C /
Priceput-ati C //16 Inteles-ati B, C / puterea C // 17 de aproapele C /
/ bogati B, C 20 ajutoriu B // 21 ban B // 22 mIngtere C // 23 toti B, C /
crestini C // 25 c.i.) cu C / multAmit B, multumit C / priimitoriu B // 28 du pe
B, C / 2 C // 29 priimiti B, C // 30 le-au plait B, C // 31 lipsefte din ceasul cel B,
1ipsefte cel C / dintiu B // 33 lipsefte singur C // 35 socotiti B, C / ne-ar da B, C //

52

www.dacoromanica.ro

toate? C zice prorocul David: Voia celor ce s tem de


dinsul va face 0 ruglciunea lor va asculta". Oare n-am fi
noi drepti, n-am fi 0 noi sfinti? CA aa ne porunc4te
5

Hristos: Faceti-vA sfinti, c eu dint sint".


Cu fapte bune sA face omul ludat i dint, iar nu cu

fapte rle. Nici nume vestit va putea s base nWine, dup

moarte, cu ruat. Iar noi acum, de facem vreodati


cuiva vreun bine sau vreo indemin, ell de putin, o facem

f. 48

mai mult Cu atrie, pentru ca s ne laude/oamenii 0 de


10 nu s va supune intru toate, dupA pohta noasta, vom
scoatem binele acela pe nas, imputindu-i totdeauna

blestemindu-1, Ii zicem
osindeasc bine ce i-am f Acut
ne lAudm cAtrA unii i atrA altii.

Dar dascAlul nostru Hristos nu ne invat asa, ci zice:


15 cind facem milostenie sau alt bine, s5. nu tie stinga ce
face dreapta. Deci, cine va vrea s'A isprAveascA desvir0t
precum s cade acste ce zic, aib in loc de pmint dragostea, c acolea sd va inrdAcina credinta, ca un copaci
01 va da roada sa la vrmea sa, dup cum zice David:
20 cA tot copacii i toate erburile, fzimind in pArnint cresc
s mArese
dau roada, iar deaca nu razimA in pmint

s. usucA 0 pier. Aa i credinta, fzimind in dragoste


er4te i s'A mArste 0 face toate rodurile bunttilor, eAci
pAmintul credintii iaste dragostea.

25

f. 49

La cle zce porunci ce-au dat Dumnezeu lui <Moisi> in


muntele Sinaii, porunca cea dintii 0 mai mare iaste pentru
dragoste ; ca n-au zis s crezi in domnul Dumnezeul t'Au, el

s'A iubqti / pre domnul Dumnezeul au, din tot sufletul


au si din tot cugetul t'Au 0 din toat virtutea ta 0 pre
30 aproapele au ca insut pre tine".
oare pentru ce au zis SI iubqti pre aproapele au,
ca insut pre tine?" Pentru doao lucruri: una, pentru ca
arAt dragostea carea au aatat i arat. totdeauna Dumnezeu c5.tr5. tine 0 alta pentru cAci fieOecare om s iub4te
35 pre sine mai virtos decit toate lucrurile
pohtte cinstea
binele ; i pentru acia au zis sl iubeasc cu acest mijloc

I cebra C // 2 /ipse,ste n-am fi si noi drepti C // 5 iar C // 7 riutAti C / lar

C // 8 oniva bine vreodatt C /ipsefte cuiva B / pntint C 11 14 Dar C /18

C / vrmia .6 //20 toti B, C //22 upc.i.


B // 23 cAci c CH 24 credintei C / dragoste B // 25 zce] 10 C / dupd lui ad.
Moisi C / ad. marginal Moisi B // 26 dintfiu B, C // 30 Insuti B, C // 31 apropele
B // 32 lnsuti B // 33 artti B, C / carea-u arttat C // 35 dupd declt ad. pre C //
dragoste B / acolia B / copaciu B 1119

53

www.dacoromanica.ro

pre aproapele su. C s5. fereasel Dumnezeu, cind ti


va aprinde casa, sau chid te vor npdi niscai hot, vecinul
au cel de aproape va s vie s-t ajute, iar nu frate-au sau
altcineva din ruda ta, c.' aceia slut departe; c' cel ce iu5 b4te cu dreptate, acela i crde. CI zice sfintul Ioann Bogoslovul: De va zice cineva c iubte pre Dumnezeu
pre fratele lui 11 urate, mincinos iaste; c cel ce nu iub4te
pre fratele lui, c'' 1-au vzut (0-1 vde totdeauna), dar
pre Dumnezeu, cA, nu 1-au vzut, cum il va putea iubi?"
I. 49T 10 Pentru aceasta / i domnul Hristos au zis c5.tr ucenicii
lui: De pe aceasta vor cunoate toti
sintet ucenici,

de vet avea dragoste intre voi".


Dar acum, tu, tic5loase oame, te numWi crWin
ucenic lui Hristos? Dar unde iaste dragostea ce ai earl

15 fratele au? Ce fel de ascultare faci dascalului in invttoriului tu ? incailea zi c nu e$i cre$in, c5.-t faci mai
mula Ana% Nu te nkljdui c numai cu numele ce ai,

de te numqti crqtin, c te vei mintui, c. zice Hristos:


Nu cei ce-m zic mie Doamne, Doamne, vor infra infra

20 imprtiia ceriului, ci cei ce fac voia mea". Voia lui Hristos nu iaste alta, fr'numai dragostea; i cel ce are dragoste cltr aproapele slu
poht4te binele, ace/a face

toate poruncile lui Dumnezeu, c cel ce amine in dragoste, amine in Dumnezeu i Dumnezeu intr-Insul, dupl.

25 cum zice Ioann.

lar acum cretinii no#ri atita stau impotriva lui Dum-

nezeu, cit 11 fac i mincinos i sfinta Scriptural zic c stilt


basne i aflri omenqti. Si zic: dar cum voiu s iubesc

f. 50

pre vecinul mieu, c-m iaste vrjmW De vrme ce zici


30 c5.-t iaste vrajma. , nu te numi crqtin; ce zi c5. Wi un
pg-in i / un om frdelge i fr' de obraz. C5. sapinu-au
Hristos I porunc4te s iubeti pre vajm*i ai i s le
faci bine 0 tu Ii stai impotriv5. 0 nu vei
asculti. Dar
35

nu-t iai seama c5, tu eti om i mime, poimline vei s. mori


i va s te mnince prnintul i viennii. $i de s va intimpla

1 ca s fereasa B // 2 hoti C // 3 s6.-ti ajute B, C / frati-tu C // 5 loan C /


Bogoslov B, C // 6 zice c iubeste cineva B // 7 p5. fratile

// 8 p5. fratile C / dar

C // 11 Dupe B, Dupl C / c6.-rai) cum B / sinteti B, C //12 veti B // 13 Dar


C //14 Dar C 11 16 Inv546.toru1ui C/
faci B, c tt faci C /117-18 Nu te

nAdAjdui c5, te vei mintui numai Cu numele ce ai, de te numesti crestin C // 18


cci zice C /j19 dupd Nu ad. toti B / ceia C // 20 lipsqte Voia C // 21 fIrS, numai
C // 25 loan C // 26 /ar C / crestini, C // 28 afrAri A / dar C // 30
iaste B / 20 ci
Zi B, C// 31 stApinA-tAu C // 32 Itti porunceste B // 33 Dar C /134 nu iai B, nu ei
C/ poimlinl B//

54

www.dacoromanica.ro

s5.4 stea impotriv sluga ta, sau argatul taiu, nu te mfiiii


pre d isul si-1 bat ? Dar5. Hristos, c iaste dumnezeul cel
adevrat si va s'A' judece toat lumea, pentru neascultarea
ce-i faci, oare socotesti CA nu te va pedepsi si te va bate

5 cu osinda In vci ? ha darI CA nu-t iaste vajmas, vaj-

masul au, ci mai virtos priiaten, c te duce la bine, deaca


vei face cum te invat. Hristos ; iar de nu vei face asa,
'it esti tu insut vajmas si pierzAtor sufletului au. CA de
ar fi ascultat Adam ponmca lui Dumnezeu, n-ar fi venit
io la atita osind neamul omenesc ; si noi acum, de am asculta
pe Hristos, n-am fi intr-atitea scIrbe si nevoi.

Pavel apostolul zice la 13 capete c5.trA corinthni:


De voiu gai, cu limbile oamenilor s'i cu ale ingerilor si
dragoste sal nu aibu, fAcutu-m-am / ca o aramA rsunAf. 50'
15 toare, sau ca o tob bAdind; si de voiu avea prorocie si
voiu sti tainele toate si toatA intelgerea si de voiu avea
toat credinta cit mAgurile a le muta, iar.' dragoste s'A nu

aibu, nimic nu sint. Si de voiu da toatai avrea mea si


de-m voiu da trupul mieu s5.-1 arz si dragoste s nu aibu,
20 nimic nu folosesc".

Auzit-ai ce zice? Dar tu, did urIsti pre fratele au

atita cit nici In ochi nu vei sal-1 vezi, ci-i porti piznag si.-1
zavistuesti pre la unii si pre la altii, ca sA-1 faci pagub si
s'51-1 supui, sA-1 sArAcesti, tu, adevrat nu esti crestin, nici

25 om pe pAnaint, ce esti singur Satana, carele au pat pre


Dumnezeu la Adam. $i care preot iaste acela de te ispoveduiaste si te las pre tine, cela ce pirsti de te cumineci?

Acela, adevArat, nu iaste preot, ci iaste singur luda si


vinzAtor lui Hristos si nu i sA va erta nici popei, nici aceluia,

30 maicar de ar face cite alte bunalat. CA zice Hristos:


Mill pohtesc, iar nu jrtvg".
Pentru aceasta dark iubitii miei intru Hristos frat si
blagosloviti crestini, cit v-at adunat asazi ca sl pazf. 51

nuiti si s'A / v bucurat de pomenirea sfintului, trebue, dupg

35 eh va fi putinta a fiestecAriia, lubid pild'd de pe faptele

1 sa-ti stea B // 2 bati B, C / Dar C // 5 dar C / nu-ti iaste B, C // 6 prietin


C // 7 lar C // 11 pre C // 14 aib C // 15 blcaind] rasunInd C // 16 tainile C // 17
clt magurile a le muta] clt si munti a muta C / iar C / O. nu aib C // 19 arza. B / sa.
aib C // 21 Dar C / pe C /23 pa C // 25 care C // 27 ispovedueste C / cuminici
B // 29 vinzatoriu B, vinzgtorul C / nu i sl.] nu A C / mai erta B / ba nici 2 B // 30
oriclte alte B / bunatati B, C // 31 lar C // 32 dar C / frati B, C // 33 blagosloviti
B, C / clti v-ati adunat B. C /34 bucurati B, C / dupl] din C /35 fiestecaruia
C / de pe] din C / faptile C //
55

www.dacoromanica.ro

sfintului, s ne asIminlm lui i s5. iubim intii pre Dumnezeu, dup. cum iaste scris la porunca cea. dintli 0 pe
aproapele nostru; s iubim pre vr'jma0i notri i sl le
facem bine. S cinstim pre printii noWi, atita pre cei
5 ce ne-au nIscut, cit 0 pre cei sufleteti, carii sint cuvio0i
cllugl'ri i cucernecii preot. SI ne ferim, din cit ne va fi
putinta, de curvie, de betie, de zavistii, de vineri, de

apucri, de nlAti si de alte multe ca acstia c, slut

aflari ale incepItoriului de rlutt al diavolWui, pentru ca


bat joc
to s ne despartA de Hristos, Domnul nostru
de noi, dup pohta lui. i deaca vom p.'zi acstia cite am
zis, atunce vom fi cretini buni i adevgrat ucenici a adevratului Hristos Dumnezeu i fa'r' de nici o indoia15.'
avem n'Adj de bunA c aici, Intru aceastl lume vom petrce

15 viiat pacinicl i fle de turburare, iarI in cea viitoare ne


vom bucura i ne vom veseli impreunI cu sfintul Nicolae

cu tot sfintii, intru implrAtiia ceriului, / car cu totii


s o dobindim, prin darul domnului nostru Isus Hristos,
a cruia mill rugl'm s fie pururea cu voi. Amin.

f. 51

20 LUNA LUI IUNIE, 29 DE ZILE. CAZANIE LA SFINTII APOSTOLI

PETRU g PAVEL

25

Atita sint de mari vredniciile ale slAvitilor apostoli


Petru 0 Pavel, carii s prznuesc ast'Azi, cit nu iaste cu
putintl limba omeneasa a le grli.
Atita sint de multe invIt'aturile Ion cle vrdnice de
minune cit intrec la num'r nsipul mlrii i stlele ceriului.
Atita grit de minunate vitejiile lor, cit nu e A, o priceapl
toat limba parnInteascI i s: nu s'A minunze toatA mintea
omeneasc.. Atha sint de savite faptele ion, cit coviresc

i a ne as&mIng.m] s urmlm C / pe B // 2 dupa cum] precum C /

B // 6 cucrnicii preoti B, C // 7 zavistie B, C // 8 altele B / acestea G // 9 rluati


B, C // 10 dbspartl C // 11 acestea. C/ 12 adevgrati C 1113 a adevAratului Hristos] lui
Hristos adevAratului C / Dumnezeu B 1/14 Intr-aceast C // 15 iar C // 16 ad. marginal

impreunS. B // 17 toti C / care C //19 dupd voi ad. Cu toti C // 20 lipsege Cazanie

B //20-21 CuvInt la zioa sfintilor apostoli Petru i Pavel, jume 29 C // 22 Atlt


C / vredniciele B // 24 limbA C / a le] a C // 25 Atilt C // 26 minuni C/ stelile C/
cerului B // 27 Attt C / s o] s5. le B // 27-29 clt nu e s o priceap toat limba
plmInteascg i O. nu s minunze toat mintea omeneasc.5.] clt limba p&mbiteasci
mintea omeneasc nu poate a o pricepe C // 28 lipseFte toati, B // 29 Si atit C /
laptile C / covirAsc B, C //

56

www.dacoromanica.ro

tot cuvintul s'i fac fr'de graiu toat mintea spre lauda lor
si spre cinstea pomenirii lor.
Deci nu m pricep ce voiu s fac astzi, pentru ca sa
implinesc lauda prznuirii lor. S5. vorbesc? Dar ce cuvint

5 vrdnic va putea s aduc mintea mea cea proast si

f. 52

nestiinta invtturii / Inge, ca s poat mri, dup5, cum


sa cade vredniciilor lor cle mari? SI tac lar? M5. tem CA
m voiu osindi, ca un nemultemitor si ca acela ce ascunde
facerile cle mari de bine, carele ei au artat in politiia
lo cea crestineasa in besrica cea pravoslavnic5.' i peste tot
p'mintul ce iaste supt soare luminind limbile cle intu-

necate, povtuind la credinta cea adevrat oile cle


rtcite si adlogind multime de credincios in besrica

lui Hristos.
$i pentru ca s biruesc, drept acia, nepriceperea mintii
mle ii voiu asemina cu cei doi luminAtori mari, adec cu
soarele si cu luna s'i asa apropiindu-m5, putintel de minunatele lor fapte, cu aseminarea acelor luminat luminator,
voiu da indraznea1 neputintii mle, spre a face, lauda lor,
20 fugind cu aceasta impreun si de semnul nemultumirii.
La capul cel dintii al Facerii spune Moisi cum cl Dum15

nezeu au fcut doi lumintori mari: unul mai mare si

altul mai mic ; si pre cel mai mare, adec pre soare, intru

stpinirea zilii, iar pre cel mai mic, adea pre lun, intru
f. 52' 25 stpinirea noptii. / Si pre acestea, i-au fcut pentru Inarirea trebuincioasei chivernisiri a toat lumea. $i iarsi
acestas Dumnezeu, acindu-se om, au pus alti doi lumin.1tori, pentru intrirea i intemeiarea besricii: pre cel mai
mare, adec5. pre Petru, pentru ca s fie intru sapinirea
30 zilii a dumnezeesti cunostinte intru jidovime; iar pre
cel mai mic, adecl pre Pavel, intru stpinirea intunecatei
nopti a inchinrii de idoli, la limbi, pentru ca s5, fa'sipeasc cu strlucirea minunilor si cu lumina invtturii
norii cei intunecat ai insllciunii.
35
5i, pentru ca s incpem de la lumintoriul cel mare, de
la soare, zicem cum s iaste soarele virf celoralalte stle si
1 /ipsefte tot cuvIntul B // 4 Dar C // 7 vredniciile B, C // 8 nemultAmitor
C // 9 care C // 10 biserid. C //13 credincioi B, C / biserica C 1116 adica C // 17
soarile B, C / minunatile C // 18 asAmlnarea B, C / luminati lumiratori B, C // 20
nemultAmirii B, C // 21 dintliu B // 23 aded. B, adia C // 24 adia C // 25 acstia
B // 28 Intemeerea C / bisericii C // 29 adica C / prej pe C // 31 cunotbati C /
lar C // 31 attic& C / Intunecatii C // 34 fntunecati B, C // 35 luming.torul C /
lipsefte de la C // 36 soarile B, C / celorlalte C //

57

www.dacoromanica.ro

le covirp4te Cu lumina pe toate 0 de la ras:rit pinla apus,


tot pamintul 0 toate unghiurile lui lumineaz, incalziWe,

f. 53

ingra$: 0 ravarsa pretutindenea razele lui. Cine nu va


marturisi cum ea: vredniciile acstia s cuvin lui Petru,
5 de vrme ce el au fost yid ctei apostolqti 0 mai intli
In rinduiala ucenicilor 0 au Intins pururea, ca alt soare,
de tain, peste tot pamintul razele darurilor 0 a facerilor
de bine? Au incungiurat toata Iudea, Antiohia, Pontul, /
Galatiia, Cappadochiia, Assia 0 Vithania, gonind cu luio mina dumnezeqtilor cuvinte, intunrecul necredintei, Mild

daruri de tamduiri la toata neputinta 0 vindecind pre


cei ce eau sa chinuia de viclnii draci. i mai vktos c:
numai singur umbra acestui soare atita era la tot Matoare de bine, precum sa' vde la F aptele apostolilor, , la
15 5 capete: at 0 la ulita scotea pre cei bolnavi 04 punea
In aSernuturi 0 in paturi ca, viind Petru, macar umbra lui
sa umbrze pre fiqtecare dintru din0i".
Caldura soarelui are lucrare fireasca a darui copacilor,
erburilor, pietrilor scumpe 0 plodurilor pamintului vietui20 toare, umejoasa 0 Ingrkaloare putre spre cretere. A0jderea, 0 caldura cea vietuitoare a soarelui celui de tain
a lui Petru, asmenea au statu acqtii puteri; ca raza cea
mai mica ce-au trimis la cela ce au fost din pintecele maicii

lui clog, carele statea Inaintea u0i besricii ce sa chiema


25 Frumoas5., Indat l-au tamaduit, pentru ca zicindu-i de

graba: Cauta la noi", 1ndat4 i s-au Infarit taipele 0

f. 531'

gleznele. /

Cu aceasta putre vietuitoare a lui Petru s-au radicat


sanatos din pat 0 oarecare om, anume Enea, carele zacea
30 de 8 ani, slabanog. Cu aceasta 0 la Iopi, lucru de minune
la toti, au Inviiat pre Tavitha, ce murise.
Are soarele 0 aka: a sa lucrare, c5, trice prin crapattuile
u0lor 0 prin gaurile paretilor 0 cle mai din launtru ale
caselor le iscodte 0 le lumineaza. i de la Petru n-au
35 fost lipsita aceasta putre, de vrme ce, dup51 cum zice

Ieremia la 17 capete: Adinca iaste mima deck toate 0

1 pin& B, C // 2 inalzeste C // 3 pretutindenea B, C / razile B, C // 4 acestea C // 5 Intiiu C // 7 razile B, C // 8 Iudeia B, C / Antiohiia B, C // 9 Capadochiia C / Assiia B, Asiia C / Vithaniia B. C /10 necredintii B, C /13 toti
B, C /14 Faptile apostolilor C// 20 IngrAsitoare B // 23 pIntecile B, C /24 chiaml

C // 26 degrab' B. C / IndatA C // 27 gleznile C /29 Eneia B, Ennea. C / care

C // 30 opt C / Iopii C // 31tot B // 32 soarile C / trece C //35 lipsit B // 36 Ieremiia


B, C / cap C //

58

www.dacoromanica.ro

om iaste 0 cine-1 va cunoWe, pre el". Ls aceasta o au


iscoditu-o 0 au atins cu razele lui, precum O. vde adevrat

la Anania 0 la Samfira, a arora mincinosul cuget cu


moarte fir' de vste i-au certat.

Au iscodit cle ascunse ale inimii lui Simon vrjitorul


0 au descoperit viclepgul cel ascuns al inimii sale, pentru
care lucru in fat5. 1-au infruntat, zicind: C intru am5.1.5.ciunea fierii 0 intru legatura nedrepatii te v5.z c5. e$i ;
pocIiaSe-te, drept acia, de flutatea / aceasta 0 te roag5.
10 lui Dumnezeu, ca doar ti s-ar erta tie cugetul inimii tale".
S-au aflat intinAciuni la soarele cel simtitor, prin mijlocul ochianurilor, de astronomii ceti de pe urmg, lucru
5

f. 54

necunoscut de cei vechi 0 cu totul neadevkat. Deci, s


mkturisim 0 noi cum c s-au aflat oarecare intinaciuni
15 0 la soarele nostru cel de tain, la Petni. Si oare nu era
mare intiraciune, cind in curtea arhierului s-au lepidat
de 3 ori de invltkoriul s5.u? Nu era mare intinciune cind

In gr5.din5., fugind, au 15.'sat singur pre dulcele Iisus?


Aceste ins intingturi, cu lacrImile ce vrsa adseori,
20 dintru adincul inimii, le-au spnat 0 au rmas cu totul
curat, atita cit s-au artat ca alt soare, luminind in casa
celui Malt.

f. 5e

Zice de aceasta 0 cel cu Gura de Aur, Ioann, la tilcul


Psalomului 48, cum c multi impgrat au fdicat cett 0
25 au fIcut zidiri minunate 0 puindu- numele s-au dus, iar
nirnic nu s-au folosit, ce au incetat 0 uitrii s-au dat pomenirea lor. Iar5. p5scariul Petru nici unele de acstia
fcind, lumineaz5. mai / mult decit soarele 0 dup5. moarte.
S trcem, acum de la lumintoriul cel mare la cel rnai

30 rnic, de la soare la lun, de la vasul luminat la vasul cel


ales, de la Petru la Pavel.
Multe feliuri de vrednicii, sapiniri 0 puteri dau filosofii
s aibg luna. Si intii zic cum c luna iaste podoaba noptii,
asminstoare soarelui 0 sapin mrii: acste ins5. vrednicii
35 cu dreptate s cuvin vasului celui ales 0 cu cale iaste s se

numeasc podoaba noptii, de vrme ce s-au trimis de la

2 o au iscodit-o B, au iscodit-o C / razile B, C // 3 Ananiia B, C / Sapfira

C // 5 vrAjitoru C // 9 pocAesti-te C // 10 doar C // 11 soarile C / simtitoriu B /12 ochiianurilor B, ochiianelor C/ cei de pe urm5, C/ de pe] dup5. B // 15 soarile C//

17 InvAtAtoru C // 19 /ipsqte Ins& B / adeseaori C // 24 Psalmului C / ImpArati


B. C / cetAti B, C // 25 puindu-si C Ijar C // 26 ci C // 27 lar C / unile B, C / acestea
C // 28 soarile C // 29 luminItoru C // 30 vasul cel luminat B // 33 Intliu B // 34
acste ins5j Ins& acste B / acestea C //

59

www.dacoromanica.ro

I. 55

Dumnezeu, pentru ca sA luminze limbile dintru intunrecul slujirii de idoli, precum o au zis mai nainte Isaia:
Te-am dat spre lumin limbilor, s ffi spre mintuire pin&
la marginile pAmitului".
5
Noapte intunecat au fost atunce in toat5. lumea, cind
argintul i aurul, pietrile i lmnele sA slujiia ca n4te
dumnezei i omul s abtea cu toate puterile sufletului
spre acia ce iubiia Lutifer i dracii, carii ca n4te nWeri
ale iadului i ca n4te fii ai in4 rAutAtii, alta nu pohtiia,
10 alta nu / iubiia, fAr'numai rutatea, pginiia, risftciunile trupului, neru0narea obiciaiurilor, uitarea deslvirit a celor sfinte, apucarile de la streini, iubirile de argint
trufiile ; chid s alca praviiele lui Dumnezeu i s huliia
aclia ale firii, cind era lipsit oamenii de suflet, sufletul
15 lui Dumnezeu i Dumnezeu de slujba i inchinciunea ce i
s cuveniia.

Deci pentru ca s goneasel aceast noapte intunecat


pentru ca s luminze o intunecare imputitA ca aceasta,

au ales Dumnezeu pre Pavel, ca luminind ca alt lun


20 luminat in lume, s'A rAsipeasc intunrecul inchinciunei
de idoli i pentru ca s.' adeverze acia ce zice: Norodul
carele edea intru intunrec au vizut lumin. mare".

S cuvine lui Pavel 0 a dooa stpinire a lumii, c5.ci

iaste asemntoriu soarelui, pentru Cci Pavel s-au arltat

25 intru toate desAvir0t, asminAtoriu lui Petru. Deci cu


cuviint iaste i putem s: zicem acel cuvint al Isaiei:
va fi lumina lunii ca lumina soarelui". Si cine nu va mrtuf. 55

risi cum c5. Pavel s-au arkat as5min5tor / lui Petru?

Smerit era Petru, de vrme ce dup acea minunat vin5.-

30 torie a pWilor au zis lui Iisus: E0 de la mine, c5. om

pacstos sint, Doamne", IarA mai smerit la splarea picioa-

relor, cind cu rAspuns des5vir0t au zis: Nu-mi vei spla


picioarele in vci". Si inc mai smerit s-au aflat la moarte,
vrind ca s moar pre cruce cu capul In jos.

2 Isaiia C 114 marginele B // 5 atuncea C // 6 ad. marginal "it lmnele B / lemnile C // 7 abltiia C // 8 Lutiferul B, Luciper C // 9 Insus C // 10 Mr& numai B, C//
11 rAsfAticiunele B, r&sf5.0.ciunile C / obiciurilor B, obiceiurilor C // 12 striin B,
striini C 1113 s bucura and s alca pravilile C /14 acelea C
B, C /19 cal]
B /20 risipeasa B /Inchinkiunii C// 21 Norodu C //22 0.dea B, C //24 asiminitor C / a Pavel C /25 asAmAtoriu B, asAmliAtor C /26 Isaiii C // 28 s-au] nu s-an

B / asLmlnatorin B /31 lar C / picioarilor B, C // 33 picioarile B, C/

60

www.dacoromanica.ro

$i Pavel nu s-au aseminat lui Petru cu smereniia, chiemindu-se pre sine mai mic declt apostolii 0 cum cl nu

iaste vrdnic a s numi apostol? $i s mrturisiia pre sine


Intii 0 mai mare pctos (zicind): Hristos Iisus au venit

5 in lume s milituiasc pre pdto, carele cel dintii sint


eu".

RbdAtoriu era Petru, rAbdItor 0 Pavel. Amindoi cu


bucurie au rbdat lanturile, btile, Inchisorile, goanele
bucurindu-s mergea de spre fata adunrii, dci pentru
io numele lui Iisus s invrednicir. a s necinsti; au plir'

cu amar Petni grepla lui. $i Pavel, cite lacrirni n-au

f. 56

varsat cci, prin ne0iint, 'frail era hulitoriu i gonaci


odritoriu besricii lui Dumnezeu. Mare nevoe au fost
lui Petru dud, IntrebIndu-se de 3 ori: Petre,
15 cu totul intristindu-se/ au rspuns: Doamne, tu
te iubesc". Si Pavel, atita era de fierbinte In dragostea lui
Hristos, dt vence feliu de mund, toate zidirile die vzute
nevzute, nicidecum, intru nimica, nu le-au socotit
(zicind): Cine ne va desprti pre noi de dragostea lui
20 Hristos ? Necazul, au suprarea, au gonirea, au foametea,
au golltatea, au primejdiia, au sabiia? Pentru c5. adeverit
grit c nici moartea, nici viata, nici Ingerii, nici inceptorifle, nici puterile, nici alt oarecare zidire va putea pre
noi sa se usibeasc de dragostea lui Dumnezeu".
Cu umbra lui Petru s tmduia multime de bolnavi
25
nu putini din cei ce era chinuiti de duhurile cle necurate ;
mhrmile itergltorile lui Pavel goniia toat boala
duhurile cle viclne de la trupurile bolnavilor. Au rdicat
Petru pre cel ce era olog din pintecele mine-sa, ling-a up.
30 besricii. Asmenea au acut 0 Pavel in Listra. Au inviiat

Petru pre Tavitha, moart fiind 0 Pavel au inviiat pre


Eftih, tinrul carele dzuse din a treia stra0n. Asmenea

au fost amindoi intru osteneli, intru necazuri, pentru

f. 56v

Hristos, in rivn5. / pentru mintuirea sufletelor, In minuni,


35 In moarte i la ingropciuni, pentru dci amindoi In Roma,

mrturisind, s-au ingropat.


1 nu] au nu B / asimlnat B, C / chemlndu-se C //2 pi sine C // 4 intliu B,
C / fdrel paranten zicInd C // 5 picitoi C / care C / dintliu C // 7 ribditoriu B /
dupd rabdAtor ad. era C // 8 goanile C /9 mergia B // 10 a si cinsti C // 11 gra,sala B /

n-au] au C// 12 cici] c B / Intliu B, C / hulitor C /113 ocirltor C //14 intrebindu-si


C / iubeqte-mi C // 15 Intristindu-si B // 17 fe! C //18 li-au socotit B // 21 adeverit]

adevirate B // 22 viiata B, C // 24 osebeasci B, osibeasci C // 28 duo cle ad.


necurate i B // 29 phitecile B, C // 30 bisericii C // 31 pe C 1/ 34 sufletilor C //
61

www.dacoromanica.ro

Vredniciia cea dup urm a lunii iaste s: stgpinease:


marea, care lucru s cuvine i lui Pavel, pentru aci de
3 ori s-au sfrimat corabiia* cu el; o noapte si o zi intru
adincul (mrii) au flcut si de s-au i biruit de cumplitele
5 valurile mrii, iar: pururea nevltlmat s-au aflat intr-acea
InecAtur.

Litre cllalte idiomata adec: alsuiri ce are luna are


aceasta: cind iaste piing sl scoal asupr:4 clinii, ca
niste vrAjmas, cu lupt si nu inceteaz a o Mira, neputind
io suferi lumina ei ; i cu acstia toate, ia fiind curat si nevinovat, lumineaz i c5litorste altoriia ei, fr'de
zticneal.

at clini slbateci s-au sculat, turbat, asupra lui Pavel,


Thltrind. Au atrat asupra lui Pavel tot Efesul, pentru cad
15 invlta de fat: cum c5., acei (idoli) ce s fac de miini, nu-s

dumnezei. Au ltrat asupra-i la Iconiia, cind s-au pornit

limbile i jidovii s ucig cu pietri pre Pavel. Fost-au

f. 57

ltrat de Elirna vrjitoriul, carele din / strlucirile lunii


noastre, eel de tain., lui Pavel, au rmas orb. Fost-au
20 ltrat, la cea mai de pe urm., de citva jidovi carli, s-au
blestemat ei singuri pre sine, nici s m:nince, nici s bea,

pin nu vor ucide pre Pavel.


ins Cu acste goane, scirbe i nevoi, fr'de frie au
urmat calea lui, strigind neincetat :Cine ne va desprt de
25 dragostea lui Hristos ? Las, s se mink jidovii, s: se scoale

tiranii, s latre ciinii cei slbateci; eu calea voiu svirsi,


credinta voiu pzi". Cine dark* s nu mrturiseasa cum el
Pavel au stflucit intre limbi, ca luna plin in zilele ei?
Fr'de prepus iaste, drept acia e. Petru au sttu in
30 besrie, ca alt lumintor mare, pentru caci s-au artat ca
soarele luminind peste besrica celui inalt. Iar5: Pavel au
fost sttut lurnintoriu mai mic, ins asminItor soarelui,
Cu lumina Cu strlucirea, Cu bunttile, Cu vredniciia
35

Cu slava.
Acum voiu Intoarce cuvIntul mieu citr.' tine, tarl cresstin, i dinpreun Cu tine m voiu bucura, pentru cci ai

1 lunii] lumii C // 4 Ora paranteze mArii C // 5 valurile] valuri ale C / iar


C / intru acea B II 7 adic6. CJj9 viljmasi C // 10 aceste C // 13 clti 13, cici C /
sAlbatici B / turbati B, C // 15 Ora paranteze idoli C /17 pietrii C // 18 vajitorul
C / care C /19 lui] ale lui C // 20 citiva B, C // 24 calla B / d6sp6sti C // 27 dar C/
lipsefte cum C //30 biseria C / luminAtoriu B /131 soarile C / biserica C / iar C //
32 luminator C / asemln6.tor C /33 i Cu] i C // 36 m6. voi bucura B //

62

www.dacoromanica.ro

f. 57'

In loc de acoperemtnt pre verhovnicii apostoli Petru si


Pavel si ai tip.'rit, In corona ta, / chipul crucii, pentru ca
s. n5Adjduesti a lua road de bung vietuire din lemnul
vietii. Nu s-au tutors corbul, odinioar, in chivotul lui
5 Noe, pentru dci au a.steptat s.' intre mai cu mult.' norocire, aicea, In tine si pentru ca s5. aducg vestile linistei, nu

cu frund. de maslin, ci cu ramura crucii In gur5.; s-au


tutors pas.'rea In bratele tale, cinstit tari si s laudg cu
polival. intre soare si intre lun5.. Soarele de-a dreapta si
10 luna de-a stinga slut slIvitii apostoli Petru si Pavel si
Inchipuiaste semnul cum d cei ce slut tritti cu sIdrea
apostoli au purtare de grije pentru folosul norodului -Mu,
adec celor drepti si. celor p5.eitos; celor drepti, ce stilt de-a

dreapta, pentru edci soarele luminead.' zioa, d iaste si


15 semnului darului si celor p5.cAtosi ce Sint de-a stinga,

pentru dci luna lumineazg noaptea, d iaste semnul


picatului.

S'Altead., drept acia, cu glas de bucurie si te veslste,

pentru cAci ai ajut5.tori ca acestea si folositori mari 0


f. 58

20 biruitori fierbinti ca acestea.


Voi iarg.", o dascali mari ai lumii, v5.Zind userdiia norodului ce st5. Imprejur si toat5. crestineasca / politiia aceasta,
spre lauda spre cinstea si spre prznuirea voastr., nu ne
lipsiti de dlduroasa voastr: folosing s'i de putrnicul
25 vostru acoperemtnt, ci d'utat din ceriu, ca niste luminItori mari tAriei cei de sus, spre noi carii s5.dem intru tutunrecul si umbra mortii. Mingliati-ne spre noi, ticalosii,

cei ce sedem in valea plingerii; mijlocit pentru norodul


domnului, pentru pravoslavnica besrid, pentru preotiia

30 imp5..rteasc5.' si mai ales v5 rugat lui Iisus celui rIstignit,

a druia Evangheliia Cu atitea ostenle si trude, goane si


munci, inchisori si b5..tgi, crucea si moartea in toatl, lumea

o at propoveduit.
S pgzeasd in ani multi, intru luminatul lui scaun, pre
35 cucrnecul rugAtoriu, pre priznuitoriul numelui vostru,
pre cinstitoriul pomenirei voastre, pre crestinul nostru
4 Intorsul B // 6 linistil C // 8 bratile B. C// 9 pohfa16. B / Soarile C // 11
Inchipueste C / Intfiu B, C / sAdria B //12 apostolii C / grijA B, C II 13 adic5. C /p5.-

cAtosi C /14 soarile B, C 1119 ajutori B, C / acestia B // 21 iar C / osIrdlia B, C//

22 lmtrejur A // 23 cinstia B // 25 cci,utati B, C // 26 aril C // 27 M1ngIeti-ne


C /28 sadem B, C/ valia B/ mijlociti B, C// 29 biseric5. C// 30 rugati C 1131
atita B, C // 32 In b5ai B // 33 ati B, C // 35 preacucrinicul B I iipsutes pre
cucrnecul ruggtoriu C / numelui] neamului B // 36 pomeniri C //

63

www.dacoromanica.ro

domn, ca intru cretineasca intemeiare a ingltimei sale sl


i trupeasc,
mai presus de toat5. ispita cebra ce stau impotriva cre0nltbitii, s propoveduim in multi ani numele vostru., sg
5 prg'znuim stradaniia voastrg, s s'rbgm luminat cu cuviint sib:vita voastrg pomenire. Amin. /
fim i noi, Cu totii, cu lin4te sufleteascg

1.58'

CUVINT DE INV.A.T.A.TURA LA. BOGOIAVLENIE

Luminat i cinstit au fost praznicul ce au trecut, al


naterii domnului Hristos, blagoslovitilor cretini, iarg

io mai luminat 0 mai cinstit iaste acest de astgzi, cg'ci acolo


au argtat steaoa pe Hristos, cum cg s-au nb:scut, iar aici
mrturis4te tatgl din ceriu pre cel ce s, boteazg, zicind:
Acesta iaste Fiiul mieu cel iubit intru carele bine am voit".
Acolo vrgjitorii Cu darurile lor i s-au inchinat, ca unui
15 Dumnezeu

L.

59

i impgrat, iar aici ingeri cerWi, ca unui

Dumnezeu adevgrat i om desavir0t Ii slujesc. Acolo


era ca un prunc mic, infgat 0 pus in iasle, iar aici ca un
Dumnezeu desgvir0t i om desgvir0t s boteaz in apa
Iordanului, pentru ca s %Ale tot neamul omenesc din
20 spuralciunea pgcatului celui strmoesc. Acolo ingerul
cel mare Gavriil slujiia cu cucerie, iarg aicea ingerul
inainte merggtoriul Ioann sluj ate taina.
Deci darg cleat slut lucrurile praznicului de astgzi mai
luminate, Cu atita sint 0 mai / mari decit ale praznicului
25 ce au trecut. Pentru aceasta darg, de vrme ce s. boteazg
Hristos, sg ne botezgm i noi, nu c doarg c5. nu sintem
botezat cu sfintul botez, adecg cu apg i cu duh, ci pentru
cgci am intinat cu pgcatele noastre sfintul botez. Trebue
sl ne spglm cu lacrgmile poc5intii, ca s ne facem curat,
30 dup cum zice prorocul Isaia: Lgsind viclepgurile dintru
inimile voastre i faptele die rle, de carele sg bucurg
vrbijmaul nostni diavolul" i sg ne imbacgm cu noul
Adam, cu domnul nostru Iisus Hristos, dupg cum zice

1 intemeere C // 3 de] declt B / Improtica C // 5 luminat Cu cuviint5.] cu


luminat cuviintb. B // 7 CuvInt la Bogoiavlenie, adic la ghenarie 6 C // 9 blagoslovivitilor B. blagosloviti C / iar C 1116 slupsc C // 17 mic i Inf4at B /18 desIvIriti] deplin C // 21 far B. C / tipsqte Ingerul B // 22 tainii B // 23 dar C / declt]
Cu

clt C// 25 dar C // 26 nu a] nu B / doar C // 27 botezati B, C / adia C // 29

curati C // 30 Isaiia B, C // 33-1 tipse,ste dup cum zice fericitul Pavel C //

64

www.dacoromanica.ro

f. 59v

fericitul Pavel, pentru ca s. ne putem sui i noi la ceriu


curati i luminat, ca i Hristos i cit am priimit propoveduirea lui, de am si gresit, s. alergam ca ne va priimi
Hristos, ca un bun si iubitoriu.
5
Boteaza-se Hristos, ca s sfinteasc5. apele. Boteaza-se
Hristos, ca s: ne arate taina. Mina prorocului slujaste,.
ca sa botze mIna Tatalui, adeca pre Fiiul i cuvintu lui
Dumnezeu. Om slujaste i om s boteaza ; lnsui Ioann, ca
un rob slujaste i Hristos ca un om s boteaza.
Pentru aceasta dar. i noi, ca niste robi adev5.rati
10
intelepti, s slujim taina cu inima curata, dupa cum zice
prorocul David. Minte / buna i credincioas s avem, ca
s pricpem taina drept ; si cine iaste credincios i drept,
sa alrge ca s auza ce zice David: Venit catra dnsul
15 (adec catra Domnul) i v luminati i ftele voastre nu.
s vor ruina", ca s se albeasc pacatele noastre ca zapada,

dupre cum zice Isaia. Si cine iaste credincios i temator


de Dumnezeu, s mareasca i sa laude taina, c mrire-

ca aceasta priimste Dumnezeu ca o tamie cu bun5.

20 mireazma, iar cine iaste pagin i ispititor de tainele noastre


s lipseasca din besrica i s se departze, pentru ca s.
nu vie urgiia lui Dumnezeu asupra-i i &I va bintu ;
Moisi, dud s-au suit in muntele Sinaii, ca s: priimeasa
tabelele legii ce i-au dat Dumnezeu, asa au poruncit ca

25 rill s apropie de muntele acela nice o hiar sau vreun


dobitoc, iar de s.' va apropiia, sa fie ucis cu pietri de multimea jidovilor.
Asmenea iaste i acuma. Taina avem de s'rbam
praznuim i vom s: ne suim sus nu cu trupul, sau in munte

f. 60

30 ca Moisi, ci cu mintea, la mari i la inalte ginduri ; ci


numai cit slut credincic9 sl se apropie cu mintea ca si
priceap taina / pr5znicului de astazi.
Dupa nasterea domnului Hristos, ranaiind batjocorit
amagit Irod imparatul de vrjitori, s-au miniiat foarte
35 i au trimis la Vithleem i in toate hotarle lui de au

1 c B / i noi sui C 112 luminati B, C / ctti C // 4 iubitoriu] de oameni iubitor

C// 5 Boteazi-si 2 C // 7 adici. C/ cuvfntul B, C // 8 loan C// 10 dar C // 13

priceapi. C 11 14 Veniti C /1 15 adici C/ luminat B/ fetile B, fetile C / si s albeasci

C // 17 Isaiia B, C / temitoriu B // 20 ispititoriu B / tainile C // 21 bisrici C/


dipirtze B // 23 Sinai C // 24 i-au poruncit C // 25 nu se apropie B / de] di B /
nici B, C // 28 Taini C // 31 ci numai at] deci numai aceia cit C / s s apropie
C // 34-35 ad. marginal Impiratul de vrijitori, s-au Ininliat foarte i an
trimis B //

65

www.dacoromanica.ro

junghiat 14 mii de coconi mici cite de 2 ani si mai jos,


intre care coconi era si cinstitul loan, prunc mic in bratele
maicl-sa Elisaftei. 5i, vrind ca s-1 junghie si pre el,
s-au desfcut muntele din voia lui Dumnezeu si au trecut

5 de cia parte maic-sa cu dinsul. $i ingerul Domnului


1-au luat de 1-au dus in pustie si-1 hrniia acolo, pin au
venit In virst de s-au acut de 33 de ani si 3 luni, a cruia
hran era vldstarile copacilor si miiare s.lbatec5..
$i au venit cuvintu Domnului de i-au zis s lase pustiia
10 si s mearg In prtile Iudeli s propoveduiasa noroadelor
pocint. Si acolo mergea multimea jidovimei de-s
mrturisiia pcatele lor si s boteza de el in apa Iordanului

si-1 intrebar pre el zicind: Au doar esti tu prorocul?


lar el au zis: nu sInt", nu a doar nu era el proroc, ci

15 nu 1-au intrebat de iaste proroc, ci numai de iaste el pro-

f. 60

rocul acela de carele au zis Moisi c5.: Proroc va rdica


noao domnul Dumnezeul nostru / dintru fratii nostri",
adec iaste s vie un proroc mare din neamu jidovesc si
socotiia jidovii cum cl iaste Ioann prorocul acela si
20 pentru acia il intreba. Iar el le-au rspuns si le-au zis:
Nu slut eu acela, ci iaste s vie dup mine, a cruia nu
slut eu vrdnic s-i dezleg curlele Inaltmintelor lui",
adec nu pociu pricpe cum s-au nscut. Adevrat, mai
pre urm s-au nscut decit mine ca un om, iar ca un Dum-

25 nezeu ce iaste mai nainte decit mine s-au nscut, in anii

dumnezeirii. $i eu v botez pre voi numai cu apl, iar


el v va boteza cu duh dint si cu foc. in mina lui iaste
lopata si vintur pleav din griu" ; adec iaste cunoscl-

toriu de inimi ca un Dumnezeu si cunoaste pre cei p5,c5.tos


30 si pre cei drepti. Deci pre cei pcgtosi li osindste In focul
cel de vci, iar pre cei drepti ii adun la imp5.etiia ceriului.

$i vorbind Ioann cu multimea jidovilor zise iafl: Nu


sint eu cel ce socotit, ci iat c. vine". $i asa vorbind cu

1 junghiiat B C/ 14000 C / cite de] cite B // 2 Ioann B / bratile B, C // 3


junghe C // 4 din voia] den vrerea C // 5 Domnului lui Dumnezeu B // 6 04] i
A C 11 8 vlAstarlle C / miere C / s5lbatica B, s5.1batic5. C 119 cuvIntul B, C /
pustii B // 10 Iudei C // 11 pocAinta. C / jidovimii C //12 plcate B, plcatile C / de
el] de la el B// 13 doar C// 14 doar C / ci] dar C // 15 dupd iaste l ad. el C // 16 carile

C /17 nostru] vostrn B / no$ri] vNtri B // 18 adia C / neam B, neamul C 1/19


iaste Ioann] loan iaste C// 21 a clruia] caruia C // 22 s5. dezleg B / curlele inclltAmintelor lui] inaltAmintele cArArilor lui C // 23 adia C / nu pod C // 24 p5.

C / iar C // 27 duhul B // 28 adia C / cunosator C // 29 pIcltoi C // 30 ad.


marginal drepti B // 31 cerului B // 32 iar C // 33 socoti B, C //

66

www.dacoromanica.ro

noroadele, sosi i Hristos s'51 se botze. Iar5. Ioan, deaca


1-au v5.zut zise cstr5.' jidovi: Iat mielul lui Dumnezeu,,
carele rdic pacatul lumii. Acesta iaste Fiiul lui Dumne-

zeu celui adevrat ce v5, spuneam". Atunce au mers,

f. 61

5 Hristos la Loan / i i-au zis: Vino de m boteazI,


pentru aceasta am venit". Iar5. Ioann i-au zis: Mie trebue.
A, m botez de tine, sau s irarturisesc alt botez pentru
numele tu i tu vei s'a' te botez eu? Apa Iordanului, v5.-

zindu-te, au fugit de frica ta inapoi, dar eu cum voiu

lo cuteza s te botez, de vrme ce Moisi, v'z5.toriul de Dumnezeu

i marele proroc, nu indr5.zniia s vaz fata ta,

dark' eu cum voiu s5.' m5.' ating de sfintul au crstet, cu.


miini pic5.toase ? Iarba pmintului grit, dar cum m voiu
apropiia de focul cel nesuferit? Tu m51 sfintste, Doamne,
15 tu m boteaz, sa'pine, tu m51 cuatste de tina pkatului
mintuitoriule, c eu nu cutez, nici stilt vrdnic A. te botez".
Zise Hristos: Ioanne, las cuvintele acstia acuma, cs_
nu iaste vrme de a inmulti vorba; vrmea purarii de grij.
iaste. Pentru aceasta m-am acut om, pentru aceasta m-ara.

20 imbacat in trup, pentru aceasta m-am aatat grac

m-am aatat smerit, pentru ca s implinesc toat5. dreptatea. Ci vino, de m boteaz5., ca s5.' se implineasc5. purtarea.

f. 6iv

mea de grij i toaa pleckiunea mea


Atunce au apucat cinstitul loan si I-au botezat i s-au
25 pogorit Duhul Hint in chipul porunbului pre capul luit
Hristos i glas din ceriu s-au auzit zicind cum el: / Acesta
iaste fiiul mieu cel iubit, cu carele am purtat de grij
pentru mintuirea omeneascI". i atunce au esit Hristos
din riu, botezat.
30
i cum c5. s-au botezat Hristos, asa ne invaa dumnezeestii evanghelisti; iar inc54 avem la praznicul de asazi
citeva intrelAciuni, carele grit trebuincioase a le sti.

intli iaste: pentru ce Hristos, fiind ar'de pkate, s-au


botezat ? A dooa: pentru ce s-au botezat in apa Iordanului

35 0 nu intr-alt riu? A treia: pentru ce s-au pogorit Duhul


Milt pre capul lui Hristos i pentru ce in chipul porunbu1 noroadile C / s s boteze C / iar C // 3 carile B / plcatele B. C
5 Ioann B, C / cAci c C // 6 lar C / Mie imi trebue B / Mie] eu C // 8 vei]

vii B // 9 dupd v&zindu-te ad. pre tine B / dar C // 10 v1z5.toru C 1 lipsefte de


B // 11 marile B //12 dar C // 13 dar5, B 1/14 dupd boteaz5. ad. Doamne i C // 17

aceste C// 18 vremea 1 C/ vrmia B // 23 mia 2 B J/24 Atuncea B, C // 25

porumbului B // 26 cer C // 28 atuncea B, C // 31 Ina* C // 33 Intliu B, C //

67

www.dacoromanica.ro

1. 62

1. 62v

lui? A patra: cite botezuri sint? A cincea: pentru ce iastebotezul de ap5. 0 de duh?
Acste 5 intrebdciuni avem asazi foarte de folos a le
ti; mai grit i altele, ci noi le lsAm pentru lungimea
5 vorbei i vom zice numai pentru acstia, foarte pre scurt.
Deci, cit v-at adunat ast5.zi la sfinta besrica, pentru ca
praznuit praznicul, deFhideti-v51 ochii, nu numai ai trupului, ce 0 ai sufietului, pentru ca s pricpet ce vom
zicem, c nu sint lucruri lumeti, ce iaste tana mare 0
io infricop.t5 car s-au flcut pentru mintuirea omeneasc5..
Intreb5ciunea dintii iaste: pentru ce Hristos, fiind fr5.'
de pkate, s-au botezat? Zicem c botezul iaste mffituirea /
pcatelor omului i curtenie de pcatul cel str5moesc,
iar Hristos fiind flede p5cate, dup cum zice prorocul
15 Isaia: C5. pacat n-au fdcut, nici viclepg in gura lui nu
s-au aflat", pentru ce, dar5 s-au botezat? Zicem la aceasta
cum c5 sint 4 stihii, dintre carele s-au f5icut omul i toat
lumea i lar intru aclea stihii, va s51 se topeasc5.' omul,
pin la a dooa venire a domnului Hristos, dintru carele
20 iar va s" se inchiiage.
Deci stihiia cea dintii 0 mai de treab iaste vintul, c
fled' de fsuflare nu poate tri omul nici un ceas. A dooa
stihie 0 mai inalt iaste focul, nu numai acest ce vedem
cu ochii i ne slujim cu dinsul, ce 0 focul cel din vdzduh.
25 A treia stihie iaste apa 0 a patra stihie iaste p5mintul.
Deci intr-acste 4 stihii iaste omul flcut i, pentru
sint alctuirile trupului omenesc, era cu cale s se sfinteasc cu pogorirea Domnului. Deci vintul, i focul s-au
sfintit cu pogorirea cuvintului lui Dumnezeu, iar pimintul
30 s-au sfintit cind au nascut trup4te in pWer5.. $i s cldea
s se sfinteasc i apa, de vrme ce iaste din cele 4 stihii
.1 intr-alt chip / nu s51 putea s se sfinteasc5 de nu s-ar
fi botezat Domnul, trup0e, in Iordan, aratindu-se mai
Altos i taina cea mai mare a credintei noastre: 0 alta,
35 pentru ca s sfrime capetele $xpior, adec a dracilor

3 cinci C / lipsefte astIzi B // 4 les6m B / vorbii C / aceste C / pre] IDA C //6


cji C / v-ati adunat C / bisricl C // 7 prAznuiti B, C // 8 ce si] ci i C / pricpeti
B, C // 9 ce] ci C // 10 care C // 11 cea dintliu intrelAciune C / fgede pgreate C // 12

.dupd Zicem ad. marginal la aceasta B /13 stamosisc C //14 iar C // 15 Isaiia
C // 16 dar C / zicem i B // 17 care C /18 aclia B // 19 a domnului Hristos]
a lui Hristos, Domnului nostril C // 20 iar C / Inchge C // 21 dintliu B // 22 f6fde
risuflare C // 24 ci B, C // 26 f5,cutu B // 28 sasAsfintascA C / Deci] ci C // 34
credintii B, C// 35 sf5xame B, C / capetile C / adia C / a] ale B //

68

www.dacoromanica.ro

ce era in apg, dupg cum zice David: Tu ai zdrobit capetile blaurilor in apg".
A dooa intrebciune era: pentru ce s-au botezat Hristos
In Iordan 0 nu intr-alt riu ? Zicem i la aceasta c fiind
5 riul aceIa sfintit de cit alte riuri, pentru minunile ce s-au
facut intr-insul, au mers i Hristos iar la acela, care

minuni sint acstia: intii, cind au trecut Iisus Naviin

f. 63

cu tot norodul jidovesc prin mijlocul apei 0 nu s-au udat


nimeni, pentru ca intrase 12 preot de tinea chivotul pre
io spatele lor i apa s dedse inapoi din porunca dumnezeiascg, ping au trecut tot norodul. A dooa minune, cind au
lovit prorocul Ilie Cu cojocul sgu apa i s-au desflcut, de
au trecut el, Cu ucenicul sgu, ca pre uscat. A treia minune,
chid s-au scgldat de 7 ori Neeman boiariul, sftnicul irn15 pgratului de la Siriia, dupg cuvintul prorocului Elisei
s-au tgmgduit de bubele ce avea. A patra minune pe vrmea prorocului Elisei, mergind n4te oameni sg tae lmne /
de cas pre lingg. tgrmurile Iordanului, fiind i prorocui
impreung cu din0i, au cgzut toporul unuia din coadg. i
20 s-au inecat in ap ; iar Elisei, luind coada toporului
rnergind la tgrmurile apei, intinse coada spre apg zise:
Arafg, Doamne, minune" i indat sgri toporul din apg
sl puse in coadg, care inmune inchipuiWe sfintul botez,
dupg cum scrie sfintul Ioann Damaschin la un tropar al
25 canonului de la Ingltarea cinstitei cruci, la a patra peasn.
Deci, pentru acste minuni s-au botezat i Hristos intr-ace/
riu.

A treia intrebgciune iaste: pentru ce s-au pogorit Duhul


Sfint i zicem: chid s boteza Hristos s-au dechis ceriurile
30 0 au mgrturisit Tat'61 pre Fiiul, zicind: Acesta iaste Fiiul

mieu cel iubit, intru carele bine am voit"? Deci de vrme


ce au mgrturisit Tat11, socotiia jidovii cg. pentru Ioann
s-au fcut glasul acela, pentru ca-1 tiia ca pre un proroc
fiiu de proroc i stint i pentru ca sg nu zicg norodul Ctim
35 cg lui Ioann Ii zice fiiu iubit", pentru acasta s-au pogorit
Duhul Sfint pre capul lui Hristos, de 1-au argtat 0 1-au
mgrturisit Tatgl de sus.
6 iar C // 7 aceste C / intliu C / Navi C // 9 preoti C /10 spatele] capetile C
didse B. didese C /16 bubele] boalile C /

vremea C // 19 toponi C // 20 1necat)

afundat C // 21-22 /ipsefte i zise: Arat6, Doamne minune" i mndat slri toporui
din ap6. B //22 toponi C //23 fnchipueste C //26 tipsege i C /29 deschis C //31
care C /37 mArturisit B //

69
www.dacoromanica.ro

lar pentru ce s-au afltat Duhul Sfint in chipul porunbului, s v spuiu o istorie din Tistamentul cel vechiu,
macar a o titi mai tot. and au fkut Dumnezeu / potopul
f. 63'
0 au inecat tot pmintul pentru pkatele omenWi 0 au
5 ters tot faptul dupe fata pmintului, din om ping in
dobitoc, s-au mintuit numai Noe, cu toaa casa lui, in
corabiia ce acuse din poruncl dumnezeiasc. Si impreung
cu dinsul era 0 din dobitoacele pmintului 0 din paskile

d. 64

ceriului, dup cum scrie mai pre larg la cartea Facerii.


io Iarg dup ce au incetat apa potopului, au trimis Noe din
corabie pre corbul, s vaz, ostoitu-s-au apa potopului, au
ba. Iar el mergind i aflind stIrvurile, s-au a4gzat pre jale
0 nu s-au mai Intors inapoi s dea vste. Si vazind Noe
zAbava corbului au trimis pre porumb ; iar el fiind paske
15 curat, n-au vrut s. aza pre tin., ce au luat o ramur cu
frunzg de maslin in gur 0 o au dus in corabie i aa au
cunoscut Noe cum cl s-au ostoit apa potopului.
Deci pentru acia s-au artat i Duh Sfint in chip de
porunb pre capul lui Hristos, artind cg s-au ostoit potopul
20 plcatelor omenWi; 0 alta, eg porunbul iaste intreg, adecg
flede flutate, dup cum zice Hristos la sfinta Evanghelie:
Faceti-vg intelepti ca rpii i intregi ca porunbii".
A patra intreb5.ciune iaste cum cg am zis: cite botezuri /
stilt? $i zicem cl sint 8, precum scrie i sfintul Ioan
25 Damaschin la a 4 carte a Bogosloviei lui: botezul dintii
iaste al potopului, spre aiarea pcatului. Al doilea botez
iaste al lui Moisi, cind au trecut pre jidovi prin Marea
Ro0e. Al treilea botez iaste al legii, cg de s spurca cineva
ping nu- spla cu ap trupul i hainele, nu intra in tabr.
30 Al patrulea botez iaste al lui Ioann, ins spre pocint.
numai. Al cincilea botez iaste al lui Hristos, cu carele
ni-am botezat i noi, cretinii. Al aselea botez iaste al
poclintei 0 al lacamilor, cu carele curtim botezul cel
dintii ce am intinat. Al aptelea botez iaste al muceniei,
35 carele iaste 0 mai bun 0 mai cinstit, cl nu s tme s se
mai spurce cu pIcate botezul acesta, carele 1-au arAtat intii

2 Testamentul C // 3 toti B, C // 4 plcatile C // 5 dupe] dup5. B, de pe C / din]


de la C / In] la C // 8 dobitoacile C // 9 dupl cum] dupre cum C /110 Iar C / tipse,ste Noe C // 15 ci B, C /16 adus C 1 18 Duhul B //19 capu C f potopul] apa
potopului C // 20 adici C// 22 intregil prosti C // 24 Ioann B, C // 25 patra C / dintliu
// 28 treilia B / de s va spurca C /129 hainile C // 30 patralea B /31 cincelia B /32

ne-am botezat B, C // 33 poclintii B, C // 34 dintliu B / mucenii C // 35 care


/ Intliu B, C //

70
www.dacoromanica.ro

Hristos, c. -au vrsat preacinstit i scump singele su


pre cruce si toti mucenicii cu acest botez s-au botezat si
s-au invrednicit impritiei ceriului. Al optulea botez,
cel mai de pre urm, iaste al focului celui nestins, ce va s
5 munceasc pre cei pctos, dup cum zice la un tropar al
canonului de ast,zi la a 6 peasn: Cu focul cel de pe
urm boteaz' Hristos pre cei protivnici i neintelegtori
f. 64Y

f. 65

de / dumnezeirea lui".

A cincea intrebciune iaste: botezu/ pentru ce iaste de


10 ap si de duh? Si zicem c fiind omu indoit, adea cu trup
si cu suflet i fiind trupul simtitoriu trebuiaste, cind
s-1 splm cu ap, c apa inch' iaste simtitoare.
Iar sufletul fiind fride materie, Duhul Sfint 11 curt
lumineaz si-1 mintuiaste de pcate.
15
Acste intreb'ciuni avem la praznicul de astzi, precum
le-ati i auzit. Deci pentru aceasta trebuiaste, blagoslovitilor crestini, cit ne-am botezat in numele sfintei i cinstite
troite, s ne ferim de toate lucrurile i faptele drcesti, ca
s nu ne intinin sfintul botez cu pkatele, nici s.' c'lcam
20 fgduintele ce ni-am fdgduit lui Hristos. $i pentru ca
priimeasc5. Dumnezeu praznicile i srbtorile noastre,
trebue s pzim, dup cit ni-ar fi putinta, poruncile lui si
s purtlin grij pentru mintuirea noastr si pentru imp5.25 ftiia ceriului, cAci acolo ne iaste lcaul, dup cum zicefericitul Pavel: Petrcerea noastra In ceriuri iaste".
ne lunecin cu firea spre lucrurile cle desarte ale lumii,

pentru c sint toate trectoare si mincinoase. f S5. ne


ferim de ucideri, de curvii si de preacurvii, de betii si de

apucri. S nu tinem prizm unul altuia, nici s'a' ne vindem


30 Cu pira, unul pre altul, Cu cruzie de inim i cu nemilostiv-

niciia, pentru ca s ne pgubim i s ne srcim unul prealtul, dupre cum vedem totdeauna c.' fac multi, netemindu-s nici de Dumnezeu, nici de pcat, nici 1 aduc aminte
de moarte sau de osind ; s numesc numai cu numele-

35 crestini, iar cu inima sint departe de Dumnezeu, dup. cum


1 y-au] s-au C /13 !raj:A.1441i C // 4 de pre] du pre C // 5 platoyi B, C // 6.
C// 11 simtitor C /
dupe C // 9 den ap5, B // 10 den duh B / om B, C /
trebueyte C //12 /tipsqte Inc& C // 13 Iar C / /ipse,ste dint B 1114 mIntueste C // 16.

le-a C / trebuieyte C // 17 eft] cad B, eft C / cinstitei B, C /119 pAcatile C // 20.


fgduintile B, C / ne-am flgduit B, C // 22 dupd plzim, ad. marginal poruncile
lui B / ne-ar fi B. ne va fi C // 25 ad. marginal Filipieni, cap 3, stih 20 B // 28,
ucidere C // 32 dupre] depre B / Fters totdeauna c C / multi] unii C / netemindu-seC // 34 s numesc] numindu-s5. C //

71

www.dacoromanica.ro

zice Isaia 0 faptele lor nu sint p5.ghiqti, ci mai virtos

voiu zice c5.' sint drAceti, c numai diavolul nu poht4te

binele omului, pentru a.' iaste vrAjma. 0 mincinos din


ceput, dui:4 cum zice Hristos.

S nu ne trufim intru inimile noastre, veri pentru ce


bine am face, 61 ne vom piiarde plata ostenlii 0 in scurt
s ne ferim de toate lucrurile cle rle 0 necuvioase, carele
ne vatm la suflet 0 s bucur vrjma5u1 nostru diiavolul
de jale, ci numai s5. pohtim pururea s facem fapte bune
10 0 Plcute lui Dumnezeu, pentru c rmin flr'de moarte
0 vom lua plat la ceriuri pentru jale.
S alergm la sfintele besrici, de nu in toate zilele, /
5

i. 65'

pentru multe neputinte 0 nevoi ale noastre ce ne vin

totdeauna din valurile lumii, mcar duminecile 0 s'Arb5.15 torile; c5.ci CA pentru aceasta s-au rinduit acste sfinte

zile: una pentru ca s ne odihnim 0 noi 0 dobitoacele


noastre de trudele 0 de ostenlele ce facem peste toatA
sptmIna ; a dooa, pentru ca s multemim 0 s dm

laud lui Dumnezeu, pentru multele 0 nespusele facerile


20 de bine ce au arAtat c5.tr noi 0 ne arat totdeauna 0 ne
fine 0 ne chivernis4te ca un milostiv; a treia, s, auzim
cintrile 0 slujbele clia ce s fac pentru folosul cel sufletesc. CA precum nu poate tai trupul omului flede hran5.

simtitoare, aa nici sufletul nu poate tri fr de hrana

25 cea duhovniceascl, care iaste cuvintul lui Dumnezeu, dup

cum zice Hristos la Evanghelie: Nu numai cu piine va

tri omul, ci cu tot cuvintul carele iaste din gura lui Dumnezeu". Iar nu s mrgem pe la hore 0 pe la jocuri 0 pe la
circiume, dupre cum ne iaste obiciaiul, cl in loc de a ne
30 folosi, ne p'gubim 0 suflt4te 0 trupte. Iar de ne trebue
f. 66

s ne adunm pre la hore, ca s privim, mai bun hor


decit aceasta a / besricii 0 mai frumoas5. priveal 0 mai
cuvioas adunare nu socotesc nici cunosc a fi alta decit

1 ad. marginal Isaia, cap, 19, stih 13 B / faptile C / plenesti] crestinesti


B // 3 pentru cici C II 4 dinn ceput C // 6 pierde C // 8 diavol C // 11 ele C //12
biserici C / de nu] nu v5. zic C // 13-14 cA aceasta nu e cu putinte pentru valurile
lumii ci C //14 ad. marginal lumii B / duminicile B, C // 16 dobitoacile B, C //17
trude B, trudile C 1 ostendle B, ostenelile C // 18 multAmim B, multurnim C /20 de] di B // 22 dual-Re si slujbele] dumnezeiasca slujb5. C 1 0ers celea C 1123
fAr'de hrana C // 25 dup' C // 26 ad. marginal Mathei, cap IV, stih 4 B // 28 jocori
B // 28-29 pe la hore s'i pe la jocuri si pe la circiume, dupre cum ne iaste obiciaiul]
0ers 0 ad. IA la ospete si p la b5.uturi, cum fac unii C // 29 obiciul B // 30-33
'Mrs de la lar 0 ad. cA mai bunl adunare cleat a bisericii si mai frumoas
privealA

s'i

mai cuvioas5. fapt5. C //

72

www.dacoromanica.ro

aceasta. Ca vedem cu ochii, afar din multimea oamenilor

ce s-au adunat, pre domnul nostru Iisus Hristos, ca un


imprat vcinic 0 pre cinstit maicl-sa, pre sfintii ingeri,

pre aspotoli, pre mucenici 0 pre tot sfintii. lar cu urechile


5 auzim faptele 0 lucrurile cle minunate ce au fcut pre

pmint 0 ne bucurm 0 suflet4te 0 trup4te, c nu

pgubim nirnic, ci mai virtos c4tigin sfintenie 0 min.' de


la Dumnezeu.
Si cind e0m de la besric, s.' nu e0m desrti, ci s
10 facem cum face ariciul ca, dup ce mrge la vie, intii s
satur el de struguri 0 apoi scuturl vita de cad broboanele
jos 0 sI tv5.14te pre dinsele de s infig in ghimpii lui 0
duce 0 puilor. A.a s ducem 0 noi, fietecine, pre la casele

noastre, copiilor 0 celor ce n-au mers la besric5., din


15 cuvintele ce am auzi din sfinta Evanghelie 0 clintr-alte
arti, ca sI-i hrnim 0 pre din0i cu hrana cea sufleteasel.
Si dup acia A. ne pzim mintea de cugetele cle viclne
0 trupurile noastre s le ferim de toate spurckiunile. S.A.
avem dragoste &ail toti, sa facem milostenie la sraci, s
f. 66 20 iubim pre cei streini, s autin / pre cei bolnavi 0 pre cei
din chisori s-i cerceam. SI facem bine vrjma0lor noWi,

dup cum ne invat Hristos. S avem rbdare la nevoi


0 la scirbe, s ne supunem celor mai mari, domnilor 0
stpinilor notri. SI. ascultIm 0 s cinstim pre printii
25 noWi. S ne cucerim cu cuviint duhovnicilor noWi 0
preotilor 0 alugrilor, c aa place lui Dumnezeu.
Si acstia toate pzindu-le 0 acindu-le, sa avem ndjde bun 0 fr'de indoial cat-5. Dumnezeu c aici, intru
aceast viat, vom petrce viat bun 0. fr'de intristare,
30 iar in cea viitoare ne va invrednici 0 ne va pune in numarul
celor drepti, ca s ne bucuram in veci nesfir0ti intru acea

1-2 Cl. afar5. din multimea oamenilor ce s-au adunat vedem cu ochii nostri,
B, Cl. vedem cu ochii (afar5. din oamenii ce slnt adunati) C // 3 cinstita. C // 4
toti C// 5 faptile C // 6 cl.] si C // 9 bisericd, C /10 a] c5. el B / inttiu B, C // 11
broboanile C //12 dupe% infig ad. marginal broboanele B // 14 bisericg. C // 17 de]

si B // 17-18 ters $i dupa acia s ne plzim ... de toate spuraciunile C // 20

striini B, C // 21 inchisori C // 23-24 doranilor si sapitnilor] stApbaitorilor C //


24-25 lipseFte SI asculam si A cinstim pre plrintii nostri B] Precum si feciorii

a asculte si s5, cinsteasa pre pArintii lor C // 25-26 SA avem evlavie atr
duhovnici si preoti si cAlugSsi C // 27 acestea C / dupd f5.cindu-le ad. marginal

s5. nu ne trufim la urml pentru fapta bun& ce am face, a. apoi ne perdem


plata binelui, ci smerindu-ne C /Fters o c // 28 c5.] si asa C //29 ad. marginal
aceastl B/ viiat.12 C // 30 ters 0 ne va pune C //
73

www.dacoromanica.ro

fericire, ludind 0 binecuvintind numele Tat5lui 0 al


Fiiului 0 al Sfintului Duh, a aruia iaste mrirea 0 tinria
in vci. Amin. /

CUVINT DE INVATA.TURK LA PREOBRAJENHA DOMNULUI

f. 67
5

NOSTRU IISUS HRISTOS

Luat-au Iisus pre Petru 0 pre Ioann 0 pre Iacov,

fratele lui 0 i-au suit pre din0i intr-un munte Malt deosebi

0 s-au schimbat inaintea lor. i au stalucit fata lui ca


soarele, iar hainele lui s flcura albe ca lumina".
to De vrme ce soarele cest simtitoriu, cind asare 0 s
inalt de pre p5.mint s: face pricin. 0 mijlocitor a multor

bunltti, ca intinzindu- razele lumineaz pmintul 0


marea, gon4te 0 asipte toaa ceata 0 negura, incllzte
0 han4te toate neamurile dobitoacelor, 0, in scurt sl
15 zic, toate le insuflette 0 le inviaz 0 pre toate impreun
le bucua 0 le veselte, dar cu cit mai virtos soarele cel
de end al drepttii, Fiiul 0 cuvintul lui Dumnezeu Taal,
domnul nostru Iisus Hristos (pentru carele zice prorocul
Malahie la 4 capete: Va asri voao, cebra ce v temet
f. 67' 20 de numele mieu, soarele drepatii"), carele s-au suit / 0
au rsrit asazi in muntele Thavorului, intinzind razele 0
stalucirile mrire dumnezeirii lui.
N-ar fi dat vit mortilor, ca lui Moisi, n-ar fi luminat
pre vii, ca pre Ilie, n-ar fi gonit prepusul 0 cugetul cel
25 potrivnic din mintea apostolilor, n-ar fi inadcinat 0 n-ar
fi crescut mai mula credint in mima lor, nu le-ar fi dat
s-1 cunoasc luminat, cum c el iaste Mesiia cel adevrat,
Hristos 0 cum c de voia lui mrge spre moarte, neavind

vinl de moarte 0 s: cunoasc cum a numai pre dinsul

30 sl cuvine s:-1 iubeasc, iar clialalte toate s le aib ca


n4te gunoae. Drept acia pohtesc pre inteleptiia voasta

2 Duhului Mint C / tinerea B, C // 4 al doilea cuv1nt la C // 6 loan C // 7


fratile C // 9 soarile C / hainile C /10 soarile B, C / siintitor C // 12 razile B /114
toate neamurile] toat5. feliurimea C / dobitoacilor C /15 Inviiaz5. B, C //16
veseliaste B / dar C / soarile C //17 ad. marginal tat5.1 B // 19 Malahfia C / temeti
B, C // 20 soarile B, C / dapatii B // 21 razile B, C // 22 mlrirei B, mAririi C II 23
vit] viiat5. B, C // 27 s5.-1 cunoasa, mai luminat B // 30 celelalte C //

74

www.dacoromanica.ro

s-mi dat putinic ascultare cu dragoste, ca s intelgeti


de iaste cu cale i de s cuvine s avem 0 noi dragoste
c5.tr Hristos, ca apostolii.
Vedem la al doilea cap a preahiteleptului Sirah a invat

5 pre cela ce va vrea s slujascl lui Dumnezeu, ce i s


cuvine s priimeascl, zicind: Pilule, de vei vrea s te

aproprii a sluji domnului Dumnezeu, gt4te sufletul au


spre ispia". Pentru acia, dar, trebuiWe cela ce slujate lui Dumnezeu s a$pte ispitele 0 r'zboiul viclea-

f. 68

io nului diavol, iar s nu s dezndljduiasc5., ci mai virtos


atunce / s5. a$pte mai mult ajutor 0 mai mula putre
de la Dumnezeu (numai s stea cu credina adevrat, cu
ndjde bura 0 s'l tie dreptatea 0 sa urmze bunttile
0 faptele cle bune), c nu-1 va lsa Dumnezeu s'l se ispi15 teasc preste putinta lui, ci frl de z'bav ii va inceta
scirba 0 ispita o va goni de la dinsul, precum o vedem acea-

sta luminat a s-au acut la multi, in multe locuri. C5.,


intii lui Avraam i-au poruncit Dumnezeu s se sue in
munte 0 insu, Cu miinfle lui s junghe 0 s j'rtvuiasc5.
20 pre unul nscut, iubit, fiiul su, pre Isaac.
Oare n-au fost grea aceasa crere, ce au pohtit Dumnezeu de la dinsul? Oare n-au fost mare 0 nesuferia durre
de inim aceasta? ha. vzindu-i Dumnezeu credinta 0
cum c5.' n-au lenevit, nici au zabovit a o face aceasta,

25 indaa i-au rdicat intristarea 0 scirba, prin inijlocul

ingerului, zicindu-i: Avraame, Avraame, nu pune mina


ta pre copil".
Si norodul cel jidovesc cit necaz petrecea in Eghipet,

fiind robit in miinile lui faraon ; iar pentru ca s'5.'-i mintu30 iasc5. Dumnezeu din scirbe, &RA putre nebiruia au artat
cu cle 10 rane, prin mijlocul lui Moisi. A0jderea 0 dreptul
f. 68'

0 mult ptimapl by, ca intr-o clipI de ceas au pierdut /,


nu numai multimea dobitoacelor, casele, feciorii, ftele

0 toaa avutiia ce avea, ci 0 trupul lui s-au umplut de

35 bube 0 de viermi 0 zcea intr-un gunoiu. Iar pentru c5.ci

1 sA-m dati C // 4 doilia B / a] al B // 5-7 ad. marginal ce i A cuvine A

priimeascci, zicind: Iliule, de vei vrea s5. te apropii a sluji domnului Dumnezeu
B // 8 dar C / trebueste C // 9 ispitile B // 10 diiavolul B / d5.zzaajduiasc5. C // 11

atuncea C / ajutoriu B // 14 faptile C / ad. marginal Dumnezeu B / 15 ar'de


znavg C /18 Inttiu C // 21 aceasta B // 22 durria B // 23 lar C // 25 au rldicat
C // 29 robiti B, C // 31 au arAtat dupd Moisi B // 32 care Intr-o clipl C // 33 casile
C / fetile C //

75

www.dacoromanica.ro

au r5.bdat ispitele cu mare vitejie de inimk fr5. de zbavA

i-au dat Dumnezeu Indoit clia ce au pierdut.


Lisa cu acste vorbe ce am zis, socoteala noastr nu
iaste alta, fr'numai ca s ar5.tm taina de astzi a schim5 brii ftii lui Hristos, cu carea au dat mare ajutor aposto-

lilor la nevoia necredintii, ce era s caz. C vzind apostolii pe Hristos intr-atita lips5. i s5x5.cie, cit nici capul nu
avea unde
plce 5.1 Intr-atIta smerenie de margine

Intr-atita hulk ce-i f.'cea jidovii, sa turbura In cugetul


io lor, ca ni5te oameni pro5ti ce era; i pentru acia au inceput
a nu-1 crde, socotind cum c5. nu va fi acesta Mesiia cel

f. 69

adevrat 5.1 mai virtos a peste putine zile era s moar


cu moarte nicinstit.
Drept acia, ce alt ar fi trebuit la aceast nevoe e necre15 dintii, f5/ numai ajutor de la Fiiul lui Dumnezeu, de la
Hristos, carele cu adevrat le-au dat mare putre 5i mare
ajutor. C51 i-au suit intr-un munte i s-au schimbat inaintea lor, artindu-le lumina dumnezeirii lui (pre clt era cu
putint s vaz cu ochii omene5ti), / luminind 5.1 mrind
20 firea cea omeneasc6 c era imbrcat, care lumin s-au
vrsat 5i pe hainele lui, ca s dea cu aceasta apostolilor o
indrznea15. 5i un ajutor mare 5i s5.-i adeverze i s.-i
Incredintze cum c acest sgrac i smerit la vdere, carele
era hulit pentru multa a lui smerenie, mcar c5. peste
25 putine zile s' va da legat In mlinile jidovilor s: se huleasc5.,

s se batjocoreasck s se scuipe, s se bat cu palma peste


obraz, s se munceasc5., s se rgneasc 5i la cea de apoi s
se i rstigneascg ca un flcaoriu de rle. Iar s nu socoteasc c iaste numai om singur, ci iaste i Dumnezeu
30 desvir5it

i adevrat i pentru aceasta s-au schimbat

inaintea lor.
La 3 lucruri trebuia mare ajutor apostolilor, ca s scape
de nevoia 5i de ispita cea mare a necredintii: ntli s cuveniia 55. creaz cum c5. Hristos iaste adevratul Mesiia ;

35 a dooa, vzindu-1 pre cruce, mort, le trebuia ajutor s


nu-5i piarz credinta, nici 55. socoteasc6 cum c5. acesta
1 ispitile B / f,r5, alaavS. C // 2 celea C // 4 %VS. numai B, C // 5 fetii C I care

C // 8 de margine] mare C // 9 intr.-at-tea B / hule B f/13 necinstit5. B, C /15


ajutoriu C // 20 ce] cu care B // 21 hainile C // 22 ajutoriu B // 24 multa lui C // 25
mIniile C // 26 a s5. 1-4 C I batjocureasa C / preste C // 27 s. s5. 1-2 C j cea] acea

C // 28 a sd. C / aator C // 29 ad. margina/ 0. Dumnezeu B // 33 necredintei


C / Intliu C // 35 ajutoriu B // 36 nul B, C j piiarzit B //

76

www.dacoromanica.ro

nu iaste Dumnezeu; a treia, s le dea pricing sa-1 iubeascg

cu dreagoste fierbinte. Deci, la acste cite trle sa vde


astazi cum c au dat Hristos cu schimbarea fetii lui mare
ajutor apostolilor, pentru ca s5.4 cunoasca ca el iaste
f. 69' 5 Mesiia cel adevarat 0 / pentru acia le aduce trei marturi,
vrdnici de crezut: pre Moisi, pre hile 0 pre Tatal lui cel
ceresc. $i iat zice evanghelistul sg arat lor Moisi
0 lije, graind Cu dinsul de e0rea lui, carea vrea s se plineasca in Ierusalim". Si Tatal, cu glas 11 marturis0e din
10 nor: Si iata glas din nor zicind: acesta iaste Fiiul meu cel

iubit, intru carele bine am vrut, pre acesta ascultat".

Si pentru ca sa le ajute apostolilor s nu ias'l din credinta, vazindu-1 pre cruce, zice mai inainte ca vorbte
cu Moisi 0 cu hile pentru moartea cea de pe cruce, carea
15 vrea A. ja, pentru ca sa-i Lc dupg cum am zis, sa-1 iubeasca cu dragoste fierbinte 0 pentru acia au descoperit
putintel slava dumnezeirii lui, cu carea au mgrit firea cea
omeneasc 0 va s'l mareasc5. 0 pre sfintii lui, la a dooa
venire.

Si s'a arata lor Moisi 0 hile, graind cu dinsul". Minunatg vorb5. 0 alse sotii are astazi Hristos, cu adevarat 0 i
A. cuveniia s5. aib sotii ca acstia, pentru c5. Hristos iaste
Mesiia, ca Moisi iaste facatoriu de lge, Ilie iaste proroc
mare ; Hristos iaste mintuitoriul lumii. Moisi iaste mintui25 toriul / jidovilor, Ilie ca s'a' fie mintuitoriul celor drePti,
20

f. 70

mai nainte putin de judecat. Hristos iaste dtator de


lge, Moisi invattor de lge 0 Ilie rivnitor de lge.
Vedet, darg, ce sotii alse are 0 cum s'l aseam5.11 in

oarecarele: Moisi au murit, Me n-au murit. Si oare ce

30 poate fi aceast, de s-au insotit Hristos cu un drept din cei

morti 0 cu un drept din cei vii? Pentru caci la judecata

cea viitoare vor sa se judece vii 0 mortii 0 vor sa se vese'easel la imparatiia ceriului cit vii vor fi drepti 0 cit morti

vor fi drepti. Si de vrme ce taina aceasta de astzi, a


35 schimbarii lui Hristos inchipuiaste 0 iaste ca un aravon
2 herbinte C // 5 /ipse,ste si B / acia] ce C / marturi B, C // 6 si pre Ilie C//
8 care Cl A. A C /9 Erusalim B // 10 non i 1-2 C f/11 ascultati C 1113 mai nainte
C // 14 de pe] dup5. B, dupe C / caria B, care C // 18 ad. marginal va A mAreasA.
A / doao C // 21 aleas1 sotie B // 22 acestea C // 23 f5.a.tor C // 26 ad. margina/

putin B // 27 dupd Moisi ad. iaste B / rivnitori B // 28 Vedeti dar C / cum A]

cum A. A B /129 oarecarele] oarecare chip B / ;sfers 0 cum A asamina in oarecarele:


MoisiC / lipse,ste au murit, Ilie n-au murit. i C / oare] are A // 32 A A. judece C /
vii C / c cu B //33 citi 1-2 C ii 35 1nchipueste C //

77

www.dacoromanica.ro

accu mriri ai imprtiei ceriului, pentru aceasta au adus


Ja mijloc unul din cei morti, pre Moisi i unul din cei vii,
pre Ilie. Si cum c5.' vor s vie la imprtiia ceriului, impreung, viii i mortii ni-o adevereazA fericitul Pavel, la

5 15 capete catr corinthni, zicind: Tot nu vor adonni,


iar tot ne vom schimba de trupul acest striacios ne
vom face nestricacio0".
Si s arat." lor Moisi i The". Oare pentru ce? Pentru
patru lucruri: una pentru ca s scoat de la norod acea

10 socoteal5 mincinoas, ce avea asupra lui Hristos, c unii


Ii zicea c5. iaste Ihe, altii Ii zicea c iaste Ieremia, sau/,
f. 70
unul din proroci; a dooa, pentru ca s cunoasc jidovii
cum c.' Hristos nu iaste impotriva legii lui Moisi i pentru
aceasta stA cu di-agoste de vorbte cu singur fckoriul
15 legii, cu Moisi cu rivnitorul legii, cu Ilie ; a treia pentru

ca sa se arate cum c iaste domn i sapinitor, al vietii


0 al mortii i stapinte pe cei vii 0 pe cei morti i, dud
Ii chiam5., vin, precum adevereazg poeticul la un tropar
de astzi de la a opta peasn, zicind: Ca celuia ce stpi20 neti ceriul i imprteti pmintul i domnWi cle
dedesupt, au satut inaintea ta Hristoase, de pre pmint
apostolii, iar ca de la ceriu Thesviteanul Ilie i Moisi din

cei morti" ; a patra, s vazA apostolii in ce chip au cinstit

pre acWi 2 proroci, pre Moisi, cci avea mare blind*


25 i pre Ilie, cki avea mare rivra spre credintg, pentru ca
sg se asmene i lor, A, fie blinzi i rivnitori, acolo unde vor
vedea c5. iaste in nevoe credinta i inchin5.ciunea lui
Dumnezeu.

pentru acste 4 pricini, ce am zis, au adus la mijloc


30 pre Moisi 0 pre Ilie. lar mai virtos s zic c i-au adus penf. 71

tru ca s m5xturiseascl apostolilor cum c iaste


mgcar c n-ar fi trebuit aceast narturie s o aducem la
rnijloc fiind mrtunia taalui / din ceriu mai vrdnicA
decit a prorocilor:
iatg glas din nor zicind: acesta
35 iaste Fiiul mieu cel iubit, intru care bine am vrut ; pre
acesta ascultat".

1 acei C / ImpArAtii C // 3 hile A // 4 vii C // 5 Toti C // 6 ad. marginal lar to

ne vom schimba, adeca nu vom muri to B / toti C // 7 nestricicios B /11


Ieremiia B, C /12 doao C /14 Fters

Cll 2

B / fAcAtoru C 1115 rIvnitorul C //18 chi-

iamA B (/19 CA C /21 lnaintea lui B // 22 Thesviteanu C // 26 s5. s asamine


C / lipsefte lor C // 29 au] am C // 35 carele C // 36 ascultati B, C /1
78

www.dacoromanica.ro

O, ce mrturie credincioas i adevrat iaste aceasta!

0, ce buntate i fericire au c4tigat acei ce au ascultat


pre cel mkturisit i au urmat lui, dup porunca pkin-

telui celui ceresc ! C51 adevrat, de s-au i pedepsit intr-a5 ceast lume putin, dup cum zice preainteleptul Solomon,

iara cu mari buntki i fericiri s-au druit: Cci Dumnezeu i-au ispitit pre dmnii i i-au aflat luii vrdnici, ca aurul

In ulcea i-au lmurit pre ei i ca o jrtv5. de ardere Intreag

i-au primit pre ei". Putin au ostenit, adevrat, iar mare


io plat au luat. In scurt vrme au fost in scirbe, iar in

vrme nesfiqit s vor bucura, c nu-s vrdnice patemile


vremii de acum eked mkirea cea viitoare, dup cum zice
fericitul Pavel.
iat glas din nor zicind: Acesta iaste Fiiul mieu cel

15 iubit, intru careie bine am vrut ; pre acesta ascultat".

Oare acest cuvint ce zice ten: Pre acesta ascultat",

f. 71

numai apostolilor s fie zis s5.4 asculte, au Ot noao? Mie


mi s pare s-1 fie zis i noao s-1 ascultkn, de vrme / ce
ne tinem cretini i ucenici ai lui Hristos. Acuma, darl,
20 trebue s intelgem intii lucrarea acestui cuvint: Ascul-

tat ", ce va s zic, apoi cllalte le vom intelge pre

lesne. Acest ascultat" aici nu s intelge cuvintul cel gol,


ce iase din gura omului
asculam cu urechile, c5.ci
acela nu s numte ascultare, ci auzire, ce si Intelge
25 sfirOtul faptului, adeca ca cum am zice unii slugi: du-te
de f, iat ce i el auzind cuvintul s supune ascultrii
mrge de face. Ap. i Dumnezeu Taal ne zice noao:
Pre acesta ascWtat", adec ca ce ne va porunci Hristos
s facem, s ne supunem ascultkii i s svlrim lucrul
30 dupl pohta lui, pentru binele nostru.
S vedem dara acum de tinem porunca lui Dumnezeu
i de ascultm pre Hristos la cle ce ne invat. Eu socotesc
s fim departe de acea ascultare, eft e ceriul de prnInt ;
pentru cki Hristos zice la loan in 14 capete: Cela ce are
35 poruncile mle i le pz4te pre jale, acela iaste cela ce m
iubte".
6 iar C / mare B // 7 luis B 8 ad. marginal intreag B // 9 iar C // 10 iar
B, C // 11 patimile B, C // 15 care C / am voit C / ascultati B, C 1/16 ascultati
B, C 1/17 fi C // 19 uceniti C f ai lui] lui B Idar C // 20 India B /21 Ascultati B,
C / clialalte B // 22 Aceasta B, C / ascultati B, C / dupd intelge ad. singur
B // 23 si-1] s-1 B / asculam] ascultati C // 24 ci s Intelege C // 25 sfrsitul B / adia.

C //28 ascultati B, C/ adia C / lipseste ca B / ca ce] once C // 31 dar C //

79

www.dacoromanica.ro

Acuma dar, de vom zice c iubim pe Hristos, s.. vedem

care porund a lui tinem.

f. 72

Hristos zice: Scirbe vet avea in lume". Noi nu pohtim


s avem nici o scirbk iar de si avem vreo scirbk o avem
5 pentru dci nu ni O. implinste pohta, iar nu pentru dragostea lui. /
Hristos zice: Pacea mea o dau voao", iar noi, nu dea
Dumnezeu s. avem pace intre noi, ce ne turburm pururea,
io

pentru fiestece, ca valurile m'rii cind le sung vintul.


Hristos zice: Nu judecaret, ca s nu v5. judecat", iar

noi de-a putria fi nu iaste nici zi, nici ceas s nu judedm


de ru, nu numa pre cei ce-i stim ce si pre cei ce nu-i tim.

Hristos zice: Precum pohtit voi s v fad voao oa-

menii, facet si voi lor". Noi pohtim si ne cinsteasd tot, s5.


15 ne dea tot pocloane 0, daruri, s5, ne laude, s ne fericea.sck
s.. ne griasca de bine, A. fad: tot dup pohta noastrk sl

nu ne stea nimenea improtiv, nici s ne zic nimica, de


am face verce ru ; iar noi pohtim s osindim pre tot,
s'ai nu drn nimnui nimica, s.' nu facem nimrui nici un
20 bine, nici s" se foloseasd nimenea de noi. Pre tot ii hulim,
pre tot ii grim de talu, pre tot ii pirim, pre tot ii luom in
ris si in batjocur, tuturora le zicem cal sint nebuni si fr
nici o socoteal numai pre noi insine, voiu cuteza a zice,
ne facem mai intelepti si dedt Dumnezeu si nu ne aducem
25 aminte c.a.' intelepciunea lumii acestiia iaste nebunie inain-

tea lui Dumnezeu.

Hristos zice: Porund noao v dau voao, ca s iubit

f. 72

unul pre altul", iar noi ne urim si ne dutm ponds / unul


aituia, ca cind ne-am fi ucis printii, sau ne-am fi f5.cut
30 alt r5u, ceva.
Hristos zice c5.: Cine s5.' va ruina de mine si de cuvintele

Inge intr-aceast rud prea curvare si pctoas si fiiul


omenesc s va ruina de el, cind va veni intru slava Tatlui
su, cu ingerii cei sfinti", iar.' noi nici de dffisul ne rusinm

1 Acum B, C / dar C // 2 Upsefte a lui C // 3 yeti C // 7-8 iar noi, nu dea


Dumnezeu a avem] iar noi nu voim a avem C // 8 intru B / ce] ci C // 10 judecareti B, C / judecati B, C // 11 de-a putria fi nu iaste] de-ar fi cu putina a nn
ne tread, C / a nu judedm de au] cu judecarea si Cu gairea de au C // 12 numai
B, C Ice ti stim C / ci si B, C 1/14 faceti B, C / toti B, C /15 toti B, C / plocoane
C /116 0. nu fad. B / toti B, C /17 nimeni B, C / Impotriv6. B, C// 18 veri B, C /
iar C / toti B, C /19 nimerui 1-2 B // 20 toti B, C // 21 toti 1-8 C / luim B. lull]]
C // 24 facem s'i mai intelepti C// 27 iubiti C // 29 ne-ar 1-s B // 34 iar C//

80

www.dacoromanica.ro

nici cuvintele lui le tinem in seama, ca o nimica, nici cele


ce ne invata spre folosul i mintuirea sufletelor noastre
le pazim, ci aflam pricini i zicem c.' nu putem sa le facem

acstia ce ne invata Hristos, c nu ne d. indemina, caci

5 avem case grle i vrmea nu ne slujaTte, c sintem supu

supt jugul paghmlui i avem nevoi multe 0 suparari de


toate partile. Dara clia ce pohtim noi, cum le putem face
toate, deplin, fr'de nici o zaticnea15.?

Pre Dumnezeu nu vom s5.4 ascultam, la cle ce ne

10 Invat s facem, pentru binele i folosul nostru cel sufletesc, ce ne par, invataturile lui, grle i rle i pentru acia
nu-1 cinstim, ca cInd ni-ar fi vrajma. de moarte. lar pre
oamenii cei ce nu s tem de Dumnezeu, nici s ru0neaza

de ftele omeneti Ii ascultam la cle ce ne invata sa le

i. 73

15 facem, spre pierzarea sufletelor noastre / i spre necinstea


noastr"

i spre a ne cleveti tot 0 a ne blestema pentru

nedreptatile ce facem; i priimim invataturile lor cu dragoste i le facem cu mare pohta i ne bucuram de jale, ca
de mare avutie
laudam catra tot, ca pre n4te priiateni
20 0 facatori de bine 04 cinstim pentru cad ne rapun sufletele, cu Invataturile lor, mai virtos decit pre Dumnezeu,
carele poft4te pre tot oamenii sa se mintuiasca.

Hristos zice: De pe aceasta vor cunoate tot ca-mi

sinteti ucenici, de vet avea dragoste intre voi", iar noi ne

25 pizmuim, ne zavistuim, ne pohtim raul unul altuia


mijlocim in tot chipul s ne pagubim unul pre altul, nu
numai de avre, ci mai virtos de cinste ; i facem cu aceasta
pacat improtiva Duhului Sfint. Dar Dumnezeu n-au facut

lumea numai pentr-un om, ci pentru tot, nici imparatiia

30 ceriului pentru unul, ci pentru toti. Ca de ar fi facut Dumnezeu lumea numai pentru un om, ce ar fi trebuit s mai
faca 0 pre Eva 0 apoi
blagosloveasa i s." le zica:
Cr4tet i v inmultit i umplet pmintul i domnit pre
dinsul", iar de 0 iaste cineva sa arate dragoste catr altul,
1 nemica C 114 acestea C / 1110.mila C // 5 supusi C // 7 Dar C/ celea C //
11 pare B //12 ne-ar fi B, C //13 oameni C// 14 ftile B, fetile C //16 toti C //18
s5. le facem C / jale C // 19 i lAudb.m C / toti C/ prietini C // 20 si-i] i ti cinstim

C / sufletile C // 22 pohtste B, pohteste C / toti B, C // 23 De pe] dupe B,


dup5. C / toti B, C / cl-mi] cum C // 24 sintem uceniti C / yeti avea C// 28 1mpotri-

va B, C / Dar C / n-au] de ar fi B // 29 pentru un B, C / toti C // 29-31 lipsefte


ci pentru tot, nici tmprtSia ceriului pentru unul, ci pentru toti. C de ar fi acut
Dumnezeu lumea numai pentru un om B // 33 Crsteti B, cresteti C /1nmultiti B,
C / umpleti B, C / domniti B, sapiniti C //
81

www.dacoromanica.ro

f. 73'

iaste mincinos si viclean, c o face au de vreo Mel, au / de

vreo rusine, au pentru vreun cistig ru.


Hristos zice: Dat ale chesariului, chesariului si ale lui
Dumnezeu lui Dumnezeu", iar noi nici mai-marilor nostri,

5 atita celor besericesti, cit 0 celor mirenesti, nu le am

cazuta cinste nici lui Dumnezeu, nici ne supunem lor cu


dreptate, ci cu viclenie si cu rutate si in loe de a-i iubi
si a ne cuceri lor, noi ii grim de ru si-i ponosluim. Dar
s vedem ce zice Dumnezeu pentru dinsii la cartea Eirii,
io la 22 de capete: Pre dumnezeii ti s: nu-i gresti de ru
si pre boiariul norodului au s.' nu-1 vorbesti de ru".
Tilcuitorii sfintei Scripturi inteleg s fie dumnezeu arhiereii, p5storii si dascalii besricii; boiariul norodului inteleg

a fi impdratii, domnii 0 judecaorii.

15

Acuma, dar, asupra a di-0ra pornim limba noastr cea

blestemaa si grim de ru, al cdrora cinste rdicam, al

arora nume ocrim? Pre srnne al arhiereilor, al domnilor


si al stpinilor nostri, pentru carii ne poruncste Dumnezeu
sa nu-i grim de r.u, iar noi fr'de nici o socotea15. punem

20 gura noastrk dup5.' cum zice David, la ceriu, cu atita


semetie si obrznicie, neaducindu-ne aminte nicidecum
f. 74

de osind. $i / pentru c5.ci iaste cugetul nostru viclean si


inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor, pentru

acia petrcem o viat blestemat si turburatk o viat

25 plin.' de fric si de uriciune, plin5." de nevoe si de necazuri.

$i iatk dar, c5.' ne vadesc lucrurile 0 faptele, c nici

asculam pe Hristos, nici 11 iubim, c de 1-am iubi am face


ponmcile lui ; ci umblm de capetele noastre, fcInd fieste-

carele ce ni s pare 0 ce ne place, neaducIndu-ne aminte


30 nici de moarte, nici de judecat si de nu ne vom indrepta

Cu adevrat, vom sa gresim si vom s mrgem rului.

Drept acia, iubitii miei, trebue s facem mintea noastr.

muntele Thavorului, ca s vie lumina adevrat s o

vedem cu ochii cei de gind ai sufletului, s ne artrn si


35 noi cu osirdie in dragostea lui Hristos, ca apostolii, s ne
asminAm lui Moisi si lui lije, rivnitori si nelenevosi in
2 clstig] crestin B // 3 Dati B, C / chesarului 1-2 B // 5 bisericesti C // 8 noi]
nui B / Dar C // 11 boiarul B // 12 dumnezeii B / arhierei C /13 bisericii C / boiarul C // 15 dar C/ asupra clrora C //17 PA semne C // 24 viiat5. 1-2 B, C // 25
necazur C // 26 dar C / faptile C // 28 capetile C // 29 ni O. place C // 31 vom
gresi rAu s'i vom merge in munca de veci C / dupd rAului ad. marginal la rAu iar
nu la bine B // 32 #ers iubitii miei ,si ad. crestinilor C // 33 Thavoriului B ilumina
cea adevAratA C // 36 aseminAm B / nelenevos B //

82

www.dacoromanica.ro

poruncile lui pentru ca s ne putem sui si noi, impreun5.


cu Hristos, in mintea cea ob15.duitoare a sufletului sl vedem

cu gindul slava acia si norul cel luminat 0 s auzim glasul


5

cel printesc: Acesta iaste Fiiul mieu cel iubit" i proci.


i la cea de pe urm s ne invrednicim s imprtim impreung cu el. /
Asa, sapine Hristoase, te rugm noi, ticslosii si nevrd-

f 74

nicii robii ai, carii ne-ai ascump5zat cu preascump


singele au din miinile vajmasului celui viclean s te

io milostivesti pentru multimea induarilor tale, s luminezi


ochii sufletelor noastre ce-i intunecat, cu lumina cunostintii

tale si s aprinzi in inimile noastre cle impietrite vpaia

dragostei tale si s ne invrednicesti cu darul au s: te


asculam si s facem cu poha cite ne poruncest si s te
15 iubim din tot sufletul, aici intr-aceasa viat ticloas
si plin de scirbe; iarbi in cea viitoare s ne invrednicesti
msirei 0 luminii slavei dumnezeirii ta/e, ca de pururea

s: te mrim, impreun cu ar'de inceput pkintele au


si cu presfintul si bunul si de viaa incepitoriul au duh,
In veci nesfirsiti. Amin. /
f. 75 20

CUANT DE NVATATURA LA SFINTII $1 NTOCMA CU


APOSTOLII IMPARAT COSTANDIN $1 ELENA

Cu slav si cu cinste l-ai incununat pre dinsul."


Cei ce s cunosc pre sine avut, acia pot s dea daruri
25 vrdnice unui imprat si cei ce s cunosc pre sine invtat,
aceia pot s5.-i fac si azuta laudl. Iar eu, cunoscindu-m
pre mine foarte srac de fapte bune si slab de invttua,

n-am s aduc alt dar vrdnic, nici ala laud cuvioas,

de Dumnezeu incununatului, marelui imprat si intocma


30 Cu apostolii Constandin, fr numai cap plecat 0 cugetul

mieu cel cuciarnic.


5 de pe] dup5. B. dupre C// 10 dupd luminezi ad. tnarginal Cu lumina cunostintii
tale C /11 Intunecati C / fters lumina cunostintii tale si ad. vApaia dragostei tale
C // 13 Fters vIpaia dragostei tale C / dragostii B / invrednicim C // 14 poruncesti
B, C 1115 viiati B, C /16 iar C // 16-17 invrednicesti luminii si slavei C 1117
dumnezeestii B // 17 de-a pururea C // 18 cu cel B, C 1/ 19 viiatL B, C / incepAtorul C / ad. marginal duh B // 21-22 CuvInt la sfintii ImpSiati si Intocma Cu apostolii Costandin s'i Elena, In luna lui mai 21 C // 22 Imp5.rati B /24 avuti B, C I1 25
SnvItati B, C /30 Costandin P. C / cugetul mieu cel cuciamic] cuget cucernic C //

83

www.dacoromanica.ro

Drept acia, intru dnstea lui am a zice, inaintea dragostei voastre putine cuvinte, nu cu obraznicie, ci cu mult.
cucerie; nu cu vorbe ritoricesti si alcAtuite, ci cuvinte
smerite si prostatece, nu dup.' / cum s5. cuvine, ci dup5.
f. 75'
5 putint5.. Ci v pohtesc s ascultat cu dragoste.
Si iarg cu cucerie iscodesc s'a' afle tilcuitorii sfintei Scripturi la Faptele apostolilor, oare dintr-atitea daruri mari, cu

carele din dumnezeiescul dar s-au imbogAtit fericitul


Pavel, care dar s fie cel mai mare si mai ales, cu carele

io in cite patru pArti ale lumii s-au arAtat minunat 0 vestit?


Si zic unii cum s'A fie invlt5.tura cea cereascA, cu care au

vinat toate limbile, au dezrAdIcinat din toate locurile

15

pAginAtatea si au intins de la risArit Ora la apus numele


lui Hristos si credinta.
Altii zic cum s'A fie descoperirile ce au luat, c fiind inc
In trup s-au rApit pinA la al treilea ceriu, au vlzut frumu-

setile cle ceresti, au auzit cuvinte nespuse, carele nu

f. 76

iaste slobod omului a le grAi.


Altii iar zic cum s fie fost minunile ale flede asAmi20 nare ce fcea, cu carele au luminat credinta, de vrme
ce nu numai cu glasul vindeca si cu cuvintul fAcea smne
ce si cu umbra si cu hainele facea minuni. lar apoi cu totii
SA unesc la vorb si zic cum c nici un dar mai mult nu
l-au / mArit pre Pavel ca chiemarea lui.
Si adevArat au stAtut prea minunat, de vrme ce pentru
25
intoarcerea lui Pavel nici invtAtura apostolilor au lucrat,
nici putria minunilor, ce lucrul acesta l-au sAvirsit insus
cuvintul lui Dumnezeu ; si au flcut Fiiul lui Dumnezeu
numai pentru Pavel acia ce au fAcut pentru tot neamul
30 omenesc. Si de s-au pogorit acolo din sinul TatAlui pentru
tot oamenii, aici iar insus pentru Pavel au 15..sat ceriul
0 s-au pogorit trupste, cu toat dumnezeiasca lui slav.,
pentru ca s.'-1 intoarcA. Si de vrme ce acea chiemare face

pre Pavel atita de minunat, cit nici apostol, nici mucenic


35 nu iaste intocma mAririlor lui, darl pentru vredniciile
1 cinstia B / dragostii B // 4 prostatice B. C // 5 ascultati B // 6 lipsepte 5i iar5.

B, C / s5. aflu C / tilcuitorii] mintuitorii B // 7 Faptile C / dintr-atita B, C // 8


dumnezeescul C // 10 cite 4 C // 11 Upsete cum C // 12 vinat] avut B / locurile]
lucrurile B /16 treilia C / cer C / gi au vazut B // 17 care C // 19 lar C lipsefte
cum C /20 carile B, care C // 22 ci i B, C / hainile C // 24 chemarea C // 25 mitin-

flag luminat C // 27 putrea B, puterea C / ci B. C // 30 de s-au] de au C //


31 toti B, C / iar C /33 chemare C // 35 dar C //

84

www.dacoromanica.ro

de Dumnezeu incununatului mieu Constandin, ce voiu

f, 76

putea zice? Carele asmene ca Pavel au luat intoarcerea lui


asmene i chiemarea ; din ceriu fu chiemat Pavel, din ceriu
s-au chiemat i Constandin, dup cum il cnt besrica.
Pavel cu glas de lumin, precum spune Luca la Faptele
apostolilor: Vzuiu, zice, pre cale incungiurindu-m
lumin" i Constandin / cu slove alctuite de stle i cu

glas purtgtor de lumina.", precum mrturisde istoriia:


Intru acesta biruiWe" . Acolo Pavel, in miazzi, aici

10 Constandin in miazzi ; acolo Pavel de Iisus ce s-au rstig-

nit, aici Constandin, prin crucea lui Iisus. *i de vrme ce


acolo mrturisde cel cu limba i cu inima de aur, Ioann,
cum c nu-i iaste limba iscusit spre a spune mririle lui
Pavel, darg eu, ca n-am nici limba aceluia cu vorba de aur,
15 nici bogtiia graiului, ce voiu putea s aduc spre lauda
lui Constandin, carele la chiemare au luat darul lui Pavel?
Drept acia, cunoscindu-mi neputinta
mle,
imi caut i fr'de voe a 15.sa intr-o parte toate clialalte
mari vrednicii i lucruri minunate ce au faicut in multe
20 prti ale lumii, acest minunat i dint imprat i voiu
zice cu putine cuvinte, numai pentru un lucru; ce ascultat,
s auzit.
Oare pentru ce, sfintului Constandin i s-au dat acest
f. 77

titulu, de-1 numde sfinta besria numai pe dinsul Cu


25 acste trei numiri: de Dumnezeu incununat, mare / imprat i intocma cu apostolii ? i zicem, intii, cum c
iaste de Dumnezeu incununat. In ce chip? Una, pentru
c6 pre ceialalti 1mpra Ii aleg oamenii de-i fac imprati
incunung cu cunun de aur i cu pietri scumpe, iar
30 pre marele Constandin, pentru buntatea i curteniia
inimii sale insu Dumnezeu I-au ales din limbi, ca pre
Pavel din jidovi i 1-au chiemat, cu glas ceresc, la vredniciia imprtiei 0 1-au incununat cu cununa darului celui

1 lipseFte mieu C / Costandin B, C // 2 care C / asemenea C // 3 asemenea


C / chemarea C / chemat C // 4 chemat C / Costandin B, C / biserica C / dupa
chemarea nu de
besrica ad. tfiV tafiatv otix
avap&iscov 8stegiew4 c

la oameni luind> B 5 Faptile C // 7 Costandin B, C // 8 purtAtoriu B // 9

birueqte C / miiazAzi B // 10 Costandin B, C / dupcI Pavel ad. s-au chemat


C / ce s-au] cel C // 11 Costandin B, C // 14 dar C // 16 Costandin B, C / care C/
chemare C / dupd Pavel ad. intre paranten i iar de vei vrea A. B // 18 1m

cautA C / celelate C 1119 multe] toate B, C // 20 pArti ale] pArtile C // 21 ascultati

C // 2,2 auziti B, C // 23 Costandin B, C // 24 biseria. C / pi C// 25 aceste 3 C/


Incoronat C 1126 Intlin B // 28 ImpArati B, C //29 IncununeazA, B / pietre C //30
marile B / Costandin B, C/ curia B // 32 chemat C /1nvreduiciia B / ImpArAtii C//
85

www.dacoromanica.ro

de sus, Cu arma bunavoirii, dup cum zice David; 0 alta,


c peste noapte i s-au ar5.*tat in vis domnul Hristos. zicindu-i: Acel semn ce ti-am artat astzi pe ceriu iaste arma
acia cu carea am mintuit din minile diavolului tot neamul
omenesc, acela s aibi si tu ca un steag rdicat, s mearg
inaintea ta, la toate rzboaele cu darul aceluia vei birui

pre tot vrjmasii norodului ce ti-am incredintat

f. 77

f. 78

pasti i vei fi pururea biruitoriu i izblvitor.


A dooa, de vrme ce imprtiia iaste un dar degvirsit,
carele s pogoar de sus, de la printele lumine/or, asupra
celor alesi i imbunttat, pentru vredniciia lui i dde
Dumnezeu de s fcu imprat intii al crestinilor, ca s. /
indreptze pre cei rzvrtit, s pIzeasel turma lui Hristos
de lupii cei ginditori i cu prastiia Duhului Sfint s5.-i go15 neascl i besrica lui Dumnezeu, ce era alcat i gemea
de supt tirani, s o rdice i s o veselease. Cci cununa
cea imprteascI are desprteal de mitra cea arhiereascI
imp5.ratul carele s nevoiaste pentru binele i folosul
norodului su, atita la cle trupesti i treckoare, cit 0 la
20 die sufletesti duhovnicesti, micax c nu are acea vrednicie (arhiereasc5.), iar plata Ii iaste de la Dumnezeu
intocma cu episcopii cu carii ar fi mai rivnitori i s face
si el diadoh apostolilor, carii sint imprat i preot al besricii, de vrme ce dinpreun lucreaz5, cu Dumnezeu, pentru
25 mintuirea lumii.
Drept acia pre dreptate zice marele Constandin sfintilor printi de la sAborul ce/ dintii: Voi in besricl, iar
eu afar de besric5. Sint pus de Dumnezeu episcop".
Pentru acia, dar s nu socoteasca impratii i stpi-

30 nitorii pmintului cum c i-au pus Dumnezeu s


pre scaun frumos numai spre vedre inaintea ochilor
omeneti, impodobiti cu vesminte scumpe, cu cununa in
cap 0 cu schiptrul cel de aur in Mira, ci numai singur
dreptatea iaste de-i / face cinstit la norod. Pentru acia
35 zicea i inteleptul Isiod, cum c, impratii pentru doao

1 buneivoiri B, C // 3 p5, C // 4 care C / miinile B, C / diiavolului B // 7 toti


B, C / te-am Incredintat C // 8 biruitor C /10 luminilor B // 11 a1e B / ImbunItItati B, C / dete C /12 Intiin C // 13 rIzvrAtiti B, C /115 biserica C / gemea] legea C //17 dIsparteall C //18 nevoe#e C //19 lipsefte su B /121 lar C // 23
diiadoh B / 1mplratii B, impArati C / preotii B, preoti C / bisricii C 1126 pre]
C / Costandin B, C /27 soboru C / dintliu B / biserica C // 28 din bisericA
C // 29 dar C // 34 cinstiti B, C /135 pentru 2 C //

86

www.dacoromanica.ro

lucruri s-au rinduit, de oameni, s fie: una, pentru ca sl le

La dreptate si alta, ca s fdice strimbgatile de la

mijloc. Pentru acia prorocul David, ca din gura norodului


zicea: Dumnezeule, judecata d-o impratului si dreptatea
5 fiiului Impratului ; aci chid Intr-o politie strlucste

dreptatea stilt cei suppus pururea norocit. C zicea un


filosof : anul cel bun nu-1 face attta multimea rodurilor,

eft 11 face dreptatea stdpinitoriului. Si altul iar fu intrebat


care cuvInt iaste mai bun, pentru ca sa triasc omul bine

io s'i multemit ? Au rspuns: acela numai, carele pzste


dreptatea intocma, la tot.
Al doilea nume din titulus iaste: pentru ce s numste
sfintul Constandin mare imprat ? $i zicem: pentru c5.ci
iaste de Dumnezeu incununat ; urmeaz, drept acia,
15 s5. fie si mare. $i cum s nu fie mare unul ca acela, pre
carele Dumnezeu 1-au Incununat ? Iar nu zic pentru
aceasta c iaste mare, ci numai pre cum scrie Evsevie, c5..

lumea 1-au numit pre sfintul Constandin mare imprat,

nu atita pentru biruintele cle mari ce au fcut la fzboae,


f. 78. 20 cit / pentru marile faceri de bine ce au fcut suppusilor

lui. $i incs adaoge de zice cum a nici cu un mijloc nu


s bucura, pin chid vedea pre vreunul trist inaintea lui.
Hrana si Imbrcmintele nu le avea sracii de la altii,
f5.r5.' numai de la el. Nenumrat era multimea gracilor
25 carii alerga la el s le ajute si nici unul nu s intorcea
desrt de dorita mingitare.
Iar nici pentru aceasta ii vom zice c iaste mare, c m
uit la prorociia ce zice David pentru Hristos la Psalm 70
zicfnd: $i s vor trichina lui tot impratii pmtntului,
30 toate limbile vor sluji lui".
$i socotesc a aceast prorocie numai pe vrmea marelui

Constandin s-au Implinit. in ce chip? Lui i s-au suppus


tot Impratii pmintului si pentru cci era el capul tuturor
Impratilor s'i inchinindu-se el lui Hristos, prin mijlocul
35 lui tot s-au trichinat si cu pilda lui au luat frumustea
1 dupd rInduit ad. deasupra rfnduhsi, A fie stapinitor B H 3 prorocu C // 4
judecata ta C // 6 suppusi B, supusi C / norociti C /9 cuvint] vint A, C // 10

mu1t5.mit C // 11 toti C // 13 Costandin B, C / imp5.rat mare C // 15 ad. marginal

5i cum s nu fie mare B 1116 care C /17 Efsevie C /18 Costandin B, C // 2a


facerile de bine cele mari C / supusilor C // 22 fiefs pinl B // 24 nenumkati,
B, C // 25 Intorciia C // 26 (15.s5xt C / mInglere C // 28 psalm 71 B // 29 toti C // 31

pe] pre B, pl C // 32 Costantin B, C / supus C // 33 toti C // 35 toti C / frumustia B //

87

www.dacoromanica.ro

credintii;

pentru aceasta s-au numit mare pentru

cAci tuturor celor mai mari ai pmintului el era singur


tutor.

Si voiu zice c iaste mare si pentru cci au sttut pentru


5 besrica lui Dumnezeu i s-au argtat imprat credincios

f. 79

pentru plata crestinttii / sale au suppus Dumnezeu


supt picioarele lui toat lumea atita cit si de la India
au venit sol cu daruri mari de i s-au inchinat lui, pentru
ca s5.4 cunoasc pre el a le iaste imprat, de vrme ce
to vstia armelor lui si multa a lui crestintate Il mrturisiia
peste tot pAnaintul domn i stpin a toatei lumi.
Al treilea nume din titulus iaste: pentru ce s numste
sfintul Constandin intocma cu apostolii? C el, s incunjure
cett, oras si sate, ca apostolii, n-au incunjurat ; nici au
15 umblat s propova'duiascl numele lui Hristos i credinta,

ca dinsii; s5. osteneasc cu cltorie pe jos, s asude,


s flminzeascl i s insetosaze ca ei, n-au fcut ; s se

nchiz ca Petra in temnit, cu lantul de git, s.' se bat cu


toiage, ca Pavel, s se spinzure de copaci ca Andrei si s'l
20 se pedepseascI ca de toate fliurile de munci s't de cazne

si la cea de apoi

tae capul, ca celoralalti apostoli,


nicairi nu s5. vde.
Dar apoi cum si pentru ce s fie intocma cu apostolii?
Pentru cci acle ce au fa'cut apostolii, cu osteneala lor
25 .1 cu propoveduirea, el le-au fcut insus, cu a sa pild5..
f. 79
CAci putrea impratilor si a domnilor iaste
prefacI
s intoarc5. vointa norodului, dup cum vor vrea ei;
aceasta nu o pot face cu alt mijloc, f5x numai dud vor
face intii ei acia ce pohtesc s se Lc de altii, precum au
30 facut Tumcuin, impratul Chitaiului c5., puindu-s intii
el mina pre coarnele plugului, s-au indemnat tot supusii
lui de s-au apucat de lucrul pamintului. Asijderea si marele Alixandru, cind ocolise ostrovul Tirului, pentru cci
au luat el intli pe umerile sale un brat de lmne, s-au indem35 nat toat oastea lui de au luat pietri i lmne Cu minile lor
3 tiitoriu C // 4 voi zice B // 5 biserica C // 6 supus C // 7 picioarile B, C /

Indiia B, C // 10 vestea C / multa lui C // 13 Costandin B, C / Incungiure C 1/14


cetAti C / n-au Incungiurat C 1/15 proveduiascl C //16 p5. C //17 flAmInzascA
C/ Insetoseze C // 18 lant C / s s5. batA C //19 toege C / Andreiu C // 21 celorlalti C // 23 Dar C / ca apostolii C // 24 acelea C // 26 al domnilor A // 28 Cu] ca

A/f 29 a sa facl C // 31 coarnile C/ toti B, C// 34 Intliu B / pA C / lemne


C / mtinile B, C //

88

www.dacoromanica.ro

de au umplut gira si au facut trecAtoare si au mers de o au


luat.
Asa si marele Constandin, cu a sa pildl si cu sa crestingtate, au facut pre toti suppusii lui crestini si acia ce n-au
5 putut sa o ispraveasca desavirsit tot apostolii cu propovaduirea, fiestecarele unde i s-au fost dat soarta, au isprgvit
el singur, cu poruncile ce au dat in toata lumea si au intins

numele lui Hristos si credinta, di iaste intins pamintul


si lumea.

10

Drept acia, cu dreptate iaste s'A se numeascg intocma


cu apostolii, cad au implinit si slujba si nurnirea apostolilor.

Acuma dara, de vrme ce pentru smereniia, pentru

f. 80

marile faceri / de bine s'i pentru crestinatatea lui cea desa15 virsit au cistigat acest titulus de sa numste de Dumnezeu
incununat, mare imparat si intocma cu apostolii, cine s
va indoi cu firea, cum cg nu are si mare indraznealg catr
Dumnezeu.
Drept acia dara, ma rog si eu, macar c grit si nevrcl20 nic, s mijloceascg cu calduroasele lui rugaciuni pre mult
rnilostivul s'i indurgtoriul Dumnezeu, ca sa te pazeasc pre
m'Ariia ta, incununat cu slava si cu cinstea, intreg si sanktos, in multi ani, cu mult5. fericire. Amin. /

f. 80
25

CUVINT DE INVATXTURA. LA DUMINECA


FLORILOR

Pofta cea mare si dragostea cea curatg, sau, mai virtos

sa zic, datoriia cea parinteasca ce am earl inteleptiia

voastra m5.' indeamna pururea ca sa nu lenevesc a v cerceta, dupa putintg, cu invataturile cle sufletesti. CA' de

30 pe aceasta m'A voiu cunoaste Cu adevarat ca VA slut


parinte sufletesc s'i pastoriu, cind voiu pofti cinstea, folosul

s'i spaseniia sufletelor voastre. Si dumneavoastra iara de


pe aceasta va yeti arata cum sinteti adevaratii fii sufletesti

1 umplut B / de o au] de au B // 3 marile B / Costandin B, C // 4 supusii C // 5


toti C // 6 fiestecare C //13 Acuin C / dar C /114 facerile cele mari de bine C 1115

Incununat de Dumnezeu C /19 Drept acia dar] IndrIznesc dar de C // 21 IndurItora C / plzeasa] mIreasc5. C // 22 ciaste B // 23 lipse,ste multa C // 24 upsefte de friv545.tur5, C // 26 hohta B, C // 30 de pe] dupe B / ml] vi C // 31 plstor
C/ pohti B, C // 32 iarIsi B, iar C/ de pe] dupl B. dupe C // 33 adevSsati B, C //
89

www.dacoromanica.ro

turm. aleas i sfintl, cind vet priimi Cu dragoste clia

i dupl putint fiqtecarele dintru voi le va


tinea 0 le va face.
Drept acia, iubitii miei asculttori, cit v-at adunat la
5 aceast cuvioas i sufleteascl adunare, mcar c iaste
ce v5." inv

astzi dumineca ce s',1 num4te de obte a florilor, iar n-am


a zice pentru dinsa nimica. Una, pentru c fiind praznicul

f. 81

domnesc i trebuind la dinsa mult materie i mult vorbl


ca s descoperim ceva4, cit de putin, intru cinstea 0 lauda
10 ei nWiinta ne conten4te i alta/, pentru cci tiu cintr-aceast sptmin si/4te fiqtecarele dintru voi s se grijasc5., pentru ca s se invredniceasa s se cuminece, unii
la joi mari i altii simbal i dumineck in zioa de Pa.5ti.
Drept acia, pentru acel lucru avem datorie mai virtos
15 0 trebue s zicem clia ce ne va lumina domnul Hristos,
de la carele crem i ajutor. Ci v pohtesc s ascultat cu
dragoste clia ce voiu s. zic ; i socotesc c de nu vet lua
vreun folos din zisele melt, iar pagub tiu bine a nu vet
avea.

Din cle 7 taini ce tine sfinta i dumnezeiasca besriel


a rsritului iaste cea dintii la rinduiall 0 mai mare decit
toate, sfintul botez. i fr. dinsa nu poate nimenea s
intre intru imprtiia ceriului; c aa zice domnul Hristos
la Ioann, in 3 capete: De nu s va nate netine din apa
25 0 din duh, nu va putea s intre intru imprtiia lui Dumnezeu", care botez face pre om fericit, sfint, desvir0t
fiiu lui Dumnezeu, dup dar.
Iar eu indrznesc i zic cum c iaste taina pocintii
intocma cu sfintul botez, in cinste i in lucrare 0 socotesc
20

30 C nu voiu gre0 de aceasta. Pentru ce? Pentru cAci

f. 81v

acee 4 daruri ce d sfintul / botez omului, pcatul


0 le intin. 0 din fericit s face tialos, din sfint p'cgtos,
din svir0t s face netrbnic 0 de nimica 0 din fiiul lui

1 yeti B / celea C // 2 Inv54i B / fiestecare C / din C / dupd voi ad. s s5.

nevoiasc5. a le tinea si a le face C // 4 clti v-ati adunat C // 7 nimic C // 9 cevasi


C // 10 contente] zlticneste C / lipse,ste c5. C // 11 repetd fieste B // 12 lipsefte sl
altii C / Paste B // 14-15 Pentru
se grijasck pentru C // 13 lipsefte C /
care avem datorie s5. zicem cele C // 15 cialea B // 16 care C / i ajutor cerem C /
ascultati C // 17 lipsqte clia ce voiu s5. zic ; i socotesc C / si de nu vet C // 18
zisele] zilele B / jail.) dar nici C / lipse,ste qt-iu bine cl C / yeti B, C // 20 ad. marginal si dumnezeiasca A, B / biseria C // 21 dintliu B, C / rinduia15. B, C // 22
f5x clInsa] flede care C / clinsul B / nimeni nu poate C // 24 In 13 capete B / cap

C // 25 sa Intre] Intra C // 28 lar C// 31 acelea C / le stria. B/ fiiu B, C//


90

www.dacoromanica.ro

Dumnezeu s face fiiul diavolului ; c aa zice Ioann in


3 capete: Cela ce face pkatul de la diavolul iaste, el din
inceput diavolul p6c5.tuiate". i cum c taina poc5intii
cu sfintul botez iaste intocma in cinste 0. in lucrare o
5 putem adeveri cu multe dovde, dintru carele vom zice 1,2.
La al optulea cap al Facerii zice Dumnezeu 6'11.5. Noe:
Nu voiu mai adaoge de acum a blestema p5mintul pentru
faptele oamenilor, pentru c zace cugetul omului spre cle

rle, din tinertele lui. Deci, nu voiu mai adaoge a omori

10 tot trupul viu, dup cum am acut", ar5tind cu aceasta


multa a lui indelunga rbdare.
Pentru acia potopul acela, dupa cum zic dascalii
besricii, insemna sfintul botez ; c precum apa potopului

au spalat tot pcatul 0 toat ardelgia de pe fata p.'-

15 mintului, cu acea ineckiune ce au fIcut, de s-au concenit

tot trupul viu, ap. 0 apa sfintului botez au spllat 0 au


ters tot pacatul cel str5moesc 0 al vointii / de al neamul
omenesc. lar apoi tiind Dumnezeu cg nu sl va pgrsi

f. 82

diavolul pentru futatea lui cea mult5, nici va conteni


20 de a zavistui 0 a vicleni pre tialosul om 0 a-1 indemna
Cu o mie de mijloace ca s5 strice haina sfintului botez
0 s o zmoleascA cu zmoala p5catului, pentru acia, ca
un plrinte al milelor 0 al indur5rilor, au dat omului aceast5
mare vindecare a poc5intii, ca prin mijlocul ei s vie iar

25 la cinstea cea dintii 0 din fiiul neascularii 0 al pierzzii


s se fac iar4i fiiul lui Dumnezeu 0 din mort s se fac5.
viu 0 din pierdut, aflat. C aa zice la Luca in 15 capete:

Fiul mieu acesta era mort 0 au inviat 0 pierdut era 0


s-au aflat".

30

Zice Dumnezeu 0 la Isaia, la capul cel dintii: Sp5.lati-v5

0 va curAtit, scoatet viclepgurile din sufletele voastre

inaintea ochilor miei 0 venit sa ne intreb5m, zice Domnul


0 de vor fi p6catele voastre ca mohoriciunea, ca z5pada
le voiu albi, iar de vor fi ca rup.la, ca Una le voiu albi".
1 diiavolnlui B f12 3] 13 B / cap C / diiavolul B // 3 diiavolul B / pAcItuiaste
B, platueste C // 4 si in] si B // 5 dovezi C / din care una, doao, vom zice C // 6
al 8 cap C // 8 faptile C // 9 tinertile B // 11 multa lui Indelung5. C 1113 bisericii C /114 liagia B, legea C / dupe C //15 concenit] mistuit C 1/16 lipseFte apa B /
sfIntul B / ad. marginal spal5, si curAtste A, C //17 strAmoslsc C // 19 diiavolul B//
23 mililor B // 24 iar C // 25 dintliu B, C // 26 sg. s5. C / iar5. C / fiiu C // 27 cap C //
28 Inviiat B, C / era, s-au aflat C // 30 Isaiia B, C / capu C / dintliu B / Sp5.1ate-va
C // 31 cuatiti B, C / scoateti B, C / sufletile C // 32 veniti C // 33 p&catile C // 34

aibi] face albe B //


91

www.dacoromanica.ro

f. 82

Luat seama, rogu-va, cu rainte intreaga i intelget


acste cuvinte ce zice Dumnezeu prin Isaia, c acia ce
zice: Spalati-va i v curatit", nu c zice doara. s ne /
spllgm cu apa ceasta proasta, ce bem i ne slujim cu

5 dinsa, carea nu are alt fara numa a spala piialea tru-

f. 83

pului, ce zice s ne spalam i s ne curatim pacatele, Cu


apa sfintei pocainte i cu lacrmi. i iarav zice: Scoate
vicluvugurile din sufletele voastre inaintea ochilor mid",
adeca zice s ne ispoveduim, nu cu buzele, ci cu mima
10 cu end ca acela, ca sa nu mai pacatuim, c5. Dumnezeu
fiind tot ochiu, le vde toate i le cunoavte vi nu sa uit
la marturisirea buzelor, carele sint scule spre slujba trupului, ci s uita la adincul
al el iaste cela ce ispitvte
inimile i rarunchii, dupa cum zice David, la al 7 Psalom:
15 Ca de nu ne vom cai de la inim, zice, vi de nu ne vom
intoarce catra dinsul, sabiia sa o va luci i arcul lui l-au
incordat i l-au gatit pre el vi intr-insul au gatit vasele
mortii (vi) sagetile sale celor arztori le-au lucrat". Ca pocAinta atunce iaste pocainta, dud merge nevtine de bun.
20 voia lui, far'de nid un fel de pricina, sa se ispoveduiasca
la duhovnicul lui, cu umilinta, cu infringere de inim cu
lacrami fierbinti i cu end desvirvit, ca sa se parseasca
de pacate, caci / acstia sint temeiul ei; i atunce iaste

cuvintul acela ce zice: Venit sa ne intrebam", adec.

25 atunce vom avea indrazneala s mrgem inaintea lui


sa ne devchidem gura vi s ne spunem jaiba ce avem de
vrajmavul nostru,
spunem stricaciunea ce ne face.
Si el sa fagaduiavte c ruvalele cle mai mari ce ar avea
pacatele noastre, carele slut ale stngelui, adeca uciderile,
30 el le va albi vi le va curati, ca insuv pre sine; ca z'pada
oaia iaste omenirea lui, precum hainele lui le-am aratat
albe ca zapada in muntele Thavorului, dupa cum zice
la Marco in 9 capete.
Drept acia ce alt mai mare bunatate, sau mai multa
35 ertaciune decit aceasta pohtit? S faca pre cei ispoveduit
1 Luati B, C / mintea C / hatelgeti B // 2 Isaiia C // 3 cuatiti B, C / doar C //
4 aceasta. C // 5 care C / numai B, C / pielea C // 6 ci C / pkatile C /7 Scoateti B//8
sufletile C // 9 adicA C / buzile B /12 care C/ lipsefte scule C// 13 ce! C // 14 Psalm
B, C /17 vasile C //18feird paranteze C // 19 atuncea C / nistine B /23 aciastia B, acestea C /24 Veniti C / adia C /25 atunci C // 26 deschidem C //28 agIclueste C /
c.1) cu C / rusalile C / 29 pkatile C / care C / adicA C // 30 dupil z5.pada ad. iaste Cll

31 hainile C / le-au arltat B // 33 cap C // 35 pohtiti B, C / ispoveduiti B, C //

92

www.dacoromanica.ro

albi i cura t ca trupul lui carele ardelge n-au acut,


nici vicleug nu s-au aflat in gura lui".

ha' darg c taina poclintii cu sfintul botez, dup cum


am zis, iaste intocma in cinste i in lucrare. Cg precum
5 acela spalg pcatul cel strmoesc .1 face pre om fericit,
sfhit, desivirit i fiiu lui Dumnezeu, dupg dar, aa. i sfinta

pocaint face pre om din mort viu, din pierdut aflat/, din
necinstit cinstit i. dint i din fiul neascultrii fiiul lui

f. 83

Dumnezeu.
10

Cind au poruncit Dumnezeu lui Noe s facg corabiia,

spun istoricii cum sl o fie fgcut intr-o 100 de ani, nu pentru

alta, fgr' numai pentru ca s'a' aibg oamenii vrme sg-


vie in fire, s se cdiasc de pgcatele lor. i intr-acea sutg
de ani le propoveduia dreptul Noe, cum c va s5. facg Dum-

15 nezeu potop i va sg 'hike tot pgmintul i tot trupul viu


va s.-1 omoare. Iar oamenii nicidecum nu-1 credea, ci il
lua in ris i in batjocurg, zicindu-i cg nu tie nici ce grliate,
nici ce face. Aijderea i cind au inceput a ploa ar fi putut
Dumnezeu numai intr-o zi s.' fac potopul, darg n-au vrut,

20 ci au ploat 40 de zile i 40 de nopti, argtind i cu aceasta


multa a lui indelungg rgbdare, dind vrme oamenilor sg

se cgiasca. i. nici cu aceasta nu -au venit in fire. Iar


apoi vgzind oamenii cl sg inmultte apa .1 de ce mergea

sg imfla in sus au inceput a sg sui pre case, pre movile,

25 pre munti i pre copaci, dar.' nu era cu putint, s se f oloseascg nimica. Cg corabiia o inchisse Dumnezeu pre din-

nafarg i. luase chieile i pentru cAci nu mai era nici o


n5djde de mintuire s-au concenit tot trupul / de la om
ping la dobitoc.

f. 84
30

A.a. i. noao, cretinilor, nu 100 de ani ci 1710 de ani ni

s-au propoveduit prin mijlocul lui Noe celui adevrat,


Iisus Hristos, carele ne-au mintuit cu corabiia trupului
sg'u, de potopul picatului celui strgmoesc, cum c va s
facg potopul cel cumplit i amar, potopul cel plin de scirb.

1 curali C / care C // 3 dar C // 5 strAmos5sc C// 8 ad. marginal pierzArii A/


dupd neascultArii ad. marginal qi al pierz5.rii B / finia B // 11 fie] fi C / sut5.
C //12 f5.r5. numai B, C // 13 s s5. cliasc5. C/ plcatile C 1116 oameni C// 17 grleste
C // 19 dar C // 21 a lui] lui C / r5.bdarea C // 22 s5. s5. cliasc5. C // 23 mergia B //
24 umfla C //25 dar C / A s5. foloseasa C // 26 dinafarl C // 27 chiele B, cheile C //

28 concenit] pierdut C // 30 o sut5. B, C // 30-31 fters fi ad. ci mai bine de o mie


de am sInt de end ni s5. tot propovedueste C // 32 carele] cela ce C / ni-au min.tuit B // 33 slu] sau B / strImos5.sc B, C //
93

www.dacoromanica.ro

si de intristare, potopul cel groaznic i infricosat al judecltii. Si de nu ne vom veni in fire, ca s: ne prgsim de rgutgtile si s ne aim, ne vom ineca in vci nesfirsiti, in noianul
focului celui nestins.
5
i aceastg vste ni s d pururea prin gura besricii,
prin propoveduirea Evangheliei i prin invgtgtura dascalilor, darg nicidecum nu ne venim in fire, s ne aim si s
ne pgrgsim de autgt ; ci de ce vedem mai cirtos c s: inmultste apa potopului pierzgrii noastre, in loc de a alerga
10 in corabiia pocgintii sl ne mintuim, de acia ne lunecgm
cu firea i socotim c doarg nu va fi nimica i indelunglm

vrmea ba astgzi, ba mime, ba poimline, ping ne vine


ceasul i perim Cu totul i trupste i sufletste.

f. 84

Si putem cunoaste aceasta cum a: iaste asa de pe cu15 vintele ce voiu s: zic. De cind au intrat sgptginina cea
dintii a sfintului post, din cit ne aflgm aici de fatg, oare /
ispoveduitu-s-au vreunul, dupg cum a' cuvine? Fgcut-au
cu dragoste canonul ce i-au dat duhovnicul? Pgzitu-s-au
pre sine, dup putintg, curat i nevinovat ? Petrecut-au
20 crestinste, dupg rinduiala i porunca bisricii, cu posturi,
cu ruggciuni i cu alte faceri de bine? Mi s pare s nu fie
flcut nici unul aceasta ; iar pentru ca a nu mint, poate
a vor fi fgcut vreunii din cei prosti. Iar noi, cei ce ne tinem

mai mari, mai vrdnici, mai intelepti si mai cunosatori,


25 am mutat vrmea din aptming' in s'gpaming, petrecind,
Cu minari de toate fliurile, cu Muturi indestulate i cu
toate pohtele trupului nostru ; iar de suflet n-am purtat
grij nicidecum, ca cind am fi nesimtitori. Si tocma acum,
In aptginina ceastg de pre urin ne ispoveduim, ca s ne

30 grijim 3 zile si la Joi mari s ne cumineam. lar ce fl


de ispovedanie facem stie Dumnezeu, a mi-e rusine a o
spune.

Unii s ispoveduesc de frica vreunor intimplgri, altii


pentru un obiceaiu, altii de rusinea omeneasa, altii de
35 frica stgpinilor ; altii iarg au cite doi duhovnici, unul la
tara i altul la oras ; la cel de la tara, ca la un om prost,
2 dupd rautAtile ad. ulterior noastre B1/ 6 Evanghelii C // 7 dar C 8 rAutAti
B, C// 10 de acia] noi C // 11 doar C/ nimic C /12 pinl] pine B// 14 de pe] dupe
B, dupl C /16 dintliu B / citi C 20 rinduiala C / besricii B // 23 vreunul C // 25
tot mutAm vreme C // 27 pohtile C / nu purtAm C // 29 pe urna C 1/ 30 grijim]
postim B, gltim C // 31 a mi-e] Imi iaste C // 34 obiciu B, obiceiur C // 35 lar C //

94

www.dacoromanica.ro

spune pdcatele cle ce socotte el el sint mai mari, iar


la cel de la ora spune pkatele die ce socotte el a / gilt

f. 85

mai mici, negutgtorind i meterugind taina ispovedaniei.

$i, in scurte cuvinte, nici unul din noi nu vom sl ne

5 ispoveduim de bun voe, pentru evlavie i cu end desg-

virit, ca s ne pgrgsim de pkate, ci numai in vedria


oamenilor, pentru pricinile ce am zis, pin ne vom cumi-

neca, apoi iar ne tntoarcem, s mg ertat, ca dinele la


borgturile sale i. ca scroafa la tg'vgliturile de impuciciune,

10 dupg cum zice fruntaul apostolilor, Petru, In doao capete, la a dooa carte. Acii, in pripg ne ispoveduim i ne
cuminea'm .1 acii in pripg, iard ne apucgm de pkatele
cle obicinuite i atita ne bucurgm de jale i ne pare bine,
aci le facem ca chid am citiga mare bogItie i mare bung-

15 tate .1 ne lgudgm intr-insele, dupg cum zice David: SI


laudg pgatosul, intru pohtele sufletului su i. cel ce face
strimbgtate bine sa cuvinteazg".
Si la acea mincinoasg ispovedanie, ce facem? Ceram
s'l afam duhovnic om prost, pentru ca sg se tearng de noi
20 i s.'-i fie ruine de ftele noastre i ce vom zice noi aa s

fie, socotind in &duffle noastre cg, precum inglim


pre dinsul, vom ingla i pre Dumnezeu. Darg Dumnezeu
nu A. ina15., ce ne inglgm noi Inine, spre peirea noastrg

cea sufleteasa./
f. 85. 25

$i and mrgem s ne ispoveduim nu spunem duhovnicului c mina.'m carnea i. munca fratelui nostru., creti-

nului, 0-i bem singele i sudoarea ftei lui cu lkomifle


i Cu nesatiul ce avem, ci spunem cum c-am mincat la
masa domneasa, miercurea i vinerea, pte i in post
30 raci i untdelemn, i am but vin.
Nu spunem a tinem bglaurul cel cu 7 capete, zavistiia,
incuibat in inimile noastre, de ne roade totdeauna ficatii,
ca rugina pre fier i ca cariul pre lemn, ce zicem a n-am

fkut niminui nici un au.

35

Nu spunem strimbagtile ce facem totdeauna, cleveti-

rile, voile vegbiiate, fgtgriile, mozaviriile, vinarile i


1 plcatile C / c5.] clt B // 2 /ipsefte cle C / socoteste el C // 3 negot&torind
B / mertepgind B. mestesugind C / ispovedanii C // 6 vedrea B // 8 iar C /
ertali C / clinile C 119 Imputiciune C// 10 dooa B, 2 C// 11 cap C/ 2 C // 12 p5.catile C //18 ispovedanie mincinoas5, C /119 s s5. teaml C // 20 ftile B, fetile
C // 22 Dar C // 23 ce] ci B, C // 27 si-i] si C / fetii C // 28 c-am] c am mIncat
C // 29 la masa domneasa] la o mas5. boereasc5. C // 30 undelemn B // 32 Incuibat5.
C // 33 hier B / carul B / ci zicem C // 36 veghiete C //

95

www.dacoromanica.ro

pirle ce facem unul altuia, ca s-1 surpm din cinstea


lui, ce zicem: am face mil, ce nu ne d indemin, c5; avem
nevoi multe 0 dri 0 avem cas grea 0 copila4 ca-n gloat5.
0 oameni multi carii s ocrotesc pre ling51 noi.
5 Nu spunem cl crdem minciunile slugilor noastre mai vir-

tos decit adevrul celui ce s npstuiWe, carele, de s-ar


0 jura, nu-1 crdem, nici ii facem dreptate, ci-1 pedepsim
cu atita cruzime de inim cit de am putea 1-am stinge 0
de pre fata pmintului; ce zicem cd fiind in valurile lumii

f. 86

10 nu putem s ne dutm de suflet, / ci am cite un srindariu, iar din jafuri, iar din nedreapt agonisearl.
Nu spunem c pre carde il vedem d jfuiate 0 prad
0 clzn4te pre sdraci, ii ludm 04 zicem c iaste om
intelept, ii ajunge mintea la toate 0 iaste vrdnic 0 face
15 dreptti, iar pre carele il vedem c' nu s amsted intr-ac-

lia il facem blestemat, mojic 0 nevrdnie 0 cum c nu-i


ajunge mintea s fad. judedti 0 dreptate, neaducindu-ne
aminte de cuvintul ce zice Isaia la capul 64 c5.: pentru
necurteniia noastr dreptatea noastra inaintea lui Dum20 nezeu iaste ca cirpa muerii ce are pre sine (0 sintem necurat)". Si pentru ca s nu mai lungesc cu vorba, toate
ruttile cite facem avem vrme 0 mijloace ca aclia
de le svir0m dupl pohta inimii noastre, iar pentru die
sufleteti nu putem afla vrme.
25

Drept acia, iubitii miei asculttori, ma rog pentru

numele lui Iisus Hristos, carele -au varsat preacinstit 0'


scump singele su, de ni-au rscumprat din robiia diavolului, s ne venim in fire 0 s ne luom seama, CA acstia
ce facem ne duc pre calea periciunii. Si de vrme ce nu
f. 86' 30 ni-au lsat nravul nostru cel ru, sa lucilm in / viia
Domnului speniia sufletelor noastre, din ceasul cel dintii
al sfintului post, incailea O. lucrrn acum la ceasul al 11.
Si el, fiind milostiv ca un sapin indurtoriu, ne va da
plata deplin, a druia slava iaste in vci. Amin. /
1 cinstia B // 2 ce 1-19 ci C / mill] milostenie C / IndAmIn1 B, mina C // 3 copi-

lasi C / ca-n] cam C // 6 nApAstuiaste] numste B, n5p5stueste C / care C // 9

ce] ci C // 10 ci dAm] ad. marginal 0 clnd dAm s'i B, asijderea de dAm C / sArindar
B, C /11 iar din nedreptate agonisite 11 Um C /12 De vedem pre cineva cl Afueste
C // 13 pre] pg. C / dupd sAraci ad. nu-1 spunem ci C / li] 11 C // 15 care C / arnstic5. B, amestici C / Intr-acelea C // 16 mojtc C /117 judecAti drpte B // 18 Isaiia
B, C/ cap C // 19 noastrA] ne iaste C //22 acelea C/ dupd acelea ad. 0 bunlindAmt-

nare C // 26 lipse,sta Iisus C / care C // 27 ne-au rIscump5.rat B, C / diiavolului


B // 28 lulm C/acestea C // 30 nu ne-au 15sat B, C // 31 dintiiu B, C // 33 ad.
marginal ca un stApIn B/Indueltor C //

96

www.dacoromanica.ro

f. 93

CUVYNT DE INVATATURA

LA DUMINECA LASATULUI SEC DE BRINZA

FieSecare vinatoriu t gat4te sculele 0 ciniile meter-

pgului su, adea cel ce prinde pasri zburatoare face

5 laturi, clucse i mreji ; iar cel ce vineaza hiara salbatece-

i0 face puF., cursa de hier, gropi 0 altele ca acstia.

A0jderea 0 pascariul I face undite, cirlige, plasa, sac 0


cite il invata me#erugul su, ca s5. dobindeasca 0 sa
c4tige cia ce pohtte ; iar cel ce va vrea sa vinze oameni,

lo Cu ce scule socotiti a ar putea sa-i vinze ? (CI oamenii


Inca sa vhiez'a 0 s prind ca 0 petii, dupa cum zice Hristos,

la sfhita Evanghelie, la al 4 cap al lui Mathei: Veniti

f. 93V

dupa. mine i va voiu face pre voi pascari de oameni").


Nu socotesc cu alt Cu nimic ca sa-i poata Ana, fara
15 numai cu invatatura 0 cu cuvintul. Cad pentru om nit
iaste nici undita, nici vreun fliu de mreaja, ca invatatura cea impletita de cuvinte cu carele sa vineaza 0 s
un4te cu Dumnezeu 0 sa feric4te cu dinsul, in vci r
Aceasta mreaj a invataturii, / puindu-sa din dreapta 0
20 din stinga, iaste foarte de folos 0 pentru cste de acum 0
pentru cle ce vor s. fie.
Aceast undit. a cuvintelor 0 cu marturiile Duhului
Sfint prind pre om dintru adincu pacatelor, ca pre p4tele dintru adincul apei 0-1 scoate la lumina cunotintei de
25 Dumnezeu. Deci pentru aceasta, blagoslovitilor cretini,
citi v-ati adunat astazi la aceast cuvioas. 0 sufleteasca
adunare, am datorie, ca un Oscar sufletesc ce m-au rinduit
Dumnezeu ca pre un nevrdnic, sa intinz mreaja invItaturii i. O. puiu undita cuvintului inaintea dragostei voastre
30 0, ajutorind iubitoriul de oameni, Dumnezeu, am ndjde
bun. 0 far' de indoiall, cum c1 voiu scoate dintru adincul

turburaciunii pacatului mult vinat, caci cunosc vointa


inimii voastr cea bung 0 dragostea ce aveti spre ascultarea
celor de folos, cu care vinat voiu putea face masa cinstita

1-2 Cuvint al doilea la Dumineca lAsatului de brinz5. C /3 vinItor B, C f


sculile C / ciniile] cinii ale B / metqugului C// 4 adia. C / zborltoare B // 5 vIneaa.
C / hiiari B / silbatici B, C // 64i face B / her C / altile C / acestea C // 7 pAsharuh
B, plscarli C / fac C // 8 mqtqugul C // 12 lipse,ste sfinta B / patru B // 13 lipse,ste.
pre voi C /14 cu alt nimic C //19 puindu-se B, puind C // 23 prind] ad. marginar
trage B, scoate C / aclIncul B, C / p4tile B, peti C// 27 pIshar B /133 voastre B, C 1,

97

www.dacoromanica.ro

desfdtat5. lui Dumnezeu. C5. nu A. bucur nici s. veselste Dumnezeu cu altcevas mai mult ca cind s-ar intoarce

cineva din cei p5Vatosi dintru gresalele lui la poc6int5


dup cum zice la sfinta Evanghelie : CI mare bucurie se
5 face in ceriu pentru un p5.cAtos ce s caiaste"; i iar5s

prin rostul prorocului zice Dumnezeu: C nu voesc

1. 94

moartea p5.c5.tosului, precum pohtesc s se intoarc5. /


fie viu".

Pentru aceasta dar, v pohtesc ca s v5. deschideti

10 urechile inimilor voastre i s ascultat cuvintele ce voiu

s gresc, pentru ca s v folositi voi cu ascultarea i eu


cu zisele. C zice Pavel apostolul: Fericiti cei ce gr5lesc
In urechile celor ce ascult"; i apoi trebue s'a." faceti
road5." sufleteascl din cle ce vet auzi, pentru ca s nu v5.
15 fie ascultarea i osteneala in des5.rt, c ar5..tindu-v
ca pomii cei fr'de road i ca vitele cle strpe, ce folos
yeti avea de ascultarea voastr si de osteneala ce at acut?
lat c au sosit, cu ajutoriul lui Dumnezeu, s incpem
de miine c51151toriia sfintului post. i pentru c5.ci avem a
20 mrge la rlzboiu asupra vrjmasului sufletelor noastre,
trebue s ne g."tim ca niste ostas vitji ai lui Hristos,
incing-indu-ne mijloacele noastre cu adevgrul, dup.' cum
zice dumnezeescul Pavel i s ne inc51tIm picioarele cu
gairea Evangheliei s ne imbfcgm cu zaoa drepatii
25 Si S punem coiful mintuirii pre capetele noastre i s5.1uom

pavAza credintii in miinile noastre, cu carele vom putea


stinge toate slgetile celui viclean, cle arz5toare i sabiia
duhului carele iaste graiul lui Dumnezeu. Pentru ea' nu
f. 94
iaste lupta noastr51 spre singe / i trup, ci c5.tr domnii,
30 cdtr.' puteri, catr tiitori lumii intunrecului veacului
acestuia, spre duhurile viclesugului celor de supt ceriu.
avem datorie cu totii, din mic pin la mare, b5rbat
mueri, copii i fte, b5trini i tineri, insurati i neinsurati, s facem trei lucruri: intii, s ne ducem fiestecine
35 la duhovnicul s5u, s ne marturisim p5.'catele, cu mula
3 gresalile C // 4 lipsqte la B, C // 5 cdeste C, poc&iaste B // 7 precum pohtesc]
ca C // 9 dar C // 10 ascultati B, C //14 vet.i.B//15 ds&rt C //16 road& B, C] rlad&

A/ vitile B //17 yeti avea B, C / ati flcut B // 20 rAzboae B // 21 ostasi C // 22

mijloacile B, C // 23 picioarile B, C // 24 Evanghelii C / drIpt&tii B // 25 capetile C/


lulm C // 26 care B // 28 care C // 29 ad. marginal Efeseni, 6 B // 31 vicleanului

B/ celor] celui C // 32 din] de la C/ blrbati B, C // 33 neinesuruti B // 34 Intliu


C // 35 pacatile C //

98

www.dacoromanica.ro

cucerie

Cu infringere de inimd, spuind cu indrzneal

fr' de nici o tmere, toate 61 am flcut, sau cu cuvintul,


sau cu fapta, sau cu cugetul, de voe sau Mr' de voe, prin
tiint sau prin netiint, pentru cci ispovedania iaste
5 una din cle apte taini ale sfintei bisrici i cind neispoveduim, lui Dumnezeu ne ispoveduim, iar nu preotului.

Iar de va zice cineva, in cugetul slu, dar deaca ne

ispoveduim lui Dumnezeu, preotul ce mai trebuiate, ea' el


lnc iaste om pcltos, ca 0 mine? Adevrat, packos, iaste,
10 ca 0 tine, iar are dar de la Dumnezeu, prin lucrarea Duhu-

lui Sfint 0 are putre de la domnul Hristos, ca ce va lega


0 ce va dezlega pre pmint s fie legat i dezlegat i in

f. 95

ceriu, dup cum zice la capul cel dintii al lui Ioann:


Crora yeti lsa / pcatele, lsate vor fi 0 c5rora yeti

15 tinea, tinute vor fi"

nu numai mirnii s cade s se ispoveduiasc5., ci mai


virtos i noi cei besericeti, adec: diaconii, preotii, clugrii, arhiereii, cci noi inc sintem pcto i greit inaintea
lui Dumnezeu, mai cu mult cleat cei proti ; 0 ce greale

20 facem, mai mult pi-in tiint le facem 0, de nu ne vom


poci, vom s avem mai mult osnd decit cei ce greesc
prin netiint, dupl cum zice la sfinta Evanghelie, la 12
capete ale Luali: C cel ce cunoate mult, mult s: va
pedepsi i celui ce i s-au dat mult, mult i s va 0 cre".
$i aceast tain a ispovedaniei n-au fcut-o Dumne25
zeu cu acest mijloc pentru alta, fill numai pentru
aa cum au fcut netine pcatul cu om i -au dezvlit
ruinea la curv i s-a imbrtiat cu diavolul 0 -au spur-cat trupul, aa iar5. trebue s mearg la om, adec5. la
30 duhovnic, s- descopere toate pcatele lui: pentru
cu omul au fcut pcatul i iar5 cu omul trebue s5.-1 strice
s-1 piarz, precum au acut i Hristos cu noi ; c pentru
omul, adecI pentru Adam am eit din raiu i pentru omul
iar, adec5. pentru Hristos am intrat in raiu. / C, mIcar
f. 95'
35 de n-ai mrturisi tu lui Dumenezeu pcatele tale, el le
4 ispovedaniia B, C // 5 cele 7 taine C / biserici C // 7 lar C / dar C //

trebueste C /12 /ipse,ste s5. fie legat i dezlegat i In ceriu C //13 capul] cuvintui
C / dintliu C // 14 vet 15sa B // 15 vet tinea C // 16 s s5. ispoveduiascl C /117 i]
cesti C / bisericesti C / adic5. C / diiaconii B //18 pAcfitosi C, pAtosi B / gresiti
C // 19 /ipseste cu C // 21 grAsesc B, gres5sc C // 22 /ipseste la B // 23 cap C // 24
pedeppsi B // 25 ispovedanii C / flcut-o C // 27 u-au] s-au B, C // 28 q-au] s-an
B, C // 29 iar C / adic5, C // 30 pAcatile C // 31 mil ca C / iar C // 32 piiarzl C /33

adia. C // 34 iar C / adic5. C // 35 plcatile C //

99

www.dacoromanica.ro

.tie ; c inaintea lui sint scrise i cle nelucrate de noi.


Au doarg nu tiia Dumnezeu unde iaste Adam, cit s-au
ascuns de fata lui, pentru greala ce au flcut? Ci-1 intreba;

Adame, unde qti?" dindu-i pricing ca doarg s-ar ci0 ar


5 zice: Doamne, gre0t-am 0 am cglcat porunca ta i m-am
dezgolit de darul tgu i fiindu-mi ru0ne s stau de fat5.,
m-am ascuns" (Dar unde vei sg te ascunzi, ticgloase,
dinnaintea lui Dumnezeu, c de te vei sui in ceriu, el acolea
iaste 151cuitoriu ; de te vei pogori in iad, iaste de fatg; de

10 te vei duce la marginea mrii, Ii ajunge mina).

Ci el atunce aa I-au ajuns mintea 0 au rgspuns intr-acel

fliu ; iar nu i-au folosit nimic, dici nu s-au dit. Au de

uciderea lui Avel, nu Siia Dumnezeu? $i intreba pre Cain


zicindu-i: Uncle iaste fratele tgu Avel?" i nici el n-au vrut
15 sg zicg di au gre0t, ci ca un blestemat au zis: ,,Dar au

pgzitor sint eu fratelui mieu"? $i aa au luat blestem.


$i cind era Hristos pre pgmint zicea cgtr5. apostoli:
Cine mg va mgrturisi inaintea oamenilor, mgrturisi-1

voiu i eu pre dinsul inaintea Tatglui mieu ; iar cine s. va


1. 9 6 20 lepgda de mine inaintea oamenilor, m5. voiu / lepgda
eu de dinsul inaintea Tatglui mieu".

Iat dar, cg cu acste cuvinte s cunoa#e chiar el

poht4te Dumnezeu, nu numai pre dinsul s5.-1 mgrturisim


inaintea oamenilor, ce 0 pre noi s ne mgrturisim cum el

25 sintem gre0t lui Dumnezeu, pentru ca s ni sg iarte


pkatele.

$i cind ne ispoveduim sg nu ne ru0n5.'m de duhovnicul


vom ascunde ceva pgcatele noastre, mgcar cit de putin,
cg nu ne vom folosi nimic. C vedem in sfintele cgrti cg
30 multi, nespuindu- pcatele toate la duhovnic, s-au sin-

dit in munca iadului. $i, pentru ca s nu cgdem i noi in


osindg, trebue s spunem toate deplin, pentru ca sg luom
ertgciune desvir0t. $i apoi deaca ne vom ispovedui,
ce canon ne va da duhovnicul, sg-1 priimim cu mult

35 dragoste i sg-1 facem deplin ; c precum un om, cind iaste

datar cuiva cu niscare bani, ping nu-i va plgti nu sg tine

1 cAl cIci C // 3 CI Il intreba C // 4 repetd unde B/ doar C // 7 Dar C // 9


15.cuitor C // 11 atuncea B, /ipse,ste C 1/15 Dar C // 16 plzitoriu B // 22 dar
C / chiiar C // 24 ci C // 25 gresiti B, C / pentru ca s ne iarte B // 26 p&catile

C // 27 dupd duhovnicul ad. nostru B // 28 ca s ascundem niscai pAcate, m5.car


C / cevasi B //29 ad. marginal In Sfinta Scriptur4 B II 30 nespuindu-si B, C / picatile C // 32 lulm B // 34 lipsqte da B // 35 datoriu B / niscariva B, niscai C //

100

www.dacoromanica.ro

min' tuit, asa 0 cela ce are canon de la duhovnicul slut Ot


nu-1 face, nu s va putea mintui de pkate. De aciia.
ne ferim, veri cu ce mijloc am putea, de pkate.
A dooa, trebuiaste s postim, pentru c postul acesta
5 iaste zeciuiala anului i l-au aftat singur Hristos; ccis
sfintiia-sa / inc au postit 40 de zile 0 40 de nopti, precum
f. 96
s vde la Luca in 4 capete, care post trebuiaste s-1 facem,

cu rugkiuni. C precum nu grit dulci bucatele fr'desare, asa nici postul fr' de rugkiune.

Zice sfintul Vasilie, la cartea lui cea dintii, la al doilea


cuvint ce vorovste pentru post, cum c sint la fiestecarebesric6 ingeri de scriu pre cei ce postesc. Ci s autrn
noi s nu ne pgubim de scrierea ingerului, pentru putinic dulceat a minckii.
Asijderea i sfintul Grigorie zice la a dooa carte, la incpe15
rea postului, cum c postul iaste pace de obste al sufletuluit
si al trupului, traiu ar' de turburare, petrecanie cu bun.
tocmire, viat ce veselste pre Dumnezeu i intristeaa
pre vrjmasul; c precum grit pkitori, celor ce postesc,.
20 sfintii ingeri
feresc de toate primejdiile, asa slut i celor
ce nu postesc, pkitori, dracii
indeamn.' la multe pcate.
Deci, pentru aceasta trebue s ne postim, pentru ca s
io

nu avem pktsie cu diavolul; c nu s-au fkut

f. 97

inv5.tat sau intelept, din cei ce s-au r5.sftat in


25 nici din cei ce au alergat la veselii s-au fcut / ucenic
bunttilor, nici iubitoriul de rsftciuni, dint ; nice cel
<ce> vietuiaste trupste, prtas imprtiei ceriului.

Pentru aceasta darI, tot omul credincios i iubitoriu de


Dumnezeu, cu bucurie i cu veselie s vie la zilele
30 de post, pentru cki nici unul din cei tristi nu iaste viteaz.

la inceputul stradaniei. Nu te face trist ca copiii ce-i

duc la scoal. ; nu rIpsti impotriva zilelor celor curate; nu,

cerca sfirsitul s5parninii, ca sfirsitul ernii venirea veril;


nu pohti simbta pentru betii, ca i jidovii; nu numra
35 zilele postului, precum astept argatul cel ru plata simbriei ; nu te intrista c5.ci nu fumegl cuhniia ta, sau buctariul cki n-au st.'tut ling'l foc.

2 i de aceia C // 4 trebue C // 7 cap C / trebue C // 8 bucatile C // 9 rug5.ciuni B // 10 dintliu B // 11 ce] si B /12 biseria C //13 /ipsege i B // 17
trupului] sufletului C //18 viiat5. C /19-20 sint pAzitori sfintii Ingeri celor ce

postesc C // 23 pIrt5.sie] impArasire C / nimea A // 26 iubitor C / nici C / cel ce


B, C // 27 vietueste C / impArAtii C // 28 dar C / iubitor C // 30 cAci] c C // 3),
stradaniilor C / copii C // 33 cu venirea C // 35 simbrii C // 36 buataro C //

101

www.dacoromanica.ro

M51 ru0nez a spune de posomorirea celor mincgcio, in


ce chip s51 tinguesc in zilele cle de post: cascg adse, s
culc putin i iar, s. scoalg; dorm in sin.' silesc sg treacg
zilele i sg nu le priceapg. SS. ingreuiazg asupra soarelui,
5 cdci zgbov4te a inopta ; numesc zilele postului mal mari
decit clialalte ; s fac cum cg au durre la stomah
ameteli de cap 0 strickiune obiciaiului lor, carele nu sint
j 97V
smne ale postului, ci ale nesatiului. / Cu nepoht s: duc
la masg; rg'pesc asupra vrzelor, injurg legumile zicind:
10 in zadar s-au adus in lume". Sg fac i cunoscgtori de
fin; iubitorii de mincgri beau apa fgr' de risuflare, ca cind

ar fi luat de la doftor vreo bluturg Mr' de dulceatg de


vindecare. i cei mai multi mWerpguesc Mutura, min-

pohta lor unii cu bragg, altii cu bre, altii cu


15 bet, altii cu livej, altii cu mied.
Nu amesteca postul cu mWerTigitele tale pofte, c5. nu
vei rgminea nepedepsit. Nu aduce la mijloc boale mincinoase. Nu zice minciuni asupra postului, cum cl iaste

flator de boale, pentru cici iaste fcgtor de sIngtate.

20 Numai pentru obiciaiul tgu cel rgu s socot4te postu la


tine vrgjma, darg nu iaste, fir4te greu. ObicinuiWe-te
pre tine cu postul i cu vrme ti sg va face tie uor i v.
lcui in tine. lar de vei avea sotii mincgrile i bguturile
nu vei avea dragoste niciodatg spre post, ci mai virtos
25 s va argta la tine strei i greu i neobicinuit ; cci viata
cea postitioare iaste aseminare vietii ce-i nestricate, ce
va s5. fie. Ci s fugim de iubirea de mincgri, cit vom putea,

pentru cl nu iaste putintg nicidecum un om s. fie 0 /


iubitoriu de mincg'ri i iubitoriu de Dumnezeu.

f. 98
30

$1 cind-ne postim trebuie sg nu postim numai de bucate,


ci mai virtos s ne postim de rile; c5.ci ne vTmim sufle-

t4te, adeel de hule, de injurturi, de zavistii, de minii,

de urgii, de clevete, de pirgle ce aveti obiciaiu ce vg piriti


unul pre altul, ca s v5. sgfciti care lucru il face numai
1 minciciosi B. C // 2 adesea C // 3 iar C // 4 zilile C /1ngreuiaze B / nomesc
A / mare B // 6 c1e1a1te B. celelalte C // 7 ametesc C / obiceiului C / lipsege lor
B // 8 satiului B /113 mestesuguesc C / ad. marginal minglindu-s B.
C // 15 sIrbet C / liverj B // 16 mestesugitele C / pohte B, C /17 nepedepsit B /19
ficItoriu 1-2 B // 20 obiceiul C / socotesti C / postul B. C // 21 dar C / Obicinuesti-te
C // 23 in] intru C // 25 viiata B. C // 26 asAmtnare B, C // 28 lipseFte s8. fie C // 29
ad. marginal si iubitoriu B, iubitor 1-2 C // 30 trebu B // 32 adica C // 33 plrile
B/ obiceiu C //

102

www.dacoromanica.ro

singur diavolul, CA el iaste vrajma neamului omenesc


0 cine are acel obiciaiu de pirate pre fratele su, cretinul,
pentru ca sa-1 pagubeasca i s51-1 saraceasca, sa se lase de
acel lucru; c toate pacatele cite va face dupa ce s5. va
5 ispovedui 0.- va face canonul ce-i va da duhovnicul i s
vor erta, iar acel p.acat, al 'Arai, nu i sa va erta nici cu
un mijloc, c iaste mai mare decit uciderea.
$i iata c v, poruncesc i voao, preotilor, cine ar veni
la voi s se ispoveduiasc5. 0 va avea acel pacat al Oral,.
io de sa va apuca acel om inaintea voastra, cu chezaie bun.,
c nu va mai phi pre nimeni, in viata lui, voi s'A faceti
ertaciune, dindu-i 0 canon, apoi sa se 0 cuminice; iara de
nu va avea s se paraseasca, s-1 lipsit nu numai de la
sfinta taina, ce 0 de la / besrica, pentru caci sta impotriva
f. 98v
15 lui Dumnezeu i sa asamin diavolului.
Al treilea lucru, trebuiate s'A facem milostenie. Ci
acuma la acest cuvint, putet sa gindit intru inimile voastre
s. zicet dara noi sintem saraci i nevoia 0 cum vom
putea s facem milostenie, ca n-avem bani?" Milosteniia
20 iaste de multe fliuri, dupa cum scrie in sfinta Evanghelie
la 25 de capete a lui Mathei, stih 35: $i carele dintr-aclea
it va da indemina, f c acia iaste milostenie", adec:

Flmind am fost i mi-at dat de am mincat, am fost


insetoat i mi-at dat de am Mut, strein am fost i m-at

25 priimit, gol am fost i m-ati imbracat, bolnav am fost

m-at cautat, in temnit am fost i at venit la mine".

Si afara dintr-acstia mai sint i aite fliuri de milostenii;


ca de vei indemna pre cineva sa faca vreun bine, milostenie iaste; de vei sftui pre cineva la lucrurile cle sufle30 teti, milostenie iaste; de vei mingiia mima vreunui scirbit cu cuvinte, milostenie iaste i in scurte cuvinte, de vei

da un pahar de apa rce cuiva, in numele lui Hristos,


2 lipsefte acel C / obiceiu C / fratile C j cretinu C // 4 plcatile C // 6 i
va erta B / plrii B, C / nu a va erta C // 9 sg. s ispoveduiasa C / 'Aril B, plrfi
C /10 de va da acel om fnaintea voastr. agb.duia15. 0 a va chez4ui, cum
c C // 11 pre] O. C / viiata B, C / voi s faceti] voi
dat C // 12 dindu-ia
0 canon] dar s1-1 i canonisiti C / s a i cuminece B, C / iar C // 13 s5. s pkgsesca.
C / lipsiti, B, C /14 ci i B, C / biseria C /15 cu diiavolul B /16 trebue C //17

puteti B, C // 18 ziceti B, C / dar C / nevoia0 C // 21 cap C // 22 Indlmln5. C/


adia C // 23 mi-iati B, mi-at C // 24 mi-iati B / striin B // 26 m-ati autat C / ati
venit C // 27 dintr-acestea C //
103,

www.dacoromanica.ro

a. 99

adevArat s stii c nu-t vei piiarde plata, dup cum zice


la al / 9 cap a lui Marco.
IatA dar c s'A pot face milosteniile i fr bani ; ci numai
pentru multa a noastrA mindrie ce ne inltAm i ne trufim,
5 ca cind am ajunge tocma la ceriu i ca cum niciodat nu vom
s murim, asa hrdpim i lAcomim i sintem porniti cu total
spre rAutAt, cit nu ne putem opri. i nici cuvintele lui Dum-

nezeu ne domolesc, nici munca iadului ne inte1ept4te.

nu tiu ce voiu s mai zic, c'A' de grAim vreodatA cite

io vreun cuvhit ca s folosim pre cineva si mai virtos pre


pentru datoriia ce avem, cei mai multi rApesc,

zicind: acum acesta s-au aflat mai de treab' si mai invAtat


decit altii, s ne pue pre noi la cale. De la pArinti aqa ne-am
pomenit i ne-am tinut i Mr' de acste inv545.turi si tot
acest fliu de obiciaiu am avut i nimenea n-au zis c sint
rle, nici au silit s ne strice obiceaele.
Ci de aceasta voiu zice i eu c5, iaste aa precum ziceti
voi ; cA viiarmele ce zace la rAd'Acina hreanului, de-i va
if 99T

zice cineva sA ias de acolea s mearg la alte radAcini


20 mai bune si mai dulci, el zice c mai dulce decit hreanul
nu iaste; / aci acolo s-au nAscut i Intru acia s-au pomenit. Aa i voi, pomenindu-v intr-acste fapte
lucruri i nefiind cineva s v invete, cu adev5.rat v par
amar acum vorbele mle, nefiind obicinuiti cu dinsele.
25 lar chid vom sta cu mintea noastrA la socoteala cea adevArat, dup cum zice un filosof : s ne cunoastem pre sine,
adecA s ne luom seama s'A vedem din ceput ce-am fost

acuma ce sintem i dup moarte ce vom s ne facem?


C sfirsitul a tot cuvhitul, dupA cum zice Eclisiastul la al
30 12 cap: De Dumnezeu s'A ne tmem i poruncile lui s le
pzim, cAlci aceasta iaste in tot omul, cA toate facerea
Dumnezeu o va duce la judecat intru tot ce e trecut cu
vedria, ori bine, ori rAu".
asa precepind cuvintele acstea ce vorovesc si de s5,

35 vor lipi de inimile voastre atuncea stiu bine c at zice


c5. nu VA invt nici v sfAtuesc de rAu. Ci aceast vin
tot o dau s fie mai mult a preotilor, pentru cAci ei slut

1-32 lipsesc NI 1 nu-ti vei pierde C // 2 al noalea B 113 dar cei f5.ede bani
C // 4 multa noasta C // 5 cum] cind B // 7 rlut6ti B, C / nici C //12 acuma C // 15
obiceiu C 11 16 obiceile C //18 viermele C // 23 pare amar C // 26 sine] noi 1nine
// 27 adic6. C /1u6m C // 29 Eclisiiastul B, C // 31 toat6. C / facerea ad. marginal
flptura B // 32 judecat6. C / trecut] stricat C // 33 vederea C / intro paranten ori
<line ori rau CH 34 pricepind B, C/ vorbesc C // 35 atunci C/ ati zice B// 36 Invati B//

104

www.dacoromanica.ro

sarea pAmintului, dup cum zice Hristos ; i de va imputi


f. loo

sarea, cu ce s'a' va s'Ara ? AdecA, fiind ei proti qi de carte / i

de chibzuialA, cu ce vor putea invIta norodul? C intii


temeiul, cel mai mare, frica lui Dumnezeu, nu iaste la
5 dinOi ; c de ar fi, ar fi O intelepti, dup cum zice Solomon:

incepAtura intelepciunii este frica lui Dumnezeu".


Si de nu-y vor veni in fire, ca s se indreptze spre cle

ce au datorie s'A fac5. vor s'A aibI mare asirla.' de la Dumnezeu : iar5. i. voi, inc5. aveti datorie s'A alergati la duhovnici

lo de ispravA, la carii ati cunoa4te c5. sint mai invAtati ca


s'A v5. indreptze spre cle de folos, lar nu la fietecare
blestemat. C5, unul ce s'A' tine doftor O nu tie a vindeca
rane/e, ce folos va s5. fac celui rAnit ? ila O cel ce A. tine
duhovnic, deaca nu tie carte i tainele besricii 0 deaca
15 n-are frica lui Dumnezeu, ce folos va s5. fac celui ce mrge
la dinsul s'A. se ispoveduiascl?

Acstia toate cite am grlit, avind datorie le-am grAit,


iar Dumnezeu cel ce intelept4te pre orbi O indrepteaz
pre cei sfrimat, s5. v5. intelepteascl O pre voi i s'A: v5.
20 indreptze spre cle de folos O sA, v5. invredniceasa O
pre voi i pre noi ca s5. trcem sfintul post cu pace, cu s'Araf. 100

tate, cu ertare de 'Acate; s'A ajungem O la sfinta i puratoarea / de viat inviiare a Domnului i raintuitoriului

nostru Iisus Hristos, a cAruia slava i cinstea in vcii


25 vcilor. Amin.
CUVINT DE INVITA.TURii. LA DUMINECA FLORILOR

Mrget in satul carele iaste inaintea voastrA O numaidecit yeti gssi o asin5. legatA i minzul cu la. Dezlegindu-o,

o aduceti O, de va zice cineva ceva, yeti zice a acstia

30 Domnului trebuesc i numaidecit va trimite pre jale".

Cum va putea fi adevArat Domnul tuturor apturilor

a-i fi lips de n4te dobitoace ca acstia ? CA de i-au fost

2 Adic.5. C // 3 fntliu N // 5 /ipsqte 2,r fi C // 7 s5, s5, tn.drepteze N // 9 lar C // 10


at cunoaqte B, C /11 tndreptz B // 12 blestemat] nelnv&tat C // 13 ranile C. N /14 tainile C// 16 s5. s ispoveduiasc5, N II 17 Aceste C / avInd] dup5. C / li-am grlit
N 1119 sfIrlmati C / Inteleptasc5. C // 23 puratoare C / viiat5. B, C / tuviere C /
mlntuitorului C// 24 a clruia e B, a aruia iaste C / /ipseFte qi C / cintia B, cinstia
N // 26-32 lipsesc N // 26 CuvInt al doilea la Dumineca Florilor C // 27 mergeti

B, C / care C // 29 o aduce t mie B / ve t zice C / acestea C // 32 acestea C//


105

www.dacoromanica.ro

f. 101

lips de car5. 0 de crute, ca s5. mearg undeva, are el


cu mult mai slvite 0 mai ludate carl decit acstia;
zice David, Psalm 17: S-au suit pe heruvimi 0 au zburat ;
zburat-au pe arepile vintului".
De sint, drept acia, carle lui Dumnezeu acstia, cum
i-au fost lips51 a s purta de n4te dobitoace / netrbnice,
ca acstia? Lips i-au fost nu numai pentru sine, ci mai
virtos pentru mine, cl m ingroziia pre mine mai de demult

mdrirea acia de care iaste scris: Infricoat iaste cela ce

io ia sufletele boiarilor, Infricoat iaste mai mult decit 1'1110-

ratii pmintului". i iar4 zice intr-alt loc: Dumnezeul


izbindirilor, domnul Dumnezeul izbindirilor slobod au
lucrat", de care fricl i groaz fiind cuprins i inceptoriul
neamului omenesc, strmoul nostru Adam, s-au ascuns
15 <n-a> cutezat ca s ias. Inaintea infricop.tei ftei lui
Dumnezeu, pentru c5. aceasta0 Dumnezeu, precum iaste
infricop.t i groaznic, aa iaste de blind 0 de smerit. C
n-au vrut neamul omenesc cu groaz i cu infricoare s-1

Intoara de la rtcire, ci cu blind* i cu faceri de bine.

20 Pentru acia zice c i-au fost lips tocma de acste dobitoace, pre care fu dus, smerit cu blind*, In Ierusalim.
Iar pentru c mai de-nainte artase din destul mrirea

Ingrozirii 0 a drepttii, s cuveniia drept acia a arta


celor muritori tocma i multimea blindtelor 0 a milos-

25 tivirii, vrind ca s. se Implinease i prorociia prorocului


f. 101

Zahariei care au zis? Spunet ftei Sionului: iat / impratul tu vine la tine blind 0 ezind pre asin 0 pre
minz, fiiul cei de supt jug", cu care cuvinte Duhul Sflnt
groaza carea o putea socoti norodul, pentru numele cel
30 impxtesc, acind pomenire de blindte 0 de smerenie,
minunat o au potoli intru atita cit nu era nimic aa de

1-31 lipsesc N I I 1 car C /1-2 declt aceste Cu mutt mai sl&vite si mai Mudate
car& are C // 2 ad. marginal Psalm 17 A, B // 3 zborat B // 4 aripile B. C / vinturilor C//5 6 Deci cu toate c& Dumnezeu are acest feliu de cask dar cum i-au fost C//6
s-au purtat C / necuviincioase dobitoace C // 7 acestea C // 9 lipseste iaste C // 10
sufletile C / ad. marginal Psalm 75 A, B //12 slobod au lucrat] cu Indr&zneal&
au st&tut C //13 coprins C / incep&torul C // 15 n-au cutezat B, / nu cuteza C /
ftii B, C // 16 acesta.si B / pentru ca aceastasi Dumnezeu] carele C // 17 i smerit
C /18-19 C n-au vrut pe neamul omenesc
intoara de la r&tAcire cu groaz&
Cu infricosare C // 20-21 i-au fost lips& de alte dobitoace, mai cinstite ;
si s-au purtat pre asink pre care fu dus C // 23 drAptAtii B // 24 blindtilor B // 25
lipseste o c / Zaharii C / Spune-ti B, C / ftii B, C // 27 asin& B // 28 cei] celui
C / jog B // 29 carea] cu care C //

106

www.dacoromanica.ro

srac 0 de lepdat, carele s socoteasc ca nu va putea


mrge la impratuI cel Cu numele smrin i s.rac.

Deci spre arltarea acWii faceri de bine, iubite, cu adevrat i-au fost lips lui Dumnezeu de acle dobitoace.
5 precum impratii cu alt fliu de haine cind merg la vinat,
cu alt fel cind merg la ingropkiuni i cu alt fel de haine

dud merg la nunte, aa i Dumnezeu, dup vremi s'

infrum454eaza. Drept acia, cu alt fel de podoabl va veni

cind va judeca lumea, c5. va veni pre norii ceriului, cu

io putre l cu slav mare; ea' aa s cuvine, mai virtos

judeatoriului. lar acuma, pentru c' nu vine s judece,


ci vine pentru ca s rdscumpere i s intoarcA catr sine

neamul omenesc, precum insu grliWe, n-au trimis Dumnezeu pre Fiiul sn in lume, ca s judece lumea, ci pentru
15 ca s mintuiasc lumea printr-insul.
f. 102

$i tocma / pentru aceasta i-au trebuit s vie imbr5cat

cu blindte

cu smerenie, ca nu doar'l viind Cu alt slav

oarcarea mai mare, s se sparl oamenii i s fug de


dinsul, precum odinioarl jidovii in muntele Sinaii, spa20 riindu-se, au fugit, neputind rbda groaza i narirea lui.
C de ar avea cineva ochi ca aceia cu carii ca intr-o oglind5.,

mcar cit de putintel s poat vedea acea fr' de svir0t

nespus mare adincime a facerilor de bine a lui Dumnezeu, acela adevIrat n-ar putea s se oprease ca s5.' nu s
25 aprinzl de dragoste 0 de bucurie i ca s nu veteasc de
pururea laudele dumnezeiWi i ca A. nu A. rpeasel in
minte de minunea unor faceri de bine, ca acestia.
Si carii socotesc, drept acia, acste faceri de bine zioa
noaptea oare de ce bucurie vor fi cuprin0? $i cu ce vese30 lie s vor rsfta 0 ce sArbtori vor prznui? Ce Psahni

ce cintri vor cinta? C adevrat, nu numai cu Psalmi

cu cintri de veselie trebuiWe s prIznuim o facere de


bine ca acasta, ce 0 preste fire (putem a zice) oarecare
1-20 lipsesc N /1 care C / putia B // 2 smerit B, C // 3 lipsepte iubite B // 4

B
acelea C // 5 aft] un B / fel C / dupd vinat ad. si arati. i C // 6 feliu
lipsege de haine C //17 nunti, B, C // 8 1nfrumuseteaz5. B, Infrumusetazi C /

Drept acia] Deci C / feliu B, C // 11 judecitorului C / iar C // 12 riscumpere B /113.

neamu C / griete C // 17 doar C //18 oarecare C / sperie C // 19 muntile C / Sinai


C / speriindu-si C // 22 fiede sfirsit C, N // 24 si si opreasci N // 26 de-a pururea

C / laudile C/ dupli laudele ad. ale B // 27 mint B / 27-28 ad. marginal ca

acstia. Si care socotesc, drept acia, aceste faceri de bine B // 29 coprinsi C// 30
Psalomi N 1131 CA] cu C / Psalomi N // 32 trebuie C // 33 ci i C, N /fdril paranless
putem zice C //

107

www.dacoromanica.ro

lucru de bucurie mare sg facem si cu veselie din destul


sg prIznuim.
Si, pentru / ca s5. nu fie bucuriia si veseliia noastrg in
f. 102v
desert, trebue sg cunoastem cu ochii cei sufletesti prIz5 nuirea vremii acestiia, ca s nu ne zicg si noao prorocul:
Uliul pre ceriu au cunoscut vrmea sa, turtureaoa, rindureaoa si barza au cunoscut vrmea venirei lor, iar norodul mieu n-au cunoscut judecata lui Dumnezeu". CA
urit lucru va fi si necuvios, cind pgsrile vor cunoaste
10 vrmea lor si dupg vrmea acia 4 vor sti schimba lgcasurile sale.

lar noi, vremile cle rinduite de sfinta besricg, spre

spseniia sufletelor noastre nu le vom cunoaste ; a precum


trupurilor celor vii asa si sufletelor le iaste de lipsg schim15 barea vremilor, c faptelor bune, celor de multe feliuri,
iarg de multe feliuri de vremi le lipsesc, ca s le sporeascg.

Care lucru, bggindu-1 de seamg besrica noastr5., ca o


maicg dulce si iubitoare de fii, de pururea priveghind s'i
rugindu-sg pentru noi, au rinduit schimbarea vremilor,

20 pentru cg Cu aceastg schimbare de vremi, nu numa urirea


lucrurilor celar suf/etesti sg o schimbe (carele lucru mult
a ne strica au putut) ce si spre faceri de bine si spre cuvintgri

dumnezeesti ne indeamng. C pentru acia toatg acea

f. 103

vrme care iaste de la / Dumineca intfrii domnului Iisus


25 Hristos in Ierusalim, ping la zioa patimilor, au rinduit
besrica noastrg ca s fie vrmea canonisirii si a pocgintii ;
lar din zioa acia, ping la Pasti iaste a intristgrii si a am'grg-

ciunii; iar de la Pasti piala Rusalii iaste vrmea bucuriei


si a veseliei sufletesti. C1 acle taine le-au rinduit Dum30 nezeu ca pre acste vremi sg se sgvirseascg, care faicind
agerg firea omului, a multi faptele cle bune 11 indeamng.
Iarg acuma, pentru ea' iaste vrmea sau zioa intr5sii
Domnului nostru in Ierusalim, putet, doarg, intreba ceva
besrica noastr cu aceast sfintg vrme, sau mai virtos
35 sk zic: ce pohteste de la noi? Pofteste vrmea aceasta
4 de5.rt B, N, c15.5.rt C // 6 cer C / uleul N // 7 venirii B, C, N // 9 lipsqte va

fi C // 10 vor ti a- schimba C // 12 biseria C // 13 lipsote noastre C, N 1114


trnpurile C / lipse,stei B11 15 faptilor N //16 ad. margina/ iar de multe feliuri N /

lar C / lipseFte de vremi B II 17 bisrica C // 18 de-a pururea C, N // 19 ruglndu-se B, C, N // 20 numai B, C // 21 lipse0e textul dintre paranteze C // 22 ci
qi spre facerea C, N // 23 lipse0e toat5. acea B / vremea aceia N, C f/24 Duminica
N // 29 veselii C / acelea C / taini C / li-au rInduit N II 30 s5. s5. sIvIrasca
N // 31 faptile N, C / bune Indeamn1 C // 32 lar C // 33 Erusalim B / puteti
B, N, C / doar C // 34 bisel-lea C j/ 35 Pohtete B, C, N 1/

108

www.dacoromanica.ro

cugetul cel bun a sufletului nostru atr. Dumnezeu,


mintuitorul nostru; pohtte dreptatea, pohtte dra-

gostea cea adevrat, poht4te 0 mIrire din mima smeria,


pentru c.' toat, mintuinta omului de la Dumnezeu iaste
5 0 omul nu vrea s mearg5. c5.trg Dumnezeu, ci Dumnezeu
s-au milostivit 0 au venit la om.

lar de vet intreba, la ce au venit? Venit-au (precum

f. lor

insu zice) ca s. caute 0 g mintuiasc ce era perit 0 au

venit ca g / arate lumin cebra ce era intr-ntunrec 0

io *51dea in umbra mortii. Venit-au ca s mintuiasc pre cei

robit 0 pre cei gtciti s5.-i adua la cale 0 pre cei streini
la mo0ile lor 0 pre cei morti s5.-i inviiaze spre viata 0
pre vr.jma0i 0 pizma0i lui Dumnezeu s.'-i impace cu

Dumnezeu Tatl, 0, acindu-i prta0 duhului gu cel

15 dint, s-i fac monni impagtiei sale. Venit-au, drept


acia, robilor riscumpgrare mortilor inviiare 0 viat5.,
bolnavilor vraci, etcitilor cale dreapt5..
, luind Dumnezeu trup, mergea dup cela care fugise
de la dinsul, ea' fugise de la binele cel mare omul cel orb
20 0 nebun intru atita cit nu l-au putut inturna cu nici un
glas de strigare proroceascI, ca s se intoara de pre calea
rt.cirii. Pentru acia. insu5 Dumnezeu, intrupindu-se,
s-au apropiiat de cel ce fugiia, ca s5.-1 intoarc cltr.' sine;

despre care lucru invat apostolul chid zice c'O' domnul


25 Hristos n-au luat din ingeri, ci din gminta lui Avraam
au priimit. A priimi s zice, care prinde unul dintru vgjma0i gi 0 fiind volnic ca s1-1 omoag, nu-1 omoar51, ci-1
face ie- fiiu 0 motean in casa sa.

Aa au primit, drept acia 0 mintuitoriul nostru, s-

f. 104 30 minta lui Avraam ; iar de vei vrea / cu putintle cuvinte,


ca s. intelegi la ce au venit, ascult de vezi ce zice prin

Isaia prorocul: Duhul Domnului preste mine, pentru

care m-au uns, a binevesti sracilor, m-au trimis a vindeca


pre cei zdrobiti cu mima, a propovedui celor robit ertare

35 0 orbilor vedre; a chiema Domnului ai priimit, ca s:


1 al B, C / sufletelor noastre N, C // 2-3 ad. marginal Luca 1 B // 3 iniml

N // 7 yeti Intreba C // 8 Insu*i B / dupel mIntuiasc ad. pre cel B // 9 Intru tutu-

nric N, C / ad. marginal Isaiia 61 B /11 robiti B, C / striin B, striini NH 12


Invieze C / viiat. B, N, C // 15 mopni B / Imrdatiii C // 16 tuviere C / viiat
B, N, C //18 rnergia C 1119 ad. marginal de la dlnsul, c fugise de la binele cel
mare omul cel B / binile N // 22 aceia N, C / Insu0 C // 25 n-au luoat N // 27
vajmai C / ad. marginal nu-1 omoar5. N / omoare 1 C // 28 iel] ad. i luiq B / .1
ei0 C // 30 putitintle B // 31 de vezi ce zice] de vei zice ceva B // 32 Isaiia N, C /

ad. marginal Isaiia, 18 B // 33 binevisti B // 34 robiti B, C // 35 cherna B, C //


109

www.dacoromanica.ro

mingle tot jalnicul i ca s puiu arie tuturor cebra ce jluiesc in Sion 0 ca s le dau lor coroana pentru cenuO., untul

veseliei pentru suspine, haina bucuriei pentru intristare".


Ce iaste, drept, acia, mai dulce decit cuvintele acstia ?
5 Ce iaste mai frumos 0 ce iaste mai iubit ? De iaste, drept
acia, trimis Hristos de la Dumnezeu Taal spre svir0rea
acestor faceri de bine, s fie blagoslovia venirea lui in
lume i s fie blagoslovit i acela ce 1-au trimis pre el la
noi i s.' fie blagoslovit i acela ce vine, a cruia facere de
io bine asaz cu asmene glasuri strigind, pruncii o propoveduesc : Blagoslovit iaste cel ce vine in numele Domnului,
Osanna infra cei de sus", care cuvint nu numai asazi, ci
f. 104 in toaa viata noastrk limbile, rosturile i gurile / noastre
s.-1 grdasc.

15

Aceasta iaste, dar taina acia care incpe a paznui


besrica noasta astzi i ne arat.' noao vaetele, plinsurile, suspinile i dorirea Orintilor celor din lgia vche,

carii cu atita dragoste doriia de venirea lui Hristos, precum

4 zice atr ucenicii

Fericiti sint ochii carii vd ce

20 vedeti ; c adevr zic voao : multi imprati i proroci au


vrut s vaz ce vedeti voi i n-au vzut i sI auz ce auzit
voi i n-au auzit". C acWea tot au luat numai aglduinta
acWii faceri de bine, iar nu motenire, precum gaia5te
apostolul; dup credina munir acetea totii, nepriimind
25 agduinta ci de departe privindu-o.
Frumos grala$e privindu-o, c precum fac aceia carii
un lucru foarte iubit il v.d de departe, iar la el ca s mearg
nu pot, carii cu ochii vzindu-1, iar cu cugetul i cu sufletul
dorind, Il privesc, care lucru facea sfintul acela patriarh,

f. 105

30 carele cu atitea ani murind inaintea lui Hristos zicea:


Mintuirea ta voiu Wepta, Doamne i oasele mle s vor
odihni intru ndjduire".
Pentru care lucru / mie mi s pare a fi parintii cei de
demult asmenea acelora pre carii i ja
invluiate
35 furtuna cea de noapte pre mare

vd lumin oare unde,

1 ca s5. a mingle C / jalnic B // 2 coron5. C // 3 veseliii C / bucurii C // 4

cuvintile N / acestea C // 7 blagoslovitA] binecuvIntat5. C // 8 blagoslovit] binecuvintat C / pre el la noi] In lume C // 10 astAzi C / asemenea C, N /11 iaste]
e C / este N /13 viiata B, C, N // 15 dar C // 16 vaetile B, N, C //17 suspinurile

B / dorirea] durrea B / liagia B, legea C / vechie N // 19 is] insus N, C / vAd


cele ce vedeti voi B // 21 dupa vaz ad. cle B / dupd auz5. ad. cle B / auziti
C // 22 acstia C / toti B, C / luoat N // 23 iar C / grAeste C // 24 murirl] mArire
B acestiia C / toti C // 25 ,sters privindu-o B // 26 grAeste C // 29 patriiarh N,
C // 30 carele] ce C / carile N / atItia B // 31 oasile N// 34 invAlueste C//

110

www.dacoromanica.ro

departe, intr-un loc de ndjde pus, spre care silesc ca


s.' o ajung cei inv5.1uiti ; i adse cu ochii ctr dinsa
privesc i pinzele le indrepteaz5: ca s mearg. (din at
pot) intr-acolo ; i acia, de nu pot amintrilea, cu ochii
5 Cu sufletul o cuprind.
A0jderea i pdrintii noWi cei de demult, Intorcindul
ochii spre lumina cea adevrat5., spre domnul nostru Iisus

Hristos (care cu lumina sa umbra 0 intunrecul lumii


acetiia 1-au stricat) cu smerenie- tindea Minile sale 0
io spre acia din tot cugetul doriia i spre acia degrab',

ca s soseasel pohtiia strig1nd cu prorocul: In degrab' s


ne ja pre noi, pre dinnainte, muele tale, Doamne, c5, ni-am
suprat foarte", spre care strigare Ii Indemna 0 de Dumnezeu cuvIntltoriul prorocul Isaia, zicind: Carii v5. aduceti

15 aminte de Dumnezeu nu acret 0. nu fit mut, ping cind


va pune lauda Ierusalimului pre 'Amine.
Zice i intr-alt loc: Pentru Sion nu voiu t5cea i pentru
f. 105Y Ierusalim nu md. voiu / odihni, pin chid va ei ca lumina
dreptul lui i Mintuitoriul lui ca o f5.clie aprins". Adec.
20 pentru marea dragoste cu carea iubesc besrica i adunarea celor credincio, nu voiu tcea nici m voiu odihni,
ci de pururea cu rug5ciunile mle voiu striga c5itr.' urechile

milostivirii dumnezeeti, pink' chid va trimite pe dreptul


acela de carde toate neamurile doresc, carde ca rsdrita
25 soarelui i ca acliia cea aprinsaintunrecul lumii va strica

0 lumina cea adevrat5,, adecl luminata cunWinta lu-

crurilor dumnezeeti o arat ochilor oamenilor celor muritori s f.'g.duiate ; i precum au f5.0..duit au 0 s.'vh*t,
slobozind dintru adincul inimii, Cu calduril cuvintul acela:

30 Rourat ceriurile de sus 0 norii s5." ploao dreptul, s se


dechiz p5.Mintul i s.' arate pre mintuitoriul".
Ce zici, prorocule ? Ce pohteti? De pohteti ca s5.* es
din ceriu i dintre nori cel drept, cum zici p6mintului ca
s51-1 arate pre mintuitoriul 0 cum poate fi ca ceriul cu

2 adesea C // 3 pinzile C, N // 4 ters amintrilea Fi ad. alt chip B, aminterea


C, aminterilea N // 5 coprind C // 9 4 tindea B, C, N / mlinile B, C // 10 spre] spa
B // 11 In degrab'] degrab' C // 12 dupd s ne ja ad. i s. ne Intimpine B, C / lipsefte
pre dinnainte C, denainte N / milile N / ne-ara supArat B // 13 cl ni-am supArat
foarte] cl am sArAcit foarte C / i Dumnezeu N / i Dumnezeu prin cuvIntltoriul C /114 Isaiia C, N 1115 tAcreti B, tAcereti C, tAcrit B / nu fiti muti C //17
intr-alt loc B, C // 19 dreptu C. N / Adicl C // 20 care C / biserica C // 21 credinciosi
C // 22 de-a pururea C // 24 carile 1-2 N // 26 adicA C // 27 o va arAta B // 28
flgAdueste C // 30 Riurati B. C, N / plol C / dreptul] dreptate N / sA sA deschizA
C, N // 32 zice C / ad. margina/ de pohtesti N // 34 sA, arate C //
111

www.dacoromanica.ro

f. 106

norii s. iveasca' pre cel drept i pamintul sa-1 arate? Amindoao grit adevarate, din ceriu 0 de pe pamint / deodata a

s ivi: din ceriu, pentru c iaste Fiiul lui Dumnezeu, de


pre pamint pentru c iaste fiiul omenesc. Pentru acia
5 strig catr ceriu i catra pamint, ca s ne arate noao pre
direptul i mintuitoriul acela al lumii.
Drept acia acste cuvinte, acste strigari i acste dorinte ale sfintilor parinti, besrica intru aceasta vrme
ni le arata celor mai denainte agaduindu-le, iara noao
10 dindu-ne mila sa. Ca ce doriia sfintii aceia parinti, noi
avem; 0 ce mila Weapta ei, pre noi ne-au intimpinat ;
0 ce priviia ei de departe, noi cu evanghelistul avem astaz:

Carele era din ceput, care am auzit, care am vazut cu


ochii noWi, care am privit i muinile noastre au pipait
15 pentru cuvintul vietii, pre acela vestim i marturisim voao
viata cea vcinica, care au fost la printele, iara acum s-au

aratat", a cdruia aratare atita bucurie ne aduce noao,


mai multa decit acia ce avea parintii cei sfinti de demult,

a caruia ateptare cu drag 0 cu dorire, m indeamna ca


20 sa zic acest cuvint: Sruta-ma pre mine cu sarutarea
f. 106

gurii sale", c5. toti / cit era din duh, cu duhul cunWea cita
min,' era s vrse pre buzele aceluia.
Dorind 0 el, drept acia, ca sa fie parta unii bunatti ca

acetiia zice din tot sufletul ca s m sarute pre mine

25 cu sarutarea gurei sale ; care cuvint atita face ca i cind


ar zice: pre Moisi nu-1 auz caci iaste la limba Impiedecat,
buzele Isaiei slut intinate, Ieremiia a grai nu tie pentru
iaste prunc i toti prorocii au amutit ; ci el 'insu sa-mi
graiasca mie i sa-mi dechiza' voia parintelui sau i In
30 fiinta sa pre mine sa m invte, a caruia preaiubita fiinta
pre mine sa m inoiasca i rinrile invataturilor lui sa se faca
In mine izvor de apa mintuitoare intru viata cea vecinica.
Vedeti, drept acia, fratilor, ce taina mare praznuiWe
besrica noastra 1ntru aceasta vrme, care tain cei de
35 demult intru atitea ani de la inceputul lumii au dorit
n-au c4tigat-o. lar noi, intru aceasta vrme avind-o, o
3-4 lipsefle lui Dumnezeu, de pre plmint pentru c iaste fiiul C // 6 dreptul

C, N // 8 biserica C/ aceastA C, N 1/9 lar C // 11 intimpinat C//12 astAzi B, C, N//13

carile N /14 nWrii C 1/16 viiata C, N / p1rintile N / iar C /118 mult C // 19

dorire] durre B // 21 to B / ad. marginal cu duhul B /22 buzile N, C // 23 aceia


C / pArtai N, C // 25 gurii C, N / and] cit C, N // 26 tmpiedicat C /27 buzile C, NI
Isaiai N // 28 aci iaste C, N / to B / ci] ce B // 30 prea iubit. B // 32 viiata
B, N, C // 33 prlznuete C // 34 biserica C // 35 atttia B / ad. marginal lumii
B // 36 n-au cltigat B, C / iar5, N //

112

www.dacoromanica.ro

paznuim. De aici lesne iaste a intelge ce pohtste de la


noi pricina acestii sfinte vremi: pohtste nevointa sfintelor rugciuni, laude dumnezeesti, multemite pentru binele
f. 107

ce am luat de la Dumnezeu, impirtirea milosteniei, pos5 turi, impreunare adse / cu preasfintele taine, curiteniia
sufletului, carele acsteia toate g'tesc sla intru inimile
noastre, spre venirea Domnului i ne indeamn spre faceri
de bine.
C cu acste podoabe de fapte bune logodnica chiam.
10 ctr sine pre iubitul mire zicind: patul inimii mle infrumusetat iaste cu florile doririlor dumnezeesti si casa mea
iaste cu lmnele cle mirositoare i nestricate a facerilor
de bine intemeiat.. a pre acest fl de s1a i mirele
bucuros s pleac si rAmine acolea pin cind trce zioa

15 0 umbra s. plead. Spre paznuirea adev'grat acestor

taine trebue ca s."-s rinduiasc omul vrme in toate zilele ;


iar de nu vom face nici unele de acstia, de ce folos vor fi
noao acste sfinte vremi? Trebuiaste, dar, pentru aceasta
ca s ne facem i noi sot vremii i s ne nevoim spre prlz-

20 nuirea intrzii trupesti a domnului nostru Iisus Hristos


In Ierusalim i spre ascultarea patimilor sfintiei-sale s
ne gtim, ca s putem striga i noi ca
Adu-t
aminte, Doamne, cind vei veni intru implftiia ta"
cu moartea sa, omorind moartea, s ne aruiasc. viata
25 cea dorit.. Amin. /
f. 107

CUVINT DE INVATATURA. LA SFINTII I INTOCNIA CU


APOSTOLII TAIP.A.RAT COSTANDIN SI ELENA

Tot cel ce s smerste s va inlta".


Nu iaste cu putint s ajungg nestine la linistia mm30 tuirii, de nu va trce intii prin usa radarii.
Nu iaste cu putintl s se sue in cereasca cetate a fericirii
de nu va infra prin calea smereniei.

3 multamite B, N, C //4 luoat N / milostenii C // 5 adesea C / preasfintile

taini N, C /16 carile N, care B, C / aceste C // 9 chiiaml B, N /12 lemnile C, N /13


rairile B, N // 14 acolia B /16 vrmea B / zilile N /17 jar& N / unile B, N, C / de $]
din B / acestea C, N /18 Trebueste C / dar C /19 soti C, N // 21 sfintii-sale B, C /22
tflharu C / Adu-ti B / Adu-t aminte] Pomenesti-ne pre noi C // 24 viiata B, N, C //
26-27 Cuvfnt al 21a sfintii fmpArati i fntocma cu apostolii Costandin si Elena
C // 27 Implrati B, C // 28 /ipse,ste s C // 29 linistea C, N // 30 Intliu B, N //31
sa sue C, N // 32 smerenii C //

113

www.dacoromanica.ro

Nu iaste Cu putint5, s: se inalte in ceata sfintilor, de nu


s va smeri cu duhul aici, jos, in ora011 celor piminteti.
Nu iaste cu putint5. s51 imp5x5.teasc5, impreun. cu Hristos

la ceriu, de nu va urma aici urmele lui Hristos cu crucea.


5

f. 108

Nu iaste cu putint a raminea cuiva nume vestit in


lume, cu fapte rle i necuvioase.
Aceasta cunoscind i marele Constandin, cine va putea
s5, povesteasc smereniia lui cea mare? Cine va putea
scoat la ardtare cretin5.tatea lui / cea des5.vir0t i cu-

io getul lui cel cretinesc, pentru ca s, se invredniceasa


dumnezeetilor f5.g5.dueli, pentru ca s se imp5.'rt4asc5,
bucuriei cei nespuse a imp5ifltiei ceriului? C5.ci chid au

rasrit in lumina lumii acetiia 0 au 15.'sat bratele cle


printeti e0nd din Vretaniia, de n-au i fost inc5. cretin,
15 iar fugiia de cugetul cel pginesc: i uriciunea ce ar5.ta
c5.tr lucrurile cle pgneti inchipuia procopsea la cea
viitoare, ce era s51 fac in cretin'tate
oare n-au ar5.tat mare cretin5.tate? C auzind nedrepatile cle p5igineti ale lui Maxentie ce f5.cea asupra
20 cretinilor au r5.dicat asupr5.-i r5.zboiu i m5.'car c5. era in

nevoe, atita cit era s se biruiasc5. de Maxentie, iar l-au


incredintat biruitoriu i i-au sporit b5irb5.tiia sufletului
spre lupt5., neadormita proniia lui Dumnezeu cu o inchipuire de cruce pre ceriu carea zicea cu slove de stle: Cu
25 acesta s birueti", dintru care ar5.tare, intarindu-se bun
credinciosul Constandin, atita de tare s-au luptat cu p5.ginul de Maxentie, cit l-au biruit desivir0t i l-au inecat
In apa Tiverului.
Luind, drept acia, / indrAznea15.' de pe acste smne
f. 108
30 cereti blagocestivul impirat atita au procopsit in crqtin5,tate, cit face sa se minunze tot cei ce aud.

Omul iaste dobitoc, iubitor de sine. C de ce nu s

apuc5.? i ce nu s osten4te?

cu ce nu slsil4te, pentru
odihna, linitea i paza smt5itii lui? C fiind s5indtos, ce
35 nu face, pentru ca s5. apere 0 s5.' depIrtze cle ce sup5.'r
s5.natatea? Ct cheltuia1 face, pentru ca s stea impotriva
1 s5. s inalte N // 2 orasu C // 6 duo lume ad. de va fi C // 7 marile C, N /
Costandin B, C// 9 scoat5.] scoar5. N // 10 s5. invredniceasa C, N /12 imp5s5.tii C /13

bratile B, N, C// 14 pArintesti C, N// 15 iar C //16 procopsala N /21 in mare nevoe
N, C / se se biruiasa. B // 22 biruitor C // 23 ca o 1nchipuire B /24 pe N, pb. C /
care C, N // 25 lipsqte intArindu-se N, C // 26 Costandin B, C / lipsege de C, N // 31
lipsefte face C / cit s5. face N / toti C, N // 32 iubitoriu N / de ce] di ce C // 33 si
ce osteneste N, si ce nu osteneste C // 36 sAnAtatia N // 36 lipse,ste pentru C, //

114

www.dacoromanica.ro

f. 109

gerului ernii, impotriva arsitei veril? Fiind bolnav, eft si


cheltuiaste, cit ptimste, cit rabd, pentru ca
cistige ce-au pierdut? Nu bag in seam.' a-s cheltui avria,
a gusta doftorii amar, a s; adapa cu Muturi gretoase,
5 a-s v.'rsa singele; si nu iaste nici un lucru ca s nu-1
fad.' pentru s'Anatatea lui i pentru mintuirea cea trupeasc.
De pe acstia poate s priceap fiestecarele cit iaste <de>
dulce sn.'tatea i cit iaste de iubitor pre sine omul.
Deci acea poht a snttii carea poate atita la ceilalti
10 s fac die putincioase i cle neputincioase, n-au putut
nicidecum s fac nimica blagostivului Constandin. N-au
putut, zic, mcar cit / de putin s5.-1 misce din alduroasa
lui blagocestie, pentru c: fiind rnit iubitoriul de Dumnezeu

de cumplite bube peste tot trupul era o minune celor ce-1


15 vedea. N-au putut mestersugul cel doftoresc s: afle mijlocire vindedtoare i doftorii iscusiti pentru aceast.' board.
nevindecat..

Iar zavistiia cea jidoveascI aceasta sfltuia pre impratul s.' ucig atitea prunci &it s-s poafg spla trupul

20 intr-acel singe cald al pruncilor celor omorit ; i asa, cufun-

dind patima, acolea inluntru, s-ar fi mintuit impratul.


Ce socotit, oare, s.' fe primit sfatul acesta, iubitoriul de
Hristos, s se fi apucat de doftoriia, aceasta, credinciosul?

Ba, nu s-au apucat. De ce? 0, de credinta cea des.virsit


25 a credinciosului imp6rat au zis cu glas mare: mai bine
voesc s moriu eu, bolnav i pentru dragostea lui Dumne-

zeu, decit s-mi iau sntatea mea si s-mi rascumpar


mintuirea mea cu atIta singe nevinovat.

Rispuns adevrat de impArat credincios. Mai bine au


30 socotit viata altera decit a lui. (Oare) nu s-au afaitat cu
aceast fapt., adevlrat urmtor lui Hristos? Mi s'51 pare
1 geriului C / aritii N, arsurii C // 2 cheltuete C / s5.- cftige B, C, N // 3
averea C, N // 5 a vIrsa C / singe C/ ca s5.] s C// 6 sanAtatia N // 7 De pe)
dup.5. C, dupe N / aceste C / poate] toate C / fie0ecari1e N// 8 de dulce C /

iubitoriu N // 9 care C / cialalti B // 11 Costandin B, C // 12 putintel C, N // 13


fntre paranteze iubitoriul de Dumnezeu C // 14 preste C /15 me#qugul C /16

iscusite C, N// 18 lar C //19 atttia B // 20 omoriti B, C, N // 22-23 Oare p


sfatul acesta priimit-au credinciosul i iubitoru de Hristos Imp5sat ca s5, s apuce

de doftoria aceasta.? C // 22 socotiti B, N / priimit B // 24-25 Ba] Dar ce au


zis blagoslovitul Inc cu glas mare C // 24 de] din B // 27 skatatia N /
ascumper B, ascumpar C, N /128 lipsefte mea C // 29 adevArat aspuns C /lipsete
credincios C // 30 viiata B, N, C / fird paranteze oare C // 31 urmatoriu N //
115

www.dacoromanica.ro

f. 109

&I fie sgltat ceriul cu to ingerii sgi, / de acest glas blagocestiv al egspunsului. Au s'ltat sufletele celor drepti
ctele cerqti, heruvimii i serafimii s-au bucurat pentru
aceastg curatg cunWint a dragostei cgtrg Dumnezeu,

5 a iubitoriului de Dumnezeu Constandin. $i aceasta o

adeverez din sgvir0tu1 cel de pe uring.. C peste noapte


i-au descoperit insu impgratul imp5ratilor, prin rostul
slgvitilor apostoli (Petru 0 Pavel) cum c5.' pentru credinta
lui cea desgvir0t s-au hirotonit de la Dumnezeu intocma
10 cu apostolii i i-au dgruit nu numai sgrigtatea trupului
ce 0 a sufletului, botezindu-se de sfintul Silivestru. S-au
botezat, drept acia in baia a dooa a nWerii i s-au curgtit
de toatg boala.
0, de ingltimea credintii lui Constandin ! $i cine poate
15 mgcar cu mintea s. te ajungg? $i de vrme ce atita credintg
au argtat credinciosul imprat mai Inainte de a sg imbrgca

cu haina cea luminatg a credintii prin botez, socotit de


vedet la cit ingltime s-au suit dupg podoaba credintii.
S turbura lin4tea cea besericeasc de dobitoceasca

20 pornirea eresului arianesc i pravoslaviia credintii s5.' lupta


f. 110

de valurile necredintii. Si la atita nevoe / au strglucit

steaoa cea luminoasg, blagocestivul Constandin. 5i, adunind la Nichea sgborul cel lgudat, au potolit turburarea

besricii. $i precum firea na$e iarba cea de vindecare


25 la locul unde rgsare odrasla cea purtgtoare de moarte,
precum s vde: are otravg de moarte scorpiia, iar dupg
moarte s'a' preface trupul ei iarbg de vindecare ; muFg
npirca de moarte, iar din trupul ei s face tiriacul, carele
iaste impotriva veninului, intr-acesta chip au rinduit
30 dumnezeiasca pronia ca pe vremile necuratului Arie sal
strgluceasc blagocestivul Constandin, pentru ca s rgsipeascg cu lumina credintii norul eresului arianesc.
1 totl B, C / blagocestiv] fericit C// 2 sufletile C, N // 3 ctile B, cetile C, N /
dupd bucurat ad. foarte C // 4 dragostii B, N, C // 5 a iubitoriului de Dumnezeu]
a pravoslavnicului impArat C / Costandin B, C // 6 adevIrez B / sfirsitul C f de
pe] dup. C // 8 fdrd paranteze Petru i Pavel C // 9 dupd Dumnezeu ad. a fi C // 10

sliatatia N//i1 ci i B, N, C// 12 aceia C / a dooa a nasterii B, C//13 gers de B// 14 0,

mare iraltime a credintii C / Costa.ndin B, C // 16 mai nainte C, N // 17 socotiti

B, C// 18 vedeti B, C// 19 linistia B bisericeasc5. CH 20 arienesc C, NH 22 Costantin


B, C //23 Nicheia C, N / soborul C, N // 24 bisericii C // 26 scorpiia are otrav5. de

moarte C // 26-29 bare paranteze scorpiia are otrav5.... 1mpotriva veninului C //


28 nitplrca muse& de moarte C / tiriiiacul B, tiriiacul N / carile N, ce C // 29
dupd veninului ad. ap. C f 1ntr-acest C // 30 pronie B, C, proniia N/ pre C, N // 31
Costandin B, C // 32 arienesc B, N, C //

116

www.dacoromanica.ro

Aici, adevarat, s cuveniia s. aibi minte ingereasc.5.,


pentru ca s scot la arAtare legile cle sfinte, ce inw au
scris, spre sporiul crqtinttii 0 al credintii celor credinmultimea besricilor carele in multe locuri, in slava
5 lui Dumnezeu, cu mare cuviint5. au flcut, milosteniile
cltr cei lipsit, ajutoriul catrI cei sraci i dragostea cea
cretineasc atr toti i toate, pentru int5.rirea i intemeierea credintii.
Deci de au strlucit atita marele i intocma cu apostolii
f. 110710 in credinta, socotit cIt s-au inltat / in semerenie, care

iaste roada credintii. Socotiti pre preaslvitul imprat


c au numrat mai mult biruinte i pohf ale, decit zile
a vietui lui. Socotit indestulata lrgime a stpinirii lui,
card incepea de la rsrit i s sfir0ia la apus.

15

i cu toate acste pricini, carele 11 indemna spre mindrie

ca pre un imprat i imprat infricoat, slavit i purator


de biruint, vedeti-1 cit iaste de desprtit de acia ce s
cuveniia s-1 arate vredniciia; s cuveniia ca un hirotonit
intocma cu apostolii, nu de oamenii, ci de insu0 arhiereul

20 cel desvir0t Hristos, s az intii la sfintele slboarl,


iar5.* ca un smrin nu s-au arItat niciodat saz de nu
vrea a veda intii tot printii 0 nu in scaun nalt,
tesc, ci in scaun scund i prost.
Ajungea, ca un blagocestiv imprat s porunceasc5. s

25 se zideasc besrici, s se rdice case de rugciuni alte


zidiri plcute lui Dumnezeu. lar ca un smerit ce era insua

s pogoriia din scaunul lui cel inalt i lepda schiptrul


lui din min i scotea haina cea imprteasc de pe trupul
goliia capul de cununa cea de mult pret i aducea
lui

30 pre umbrele lui pietri i cu muinile lui iubitoriul de Dumne-.

zeu spa cu ceialalti lucrtori la temele besricilor.

1 aibd. B, aib' C // 3 sporul C, N / credinciosi C, N 114 bisericilor C / care


C, carile N // 5 ad. marginal cu mare B //6 de AAA. N / lipsiti B, N, C / ajutoru C //

7 crestindneascd B / tot B / Intemeerea C // 9 marile B, N, C /10 dupd,

credintd ad. Costantin C / socotiti, B, C //11-13 CI affindu-A Intru Indestulatd


15.rgime a stdpinirii lui C // 11 pre] pe B // 12 biruintd B / pohfale] pohte N // 13
Socotiti B//14 care C// 15 carile N// 15-18 Nici cum nu s-au indemnat spre mIndrie,
ci mare despdrtire au avut de aceia ce A cuveniia C /16 purtAtoriu B, N // 18.
A cuveniia ca un] i fiind C /19 oameni B, C/ 1nsus B, C // 20 lipseFie cel desdvirsit C // 18-21 sd cuveniia mdcar la sfintele Aboard. A sazd mai Intliu, lar el,
ca un smerit ce era, nu s-au ardtat C // 20 Intliu B, N / soboard. B, N // 21 smrin
ad. si smerit B //22 Adea C, N / intliu B, N / toti B, N, C / dupd pdrintii ad. apoi
sddea si el C /23 scund] stlnd B //24 Ajungia B // 25 biserici C //26 lipsege ce era
C// 27 pogoriia C / nalt C //28 de pe] chip& C, dupe N /30 umerile B, N, C / iubitoru;
C // 31 temeile C / bisericilor C //

117

www.dacoromanica.ro

0, smerenie / MIA margine! Veniti aici, voi lacuitorii

f. 111

pustiiului, carii, ati statut pilde minunate i dascali ai


smereniei, venit, zic i v minunati de smereniia imparatului celui ce iaste intocma cu apostolii; mrturisiti
5 cum ca au ajuns pin la nu mai inainte. Pentru caci voi
de at si infrinat dobitocestile patimi ale trupului, de
ati smerit trupul, de at lepadat dasrtaciunile pohtelor,
de ati iubit tinrea, de ati urit mindriia, de ati trait in
curatenie, de v-ati facut cu masuraciunea smeriti, nu
10 iaste minune, pentru caci despartindu-va de lume
iubind saraciia lesne ati gasit sufletul vostru la smerenie,
pentru cad bine stim c saraciia smerste pre om.
Iar marele Constandin in luciul lumii acestiia, imparat
mare, stapinitor lumii, cu domnie lata, cu stapinire des15 virsit, cu marire nespusa i sa nu sa mindreasca, ci mai

virtos sa se arate desavirsit pilda smereniei. Nu iaste


minune ninunilor? Nu iaste semn de mare sfintenie?
Nu iaste dovada a unui dar mare de la Dumnezeu in
ceriuri?

20

f. 111

i pentru caci au strlucit in bunatatile cle mai alse,

peste m'asura, marele i intocma cu apostolii, Constandin,


invat5. cu a sa pilda toat adunarea credinciosilor, / toate
ctele oamenilor, carii dinpreuna sarbeaza i praznuesc

pomenirea lui, s calatoreasca cu indrazneal sfinta pre


25 calea mntuirii, pentru ca sa se invredniceasca dumnezeestilor fagadueli, pentru ca s se fac partasi cerestilor
bucurii i fericirilor celor de pururea.

Invat, drept acia, pre cei bogati, pentru cad fiind

el prea bogat facea comoar in ceriuri, dup evangheli-

30 ceasca porunca. Invat pre cei de neam bun, pentru


cad fiind el prea de neam bun au pohtit vietuirea si
petrecaniia cettii cei de sus. Invata pre imparati, pentru

impartind el cu atita putre s silla pururea s cistige


1 Bald de N, ce B / fArl margine] nem&rginit C / Venit C / aicea N // 2
dascalii B // 3 smerenii C / minunati B, C // 4 infra paranteze celui ce iaste
Intocma cu apostolii C// 4-5 lipsefte marturisiti cum c au ajuns pin& la nu

mai Inainte C // 5 lipse,ste nu mai inainte N / flan nu mai Inainte si ad. cle mai
Inalte C // 6 ati B, C // 7 ati lepgdat B, C / desIrticiunile C, N // 8 a.v iubit C /
tineria B / at trAit B, C // 9 de v-ati flcut cu masur5.ciunea smeriti] de ati petsecut In smerenie C// 11 s5x54iia C/ a gatit C/ la] spre Cll 12 pentru c C/ lipse,ste bine
stim c C/ smeriaste B /13 marile B, N / Costandin B, C / lumii] mArii C // 14 st.1.0nitoriu B, N // 15 mIndriasa. B //16 s s arate C / smerenii C /21 marile N / Costandin B, C /23 ctile B, N, C // 26 pArtas B //27 bucuriei C, N /29 fiind prea bogat
N 1/ 30 niam N /1

118

www.dacoromanica.ro

mostenirea aggduialelor lui Hristos. invat pre mseri


si pre sgraci, pentru c de vrme ce bogltiia i mgrirea
s-au biruit de pohta bungatii, cum sg nu sporeascg pre

lesne sgrciia, care iaste pricing spre facere de bine, dupg

5 cum zice David?


Bucurg-te, drept acia, acolo sus, la impgrtiile cle
mari a dumnezeestii mgriri, o, blagocestive imprate I
Sue-te la ingltimea dumnezeestilor fericiri, unde cea
deslvirsit smerenie te-au suit. Culge rodurile credintii
10 tale cei peste msurl In ceriuri, carele aici, jos, pre pgmint, ai s'grnInat tu. Iarg s nu ne las nici pre noi sraci
de folosirile, de acoperemintul si de rugg'ciunile tale cle /

fierbinti cgtr. Dumnezeu si mai virtos te roagg Fiiului

f. 112

Cuvintului lui Dumnezeu, s pizeasca Intre i cu fericire

15 chipul cel viu al bung'ttilor tale, pre adevratul mostenitor crestingttii tale, pre iubitoriul de Hristos i crestinul nostru domn.
Suppune supt picioarele credinciosului lui suflet slabi
fgede putre pre vrjmasii
precum ai
20 supus pre protivnicii credintii, pentru ca s: luminze in

multi ani, Intru stpinirea sa, crestinltatea, pentru ca


domnind el s Impgr5.teasc dreptatea, pentru ca s: tie
cu slobozenie bungtatea, s nu aibg obraz strimbltatea.
Si asa sg: se mgreasel Dumnezeu, sg se cinsteasc. dreapta

25 credint, carea ndAjduim s o cistigni prin darul au,


pentru c5.ci acesta lust's avind numele tgu s5. face asgmingtoriu desgvIrsit bungatilor tale. Amin. /
CUVINT DE INVATATURA LA NAFTEREA DONENULUI NOSTRU

f. 112Y

IISUS HRISTOS
30

Cl nu pre ingeri cindva au luat, ci sminta lui Avraam

au luat", zice fericitul Pavel In 2 capete cgtr evrei.

Doao fin i mai alse si mai de cinste au fcut Dumnezeu,


adecg cea ingereascg i cea omeneascg ; cAci di pre inger
1 fAgIduielilor C // 4 faceri B // 6 ImpArAtiele B // 7 lipsete a dumnezeestii
mAriri B // 10 carile N// 11 aicea jos N/ Iar C /lasi B, C //12 de acoperemintul] acope-

remintului tS.0 C, N // 15 mostenitoriu B, N // 18 Supune C picioarile B, N, C/


lipsefte lui C 1/19 mar-a B, N, C / ters tale i ad. sale B, sale C// 20 potrivnicii B, po-

trivnitii C// 21 crestinitatea N/ /ipsege pentru C// 22 dreptatia N / pentru ca


s5.
s C // 23 obraz ad. i loe B // 24 s5. s cinstiasa C, N // 25 care C / s o] s. C // 27
asAmIn&tor C /128-29 Cuvint la zioa nasterii lui Hristos C // 30 pre] prin B /
Inger N / luoat N // 31 luoat N / lipsefte zice fericitul Pavel In 2 capete atr5. evrei
C,N//32 #ers mai ales si C/ dupd Dumnezeu ad. dupg chipu su C//33 adic5. C/ Ingeri B//

119

www.dacoromanica.ro

si pre om i-au facut Dumnezeu dupa chipul sau, precum

zice la capul cel dintii al Facerii: Sa facem om dupa


chipul nostru si dupa.' asaminare". Ls nu pentru trup
ci pentru suflet iaste facut omul dup chipul lui Dumnezeu,

5 caci ca Dumnezeu nu are trup, ci iaste duh, dupa cum


zice Hristos: Duh iaste Dumnezeu". ingerul Inca iaste
duh, ea asa zice prorocul David: Cela ce face pre ingerii

f. 113

sai duhuri". i sufletul omului iaste duh, ca' iaras acestas


proroc zice : Lua-vei duhul lor si sa vor sfirsi si in tarina
10 sa sa vor intoarce".
Dumnezeu iaste nevazut, ingerul iaste nevIzut si sufletul
omului iaste nevazut. Dumnezeu iaste nemuritoriu, ingerul
iaste nemuritoriu / si sufletul omului iaste nemuritoriu.
Dumnezeu are intelgere s'i voe, ingerul are intelgere
15 si voe si sufletul omului are intelgere si. voe.
Deci amindoao firile aclia era cazute, pentru trufiia:
ingerul pentru caci au pohtit sa fie asmenea lui Dumne-

zeu, dupa cum zice la Isaia in 14 capete: Sui-ma-voi


deasupra norflor si voiu fi asmene celui de sus inalt",
20 i. pentru acia I-au inbeznat Dumnezeu intru prapastiile iadului si omul iara vrea s fie asmene lui Dumnezeu,
c auzind din gura sarpelui c in ce zi va mLica din lemnul
cunostintii s va face Dumnezeu; si pentru caci au mincat,

fu izgonit si el din gradina desfatrii si luo blestem ca sa


25 intre in pamintul dintru carele s-au luat.
lar acum Dumnezeu daruiaste omului mila sa, ca au

luat spre sine firea lui cea cazuta, iar ingerului nu va


sa-i arate acea mill; s'i pentru acia n-au luat spre sine

firea lui, dupa cum zice fericitul Pavel: CI nu pre ingeri


30 cindva au luat, ci saminta lui Avraam au luat".
Drept acia am a zice inaintea dragostei voastre, in
vorba ce voiu sa fac astaz (patru) pricinile pentru ce au
luat Dumnezeu firea omeneasca s'i n-au luat cea ingereasca ;
33-1 Fiers aci cs. pre ingeri... chipul sAu C// 2 dintliu B, N // 3 aseminare
C // 7 c asa] cum C // 8 iarlsi B / el jai* acestas) precum acelas C // 9 luao-vei
N// 11 nev5.zut 2] asemenea C // 12 iaste nevAzut] asemenea C / nemuritor C // 13
iaste nemuritoriu 1-2] asemenea, C 1114 intelgere si voe 1-2] asemenea. C If 15

sufletul omului iar are N // 16 acelea C 1/18 f ters dupl C / Isaiia C, N / cap

C 1/19 norului B / asemenea C, N 11 21 prIpIstiile C / lar C / asemenea C, N // 24


dgsf5.t.i.rii N / 1u5. C // 25 carile N / s-au luoat N // 26 iar6. N / d5.rueste C //27

au luoat N / iarg N // 28 s.-i arata N / luoat N // 30 luoat N // 31 dragostii


N// 31-32 Drept deci, ca sa pricepeti avem 4 pricini: pentru ce au luat C // 33
luoat 1-2 N // 33-1 ad. marginal Dumnezeu firea omeneascl si n-au luat cea Inge-

reasa ; asijderea si pentru ce au luat B //


120

www.dacoromanica.ro

f. 1131

a0jderea 0 pentru ce au luat spre sine / Hui lui Dumnezeu

firea omeneasca 0 n-au luat alta' fata a dumnezeirei,


adeca Taal, sau Duhul Sfint, care pricini le vom spune

foarte pre scurt, pentru ca s5. nu v dam suparare. Ci m

5 rog lui Dumnezeu sa-mi dea ajutoriu 0. pre dumneavoastra v pohtesc sa, ascultat cu dragoste.
Pricina cea dintii, pentru care au luat Dumnezeu spre

sine urea omeneasc5., iar nu cea ingereasca iaste ca ingerii

n-au perit tot, ci au ramas din ei multi, iar oamenii era


10 cazut tot, pentru pacatul nscutului celui dintii. Si ne
putem incredinta de aceasta din pilda ce zice Domnul
Hristos la Luca, in 15 capete, zicind: Care om dintru
voi, avind 100 de oi 0, pierzind una dintr-insele, au nu
va lasa cle 99 in pustie 0 va mrge dupa cea pierdut,
15 pin o va afla; 0, aflind-o, o pune pre umarul lui, bucurindu-sa.'"?

Omul acela sa intelge a fi Domnul Hristos. Ca a.a

zice prorocul David: E0-va omul la lucrul sail 0 la


lucrarea sa 'Ana in seara". lar ale 99 de oi s5. inteleg

20 cle 9 cte de ingeri pre carii, lasindu-i Hristos in ceriu,

f. 114

au venit pre parnint sa caute oaia cea ratacia, adec5.'


firea cea omeneasca, car era departata de Dumnezeu,
pentru pacat 0 era ratacita in lume. Ca ap. zice David
catra Dumnezeu: Rataciiu ca o oae pierduta, / cearca
25 pre robul tau".
Aflat-au Hristos pre acea oae fa'acita 0 au luat-o
pre umerile sale, adeca au luat spre sine firea omului,
dupl cuvintul apostolului Domnului <care> zice: S5. arat

In trup". Lea' putem intelge aceasta 0 dintr-alta pilda


30 a lu Hristos, carele zice: Care muiare avind 10 bani

2 luoat N / Fters alt1 fag a dumnezeirei, adecl B / dumnezeirii C //3 adici


CV/13-6 Fters de la care pricini C // 4 scurt] scut B // 6 ascultati B / cu dragoste
s5, ascultati N // 7 fters cea dintli C / dintliu N / luoat N// 9 toti B, C N, / iarl

N /10 azuti B, C 1 lipsefle to B, toti C / n1scutului celui dintli] Sere f i ad.


lui Adam C / dintiiu B. N /11 lipsefte domnul C, N// 12 cap. C, N /13 suti
B / dinix-Insile N 1/14 acea pierdua C. N 1115 aflindu-o N / bucurindu-se
B /17 ingelege B / lipsefte a fi C, N // 18 ad. marginal prorocul B / lucrul] cucrul
B /19 pin& seara B, C / lipse,ste cele 2 C // 21 ca s5. caute B / adia C // 22

care N, C / dIpSrtatl C //23 rItAcit B /24 RAtacit-am C / ca o] ca B / cearca]


cauti. C // 26 au luat-o C, au luoat-o N I/ 27 adicl C / luoat N // 28 fters Domnului
C / care C // 30 carile N, ce C muere C //
121

www.dacoromanica.ro

si va piiarde unul dintr-in0i, au nu aprinde luminare

mtur casa si caut cu dinadinsul,

g'seste?"

Muiarea acia s intelge a dooa fata a dumnezeirii,


carele lsind in ceriu 9 bani, adecl 9 cte de ingeri, s-au
5 pogorit pre p5mint s caute banul cel pierdut, adec
firea omeneasc, cu luminarea aprins5., adea cu invt5.turile cae dumnezeesti. C asa zice David: Lumintoriul picioarelor mle iaste lgia ta si lumina crrilor
mle".
lo

Aflat-au banul acela al doilea chip al dumnezeirii,


adec. Fiiul lui Dumnezeu, c s-au imbrAcat cu trup
omenesc, dup cuvintul evanghelistului Ioann: $i cuvintul trup s-au fkut".

Drept acia Ingerii m-au fost perit tot, c5ci ea* au mai
15 rmas din ei 9 cte in ceriu, iar firea omeneasc era toat

pierdut, carea s intelge oaia i banul cel pierdut


Hristos 1-au aflat.
A dooa pricin pentru care au luat Dumnezeu spre

sine firea omeneasc, iar nu cea ingereasc51, cci c omul


f.114v 20 au gresit din slbiciune, avind pre sine trup, carele 1-au

plecat pre lesne la picat. lar ingerul au gresit din firea


cea rea, neavind trup pre sine. Ca in trei chipuri gresaste
omul: sau din slbiciune, sau din nestiing, sau din firea
cea rea. Deci pdcatul din slbiciune iaste impotriva lui
25 Dumnezeu Tatl, c.ci c5. Tatl s chiama intru tot putrnic.

Pcatul dintru nestiint iaste impotriva Fiiului,

c5.

Fiiul lui Dumnezeu s chiam5. intelepciune.

135.'catul din firea cea rea iaste impotriva Duhului


30 Sfint, cci c Duhul Sfint s chiam5. bun.
Deci care om va gresi din slbiciune, sau din nestiint.",
11 va erta Domnul mai lesne, de s, va poc5.1. C5: asa zice

David: Fcatul tinertelor mle s-a nestiintii mle nu-1


pomene". lar cine gresaste din firea cea rea impotriva
35 Duhului Sfint, omului aceluia nu-i iart Dumnezeu
1 pierde C / luminarea B, N, C// 2 denadinsul B, N, C// 3 Muerea C// 4 carile N/
adic5. C // 5 adic C // 6 luminarea] fcliia C / adic5. C // 7 David, Psalm 118 C // 8
lumintoriul] fclie C / picioarilor B, C / iaste] e C / lgea C, N / lumin5, C// 11 adia
C// 12 loan C // 14 toti B, C// 15 iar5, N// 16 care C// 18 A dooa] Alalt5, Cl luoat N/
hpsege spre sine B // 19 jara N // 20 carile N // 21 iar, N // 25 chiiam5, B, N // 28
chiiam5, B, N // 30 chiiam5. B, N // 32 Domnul] Dumnezeu C, N // 33 tineretilor
B, N, C / si al nestiintii B, N, C /34 pomeni B, N, C / iar5. N //

122

www.dacoromanica.ro

lesne pcatul. CI aa zice Domnul Hristos: Tot pkatul


0 hula s v erta oamenilor, iar hula care iaste spre Duhul
Sfint nu sg va erta oamenilor".

5i sint pkate de moarte 7, carele sint 0 improtiva

5 Duhului Mint, fgede nici o greea15., de vrme ce sint


neertate, deaca nu sg va face la dinsele cgzuta vindecare ;

pgcatul cel dintii iaste trufiia, dintru carele sa nWe /


semetiia 0 neascultarea ; al doilea iaste zavistiia, dintru
carele s5. nate vrajm510ia 0 uciderea ; al treilea iaste

f. 115

10 iubirea de argint, carele sg num4te a doua inchinare de


idoli, dintru carele s51 nasc toate rlele ; al patrulea iaste
alcarea de lge, adecg nebggarea in searn celor hotkite
0 45.'zate in legi 0 in pravile, dintru carde s na$e necredinta 0 lepgdarea de Dumnezeu ; al cincilea iaste sgmi-

15 narea de vrajb intre frat 0 intre priiateni, care pkat

1-au aflat singur satana ; 0 cine are acel ngrav iaste asmenea diiavolului; al aselea iaste ngdiajdia cea necuvioas ce are nWine la multe mila lui Dumnezeu 0 nu
sg pgrgs4te de pg'cate, socotind cg-1 va erta, dintru carele
20 55. nWe netmerea de Dumnezeu 0 toat5. necurgtiia ;
al aptelea, cel mai de pre urmg' 0 mai mare 0 mai ru
decit toate iaste oceaania, adec dezradgjduirea de mila
lui Dumnezeu, socotind c nu-1 va erta nici cu un mijloc,
dintru carele sg nate moartea cea sufleteasa 0 munca
25 cea vcinicg a iadului.

Si cine va avea vreunul dintr-acste pgcate 0 nu va

vrea s se pkgseasc de dinsul, mai bine s nu-1 fie ngscut

mumg-sa, cg ii iaste cerbicea lui ving de hier 0 fruntea


lui de aramg", / dupa cum zice Isaia in 48 de capete.

f. 115
30

5i pentru acia au luat Domnul spre sine firea omeneascl,

iar nu cea ingereasck c5.ci omul au gre0t din slgbiciune


impotriva lui Dumnezeu Tatgl, iar ingerul au gre0t din
firea lui cea rea, impotriva Duhului Sfint.
A treia pricing pentru care au luat Domnul spre sine
35 firea omeneascg, lar nu cea ingereascg iaste c ingerul au
1 lipsepte lesne N, C// 4 impotriva B, N, C// 7 dintliu B. N / carile N// 8 zivistiia

B / dintru] din C // 9 carile N /10 care C / a dooa N, sters C // 11 dintru carele]


dintr-Insa C / rlile N, C //12 adia. C / celor] ciolor B // 13 care C / carile N // 14
cincelia B / iaste vrajba ce s5. pricinueste 1ntre frati C // 15 frati B / prietini C // 17
diavolului C / nAdjdea B,N, nAdejdea C // 19 carile N //21 dupre urma C / pre] pe
B // 22 ociania B, lipse,ste C / lipsepte adec5. C / dejnAdljduirea B, dAzn&dAjduirea
C // 24 care C, carile N // 26 vreunu C //27 s5. s5. plaseasa. C // 29 Isaiia B, N, C /

cap C // 30 luoat N / Domnul] Dumnezeu N, C / firea cea omeneascl C, N // 31


aci c5. omul N // 34 A treia]a trea N, Alt.i. C / carea B / luoat N //
123

www.dacoromanica.ro

gresit de bung voia lui, iar pre ticglosul om 1-au insglat


sarpele. C a dooa chipuri iaste pg'catul: unul iaste chiar
al nostru, carele-1 facem noi insine, iar altul iaste pgcatul
cel striin, care 11 face alt om si rgminem si noi 135.rta

s acelui pgcat strein. $i ne ceartg Dumnezeu si pentru

pgcatele cle streine, precum iaste si in trupul omenesc.


CI pentru un mgdular, chid iaste bolnav, pItimesc toate
mgdulgrile, asijderea s'i in lumea card sg chiamg trup,
adecg besrica lui Hristos, crestinii, pentru un om r5.0
10 pre multi oameni buni ii ceartg Dumnezeu, precum se

vde aceasta in multe cgrti si in multe istorii, cg s-au


fgcut de multe ori, in bogate locuri. CI dupg cuvintul
apostolului ce zice cg putin aluat toat frgmintItura

dospste", asa si rgutatea s'i pg'catul unuia pricinuiaste I


f. 116 15 la multi mare pacoste.
Drept acia prorocul David s ruga lui Dumnezeu sg-1
crute de pgcatul cel strein. Pentru acia au luat Dumnezeu
spre sine firea omeneascg, iarg nu cea ingereascg, aci cl
ingerul au gresit de bung voia sa, iarg omul au gresit dintru
20 insg15.ciune a cgrui pgcat iaste pgrtas si ingerul cel rgu,

adecg diavolul, pentru cg el au insglat pre om, prin


mijlocul sarpelui.

A patra pricing' pentru care au luat Dumnezeu spre


sine firea omeneascg, iar nu cea ingereascg iaste cici
23 cg ingerul era mai de cinste decit omul; pentru acia
era datoriu si mai tare A. se fereascg de pgcat. CI cine
iaste mai de cinste i sg cade sg fie mai cu omenie ; ca ingerii

gut stle, lar omul iaste putrejune. CI asa zice in cartea


lui by in 25 de capete: Stlele slut necurate inaintea lui,
30 dar cu cit mai virtos omul, fiind putrejune si feciorul
lui viiarme". (Drept acia A. cade omului celui sufletesc,
adecg celui besericesc) sg fie mai cu omenie decit mireanul, pentru ca sg ia pildg s'i invdtgturg fiestecine de
la el, Vzind faptele lui die bune.
1 de] din B // 2 Ca In doao C / chilar B, N // 3 care 11 facem, carile 11 facem N/

4 strein C / pgrtasi C // 5 striin B, N // 6 pgcatile C, N / striine N // 8-9


#ers care s chiam adicg bisrica lu Hristos C // 8 chiiamg. B, N / lipsepie
trup N//9 lipse,ste crestinii C//10 lipse,ste buni C, N//13 aluat] au luoat N//14 autatia

N / pricinueste C // 17 crute, ad. s'i fereascg. B, izbgveascg. C / striin N / luoat


N //18 iar B, C // 21 adicg. C / diiavolul B, N // 23 A patra] alt C / luoat N // 26
dator C // 28 iarg. N // 29 stlile N // 30 dar C / repetcl margine mai v1rtos B /
feciorul B, fecioru C// 31 vierme C // 31-32 fdrd paranteze CH 32 adicl C/ bisericesc

C // 34 faptile C, N //

124

www.dacoromanica.ro

Pentru acia i Hristos, pre oamenii cei sufletesti


numste sare, zicind: Voi sinteti sarea pmintului"/;

f. 116v

deci de s va strica sarea, cu ce s.' va mai s.'ra? ti numste


lumin zicind: Voi sinteti lumina lumii". $i

5 Aa s luminze lumina voastr inaintea oamenilor, ca,


vzind faptele voastre cle bune, s mrease pre p`rintele vostru cel ceresc". (ti numste cetate, zicind: Nu
s poate ascunde cetatea in virful muntelui". Ti numste

fclie aprins zicind: Nimeni nu aprinde %die s o

io pue supt obroc, ci In sfpic, ca s luminze tuturor celor

ce grit in cas").
CI nu s. minie Dumnezeu atita pre omul cel prost
cind face p'cat, cit s minie pre omul cel bisericesc
pre omul cel de cinste. $i pentru acia li s cade O. fie

15 mai cu omenie si nu li s c'dea s. fael 'Amt.

Deci pentru acste patru pricini, ce-am zis, au luat


Dumnezeu firea cea omeneasc, iar nu cea ingereasel.
lar pentru ce au luat Ffiul lui Dumnezeu firea omeneascl,

iar nu alt fat.' a dumnezeirii, adec. Taal, sau Duhul


20 Sfint, nc slut 4 pricini. Una, pentru cci &a' chiam'
Fiiul lui Dumnezeu intelepciune au luat chipu omului
ca s. vindecere nepricperea omului, prin car au cazut
In pAcat.
A dooa, ca cela ce iaste Fiiul lui Dumnezeu, Mr' de ani,

f. 117 25 s se faca / i fiiu omului, supt am.

A treia, precum s-au flcut Fiiul lui Dumnezeu fiiul


omului, s se fac i fiiul omului Fiiul lui Dumnezeu,
dupg cuvintul lui Ioann: Si dde lor putre a fi fii lui
Dumnezeu".

30

A patra, fiind fiiul fata cea de mijloc, s-au acut mijlo-

citoriu de au fcut pace infra Dumnezeu i intre om,


dup cum zice fericitul Pavel: C unul iaste mijlocitoriul lui Dumnezeu i oamenilor, omul Hristos Iisus".
lar pentru nasterea domnului Hristos, ce prIznuiaste

35 astzi luminat sfinta bisrick in ce chip s-au nAscut Fiiul


1 oameni C // 3 de sa va mai strica N / sarea pamintului N I/ 4 margine
lumina B // 6 faptile C, N / pre .0.01 vostru cel din ceriuri C / parintile N II 7
Ord paranteze C / nu poate C. N /10 si o pune supt obroc B // 13 besericesc
B, N /115 omenie] minie N /16 patru]4 C, N / luoat N // 18 luoat N /19 adica
C// 20 chiianal B //21 luoat N / chipul BI/ 22 care B// 25 sa s faci C// 27 sa, si. faca
B /28 loan C / dete C // 30 mijlocitor C // 32 mijlocitoriu B // 33 si] si a
B/
C // 34 praznueste C // 35 ,sters astdzi C / besrica B, N //

125

www.dacoromanica.ro

lui Dumnezeu din tatg ar'de mumg 0 cum s-au intrupat


din mumg flede WA, nu trebuiWe iscoadg, de vrme

ce iaste taina foarte mare, adinc5. 0 peste fire, ci numai cu


credint i cu mgriri de cuvintgri sg ne inchingm lui,
5 ca unui soare al drepttii ce au rgsgrit din pintecele Fecioa-

rei, noao cebra ce gdeam intru intunrecul 0 umbra


mortii; 0 din cIlduroasa inimg
multemim pentru

multa 0 nemgsurata mill ce au fcut Cu noi, de-am inoit


firea noastr cea c5.zut, cu naterea sa, cruia i eu mg
lo rog, nevrdnicul, ca unuia ce iaste unul ngscut Fiiu al
lui Dumnezeu i Dumnezeu adevgrat, s daruiascg prealuminatului / sgngtate, viat5. norocitg 0 bung intemeiare,
f. 117v
intni cinstit i luminat scaunul mgriei-sale, impreung

cu toatg luminata casa m'riei-sale i impreung cu dumnea15 voastrg cu tot i cu tot norodul cretinesc ca de pururea

s prdznuit in multi ani, luminat, cu toate ale bune


de folos.

CUV1NT DE INVATATURA. LA OBREZANIIA LUI HRISTOS

f. 118

$i cind s-au umplut 8 zile ca sg tae pruncul imprejur,


20 chemat-au numele lui Iisus, carele au fost zis de inger
mai inainte, ping a nu sg zemisli el in pintece".
Zice la cartea Facerii, in 17 capete, cum cg' au tocmit
Dumnezeu cu Avraam impgcare i spre semn de adeverintg i-au poruncit Dumnezeu, zicindu-i: Aceasta iaste
25 fgggduinta carea vei pzi intre mijlocul mieu i intre voi
intre mijlocul sementiei tale, dup tine intre neamurile
lor, sg se tae voao imprejur toatg partea bgrbgteascg
0 va fi aggduinta mea peste trupul vostni, intru fgggduintg / vcinic5.. i copilul carele nu s va tgia imprejur
30 a opta zi s va piiarde, sufletul acela din rudeniia lui,

2 trebueste C / iscoadA, ad. 0 sA ispitim mai mult B // 5 pIntecile B, C,

pinticile N / fecioarii B, fecioarei N // 6 sAclem N / intunerecu C // 7 alduroaal

N / multumim C, multAmim N // 8 de au inoit C, N // 9 Cu nasterea sa firea


noastrA cea cAzutA C /12 dupd prealuminatului ad. nostru domn B, C / viiatA B,
C //13 scaunu C, ad. marginal 1ntru cinstit i luminat scaunul mArii-sale B /
sale N // 14 mArii N, B, C / lipsege luminata B // 15 toti B, C / de-a pururea C //
16 prAznuiti C //17 dupd folos ad. Amin B /118 Cuvint la cea dup5. trup tlerea
Imprejur a domnului nostru Iisus Hristos, la ghenarie 1 dni C // 20 chiemat-au N /
carile N / ingeri C// 21 nainte B, C / zAmisli B, N, C// 25 care C// 26 semintiiiB,
semintii C // 27 sb. s5. tae C / 1mprejur voao C, N // 28 preste C, N /29 copilu C/
care N, C // 30 B / pierde C //

126

www.dacoromanica.ro

c5.ci au stricat flgaduinta mea", artind cu aceast tiare Imprejur 4 lucruri: una pentru ca s se cunoasc cei

crezut intru Dumnezeu; a dooa, pentru ca s rmiie

sementie lui Avraam sloboc1 de pcatul nscutului celui

5 dined; a treia, pentra ca s fac pre Avraam printe a


multe neamuri credincioase, pentru adevrata credint
ce au artat si el cItr Dumnezeu; a patra, pentru caci
din neamul lui Avraam au wilt s. se 'lased' Hristos.
Deci, pentru semnul impcrii aceiia care s-au tocmit

10 Cu noi au priimit Hristos tdiarea imprejur, dup cum


zice Luca evanghelistul:
dud s-au umplut 8 zfle ca s

tae pruncul 1mprejur, chiemat-au numele lui Iisus", care


nume iaste cu adevrat mai presus dedt tot numele, dup
cum zice fericitul Pavel, ea' s ntelge mintuitor". 8i. s.

15 poate adeveri si de pe alte multe nurniri cum c s. chiam.

Iisus mintuitoriu neamului omenesc, iarg mai virtos de


p acste opt nume ce voiu s zic.
intii s chiam viat de vci, dup cum zice Ioann la

f. 118g

17 cap: Iar aceasta iaste / viata de vci, ca s. te cunoasc

20 pe tine unul Dumneze.0 si pre Iisus Hristos, pre carele


ai trimis".
A dooa s chiarn mrire, c asa zice David: Sturama-voin chid mi s va arIta mrirea ta".
A treia s chiam odihn, c asa zice Hristos: Luat
25 jugul mieu spre voi i v. Invtat de la mine a stilt blind
smerit cu mima i vet afla odihn sufletelor voastre".
A patra s chiam veselie, c asa zice Ioann la Apocalipsis, in 19 capete: SA' ne bucurAm i s ne veselim
s5. dam mrire lui, c au venit nunta mielului (adecl a
30 lui Hristos) i muiarea lui s-au g'tit spre sine" (adeca
besrica).

A cincea s chiam imprtie, c aa va s zica Hristos

la judecata cea nfricoat, car oamenii cei drepti:

1 lipse,ste mea B / tAere C 112 patru N, C / dupd cunoasc5. ad. marginal jidovii
dintr-alte neamuri cum c slut oamenii B // 3 crezuti B, C // 4 semintiia B, C // 5
dintiiu B, C / pArinte] tat5. C // 9 Implarii] mpr C / Imp5x5.tiei N /10 taerea
c5. N, C / mintuitoriu B, C, N // 15 de pe]
C // 13 iaste adevirat C, N // 14 c5.
dup5. C / chiiam5. B, N /16 mintuitoriul C, N / iar C //17 de p5.] dup5. C / 8 C, N //

18 Inttiu N. B / chiiam5. B / viiat B, C. viiata N / loan C II 19 capete N / lar

C / viiata B, N, Cll 20 pre B, C / carile N// 22 chiiam5, B, N// 23 repaid cind A// 24
chiiarra N, B / Luati B, C, luoati N // 25 Invitati B, C // 26 yeti afla B, C/sufletilor N//27 chiiam5. B, N// 28 cap C// 29 adic5. C// 30 rnuiarea ad. fi mireasa B/ muerea
C / adia. C /31 bisrica C //32 chiiaml B, N / lipse,ste Hristos B //

127

www.dacoromanica.ro

Veniti, blagoslovitii pgrintelui mieu si mostenit. impgrgtiia, carea iaste gltitg voao mai nainte de inceputul

lumii.

A sasea s chiam coroan., c asa zice Ioann la Apocas lipsis: Tine ce ai dobindit, ca sg nu ja nimeni coroana ta".

A saptea sg chiamg ban cl asa zice la Mathei, in 20

de capete: i deaca veni seara, tuturor le dcle plata


tot, intocma, cite un ban"./

f .119

A opta sg chiamg cing, cg asa zice la Luca in 14 capete:


io Un om oarecarele acu cilia si chiemg pre multi si ei nu vrea

s meargg, puind fiestecarele, la mijloc pricini: unul cg


au cumpgrat holca si merge sg o vazg' ; altul cg au cumpgrat pgrechi de boj si merge sg-i ispiteascg; altul cg au
luat muiare si pentru acia nu pot s meargg", carii sg

13 inteleg a fi oamenii cei pgcgtoti si iubitori de cele lumesti,

carii nu s.' vor invrednici sg mnince din cina acia,


adecg nu vor vedea fata lui Dumnezeu.
Deci, de pe acste nume ce am zis, cl intelget Iisus
mintuitoriu. Cg au mintuit neamul omenesc din tirgniia
20 diavolului si le-au argtat calea vietii de vci.

au priimit de s-au tgiat inprejur pentru doao lucruri:


una, pentru ca s.' implineascg lgia, ca un acgtor de lge

si sg ne dea si noao pilca sg ne suppunem legii; alta si


pentru ca sg se astupe toat gura hulitoare si devetnicg
25 a eriticilor, carii zicea c n-au luat trup, ci s-au ngscut
dupg nlucire. lar pentru ce s-au tgiat imprejur a opta
zi A. intelge cg" la al optulea veac va sg tae Hristos imf. 119

prejur, cu judecata cea infricosat, ca / cu o sabie cu doao

rosturi toate rguatile si tot fliul de nedrepati din lume;


30 0 pre cei pIcgtosi ii va arunca in matca focului celui
nestins, iar pre cei drepti ii va aduna la impgatiia sa
cea vecinicg, care si noi, cu totii sg o dobindim.

1 mosteniti B // 2 care C // 4 sase C / chiiam5. N, B / coroni C // 5 corona C I I 6

chiiam5. N, B / Mafthei B, C II 7 20 cap C / dete C // 8 ban, ad. Fi dinar B 119


chhanal N] chiia B Pa] s'i B / cap. C 11 10 oarecare C, oarecarile N / cheml C //
11 fiestecarile N 1113 ispiteascl] cerce C // 14 luoat N / muere C / sl mearg5.] merge
C /1 15 p1c5.tosi C //16 cina] masa C, N //17 adia. C II 18 de pe] dupg B. C / aceste
C / inteldgeti B, Intelege C 11 18-19 ad. marginal c5. lisus A zice mintuitoriu

B /19 mlntuitor C 1/ 20 diiavolului B, N / le-au arAtat N // 21 doao] 2 C, N //


22 lgea C / fgatoriu B, N// 23 supunem C, N// 25 luoat N// 26 al 8-lea B// 28 doao]

2 N, C //29 rosturi ad. marginal i ascutituri B] ascutituri C / feliu B, C //30 ad.


marginal celui B // 31 lipsqte sa N // 32 care C //
128

www.dacoromanica.ro

CUVINT DE INVA:TATURA LA ADORMIREA PREASFINTEI


STX.PINEI NOASTRE NASCATOAREI DE DUMNEZEU
PURUREA FECIOAREI MARIA

f. 120

C diva spre smereniia slujnicii sale cg, iat, de acum+


5 m vor ferici toate neamurile".
Pomenirea dreptilor Cu laude, zicea preainteleptuil
Solomon, 0 blagosloveniia Domnului pre capetele lor".
Drept acia tot sfintii, frg de nici un prepus grit drept
inaintea lui Dumnezeu i stilt blagoslovit. lar mai dreapt.
10 0 mai blagoslovit in ceriu 0 pre pmint nu iaste alta.
decit Fecioara Maria, pentru cci s-au invrednicit de au
n5.scut, ca o sfint ce iaste decit / toti sfintii, pre sfintut
adevratul drept, pre blagoslovitul Iisus, a cruia.
preasfinta Adormire prznuia$e luminat astzi dint&
is besricg.
Si mcar c eu nu sint vrdnic a zice nimica Intru cinstea.

0 lauda ei, pentru intunecarea ce are mintea mea, de


multimea pcatelor, iar nc, dup.' putint vom zice

clea ce ne va lumina prin rugaciunile ei, lumina cea ade20 v'rat, Hristos. Ce v pohtesc s ascultat cu dragoste.

C cgut spre smereniia" i proci.


FLA' de nici un prepus s cunoWe cu socoteal
dreapt cum c5. Dumnezeu iaste preaputrnic, pentru

c5.'ci are putria intocma cu vointa i poate s51 fael cite


25 va vrea, dupl cum zice prorocul David: Toate cite au
vrut au fcut Domnul. Drept acia, de ar fi vrut ar fi
putut i nefcindu-se om, Cu alt mijloc s mintuiascg
pre om din miinile diavolului, iar n-au vrut. Si de vet

intreba pentru ce, pentru cci au vrut s.' arate la aceastg


buntatea, Intelepciu30 taing a intruprii 4 alsuri
nea, putria i dreptatea.
Si intli au artat buntatea pentru aci nu s-au indemnat

s mintuiascl pre om din niscai buntti ale lui, fiind

1 Cuvtut al 2 la Adormirea preasfintii C // 2 st.l.pinii N / Nbatoarii B it 3 fecioarii B, C / Mariei C, N // 4 aut6.] au autat C // 5 repetd m B // 7 capetele)
catele B, capetile C // 8 toti N, C / flede N, C f drepti B, N, C // 9 blagosloviti B,
C // 11 Mariia B, N, C //13-14 gers ,si ad. domnul Dumnezeu i mintuitorul
nostru Iisus Hristos ai criia adormire luminat o prAznueste C // 14 sfinta noasta
biseria C //16 cinstia B // 18 lar C/1 19 cele C // 20 Ci C / ascultati B, C // 21
C5. au autat spre smereniia slujnicii sale C // 22 flecle C // 24 putere C, N / poat&
N // 26 domnul au flcut B // 28 diiavolului B, N / iar5. N / yeti 1ntreba B, C // 30
ale sale firesti B / dupd firesti ad. fapte bune, adic C / bunitatia N // 31 puterea
C, N / dreptatia N // 32 Intliu N // 33 bun5.t54 B //

129

www.dacoromanica.ro

1. 120

rob pacatului, dupg cum / zice fericitul Pavel: Nici


dintr-altceva, far' numai dintru a sa singurg bungtate;

ca precum s-au indemnat din ceput, dintru a sa bungtate,


de au zidit pre om, aa 0 acum s-au indemnat sa-1 mintu5 iasc5.".

A dooa, au aratat intelepciunea, pentru cad ca unul

numai singur ce iaste intelept au aflat mijlocire ca acia


ca s mintuiasca pre om. In ce chip? S5, impreune dumnezeirea 0 sa' se faca el insu Dumnezeu 0 om? ca un om
io sl se lupte pentru om cu vicleanul diavolul 0 ca un Dumnezeu sg biruiasca 0 s A." mintuiasca pre om, precum vom

zice 0 mai jos.


A treia, au aratat putria, pentru caci ca un Dumnezeu
putrnic au putut de au fgcut un lucru mare 0 infricoat,

15 ca acesta. C5. zice Ioann Damaschin: Ce iaste mai mare


decit a sa face Dumnezeu om, ziditoriul s se fac zidire,

facatoriul facere. Dumnezeul cel far' de materie s se

facg om cu materie, cel nevazut sl se fac vazut, stapinul


s se facg rob 0 Dumnezeu cel inalt sa se Lea om smerit.
finpreunind acste doao improtiviri de margine, sg
20
pazeascg' a fietecariia firea neschimbatk sg ramie cel
nezidit, nezidit 0 cel zidit, zidit 0 cel neva.zut, nevazut.
Si in scurte cuvinte sa ramile dumnezeirea, dumnezeire /
i omenirea, omenire 0 nici firea dumnezeirii sa se pre.1,

f. 121

25 fac in firea omenirii, nici omenirea sa se prefaca in


firea dumnezeirii, care lucru iaste mai putrnic 0 mai
minunat, s.' poatg pazi fietecare fire alsaurile ei cle
fireti 0 dupa impreunare"
A patra, au argtat dreptatea. In ce chip? Pentru ca
30 n-au vrut sg se lupte cu vicleanul diavol cu dumnezeirea

descoperitk ci s-au imbracat cu trup, pentru caci c ar


fi putut zice diavolul catra Dumnezeu, indreptindu-se:

eu cu om mg lupt, iar nu cu Dumnezeu 0 nu iaste cu drepl


tate tu, Dumnezeu fiind, sa te lupti cu mine, tu ziditoriu2 WA numai C // 6 unul ce B // 8-11 ad. marginal In ce chip? S. fm-

preune dumnezeirea si omenirea si sl se fac5. el insus Dumnezeu s'i om; ca un


om sl se lupte pentru om cu vicleanul diiavolul s'i ca un Dumnezeu sA biruiascA
s'i sA mintuiasa pre om B // 9 sl s5. facl C // 10 s sl lupte N, C / diiavolul
N // 13 a trea N / puterea C, N // 15 loan C // 16 ziditoru C //17 fAcAtorul C/
facere ad. 0 flptura B / fArA materie C / sl sl facA C // 18 sA sA facA C //19 sA
sA facA 1-2 C ii 20 aceste impotriviri C, N // 24 prifac5. B // 25 prifacl B /29
dreptatia N // 30 sA sl lupte C, N / diiavol N // 32 diiavolul N // 33 dupd om
ad. p ociu O. C / nua] nici C II
1 SO

www.dacoromanica.ro

fctoriul s te lupti cu mine, zidirea i fptura cl

m las pre mine, ca pre o zidire, s m lupt cu alt zidire,.

carde iaste omul.


Drept acia, Dumnezeu, carele purtarea s indrepteaz&
5 c5.tr tot si biruiaste la judecata lui, dup cum zice David,.

fo
f. 121

ce face? Pentru ca s nu mai aib diavolul cuvint a s


tndrepta i sa zic cum c5.-i face Dumnezeu strimbatate
pentru aceasta s-au ImbrIcat acestas Dumnezeu cu trup
s5. face om adevrat, pentru ca s se lupte ca un om.
i s biruiasc ca un Dumnezeu pre vrjmasul firii ornenesti, pre care fire o au fost biruit / diavolul, ca iarsi,
acia s biruiasc pre diavolul: biruitul s se fac biruitoriu i biruitoriul s se fad'. biruit ; cu mijlocirea ce au.

biruit s se biruiasd ; au ins51at pre om, fglduindu-i.


15 sa se fad. Dumnezeu, s insal si el, pentru cAci vedea
om si au czut n mnile dumnezeirii, ce era ascuns
omenire.

Drept acia, pentru ca s pzeasel Dumnezeu dreptatea, s face om, luind trup din preacuratele singiuri

20 ale preasfintei Fecioarei. $i socotind adincimea minunei,


rmliu fr'de graiu i m minunez, cci cl nu aflu cuvinte
intocma la cinste, ca lucrul, pentru ca s laud minunatut

acesta dar. Cum s mresc izvorul iubirii de oameni?


Cum voiu s propoveduesc multimea indurrilor? CUM

25 voiu s indrznesc la noianul Fecioarii i s ispitesc actin-

cimea tainii cei peste fire? Si cum voiu s povestesc


pentru tine, Fecioar5., nu aci ai nscut din tine cu trup
pre Fiiul i cuvintul lui Dumnezeu, care nastere iaste
mai presus de fire, ci pentru cci te-al fIcut maid. i ai

30 rmas fecioar5.. C5. din fire iaste unii mueri fecioar s fie
fecioar numai mn cit vrme va p5zi fecioriia i mum /
f. 122

nu poate s fie deaca iaste fecioar5. si o muiare car au


n5.scut prunc nu poate s mai fie fecioarl. lar la tine,
vrind cel ce s-au nscut din tine, au schimbat rinduiala
35 fini, ca un fcltoriu al firii i ai r5.mas i dup nastere
iar5.'4 fecioar.

3 carile N // 4 carile N // 5 to

B, C/ biruWe C // 6 diiavolul B, N // 8

cu] in C // 9 al
lupte C, N / cu un om N // 11 diiavolul N / iarla B, C, N / 12
acia fire N / diiavolul N / s al fee& C/ biruitor C// 13 O. s feel C11 14 sa sa
biruiasca. C /116 mlinile B, C, N /18 Dumnezeu ea sa. pazeasca C (19 prea.curatile N, C //20 fecioarii N, B /
Ins& eu C / minunii N // 23 izvoriul B // 25 noianul B // 26 tainei B // 27-28 dupd fiiul ad. i; Fters din tine B // 32 muere

C care C, repetd B // 35 facitor C / dupe C // 36 iara0 C //

131

www.dacoromanica.ro

O, lucru preaslvit i taiare de fire ! 0, ptntece stint

0 vas dumnezeesc 1 Intru tine, cu adevrat, s-au spart

zapisul pcatului. In tine s-au acut Dumnezeu om,


ar de al schimba dumnezeirea.

Drept acia, cu ce limb voiu putea s mresc fecio-

riia ta i naterea ta cea preste fire? C prin mijlocul


au ne-am invrednicit s c4tigm ',Jura-a:tile cle mari.
Cu ce flori de laud51 voiu putea mpleti cununa fecioriei
tale, ca uniia ce Wi incununaa cu toate florile bun-

10 atilor, de taal cel ceresc? Pentru csci ai incununat

neamul nostru cu slav cu cinste, ce fel de dariu vrdnice aducem? C toate cite-s ale lumii, nu sint vrdnice
inaintea ta. CI de te voiu numi cer, eti .mai nalt, c ai
nscut pre ac5.toriul ceriului. De te voiu numi Inchipuf. 122v15 irea / lui Dumnezeu, destoinic51 eti. De te voii numi
doamn ingerilor, intru toate a fi te adevereael 0 ver ce
alt a putea zice i a putea s te numesc, nu iaste destul,
ctr lauda mririlor tale.

Bucua-te, drept acia, c tu singua ai prorocit,

20 te vor ferici toate neamurile i adevrat el te fericesc,


pentru aid cu smereniia ta cea de margine ne-ai aatat

atel ziditoriul tu,. te-al acut pricin de s-au smerit


cel ce iaste din fire nesmerit 0 au priimit de au lsat
sinul Taalui 0 au venit de au s5.154luit in preacuratul
25 0 sfintul pintecile au.
0, fericia i sfina smereniia a fecioarii, eta putre
ai ! C au fcut de s-au smerit Oda: la moarte cela de carele
fuge ceriul de groaza lui i i s smeresc toate i ai inltat

pre omul cel din fire smerit i l-ai acut de au c4tigat

30 15.capri1e i fericile cle cereti. Fericit iaste, cu adevrat

preafericit cine au putut c4tiga pre aceast blagoslo-

via smerenie, c5. s-au cinstit 0 de oameni 0 de Dumnezeu.

$i de vrme ce tu, fericia Fecioark dup cum ai zis

ea' au cutat domnul pre smereniia ta 0 te-au h.-al-tat de


35 pre pmint la ceriu, pentru ca s imprtWi impreun

3 tu] Intru B // 4 f5.ede C // 8 fecioarei B, feciorii C // 9 sters ca uniia fi ad. ceia

C / unja N // 11 feliu N / daruri B, C, dar N /13 ceriu B, N, C / nalt A 1114


dupa ceriului ad. marginal De te voi numi muma neamurilor B // 15 destoinic
A 1116 doamn6.] domn C / veri ce B, C /17 numesc] mIresc Nf clAstul C // 21 sters
cea de margine C / ne-ai] c ai B, N, care ai C // 23 nesmerit] smerit B // 26 sfinta
B // 27 carde N // 28 si sg. smeresc C // 29 lipseste cal C, N / 1-au fAcut B // 30 feri cirile N // 32 s-au cinstit de oameni B // 33 au zis B // 34 pre] spre N / ti-au N //

132

www.dacoromanica.ro

cu el, caua spre noi, ticloii, robii ti, cu umi1in 04,


minge pre judectoriul cel infricoat, pre fiiul au, cu,

f. 123

rugciunile tale cle clduroase, s ne mintuiascl de scirbele 0 de nevoile ce ne-au Impresurat. i precum cu durri5 nezeiasca putre intr-o micg de ceas au adunat din toat
lumea pre apostoli ca s petreac preacinstit i sfint trupull

tn spre Imgropare, cu laude 0 cu cintri, aa s adune


mintea noastr cea inpr4tiiat5., intru drtciunilecle lumeti i s o luminze ca de pururea pre dinsub
io s--1 mrim i s51-1 ludm. Iar tie, ca unii adevrate-

Nsc5toare de Dumnezeu, s-t cinam cu cucerie cintarea


cea ingereasc5.: Bucur5.-te cia ce Wi cu bun dar (IA.-

ruia, Domnul cu tine". /

INVATATURA. LA SFINTUL PARINTELE NOSTRU NICOLAE:

f. 123

Eu sint pstoriul cel bun; pistoriul cel bun sufletul4


lui pune pentru oi".
Aducindu-mi aminte de rivna cea mare 0 de dragostea
cea mult ce are pstoriul cel bun c5.tr oile sale, foarte
m minunez 0 laud credinta i dragostea inim sale ce20 are spre paza lor, precum vedem c era fericitul acela
15

credinciosul rob al lui Dumnezeu, Moisi, carele au fost


pstoriu norodului israiltenesc. C vzind urgiia lui Dum--

nezeu c era foarte mare 0 groaznic asupra jidovilor,.


atita cit li s cuveniia i pierzare, iar n-au vrut pentrtu
25 dragostea oilor s fug s se mintuia.sc el singur,
mai virtos, dup cum zice la 22 de capete la Eire, aui
satut Impotriva lui Dumnezeu i cu minie au inceput
a-i zice: Rogu-m, Doamne, gre0t-au norodul acesta
grep15.' mare 0 -au acut lor dumnezei de aur; i acum,
f. 124 30 de vrei s lai / pcatul lor, las5.-1, iar de nu, stinge-m5.
0 pre mine din cartea < In> car m-ai scris".
1 lipseste tic1oi1 B // 3 aldoroase B // 6 precinstit B // 7 sters s5. aduneC // 8 lipse,ste noastr5. B / desArt5.ciuni1e B, C // 9 dupd lumesti ad. sA, o adune C

de-a pururea C 11 10 lar C //13 Domnul e cu tine C // 14 Al doilea. cuvInt,

la zioa sfintului ierarh Nicolae. Dechemvrie 6 dni C //15 p5storul 1-2 C 17-20.
,sters Aduclndu-mi aminte precum vedem cA. era C // 20 ,sters acela C // 21 careC, carile N // 22 pAstor C / C5. vazind] Cu toate c5. au v5.zut C // 23 ters foarte
C // 24 sters atita C / iar] dar C // 26 dupd virtos deschide parantezd C cap. C 11
dupd Eire fnchide parantezd C // 30 vrei] vei C / las B 11 31 care C lb

133'

www.dacoromanica.ro

Auzit-at rivna i dragostea cea mare a acelui pstor?

Cu adevlrat, iubitii miei asculttori, stau de m mir

de acle cuvinte mari i grle ce au grIit Moisi cu atita


minie. lar mai mult m minunez de indelunga rIbdare
'5 i de multa iubire de oameni a lui Dumnezeu, cum nu
1-au dat pierz5.rii, impreun cu jidovii cei fr' de lge;
c5. lui Dumnezeu, nu numai Moisi, ce 0 toatl lumea nu-i
iaste nici de o trebuint.I, dup cum zice David la psalm 16:

Bun1t5.tile mle nu-t trebuesc".


lar pentru ca sl nu ml dep1rtez cu vorba zic cum el
Dumnezeu nu s-au uitat la acle cuvinte ale lui Moisi,
ce-1 indemna spre
ci mai virtos s-au uitat la dragostea lui cea mare ce avea atel oile sale, ca s1 nu patl
r1u 0 cum c mai bine au priimit s moarl impreun.
15 Cu oile lui i pentru acia n-au vrut Dumnezeu s facI
acea strielciune mare ca s5.-i piarz5..
Mare era, cu adevrat, dragostea lui Moisi spre jidovi,
iar mai mare au fost dragostea lui Hristos spre tot neamul
io

omenesc. Csci Moisi numai / pentru un norod pohtiia


20 moar5-, lar Hristos pentru toafl lumea. i Moisi nu zice:
piiarde-m5. numai pre mine 0 lasI pre jidovi, iar Hristos

1. 124T

aceast poft.' avea, nefiind vinovat sl moara i toat1


lumea s trEasc5., precum zice i la sfinta Evanghelie de
astlzi: Sufletul mieu puiu pentru oi". i intr-alt loc
25 iarI zice c5.: SI cade O. se inalte fiiul omenesc, ca tot
cela ce va crde intr-insul sa nu piar, ci s aib viatI
vecinic5.". Deci de pe aceste vorbe ce-am zis vom putea
cunoate dragostea cea adeVrat5. i credinta pIstoriului
celui bun; ci m1 rog s ascultati.
Sint multi in lume de s numesc ca. slut p5stori i zic
So
cum c1 poart grij de oi; ci o zic, ticlo, numai cu cuvintul, iar cu fapta sint departe, citu e ceriul de p/mint,
pentru aci nu poart. grij pentru folosul oilor lor, ci

nevoesc numai pentru folosul lor, clrora nu s5. cuvine

1-2 OOP'S Auzita-ti rivna i dragostea cea mare a acelui pistor? Cu adev5zat, iubitii miei ascultItori, stau de m5. mir, Fi ad. 55. O. mire cineva C II 3 acelea C II 7 ci i B, C // 8 lipsefte David B // 9 CI bunlatile C / nu-ti C // 10
ter s lar pentru ca s nu ml depirtez cu vorba zic cum a. C // 11 acelea C // 13
dragostea cea mare C, N /114 ter s 0 cum c mai bine au priimit fi ad.
vedea
r..5. e bucuros C // 15 si] ci C // 15-16 ,sters sA fac5. acea striciciune mare C// 16
sA-1 piiarz5. C, N //18 iar5. N // 21 pierde-ml C // 24-29 pters i 1ntr-alt loe.
cA ascultati C // 26 1ntru dinsul N / s5. nu piiar5. B, N / viiat5. N // 27 de pe]
dupe N // 28 pAstorului N // 30 mult C // 31 grija C // 32 ctt C // 33 fters pentru
.cici C / /ipse,ste lor B, C // 34 folosul] venitul C / cuvine] cade C I/

134

www.dacoromanica.ro

s. le zic5. ne5tine pstori, ci nemit, sau, mai virtos s zic,

i Mari; c las oile lor de le mninc lupii i ei sar


pe aiurea, In turmele cle streine s fure i s junghe
s piarz. Pentru carii zice domnul Hristos, la Mathei,
5 in 7 capete: Luati-v aminte de proroci mincino5,/carii
vin atr: voi, in ve5mintele oilor imbrIcat iar pe din
15.untru sint lupi rpitori, pre carii din rodul lor (zice)
Ii yeti cunoa5te pre ei", adecl de pe faptele lor cle nefun

f. 125

cuvioase.

i iarA5i la 23 de capete, pe unii ca ace5tea ii num5te


ftarnici, orbi, nebuni 5'1 morminte spoite pe din nafarl.
Fatarnici ii num5te pentru c5.ci s arat cu in55.1dciuni
inaintea oamenilor i s: fac pre sine cum a sint sfinti
drepti. Orbi Ii num5te pentru cici nu vor s5. invte
15 pre oameni cle ce s cuvin i sint drpte i adev'rate,
ce-i invat
indeamn pururea la lucrurile cle vtmtoare de suflet. Nebuni ii num5te, pentru cki calel
poruncile cle mai mari ale lui Dumnezeu i cearc lucruri de5arte 5i de nimica. Morminte spoite pe dinnafar
20 ii num5te, pentru cci s fac ei mai invtati, mai drepti,
mai buni i mai vrdnici decit sfintii printi i decit apostolii 5i nu tin in seam intr-o nimica cat ce au zis ei
le-au a5zat, spre cinstea besricii, spre intemeiarea cre10

dintii 5i a cre5tin5.ttii i spre folosul cel <de> ob5te, ca ni5te

25 cllatori de lge ce sint. Opresc 5i pe altii, cu o mie de mijf. 125 loace, s5. nu le / tie, pentru ca
osindeasc impreuna

30

cu dnii, pentru binele cel mare ce le fac i mila ce le


dau, pentru care lucru vor s ia, ticlo5ii, mai mult.
osind de la Dumnezeu.
Pstoriul cel bun sufletul lui pune pentru oi".

niemiti B, n.imif i C / ters s. zic C // 2 lipsefte lor N // 3 strilne B // 4.

piara B, N / care C // 5 cap B, C / intre paranteze la Matthei, in 7 cap. C / Luativg, ad. i


B / mincinosi C // 6 vesmintele ad. i pei B /Fters vesmintele:
oilor fi ad. piei de oi p din afar& C / imbrAcati B, C / pe] pi C // 8 pre ei din.

rodul lor, zice, Ii yeti cunoaste C / din rodul lor Ii yeti cunoaste pre ei, ziceN / yeti B I de pe] dupe B, C / faptile N / necuvioas5. B // 10 iarAs C / la 23cap C / p C / acstia B, acestiia C // 11 pre denafarl N / denn C // 12 Fters Ii numeste C // 14 Fters ti numeste C // 15 Fters s cuvin i C / si cle ce stilt B // 16.
lucruri C / Fters cle C /117 Fters Il numeste C //18 fters mai C //19 p5. C / pre
denafar5. N // 20 fters Ii numeste C / invAtat B // 22 p intru nimic nu fin in seaml
C // 23 li-au as5.zat B / cinstia B / bisricii C / intemeiaria B, intemeerea C II 24-

ad. margina/ p a crestinlatii B, lipse,ste C / de C / ca] ci ca C // 25 FIers ceslut C / pre altii B, C / ad. marginal cu mii de mijlociri B // 26 Fters pentru C /

C // 27-29 fters pentru binele ... la Dumnezeu C // 30 lui] L c //

135

www.dacoromanica.ro

La cartea cea dintii cgtr. Timothei, la al 3 cap, zice


fericitul Pavel cum cg. episcopul trebuie sg fie fgr'de
prihang, intreg la minte, cu bung rinduialg, iubitoriu
de streini, invlgtoriu bun, nesfadnic, blind, neinvrgjbitoriu, neiubitoriu de argint, casei sale bine indreptgtoriu, cl de nu va
indrepta casa sa, cum va purta
grifl de besrica lui Dumnezeu?

Drept acia nu eu, ci socoteala cea dreapt gig cum c


pgstoriului celui bun i s, cuvine s aibg trei lucruri:
10 una, credint curatg, a dooa, intelepciune intreagg. 0 a
treia, s aibg toiag in ming. Cu credinta cea curat s
caute i sg pohteasca pururea binele i folosul oilor lui,
nu numai celor sgngtoase i zdravene, ce 0 celor bolnave

struncinate. Cu intelepciunea sa pgstoreasc pre oa15 meni, dind invltturg fiWecgsuia dup virsta i rinduiala lui, cg precum sint boale de multe fliuri I 0 nu
s, pot vindeca tot ca un feliu de doftorii, aa nici eu cu
un feliu de invtgtur nu s pot odihni, nici sg pot indrepta toate firile omenWi, ci unii cu un fliu, altii cu

d. 126

20 alt fl; c alt invlgturg trebui bgrbatului 0 alta muerii ;

altg indreptare trebue bgtrinului 0 alta tingrului; alt

povgtuire trebue bogatului i alta sgracului; altg mingiiare trebue celui vsel 0 alta celui trist; alt vindecare
trebue celui sgngtos 0 alta celui bolnav; alt infruntare
25 trebue stgpinului 0 alta slugii; altg indemnare trebue
-celui indrgzneti 0 alta celui fricos ; altg imbunare trebue
celui blind 0 alta celui minios; altg, vorb.' trebue celui
invgtat 0 alta celui neinvgtat.
in scurte cuvinte, pre fiWecarele, dupg, virsta sa
:30 dupg rinduiala sa, precum am 0 mai zis, trebuia sa-1

odihneascg cu invIttura, cu toiahul ce tine in ming


adeca stgpinirea i cu darul Duhului Sfint sg pedepseascg

1.126T

atita pre oi cit pre lupii cei de gind 0 pre hiargle cle
sglbatece ce vin asupra olor. Pentru cci / adevgrat c'l

1 flare paranteze La cartea cea dintli C / dintliu B 112 dupd Pavel ad. zice
orInduiall C / iubitor C // 4 striini B, N / Inv545.tor C / nelnvajbitor
// 5 neiubitor C casii C, N / 1ndrepator C // 7 biserica C // 8 seers Drept
aceia ;i ad. Deci C / sters afl i ad. o c15. C // 9 p5storul C / cel bun C I/ 10 fters
una Si ad. intii C 11 a trea N /13 ci i B, C // 17 fel C, N / doftorie N // 18 fel
B, N // 19 fel B, C, N // 20 feliu C, N / ,sters c C // 23 mInglere C // 26 IndrIznet
0C It 28 margine i alta celui neinvAtat B, N // 29 fiWecarile N // 30 fters precum
am i mai zis C / trebuia B] s cade C // 32 adia. CI) 33 hiiarele B // 34 sAlbatice
C, N / c de ce] cu cit C //
C // 3

4 36

www.dacoromanica.ro

de ce rmin oile <ne> pedepsite, de atita cad in mai multe

nenumrate patemi. A0jderea i lupii, and nu vd


toiag in mina pstoriului, rpesc oile fr de nici o fric.
0 le mninc. Pentru toiagul acesta zice David la Psalm

5 22: Toiagul au i varga ta aceasta m-au

Cu sfintul toiag au mintuit Moisi norodul cel jidovesc

0 pre faraon l-au inecat.

Drept acia pstoriul carele va vrea s pstoreasc pre


lge 0 pre dreptate trebue pururea s tie toiagul in mink
io adecl dojana i infruntarea i dup vremi s pedepseasc
pre oi i s goneasel hiarle, cci acesta iaste sfir0tul
cel bun a pistoriei sale, ca s tie oile i s5.' le pzeasc cu
sntatea cea duhovniceasc, adec cu invttura. Aceast
sntate iaste pururea datoriu pstoriul A, o dea oilor
15 lui; iar de va fi vreuna din oi beteag trebue i f r'de
voia ei s.' o lge i s o pue jos s'-i tae carnea cea putred,

s o lpede
pue azuta doftorie, neuitindu-se
nimic la zvirliturile picioarelor ei cu carele poat.
mijloceasc5. i Vtlmare, au la obraz, au la min, au la

f. 127 20 picior. Si aa, cu aceast / fapt bun 1 cu aceast mijlocire va avea pstoriul cel bun desprteal de nemit,

pentru c'Aci nemitii nu pasc oile pentru ca s le foloseasc',

ci numai pentru plata ce apucA de la jale; i cind vde


pre lup viind de departe adec pre diavolul, ei lasa oile
25 i fug, pentru cci si'nt nlemiti 0 nu poart: grija pentru

oi. Ci s. fereasc5. Dumnezeu i s rnintuiasel toate turmele

de pgstori ca acetea, ca 0 de moartea ciumei.


Pstoriul cel bun sufletul lu pune pentru oi".

and au vrut domnul nostru Hristos s se inalte la

30 ceriu, s-au flgduit ucenicilor lui cl nu-i va rasa sraci,


ci le va trimite alt mingtoriu, pre Duhul Sfint, carele
Ii va invta pre ei toate
va povltui intru tot adev'rul,

1 nepedeppsite B / de] cu C // 2 patimi B, C, N 1/3 al.' de B, C, N // 5 acestea


B, acest C // 6 Fters sfintul C // 8 Drept acia] Deci C / care C, carile N // 9
pre] p5. C // 10 aclic5. C/ dupe N // 11 oi] om C / hiiargle B. N // 12 plstorii sale

C // 13 adia C // 14 dator C f lipsefie p5storiul B, p5storul C /116 ,sters sl o


lge i sl o pue jos C // 18 nimic] nimeni B / isters zvirliturile picioarilor fi ad.
zmicingtura C / care B, C, carile N // 19 Fters s5.-i mijloceasc i v5.t.imare,
au la obraz, au la mina, au /a picior Fi ad. singur5, s se vattme mai r5.11
C // 20 picioare B 1/21 plstorul C despArneatA B / nemiti B, nirnii C // 22
sters pentru c5ci n5Imifii Fi ad. carii C/ fters nu C hsters pentru ca s le foloseascl, ci C// 23 ad. marginal ci numai B / pintru B/ de la] de B / ele C // 24
adicl C / diiavolul N // 25 niemit B, nirniti C // 26 Ci Dumnezeu fereasa C /
sters toate turmele fi ad. pre tat norodu crestinisc C // 27 acestia B / acestea
N /29 Iisus Hristos C // 31 carile N II 32 ad. marginal InvAta C II

137

www.dacoromanica.ro

care MgAduialA, au rmas, necurmat, la toti arhiereii ce


au pastorit, dupg vremi, turmele sale pira in zioa de asfzi

0 va fi Ora va sta lumea ; i acea fbigduia.15. s Intelge


0 la tot norodul cretinesc. C precum zice Sinesie, c5.
5 nu vor lipsi implratului niciodat osta, aa nu vor lipsi
nici p5.storii din besrica lui Hristos pentru ca s ming5:e
pre norodul cel ales al lui Dumnezeu, cu cle bune i de
folos, dintru cari pstori au fost unul i fericitul i minu-

f. 127'

natul Nicolae, episcopul / Mirelor Lichiei, fktoriul de


10 minuni, a caruia prznuim, astzi, cinstita pomenire,
carele s-au artat adevrat urmtoriu dascalului i invttoriului su, lui Hristos ; 0 au inmultit talantul ce i s-au

incredintat, nu indoit ci intreit, c s-au nevoit de au


svir0t trei bunTti mari: una spre cinstea 0 lauda

15 sapinului su Hristos, a dooa spre intemeiarea credintii

cei de o4te a toatei politiei cretinqti 0 a treia spre

folosul turmei sale ce i s-au incredintat.


Deci buntatea ce-au artat spre cinstea 0 lauda stpinului Hristos iaste credinta cea adevrat, dragostea
20 cea curat, rugciunile die neincetate, posturile, vrs5.rile de lacrmi, smereniia de margine, bdeniile, vorbele
cle curate cAtr5. Dumnezeu i ostenlele cle de multe
fliuri, carele acstia toate fiind impreunate la un loe,
arta o dragoste peste msur atr5. Dumnezeu. i pentru
25 acia
iubit i Dumnezeu pe dinsul 0 1-au acut vestit
ludat In toat lumea.
lar buntatea ce-au artat de obOe iaste acia ce-au
fcut Inaintea credinciosului i marelui imprat Constandin i inaintea a tot snorului ce s adunase in Nichea,
30 de-au Infruntat pre inceptoriul de eresuri, pre Arie, /
f. 128

i ca pre un mincinos i hulitoriu Impotriva drepttii

1-au lovit i cu palma preste obraz i i-au pecetluit spurcata

clevetnica lui gur cu amuteala i i-au mrturisit de

1 / carel aceast5. C / ters necurmat fi ad intreag5. C // 3-8 ters i acea


f5gAduia15.... bune *1 de folos C // 5 osta0 B // 8 din care C j care B / p5storiu
N // 9 Fters Nicolae fi ad. Spiridon C / fters Mirelor Lichiei fi ad. Trimithundei C /
Licheiei B/ fAcAtoru C // 10 a aruia cinstita pomenire o pr52nuim astAzi C // 11
carile N / urm5.tor C 1/14 cinstia B //15 doao C / intemeerea C //16 a toatii N /
politii C, N / a trea N // 18 cinstia B, N 1/ 20 posturile gi vArsArile B // 21 de
margine] nemArginit C // 22 lipseFte cle B / ostenelile C, N // 23 carile N/ acestea
C // 27 iar N 1/ 28 Costandin ImpArat C. N 1 Costandin B // 29 soborului N,
C / Nicheia B,C // 30 aresuri A / Ariia C // 31 hulitor C // 32 i cu] cu B / peste

B // 33 mIrtusit B //
138

www.dacoromanica.ro

fat5.-pre Fiiul 0 Cuvintul Tatglui a fi de o fiint5. 0 intocma

cu Tat11 0 cu Duhul Sfint.


lar bungtatea ce-au argtat spre folosul turmei sale 0

in viatg 0 dupg moarte iaste dragostea cea peste m.'surg,


5 invtturile cle cuvioase, milosteniile die indestulate,
tgingduirile cle de multe fliuri, blindtele cgtrg toti,
mintuirile de morti, din inchisori, din mgri 0 alte multe
0 nenumgrate faced de bine, carele nefiind ticgloasa
mea limbg vrdnicg a le povesti, dupg cum sg cade, le
10 las asupra celor mai ale0 0 mai desIvir0t intru tiinta
Invitlturii, ca sl le adeverze ei mai pre larg.

f. 128

Iar eu plecindu-mi capul cu cucerie, ml rog impgratului celui din n5.1time 0 a toate tiitoriului Dumnezeu
ca, cu ruglciunile cle fierbinti ale acestui preacuvios
15 pgstor, sg dgruiasel prealuminatului domnului nostril
viatg pacinicg 0 norocit cu intreagg sAngtate 0 biruintg
asupra vrjma0lor celor vgzuti 0 nevgzut. i / pentru
aceastg putinicg ostenealg 0 cheltuialg trecgtoare ce au
fgcut intru lauda lui Dumnezeu 0 intru cinstea sfintului,
20 de au impodobit aceast'l sfintg cask dupg' viata a multi
ani fericit sg-i facg odihng la impgratiia ceriului 0 s5.-i
dgruiascg bungatile cle vcinice 0 de-a pururea stgtgtoare.
dumneavoastrg, celor ce sinteti de fat 0 celor ce lip-

25 sesc, tuturor, sg vg dea sntate, viatg curat, splsenie


sufleteascg, sporiu 0 ajutor intru toate cle bune 0 de
folos. A0jderea 0 tuturor crWinilor, ca dinpreung sg
mrim 0 sg luddm, pururea numele lui cel stint 0 preadint. Amin. /

f. 129 30 PREDOSLOVIE LA. CUVtNTUL DE INV.A.TkTURA. IN DUMINECA


FLORILOR

0, cit Sint de minunate smnele bucuriei, ce aratg


astzi Ierusalimului, la intrarea domnului Hristos! Ca
pre un biruitoriu it priim5te. Toatg cetatea iase intru
1 tatului B // 4 viiat.6. B, C // 6 blIncltile B, N, bl/ndetile C // 8 carile N /15
plstoriu B // 16 viiat.6. C// 17 nevIzuti B, C // 19 laud& C / cinstia B // 20 viiata
B, C, N // 21 fericiti B, C II 24 stilt A // 25 viiat6. B, C, N // 26 spor C / ajutoriu

B, N // 30-31 Cuvtnt al 3 la Dumineca Florilor C // 30 Duminica B // 32


semnile C / bucurii C // 34 biruitor C //

139

www.dacoromanica.ro

Intinpinarea lui. Norodul i multimea, toat5. rinduiala


i s5.inchin5. cu cucerie i toat6 virsta il cinst5te cu laude.
Unii a5tern hainele lor pre p5mint ca s treac5.* i altil
cu frunzele copacilor Ii 1mpodobesc calea. Altii m@rg
5 Inainte cu stilp5.ri 5.1 altii ti urma cu ramuri. Altii11 sl'O.'vesu

ca pre un fiiu al lui David: Osana, fiiul lui David" 51 altil

11 propoveduesc imparat lui Israil: Blagoslovit uel


vine in numele Domnului, imp5ratul lui Israil".

pentru ca s5. fie bucuriia mai cu mult minunatk,

io pina i pruncii cei far'de faotate, cu ramuri tu udini


cu laudele striga: Osana, celui dintru fraltime"./
f. 129
Dar5.' oare de unde atitea glasuri veselitoare? Pe unde
a-atea msriri? Din ce pricin5; atila bucurie j norod 5it
atila cinste mintuitoriului Hristos? Ne-o spune, fetii miei
15 evanghelistul Ioan la Evanghelia de astazi,
Pentrut
acia 11 5i Intimpin pre el norodul c auzise ca au f5.cut

el acest semn ! Inviiarea cea trupeasa a luiLazar au clat


pricina norodului s5. faa Catea Hristos o prlimint
nuit. ca aceasta, s alrge intru Intimpinarea lui cu

20 pri, s5.-1 mireased cu laude: Osario., fiiul lui David"


cel de tain a ace5tii nvieri 1mi cl mie pricink

s fac ast5.zi, inaintea dragostei voastre, aceast vorb5.,


ins5. voiu s v arat cui s inchipuia5te acest Lazar 5i a,
da' mira are trebuint, pentru ca s5. inviiaze, cela ce zace
25 ca Lazar mort de patru zile in groapg. Ce ascultati Cu
dragoste, de pohtiti s v folositi suflet5te.1
f. 130

CUVINT DE INvATATuRA 5I DE UMILINTA !N DUMINECA


FLORIL011

Nu socotesc s fie nici unul din cei ce 0.0 putinic 5tiinta


30 den sfinta Evanghelie, carele s'A nu poata' intelge f5x multe

tglmcituri, cui s inchipuia5te acest Laz6r, pentru carele


1 Intimpinarea C / lipsefte i C // 3 hainile C // 4 frunzile C, N 114-5 lipsefta
Altii merg Inainte Cu stlIpari B // 6 Osanna C // 7 14nparatu1 C // 7-8 lipsqt&
Blagoslovit cel ce vine In numele Domnului, Imparatul lui Israil C, N // 7 Blagoslo=
vite B // 10 pruncii] prorocii B / rautate B, C, N // 11 laude C, N / ()salina C //
Dar C / lipseste oare C, N / atIta B, C, N // 13 Mita xnariri B, C, N //15 Ioann B

Evangheliia B, C // 16 !l'empina. C //17 Invierea C / Lazar B // 19 Intimpinarek


C // 20 Osana B II 22 dragostii C// 23 Inchipueste C/ Lazar B, C// 24 Invieze C //
Lazas B / Ci ascultat B // 27-28 lipse,ste C // 30 din C / carile N // 31 talmaciri
N / cui] cum C Inchipuete C / Lazar B / peutyy cp.;p C,. pentw carile 1.5

140

www.dacoromanica.ro

pre larg povestste Evanghelia lui Ioann. Ajung s tie


cum ea.' plcatul iaste moartea sufletului, pentru ca
cunoasc indat cum c mort ca acesta carele zace imputit

In groap altul nu iaste fr numai pctosul (carde,

5 mcar c triaste, mcar c vorbste, mcar c s bucur


s rsfat pururea, iar iaste mort, pentru cci sufletu
carele iaste partea cea mai aleas si mai stpinitoare al

sinelui su iaste mort, pentru cci Ii lipsste darul cel


dumnezeesc, carele ii iaste viata cea adevrat).

10

f. 130v

Si dintru acste putine cuvinte pre lesne au inteles


fiestecarele cui inchipuiaste Lazar. Dar nu stiu de va
intelge asa pre lesne i cle pentru ale lui Lazar el, fiind

mijlociri ca aclea, dau / pricin fiestecruia s gindeasc


s se minunze. Pentru cci la acest Lazar mort vedem
15 atita despre partea lui Hristos cit i despre partea norodului, oarecari desprteli, oarecari smne alse, carele la

alti morti ce-au inviiat Hristos nici s vd, nici vreunul


din evanghelisti o povestste.
Noi stim cum c5. Hristos, afar5. din Lazar, au inviiat
20 pe alti 2 morti, precum s vde la Mathei, in 9 capete
si la Luca in 7, adecI pre fata lui lair i pre feciorul vduvei: pre cia la Capernaum si pre cela la Cetatea Nain ;
pre acia de 12 ani si pre acesta tingr de virst ; pre acia
singut nscut si pre acesta singur n5scut ; pre acia
25 in casa tttne-su si pre acesta la usa cettii. Si cu toate
acstea, nici la fata acia, nici la acest fecior n-au fcut
norodul vreo aratare, nici au esit cu stflpAri si cu ramuri
intru intimpinarea lui Hristos, precum au fcut astzi, la
inviiarea lui Lazar. C i cei mid 1 cei mari striga:

f. 131

30 Bine e cuvintat cel ce vine In numele Domnului, Osanna,


celui dintru inltime".
Dar5. (oare pentru ce) aceast desprteal hare cei doi
morti i intre cest de al treilea? / Nu era minuni i acle
doao, precum iaste i aceast de a treia? Nu era acestas
35 Hristos ce au inviiat si pre cei doi morti, precum au inviiat

1 Evangheliia B, C / loan C // 3 cunoascl.] nu nasci B / carile N // 4 fdrd


parantezd C / carile N // 5 trAeste C // 6 lar C, repetd N 1 sufletul B // 7 care C.
carile N / ad. marginal mai B // 9 carile N I viiata B, C. N / Ord parantezd C // 11

fiestecarile N / dupd cui ad. a B / inchipueste C / Laar B, C I Dar C / 12

Laz5s B, C 1113 lipse,ste ca aclea C / acelia B // 16 care C, carile N /19 Lazir


B // 20 doi C, N / Matthei B, C // 21 adicA, C / fecioriul C / vduvii C // 26 acstia
N // 29 1nvierea C / Lazar B // 32 Dar C / _fin% paranteze C // 33 intre acest
N / acelea C// 34 doi] 2G, N / treilia N // 35 pe cei C//
141

www.dacoromanica.ro

pre.acest de al treilea? Dar apoi pentru ce, la Inviiarea

lui Lazar, atita bucurie, atIta cinste, atila marire i la


acei doi morti numai o multemia proasta catea: Dumnezeu

nu mai mult? Pentru ca s pricpem taina acestui cu5 vint s cuvine s socotim pre aceti morti, nu dupa slova
evanghelicqtii istoricii, ci dupa duh i dupa taina gindului
evanghelicesc.

Dumnezeqtii parinti sa unesc intr-un gind i zic cum

ca i aceti doi morti sint inchipuiri pacatosului, precum


10 iaste i Lazar inchipuire pa'atosului, precum am i mai

zis. Insa cite trei mortii nu sint Inchipuiri numai unuia


singur paatos, ci a multor fliuri de pactosi. Pentru
calci alt pacatos s'A intelge fata lui Iair i altul feciorul
vaduvei i altul Lazar.

15

Fata cea nmarta a lui Iair, ce au murit In cas5., inchipuiaste

pre pAcatosul acela care p'catuiWe Cu mintea i cu


vointa, adec carele s afla In voing ca acia sa' pacatuiasck

dara pcatul inc nu l-au ispravit cu lucrul / sau pentru


caci nu i-au dat vrme indemink sau yentru csci n-au
20 avut putre s'a faca acia ce pohtiia. Inchipuiate inca'
celuia carele, au din nesocotinta' au din nepricpere, au
din pornirea tinertelor, sau, precum zice dumnezeescul

f. 131

Theofilact, din slabiciunea firii omeneti fiind biruit, cade,

fri de vste, in cursele pacatului. nc inchipuiWe

25 celuia ce au greit adevrat, iar p'acatul lui iaste pentru ca

s zic asa, ascuns In cask nu s-au vidit In lume nici


s-au facut cunoscut la oameni.
lar feciot ul veduvei, carele s'a aduce in pat, afara din
cetate, InchipuiWe pa'catosului aceluia carele au savIrsit

30 cu lucrul pacatul i s-au indulcit pre sine, sau cu 15comiia,


sau cu strimbatatea, sau cu curviia i cu altele asmenea.
Inchipuiaste inc i celuia ce au adaos la pacatul cel
dintii i al doilea i, calcind o porunc a lui Dumnezeu,
1 Dar C / invierea C II 2 Lazar B, C // 3 multumiti. B, C, N // 4 a acestui C, N//

10 Lazax B // 11 tusa mortii cite trei C // 12 pacatos B 1113 fecioriul B /114


vaduvii C / Lazar B // 15 inchipueste C // 16 pacatueste C // 17 adica. C / care C,

carile N //18 dar C // 19 vremea C / indminA C // 20 inchipueste C / inca si


aceluia N, C // 21 care C, carile N // 22 porninirea tineretilor C, N // 24 Yucas
Inchipuiaste] Mai inchipueste inca C I cursile N // 25 si aceluia C, N par]

dar C // 26 /ipsefte pentru ca sA zic asa C / casa] taina C // 26-27 nevadit In lume
neficut cunoscut [cunoscut] la oameni C // 28 vaduvii C / carile N // 29 si llichi-

puiaste B, inchipueste C / carile N // 31 strimbatatia N / sitie C, N // 32 inchipueste C / aceluia C, N // 33 dintiiu C, N //


142

www.dacoromanica.ro

f. 132

nu s-au- temut s calce si a dooa 0 a treia ; si aceasta nu


In tain, ca cel dintii, ci de fat, fie de rusine 0 fr' de
fric5., in mijlocul cettii si in vederia tuturor oamenilor,
cu scandi1 de obste 0 cu paguba vecinului su. /
Al treilea mort, carele iaste Lazar, ne adevereaz pre
5
cel ce au imbltrinit in pIcat si s-au obicinuit in rutate
si nu poart grij niciodat pentru mintuirea sufletului
su. Toat zioa curvste, preacurvste, npstuiaste, apuck
nu sl ru0neazI de oameni, nu s'A tme de Dumnezeu,
10 nu ascult invtturi, nu priimste sfaturi: pling inaintea
lui sracii 0 nu i s, face mill de ei; strig viduvele pentru
aci nu le face dreptate si nimic nu grijaste ; suspin vecinul, pentru aci li tine al slu si nu ascult. Acest p5.cstos, nu numai a iaste ingropat in groapa pcatului, Mr' de
15 graill, Mr' de duh, fr' de simtire, f'r' de nAdejdia mintuirii,

ce iaste inc5., ca 0 Lazar, legat de miini si de picioare, cu

asuri, adec strins tare de legturile pcatelor lui, dupl


cum zice Sfintul Duh la 5 capete ale Pildelor: Fiestecarele

sl stringe cu sirurile p'catelor sale, fle de a putea s.

20 svirseasel vreo bunItate sau vreun lucru plcut lui


Dumnezeu".

Are 0 fata Iui cu giulgiu legat ; fiind orbit de pIcat nu


cunoaste tcaloasa lu intimplare, nu vde adincul intru
f. 132 carele s5. afl ; nu socotste muncile / cle de vci ce-1
25 asteapt. Zace si deasupra lui piatr grea, carea iaste
putria obiciaiului celui virtos, care obiciaiu apasI si
ingreuiaz sufletul lui atita, cit nu-1 las s se scoale din
groapa ticLosiei, nici las s' rsufle.
Deci precum pentru Lazar zicea Martha, Doamne,
30 iat' pute", asa mai cu cuviint putem s zicem si noi cum

c5. acest pctos iaste adevrat imputit, de vrme ce nu


patru zile, ce slptmini si luni si ani 0 vremi, s afl
ingropat in groapa pcatului.
Acum dar sa vedem drept ce sl face atita bucurie la

35 inviiarea lui Lazar si nu s face la inviiarea celoralalti morti


2 dintliu B, C, N // 3 vederea B, C, N 114 scand5.15. C/ ell obste C // 5 carile N /
Lazar C // 7 grija C, N / lipsefte niciodat C, N // 8 n5.p5stueste C 1114 nu numai
iaste N II 15 nIdjdea B, N, nIdejdea C 11 16 ci C / Ina] tocma C / LazAr B //17
de] cu B / si Inf5.sat cu strinsoare tare de legturile C / plcatului C // 18 a pildelor

C / Fiestecare C, N /19 sirurile ad. Fi leaturile B I plcatilor N // 22 legat C,


N // 24 carile N / de] din C // 25 piiata B, N / care C // 26 puterea C / obickiului
B, obiceiului C / carea B / obic6iu B, obicei C // 27 atlt C // 28 tialosii C // 29
Laz5z B // 30 lipse,rte cum B//32 patru] 4 C, N / ce] si C, ci N // 34 dar C // 35
Invierea1-2 C/ LazAr B / la] s'i la B / celorlalti C //

143

www.dacoromanica.ro

(aceasta iaste pricina), pentru cci mIcar c Inaintea puterii lui Dumnezeu nu iaste nici un lucru cu anevoe, sau cu

neputintl, iar In socoteala omenease mai cu anevoe

mai de minune s vde inviiarea unui mort, pre carele 1-au


vIzut In groapI de patru zile i imputit, precum era Lazar,
cleat inviiarea unui mort, pre carele Il ducea s1-1 ingroape,
ca pe feciorul vIduvei, sau altui mort, carele numai atunce,

f. 133

In grab' au murit, ca fata lui Iair, pentru ca sa' cunoasc.


pIctosul carele / 5-au cheltuit toat, viata in pIcat 5i au
io imbatrinit in fautti i s-au instreinat de tot din darul lui
Dumnezeu i s-au fIcut slug. pIcatelor 5i rob diavolului,
cit iaste de cu anevoe intoarcerea lui 5i cum e. din groapa

obiceaiului celui rIu nu iaste cu putint, niciodatI, sI

ias., fIr numai cu mare ostenea15., cu neaseminatI p015 eint i cu o mil a lui Dumnezeu, mai aleas.. Si, de va'

prepunet la aceasta, socotiti rogu-v acia ce au facut


Hristos cind au inviiat pre cei trei morti 5i vet intelge

adevIrul.
La mortul cel dintii, carele era fata lui Iair, zice evan20 ghelistul Mathei cum cind au mers Hristos s'a' o inviiaze

n-au zis un cuvint, numai au apucat-o de mina' 5.1 s-au


sculat fata.

La al doilea mort, la feciorul vIduvei, zice evanghelistul

Luca cum 61 s-au atins de co5ciug i numai atita zise:


25 Voinice, tie zic: scoal ! SI 5dzu mortul".
Iar la al treilea, la Lazar, ce n-au zis i ce n-au fIcut
dulcele Iisus,
inviiaze. Cetit la loan In 11 capete
vedeti. intii zice: Gemu cu duhul i s turburA pre sine".
A dooa, din ochii lui cei dumnezee5ti au curs lacrmi:
f. 133g 30 Si l'acram'a Iisus"./A treia: Au rAdicat ochii In sus 5i s-au

rugat pentru dinsul lui Dumnezeu Tatl: Psinte, multumescu-t ea' m-ai ascultat". Si la cea de pe urna, cu glas

1 fdrd paranteze B, C, N / pentru c. B / lipseste puterii C // 4 Invierea C / pre


carele] ce C, pre carile N // 5 de 4 C, N / Lazar B, C // 6 Invierea, C / care C,
carile N 117 pre C, N 1 vduvii C, N / atuncea C 118 grab'] groapa C, N 11 9 carile

N / viiata B, C, N / In pacate N /110 Intriinat N // 11 diiavolului C, N 1113


obiceiului C // 14 neasaminata B, C, N 1116 prepuneti B, C // 17 cei 3 C, N /
veti B 11 19 dintliu B, N / care C, carile N // 20 invieze C // 23 fecioru C / vaduvii
C, N // 24 zice B // 25 voinice, ad. si tInarule B // 26 la al 3 C / Lazar B, C / iar la al
treilea Lazar N // 27 dulcile N / Invieze C / Cetiti B, C, cititi N / Ioann B // 28 lipsefte i vedeti. Lai C / intiiu B, N / ce zice C / Gemu ad. si s mIhni B / ters pre
sine B // 29 Au curs lacrami din ochii lui cei dumnezeesti. Ca zice C // 30 lipseste
A txeia: Au rklicat In sus C / a 3-a N // 32 multumescu-ti B, C, N / de pe] dupa
C, dupre N 11

144

www.dacoromanica.ro

groaznic, cu carele au turbutat tot iadul, aduse pre Lazar

dintru intunrecul mortii la lumina vietii: Glas mare


strig.' : Lazare e0 afar5.. i ei mortul".

Acum spuneti-mi, ce inchipuiate aceasta? Ce ne invat


5 aceast mijlocire desp5xtit, cu care au inviiat Hristos pre

cei trei morti: pre cel dintii, cu atingerea miinii, pre al


doilea cu un cuvint prost 0 pre al treilea cu lacrmi, cu

rugciune 1 cu glas mare?


Dumnezeescul Zlatoust i sfintul Theofilact i toti 61-

lo cuitorii sfintei Evanghelii zic cum c aceasta au vrut s


ne invte Hristos, Domnul vietii 0 al mortii, c pd.tosul
carele iaste mort in darul lui Dumnezeu, pentru c5.ci au

f. 134

pctuit din nesocoteal 0 din slbiciunea firii, inviiaz pre


lesne, las. p5catul 0 vine in pocint5., Cu atingerea dum15 nezeescului dar.
A0jderea i celalalt, carele au c5zut din dragostea lui
Dumnezeu de doao ori 0 de trei ori; iar," / inc fiind tin.'r
In rutate i acesta, cu ajutoriul lui Dumnezeu, cu invtturile Evangheliei, de nu sl va ci astzi, s va c.'i Milne:
20 las fAutatea i iar s intoarce pre calea mintuintei.

lar al treilea, carele au imb'trinit in pkat i s-au obici-

nuit, in deed-15.'6 0 In de0.rtlciunile cle lumeti, in pohtele


lui cle rle, nu iaste Cu putint sa se intoarc pre lesne ci,
au rmine fri de ch'int." i moare in pcat, de vrme ce,
25 dupg cum zice David: Departe e de la p5.clto mintui-

rea", pentru cki in toat viata lui n-au cercat indreparile


lui Dumnezeu, sau, pentru ca s vie in cint: trebuiate
un ajutoriu tare, de sus, un cuvint viu al lui Dumnezeu,
carele s va in tot chipul s-1 radice din pcat, precum au

30 rdicat 0 pre Lazar din groap..

de vrdme ce aceasta nu s intimpl niciodat., sau s


intimp15. foarte rar, pentru c5.ci nu are Dumnezeu datorie

s." mintuiasa pre nimenea cu de-a sila, pentru aceasta,


cind s va intimpla vreo minune ca aceasta i s va di

1 carile N / Laz5x B// 2 cu glas B. C, N // 3 esi ad. fi vino B // 4 tnchipueste Cf


Ce ne] cine B, N // 5 caspartit5. C // 6 ad. marginal trei B, 3 C / dintiu B, N /1 8
ruglciuni C, N // 9 lipsefte sfintul C // 10 Evangheliei B // 11 s ne] s B // 12 care
C, carile N// 15 dumnezeescului C] celalalt C 1/16 carile N// 17 /ipse,ste si de trei
ori B/ iar5. Inc5.] dar C // 18 ajutoru C // 19 Evanghelii C // 20 iar C / Mintuintii
B, C, N // 21 carile N // 22 dIsatAri C j clIsArtIciunile B, C / pohtile C, N // 25
platos C // 26 In] Intru C / viiaNa B, C, N // 27 trebueste C I 28 ajutor C f/ 29
care C, carile N // 30 Laz5x C // 32 Dumnezeu nu are C // 34 vreo] o C //

145

www.dacoromanica.ro

f . 134

unul ca acesta, invechit in pcat, cind s5.' va intimpla


se inviiaze un mort ca acesta, de patru zile, a se intoarcl in
casa cea printeascg, un fiiu / ca acesta preacurvariu s se
afle o cae rtcit ca aceasta .1 un filiar ca acesta pierdut,

5 adevrat fiind aceast minune a milostivirii lui Dumnezeu, mare bucurie a face in ceriu i pre pmint, a ariia

bucurie iaste inchipuirea aceasta ce s-au flcut astzi


In Ierusalim, pentru inviiarea lui Lazar. Pentru cci
bucurl Dumnezeu, s bucur ingerii, s veselte toat
10 besrica, carea au citigat. Iar pre iubitul au fiiu, a
cruia era desvirit desnajduit mintuirea, iat darg cit
neindernin, cite impiedecri i cite impotriviri are pocinta

pcltosului, carele au imbltrinit in pcat.

Dar putea-voiu crde eu, iubitii miei, cum c5. aici,

15 intre turma mea cea cuvintltoare, s fie oi ca acstia, r5.tAcite, Lazan i ca acetea, pAcAto ca acetea, impietriti la
inim .1 necitori? Credinta voastr cea mult nu in las

1. 135

a o crez (aceasta). lar de s va intimpla, din deprtarea


dumnezeiasc, a se afle cineva intru aceast nevoe ti20 aloas i vrdnicl de plins, cu mult scirb de inimg imi
intorc cuvintul atr. dinsul i-i / zic, precum zicea Hristos cltr jidovi, pentru Lazar: Uncle l-ati pus pre dinsul" ?

Unde ti-ai pus, pctosule, sufletul tu cel iscusit, cel


frumos, cel minunat, cel vrdnic? unde ti-ai ingropat
25 partea cea mai aleas a sinelui t.u, zidirea cea mai iscusit a dumnezeetii puteri, sotiia cea iubit a ingerilor ?
Unde iaste frumustea acia a inchipuirii cei dumnezeeti ?

Unde iaste podoaba a darului celui dumnezeesc? Unde

iaste slava? Unde sint frumustele lui cle minunate, carele


30 il arta mai luminat decit soarele?
Aa, fr'de socoteal, ai 15.sat s se piara pcatul
s1-1 vinture, ca frina vintul. Dara cum nu te milostiveti asupr-t ? Cum nu-t plingi nenorocirea ? Plinge
pentru tine besrica. Pling dreptii. Plinge ingerul,
34-1 iipsgte vreo minune ca aceasta si sa va ci unul ca acesta, invechit in
pleat, cind 0, va intimpla B // 2 sa invieze C un] vreun C, N / de 4 C // 4 filear
B, filer C // 7 /ipsege inchipuirea C, N // 8 Erusalim B / invierea C / Lazar B,
C /10 biserica C / care C / lar C, N // 11 dar C / cite C // 12 impiedicasi C / cainta.

C 1/13 care C, carile N /14 Dar C /15 acestea C, N //16 pacatosi C / acestiia
C // 17 necaitori] nepocaiti C // 20 /ipse,ste imi C // 22 Lazar B/1-at B//23 te-ai B, C,
N 1/24 te-ai C, N //27 frumusiatia B, frumusetea C / lipsefte acia C // 29 frumus-

B, frumusetile C, N / carile N // 30 soarile B, N // 31 sa le piiarza, B. piiarza


N // 32 ca] cu B / Dar C // 33 asupra-ti C // 34 biserica C //

146

www.dacoromanica.ro

i. 135r

toriul sufletului tau, pentru caci vde, aiave, pierzarea


ta. $i tu nu versi o lacrama, nu te intristezi, nu vil in
cainta. 0, fiiule, carele esti mort, Lazare ingropatule
In groapa nesimtirei, esi afara 1 Vino odata in sine-ti.
5 Vezi-ti ticalosiia ta. Las acel obiciaiu rau al p.acatului,
carele te-au J omorit i te-au despartit de Dumnezeu,
carele te-au zidit: Intoarceti-va atra mine, si ma voiu
intoarce catra voi", zice Dumnezeu, prin rostul prorocului
Malahiei, catra toti pcatosii.

Adevarat, fetii miei, milostiv iaste Dumnezeu i indelung rabdatoriu i pohtste intoarcerea i mintuirea
tuturor; c pentru acia au priimit crucea i moartea.
Ci numai un lucru trebuiaste, far'de carele nu iaste cu
putint s vie niciodata pacatosul in cainta, care lucru
15 nici arata Hristos la inviiarea lui Lazar. Putea, adevarat,
10

rnintuitoriul s inviiaze pre Lazar asa precum s afla


inchis in mormint, iar n-au vrut. Ci intii au poruncit
s rdice piatra de pre mormint i atunce 1-au inviiat.
Darstiti pentru ce? Pentru ca s inteleag5. pctosii
20 cum ca de nu vor radica deasupra lor piatra obiciaiului
celui rau, cu neputinta iaste s inviiaze i s se caiasca.
Luati piatra". Aceast5. piatra trebue sa o radice (de
pe mima sa) iubitoriul de argint; s dea inapoi lucru cel
strein, sa nu faca strhnbtate, sa nu jafuiasca; iar de nu,

f. 136

25 nu va inviia.
Aceasta piatea trebue s o radice / iubitoriu1 de desfatari; s lase pohtele lui cle rle, voile trupului; iar
de nu, nu s5, va scula. Aceasta piatra s cuvine s radice

zavistnicul, pre aceasta pizmS.tariul, pre aceasta tru30 fasul, pre aceasta clevetnicul. SA nu necinsteasc cu
clevetirea pre fratele sau; sa nu hrneasca vrajba in
mima lui; sa nu voiasca rautatea altuia; s nu s tru1 aevea C // 2 nu te] si tu nu te C, N // 4 groaba B / nesimtirii B, C, N // 5 Vezi-t
B / obiceiul B, obiceiu C II 6 carile N f aspArtit C // 7 carile N, ce C //11 rAbdAtor C //13 trebueste C / care C, Mx' de cale N 1/15 invierea C/ Lazgr C// 15-16
ad. marginal Putea, cu adev&rat, mIntuitoriul s nvieze pre Lazar C /116 Lazir
B 1/17 ad. marginal Inchis B // 18 piiatra B / dupa mormInt a4. de-o parte C, N /
atuncea. C 11 19 Darg ad. fi oare B / Dar C // 20 ad. marginal deasupra lor N / lor)

lni B / piiatra B, N / obiciului B, obiceiului C // 21 invieze C // 22 luoati N!

piiatra B. N / piiata C, N /Ord paranteze C 1/23 pre C, N // 24 striin N //25 lipsege


nu B // 26 piiatrg B, N / clasfatori B, C // 27 pohtile C, N // 28 nu th va mai scula
N / iar de nu, va Inviia B f ad. marginal piatrd. B / s o adice B, C // 29 lipse,ste
pre aceasta C / piznatoriul B, pizm&tarul C // 30 trufasu C / pre] p5. C // 31 fratile

N / slu] thu B //

147

www.dacoromanica.ro

feasc5. asupra altora. Iar de nu, nici mintuire va afla,


nici s va scula din groapa pkatului.
Dael ce voiu zice? M.' tem c s va prinde la noi cu-

vintul Isaiei ce zice la al aselea cap: S-au ingr55at


5 inima norodului acestuia i cu urechile greu au inteles

ochii lor au inchis" ; i aceasta iaste pricina.


Cind au vrut David s.' se lupte cu Goliath, alte arme
n-au luat la el, frl' numai o prastie i cinci pietri din
riu. Si ce s-au intimplat? Indat cum au aruncat piatra
lo cea dintii, zice Scriptura, la intlia carte a Imp5.ratilor,
la 17 capete, cum c au ilnit pre streinul de fl in frunte,
136'

surpindu-1 jos, l-au omorit. Goliath iaste pkatul;


David, carele s lupt asupra pkatului liaste propo-

veduitoriul Evangheliei ; pietrile sint cuvintele lui Dumi prWiia iaste putria dumnezeescului dar.

15 nezeu

Impotriva acestui Goliath o, citi Davizi, citi propoveduitori Evangheliei s-au luptat cu putrea Duhului
Stint 0 intr-alte vremi i in cste de acum. Au zvirlit
asupra p5.catului nu cu un cuvint evanghelicesc, nu cu

20 0 piatr precum au f5.cut David, ci cu multe 0 de multe


fliuri de cuvinte i invitlturi.
Si. de vrme ce sfinta Scripturd nu s d lenevirii, nici
inceteaz5. propoveduirea Evangheliei, dar ce, oare c5.zut-a

cu aceasta Goliath? Oare omoritu-s-au intru voi p5catul?

25 Dar unde sint smnele mintuirii voastre? Unde sint


smnele biruintii?

Stiu c asazi ati luat, cu totii, din mina bisricii,

stilparile i ramurile carele, pentru c.' slut smnele biruin-

tii, v'desc c le-ati luat ; pentru c5.ci intr-acste zile at


30 biruit pre vrljma0i voWi, pre diavolul 0 pre p5.catul.
Dark oare, fi-va, aceasta adevrat ? Mgcar de ar da

Dumnezeu s fie ap.! 0, eta' bucurie s-ar fi fkut in

f. 137

ceriu / pentru voi ! Ci m tem c voi tineti smnele biruintii


biruitoriu iaste diavolul, pentru c5ci nu v.z poc5.int',

3 Dar C / noi] voi B, C // 4 Isaii C / al 6-lea B, al 6 C / ingasat] ingrosat B,


N, Ingropat C // 8 luoat N / lipsele numai C, N / pietrii C // 9 Si] Dar C / piiatra B, N // 10 dintliu B, N // 11 striinul N// 12 Goliiath B, C /j13 care C, carile N /14 propoveduitoru C / Evanghelii C / cuvintile N //15 puterea C, N // 17 Evanghelii

C / putria B /19 nu ca 1-2 C, N // 20 piiata B, N // 21 ad. marginal fliuri B //


23 Evanghelii C / dar C // 25 Dar C / semnile 1-2 C, N // 27 besricii B, N 28
carile N / semnile C, N // 29 vklesc] vedem C / luoat N / ati biruit B, C // 30 diiavolul N // 31 Dar C // 33 cer C / semnile C, N // 34 biruitor C / diiavolul B, N//
148

www.dacoromanica.ro

nu vlz ispovedanie adevrat., nu vlz vreo buntate

carea A. veseleasel pre ingeri i s intristze pre diavolul.


ins aveti nc, iubitii miei, vrme de mintuint5.. V-au
rlmas i acste zile ale patemilor celor mintuitoare, intru
5 carele fiiul lui Dumnezeu
vrsat preasfintul singele
su pentru mintuirea sufletelor voastre. Deci, intru acste

sfinte zile faceti cle ce n-ati ispr'vit in toat. vrmea


(ceast bine priimit.) a sfintului post sau din nesocotint',

sau din zticneala vrljmaplui. Lsati jafurile. Lsati


10

f.

strimbttile, vrjmsiile, curviile

scandilele.

Prorocul lona, cind propoveduia podint. in Ninevi,,


zicea cAtr norod: Inc5. 3 zile i Ninevi s va strica".
Asmenea v zic i eu astzi: Ina' 3 zile v-au rmas:
luni, marti i miercuri; cine intru acste 3 zile nu s. va
15 c5.i i nu- va ispovedui pcatele, cretin4te, cu omilintk
137e
infringere de inim' i s. se cuminece / la joi mari cu
sfintele taine, adevdrat, pentru unul ca acela rmlneputinicl nidjde de mintuint.
fiWecarele s gindeasc cu socoteal acste ce zic.
20
Dumnezeu s luminze pre toti s faceti acia ce iaste.
de folos pentru sufletele voastre.
CUVINT DE INVATATUR LA PREOBRAJENIIA DOMNULUINOSTRU IISUS HRISTOS

iat glas din nor zicind: eAcesta iaste Fiiul mieu


25 cel iubit intru carele bine am vrut; pre acesta ascultatio".

f. 138

N-au vAzut pmintul alt lucru mai slvit, cleat acest


de astzi, nici au cunoscut lumea, ceasta v.zut', alt
minune mai luminat. Fiiul i Cuvintul lui Dumnezeu,.
carele au f.'cut srnne i minuni nenumrate, n-au f.cut
30 alt fapt mai presus decit el, sau asmenea. In virful
muntelui / Thavorului au avut s arate apostolilor prea,

2 care C / ad. marginal pre2 B / diiavolul N // 3 Ins& Inc aveti vreme da


mintuintl, iubitii miei C, N 114 patinulor B, C // 5 care C, carile N / preasfint
C / sIngile C // 6 sufletilor N // 8 aceast6. B /110 scandelile B, N, scandllile C // 11
Ioana B, C, N / Nineviia N // 12 trei C, N 1115 pAcatile C, N / umilinA B, C, N/ 16.

cu B, C, N / cuminice N // 17 sfintile N / taini B, C, N 1119 fiestecare B,

liestecarile N // 20 a v6.1umineze C / tot B / ceia C // 21 sufletile C, N // 22 CuvInt


al 3 la C / probraj6.niia N // 22-23 iipsefte B // 25 carile N / ascultat B // 26 cleat]
de C //27 v6zut] v626.toare C, N // 28 luminat B // 29 carile N // 31 116,vorulu B //

149

www.dacoromanica.ro

luminata slava dumnezeirii sale. Drept acia s-au schimbat si fata s't chipul i ntr-o clip.' de ceas s-au arAtat

precum era, mai 1nainte de vci, Impodobit cu toate

frumusetile ceriului, luminat cu toat5. lumina dumnezeirii.


5 Razele ce esiia din dumnezeiasca lui fata biruia strlucirile
soarelui i albiciunea hainelor lui intrecea stflucirile
luminii. Moisi i Ihe, mai alesii prorocilor era mrturii
acestui preasl'vit lucru i privitori ai neapropiiatei mriri

era Petru, Iacov i Ioann, mai marii apostolilor. In ce

io chip de nor luminat ce umbriia i muntele si pre apostoli,


s-au artat Duhul Sfint; i pentru ca s cunoasc fieste-

carele cum c s5. afla toat sfinta troit la acest lucru


preaslvit, printele cel fr'de 1nceput au adevrat cum
c iaste de fat5., cu cuvintele ce au zis catr apostoli:
15 Acesta iast Fiiul mieu cel iubit, pre acesta ascultati". /
f. 138'
0, fericit ochii apostolilor carii s-au 1nvrednicit de
au v5zut mrirea acestii Infricosate infrumusetri! C
ce taine nu s5. inchiiae Intru acest lucru preaslIvit, sau
ce invltturi sufletesti i mintuitoare nu ne d. aceast.
20 infrumusetare a mintuitoriuluil Nu ajunge cunostinta
omeneascI A. le priceapl, nici minte ingereasc s le
cuprinzl.
pentru aceasta, cunoscindu-m i eu nevrdnic

departe de toata stiinta, nu indrIznesc s Intru Intru

25 atita adhicime i cinstind taina aceasta a dumnezeestii


infrumusetrii, cu cap plecat 1 Cu cuciarnic tcre trec

cu cuvintul, spre putinicI Invttur, carea socotesc

f. 139

s fie foarte folositoare de suflete i mIntuitoare la ceia


ce vor s acuite cu dragoste.
M uit la aceast dumnezeiasca i Infricosat infru30
musetare, cincl printele cel frl de ani cu glas viu, de
sus, au m'rturisit cum c5. acest Infrumusetat Iisus iaste
Fiiul su cel iubit. Alt invttur nu s vde ca s fie
dat apostolilor celor ce era / de fat, f'r numai aceasta
35 s-1 asculte: Pre clinsul ascultati". Nu le-au zis s'a' laude

1 s-au schimbat C // 3 mai nainte C, N // 5 Razile C, N // 6 hainilor C // 8


privitor C // 9 loan C / mai marilor apostolilor C, N /10 munt N I apostol N //
12 fiestecarile N j toatl] taini C, N // 13 fdrintile N // 14 cuvintile N //15
lipseFte cel iubit B //16 fericifi C //18 fnchee B. C // 21 ad. marginal omeneascl
N // 22 coprinz5. C // 24 lipseFte s. intru C, N // 25 dumnezeirii C, N // 26 cucrnici

B, N, cucernicl C // 27 caxe C // 31 plrintile N / fle de ani B, C // 33 ca s5.1


C /34 dati B / lipse,ste apostolilor B // 35 nu li-au zis N //

150

www.dacoromanica.ro

pre Fiiul su, nici s-1 sniveasc5., nici s mreasc lucrurile

lui, nici s-i propoveduiasci numele, nici s se minunze


de invttura lui, nici s-s rpue viata lor pentru dil' IRA,
nici s. rabde scirbe, necazuri, nevoi si altele ca acstia,
5 asmene ; ce numai s'A fie asculttori, s aib ascultare,

s suppue vointa lor supt voia acestuia unuia singur


nascut, Fiiului s5u, carele s5. infrumuseta. Pre dinsul
ascultati".

Si, cercind cu denadinsul, ca s inteleg pricina, am cunos-

lo cut din sfinta Scrifituni s'i din cea vche si din cea noao
si de la dumnezeestii dascali cum c aceast porunc iaste

foarte tainia si nu s putea s s dea apostolilor alta

mai iscusit, mai folositoare si mai de suflet min. tuitoare

decit aceasta, adecI decit ascultarea.


15

$i pricina iaste c cine are ascultare, acela are impreun

s'i toate darurile si toate bunttile ; acela iaste intreg


la minte, acela iaste rhdtoriu, acela iaste smerit acela
f. 139 iaste / blind, acela iaste eratoriu, acela iaste iubitoriu
de streini, cuciamic, pacinic si, in scurte cuvinte, acela
20 iaste lcasul tuturor bunttilor si vasul tuturor darurilor. $i cum c iaste adevrul asa, o dovedste dumnezeiasca Evanghelie.
Povestste evanghelistul loan Botezstoriul <sic> la

capul cel dintli cum c5., vIzind loan Boteetoriul pre

25 Hristos mergind car dinsul, fiind cu totul plin de bucurie

pentru darul ce lua, au inceput a mrturisi inaintea tuturor si a zice: Jata' mielul lui Dumnezeu, carele rdicl
pcatul lumii", la care cuvinte ale lui Ioann stau de s
mir." dascalii besricii.

30

Oare pentru ce fiind atitea p5cate in lume, carele trebuia s se stiarg de Fiiul lui Dumnezeu, n-au zis: Carele
r5.'dic pcatele lumii, ci pcatul". 5i, iar, zicind pcatul", nehofrit, care era acel pAcat al lumii ce vrea s-1
pierz Hristos si s'a' lase cialialalte ?

2 propoveduiasc5. A, B / minuze B // 3 viiata B, C, N! pentru] cltr5. B 114


altile N / acestea B, acestea C // 5 asmenea B, asemenea C / ci numai B, C // 6
supue C // 7 carile N // 9 dinadinsul N // 10 iipsete s'i din cea vche B / 12 a se
dea. B //14 adia C // 17 r5.bd5.tor C // 18 ertg.tor C / iubitor C 1/ 19 striini C, N /
cucrnic B, N, cucernic C // 23 Ioann B / fters Botez&toriul B, Boteatoru C // 24
dintiiu B, N / Ioann B I lipsepte loan Botez5.toriu1 C // 26 luoa N // 27 carile N f 28

Ioan C // 29 bisericii C // 30 atIta C / carile N / trebuiaste B // 31 stearg B, C /


Care C, carile N // 32 pAcatile C, N // 33 carele B / s5.-1] sl B // 34 piiarz5. B, N /
clelalte B, N, celelalte C //

151

www.dacoromanica.ro

Dumnezeescul Theofilact, tlmcind acest cuvint al


Evangheliei zice c: pcatul lumii iaste neascult.'toarea
prea car au ridicat-o Domnul de la mijloc, acindu-se
pre sine ascultltoriu pin'a' la moarte; au numit-o / Ioann
5 pcatul lumii, ca chid n-ar fi fost alt ph'cat mai mare in
lume decit neascultarea. Si au zis pcat, iar nu pcate,

f. 140

pentru cci numai intru acia singurg neascultare


cuprinde toate pkatele.
Drept acia zicind cum c p.'catul acela l-au 5ters
to Domnul nostru arat cum c5. au 5ters impreun toate
clialalte picate ; 5.1 de vrme ce cu impotriva s-au
vindecat impotrivirea, dup51 cum zice Theofilact, adec

neascultarea lumii cu ascultarea lui Hristos, urmeaz


fdede nici un prepus c precum neascultarea iaste In15 ceputul i radkina tuturor pcatelor, 2.5a i ascultarea

iaste izvorul i mum5. tuturor bunfltilor. Pentru acia


Dumnezeu Taal pre dreptate au dat apostolilor numai
aceast poruncl a ascult.'rii In vrmea infrumusetrii,
pentru cdci intru (lima s alcItuesc toate bunttile

20 toate darurile.
$i-mi adeverez mai mult cuvintul m5xturiia lui Iacov
fratele Domnului la al doilea cap, zicind cum ea' Avraam,
cind au mers s junghe pre fiiu-s.'u pre Isaac, num5te
frtva acia lucruri -Iacov o zice multe-; jIrtva era
25 una, iar nu multe. Deci 5.1 lucrul unul era, iar nu multe
s cuveniia sa o zic5. cu numgr de unul, iar nu cu num5.r /

f. 140

de mu/ti. Taina iaste aceasta; lucrul acesta al jIrtvei

lui Avraam era lucrul ascularii 5i de vrme ce unde iaste

ascultarea acolo skit adunate toate buna5.tile, acolo


30 sint toate lucrurile cle bune. Pentru acia cu cale au
zis Iacov cum c5. Avraam s-au indreptat din lucruri, iar
nu din lucru, pentru cgci Inaintea lui ammezeu i s-au
socotit ascultare, nu ca o bun5.tate ci ca multe bun.ati,
atita iaste de minunat5., atita-i de aleas5. i dumnezeiasc5.
35 bunitatea ascultrii.
1 elmAcind] tficuind C // 2 Evanghelii C / neascultarea N // 3 care C / adicat
B // 4 ascultator C / numit B i loan C II 5 repaid and N // 6 ad. marginal pleat
iar C / lipseFte pAcat N // 7 lipseFte Intru C, N / neascultarea B, C, N /Fters s C // 8

coprinde C plcatile C, N 111 celelalte C, N / Impotriva] lmpotrivirea C // 12


adic6. C // 14 f6.1.6. nici C // 17 pre] IA C lipseFte au dat C /118 dupd InfrumusetArii
ad. le-an dat C // 21 5i-mi] i C, N / adevereaz6, B, C j mIrturfia] mIntuirea B // 22
fratile N // 23 fiiul s6.0 B, C, N / Isac B // 27 a Ortvei C, N // 33 ascultarea C, N /-

34 atita-i] atIta e B, atita iaste C //


152

www.dacoromanica.ro

Pentru acia i Duhul Sfint, la cartea cea dintii a


impratilor, in 15 capete zice: Mai bun iaste ascultarea
decit jrtvele". Mai bine place lui Dumnezeu ascultarea

decit jrtvele, pentru cAci cine jrtvuiaste, aduce lui

5 Dumnezeu lucru strein, iar cine-1 ascula suppune vointa


sa lui Dumnezeu i slobozeniia, dintru care ascultare ce

ala jrtv poate s se afle mai plcua lui Dumnezeu?

dumnezeescul Efrem, la cuvintul ce face pentru ascultare zice: O ascultare poate mai mult decit toate bun5.10 tatile.

pentru aceasta vedem, atita in Scrifitura vche,


cit si in cea noao, cum c citi j s-au artat asculatori
lui Dumnezeu, tot au cistigat i plaa mai aleas.
Lui Noe i-au poruncit Dumnezeu s Leg chivotul si
15 1-au acut, aa de a-s prepune altceva au in gindul lui,

f. 141

sau desert.
Lui Avraam i-au poruncit, zicindu-i: Esi din plmintul

au si din rudeniia ta si te du in pmIntul in carele it


20

25

voiu arlta." i nimic nu s-au indoit.


Iar lui Avraam, a dooa oar, i-au poruncit s junghe

pre fiiu-su, pre Isaac i nimic nu s-au intristat, ci cu


bucurie au priimit porunca.
Lui Isaac, c s-au supus ascularii i au prihnit s jrtvuiascl pentru dragoste lui Dumnezeu si nu s-au temut.

Lui Moisi i-au poruncit s meargl in Eghipet s mintuiiasc pre norodul lui Israil din robie i mcar c era aicav
la limb5, i vedea i multe impiedecIri, fiind la mijloc

imprat tiran si crud la inim, iar nu s-au ingrijit.


Lui Petru i-au poruncit Hristos s umble pre ape si
30 vedea c iaste lucru cu nevoe cu neputint, iar n-au
f. 141"

esit din porunc5.. /


Pavel, mergind pre cale si czind jos de pre cal de frica
videniei ce au vzut, au zis: Doamne, ce poruncesti s

fac?" si ce i-au zis glasul au ascultat, neindoindu-se.

1 dintiiu B, C. N // 4 jArtvueste C // 5 striin N / cine 11 ascula C / supune


C // 11 lipsole atita B. atlt C /12 a ori cIti C /13 toti C// 15-16 fat% a nu socoti
In gIndul lui ceva r5.0 sau In c15.0.rt C //15 ceva rlu N /16 desArt B, N //18 carile
N1119 dupd arlta ad. eu C, N //20 Iar54 B fa doarl C, a dooara N/ dupa poruncit
ad. Dumnezeu C, N /I 21 fiiul slu B. C. N /22-24 dupa porunca ad.: supuindu-s1
ascularii i au priimit s Artvuiasc pre fii-slu pentru dragostea lui Dumnezeu
si nu s-au temut C // 23 s5. s jArtvuiasc5. B // 26 flicav ad. si gingav B, gingav
C // 27 ImpiedicAri C // 28 Ingrijat N // 29 Petre C / puruncit A / lipsefte pre N / ap,
B // 30 anevoe N / iar B, C// 32 de pre] dupg C// 33 videnii C/) 34 neindoindu-sS.C//

153

www.dacoromanica.ro

Si pentru acia, acWia toti s-au cinstit, s-au laudat

0 s-au marit inaintea lui Dumnezeu 0 au luat dar pentru


ascultarea lor ; ca Noe s-au aratat mintuitor lumii ; Avraam s-au facut parinte a multe neamuri ; Isaac s-au facut
5 fiiu blagosloveniei 0 Inchipuirile lui Hristos ; Moisi, capetenie lui Israil 0 iubit lui Dumnezeu ; Petru s-au facut
verhovnic apostolilor, caruia i s-au incredintat 0 chieile
impratiei ceriului 0 Pavel, dascal limbilor, vas ales 0
vazatoriu cerWilor bunatati.
Si nu numai acqtea, ci toti citi s-au suppus ascultrii
10

lui Dumnezeu 0 mai nainte de lge 0 dup lge, s-au


facut fii darului 0 sa bucur cu ingerii intru impratiia
ceriului.

Acuma, dark o porunca folositoare ca aceasta 0 mm15 tuitoare iaste, cineva din noi s o pazeasca ? Noi, toat.
zioa 0 la rugaciuni 0 la impreunari 0 la vorbe 0 la fietece

lucru al nostru, chiemam pre Dumnezeu 0.4 numim


Domn. / Si de-1 numim Domn 0 stapin, unde ne iaste

f 142

suppunerea ce aratam, ca nite slugi la domnul nostru?


20 Sluga face voia domnului sail, dara noi care voe facem,
acestui domn al nostru? Care din poruncile lui pazim?
Care dragoste avem catra dil'isul 0 ce cinste li facem?
0 zice 1nsu Dumnezeu, prin rostul Malahiei, la capul cel

dintii: Si de slut eu Domnul, unde iaste frica mea?

25 Cine iaste din voi, sa se teama de mine, sa 1 n 5 ,' cinsteasca,

sa se ru0nze de mine? 1 Nu iaste, ping la unul- zice

1 acetiia C, acegtea N / tot B // 3 mbituitoriu B, N if 4 Isaac au fIcut

C /15 blagoslovenii C / inchipuiri B // 7 vArhovnic B // 8 ImpArAtii C / dascalul


C, N 119 v5.z5.tor C / bun&ati B, C // 10 ackstia B, ace#iia C / at B / supus C 1114
dar C / aceaste C // 17 chemlm C // 18 unde iaste C //19 supunerea C //20 dar C //
23 basui C / Malahii C // 24 dintliu N, B / domn B // 26 s5. s5. ruineze C /1
, Urmeasd o cruce fi o mem/isme marginalif : de la acest semn treci list. 133. Texiul, us arma sil intocuiascd finalul didahiei in iPotma in care doninul s-ar fi afiat de faidocupa in inireginse f.159 din nu.
A, f. 154y-155

din ms. B, 1.87V_88 din Ins. C si f. 206-207 din ms. N: CA cela ce A tense de
zice loan cel cu rostul de aurnu Iscodste, ce crde, imblIcaste, jArvuiaste, cinsaste,
mAntste, ctntA, si laudi.
Dumnezeu,

Insi precum nu lipsesc implratului ostas credinciosi, asa nu lipsesc clef lui Dumnezeu fit cuciarnici,
carii sA tem de el fi-i cinstesc, dintru care fil cuciarnici si credincios, cal mai ales esti mAriia-ta, preainAltate doamne, carde mai mult cleat toti te terra de Dumnezeu, de vreme ce mai mult decit tot de
Inchini lui si-1 asculti mai mutt dectt fiestecarele, tl cinstesti si-1 lauzi. Pentru mAriia-ta putem zice
tiara ce zice Dumnezeu pentru David: Inintat-ain pre ce ales din norodul mieu. Aflat-ma pre David,
sluga mea; cu unt dint I-am uns pre el". Miriiya-ta est1 cel ales din sect de mii, dupA cum zice ScriPtura, carele, cu faptele tale cle bune crastesti pre Dumnezeu, Cu facerile de bine II ImblInzesti, d cu
multa-t credintA miresti d tau numele lui cel drat.

154

www.dacoromanica.ro

David la Psalm 3, tot s-au abtut impreun, netrbnici,


s-au fcut ; nu iaste cel ce face buntate, nu iaste, ping,
la unul".
Drept acia nu iaste minune de nu ne ascult nici pre
noi fiii no5tri, nici ni s suppun slugile i patemile noastre,
carele in toate zilele o5tesc asupra sufletului; iaste aceasta

dreaptg, judecat a lui Dumnezeu.


Zice fericitul Pavel la capul cel dintii carl romani,
stih 29: s5. fim plini de toat nedreptatea, cu curvie,
io cu vic1e5ug, cu lcomie, cu flutate, pline de zavistie,
f. 142 de ucidere, de price, de in55.16ciune, de / nrav ru ; s5.
fim 5optitori, clevetnici, urit de Dumnezeu, ocarnici,
mindri, semeti, afltori de rle, la plrinti neasculttori
5i, in scurte cuvinte, s5. fim robi lumii, trupului i diavolu-

15 lui, pentru cci, cunoscind pre Dumnezeu, nu-1 cinstim

ca pre un Dumnezeu, nu-1 asculam ca pre un domn,


nu ne suppunem lui, ca unui stIpin; 5i cum c iaste

adevgrul a5a, adevereazI-o dragostea i unirea ce avem. /


1 Asculta dar ce zice David la psalm 52 C / psalm 30 B / toti B, C//

4 ad. marginal nici B // 5 fii C / suppus B, supun C / patimile B, C, N // 6 care


B, carile N / zilile N / aceastA C // 8 dinttiu B, C, N 119 stih 28 C / dupd stih 28
ad. Fratilor, precnm n-au adeverit piglnii a avea pre Dumnezen In cunoatintA,
aaa i-au dat pre ei Dumnezeu intru minte nepriceputg. a face cele ce nu s16 cad:
plini a fi de toatA C / de curvie C // 10 de viclenie C / cu -9 de C / plini B, C
zavistie] pizmi C // 11 price] sfadA C / nixavuri rle C 12 aoptitori (a fi) C / clevetnici] grAitori de rAu C / urIti B, N, urtltori C / ocArttori C // 13 mIndri] mAreti C /
semeti] trufaai C /iai de C f dupd neascultAtori ad. firl minte, nebiplc.Acioai, fir%

dragoste, Br& milostivire, care In scurte cuvinte zicem: fiilor, sl nu fim robi C /14 diiavolului B, N //15 repetd nu-1 cinstim B /17 supunem B, N // 18 dragoste
B, N / unire N // 15-18 ai de vreme cl pe Dumnezeu 11 chemAm i II numim domn
stAptn, s1-1 cinstim dar ca pre Dumnezeu, s1-1 ascultAm ca pre un domn, pentru
cA judecata lui Dumnezeu iaste dupl dreptate asupra cebra ce fac fapte rele ai
nu sl pocAesc. lar de ne vom supune ascultArii lui Dumnezeu, ca c Maim tot
feliul de pleat 0 sl urmAm lui i s1-1 ascultAm cu rIvnl, precum apostolii, ne vom
Invrednici i noi, aici, de vom petrece viiatA
iar acolo de vom vedea
noi durnnezeiasca lui strAlucire, a cAruia slavA i stApinire iaste In veci nesflraiti.

Amin. C//

Drept acla, precum pentru David s-au figAduit sl-1 finite mal virtos dectt impAratii pimintului
pazeascli In vcli vecilor sementiia lui i scaunul lui ca zilele ceriului, ape mina lui cea prea putr-

nici va fi pururea, spre paza domniei tale; va Lila de la fate ta pre vrAjmaeii tAi, va Infringe pre
cal ea te urisc pi va phi In vci sementiia ta l scaunul tAu. CA voia cebra ce BA tem de el va face
alce David fi rugAciunea lor va auzi
va mtntui pre dInpii.
Acestui dar BA va Invrednici i fieptecarele din vol, fetii miel, de vet ssculta Cu cucerie l cu
dragoste glasul pirintalui celui fiede ani i veti face InvItAturile Infrumusetatului Hristos,
situ, al citrate darul l mila ces bogata rugAm pururea sA fie spre mtntuirea sufletelor voastre. Araia

155

www.dacoromanica.ro

CUVINT DE INVITXTURA. LA OCTOMVRIE 26, !N ZIOA SFINTU-

L . 143

LUI I MARELUI MUCENIC DIMITRIE, IZVORITORIULUI DE


MIR ASUPRA CUTREMURULUI

Doamne, mintuiWe-ne, c perim". Mathei, 8.


5

Pomenirea marelui mucenic Dimitrie, ce s prznuiate

astzi In toat lumea, ce alt Weapt de la adunarea


iubitorilor de prznuire, fr'numai laude i cinVri. ins
eu, cunoscIndu-m nevrdnic i slab Intru tiint., nu

Indrznesc s-i 1mpletesc cununi de laude, nici


vestesc
10 precum s cuvine mririle minunilor lui. Cci alt invt-

tur cearc mucenicetile lui luptai i alt prznuitoriu

trebuie pentru luminatele lui nevointe.


Drept acia las s'a' laude altii lucrurile lui die slvite,
altii s povesteasc cea preste firea omeneasa brbaiia
15 sufletului su i altii s spue vitejiia cea mare, cu care
au rabdat ranele i moartea. Iar eu, ca un neputincios
f. 143' la vorb., J precum m Indemn s m minunez de iale

cu mintea, aa i a le cinsti m silesc cu tcria


intorc cu vorba iar, la inceputul cel dintii: Doamne,

20 mIntuiate-ne, c5. perim".

Pentru ca s ara 1naintea dragostei voastre nevoia


ce au petrecut apostolii In corabie i grabnic ajutoriu
ce le-au dat Hristos in mijlocul mrii i ndjduesc, cu
darul sfintului, s v folositi suflet4te. Ce va. pohtesc
25 s ascultati cu dragoste
cu socotint.
Infricoat lucru socotesc, cu adevaat, s fie staut
turburarea maii de astzi, de vrme ce i sfinta Evanghelie o num4te mare (zic1nd):
iat' cutremur mare
s fcu in mare".
30

Mi s pare ca cind ai vedea inaintea ochilor miei chipul

ei, de toate prtile s sufle vinturi mari, s se stringl

imprejurul vintului non i negri i dei, toat marea s


spumege de mlnie i petutindenea s se Inalte valurile,
1 in 26 N // 1-3 lipsefle B, Cuvint in zioa sfintului i marelui mucenic Dimitrie,
izvoritoriul de mir, asupra cutremurului, la octomvrie 26 dni C //4 mtntuesti-ne
C / ad. marginal Matthei 8 B, lipsote C, N 11 5 prAznueste C // 7 flr5. numai B, C,
N // 9 tnimpletesc B // 11 paznuitor C // 12 luminatile C, N II 16 ranile C, N f lar
C // 18 acerea C, N //19 lar C / lipse,ste cel C, N / dintliu N // 20 mintuesti-ne C // 21
dragostii B, N // 22 ajutor C // 24 Ci C /, N // 27 lipsege si C // 30 as vedea B, C 11
31 s sufle] s s. afle C / s s. string5. C, N // 32 negrii C / toate N // 33 petutindinea C

156

www.dacoromanica.ro

ca niste munti. Mi s pare a vaz corabiia apostolilor


a o lupta cu multa slbaticie turburarea mrii: de o

f, 144

parte o bat / valurile, de alta parte o turbur. vinturile ;


de o parte o radial spre ceriu, de alt parte o pogoar5.
5 la iad. Mi s pare cl vaz pre ftele apostolilor zugravita,
de frica", moartea: unul sa se cutremure, altul s se spaimintze ; unul s se turbure, altul sa strige i toti cu
suspinuri si Cu lacrarni s ceara, Cu rugaminte, ajutoriu
de la Hristos, ce dormiia: Doamne, mintuiaste-ne
io perim".
Eu insa nu m minunez nici pentru turburarea
pentru aci fiind o stihie nestatornia, asa lijaste pururea
din fire, cind sa fie lin i chid s se turbure, nici pentru
turburarea apostolilor, pentru aci nevoia aduce pururea
15 turburare i fria la oameni, ce ma minunez, cum s-au
intimplat c5., indat ce au alergat i indata ce s-au rugat,
indata au luat i ajutoriul. ,,Si s facu liniste mare", zice
Evanghelia.

Au incetat valuri, au perit intunrecul, s-au imprstiiat

20

f. 144'

s-au smerit marea si corabiia intreaga i far'de


nici o vat5.mare, au ajuns la adaposteal.
Cercind eu pricina acestii minuni ce s-au f5.cut far'de
zabav5., aflu de la tilcuitorii sfintei J Evanghelii cum

a alta n-au fost fxa numai rugaciunea ce au fkut

25 apostolii cu un glas i cu un suflet ; toti deodata au strigat,

toti s-au rugat, toti au cersut deodati ajutor: Doamne,


mhituiasti-ne, c5. perim". i pentru acia Domnul au
ascultat, Indata rugkiunea lor 0 pre toti i-au mintuit,

pre toti i-au pkit ; n-au lasat s piar nici unul in turbur30 area ma'rii.
Drept acia i dumnezeescul Theofilact: doarme, zice,

Domnul, pentru ca s alrge apostolii, ce era infricosat


la ajutoriul lui, sa-1 roage i s ja pricin din rugaciunea
lar cea de obste, s-i mintuiasca din nevoe.

2 c o] ca o B, c a c / ad. marginal cu multS, B s5.1bAticie N // 3 valuri B 1


de altI parte o bat vinturile si o turb <ur>5. C, N // 5 ftile B, C, N // 6 moartea
zugavia ; c. de fria unul s cutremura C 117 altul s sp6iminta; unul s turbura,
altul striga C / tot B // 8 ceark ad. marginal i cerea C / ajutor C /I 9 mintueste-ne
C// 12 asa] i C, N J/15 ci B, C, N // 17 luoat N // 18 Evangheliia B, C, N // 21
ad5.postostea15. B // 23 Evangheliei B, N // 26 toti9 tot B / cersut] cerut C, N /
ajutoriu B, N // 27 mintuesti-ne C // 28 toti B, C // 29 n-au] nu i-au B j piar B,
N / lipsefte unul B // 32 infricosati B, C // 33 s5, se roage C //
157

www.dacoromanica.ro

Cu adevrat, mare invttur ni s d5, noao cu aceasta,


pentru ca sl luom pild, sa ne rugAm 5i noi lui Dumnezeu

la nevoile noastre cle de ob5te.


Lumea aceasta iaste ca o mare ce s5.' turbur, intru.
5 care niciodat n-au oamenii odihn, nici lini5te. Corbiile
intre valuri grit imp5.rtiile, crEile, domniile 5i ora5ele,
multimea norodului, politiile, suppu5ii, bogatii 5.1 sracii,

cei mari 5.1 cei mici, sint cei ce cdatoresc 5i s afl in


f. 145 10

nevoe.
Vintmile cle mari ce umfl marea sint nevoile cle / ce

ne supr5. totdeauna.

Valurile ce lupt corabiia sint nenorocirile carde s5.


intimpl in toate zilele.
Norii ce negresc vazduhul, fulgerile ce orbesc ochii,

15 tunetile ce infrico5azI toatal mima viteaz Ant intimplrile

cle de multe fliuri, nea5teptatele pagube, infrico5rile


vrjma5ilor, supgrArile, necazurile ce ne vin de la cei
dinn afar5., jafurile, robiile, drile cle grle 5i. nesuferite,
carde le las Dumnezeu 5i ne incungiur, pentru ca s.
20 cunoasc credinta noastr 5.1 s ne vazI rbdarea.
Acuma dar5., pentru ca sg se mintuiasc norodul de
acstia 5i s5, lpede deasupra lor nevoia cea grea, oare
care iaste mijlocirea mintuirii? Acea mijlocire ne-o invat

cu pilda lor norodul cel israiltenesc, cind s suplra de


25 Wile lui Hananeu, impIratul Aradului, in pustiu ; ne-o
invat lcuitorii din Vetulua, cind s-au ocolit in cetatea
lor de oastea cea groaznicI a lui Olofern ; ne-o invat
Esdra, cind s intorcea cu norodul lui Israil in Ierusalim,
mintuit din robiia Vavilonului ; ne-o invat ninevitnii, /
f. 14530 cind au scApat de periciunea, car de spre partea lui
Dumnezeu le-au fost spus prorocul lona.
Tot ace5tea, pentru cci s-au rugat cu un glas 5i cu
un gind 5i au cer5ut de la Dumnezeu ajutoriu, s-au mintuit.

Zice sfinta Scrifiturii : Si s rug Israil rug Domnului

35 5i auzi Domnul glasul lui Israil 5i dde pre Hananeu

2 lugm C // 5 oameni C // 6 orasle C, N // 7 supusii C, N // 8-9 Fters stilt cei


ce alltoresc s'i a af15. In nevoe C //12 care B, carile C, N // 13 zilile C, N II 16 feluri

feliri C / neasteptatile C, N /j18 den C, N /19 care B, C, carile N //21 dar

N //22 acestea C /25 ad. margina/ Numere, cap. 21 A, B, N I pustiiu B, C, N /26


Vetuluoa N // 27 ad. marginal Iudith, 4 A, B, N // 28 ad. marginal I, cap 8 A, B, N /I
29 nineviteni C// 30 care C /31 li-au fost N / Ioana B //32 Toti B, totii C/ acstiia
B, ace0;iia C // 33 cersut] cerut C / ajutor C // 35 dete C II

158

www.dacoromanica.ro

supt mina lui". $i lIcuitorii ce era ocolit in Vetulua au


strigat c5.tr5 Domnul, Cu totii deodat, neincetat 0 au
ascultat Domnul rug5ciunea lor i i-au mintuit din miinile

lui Olofern. Zice Esdra: Am cerut de la Dumnezeul


5 nostru cale dreapt5 noao i coconilor notri 0 la toatl
agonisita noastra i ne-au ascultat pre noi". Si iar ninevitnii au strigat earl Dumnezeu, neincetat i s-au
cat in saci, de la mare 13111'5 la mic ; i vlzu Domnul
mile lor i n-au stricat pre ei, nici dobitoacele, nici cetatea
io lor.

Drept acia, zice David la Psalm 21: Pre tine au

f. 146

ndljduit pArintii notri, nAdIjduir i ai izb5vit pre


dinii ; atr tine au strigat i s-au
/
Dar ce mai cerc eu din istoriile Scrifiturii 0 din pildele
15 ei s invAt in ce chip s.' fugim din intimplIrile i nevoile ce

ne yin? Insu Dumnezeu ne invat, prin rostul lui David,


la Psalm 49 (zicind): $i m chiam pre mine in zioa necazului tu 0 te voiu scoate i ml vei prosrvi". $i la Psalm
90: Striga-va cdtrl mine 0 voiu asculta pre el. Cu dinsul
20 sint in necaz, scoate-voiu pre dinsul". $i iar prin rostul

prorocului Isaiei, la 41 de capete zice: $i sl vor bucura


lipsitii, pentru c vor cre i eu voiu asculta, Dumnezeul
lui Israil 0 nu voi parIsi pre ei". Asmene zice i la 29 de

capete ale Ieremiei 0 la al 10 a Zahariei. $i Domnul nostru

Iisus Hristos aceasta ne invat in sfinta Evanghelie:


Creti (zice) i s va da voao".

Si, pentru ca s ne incredintlm mai mult cum c,


lui iaste nemincinoas'., adaoge la 11 capete ale lui
Marco: Toate cite yeti cre rugindu-v5., s'5' crdet
30 vet lua i vor fi voao". $i de pe aceasta putem cunoate
f. 146' cum c nu iaste alt lucru mai / de folos 0 mai cuviincios
decit a ne ruga, impreun cu totii, s'5 crem de la Dumnezeu ajutoriu i s alerg5m la milostivirea lui. De am tinea
1 ocolii B / Vetuluoa N // 3 m/inile B, C, B // 4 cersut] cenit C, N /1 5
coconilor] fiilor C, ad. i feciorilor B // 6 iar C // 8 lacamile] corectat lucrurile
B /9 dobitoacile C, N // 11 lipsege la C/ Spre tine B, C /112 nk15.jdnit-au .1 i-ai C /
ai] au N // 13 lipsefte tine N /14 Dar C / pildile N 1/15 InvAti B / din] de C, N//
17 lipsefte la C /Ord paranteze C / chiiam5. B, N // 21 Isaii C lipseFte la N / 41
cap C 11 22 Dumnezeu B // 23 nu voiu prsi C, N / Asmenea B, C, N / la 29
cap C // 24 Ieremii C / al Zaharii C // 25 lipsefte ne C // 26 fard paranteze C // 29

vet cere B / crdeti B, credeti C // 30 veti lua B, C, luoa N / de pe] dupe B,


dup5, C // 32 cerem C // 33 ajutor B, C //

159

www.dacoromanica.ro

acest sfat i aceast invtturk ce ne d5. Domnul i OA


facem cind ne Incungiur intimplrile i nevoile die mari,
o cit ajutoriu i cit mingliare am lua de la nemsurata
mila lui Dumnezeu.
5

Dumnezeu iaste tat de obste al tuturor. Pre tot ne


iub4te ca pre n4te adevrati fii ai lui 0 nu poate rbda
milostivirea lui cea iubitoare de oameni s, ne aflin puru-

rea in ticlo0i 0 in nevoi, ce numai Weapt ruglciunea


noastr; ja aminte s: auz glasurile noastre ; st, pururea
io cu urechile deFhise, pentru ca s ne asculte, indat ce
vom chiema numele lui cel sfint.
Dar." ce voiu s zic de nesimtirea cea mare a oamenilor
acestui veac?Toti pltimesc, toti Sint In scirbe, toti suspin

f. 147

supt jugul cel greu al nevoei. Dar iaste cineva s zic,


15 impreura cu David: atr. Domnul, clnd m-am necjit
am strigat? S-au zice cineva, vreodat, lui Dumnezeu,
Intru superile lui:
Doamne, i m ascult?
Noi pohtim s ne / ajute Dumnezeu i s ne fac milk
20

fr'de a-1 ruga.


Dar cine iaste impratul acela, sau cine iaste stpinitoriul acela, carele s impart mil norodului s,u, sau s5.
-Liurze pre suppu0i lui de drile cle grle, fr'de a-1 ruga
fride a-i dovedi nevoia lor? Sau, s zic mai bine, carele
iaste tat5.1 acela ce d piine feciorilor lui, far'de a-i are? $i

25 acia ce nu face un Imprat cu norodul su 0 un tat ce


feciorii lui, fr de rugciune, v<r>et s o fac Dumnezeu
cu noi, netrarticii, din vointa sa, fr de a ne ruga lui?
S'rac trufa au urit sufletul mieu", zice Domnul la 25
de capete ale lui Sirah.. Nu poate rhda Dumnezeu nici
30 Cu un mijloc pre acei ce sint lipsiti, ticlo, nenorocit
apoi s Inalt. i stau Ingnfat intru ale sale 0 nu vor s se
arate cum c au trebuint51.
Si cine socotiti s fie acetea? Noi sintem, cu totii, carii
ptimim atIta scirbe nesuferite i stm In cumpng s5.
2 incunjurS. N II 3 ajutor C / mingiere C / luoa N // 5 toti B, C // 6 fii

adevIrati C, N // 8 ci B, C, N II 10 deschise N // 11 cherna C /12 Dar C// 13

scirba C // 14 nevoii B, N, nevoi C/ Dar C II 15 nAc5.jit C, nejit B II 17 milueste-m5.

C II 18 ne fac5. mia] ten ci ad. milostiveasa asupr5.-ne C // 20 Dar C // 21 carile


N // 22 supusii C //23 al.' (15. B / ca.re C, carile N /1 24 feciorului s5.0 C, feciorului
lui N // 26 fAr' de rugAciune B, C / vreti C II 27 ar' de C 1/ 28 Pre aracu trufas C /

au urn] arlt B /129 lipseste de C // 30 flab* C, N / nenorociti B, C, N // 31 Inginfati B, C / s a arate C, N // 34 atitea B / cunpAn5. N //

160

www.dacoromanica.ro

perim de nevoi, de nenorociri i cu toate acstia nu nesmerim inaintea lui Dumnezeu, nu ne plecm cerbicea
de trufiia cea mult ce avem, nu alergam Cu suspinuri
f. 147e
5

Cu lacrmi s. crem / ajutoriu de la Dumnezeu.


i cum dar s va mintui norodul, cum s scuture aceast ticloas de tari sarcina cea grea a rlelor ce o supr.?
Noi socotim numai cu putrea noastr cu intelepciunea

noastr, car iaste nebunie inaintea lui Dumnezeu, s

chivernisim norodul i s.-1 aprm de rle? Dar in zadar

10 trudim. C zice Hristos: Fr'de mine nu yeti putea face


nimic".

i David iar, la Psalm 126: De nu va pazi

Domnul cetatea, in deert o pzesc pzitorii".


ins mie mi s pare cum c. multi (din cei ce ascultd)
pot s rspunza la cite am zis pin acum, c noi i mult ne
15 rugin. lui Dumnezeu, cind ne vin scirbele i nevoile
didem la mila lui, darl nu vedem nici o mintuire, nici
sintem incredintati cum cs ajung rugciunile noastre la
ceriu, mcar c aceasta nu o crez s.' o fac nimeni.

Iar s v spuiu ce au rspuns Tiveriu chesarul unui

20 tingr, carele pentru multele lui rutti s afla la frichisoare-

f. 148

vi s czniia tialosul mult vrme in legturi, cu foame,


cu ste, intru intunrecul puFriei. i, de vrme ce cunotea c nu iaste pentru dinsul nici o nidjde de mhituire,
au cerut de la / impratul, cu mare rug'minte, s, porun25 ceasc s-i dea moarte, pentru c s se mintuiasc din
caznile ce p'timiia, cruia i-au zis Tiverie: Tu inc n-ai
aflat har inaintea oclailor miei vi-mi ceri o facere de bine ca
aceasta?"

$i de vrme ce un vinovat n-are indrAznea15. inaintea


30 impratului celui pmintesc, mcar
cearl moarte,
darl noi, c sintem vinovati tnaintea a tot putrnicului
imp'gratului Dumnezeu i ind.rcati de grle pscate, cum
pohtim s asculte Dumnezeu rugIciunea noaste i s dea
bunlatile ce crem ? Cetit la 59 de capete, la Isaia, sl
35 intelget pricina pentru ce rugIciunile noastre nu afl
1 aceste C // 2 cerbicia C // 4 ajutor C // 5 dar C / fters scuture gi ad. va
uvura C / scutud. N /I 6 dupd tad ad. de C fters ce o suplr. vi ad. cu care iaste
Ingreuiad C // 7 puteria B / lipse,ste i Cu Intelepciunea noastd. B// 8 care C II 9 Das
C//i1 iar C//12 d5.0.rt B, desSzt C,N /14 lipse,ste c5.C// 15 si de ne niglm mult C/scirbile N //16 dar C // 18 ninimeni B // 19 Iad B, N / Tiverie C, N / chesaru C //20 carile
N / multile N // 21 leguturi B // 22 pusckii C / cunovtia B, cunovtea N // 24 cerilutT
cerut C, N II 25 den B // 26 caznele B // 27 faceri B // 30 pamintesc N / dar C // 34
Cititi B,N/cetiti Cllipse,ste de C/Isiia C. N//35 Intelgeti B, lntelegeti C, IntelgemNll

161

www.dacoromanica.ro

ascultare la urechile lui Dumnezeu. Zice prorocul: au nu


poate mina Domnului a mintui? Au ingreuit-au urchia
lui ca sa nu asculte? Ce socotit zice cum eft' nu poate
preaputrnica mina lui Dumnezeu, sl v mintuiasca din
5 nevoile voastre? Au doar socotiti c are astupate urechile
lui si nu ascult rugIciunea voa,stra? Ba nu iaste asa ; ci
pentru pacatele voastre (zice) au intors fata lui de la voi,
1 148' ca sa nu va miluiasc5'.. / Pacatele voastre cle multe slut
aclia ce opresc mila lui i aclia nu lasa rugaciunile voastre

10 sa ajunga inaintea scaunului dumnezeestii lui


Caci miinile voastre (zeci) pingarite-s cu singe ; buzele

voastre graesc fardelge ; limba voastra strinbltate cugeta

picioarele voastre alearga pre calea rautatii; nimeni nu

grgiaste drept, nimeni nu sfatuiaste bine, nimeni nu va SI


15 faca judecata adevrata.

Si, cum dar, s va asculte Dumnezeu? Cum s va

mhituiasca din nevoile voastre? Si cum, zicet mai bine,


cum indelung rabda, cum ingaduiaste si cum poate suferi
si nu ne cufunda pre tot, ca pre sodomleni? (Slava, hide20 lungii rabdarii tale, Doamne, slava tie).
Via, filosoful, mergia odat pre mare cu corabiia si era
impreuna cu el, niste oameni ri. i, apucindu-i furtuna
mare, era si piar. lar oamenii cei rai au inceput a sa ruga
dumnezeilor, lor, sa-i mintuiasel din nevoe. Iar filosoful
25 le-au zis: rogu-va, facet, sa nu v5, priceapa car cumva
dumnezeii ca sintet aici, c adevarat va va cufunda. Asi. 149
mene zic i eu catra pacatosii ce sa roaga, / el mai bine
iaste s tad., decit cu buzele lor cle spurcate, s. aducl
rugciuni, catr5. Dumnezeu la nevoile lor, ca in loc de a
30 afla mintuire, poate s5. piar des'avirsit pentru pacatele lor.
S cuvine intii sa 15s5'.m rutatea, jafurile, strimb5.tatile,

uriciunea, vrajba, zavistiia i atunce s ne rugam, pentru

2 ingreuiat-au C / urechiia C // 3 socotiti B, C // 4 preaputernica C / dinl

de C II 5 doar5.] dar C II 7 pAcatile C, N // 8 plcatile C, N // 9 acelea " C // 11

buzile B, N // 12 dupd lege ad. si C / strimbtate C/ lipsege cuget5. C // 13 picioarile


B, C //14 nu grleste C / nu sftueste C //15 judecat dreapt5. i adevrat C, N /16

dar C //17 i cum nu ziceti C /18 Indlung C / ingklueste C / cum poate suferi]

sufere C // 19 0] de C / toti C // 21 Viia B, N, Sers i ad. un filosof C / mergea C, N //

23 pilar B / iarl N // 25 tAceti B lipsefte v B I care C 26 dumnezei C /


slnteti B, C // 28 buzile C, N // 30 piiar5. B, N // 31 pcatile C, N // 32 Intliu
B // 33 duPd zavistiia ad. si altele C / id. i altile N I atuncea C//

162

www.dacoromanica.ro

cci atunce vom afla asculttoare urechile lui Dumnezeu.


C zice sfintul Ioann Zlatoust: Cind din buze curate iase
rugAciunea, atunce ajunge la nemomita urechia stpinului".
Cind noi sintem curat, atunce ajunge i ruglciunea noastrA

5 la ceriu. Ins, afarA de aceasta trebuiWe 0 alta, pentru


ca s ne mintuim de nevoile noastre, cu mijlocul rug'Aciunii.

S cuvine, c precum iaste rAutatea i intimplarea de ol*e,

s5. fie 0 rug'Aciunea de ob0e. Toti s ne rugm, tot s


crem ajutoriu, precum au fAcut i apostolii astAzi in
10 corabie, de au strigat toti cu o gur cu o inim': Doamne,
mintuia0e-ne c5. perim". Iara nu unul s se roage

altul nici s5. gindeascl ;unul s'A plingl i altul s riz5.;


unul s se intristze i / altul s'A se bucure. Pentru.
cci atunce adevIrat, Dumnezeu nu ne ascult.

f. 149T
15

Zice Hristos la Mathei, in 18 capete, c5.: De s vor

tocmi doi dintru voi pre p5mint de tot lucrul carele ar


cre, fi-va lor, de la tat5.1 mieu cel din ceriuri". Deci dar,
cind doi, uniti, s vor ruga, ci0igA mila ; cu cit mai virtosvor c4tiga, and tot norodul i toat multimea, cu un glas20 i cu o gur i cu o inim5., vor cre de la Dumnezeu.
ajutoriu.
Pentru aceasta v pohtesc, fetii miei, aa s v5. rugat,
pururea i toti deodat. Si mai virtos intru acste vremi
ce s-au inmultit nevoile 0 pre toti, impreun5., de toate25 pgrtile ne-au incungiurat nenorocirile, necazurile i scirbele. C5. zice David: Voia celor ce s'A' tem de el va face 0
rugIciunea lor va auzi
va mintui pre d1n0i". Ne va
asculta pururea Dumnezeu, dud toti cu inim curat5.
vom ruga 0 ne va mintui de toate primejdiile 0 din toate
go nevoile, prin rugAciunile marelui mucenic Dimitrie, ce a
pr5.znuiate ast5.zi, a clruia rugIciuni s'A pizeasc5. pre
in5.1tatu1 domnul nostru i toat cinstita boerime 0 tot

norodul cre0inesc. Amin. /


atuncea, N // 2 loan C ji 3 atuncea C, ad. marginal atuncea ajunge N I
nrechiia C. N // 4 corgi B, curaid C / atuncea C, N// 5 trebueste C (/ 8 totit
B, C// 9 ajutor C // 11 mIntue*te-ne C / lar C // 13 sit si bucure C, N / 14
atuncea N / adeviratul B II 16 care B, carile N 1/17 dar C //20 ininimi B!
ajutor C // 22 rugati C // 23 tot B / aneast5, vrme B // 24 repeta : si pre tot N// 25
lncunjurat N // 26 cebra C / 27 i-i) i C // 30 marilui N /131 priznueste C // 32
nostru don= C // 33 lipsefte Amin C, N //

163

www.dacoromanica.ro

st. 150

INVATATURA LA NOEMVRIE 8, IN ZIOA SABORULUI


SFINTILOR INGERI

Socotit s nu obidit pre vreunul dintru acesti mid".


Mathei 18.
5
Nu s cuvine cinstea si lauda numai oamenilor celor
mari i bogas, c stilt vrdnici acestui dar si cei mici
smerit. C mgcar cg cei mari strlucesc Cu hainele cle
de mult pret i cei mici n-au cu ce sg-s acopere trupul;
cei mari sg" odihnesc pe astemuturi moi i frumoase i cei
lo mici s culc pe pgmintul gol 0 pe pae; aceia insotit cu
multime de slugi, iar acestea lipsit, pustii si de ajutoriu
0 de priiateni; aceia intre rgsflgri i intre boggtii i ace-tea intre primejdii i intre intrisaciuni. Insg, cu toate
acstia mgriri despgrtite, nu s cuvine celor mici mai
Is putinid cinste i dragoste cleat acia ce sg cuvine celor
mari i bogati, nici iaste cu dreptate celor mari s5. li sg
inchine lumea 0 pre cei mici
batjocoreascl: de aceia /
4.150T s se teamg si pre acestea sg-i obideascg; de acia s se
rusinze 0 pre acestea
infruntze, pentru cci mgcar
20 CA cei mari cu sila i cu putrea rgspatesc sudglmile, iar
cei mici au ingeri sprijinitori in ceriu de pedepsesc pre cei
ce-i obidesc.

Drept acia si domnul nostru Iisus Hristos poruncste


tuturor in Evanghelia de astzi, sg se p5.zeasc5., s5. nu
25 socoteascg pre unii ca acestea batjocurg norocirii i necurgtii ale lumii. Socotiti, zice, s'l nu obidit pre vreunul dintru
acesti mici". i pricina iaste, pentru ce acestea atita sa

iubesc de Dumnezeu c au cu dinsii ingeri carii pururea

vdd fata lui Dumnezeu, in ceriuri, dintru care cuvint


30 evanghelicesc luom pricing astzi s ar'tgm inaintea
dragostei voastre mririle acestor mici, ce zice Evanghelia,
1
2 CuvInt la noemvrie 8, In zioa sfintilor Ingeri C // 1 soborului
B, N // 3 Socotiti B. C / nu obiditi B, C / dupd acesti ad. mai C, N // 5 ad. marginal Matthei 18 A, B, N / tipseFte C // 5 cinstia B // 6 bogati B, C // 7 smeriti B, C /
hainile C, N // 8 cei mici n-au cu eel acopen i C // 10 pre plmInt C, N / p& pae
C/ Insotiti B, C // 11 acestia B /lipsiti B, C / ajutor C //12 prietini C // 13 acestia
B / Cu] dupl C //14 acestea C, N / dupel despArtite ad. dar tot C /j17 batjocureascl
obideasc& C,
C //18 s& sl team& C, N / acestia C / dupd
ad. osindeasc&
N 19 s s4 rusineze C // 24 Evangheliia B, C / dupd astazi ad. marginal cea de la
Utanie C / sI. s& plume& C // 25 flers norocirii i necuatii ale C // 26 obiditi
B, C / pe C //27 acestia B // 30 lu&m C // 31 #ers Inaintea dragostei voastre C,
dragostii N / mici] cuvinte C / Evangheliia B, C //

164

www.dacoromanica.ro

pentru ca s: priceapg cei ce indrIznesc de-i obidesc,


pacg.tuesc de greu si ce r.'spuns vor sg. dea.

Si 15sind la alti intelepti i invatati sg. priznuiasc pre-

cum s cade slborul fericitilor ingeri, ce prAznuiaste

f. fsf

5 astgzi besrica lui Dumnezeu, eu m voiu nevoi sg-i veselesc cu aceastg vorbg. ce voiu s: fac, / de va lumina mila
lui Dumnezeu, pre vreunul din pic5tosi s vie la poc:int,
de vrme ce s5: face mare bucurie in ceriu, pentru un 1366:tos ce sg va
ci s: ascultat cu dragoste, de pohtiti sg.
fo v. folositi.
De doao fliuri de mici s: af1 in lume si pre doao fliuri
de mid sg obicinuesc de obste oamenii, de-i obidesc: cei
dintii sint sgracii i cea de a doao gut preotii. Pentru cei
graci, zice intelepciunea lui Sirah la 13 capete: Scirbg. e
15 la cel bogat, gracul". $i dumnezeescul Iacov, fratele
Domnului, la Poslaniia lui, la al doilea cap zice: lark' voi

at necistit pre sgrac". Si pentru preot mgrturisste obiciaiul cel de obste si mai virtos acela al locului acestuia,
intru care preotii sint cei mai necinstiti si mai obiditi.
20 Trig acestea, pre carii lumea Ii socotste mici i prosti,
nu sint mici, ci grit a unii vrednicii si a unii nariri; c5
poci zice pentru dinsii, prin rostul apostolului, cum c5
pentru acestea nu iaste / vrdnic: lumea. Cei sraci gut
f. 151v
atita de mari cIt iaste insus Hristos de mare, de vrnae
25 ce pre acestea nu-i numste slugi, nici priiateni, ci-i numste in Evanghelie frat zicind cg.: Ce at fcut unuia
dintru acesti frat mai mici ai miei, mie at flcut". Si preotli
iarg, atita sint flede aseminare cl dupg, Dumnezeu nu sg
aflg nici nici in ceriu nici pre pAmint, nimeni carde sg
30 poat s: fie asmenea cu ei; cu Dumnezeu gut, mai mici

decit el si cu oamenii gut mai mari decit ei. Nu s'nt,

fireste, ingeri, iar pentru darul ce au sint mai mari decit


ingerii. Drept acia zice i dumnezeescul Efrem Sirianu/,.
la cuvintul cel dintiiu ce face pentru preotie: Preasllvit:
4 soborul C, N / lipsepte Ingeri C, N / praznueste C // 7 IA C / vreunul B if 9.

ascultati B, C // 11 ad. marginal a af15. In lume B /13 dintliu B, N //14 ad.


margina/ stih 52 A, B, N // 15 fratile N // 16 al 2 cap C, N / lar C / ad. marginar
stih 6 A, B, N /17 ati necinstit B, C/ preoti B, C/ obiceiul C // 20 care C // 22'
pociu B, C, N // 23 acetia B // 25 prietini C // 26 frati B, fraci C / ati fAcut B,
C // 27 frati B, C / ati fAcut B, C // 28 lar C / aarninare C, N//29 carile N// 30 poate
C // 30-31 fierS Cu Dumnezeu slut mai mici decit el si Cu oamenii slut mai mari

cleat ei C // 32 iarl. N // 33 Siriianul C, N //34 dintli C //

165.

www.dacoromanica.ro

minune iaste preotul i putre nespus5. ; de cer sg atinge,


cu ingerii petrce i ca Dumnezeu are mare amestecare".
Si pentru ca s cunoa0eSi cu lucrul cu ispita mgririle
acestor mici, adecg a preoSilor, ce-i batjocor4te lumea,
5 luat seama, rogu-v., cu socoteal intreagg i vedes putrea
cea mare ce au 0 in ceriu 0 pre pgmint, pre lingg oameni
.152
i pre lingl / Dumnezeu.

Cind domnul nostru Iisus Hristos au ertat pgcatele

slabgnogului aceluia ce 1-au fost adus inaintea lui, s5.-1


10 tgmgduiascg, tiSi ce au zis cgrturarii i fariseii, ce era

acolo de fat: Cine poate erta pgcatele, Mfg numai

singur Dumnezeu?" Unul ce poate s iarte pIcatele oamenilor cu adevIrat, au Dumnezeu iaste, au putre dumnezeiasc are in sine. Deci dard de o fac aceasta preoSii in
15 toate zilele cu pgato0i si au atita putre sg iarte pgcatele,
precum cu toSii o crdem, puteS sg ziceS cum cal acWi
mici nu gut alti dumnezei in lume?

Ascultati 0 alta, mai mare. De aS vedea, aici de fat,

de o parte multime de arapi negri carii s.' fie rgniS de vrgj-

20 ma ca rane de moarte i legati cu lanSuri tari 0 de alt


parte un om putrnic i s.' le zicg: s fit slobozi, s fie
tmgduite ranele voastre, s fugg din trupurile voastre
f. 152e

acea negreal ce vg intunec i, zicind ava, de at vedea s5.


cazg din minile/0 din picioarele acelor ticglo leggturile,

25 s flmie indatg sngto de rane i s se prefacg in albiciune acea negreal intunecat intreb, oare ce at putea
zice pentru acel om? Cum v-ar pgrea putria lui? Eu sint
incredintat cum c.' aS zice i at mgrturisi cum cg acel om

iaste iaste preste tot oamenii, cum c iaste om pogorit din


30 ceriu, cum cg iaste alt Dumnezeu i om.
Acuma darg socotiS cum c acest om iaste unul din cei
mici, ce nu-i bagg lumea in seam. Arapi negri sint ticglo0i de 135.'cgto

pre carii pgcatul Ii face mai intunecati

1 ceriu C, N1/ 2 amestecare] ImpArtIsire C 4 &lid. C / batjocureste C // 5


luati C, luoati N / vedelei B, C / putria B // 6 ce au In ceriu C // 8 picatile N // 9
slibaggnogului B /110 amIduiiasc5. C / farisei C //11 pacatile N //12 si iarte] erta

B, s5. erte C/ p5catile C, N // 14 dar C // 15 erte C / plcatile C, N// 16 puteti


ziceti B, C // 18 ati vedea B, C 11 19 rAniti B, C / vrljmasi B, C // 21 s5,

B,

C // 22 ranile C, N // 23 ati vedea B, C //24 miinile B, C, N / picioarele C, N / ticAlosi

C // 25 sinitosi C / s s5. prifac5. N/ albiciuni B// 26 ati putea C // 27 puterea C,


N // 28 ati 2-2 B, C// 29 toti B, C // 30 dupa ceriu ad. i C, N // 31 dar C/ socotiti
B, C // 32 ce] ci N// 33 p5.cAtosi C //

166

www.dacoromanica.ro

decit dracii ; acestea sint toti r5.niti pentru cici de cite ori
pgcgtuesc, de atitea ori sg tipArste in sufletul lor rane de
moarte. Sint legati cu lanturi grle pentru cci plcatul
face robi diavolului. Aici vine micul acela netrbnicul preot:
5

f. 153

i Cu un cuvint al lui, cu un: Ertate s-t fie pgcatele"


face la sufletele pgcgtosilor mai slgvite lucruri decit:
aclia ce at auzit mai sus ; dezleagg leglturile pIcatelor
vindec rancie, i curgtste de tina pgcatului, fi mintuiaste
din minile diavolului, Ii prietenste cu Dumnezeu, / fi

lo face de petrec cu ingerii.


Acuma dar i acest mic, cum vg sl pare? Socotit sg
aibg pre pgmint pre altul mai tare decit el? Dar ce zic:
pre pgmint, nici in ceriu, afarg din Dumnezeu, nu are
micul acesta asmenea lui in putre. i voiu dovedi-o. Luat
15 seama pentru omul acela ce zice in sfinta Evanghelie, c s5,

pogoriia din Ierusalim la Ierihon si au cgzut in tilhari ;

sg fie fost ca noi, crestin i drept in credint mi s pare c5.-1

vgz mai mort de rane, s zael pre pgmint i s cearg ajutoriu de la tot sg se intristze i sg plingl, nu atila pentru
20 viatg, ce rgpunea, cit pentru suflet, care pentru multele
piarzg.
lui pgcate sta in nevoe
Vie acum, aici, impratii cei mari i putrnicii pgmintului, s vedem de au atita putre s mintuiasc sufletul
acelui ticglos, din nevoia vcinicii morti. Darg ce zic:
25 impgratii i putrnicii ? Vie ingerii raiului, heruvimii cei
cu ochi multi, serafimii cei cite cu 6 arepi, scaunele, domniile i toate ctele ingeresti, s vedem de le va ajunge
pira intr-atita putria. Las1 sg la impreung cu ei, intr-ajuf. 153 toriu toate ctele sfintilor, s. alrge / mgcinicii, s n5.' v5.30 leasc5.' apostolii, s'l gfbeasel cuviosii, dreptii, prorocii,
patriarsii, A. se pogoare impreun cu ei insgsi preacurata
stgping, Maica lui Dumnezeu, impgrgteasa ingerilor si a
oamenilor, ce vl s'A. pare? Socotiti c' va putea toatA ceata
aceast cereasc i tot sfintii s dezlge din leggtura pgca1 acestia B // 2 mal B//3 legar B / lanriuri B/ dupd lanruri ad. de moarte grea C,
moarte grle N //4 diiavolului N // 5 lipse,ste cu 1-2 C f SA-ti fie B f picatile N //6.
sufletile C, N // 7 aceia C / ari auzit B, C // 8 ranile N / mintueste C // 9 miinile B. C,
N / diiavolului N / priitenste B, inprietineste C // 11 dar C / Socofiri B, C,
N // 12 Dar C // 13 din] de B //14 Luari B, C /116 Ierehon B // 17 crestini B // 19

ajutor C / tori B, C // 20 viiarl B, C, N // 21 piiarz5. B, N // 24 Dar C // 25,

hieruvimii N // 26 cei Cu cite B, C, N / aripi B, C] arapi N f scaunile B, C, N // 27


cetile C, N // 28 puterea C, N // 29 intr-ajutor C / cetile C, N / mucenicii B, C, N // 31,
patriiarsii B, C/ insus C // 32 stApina B // 33 vi s5. pare C // 34 tori C //

167

www.dacoromanica.ro

telor, ce-1 trag in iad, sufletul acelui ce zIcea mai mort?


De o va zice cineva aceasta (c'h va putea), acela nu crde
drept, 45.'zIminturile sfintei noastre credintI, nici iaste
din turma lui Hristos, de vrme ce nu tine acia ce zice
Hristos pentru aceasta la Evanghelie. Ingerii tot s'a.' mijloceasa, sfintii s se roage, dreptii s se cucere, Maica lui
Dumnezeu s mijloceasc pentru ca sl ja, ticlosul acela
de pIcItos, dezlegare pIcatelor lui, iar
dezlge de
pIcate, cu putria lor nu pot nici unul din sfinti.
i pricina iaste pentru cci putria a lega 0 a dezlega
10

nu o au fericitii, in ceriu, ci o au preotii, oamenii, pre

Acuma (dar5.) acia ce in ceriu nu o pot face toate

ctele sfintilor, vedeti cum o sIvira0e pre pImint unul

dintru acWi mici. Lash' A. se pogoare i aici, dup5. Intimif. 154 15 piare, un preot oarecarele / i s vazI pre cel ce zIcea pre
cale mai mort, carele cre ajutoriu i mintuire sufleteasc;
lash' s vazI lacrImile, 55. vaz suspinurile, s se uite vointei l, blagoslovind cu mina acia ce nu priimesc cei mari

SS. o grute cu evlavie, lasI SS. zic numai: te sloboz de


20 toate pIcatele tale. SI vedet streine, infricop.te i preas15.vite, indat5. s mintuiWe sufletul acela din nevoia vcinicii
munci,

s'a'

dezleagl legIturile pIcatelor, fug dracii, s

bucurI fericitii ingeri i aciia4 dumnezeiascI dreptate, ce


tinea goalS. sabiia rIsplItirii o pune iar4 in teac5. i toatI

25 sI imblinz4te.
Nu iaste, drept acia, lucru InfIt4at c nici in ceriu nu
iaste nimeni, afarg din Dumnezeu s aib5. atita putre,

atita stpinire, clt au pre p'lmint aceti mici, acqti


preotit.

30

Iarl sh' vedeti 0 alta, lucru mai minunat acestor mici.


Au Amos tooth' zidirea uimitl cind Iisus al lu Navi au
ponmcit soarelui sl stea pre cer, nemiFat, pin5. va birui

2 ceneva B /1 3 credinta B, C, credinte N 5 tot] pot B, toti C, N // 6 s5, s5.


1-2 C 7 lipsefte Dumnezen B II 8 acela p5,c5,tos C / jar% N // 9 puterea C,
N /10 puterea C, N // 11 ad. marginal oamenii A, lipsefte C, N // 12 felra paranteze

C / dupa ceriu ad. oamenii C, N /13 cetile B, C, N //15 oarecarile N // 16 carile


N // 17 vointii N 1/ 14-20 LasS,
preaslIvite ters fi ad. 0, ce veden streine,
infricosate i preaslavite, pravoslavnicilor crestini I C pre un plcaos, care cere
ajutor i mintuire sufleteasca, micul acela de preot, blagoslovindu-1 cu mina

aceia ce nu priimesc cei mari s5, o slrute cu cvlavie i zicind: te slobozi

te ert de toate plcatelei tale" C // 20 p5catile N / s5, vedeti B / striine N // 21 mintuieste C /22 si i s5, dezleag5. C // 23 aciiasi B, aceiasi C / dumnezeasca C, N//
25 Imblinzesc B // 27 nimenea C // 28 p5,mint] mint B// 29 preoti li, preotiti

C // 30 Iar C / alt lucru B, C, N // 32 ceriu C//

168

www.dacoromanica.ro

pre vrjmasii lui; darI cu cit mai virtos socotiti a.' s-ar
minuna cind acestas / Iisus ar zice soarelui, nu sa stea

54v

nemiscat pre ceriu, ci s se pogoare din ceriu pre pmint.


Adevrat, infricosat lucru ar fi acesta, iar nu iaste nimica
5 intru asemenare cu acia ce face preotul in toate zilele, in
sfintul jaravnic. El nu poruncste soarelui cestui ce s5;
vde, ce pune supt datorie cu cuvintele lui si cu rugkiunea

lui, pre soarele cel de taina al drepatii, pre insus unul

n5scut fiiul lui Dumnezeu, s5. se pogoare din ceriu si supt


to intimplarile piinii si a vinului s5.' se fac iarl j5..rtv vie
pentru ert5ciunea pkatelor noastre. Si aceasta nu odat
sau de doao ori, ce peste tot anul, in toate zile, cind el va
vrea si in ce loc va pohti. $i nu iaste aceasta o putre de
car s minuneaz si ingerii? Pre Melhisedec 11 numste,
15 marele Pavel, asmenea cu Fiiul lui Dumnezeu, la al 7 cap

catr ovrei, pentru alci aducea piine si yin j5rtv5. lui


Dumnezeu, carele era inchipuire dumnezeestilor taini.

$i noi cum vom numi cu nevrednicie pe preatii nostril


carii in toate zilele aduc, nu inchipuirile, ci adevIrul, nu
20 umbrele, ci acelas trup si singe a mintuitoriului nostru,

Dumnezeu. Cu cit / mai virtos deal Melhisedec iaste

f. 155

acesta asmene cu fiiul lui Dumnezeu? Cu adevsat, nu


poate afla mintea ginduri, nici limba cuvinte, pentru ca s
v5.dease5. m5.'ririle acestor mici.
25

$i cu acstia toate, ce cinste le face lumea? Au s zic

mai chiar, care obide n-au de la oameni, de la crestini si de

la fiii lor cei duhovnicesti? Cu tot sufletul t5.0 tme-te


de Domnul (poruncste Sfintul Duh la al 7 cap a lui
Sirah) si pe preotii laud5.". $i iaras: Tem-te de Domnul
30 si slivste pe preotul". $i iaste cineva s o fad. aceasta?
Iaste cineva s aib cucerie cgtr preot, s5.-i cinsteasc5.,
s-i slIVeascA?
1 dar C 112 acestasi B // 3 A sl p3goare C, N // 5 aseminare N / zilile N 116
jArtevnic B, Artvenic C, N// 7 ci pune C, N / supt datorie cuvintele lui B, C /
cuvintile NI/ 7-8 si cu ruglciunile soarile cel de tain5. C//7 rugAciunile N//8 soarile
N I Insusi C, N // 9 sl A. pogoare C, N // 10 Intimp15.rile ad. Fi fliul B / sl facA

N, C/ iar C //12 ce] ci C, N/ Fiers peste tot anul C / zilele B, zi/ile C, N // /2 13


Mrs clnd el va vrea si fa ce /oc va pohti C 113 Si nu] fters fi ad. Deci au nu
C// 14 care C 1115 marile N // 17 carile N // 18 cum nu vom putea numi C / vrednicie

B, C, N / pre B, pl C // 20 umprile B, C, N // 22 asemene C, N // 23 gindului C,


N // 25 acestea C // 27 fii C / CA tot sufletul B / lipsege au B // 28 filrli paranters
C // 29 al lui Sira.h C / iarlsi B // 30 pl. C// 31 ad. marginal Iaste B / preoti B, C //

169

www.dacoromanica.ro

In lgia vche atita de mare socotiia necinstea preotilor

cit insus Dumnezeu au dat porunc5., precum scrie la a


Dooa lge, in 17 capete, ca de va indrIzni cineva, cu semetie
sg. necinsteascg pe preot si sg.' nu asculte porunca lui, omul

f. 155v

5 acela s: se dea mortii.


Acuma dar a cit.' osindg socotit cg sint vrdnici cei ce
indrgznesc, cu atita semetie, de fac necinste preotilor, a
sfintei besricii noastre, carii covirsesc si in dar si in vrednicie si in putre, / pe preotii legii vechi.

io

Pentru marele Antonie scrie in viata dumnezeescul


Athanasie cum el mgcar a era atita de mare si vestit
intru buntlti, c sg cutremura de el dracii si hiargle

pustiiului i sg.' suppunea, iar cind vrea intimpina vreun


preot 4 pleca genunchele inaintea lui si nu sg.' scula de la
15 pginint ping nu-i sgruta intli mina si sg ja de la el blagoslovenie. **I acum nu Antonii, nu sfinti, ci oameni netrbnici si pgegtosi, nu numai s priimeascg sg sgrute ming de
preot, ce pornesc asupra lor cu atita semetie limbilor cle
slobode, de-i dojenesc, de-i infrunteaza si-i necinstesc. $i.
20 iaste aceasta credintg dumnezeiascg, sau faptg. crestineascg ?

Mi sg pare c auz pre multi de-m dau raspuns cum CA'


preotii nu sint ca preotii acei vremi. Aceia, zic, era cu fapte
bune, acestea sint influatat ; aceia era cuciarnici si acestea

lnesi. Aceia era postnici, acestea sint betivi; aceia era


25 fr'de rutate s'i acestea viclni. Aceia era toti duh si
acestea toti trup si pentru acia cu dreptate sg si necinsf. 156

tesc / de lume (trebue dar s'A nu avem preotie nicidecum,

ci s fim ca dobitoacele cle necuvinatoare).


ins eu voi zice cum CA cu adevrat bung pricing iaste
30 aceasta s'i asa sg. fie. Numai intli voiu zice si eu, cu sfinta

Scripturei, fiestecgruia: Cine te-au pus pre tine boiarin


si judecgtoriu preste noi?" $i iargsi impreung cu mine
1 legea C, N / necinstia B // 2 Insusi C // 4 pg. C // 5 sii. si dea C, N // 6
dar C / socotiti B, C // 8 bisricii C / vrednicie s'i putere B // 9 pi. C // 10 marile

C, N / viiata B, C, N //12 hiiarile B, N //13 supunea C,N, ad. Fi pleca A/iari

N/ Intfmpina C // 14 genuncbile C, N, genunele B// 15 Intliu C, N// 17 picitos B/


serute B/mIna B // 18 ci pornesc B, ci si. pornesc C, N / a limbilor C //19 dojinesc
C, N // 20 fapti. crestineasci] sf at crestinesc C // 22 preotii nostri N // 23 Inriutitati
C, N / cucrnici B, N / cucernici C / acestia B // 24 Miles B / acestia B // 25 Uri
N / cestia B // 26 acestia B / to B // 27 hpsefte de lume C, N / dar C / preoti
C, preotii N // 27-28 Orel paranteze C /28 dobitoacile C, N // 29 lipseFte voiu zice
C, N / cum ci. adevirat B // 30 Inttiu N, B // 31 ad. marginal Esirea, cap 2, stih
14 A, B, N, infra paranteze C / boiariu C /132 judecitor C / fax* B, C lj

170

www.dacoromanica.ro

zice sfintul Pavel: Tu cine esti cela ce judeci pre sluga

i la al 2 cap earl evrei, zice:


gindesti, o,
oame, cela ce judeci pre ceia ce ca acstia fac i fcind
acstia c tu vei sapa de judecata lui Dumnezeu?" Cine
5 au dat volniciia aceasta mirnilor, s infruntze pe preot,
s ja seama petrecaniia lor s vicleneasc5 la faptele lor?
Nu era imprat
i imprat crestin marele Constandin? lar and i-au spus pentru un preot, cum s.' petrce
viat rea i preacurveasc n-au vrut s-i crce, nici s'-i
jo iscodeasc viata i fapta lui ci, ca un iubitoriu de Hristos,
strein51?"

ce era, au zis: de as vedea Cu ochii miei pe preotul s fac


pcatul, l-as acopen i cu cabanita mea. $i iar5., la slborul /
f. 156v
cel dintii de la Nichea, aducind oarecarii o scrisoare impotriva unor preot i episcopi, n-au vrut fericitul nici cum s
15 o ceteascl, ci indat au rupt-o si au bAgat-o insus in foc,
de au ars si au zis si acste cuvinte vrdnice de pomenire:

s nu dea Dumnezeu s judec eu vreodat pe preotii lui


Dumnezeu.

Deci acum acia ce n-au fcut un impArat atita de mare


20 0 atita de dint, cum indraznste s o faca un om de rind,
un om p'cAtos, nenorocit i nevrdnic ?
A dooa rspunz: acste gresale, ce ziceti a au preotii,
oare din copilrie le-au avut, au le-au cistigat dup ce au
luat preotiile? De le-au avut din copildrie, vina nu iaste
25 a lor, ci iaste a mirnilor, c n-au vrut s-i creasc Cu frica
lui Dumnezeu, cu invlturi folositoare cu pilda lor cea

bung. lar de le-au cistigat pre urm, iar de la mirni


le-au luat si de la dinsii au invtat rutatea, c ei n-au

f. 157

nscut preot, ci mirni. i pentru ce nu clevetit insiv pre


30 voi i s v infruntat c at dat pricing rea? Ce necinstiti pe
preot carii, de s-au acut ucenici ri, s-au fcut pentru cci /
au avut pre voi dascali ri? Ins eu m voiu uni cu &dui
vostru i acstia ce ziceti pentru preot zic i eu c iaste asa.

Ins s ascultat o pild.

2 striint N / al doilea C/ Fters i gindeti C lipse,ste o B // 3 acestea C//


4 acestea C/ auks acestea ad. gindegti C // 5 pre C / preofii B, preofi C 1/6
faptile C, N // 7 marile N / Costandin B, C // 9 viiatA B, C, N // 10 viiata. B, C,

N/ iubitor C// 11 pa C // 12 iar C/ soborul C // 13 dintliu C/ Nicheia B, C

oarecarii C // 14 impotriva C / preoti B, C // 15 ceteasca) cinsteasca B, citeasca


C, N 1117 pi C 1/20 Fters de rind fi ad. prost B //22 zicef B // 2311-au avut N/11-au
cltigat N //24 luoat N // 27 li-au cfgtigat N / pa urma C / iar C //29 preofi B, C /
nu clevetifi B, C II 30 infruntati B, C tati dat B /Ci C / p C (/31 preofi B, C II 32

&sail C// 33 acestea C / preofii B. preofi C /34 acultafi B, C //


171

www.dacoromanica.ro

Evdoxiia, imprteasa lui Arcadie, au fost inteles cum


c noroclul de la Gaza nu petrec crqtin4te, de vrme ci
cei mai multi s inchina idolilor. $i zicea impratului
indemna s fac in tot chipul s-i suppue supt cretintate,
5 pentru ca s nu s necinsteascl imprliia .1 numele lui
Hristos i al credintii. lar impratul Arcadie i-au rspuns:
o tiu eu aceasta de mult, cum c acel norod pleac mai
mult la inchinciunea idolilor, dar ce voiu s fac?
cuvine s'A m fac cum c nu-mi iaste in tire i s.-i las s
lo triasc cum vor vrea, pentru cki are mare citig imprg-

tiia noastr din afile lor.

Acum dar, dintr-acest rspuns iau i eu pricin. ca


astup gurile mirnilor acelora carii, cu atita indrkneall

iscodesc, cu tot denadinsul faptele lor, preotilor. Ce zicet


15 voi, rivnitorii, cum c preotii sint rdi i pktuesc. Adevkat,
f. 157 eu inc zic c pktuesc. / Numai acetea ce voi fi socotit
pcto, acetea sint cei ce v dau blagoslovenii. Acetea
sint cei ce v. sfintesc. Acetea sint cei ce v nasc de a doa
oar In baia sfintului botez. Acetea v pecetluesc cu darul
20 Duhului. Acetea sparg zapisul p5.catelor voastre. Acetea

v imprietenesc cu Dumnezeu. Acetea v fac prta0 cu


trupul i cu singele Domnului. Acqtea sint ce v folosesc
cu nigkiunile lor, la boalele voastre, la nevoile voastre,
In viat, la moarte i dup moarte.

25

$i nu dutati la atila citig i bunfti ce v fac, la

atitea daruri, la atitea faceri de bine ce v impart, numai


v uitati cu atita pizm i cu atita minie la grealele ce au,
ca nite oameni ce poart trup i vietuesc in lume. Dar

pe cine vatm preotul, de greaste, au de face ceva

30 neplcut? Si de nu vatm pre nimeni, ci mai vinos face


folos norodului lui Dumnezeu .1 bsericii, pentru ce v
f. 158

indemnat pentru un ru, carele nu va face pagub,


obidit i s necinstit un bine ce v d atita folos? Dar
ce voiu sl zic? Rutatea cea mula / a lumii orbste ochii

2 Fters de vreme C // 4 supue C, N // 8 dar C / voi a fac B // 9 cum] nu C/


nu-m iaste B, C // 12 dar C /14 faptile C, N / Fters lor B, N / ziceti B, C //

16 acstia B / socotiti B, C /117 p5x5.tosi C blagoslovenie B, C / Acestia B /18


Acestea sfnt cei ce v5. nasc C, N / de a dooarl B, N, de a doar C /20 dup
duhului ad. sfint C // 21 Impriitenesc B, frnprietinesc C / Acestia B // 22 Aceia

lipseFte

C, N // 23 boalile C, N /24 viiat5. B, C, N// 26 atta 1-2 B, C, N // 27 gresalile C, N //

28 Dar C // 32 Indemnati B, C carile N // 33 obiditi C / necinstiti B, C / Dar


C //

172

www.dacoromanica.ro

a fiestecgruia 0 nu /as5. s se uite la pgcatul cel mare ce


face, chid necinstste unul dintru acesti mici.
Insg zice chiar marele Zlatoust, la al satptesprgzcelea
vorbg ce face Evanghelia lui Mathei: Cei ce tin locul lui
5 Hristos sint preotii i cel ce cinstste pe preotul lui Hristos
pe Hristos cinstste"; iar cel ce sudue pe preot, pre insusi
Domnul nostru sudue i necinstste; c5." Hristos pe preot
au lisat in locul lui ispravnici in besrica sa (si de vrme
ce un boiar nu poate suferi
necinsteascg cineva pe
io ispravnicul sgu, carele 1.1 va lgsa la niscai case a lui), darg
Hristos cum va putea suferi?
Si la cea de apoi, ce dar socotit c vor lua unii ca aceia
si in aceastg viatg si in cialalt.' ? N-at cetit vreodatg
In sfinta Scrifiturti ce s-au intimplat lui Noe and au bgut
15
s-au imbtat? S-au dezbrgcat de tot in casa sa i dormiia
si au vlzut fiiu-slu Ham goliciunea lui i, in loc de a-1
acopen i ca pre un tatg, au esit afarg si I-au grgit de rn
f. 158v
atr fratii lui. / Iar aceia, ca niste intelepti i cuciarnici
au mers de au acoperit goliciunea tatglui lor, fgede
20 intoarce ftele lor, s1-1 vaz.. $i dintru aceasta ce au urmat?
s. trezvi (zice Scrifitura) Noe din vin i cunoscu cite

fcu lui feciorul lui cel mai tingr i zise: blestemat Ham,
feciorul, slugg va fi fratilor lui, de vrme ce mi-au fIcut
aceasta Ham si m-au grgit de rgu in lume. SI fie blestemat
25 0 el si copii lui i averile lui; stlpinire s nu ia, in viata
lui, ci sg se facg slugg suppusg fratilor lui". Atita au zis
btrinul Noe 0 ping astzi i in vci va fi, pururea, blestemat neamul lui Ham.
Si aceasta socotiti, fetii miei iubit, cg s5, va intimpla
30 i la cei ce obidesc pre unul dintru cesti mici. lar iubitorii
de Dumnezeu i crestinii sg se pgzeascg" de clevetirea cea
preoteascg, pentru ca s cistige blagosloveniia lui Sim si
a lui Iafeth, car rug5.m sg v dgruiasc5. milostivul Dumnezeu i in aceastg lume i in cea viitoare. Amin. /
uite C // 2 dupd necinstste ad. maginal pre B /13 chiiar C, B, N / saptesprezcelea B, 17 C, N // 4 vorbl] cuvint C / Evangheliia B, C // 5 p. C // 6 iar5.
N / p 1-2 C cinstiaste B / insus B, C // 7 p1 C / preoti B, C // 8 biserica C / fare/

Paranteze C // 9 boiariu N/ pre C //10 carile N I nescai B / ale lui B, C, N I


dar C// 12 socotiti B, C / vor luoa N // 13 viiat1 B, C, N / citit B, N //
14 ad. marginal Facerea, 9, 28 A, N //16 fii-s1u C, fie-s1u N // 18 lar C / cucrnici B, N, cucernici C // 20 a-s Intoarce B / ftile B, N, fetile C / s le vaz6.
N II 22 fecioru C // 23 fecioru C // 25 copii C / viiata B, C, N //26 a s5, fac5. C, N /
supus1 C // 29 iubiti B, C // 30 acesti C / iarl N // 31 crestini C // 33 care C//

173

www.dacoromanica.ro

f. 160

CUVINT DE tivATATurtA IN 26 A LUNII LUI OCTOMVRIE,


ASUPRA CUTREMURULUI $1 A MARELUI MUCENIC DIMITRIE

IZVORITORIULUI DE MIR

$i iat5; cutremur mare A. facu in mare, cit s. acoperiia


5 corabiia de valuri".
Precum un tat din ceti piminteti, fiind din sine bune
0 drept, are fireascg dragoste a iubi pre tot feciorii lui,
tot intr-o potriv5. 0 a-i cinsti tot intocma 0 a le imprti
avria 0 bungatile lui, tot intr-un chip, nedind unuia mai
lo mult 0 altuia mai putin, sau s5.' iubeasc5. pre cel dintii
mai virtos decit pre cel de pre urm51, f5x5, numai cind insu

feciorul s va face mai ascult6toriu, sau mai neascultgtoriu poruncilor tAtine-s51u; 0 aa Cu acest mijloc, poate fi
el pricina a inmulti dragostea atine-sAu asupra lui, sau a
15 o imputina, precum pentru ascultarea aceasta 0 neasculf. 160" tarea / ni-o insemneaz in pild5; Mathei evanghelistlil,
zicind, cum c un om avea doi feciori 0 unuia 0 zicea sa
fac voia lui 0 s.' f5g5.duia, iarl nu o acea; 0 celuilalt ii
zicea 0 el nu s5, f6g6duia 0 fbicea. Aa iaste de bun 0 de
20 drept tat5.1 tuturor, Dumnezeu, cit toate zidirile, ca n4te

faceri ale lui le-au n.'scut 0 bun5.tatea o face intocma,

la toate, dup vredniciia a fietearuia.


Drept acia va s cinstiasa pre ingeri, ca pe nite
zidiri mai aproape 0 f5.r5. de trupuri, ce strlucesc Cu nemu-

25 rirea, va s cinsteascA pre oameni ca pre nite chipuri ale


sale, va s5. cinsteasca 0 cle neinsufletite, adec5. ceriul 0

f. 161

p6mintul 0 toate cite-s pre dinsul.


Si iaste cinstea cea mai aleas la acstea toate indoitl:
cinstea cea dintli au fost la venirea cea dintli pre plmint a
30 lui Hristos, iar a dooa cinste va s fie la infricoata a
dooa venirea lui. Deci cu venirea lui cea dintli au slIvit
pre ingeri, cAci au invrednicit pre Gavriil a fi slug intii
la taina purtarii de grip., lar clialalte / multimi de ingeri

1 de invitIturi] al doilea C / a lunii] ale B, C // 2 la marele mucenic C // 3

izvoritoriul B, C, izvoritorului N / mair C // 5 ad. marginal Mathei, 8 A, B //

7 toti B, C // 8 /ipsege tot a C // 9 averea C, N/ unu N // 10 pre] pi C /

dintliu B, N (/ 11 vIrtos] mult C 1 de pre] dupre C/ pre] pe B / Ins* C 1112


ascultAtor C / ad. margina/ sau mai neascultitor B / neascultitor C // 14 dragostia
B // 16 ad. marginal Mathei 21 A, B // 18 iar C // 21 li-au n5scut N /f 23 cinsteasci
C, N / pre niqte C If 24 fir' de trupuri C 1126 adica C //28 acstia B, aceasta
N / lndoite B, C, N // 29 cinstia B / dintliu x-a B, N // 30 iar C // 31 dintliu
B, N // 32 intliu B, N // 33 celelalte C, N / multime C, N //

174

www.dacoromanica.ro

la na$erea lui cea sfint5., din preacurata Fecioarg, ludind

pre Dumnezeu 0 zicind: Slavg Dumnezeului celui din


ngltime 0 pre pgmint pace".
Pre oameni Ina i-au cinstit cu dragostea, precum zice
s preainteleptul Pavel, la 5 capete c5.tr romani, cg: Vr..j-

ma fiind, ne-am impgcat cu Dumnezeu, prin moartea


fiiului lui, cu mult mai virtos fiind implcati ne vom mintui

intru viata lui". A0jderea 0 clialalte toate le-au cinstit


Dumnezeu, ca toate s le aducg supt un cap in domnul
io nostru Iisus, precum zice iar4 Pavel, la capul cel dintii
Carl efesni, adec5.' : Argtindu-ne noao taina voii sale
dupg bung' plcria sa, car au pus mai inainte intru
dinsul, spre isprgvniciia plinirii vrernilor, ca toate s le
adune supt un cap, infra Hristos, cle din ceriu 0 cle
15 de pre pgmint, intru dhisul". Si. iar4 una cite una le-au
cinstit cu oarecare podoab ce le-au dat ; vIzduhul le-au
cinstit cu pogorirea ingerilor 0 a Duhului Sfint, c au tref. 161 cut printr-insul ; apele ale dulci / le-au cinstit cu sfintul

botez ; pgmintul I-au cinstit cu cutremurul, cu deFhiderea


20 mormintelor 0 cu inviiarea mortilor. Urma, drept acia,
sg cinsteasc5. 0 marea cea sgratg; 0 au cinstit-o cu turburarea cutremurului.
Si iatg, cutremur mare s fIcu in mare". Pentru cutre-

mur spun filozofii ellinilor cum s se fie fAcut din arneste25 carea stihiilor, zicind unii intr-un chip, altii intr-alt chip,
fiWecarele dupg putria sa, scotind ins de la mijloc pre
Dumnezeu, carele iaste pricina cea dintii. Ci noi, acum,
de aceastg datg, vom 15.sa intr-o parte cle ce au zis Anaxa-

gora, Aristotel, Dimocrit 0 Anaxament 0 vom crde mai


30 virtos pre dumnezeescul filosof, pre David, carele zice:
Cela ce cautg pre pgrnint 0-1 face de sl cutremurg 0,
intorcindu-i fata, sl vor turbura".

Drept acia, socotind 0 noi a fi pricina cea dintii a

cutremurului Dumnezeu, avem O. zicem la aceast5. vorb5.


2 ad. margined Luca 2, A, B ll 4 dragoste B /I 5 Vajmagi C / ad. margina/
romani 5 A, B, N // 8 viiata B, C, N / celelalte C, N / li-au cinstit N // 10 iarlgi
N / dintliu B, N // 11 ad. marginal efeseni 1 B adici C/ voi sale C //12 plIcerea
N / care C. N / mai nainte C, N //14 Intr-un Hristos B. N // 16 li-au dat N /17 li-au cinstit N // 20 Invierea C // 21 au cinstit C, N // 24 elinilor C, N / s si
fie Wind C, N // 25 ad. marginal altii Intr-alt chip B //26 fiegtecare C, fiegtecarile
N // 26 putrea B, N, puterea C // 27 carile N / dintliu B, N // 28 alia B /
Anaxamen B // 30 carile N, care C / dupd zice ad. Psalm 103 C, ad. marginal
A, B // 32 Intorcindul B // 33 dint-Hu B, N //
175

www.dacoromanica.ro

3 lucruri: intii, pentru ce s.' se fac cutremurul in mare ;


a dooa, pentru ce s. doarm'A Hristos in corabie; a treia
f. 162

pentru ce s.' lase pre ucenici si se turbure.


Si zicem la cea dintii. / Marile Dumnezeu, in Sfinta Scrip-

s turd, indoit s zice a fi in lucrare: spre chivernisirea neamului omenescu, certind i miluind. Certind insemneaz5. la
Isaia in 9 capete, unde spune urgiia lui Dumnezeu cea
mult asupra lui Israil, zicind: Si au luat Domnul de la
Israil capul i coada", mare 0 mic, intr-o zi. Si, miluind,
io iar. la Isaia marturis4te lui Dumnezeu, insu Israil
zicind: Bine te voiu cuvinta, Doamne, cAci te-ai urgisit
asupra mea 0 ai intors miniia ta i m-ai miluit pre mine".
Pentru urgiia lui Dumnezeu zice i prorocul David: Tinerii lor i-au mincat focul i ftele lor nej5ite era; preotii
Is lor de sabie au azut i viduvele lor nu s-au tinguit".
Iar pentru mila lui Dumnezeu zice la Psalomul 68: Ascult5.-m Doamne, c.' e bun.' mila ta, i dup multimea
indur.rilor tale, caut asupra mea".
Si, de vrme ce am zis c'5.' Dumnezeu iaste indoit in
20 lucrare, spre chivernisirea oamenilor, amindoao cu intelepciune le lucreaz5.. Iar inc. zic i aceasta cum c5., de
demult, Dumnezeu mai mult s. ar.ta cerceatoriu
certa lumea cu armele stihiilor, adec cu focul, cu v.zduhul, cu apa / cu pmintul acesta, carele este maica tutu162g
25 ror oamenilor.
Cu apa au certat pe vrmea lui Noe, cind au acut potopul
0 au inecat tot trupul, de la om pn la dobitoc, precum
zice Moisi la al 7 cap. Cu focul au certat pre sodomitni
In zilele lui Avraam, arzindu-le ceatile lor, precum zice
30 la cartea Facerii, la 19 capete. Cu pimintul au certat pe
vrmea lui Moisi, pre Core 0 pre Dathan 0 pre Aviron,
pre carii, crApind pmintul, i-au inghitit 0 pre tot cit era
Cu dnii, precum zice la cartea Numerelor. Cu vzduhul
au certat pre faraon cel virtos la cerbice, c prin sila yin-

1 intiiu B / s s fac5. C, N / cutremurul in mare] cutremur mare C / cutremur


In mare N // 3 O. s turbure C, N // 4 dintliV B / Mamie B, C // 7 Isaiia C, N /
spune pentru urgiia N // 8 ad. marginal Isaiia 9, 14 A, B / au luoat N /10 iar
C / Isaiia B, C, N / mArturisste mila N // 12 ad. margina/ Isaia 12 A, B //
13 prorocu C / tinerei N / ad. marginal Psalm 77 A, B // 14 fetile C, N// 15 /ipsefte
lor2 B //16 iari. N / Psalm B, Psalmul C / Ascult.i. B // 20 amindooao B // 21 iarl
N /inasi B, N // 22 mai de demult C, N / cercetb.tor C // 23 adicci. C// 24 carile
N / iaste C, N 1126 p vremea C // 29 zilile C, N // 30 cap C // 31 p5. vremea C II 32

toti B, C / citi B, C // 33 Numerilor B, C, N / ad. marginal Arithmoi 16 A, B //

176

www.dacoromanica.ro

tului de la Austru I-au inecat in Marea Rosie, cu toat


calrimea lui, precum zice la 14 capete, la Eire.
Drept, acia, de demult era Dumnezeu mai mult Dumnezeul rIsp15.tirilor, iar acum iaste al milii 0 al indurarii;
s i pentru acia lucreaz cu aclias stihii, ca s5. arate mila
f. 163

lui cea bogat: apa, prin botez, pentru ca s ince plcatele ;


focul prin limbile cle de foc, la pogorirea Sfintului Duh
asupra capetelor sfintilor apostoli ; pmintul / prin sfinta

nasterea lui din fecioard, in pester i prin umbletul

10 prin moartea cea de pe cruce si prin ingrop'ciune i prin

inviiarea din morti; vzduhul, prin inltarea la ceriu.

Acste indoite lucruri vrind s.' le arate astazi, face cutremurul cel mare ce povestiaste Mathei evanghelistul zicind:

iat cutremur mare s fcu in mare", cu cutremurul


15 s dea putin certare, ca cum ar fi araat cu aceasta cum
c acesta insu au fost 0 de demult, carele certa prin stihii

si cu certarea s arate mila lui. C zice: Atunce cert


vinturile 0 marea si s.' fcu liniste mare". In mare face
cutremurul, pentru ca s cunoasc'd toti cum c a lui iaste

20 marea si el au fcut-o pre dinsa:


uscatul minile lui 1-au
zidit". i nc, s.' nu gindeasea lumea cum c numai pre
pmint s ocolte putria lui Hristos Dumnezeului nostru,
ce in toat zidirea, neocolit lucreaz.' putrea lui, ca a unui
stpin: Tu sapinesti putria mrii i turburarea valurilor
25 ei tu o imblinzesti".
A dooa, pentru ce s5. doarm.' in corabie, zice Mathei,
el era la
f. 163 cum c5. Hristos / dormiia, iar Marco zice:
drink dormind pre cIp'tiiu". i oare pentru ce, dormind,

s se facl cutremurul? 3 lucruri socotesc c urna sa se


30 fack de ar fi fost desteptat: intii urma s nu s facl cutremur ; a dooa, de ar fi fost desteptat urma el de ar fi
inceput putin oarece cutremurul, indat5.1-ar fi incetat,

de nu 1-ar fi incetat indat ar fi zis cei ce era de fat., cum

c nu poate ; a treia, ca de ar fi fost desteptat, nu 1-ar fi


2 cap C // 5 aceleasi C // 6 pAcatile C, N // 7 Duhului Sfint B, C // 8 capetilor

C, N /10 de pe] dupl B, C // 11 invierea C /13 povesteste B, N, povesteste

C 1115-16 lipsefte cu aceasta cum a acesta B 1116 au fost Insus C, N / carile N /17 Atuncea B, C, N //20 mtinile B, C / ad. marginal Psalm 94 A, B //21 Ina* C // 22
puterea. B, C, N // 23 ci B, C, N / putiaria B, puterea C, N / ca a unui] ca
unui B, C // 24 putrea B, C, N // 25 ad. marginal Psalm 88 A, B // 27 iar. N // 29

s.s faa C, N // 30 ss fac5, C, N / intliu B, N / cutremurul C, N // 34 a.


fa-ea N / c N //

177

www.dacoromanica.ro

rugat ucenicii si sIA zica: Doamne, mhituiaste-ne pre


noi, ca perim".
lar Incas sI mai zic 0 alta, ca doara s-ar mai cuveni.
Domnul nostru Hristos, ca un Dumnezeu adevarat, iaste

5 mai nainte cunoscatoriu si cunostea Imputinarea credintii

ce avea apostolii; 0 pentru aceasta au dormit 0 s-au

del:al-tat s se faca cutremurul, pentru ca sa se arate 1mputinarea credintii lor, ca sa-i crte putinel si sa'-i infruntze. Caci de ar fi crezut deplin sa. cuveniia A. nu zica
io cuvintele ce au zis, nici sa se teama., ci A. socoteasca cum

f. 164

a Domnul nostril si and doarme min' tuiaste, dupa cea


desavirsit putiarea dumnezeirii lui; 0 sa cuveniia sl zica:
de vrme ce Domnul iaste Cu noi, ce au poate s ni sl
Intimple? / Ca zice fericitul Pavel, la 10 capete catra rois mani: c tot oricarele va chiema numele Domnului, sa va
mIntui, necum sa-1 aiba Inaintea ochilor pre Hristos, ci
numai avind credinta curata 0 chiemind preacinstit numele lui sa mintuiaste de nevoi. Dar ei, ca-1 avea si cu
lucrul 0 cu numele?
Deci pentru acia Domnul nostru au infruntat necre20
dinta lor si drept acia le-au aratat de fata boala lor cea
sufleteasca, adeca putinica lor credinta, cu acea putinl
infruntare, zicindu-le: Ce sinteti fricosi, putin credincio25

silor?" Apoi, sculindu-se, au certat vintul si marea.


Socotit, iubitii miei, de vedet purtare de grij vindeca-

toare a dohtorului celui ceresc, dohtorul cel desavIrsit.


Intl curatste ranele de carnea cea putreda, apoi pune
erburile cle vindecatoare. Nu voiu lenevi a zice cum ca
de n-ar fi tamaduit necredinta, n-ar fi Incetat cutremurul
30 si sa faca liniste. Si aceast taina ascuns 0 acoperita o
f. 164e socotesc 0 de pe alte minuni ce au facut / dorrmul nostru
Hristos, ca si slabanogului; ca' i-au zis intli: Cuteaz
fiiule, iarta-ti-sa pacatele". Au scos si de la el intii putre1 mintuesti-ne C I lipsefte pre noi C, N // 3 iar5. N / dooa.r5. B, doar C // 5
cunosator C /I 6 au adormit C // 7 s-au dIpIrtat C / ca s5, arate B /110 cuvintile
N // 11 mintueste C //12 putria B, puterea C. N // 14 cap C / ad. marginal romani
10 A, B //15 oricarile N / cherna C //16 necum] precum B // 17 chemlnd C //18 mintueste C/ Dar C 1119 lucru B // 211i-au araat N // 22 adic5. C / credinta C, N // 23 fricos

B / putini C // 25 Socotiti B, C, N / vedeti B, C / purtare,a B // 26 doftorului B, C,


N / doftoriul B, N, doftorul C // 27 intliu B, C, N / ranile C, N //28 erbile Cll 30 si
sl s5. faci C, N // 31 de pe] dupe C, N// 32 1ntliu B, N / 33 iart.5.-ti-sl] iart.5.4i-se tie

B, iartl-ti-s5. tie C, iarte-ti-s5 N / pacatile C, N / ad. marginal Mathei 9 A, B,

lipsefte C / Intfiu B, C, N //

178

www.dacoromanica.ro

junea pacatelor, apoi ii. zice: Scoall, ia-ti patul tau si


mergi in casa ta".
Sa nu va para lucru de min.une caci am zis pentru apos-

toli cum c au avut putina credinta, cad acea frica ce


5 avea ei le dovedste credinta, precum si. cind au intrat
In corabie, &ill. Vithsaida, unde s-au si temut noaptea,
ca-1 vedea pre Hristos ca o naluca. si s-au spaimintat si.
pentru ce zice Marco evanghelistul c nu intelsera din
piini, caci era inima lor impietrita. Si aici iara asa: frica si

1 o cuvintele ce zicea catra Hristos arata necredinta lor,

f. 165

Desteapt5.-te
zice
c ne inecam". ha Hristos le
zice: Ce sinteti frico, putin credinciosilor".
Oare ce socotiti iubitii miei, putet dar zice cum CI
acste cuvinte sfinte sa fie fost goale, numai dojanicioase?
15 Ba. Ce numai cuvintele acstia asemana erburilor celor
amar ce dau dohtorii cei ales, carele la gust gut amara si
otaroase, iar apoi au lucrare putrnica / a trage veninul

s'i flegmele si A. curate trupul de toate rautatile si sa


mijloceasca sandtate. Asa era cuvintele blagoslovitului
20 Iisus, cuvinte de sratate si de viata, macar el era si
putin amara, precum zice fericitul Petru: Doamne, catr
cine vom mrge? Cuvintele vietii de veac ai". Acste
cuvinte slut incredintate cum c au radicat necredinta
de la ucenici si cum au auzit necredinta, au certat vinturile
25 0 marea si sa facu liniste mare.
Stau putin de ma mir de aceasta. Oare pentru ce O. crte
Hristos stihiile cle neinsufletite si nesimtitoare: marea si

vintul? Nu socotesc s5. fie certat Hristos stihiile, ci pre


dracii aceia carii din departarea lui Dumnezeu lucreaza
30 unile ca acstia, spre ispita noastra. $i de pe ce ma incredintez cum A fie asa? De pe cuvintele evanghelistului
Marco, c au zis vintului: taci, cuvint carele era obicinuit
Hristos sa-1 zic5. la draci, precum au zis in Capemaum la
omul cel ce avea duh necurat si la omul ce au adus pre

3 am] au C // 4 putinicl B // 7 ca pre o niluci C, N!! 9 One B! iar


C // 10 cuvintile NI necridinta B // 11 lar C //12 zise C, N / fricosi B, C, N /
putini B //13 socotiti B, C/ puteti B, C / dar C // 15 Ci B, C, NI cuvintile N /
acestea C, N / asImina C, N// 16 doftorii C, N / alesi B. C, N / carile N // 17 far% N //
18 curiti C, N //20 viiat5, B, C, N // 22 ad. marginal loan 6 A, B // 30 acestea C, N/

de pe] dupe B, N / dupl C // 31 Dup5. B, Dupe C / cuvintile N // 32 carile N/


ad. marginal Luca 4 A, B // 33 ce au adus] cel ce au dus B //
179

www.dacoromanica.ro

fiiu-su 0 avea duh mut 0 surd, precum spune Mathei


a tot cu acel cuvint: taci, au certat vinturile 0 marea. /
A 3 intrebkiune, pentru ce s lase pre ucenici s se

f. 165
5

turbure.
Din ceput, Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, carele s-au
acut om, pre sfintii lui ucenici 0 cu cuvinte 0 cu fapte ti

invta s5. petreae in strimtorime, in sctrbe 0 in ispite,

pentru ca s le arate cum c aceasta iaste calea cea adev-

rat, ea' in-di el, din ceputul vietii lui au ptimit goane,
io scirbe 0 ispite, 011 la moarte. Drept acia, le zicea 0 lor:

V vor da 0 pre voi in scirbe 0 v vor ucide pre voi 0

yeti fi urtt de toate limbile pentru numele mieu". S5." se

is

turbure i-au 15.sat 0 s vie in nevoi, pentru ca s fac minunea mare 0 cu minunea s-i mintuiasc din putina credint.

i adevrat, pentru cici pricina minunii iaste mare 0

numai lui Dumnezeu s cuvine. C6.n-au fcut minunea cu


toiagul, ca robul lui Dumnezeu Moisi, in Marea Ro0e, sau

cu cojocul, ca Elisei cu chiemarea lui Ilie, de au trecut


Iordanul, sau cu chivotul, ca Iisus fiiul lui Navi, de au
20 sttut apele lui Iordan de-o parte 0 de alt parte, ce nut. 166

mai cu porunc. 0 Cu certare, ca un stpin slugii / lui. Zise

mrii 0 vinturilor: taci 0 indat au incetat. $i. atita i-au


plecat pre ucenici minunea aceasta, cit s. temur5.. Zice
Marco: Fria mare 0 zicea !litre din0i: oare cine iaste

25 acesta, c5.. 0 vintul 0 marea ascula pre dinsul?"


Iar stau de m.' minunez, cum putu fi aceasta, de s-au
intimplat astzi s prznuim 2 cutremuri de-o dat: unul

ce s-au fAcut in mare din deprtarea lui Dumnezeu, de

draci, pentru ca s se indreptze putina credint a ucenici30210r, al doilea cutremur ce s-au fcut pre pmint, din slb5.-

ticiia 0 cruzimea inimilor lui Dioclitian 0 Maximian,

p5rchia dracului, pentru ca s se adeverze credinta cea

mult a sfintului, marelui mucenic Dimitrie, a cruia


preznuim cinstita pomenire. C atit cutremur au fcut

P41 i dupd Matthei ad. cap 8 C / ad. marginal Mathei 8, A, B // 3 a treia B // 5


Dumnezeul] domnul C / carile N // 7 strimtorime B // 9 tntiiu B, N / ad. marginal
ceputul vietii lu au pltimit goane si B / dupd goane ad. i C, N // 10 Upsefte scirbe
B // 11 v vor da pre voi B II 12 uriti C / ad. marginal Mathei 24 A, B, intre paranteze Matthei, 24 C // 13 vie] fie C / ad. marginal in nevoi B // 14 minune B, minuni
C, N / mari C, N 1/15 ] Asa B / minune B /16 duo minunea ad. numai C, N//
17 ca] lui B /18 chemarea B, C// 20 ci numai B, C, N // 23 uceniti C // 24 Mare fria
B / ad. marginal Marcu 4 A, Mathei 4 B I/ 26 lar C // 28 dapArtarea N // 31 Diocletiian B, Dioclitiian C / Maxmiian B, C II 32 pArche B, plrechea C // 34 prz-

nuim B, C / atita B, C, N //
180

www.dacoromanica.ro

atitea valuri slbatece au pornit asupra blagoslovitei


corbiei lui Dimitrie &it siliia s intre intru cele mai din
luntru ale fericitului su suflet,
cufunde, nestiind
turbatii aceia de oameni, ca niste fiar slbatece, cum c5.

f. 166'

5 Dimitrie nu era corabie desart, ci avea catarg bun si


corniiar / vrdnic i vtrile iscusite i cirmaci foarte
invtat.

Catartul era cinstita cruce, intru carea s luda c

iaste pururea tare si nou i poate sd rabde Vint urile Duhuio lui Sfint, intru inima lui ; cci i da at1ta indfzneal feri-

citul Pavel, dup cum scrie la 6 capete ctra galatni:

Mie s nu-mi fie a m luda, fr numai in crucea domnului nostru Iisus Hristos". Iar mai virtos cuvintul domnului
Iisus, ce zice in sfinta Evanghelie: Si cine nu va lua crucea
15 sa i s vie dupi mine nu iaste mie destoinic". lar corbiia-

riul iaste stiut de tot cum c altul nu era numai insus

Hristos, foarte invtat intru clltoriia cettii cei ceresti,


cci de acolo iaste ; i mosiia lui iaste ceriul, precum zice
la loan in 18 capete: Imprtiia mea nu iaste din lumea
20 aceasta" ; i la al 6 cap: Eu sint plinea cea vie, carea s-au
pogorit din ceriu".
Acesta insus era 1ntru adincul sufletului lui Dimitrie,
lcuitoriu i cind 11 vedea putin cs s infricosa, Ii zicea:
Dimitrie, tu esti cala mea si foarte bine te cunosc, c urmezi

f. 167 25 dup. mine ; nu te tme, c.' nu te va f rpi nimeni din


mina mea. Si-t voiu da tie viat vcinic i acolea unde
vor s ptrunz: trupul t'u cu sulit ele, eu sint: loviturile
tale le voiu primi eu i nu te voiu lsa s aibi durori.
Alearg curind, c ai vrme bun. Eu am umplut vtrila
30 credintii tale cei curate, cu duhul mieu cel dint. Dimitrie
fa-te pgrtasi mortii mle, c' te voiu face prtasi i invierii
mle ; cu duhul lui Dumnezeu petreci in patemi, pentru
aceasta fiiul lui Dumnezeu esti. Nu voiu lsa s aibi duhul
robiei spre frick ci-ti voiu da duhul mostenirei fieti, carele
35 s mrturiseasc cum a esti fiiul lui Dumnezeu i, ca un
1

albatice B, C, N // 2 cornii C // 4 hiiar5. B / filar% N / s5lbatice N //

5-6 catarg i cornier vrednic C, catarg i corniiariu vrdnic N // 6 vtrele

B / cirmaciu C, N // 8 care C 11 13 iarl N / ad. marginal Galateni 6 A, B // 14


luoa N // 15 astoinic C / corniiarul B, cornierul C // 16 toti B, C, N / insusi N//
19 Ioann B / ad. marginal loan, 18 A, B, N // 20 care C // 22 insusi C J/23 Ilcuitor
C // 26 NAM-0.B, C, N 27 sulitile C, N / lovitorile C // 29 vetrela B // 31 pArtasl
B, C, N / pArtas2 C, N j inviiarii B] 1mp5rAtii C, N // 32 patimi B, C // 34
robii C / sfrica B j ci-t voiu da C / mostenirii B, C, N / carile N // 35 fiiu B //

181

www.dacoromanica.ro

fiiu al lui Dumnezeu, vei fi si mostean lui si mostean impreun cu mine, iubitul au Hristos. Fiiul mieu, Dimitrie,
vezi crucea? In inima ta am infipt-o. Pre crucea aceasta
dormu somnul patemii, a mortii, carea au mijlocit viata
5 a toatei lumi; ce m-au desteptat rnila preaputrnicului
Dumnezeu, cu inviiarea, pentru multa dragoste ce am
ctr5. tine si c5tr5. toat lumea.
Furtunele acstia i cumplite valurile voiu inceta
pre tine te voiu rpi din mijlocul lor. Ce vino dup mine,
f. 1677 10 c am intors cirma din partea cea / slobodl a dessrticiunii, spre frumostele cle nemuritoare ale imprtiei mle.
Vino, prin moartea lui, in viata cea vcinick s m vezi
s te veselesti".
Drept acia i noi, smeritii robii CAL mare mucenice
15 Dimitrie, te rugAm, de vrme ce intr-atita cinste te-ai
invrednicit Dumnezeu, ca s te faci fiiul lui i sfinta lui
dreapt s te ja i s'a te sue intru imprtiia lui, ca s te

rsfet cu fericitii ingeri, cuvintul au si ruglciunea ta

poate mult. Drept acia adu-ti aminte 0 de noi, carii ne


20 turburIm in furtuna cea mare a vrjmasilor i in valurile
desrtciunilor celor lumesti O de doarme Dumnezeu,
adecl de s5. face ca cela ce doarme, si nu va vrea s ne
asculte, tu ai mult indr5.'zneall ce-1 desteapt5. O te roagl
lui tu, cel vrdnic, pentru noi, cei nevrdnici; tu, cel iubit
25 a lui Dumnezeu, pentru noi, cei uriti, pentru neascultarea
nesupunerea poruncilor lui; tu, cel desvirsit priiaten a
lui Dtunnezeu, pentru noi, vrjmasii, pentru pcat.
S incteze furtuna i sA alinze valurile, c5. iaste dator
s5. fac5. voia ta. Si f5. aceasa osteneal ca s. ne aduni in
30 corabiia ta, cea blagoslovit, cind va rIspunde preamif. 168

lostivul / sapin s st'm de fat, in zioa cea dulcea a


r5spltirii, ca dinpreun s5. binecuvinam prealudat
numele Tatlui O al Fiiului si al Duhului Sfint, in vci.
Amin.

4 dorm B, C f patimii B, C, N / al mortii C / viiata B, C. N // 6 Invierea


C // 8 Furtunile C, N / acestea C / cumplitele C, N / valuri B, C // 9 Ci B, C//
11 frumostile B, frumusetile C, frumustle N / ImparAtii C 11 12 viiata B, C.
N //16 te-au Invrednicit B, C, N / s te fax5. B / fiiu B, C // 18 rIsfeti B] veseleti /19 poate mai mult C Drept acia] Deci C / ado-t A // 21 d4Artaciunilor
B, C // 22 adic5. C // 23 ci4 deqteapt5. B, C, N // 24 ad. marginal : pentru noi cei
nevrdnici N // 26 nesupunerea C, N / prietin C / al lui B, C // 27 pentru plcat)
q't cufundatii in p5zate C // 28 datoriu N //

182

www.dacoromanica.ro

CUVINT DE INVATATURA IN DUMINECA FLORILOR

Bine e cuvintat cel ce vine in numele Domnului.

Osanna Intru cei de sus."


Asazi ne povest4te Mathei evanghelistul istoriia zilei

5 acestui dint praznic, intru care au intrat domnul nostru


Iisus Hristos in Ierusalim, Intr-acesta chip zicind: Veni
Iisus din Vithania la muntele Maslinilor 0 au trimis doi
din ucenicii lui, zicindu-le lor: Mrgeti In satul carele
iaste Inaintea voastr5., 0 numaidecit vet gsi o asin5. legat5.
10 0 minzul cu ja; dezlegindu-o, o aduceti. Si de va zice voao
f. i68

cineva ceva, vet zice c5. acstia Domnului trebuesc 0


numai decit le va trimite pre jale.
i acstia toate au fost ca s5. se plineasa ce / s-au gait

prin prorocul ce zice: Spunet ftei Sionului, iat5, imp5ratul


15 au vine la tine blind 05.'zind pre asin5. 0 pre minz, fiiul

cei de supt jug".

Ci noi, acum, de aceasa' daa, vom 151sa cuvintele


evanghelistului intr-o parte 0 vom zice numai pentru
cuvintele prorocului carele zice: Iaa ImpAratul au

20 vine, blind". Si nu numai singur acest proroc, ci toaa


ceata proroceasa, cu un glas mrturisesc pre domnul
Hristos a fi imprat 0 pentru aceasa pricin51 ii zic Mesiia
(adec5. Imp5:rat, miruit).

lar poate A. zic cineva pentru Hristos, cum c51 cia


25 vrme au fost pre psmn. t, ce lucru de mrire impir5.teasc5. au aatat? Sau ce pohfal5." au acut ? Unde-i skit

curtele? Unde-i iaste scaunul? Unde-i girt gloatele 0

slugile cle Imp5.ateti? Unde-i iaste stema 0 podoabele


0 clialalte lucruri ce s. cuvin Impkatilor? Adevkat,
30 nici unele de acstia n-au avut, Cci impaatiia lui Hristos,

nevlzut5. 0 neprecepua, iaste vcinia 0 nemutaa,


iaste nebiruia 0 ar'de moarte, iaste cereasc5. 0 sufleteasc iar nu pminteasc5. 0 trupeasc5., precum insu

1 Cuv1nt al 4 la Dumineca florilor C // 3 Osana B // 4 zilii B, C, N // 6

Intr-acestas C // 7 Vithaniia B, C, N / muntile C, N // 8 carile N // 9 yeti glsi


C /10 aducet C // 11 yeti zice B / acestea C // 12 pre ele C // 13 aceste C /14 Spuneti B, C, N / fah B, N, fetii C // 17 lipse,ste acum C, N / cuvintile N // 19
cuvintile N / carile N // 20 lipseFle singur C // 21 prooroceasci C II 23 adic5. C // 24

ceneva B 1 lipse,ste c5. B, C, N // 26 ad. marginal Imp5.r5teasc5 N / pohval5.


N / Unde li slut C // 27 curtile N / gloatile C, N // 29 celelalte C, N // 30.
unile B, C, N / acestea C / dupd Hristos ad. au fost C // 31 ad. marginal nev5.zut

si nepreceput5. A, lipseFte B / dupd nepreceput5. ad. 0 C / nemutat5.] nec15.tit5. C t


nepriceput5. N // 33 Insusi B //
183.

www.dacoromanica.ro

au zis inaintea lui Pilat: Imprliia mea nu iaste din

lumea aceasta".
Drept acia, dascalul i impratul / acest ceresc toat
lucrarea Evangheliei au numit-o a fi impArAtiia ceriurilor,
5 adec acle ce sint serse in sfinta Evanghelie stilt ceresti
dumnezeesti, c ne indrepteaz1 pre noi pre calea cea
dreapt ce mrge la imprtiia ceriului 1 cu duh ceresc

169

ne intarste, invtindu-ne s petrcem viata cereasc,

pentru ca s cistigm i lacasurile ei i s ne facem des10 virsit, dumnezeesti i ceresti. Si de vrme, dar, ce iaste

asa, cu cuviint au numit domnul Hristos Evanghelia


sa cu numele imprtiei ceriului, pentru c nimic nu

iaste intr-insa alta, WA.' numai lucru ceresc i dumnezeesc.

Drept acia, pre impratul acesta ca cu dgetul ni-1


15 arat astzi Zaharia prorocul zicind: Iat impratul
tu vine la tine blind", pre care implrat vzindu-1 fariseii,
de zavistie rpstiia asupra lui. lar pruncii cei mici, fiind

porniti de Duhul Sfint, cu glasuri de veselie 11


zicind: Bine e cuvintat cel ce vine in numele Domnului;
20 Osanna intru cei de sus", care cuvinte s: inteleg: Mintuiaste-ne, drept acia, pre noi, cela ce ai venit din nltime. /
Multe si alse lucruri trebuesc a le s.virsi impratii cei
buni i vrdnici; lar mai virtos au datorie s plzeasc
pre norodul su de armele si de striciciunile vrjmasilor,

f. 1697

25 care lucru $i datorie domnul Hristos foarte din destul

1-au svirsit. Cci noi, fiind ocolit de 5 vrjmas nebiruit,


carii stau de-a pururea impotriv i ne aducea la mare
nevindecat stricciune, cu preaputerniciia dumnezeirii,

i-au biruit i i-au omorit. Care vrlmas sint acestea?


30 Pcatul, moartea, iadul, diavolul i trupul.
Pcatul, prin vrsarea preascumpului su singe 1-au
stins si nu poate nimic s ne strice de nu ne va fi stlpinind
vreo rutate. Moartea, carea s-au nscut din p..cat, precum

zice fericitul Pavel: Printr-un om au intrat pcatul

35 in lume i, prin pcat, moartea", ca un vrjmas nemilostiv


3 dascalul i impgratul acest ceresc] impgratul ceresc C // 4 Evanghelii C
au] o au C, N/ ceriului C // 5 adicg. C / cle N // 8 viiatA B, C, N//0 dar C// 11
Evangheliia B, C, N //121mpgrAtii C // 15 Zahariia B, C, N / prorocu C // 16 vizin.d
B / farisei C // 17 iarg, N // 20 1V11ntiaste-ne B, rentuesti-ne C // 21 lipseFte din
nAltime C, Nil 23 iarl N // 24 lipseFte pre N 1 norodu C / vrAjmasului B // 26 ocoliti

N, B, C / vrAjmasi B, C / nebiruiti B, C // 29 vrAjmasi B, C, N / acestia B.


acestiia C // 30 diiavolul N // 32 ca sl ne strice C j nu ne va fi] nu va fi B //33
care Cll

184

www.dacoromanica.ro

ce iaste asupra noastrg, Cu moartea lui au omorit-o.


Iadul, carele iaste plata cea desgvir0t a pIcatului, prin
pogorlrea lui 1ntr-Insul I-au degrtat 0 1-au sfleirnat.
Pre diavolul, ca pre un incepgtor tuturor p5catelor 0
f. 170

5 muncitoriu sufletelor noastre, /1-au legat 0. 1-au imbeznat


intru prgpgstiile cle mai adinci ale iadului. Trupul prin
patemile sale 0 prin rgstignirea cea de pe cruce de patemi

1-au domolit 0 I-au curtit.


Si, cum c ne-au mintuit domnul Hristos de aceti 5
io vrjma, nemilostivi, ce am zis, putem s." ne incredintIm
0 din mgrturiile sfintei Scripturi. Cg intii, pentru pgcat,
Mihea prorocul zice: Lepgda-va toate strimbgatile
noastre 0 va arunca toate pkatele noastre intru adincul
mrii". Acetea slut eghiptnii cei sufletWi carii, gonind
15 pre fiii lui Israil, furl inecati 0 omoriti in Marea Ro0e
(adecg intru singele lui Hristos).
Pentru moarte zice apostolul Pavel, la cartea cea

dintii cgtrg corinthni, in 15 capete: In vrmea cea

noao (adec la vrmea invierii cei de obte a trupurilor)


20 vrgjmaa moarte sg va strica 0 dintr-acia zi inainte nu
va mai avea loc intru oameni".
Pentru iad tot acesta0 apostol luminat arafg, grgind:
Nimica p5gubitoriu nu iaste acelora carii slut 1ntru
Hristos Iisus, carii nu dupe trup, ci dupe suflet umb15.".
Pentru / diavolul insu Domnul zice la loan, in 12
f. 170 25
capete: Acum iaste judecata lumii; acum mai marele
lumii acetiia sg va lepgda afael".

Pentru patima trupului, putria crucii rainunat ne

pgz4te, pre car omul nostru cel vechiu s-au rgstignit,


30 dupg cum zice la rimlni, in 6 capete: Ca s se strice
trupul, adecl triia 0 putria pkatului, ca de acum sa
nu mai slujim p'catului".
C prin moartea lui, tuturor credincio0lor li s-au dat
bungtate, cu care, prin duhul lui intgrindu-sg omul cel
1 lipsefte cu C, N / o au omorit B / carile N // 3 dasIrtat C 114 diiavolul N /
Incep5.toriu C, N // 5 muncitor C / sufletilor N / noastre] voastre B // 6 intrul in
C // 7 patimile B, C, N / pren N / de pe] dup5. C. dupe N / patimi B, C, N // 9
ni-au mintuit N // 10 vrAjmasi B, C, N // 11 intiiu B, C, N /12 Micheia B, C, Miheia

N //13 plcatile C, N // 14 Acestia B //15 fii C / inecat B / omorit B //16 adicl C /17 apostol B // 18 dintliu B, N // 19 fa' ni paranteze C / adia C / vremia B //20 dintracea C // 22 acestas B, C //23 plgubitor C //24 dup11-2 B, C, dup5,1. N // 25 diiavolul

C, N/ Ioann B / lipse,ste in B // 26 marile B, C, N // 28 puterea C, N // 29 care C //

31 &lid, C / puterea C, N // 33 ad. marginal tuturor B // 34 inarindu-se B, C //

185

www.dacoromanica.ro

din 15.untru, pre omul cel dinnafar i vechiu s-1 rIstigneascl, impreun cu grqalele i pohtele sale 0 s imbrace

pre omul cel nou, carele iaste intru sfintiia i dreptatea


adev.rului.

Iarl de vei pohti a cunoate firea i n5iravurile acestui


imparat, evanghelistul (tilcuind cuvintele prorocului)

le-au scris, zicind: Vine tie blind". Oamenii pohtesc

pre imparat a-i vedea inEtat intru trufie i s porunceasc


cu putre i cu groaz5. mare. lar precum griate Solomon:
10 Mila i adevrul iaste paza impgratului l cu dreptatea /
s51 intgrte scaunul lui". Aceasta iaste dar., lauda cea
mare a imp5zatului nostru.

f. 171

Bine au gfait de dinsul Zahariia, zicind: Vine tie

blind". Blind zic, lar nu groaznic i infricopt cA. n-au


15 venit s r5.dice oti, sau s arunce dgri preste noroade,
sau
ingreuiaze cu lucruri mari i grle, nici ca s ja

p5m1nteti, cela ce aruia,te podoabe cerqti.


Ci au venit tie blffid", adecl spre ocr, spre necazuri,
spre batjocuri, spre scuip5ri i spre bati a fabda; c5.
20 trupul s5.u, dup5.' cum zice Isaia: L-au dat cebra ce-1
btea i obrazul su scuipltorilor". i fuel atita au fost
blindtele imp5.ratului acestuia i atitea bunlti ne-au
adus noao printr-insa, cci vrii. ca s cearl apostolul
ceva de la oameni, cu denadinsul ii jura pre din0i,
25 pre blindtele lui Hristos zicind: juru-v pre voi, fratilor, pre blindtele lui Hristos.
Si de vrme ce tot urmeazg impratului i ascult de
dinsul, c5.ci s nu ne indrept5.m i noi viata noastrI spre
bunst54

blindtele acestui imprat? Ce tinem in piepturile noastre


30 miniia hiarlor celor silbatice i pohta izbndirii, bimba
f. 171v

aspidei, gura '51rpilor, cu car toat5, zioa clevetim,


batjocorim, / oc5rim, injuilm i ne pohtim unul altuia
rul i paguba.
Dup acia pomente evanghelistul a fi s5.virit ucenicii

35 porunca Domnului 0 a fi adus asina, impreun cu minzul


2 gresalile C / pohtile C, N // 3 dup4 iaste ad. marginal flcut B // 5 lar C//
6 Ord paranteze C, ad. marginal cuvintele B, cuvintile N // 8 Implrati B, C
InIltati B, C // 9 gaeste C // 10 dreptate C, N // 11 dar C // 15 sau] au C// 16
ingreueze C // 17 bun6.t54i B, C / darueste C //18 ce au venit N / adicl C /
coari C // 19 c5.] cu A //20 in:re paranteze dup5, cum zice Isaiia C / Isaiia N // 22
blindetile C, N / atita. C, N // 25 blindtile B, blindetile C, N // 26 blindtile B,
bllndetile C, N //27 toti B, C// 28 viiata B, C, N // 29 blindtile B, blindetile C, N f

Ci C // 30 hiiarllor N/ sAlbateci B // 31 care C// 34 a fi] cl ar fi C // 35 si


a fi adus] de au adus C //
186

www.dacoromanica.ro

ei. Iar* n-au lipsit aceia carii striga 0 zicea: ce facet, dez-

legind minzul ? Care cuvinte nu s-au scris in de5.4 de


Marco evanghelistul, c Cu acstia au vrut s insemnze
cum cl niciodat de acum nu vor lipsi aceia carii vor sta
5 improtiva apostolilor, cu cuvinte grle 0 improtiva celor
ce vor urma lor 0 tuturor celor ce ar vrea s5. petreacI intru
Hristos cu dreptate 0 s.' se nevoiascl a intoarce 0 a invta
pre norod, spre buntti. C a4a iaste scris improtiva binelui, ru 0 improtiva vietii, moarte ; ap. 0 improtiva drep-

lo tului, ce! pcltos.


Dup5. acia, Domnul, 0:And pre asin5., mergea in Ierusalim 0 toat cetatea, pornindu-s de dragoste, s bucura
de o intrare fericit ca aceasta 0 cu ramuri de finic 0 de
maslin 1-au intimpinat, cu aclia propoveduind nu numai
15 biruinta, ce 0 mila lui. Si cei ce era aprin0 de dumnezeiasca dragoste, aternea pre cale vemintele sale, care feliu
de cinste 0 de intimpinaxe nu afam nicAiri sl se fie flcut,/

nici unui implrat biruitoriu, lar acest feliu de cinste de

f. 172

pre urrn.', suflet4te, o dau lui Hristos, carii, pre omul cel
20 vechiu lepdindu-1, obiciaiurile cle vechi, pentru mrirea
lui Hristos a le lepAda, s nevoesc ; care lucru, mIcar c5. 0
intr-alt vrme, iar mai virtos c.".u. id iaste vrmea pocintii,

trebuia4te a-1 face, ca, ristignind pacatul intru Hristos,


25

impreun cu dinsul inviind intru inoirea vietii s5. umblm.


Drept acia, de pohtim s facem aceast cinste 0 intimpinare Domnului, cretinlte, trebue A. lepdm miniia,
s5.. scuip5m pizma, s stingem pohta izbindirii, s.' gonim

de la noi gura cea viclean 0 buzele cle hulitoare, s5.

lepdm de la noi. $i drt am luat cuiva, ceva, cu strimbul,


30 s1-1 am inapoi, a cui iaste. $i de sintem insotiti cu vreo

sotie oarecare, netrmnicl. 0 indemntoare spre lucruri


rle 0 de acia s. ne lipsim. Cci toate acstia sint legtu-

rile diavolului ; c5. de nu vom face aceasta acuma, and


avem atitea pilde inaintea ochilor noWi 0 cind ne in-

1 Tar C / faceti B, N // 2 d5.55.rt C //3 acestea C // 4 cari C // 51mpotriv11-2 B.


C // 81mpotriva B, C// 9 lmpotriva 1-2 B, C /12 cetatea] ceata C, N / pornindu-se
C. N 1114 Intimpinat B, C / acelea C // 15 ci 0 B, C, N// 16 fel B // 17 Intirnpinare
N / A. a fie flcut C, N /118 biruitor C / fel B // 19 care C, N // 20 obiceiurile C /19-21 ad. margina/ carii pre omul cel vechiu leplclindu-1, obiceiurile cle vechi, pentru mIrirea lui Hristos B /21 a leplcla B /23 trebue0e C /25 dupd aceia ad. cretine0e C / 1ntimpinare B /26 Upse,ste cre0inete C / A leplam, trebue, mIniia C// 28
buzile C, N // 29 luoat N /30 sd, clIm C, N /31 ad. marginal oarecare NI netrbnicl
B, N, netrebnic.1C/indi.mngtoare C//32 aceste C//33 diiavolului B, N//34 atita. C, NII

187

www.dacoromanica.ro

f. 172

i Ina.' tocma
deamn. atita invitAtua bisericeasai
moartea, crucea, piroanele, sulita, btile, scuipzile,
oarile, legturile, ina i singele cel vrsat a lui Hristosnu ne vor intoarce spre pocintI, / daa la focul cind ne

5 vom mai intoarce?


Si de vom vrea a paznui, cu dragoste, patima i inviia-

rea Domnului 5i de pohtim a priimi destoinic5te pre Domnul cel ce vine spre mintuirea noastr.', trebue s lepid.'m

ve5minte1e omului celui vechiu, adea s zdrobim i s

io sfgrimim obiceaiurile i pohtele noastre cle vechi i a5a

Ii vom face intimpinare priimit i cinstit. $i impreun


cu pruncii cei mici, carii sint fsride autate, s.' striglm din

inim umilit, cu bucurie sufleteasa i cu cucerie: Bine e


cuvintat cel ce vine intru numele Domnului. Osanna intru
15 cei de sus". /
f. 173

CUViNT DE INVATATURA. ASUPRA OMULUI MORT ij

Nu plinget, c n-au murit, ci doarme." A5a au zis Fiiul


lui Dumnezeu, cind au vlzut moarfa' in pat pre fata lui
Iair, mai marele Sinagogului. Si a5a zic 5.1 eu altr5, intelep-

20 tija voasta, blagoslovitilor ascultftori i cgtr dumneata


(cutarele) i atr clialalte iubite rudenii, carii cu tinguiri
Cu lacrimi v intristat impreun'l, pentru aceast de bun
neam i cinstit cocoan'l carea s-au odihnit in Domnul.

Nu plingeti, c n-au murit, ce doarme." Fericitul ei

25 sfir5it iaste adormire, iar nu moarte. Drept acia nu cre


de la voi lacrImi, nu poht5te suspinuri, nu priim5te
intrisaciune, nici plingere. Vrdnici de plins snt limbile,
c n-au credint., jidovii, c n-au botez, ereticii, c sint
despgrtit din bratele bisricii ; pentru cci ace5tea adevrat
30 mor, ace5tea iau vcinica moarte, precum zice fericitul
1 besericeascl N / /ipse,ste Inc5. B / Intocma B // 2 piroanile C, N 113 ockile
B, C, N / al lui B, C /14 /ipseste nu ne vor Intoarce spre poclint5. C / dar C / la
focul] apoi B, lipsefle C // 6 Invierea C // 7 dstoinicste C, destoinicste ad.
marginal gi: ca destoinicie B II 9 vesmintile N/ adicA, C // 10 obiceiurile C / pohtile
C. N /111 IntImpinare C / /ipseste i C, N //12 care C, N // 17 plingeti B, N 1/19

marile B, N // 21 cutarile N / clelalte N // 22 Intristati B// 24 ci doarme B,

N /j25 sfirsit] suflet NI/ 27 nici nu B / Vrdnice BI/ 29 despArtiti B / din] de B,


den N / bratile B, N / besrricii B, bisricii N / acestia B // 30 acestia B//
Aceasti didahie lipseste din manuscrisul C.

188

www.dacoromanica.ro

Pavel, la al aselea cap, ctr. romani: C cel ce au murit


picatului, au murit data'.
f. 173

lar o cocoana cretineasc5., ca aceasta, / ce s-au n5scut


in baia sfintului botez, ce au supt laptele credintii, ce s-au

5 hfnit in casa inv45.turii dumnezeescului dar, ce s-au


intemeiat cu putrea cinstitelor taini, ce era Ingrdit cu
buntiti, cu faceri de bine, cu lucruri plcutelui Dumnezeu,

una ca aceasta adevrat, n-au murit, ci doarme. Asa rii-o


adevereaz nemincinoasa gura lui Hristos la sfinta Evanlo ghelie: Cela ce crde intru mine nu va muri In vci". $i de
vrme ce credinciosul nu moare, ia$e lucru adevrat cl
sfirOtul lui nu iaste moarte, ce adormire. O mrturis4te
marele Vasilie la cuvintul ce face asupra mortii: Moartea
dreptilor iaste (zice) adormire". $i iar54, la molitvele
15 Rusaliilor: C5. nu iaste, Doamne, moarte robilor tli, cind
e0m noi din trup i venim la tine, Dumnezeul nostru, ce
schimbare dentru cle mai cu grij la cle mai fericite O
la cle mai vsele O la odihn O la bucurie".
$i adevgrat, cit iaste de dulce aceast adormire i cu cit
20 iaste mai dorit decit adormirea cea fireasc, de toate

zilele. La adorrnirea cea fireasc rmine omul fr'de

f. 174

25

simtire: nu vde, nu aude, nu cunoate, s5 uit / pre sine,


uit pre fiii lui, pre rudenii, pre priiateni, rmlne lipsit de
toate rdtrile vietii i de lumina acetii lumi.
lar la adormirea ceast de p urm5. o, cit sl bucur, cit

s rIsfat O cit inviiazI, in loc de al piiarde lumina. 4


dechide mai virtos u5a ceriului, a luminii ce adev'rate.

O zice [saia la al noaolea cap: Celor ce rcuesc in locul i


umbra mortii, lumin5. li va lumina pre ei". In loc de a s
30 lipsi de rsftri O de bogtii, c4tigl frumosetile, carele

pot singure sa sature toate pohtele lui. O adevereaz5.


David, la Psalomul 16: S'tura-m5.-voiu cind mi s va

m'Ata mrirea ta". In loc de a rminea de cunWinta rudeniilor O a priiatenilor, intre stflucirile luminii cei neapro35 piiate, vde, in toate zilele, O pre printi O pre fii .1 vence

alt au avut dorit in lume. O mrturiste marele Pavel

1 al 6 B, N // 2 odatl au murit N // 4 laptile N // 6 putria B // 12 ci B,

N //13 marile B, N / Va3ile //14 (zice) iaste N / iar54i B, iarl N //17 dintr-aclia
B, dintru cle N //25 p5.] pe B, N //27 cerului B /128 noalea B, 9 N /129 In umbr5.
N // 30 bucug54ii B / frumustile B, frumusetile N / carile N i/ 31 pohtile N // 34
luminii cei neaproate N // 36 marile N //
189

www.dacoromanica.ro

f. 174'

cgtrg corinthni, in 13 capete: Acum cunosc din parte,


iar atuncea voiu cunoa5te, precum 5i cunoscut sine.
Si de vrme ce aici, dupg adormirea cea fireascg, A.
intoarce iarg omul la osteneli, la scirbe, la supgrgri, la
5 patemi, acolo, dupg adormirea cea de pe urmg, car 0
numim noi / a mortii, trce din scirbg la bucurie, din
stricgciune intru nestricdciune, din ora5u1 lacrgmilor la
locul veseliei, din turburarea vietii la adgpostirea cea ling
a mintuirii, din patimile Eghipetului in pmintul cel fericit

io al aggduintei din robiia lumii la mintuirea ceriului, din


petrecaniia omeneascg, in ceata fericitilor ingeri. Si ce
altg norocire iaste mai mare, decit aceasta? Ce alt adormire mai doritg, decit adormirea mortii ?
Drept acia zice 5.1 Duhul Sfint la Eclisiastul, in 7 capete:

15 Mai bung e zioa mortii, decit zioa na5terii, cg na5terea


iaste inceputul durerilor, iar moartea iaste inceputul vietii
cei fericite".
Drept acia zic iar5.: Nu plinget c n-au murit, ci
doarme", 5i cu mine impreura vg zice 5.1 cel cu rostul de
20 aur, loan: SI cuvine la moarte sg ne bucurgm, iarg s
nu plingem". Si pricina iaste, zice sfintul: De va fi fink,
s-au mintuit curind din mijlocul rlelor, iar de va fi bItrin,
acia ce i sg pgrea mai dorit. a fi, cu satiu luindu-1, s-au
dus".

25
1. 175

$i noi, de nu varsgm lacrgmi niciodatg, dud ruda sau


priiatenul doarme, ci mai virtos lini5tim, / tIcem 5i ne

nevoim ca sI nu-i dgm vreo supgrare, mgcar c5. 5tim cum


cg adormirea iaste moarte trecItoare sfir5itu1 a unii zile",
precum zice dumnezeescul Zlatoust, dar pentru ce sl le

30 vIrs5.m pentru cei morti? Pentru ce sg ne intristim de


sfir5itu1 vietii fratilor no5tri, ce A. odihnesc in Domnul,

ce s5. veselesc in slava cereascg, ce lgcuesc in 15.ca5urile


celor vii? Adevgrat, moartea, ca o nemilostivg ce iaste, au
secerat fgede vrme pre aceast floare aleas5. 5i au rIpit

35 prea timpuriu podoaba, frumustia neamului femeesc.


4 omul iar N / ostenle B // 5 patimi B, N // 8 ling] bung. N 119 patimile B,
N /10 flgiduintii N /11 petrecanie B 1114 Eclisiiastul B //16 ad marginal Inceputull N /18 iar N / nu plingeti B // 20 Ioann B // 25 sau] i B //26 priiatenii B.
dorm B // 28 raoartea B / trecitoare B // 29 ce sli. virsAm B //30 mortii B // 33-34

au secerat pre aceast floare aleas far'de vrme i au rgpit N // 35 timpurie


B / i frumustea N / fimeesc B, fg.mesc N //

190

www.dacoromanica.ro

lar pentru aceasta nici lacrmele, sint Cu cale, nici intristarea cu dreptate. C51 precum iaste mai norocit corbiia-

riul acela, pre carele vintul cel tare il aduce cu grahl la

linite, decit acela ce cu mare lin4te, flede vint, c5.15.to5 r4te, aa mai fericit iaste O cela ce frl vrme, de moarte
grabnic s'a' mut la lin4tea dumnezeetii fericiri. Zice
inteleptul Solomon: Sfir5indu-se preste putin, au plinit
ani mu4i, c p15.cut era Domnului sufletul lui". Au satut
f. 175e Cu bung multemit la Dumnezeu O sufletul acepli / cinto stite cocoane, pentru multa ei credint5., pentru bunttile
ei cle cre$inWi, pentru curAteniia cea flede aseminare,
pentru cuceriia cea mare, la cle dumnezeqti.
Drept acia s-au sfirit preste putin, pentru ca A. ci4tige
rodurile lucrarilor ei, celor p15.cute lui Dumnezeu sau, s.
15 zic mai bine, s-au sfiqit preste putin, pentru ca s c4tige
zilele ei O 0.1 faci viata ei vcinic5..
O pasre, ce s num4te finix, de ce s'A s5.vire$e flide
vrme de acia mai mult 4 adaoge zilele vietii lui, pentru
c5.ci moartea ii inoia* viata 0-i d5.ruia.5te ani mai multi.
20 Deci aceasa cocoank de ar fi murit pentru ca s se sivireasc.5., ar fi fost vrednic de plins sfirOtul ei, pentru aci
s-ar fi pierdut un chip minunat ca acesta al darurilor O al
bunAtItilor. DarA de vrme ce s-au s..virOt pentru ca s
trliasc in vci, pentru ca s se bucure, impreunl cu inge25 ni, pentru ca s se nascA de a doa ora, in ceriu, ca finixul,
ce trebuesc lacrAmele? S5. cuvine (zice fericitul Pavel)
f. 176
acest trup stricAcios s se imbrace cu nestrickiune / i
acest muritoriu s se imbrace cu nemurirea. Inceteaz,
drept acia, jalea, sIvirpsc.5.-se intristaciunea, c5. n-au
30 murit, ce doarme.
Si precum zicea apostolii alfa' Hristos pentru Lazar,
ap. zic O eu pentru dinsa: De-au adormit, mili' tui-s5.-va".
Va aOiza, Mea' de nici un prepus, marele Dumnezeu sufle-

tul ei cel creSinesc in sinul lui Avraam O al lui Isac O al


35 lui Iacov, in 15.caprile celor vii, in corturile celor drepti,
1 lacrimile B, N//2 corniiarul B//3 carile N//5 acela B//6 linistia B//7 peste B//
9 mu1t5.mit.5. N II 11 asSminare N// 14-15 ad. marginal rodurile lucrurilor ei, celor

p15.cute lui Dumnezeu sau, s zic mai bine, s-au s5.vtrsit pentru ca s5. cistige
B /16 zulle N / viiata B, N / lipsege ei B //17 sevirsaste B // 18 zilile N / lui]
ei N // 19 viiata N // 25 do oara B, N // 26 lacrgmile N // 27 nestric&ciunea
N // 28 incetze B // 29 intrisaciune N // 30 ci doarme B, N // 33 f5.1.' de B,

N / marile N // 34-35 si lui Isaac s'i lui Iacov N //

191

www.dacoromanica.ro

unde straluc4te lumina cea de pururea a dumnezeWii

lui mgrire.
Si de vrme ce intre clialalte faceri de bine sint folositoare crerile sfintei besrici i ruggciunile celor credincio,
5 pentru ca sl c4tige fiqtecare crWin fericirea cea neschim-

bata, pentru aceasta vg pohtesc pre tot, preasfintitilor

arhierei, cuvioilor ieromonai, cucrnicilor preot, cinstitilor bojari pre tot norodul ce va aflat de fatg, s zicet
cu un glas i cu o inimg, tot deodatg, Dumnezeu s'A o iarte
lo i sg o fericeasca, pentru ca s'a' invredniceascg i ja i noi
toti (cind va fi voia lui Dumnezeu) s ne veselim impreung

intru impgratiia ceriului, unde iaste viata fgede moarte


mgrirea nedescoperit i bucurie stgtgtoare i vcinicg.
Amin. /

1. 177 15

iNVATATURA aND SA FACE PARASTASI

Un lucru peste fire yaz in Sfinta Scripturd la a doaoa


carte a impgratilor, in 12 capete i foarte mg face de mg
minunez. Impgratului David i-au fost bolngvit copilaul
cel dintiiu, ce avea din Virsavea. Si, pentru cgci se afla
20 in nevoia mortii, era pururea trist i mihnit .1 nici minca
nici bea, nici putea nimeni sal-1 mingie. Iar dupg ce au
murit, zice Sfinta Scripturci, indat s-au spglat i s-au uns
cu mirosuri i s-au imbrgcat in haine luminate i, mergind
In casa Domnului, au dat multemitg' lui Dumnezeu. $i
25 eOnd afarg s-au osptat i s-au veselit, de care lucru stau

de mg mir, cum putu fi aceasta? Ca pina era viu

bolnav plingea i s intrista i, dupg ce au murit, s-au


veselit.
Rspunsul acesta ni-1 d. insu David. Pina era zice
30

bolnav, mi s'A cuveniia s m mihnesc pentru el,


caci aveam ngdjde c mi-1 va rasa Dumnezeu. lar de

2 lipse,ste lui N // 3 clelalte N // 4 credincio0 N // 5 firicirea. N // 6 toti

B // 8 aflati B, N / ziceti B, N // 9 toti B, N // 12 viiat5, B, viiata N //13 nedesco-

peria] nedesprtia B / bucuriia N /

lipseFte

vcinia B // 16 Schiptura

B / dooa B, N 11 19 Virsaviia B, N // 21 nimenii nimic N / iar N // 24 multb.mit.i.


B JJ 27 plIngia B //
Aceast didahie lipseste din manuserisul C.

192

www.dacoromanica.ro

vrme ce au murit, inapoi nu pociu sa-1 mai intorc, ci-m'


caut mie a mrge dupa' el; i pentru acia ni bucur c5.
s-au / odihnit in Domnul i s-au mintuit de grijile

f. 177

lumii".
Drept acia zic i eu catr. dumneata (cutarele) i cAtr

clialate iubite rudenii s incetati intristarea i s parasit


lacrmile, de vrme ce s-au odihnit in Domnul aceast
cinstit cocoan: ce s pomen4te ast52. Caci lacramile
intrisfaciunile nu dau nici un folos mortilor, nici pot
10 s.-i l'Acarea' din viata cea vcinic, nici sa"-i scoat din
gropi. i pentru acia au pus lge dumnezeetii apostoli,
s nu plingem pre morti, ci s-i pomenim la infricop.tele
taini i s facem milostenii i. alte faceri de bine pentru ei,
c iaste plcut inaintea lui Dumnezeu i li sa face mare15 folos i aduc multa dobind i mintuinta sufletelor, precum

adevereaza i sfintul Dionisie Areopaghitul la cuvintul

20

ce face asupra mortii. Rugciunile zice ce s'a fac


la sfintele jertavnice sint de folos nu numai celor vii, ci
mai virtos i celor morti".
i pentru acia i. sfinta besric s roaga neincetat
bunttii lui Dumnezeu s'a' lase toate grepiele celui mort,
pentru neputinta omeneasca i s'a-1 odihneasca in locull

celor vii, in sinul lui Avraam i al lui Isaac i al lui

Iacov, de unde lips4te toata durria,

grij a i / suss nu s uite putria lui Dumnezeu pentru


multa i nespusa a lui buntate, spurcaciunilor ce s-au

f. 178

25 pinarea.

facut de cel mort, pentru neputinta omeneascl, de

vrme ce nu iaste nimeni curat de spurcaciuni, dup cum


iaste zis.
$i de vrme ce i aceast cinstit cocoan ce s.' pomente

30

astaz, cu cuvioas slujba besericeasc au vietuit in lume


ca un om, s'A roaga, prin mijlocul mieu, tuturor citi va

aflat de fat, ca ce va fi greOt inaintea lui Dumnezeu


inaintea oamenilor, s'a zicet toti, Cu un glas i cu
35 o

Dumnezeu s'a o iarte, pentru ca s'A ne invred-

nicim i noi a lua aceast erfaciune, dup.' petrecaniia

noastra. Amin.

1 poci // 3 si s-au mutat i s-au mintuit N // 5 cutarile N // 6 clelalte N /


prsiti B // 8 astzi B, N //9 intristciuninile B // 10 viiata B, N //12 Infricosatile
N // 13 milostenie B // 15 sufletelelor B, sufletilor N // 16 Ariopaghitul B, /ipsefte

N //18 sfintile N / jertvenice B, jxtvnice N // 31 astzi B, N // 33 afla.ti B,


N // 34 ziceti B, N // 36 luoa N //
193

www.dacoromanica.ro

I. 178'

CUVINT DE iNVATATURX IN 25 A LUNII DECHEMVRIE,


LA N/qTEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

C iaa vestesc voao bucurie mare, carea va fi la tot

norodul, cg s-au ngscut voao asaz mintuitor, carele iaste


s Hristos, Domnul, in cetatea lui David".
Mula' veselie sufleteascg ne aduc noao, celor credinciosi
iubitori de paznuire acste cuvinte ale sfintei Evan-

f. 179

ghelii de astgzi, dintre care cuvinte adungm 2 lucruri


minunate si peste fire; una, c intelgem o vste bung',
lo car din vci nu s-au auzit, nici s va mai auzi ping in
vci 0 alta, ea' auzim o bucurie mare car stinge toatg
jalea, toaa intrisaciunea i toaa lacama de pe fata
pgmintului. A pohti insg acste cuvinte s le intinz ca o
mas desataa inaintea dragostei voastre i s v fac un
15 ospgt sufletesc, dupg' putina, puind in loc de bucate,
cu multe fliuri de bungati drse, cuvintul cel de bung
vestire / i, in loc de bgutur5. veselitoare, A, dreg in pgharul preaintelptelor capetelor voastre cuvintul cel de
mare bucurie, pentru care lucru crem putre de la Hristos,

20 carele inteleptste pre cei neinvgtati, ca s ne luminze


mintea i s.' ne dea ajutor ca s putem indulci Cu ospgtul
vorbelor inimile i auzurile celor ce vor osplta sufletste.
Decit clialalte nume, cu carele zice Isaia s: se nu= meascg mintuitoriul, decit toate iaste, cel dintii, minunat ;
Cu cuviina i sg cuvine acest nume, cg nu numa intr-un
lucru ci in toate faptele sale minunat au fost: minunaa
zemislirea lui, minunaa i nasterea, minunatg i viaja,
invgatura, moartea, inviiarea, ingltarea la ceriu ; minunatg
30 au fost i pohfala nltrii lui, cg toate intru dinsul au
fost noao ingltate i minunate. lar ce iaste prgznuirea
noastrg, ceastg de acuma, iaste mai minunaa decit toate,
1-2 Cuvint a doilea la zioa nasterii lui Hristos C // 1 a lunii] ale lui B j dichemvrie B // 3 vestit ad. marginal i vestesc B / care C // 4 astizi B / mintuitoriu B,
inintuitoriul C / care C, N // 6 credincios B // 7 Evangheliei B, N /10 care C // 11

.care C //12 jalia B / de pe] dup5, C // 13 repekl a pohti N / Ina] ca C intinzu B//14
dragostii C, N // 16 feluri B / ad. marginal de bun5.tAti B// 17 vestire] voire B / ad.
ftarginai veselitoare B / p5.haru C / plhariul N // 20 carile N/ Inteleptiaste B // 21

.ajutoriu B, N // 22 ce vor] ce s5. vor B, C, N // 24 celelalte C, N /care C, carile


/ Isaiia C, N / t 51 numeasa C, t ta numeasc1 N // 25 m1ntuitorul C /
dintliu N // 26 numai B, C / Intro un B, Intru acest C, N // 27 faptile C, N //28
zAmislirea C, N / viiata B, C, N //29 1nvierea C // 30 pohvala C, N /32 acum C //

194

www.dacoromanica.ro

carele pomenste evanghelistul zicind: Si au nscut pre.


Fiiul su cel intii nscut i 1-au infsat pre dinsul
f. 179v pus in iasle, pentru a nu avea ei loc in cas5." I. C cejaste mai minunat decit a zcea in iasle Domnul tuturor?
5 $i nu fu lui alt loe in lume? Ce iaste mai rninunat decit omrire ca aceasta, s fie aruncat la locul dobitoacelor?
pentru c5.ci vald ingerii pre Domnul ceriurilor, aruncat_
In gunoae, cint: mrire lui Dumnezeu, celui din nltime.
nasterea aceasta n-au fost numai mintuitoare, ce 0
10 minunat. Ca' despre o parte trebue s ne minunm desfatul cel minunat al inteleptiei lui Dumnezeu, iar de alt

parte trebuieste s mrim lucrul cel mare al bunttii


lui. C am cistigat astzi pre judectoriul ceriului i ak

pmintului, carele, surpind zapisul rut5.tilor noastre, s-au_


15 milostivit de au rupt i legturile.
astigat-am astzi pre Domnul, carele jugul cel vechim

al robiei noastre, de pe grumazii nostri frmindu-1,


intrisaciunea lumii au veselit-o, cu slobozirea cea vciastigat-am pre impratul cel blind carele, in toat
20 lumea clcind cu pasii drepttii ceresti, tirniia vrjmasului celui rpstitoriu au sfrimat-o.
f. 180

Astzi au strlucit noul Adam, carele nu iaste lcuitoriu,


ci domn i stpin raiului, pre carele / frumostia pomului
celui oprit nu-1 va insla, sarpele nu-1 va vicleni, muiarea
25 nu-1 va amgi.

Astzi au rsrit lumina intru intunrec.


Astzi, pre acela de carele s turbura ceriul i ceriul

ceriurilor, avindu-1 lumea, nestiind 1-au cistigat.


Vzut-au sfintii, strmosii nostri, minuni mari i fr
30 de numar; c.' Marea Rosie, desfcindu-se in doao le-au
facut cale; focul, ca un stilp luminindu-le noaptea, le-au
slujit ; norul, de arsita i zduful zilii i-au umbrit ; ceriul,

hran ingereasa le-au dat ; piatra cea virtoas, paar

dulce li-au deschis; Iordanu1, curgerile sale cle rpede,


35 spre fugal li-au intors ; zidurile cle tari ale vrjmasilor,

1 carile N // 2 tritliu B, C, N // 6 o mhire] Fters omortrea F1 ad. o smerire


B / dobitoacilor C // 7 cerurilor B // 9 ci i B, C // 11 intelepciunii C, N // 12
trebue B, trebueste C // 14 carile N / nostre B // 16 carile N 11 17 robii C /
de pe] dupe C, N / nostrii C // 21 r4stitor C // 22 carile N /11cuitor C /1 23 carile
N / frumustia B, frumusetea C, N // 24 muerea C // 27 care C, N 11 28 cerurilor
B // 30 doao] 2 N // 31 li-au slujit N // 32 arsita ad. arsura B, arsura C j z5.duhul
N // 33 li-au dat N piiatra B, N //34 le-au deschis C // 35 le-au intors C //
195

www.dacoromanica.ro

de glasul trimbitelor cu azut ; soarele, pre ceriu zlbovind


cu cTtoriia, au mrit zioa pentru izbinda. Iar minune
ca aceasta nu s-au vzut niciodat, nici s-au auzit, ca cela
ce iaste unul nscut celui preainalt, pre carele puterile
5 arhanghelilor cu frie Ii slujesc, a s arta pre sine, cu
trup, oamenilor i trupul carele 1-au luat de la oameni
s1-1 indumnezeiasca.

Drept acia, decit iaste taina aceasta mintuitoare, de

atita iaste si mai minunat5.; car necum limba omenease /

1. isov io poate a o gri, ce si ingerii, carii ne vestesc noao astzi


bucuriia cea mare si cint mrirea lui Dumnezeu, nu iaste
cu putint ca s o adeverze.
Esit-au zice porunel de la chesariul Avgust,
se scrie toat lumea, adecI ca fiestecine numele su, la
is mosiia sa i la locul nasterii sale s
spue. Drept acia,
Cu pricina acestii porunci, s-au suit i Iosif din Galilea,
din cetatea Nazaretului, la Iudea, In cetatea lui David,
car s. chiam Vithleem (pentru c5.' era el din casa sa
din mosiia lui David), s se scrie cu Mariia cea logodit
20 lui, muiare, fiind grea. Iar osteneala i greotatea
toriei acestiia pre lesne o va putea cunoaste fiestecine, de
va vrea s socoteasc vrmea si cine au fost cei ce dig.toriia. C era pre la miezul ernii, cind pmIntul si apele
slut inghetate de ger i de vinturile cle reci; i fecioara
25 tinr i rusinoas, car nici din cas nu era obicinuit
a esi, i, fiind aproape de a naste, purcde pre o cale grea
si cu anevoe ca aceasta. i, apropiindu-s5'. de Vithleem,
doar s-ar fi g'sit vreo cas cuvioas51, ca sa' nasc fecioara

aceasta intr-insa, iarl insus iubitoriul de srcie, Domnul,


tf. 181 30 au pohtit / intr-o cosare smerit, ca s se nasc.
$i fu, drept acia (zice evanghelistul), fiind acolo s-au
umplut zilele ei s nasc. $i era noaptea, car noapte era

mai luminat decit soarele, intru car au rsrit soarele


drepttii. ins eu mai bine voiu numai zioa acia a fi

1 tr1mbitilor B, N / soarile C, N // 3 c5, cela ce B, C, N // 4 carile N // 5 sluj5sc


B, C, N / oamenilor cu trup C, N /16 trupul B / carile N /1-au luoat N // 8 declt
cu cit B / de ad. si cu C // 9 care C / necum] cu B // 10 ci i B, C, N / care

C //14 sl scrie C, N / adia. C // 16 Galileia B, C, N //17 Iudeia B, C cetatia


N (/18 care C / chiiam5, N / Vithleaem B, Vithliaem N /fir4 paranteze C// 20

muere C / greutatea B, C, N / cAlAtorii C fi 24 1nghietate N // 25 care C // 26 a


ei] s ias5. C, N // 27 apropindu-se B, N / Vithleaem B // 28 doar C // 29 iar C /
InsusiN / iubiterul B // 32 zilile N / care C, N // 33 soarile 1-2 N / care C, carile N //

196

www.dacoromanica.ro

noapte intru car omul cel dintii, Adam, au pohtit a fi


asmenea lu Dumnezeu. Si noaptea aceasta, intre car
au strlucit lumina cea cereasc in lume, noul Adam, o
5

voiu numi zio.


lar sfinta Fecioar. Wepta, cu mare poht ceasul acela.
intru care, pre Dumnezeu ca un prunc, s5.-1 ja in bratele
sale O. Cu minile sale s6-1 cuprinz i Cu titele sale s.-1
aplce, fiind, drept acia, toate intr-un linite i intru tkre.

noaptea calea sa jumtate qit-au aici, in

10 lumina aceasta a noastr., ca un mire din cmara sa; e0t-au,


zic, n.djdea tuturor vcilor, bucuriia ingerilor, mintuirea

neamurilor, scularea celor morti, izvorul mili, rdcina


vietii. Eit-au cuvintul Tat.lui, cu trup imbrkat, din,
trupul Fecioarei ; qit-au gol, pentru ca s ne imbrace pre15 noi, skac ca s ne imbogteasc, smerit ca s ne inalte
la ceriu, ca un prunc / ca s ne fac pre noi desvirit 1.
f. 181v
sne dea noao bucuriia cea vcinic. Auzitu-s-au, rogu-v.,
vreodat., vste ca aceasta? Au socotit c5. O. va mai auzi?

De aduce atita bucurie la oameni o vste bula de cste


20 treatoare, dar aceast vste cu cit mai virtos va aduce
bucurie mare la tot norodul, dup cum au zis ingerul?
Precum cidura soarelui trage aburul de pe parnint, in,
sus i de acolo s pogoaa roao i face pmintul de rod4te
vesel4te aa i preacuratul singele Fecioarei, cu pu25 tria Sfintului Duh, fr' de nice o skainta de brbat,
zemislindu-se, s-au fkut trupul Domnului Hristos carele,
qind la lumink ca cela ce iaste lumina cea adevkat,
minunat au veselit tot neamul omenesc; i nscindu-1,
1-au fcut mai frumos decit ar fi fost infrumuetat cu tot
30 fliul de buratat. a el iaste izvorul bunatilor fr' de
nici o strickiune a fecioriei sale i ar'de nici o simtire de
durre au strlucit in lume acest sfint prunc.
Obiciai iaste, in multe pkti, ca tot cela ce ar duce roada

noao de vinzare iaste ertat de toat datoriia vrnii lui.


1 care C, N 1 dintliu N] din B / a fi Cu Dumnezeu asemenea C, N // 2 care
C, N // 4 zio, C, N // 5 iar. N / mare] mu1t5. C, N // 6 bratile B, N // 7 m'infle
C, N / coprinz. C J tttele B, N // 9 fcindu-si N //10 amarea B // 11 ndjdia NY"

12 miliii C // 14 fecioarii B, C, N / pentru] pentre A // 15 imbogtiasc N // 18.


socotiti B, C, N // 20 dar C / veste cit] mult B // 22 de pe] dupre C, N // 24
preacurat C, N / fecioarii C, N // 25 puterea C, N / nici B, C, N // 26 zmislindu-sA
N / carile N // 29 Infrumusetat B, N / cu tot] cu de tot C, N // 30 buntti B.
N

31 fecioarei B // 33 Obiciaiu B, N, obiceiu C //


1.97

www.dacoromanica.ro

Drept acia, vrdnic lucra au fost s5. fie i sfinta Fecioarl

mintuitA de / toatA vama datoriei durerii nWerii sale,


cA numai ja singurA au adus lumii road noao. CA toate
muerile cite au nAscut in lume au adus roduri vechi,

t. 182

s zemislite in tina pacatului celui strAmc:gesc; iar acesta pre


carele 1-au nscut sfinta Fecioar cu adevArat iaste
roadA noao, c'A iaste om zemislit din Duhul Sfint i nu
numai om singur, ce i Dumnezeu. CA singurg ja au adus
In lume aceast road frumoasA i pentru acia au rAmas
lo mintuitA de toatA vama nWerii cea cu durre, precum

de toat striaciunea fecioriei au ramas intreagl. C5. cel


ce venise in lume ca sA facA pre tot oamenii curati i fr'
de stricAciune n-ar fi fost nicidecum cu cuviintA sA fac
Maicii sale stricAciune.

15

Drept acia, ce iaste mai minunat i mai slAvit decit


aceast nWere? C5, s'A intunea mintea omului i nu poate
a le pricpe acstia, cum poate cA s'A nasa fecioara fiiu?
Si prin venirea unui dar in lume sA s'AviqWe taina a doao

daruri; cA ziditoriul s. nWe din zidirea sa i muma


20 cea neimpreunat cu bArbat s'A minuneaz de rodul
pintecelui sAu i muiarea sl face incepAtoriul slu in-

4.182

cepAtoare.

Si nu tiu de ce / m'A voiu minuna intii? De zemislirea


cea fAr'de s'Amint, au ad prin nWerea aceasta mai mult
25 s-au savit fecioriia? $i nu iaste minune de au nscut
au l'Amas Fecioara curatl, a au nscut pre cela ce iaste
inceputul fecioriei i intru tot curat.
Cine va putea spune cu ce dragoste i cu ce fria impreun va fi cuprins pre acest Fiiu al s'Au, cA fiind pling de
30 credint il cunotea pre acesta a fi Dumnezeu
cunWea
a fi i Fiiul sAu; s'A cunWea pre sine a fi i mumA
slujnicA. Drept acia, ca o mum'A cu dragoste 11 cuprindea
sruta i ca o slujnicA, ca pre un Dumnezeu inalt abiia

cu preacuratele minile sale cuteza a-1 apipAi. CAcitiia


35 cA nici preotilor nu era slobod a sA atinge de lada legii,
5 zmislite B, C, N / str.mosIsc B, C, N / iar. N // 6 carile N // 7 zmislit B, C.
N 118 ci i B, C // 11 fecioarii C, N //12 ca O.] s. C, N / toti B, C, N // 13 14
ad. marginal n-ar fi fost nicidecum Cu cuviints fac stricciune maicii sale B 1115
B // 17 aceste C, N / iipselte fecioara C, N //18 svIrsaste N / dooa N // 21

muerea C //23 di ce N / Intliu B, C, N / amislirea B, C // 24 fz de N // 30

cunostia 1-2 B // 31 cunostia B / i mum a fi C, N // 32 Drept acia] Deci C /


coprindea C /34 preacuratile sale miini C, N / mlinile B / pipf.i B, C, N / CA
qtiia B, ad. marginal N fi

198

www.dacoromanica.ro

car era ca o umbra' inaintea ace5tii taine i 5tiia a fi


scris ca sa se curteasa cei ce purta vasele Domnului.

$i de pohtiia arAmurile besricii atita curltie, cu cit mai


virtos poht5te acesta curtiia carele iaste inceptoriul
5 izvorul curtiei.
Drept acia preainteleapta Fecioar., cu fria i cu dragoste, impreunl cu multe lacrmi, carele le scotea dragostea
f. 183

cea mult ce avea d.tr cela ce s6 niscuse / dintru dinsa,


uda trupul preasfintului cocon ; i luindu-1 cu scutece 1-au
io inf5.5at i cu bratele 1-au cuprins itite feciore5ti dindu-i

In gur, cu lapte curat 1-au acapat.


ce s-au mai intimplat iaste lucru cu adev5rat

covir5a5te toat5. minunea 'ninth omene5ti. C. zice: Si-1


puse pre dinsul in iasle, pentru cg nu avea ei loc in cas".
15 InatiOnd, drept acia, un lucru prea de jos, cu un lucru
prea inait, cum nu te vei cutremura de minune? C5." pruncul
acesta, carele s virgulqte in iasle, de ne vom rdica ochii
credintii noastre Il vom cunoa5te fcind tunete i fulgere

In nori 0 pre cer umbletul stle/or rinduind, soarele


20 luna de raze implindu-se i mi5carea ceriului indreptind
toat greimea lumii acest prunc inf'd5at o cirmuia5te.
Cine iaste acela a5a mic i a5a mare, 3.5a smerit i a5a
cit in iasle zcind, in ceriu cu glasuri 1ngere5ti
mg.r5te ? C5.* ce iaste mai mic 0 mai smerit decit a s.' na5te

25 in iasle, care loc nu iaste al oamenilor, ci al dobitoacelor?


ce iaste mai mare 5i mai inalt decit tot intru aceasta5.

na5tere, Omintul cu mare luinin a staluci i multimea

f. 183e

o5tilor cere5ti a cinta i ctele ingerilor / a s.' veseli cintind:

MArire lui Dumnezeu intru cei de sus"? $i umplind

30 Vzduhul de glasuri duki i minglioase, cind, de la inceputul lumii, s-au mai auzit, la na5terea vreunui om, glasuri
cinfri ingere5ti? De nu poti crde, omule, cu slniciunea
ta, cum c s-au ng.scut Dumnezeu din muiare, cunoa5te

c s-au ngscut din fecioar. De-ti pare lucru prost a fi


35 scutecele aclia intru carele iaste inf4at, minuneaz-te.
care C, N// 2 vasile C, N /13 arlmurile ad. Fi vasele B, arlmuri C, N //4 carileN // 5 curAtii C //6 fecioara C // 7 carile N / dreagostia B // 9 cocon] prunc C
scutice N //10 bratile N / coprins C, N / tite B, C, N 1 feciureqte //13 covIrstasteA / lipse,ste toat5. B /14 esle C /15 inatisInd C lipsefte prea C. N // 17 carile N /
virgulste ad. marginal Si ; sallqluiagte B I carele s vIrgulste] care iaste C / esle

C /19 ceriu B, C, N / soarile C, N // 20 umplindu-se C // 21 clrmueste C // 23


esle C //25 es)e C / dobitoacilor C // 28 cetile C, N // 31 s-au] au B // 33 muere
C // 34 De-t pare B // 35 scutecile B, C, N / acelea C / carile N //

19,
www.dacoromanica.ro

de ingerii si de multimea ostilor lor ceresti, cu ce cintIri


il mresc. i de te scirbesti de iasle, faldic5:4 ochii putinel
vei vedea pre ceriu stea noao, car mrturisste lumii
nasterea Domnului. $i de vrme ce crezi altele mai mici,
5 crde i die minunate. $i de te pricesti de cle ce sint ale
smereniei, cinstste cle cereti i inalte.
Cine, drept acia, intru inltimea mrirei acqtiia fiind
impreunat. cu atita smerenie, nu va cunoaste a fi doao
fin, dintru cari una iaste vrednicie m'ririi 0 alta priiminta
lo bunttii ; carele amindoao le arat prorocul Isaia, zicind:
Prune s-au nscut noao i fiiu s-au dat noao". Numindu-I
prunc, insemneazg smereniia omenirii roi numindu-1

dat, arat inltimea mririi. C s-au nscut noao, cel

1. 184

ce 1114 era; dat iaste, / drept acia, din dumnezeire i nscut


15 din fecioar.
Nscut iaste cela ce simte apusul ; dat iaste cela ce n-are

inceput: nscut iaste cel ce iaste mai tinr decit multi ;


dat iaste decit carele nu iaste nici printele mai vechiu ;
nscut iaste cel ce va s. moar ; dat iaste acela dintru
20 carele viata s naste i asa, cel ce era, dat iaste i cel ce
nu era s-au nscut. Acela stpinste, iar acesta s. smerste. Lu4 stpinste i noao, celor credincios, ne gt4te
mostenire ; i nimeni s nu socoteasa c, luind trup, s-au
micsorat ceva din mgrirea cea dumnezeiasc. Nu s-au
n5:scut ingerilor, cIci acei ce au rmas in dreptate nu le
trebuia mintuire i cei ce czuse nu putea ca s se mintuias-

a. Noao iaste, drept acia, dat Domnul acesta i nscut.

$i de vrme ce ingerii 11 mresc pre dinsul, cu


neintorcindu-i pre dinsii de la rutate, nici ctele lor s:
-so le mai slIveasel, dar noi, cu cit mai virtos s cuvine s-1

f.iskiv

mxim i s.-i multemim pentru vstia cea bun a impc51ciunii ce ne-au adus de la Dumnezeu Tatl pentru bucuriia
cea mare ce au vrsat peste tot prnintul, pentru mintuirea
noastr din mina f vrjmasului, pentru deschiderea usilor

1 lor] celor N/ 2 r5.dic5.-ti B, C // 3 care C // 4 altile N 11 5 pricesti] pripesti


C, N // 6 smerenii C / repetd cle N 11 7 lipse,ste drept acia C / Intru] dintru

/ mIririi Cf acestii C, N // 8 doao] 2 C, N // 9 dintru care B, dintre care C /

vredniciia C, N / priiminta ad. marginal ;si priinta B // 10 carile N J Isaiia C, N //


11 noao voao N / ters i B // 13 noao] voao B 11 14 ad. marginal drept acia N //

18 carile N / lipseste nici C, N 1 pkinte B, Orintile N // 20 care C, carile N 1


viiata B, C, N / asa] alta C // 23 credinciosi B, C // 25 aceia C // 27 datu C // 29
du/A nentorcIndu-i ad. crestini C, N / dinsii] ei C, N / cetelor C, ctilor N /
dipseFte lor C, N // 30 dar C // 31 multumim, multLmim N f vestea C // 32 ni-au
adus N // 33 preste C. N //
.200

www.dacoromanica.ro

raiului 5i. pentru multele 5i nenumaratele faceri de bine ce


ne-au fcut 5i ne face totdeauna, pentru carele trebuia5te,
cu bucurie sufleteasca 5i. cu laude de multemiri 5i de slavoslovie sa-i zicem: Slava tie, Dumnezeule, celui din naltime.
5

$i sa ne inchinam na5terii lui, aducindu-i cu dragoste,

cu fric5. 5i cu multa cucerie, impreuna cu filozofii 5i daruri de

bunatat : aur, tamie 5i. zmirn in locul aurului sa-i aducem

credint dreapta, ca unui imparat ce iaste al ceriului 5i

al pamintului 5.1 a tuturor adincurilor ; in locul tamiei sa-i


io aducem dragoste curata, ca unui Dumnezeu vcinic ; 5i
In loc de zmirn sa-i aducem nadjdia cea
bung., ca el
iaste toata nadjdia lumii.
Si a5a, cu acest mijloc facind, vom fi adevarati pe.znui-

tori 5i inchinatori na5terii domnului Hristos, caruia ne

15 rug'm ca unui mult induratoriu, mcar CA sintem 5i. nevrdnici, sa arate bunatatea lui cea desavirOt ; 5i precum
s-au milostivit de au surpat cu smereniia lui cea de margine,
pre mindrul acela Lutifer, s5. surpe 5i pre tot vrajma5ii

f, 155

cei vazut 5i nevazut a prealuminatului, / inaltatului 5i


20 iubitoriului de Hristos domnului nostru Io Costantin
voevod.
Si precum au inoit cu na5terea sfintiei-sale toat5. lumea
5i viata omeneasca, a5a s'a inoiasca 5i anii vietii mariei-sale,

ca sa poata prazmu in multi ani luminat 5i. pe placrea


25 lui Dumnezeu acest luminat praznic cu fericita 5i intreaga
sanatate, cu lin5. pace 5i cu viata norocita 5i sa-1 invredni-

ceasca Dumnezeu intru adinci batrinte, sa stapineasca


intru inaltat scaunul mariei-sale 5i. sa obladuiasca cu blin-

d* turma 5i norodul ce i s-au incredintat, impreun. cu

30 toata' luminata 5i de Dumnezeu blagoslovita casa marieisale, cu luminata doamna, cu luminatele odrasle, coconi
5i cocoane ale mariei-sale 5i cu toata cinstea 5i blagorodnica
boerime, cu cei mari 5i cu cei mici, cu cei ce Ant de fata 5i

cu cei ce lipsesc cu toata cre5tinatatea 5i cu toata tara cu


1 multile N / nenumAratile C, nenumkati N // 2 mi-au f5.cut N / care B, C,
carile N / trebueste C // 3 multAmiri B, C / slavoslovii C // 4 dupd Dumnezeule
ad. slay& tie B fi 7 bunAtiti B, C, N // 8 cerului B // 9 arnli C 11 11 smiria C /
nIdjdea B, N, nklejdea C // 12 nIdjdea B, N, nAdejdea C /15 indurAtor C /17
de margine ad. fi preainalt5. B, nemIrginit5. C //18 Lutiper C / toti B, C //19 v5.zuti
si n5.34.zuti B, C if 20 Constandin N // 22 sfintii B, C // 23 viiata B, C, N / lipse,ste
si2 B / mArii B, C, narii-tale N // 24 c s5. poat5. B / pe] pg. C / placria B // 26
viiat5. B, C, N // 28 mArii B, C, N / s5.-i oblIduiasc1 N // 30 mArii B, C, N // 31
prealuminata B / luminatile C, N / coconi si cocoane ad. Fi beizadle s'i domnite
B //32 mgrii B, C, N //
201

www.dacoromanica.ro

blagosloveniia preasfintilor mitropoliti si a iubitorilor de


Hristos episcopi, cu rugsciunile cuviosilor egumeni si a cuciarnicilor preot si a tot cinul besericesc, ca cu o gur54 cu

f. 185v

o inim5., cu bucurie sufleteasa s zicem impreunl Cu


s

ingerii: Slava lui Dumnezeu celui din n5ltime si pre painint

pace, intru oameni bun'gvoire. /

GUN/1NT DE INVITATURA. LA DUMINECA FLORILOR

f. 186

Zicet ftii Sionului: Iat51 impratul tgu vine la tine


blind si mintuind ", ne povesteste Mathei evanghelistul,

10 in Evangheliia de asaz.
La acest preacinstit i dint praznic de asaz aflu doao
lucruri improtivitoare, carele, amindoao deodat5., intru
acestas cea, imi pricinuesc i veselie i intristare. V5z,
de-o parte, pre mintuitoriul lumii c5. ntr, biruitoriu,
15 in Ierusalim, insotit cu de tot fliul de rinduia1 si de
virst omeneasa, dintru carli, unii, mergea inainte
altii urma. Altii tlia ramuri din copaci i altii asternea
hainele lor pre pArnint. Altii 11 15luda i altii ii cuvinta

Osanna, fiiul lui David". Si de bucurie tot sufletul

20 mi s5. veselste.

De ala parte iar v52 pre acestas mintuitoriu Hristos

c apropiindu-s5. de Ierusalim, vars lacami amar5. pentru

vgzind cetatea
&Ina, din ochii lui cei dumnezeesti.
(zice / evanghelistul) au plins pentru dinsa". Si, de mult
25 intrisaciune, mi s5. amaraste Mima i stau de ma mir cum
poate aici de s uneste lumina cu intunricul, linistea cu
furtuna, slt5.rile cu suspinul, bucuriia cu intristarea, CMarile cu lacamile ? Cum asa amrate, dulcele Iisus, cu
plinsul, bucuriia biruintii sale? Cum nu s veselste im30 preun cu norodul ce-1 laud5.3 Cum nu s bucur cu cei
ce-1 propoveduesc, petutindenea, imp5rat : blagoslovit cel
ce vine in numele Domnului, impgratul lui Israil?

f. 186Y

2 igumeni C / cucrnicilor B, C, N // 3 preoti B, C, N / cinului B, C, N / bisericesc C / cu iniml N // 5 celui dintru InAltime C // 7 Cuv1nt al 5 la Dumineca
Florilor C // 8 Ziceti B, C / ftei B //10 astAzi B, C // 11 astAzi B, C / 2 C // 121mpotrivitoare C / care B // 14 biruitor C 1116 mergia B // 17 altii Ii tia C // 18 hainile
C If 20 veseliaste B // 21 iarLs B, iar C f mintuitor C // 23 dims.] dinsul C / dupd
dumnezeesti ad. precum zice evanghelistul C // 23-24 lipsefte i vzind cetatea

au plins pentru dinsa C // 26 uneste] numeste C /1ntunerecul C / linitia C // 27


suspinuri B // 28 dulcile C // 31 pretutindenea B // 32 Intru numele C //
202

www.dacoromanica.ro

f. 187

fetii miei, intre bucurii, domnul nostru Iisus


Hristos, pentru caci infra intru nemultumitoarea de cetate, cu totul blind, pentru ca sa o rnintuiasca de pacatele
ei. Zicet ftii Sionului" i proci.
5
$i in loc de a afla intr-insa pocainta i umilinta, afla sudalmi i necinstiri, gig mima ei gata sa'-1 osindeasca spre
moarte. Acest fliu de plata slut obicinuit oameni a da
lui Dumnezeu, cind cu milostivirea lui cea de margine fi
chiam la pocainta i pohtte
naintuiasca.
lo Si iaste cu putinta s aiba pricind sa se intristze astazi
Hristos i s plingl i pentru voi, fiii miei cei sufletesti,
carii / Cu stilpri i cu ramuri at venit, Cu totii, vseli,
intru intimpinarea lui. Lisa, pentru ca s cunosc adevarul,
va pohtesc sa-m daruit putinica ascultare, pentru ca

15 se rningae i cuceriia voastra i dorinta mea.


La invatatura ce am facut in a dooa dumineca a postului,

de yeti tinea minte, at auzit cit iaste fra de asaminare


milostivirea lui Dumnezeu i cu cita dragoste parinteasca
chiama pre pacatos la poca'inta; c numa pentru acest

20 sfirsit au rinduit Dumnezeu in sfinta a lui besrica acste


40 de zile ale postului acestuia, pentru ca sa aiba pacato0i
pricina s se pocliasca de pacatele lor i Dumnezeu sai
arate catr ei milostivirea lui. Au rinduit aceasta vrme

sa fie ca o zeciuial, anului, nu pentru dinsul, ci pentru


25 folosul nostru, pentru ca sa lasam rautatile, pentru ca
infrinam patemile, pentru ca s supunem trupul, pentru
ca s. facem lucruri cre0ine0i i placute lui Dumnezeu:
s hrnim pre saraci, s miluim pre cei streini, s ertam

pre cei gre0t, s aratarn dragoste catra Dumnezeu

f. 187v 30 atra / vecinul nostru, iar mai virtos pentru ca s ne curdtim cugetele noastre de tina pacatului i crem, eraciune

de la Dumnezeu pentru necinstele ce i-am facut, peste


tot anul, cu gindul, cu cuvintele i cu lucrurile cle far' de
lge.

1 ters fetii miei ,si ad. fratilor C // 2 nemu1t5.mitoarea B, C // 3 pAcatile


C// 4 ziceti C // 7 fel B, C / obicinuiti B, C / oamenii B, C // 8 Dumnezeu C // 9
chiiaral B / mintuiasc5.B // 10 $i iaste pricin s se tntristeze astAz C // /2 ati B,

au C // 13 s5. s5. cunoasci. B, C 11 14 s5.-mi B, C d5suiti B // 17 vet C / ati C / far'


de C 1119 chiiam5. B / p5.a.tosi B, C / numai B, C //20 a lui] lui C / biseria C //

22 plcatile C // 26 patimile B, C // 28 pre] pi C / striini B // 29 gresiti

B, C // 31 cugetile C / i s cerem B, C // 32 necinstile C / am gent B //

203

www.dacoromanica.ro

Acum, toate acstia, oare fkutu-li-am? Oare cine iaste

sluga cea credincioas: i inteleapt? (Intreb i eu, cu gura

mintuitoriului Hristos, dup cum zice la 24 de capete a


lui Mathei). Carele, viind domnul lui, va afla acind a4a.?
5 Cine iaste cretinul acela carele intr-acste sfinte zile
patit datoriia? Cine iaste acel drept in credintl i imbung-

atat, carele s: fie postit i suflet4te i trup4te, s: se

fie poc5it de plcatele lui, s: fie alergat, cu umilint adevlrat la milostivirea lui Dumnezeu i s: cear: eraciune ?
10 Cine iaste sluga cea credincioas: i inteleapt5.?
Marele Vasilie, la cuvintul al doilea ce face pentru post,
zice cum c5. Ingerii a fiWeclrii besrici au cite o carte,

intru car& de la inceputul postului scriu pre cei ce s:


fac datoriia. Besrica
postesc pen'ca 55. tie cei ce

f. 188

15 Inc are o carte, car au luat-o de la Hristos, dup5 a aruia


invlltur: / slut s: se intrbe tot eft s: laud: a fi cretini,
uringtori lui Hristos i fii adevXat ai sfintei besrici.
oare ce carte socotit s fie aceasta? Iaste acia ce st5. In

l'aluntru, In sfintul j'airavnic, pre sfintul prestol, c5xiia


20 ne inchin5m cu totii 0 o crdem ; adec: iaste sfinta
dumnezeiasca Evanghelie.

In cartea ingerilor poate s: fie multi nescr4, sau pentru

vreo nevoe lumeasd, sau pentru vreo board trupeascg,


cu carele li s-au zticnit postul, iar in cartea besricii iaste

25 s: se afle, negre0t, scr4 tot i cei tineri i cei


bogatii i skacii, axhiereii, i preotii, boiarii i stlpinitorii
0 tot cit mXturisesc dreapta credint. Pentru c:ci cine
nu O. va afla intr-acea carte nu s va invrednici imp:r6tiei
ceriului.
30

Pentru aceast: sfina carte, prorocind David, cu duhul


zice un lucru preasavit la Psalomul 138, care m.' pune la

mare mirare. 8i cuvintele lui sint acstia: Si. In cartea


ta tot s vor scrie: zile s vor zidi i nimeni intru
Adec: zice c: In cartea lui Dumnezeu toti s vor scrie

1 aceste C / fAcutu-le-am B, C // 2-4 Ord paranteze C // 3 mIntuitorului C // 4


Care C // 5 crestinu C / care C / intru aceste B // 7 care C / postit sufleteste C // 9

milostivirea B // 8-9 cu milostivire i cu urnilinta adevrat la milostivirea


lui Dumnezeu cea mult5. C // 12 fiestecarii B / biserici C // 13 care C / pre] pa
C // 14 pentru ca s tie B, pentru ca s6. sstie C / Biserica C // 15 care C// 16 toti
citi s lauc15. B, C // 17 adevArati C / biserici C 118 socotiti B, C 1119 j5rtvnic B,
jgrtvenic C //20 aclia C // 22 nescrisi C // 24 case B ii s-au z5.ticnit B, C /bisericii
C // 25 scrisi toti C // 27 toti citi C // 28 lntru acea B / ImpArAtii C // 31 lipsete la

B / psalm B, C // 32 aceste C / 33 toti B, C / in zile B


204

www.dacoromanica.ro

34

Adia. C II

cum c s. vor rindui niste zile desprtite, intru carele


188e

nimeni nu s va afla scris.


Acste cuvinte a lui David foarte / mi s.' par intunecate

nepricepute. Eu stiu din Scripturd cum c in cartea


5 lui Dumnezeu nu numa s scrie fiestecarele, ce s scriu
Incsi a fiestecruia i faptele cle bune ce au lucrat
pcatele ce au fcut i zilele i ceasul i locul intru carele
le-au fAcut. C zice iaris David: $i cel nelucrat de mine

au cunoscut ochii ti".

io

Dar oare care sint zilele aclia intru carele nici unul
nu va fi scris? Multe sint, peste tot anul, iar mai multe
ale sfintului post. Intru acste zile mg tem, adevrat
nimeni nu s va fi scris in cartea lui Dumnezeu, caci asa
mi se pare cum c nimeni n-au fcut pocinta adevrat.

15

Cartea lui Dumnezeu iaste sfinta Evanghelie, precum am


si mai zis. Nu zic pentru clialalte zile ale anului, ci numai
pentru acstia ale sfintului post. Cine s-au scris intr-insa?
Cine au f'cut aclea ce 1-au invtat Evangheliia?

In Dumineca de lsata secului de brinz ne-a invltat


20 Evangheliia s.' ert5m pre vrjmasii nostri, pentru ca
ne iarte si pre noi printele cel ceresc, s' nu facem lucrurile
f. 189

noastre in atrie, s nu aduram comori pre p5mint, ce


comorile s le adunm in ceriu, unde nici moliile, nici
rugina nu o stria: / i unde furii nu o sap nici o fur.

25 $.1 acstia, cine din noi le-au acut? Au trecut acea zi si in


carte nimeni nu s-au scris. Zile s vor zidi i nimenea
intru

Au venit Dumineca cea dintii a postului, intru car

au zis Evangheliia cum a Fiiul lui Dumnezeu ne-au vzut


30 supt smochin: smochinul iaste semnul pcatului. $i din
noi care crestin au lsat pcatul? Cine s-au aseminat lui
Nathanail, s alrge cu poht i cu dragoste atr5. Hristos,

s-1 mrturiseasa Fiiul lui Dumnezeu" i sa urascl din


tot sufletul pre blestematul de smochin, pre p5.catul? Au

35 trecut zioa i in carte nu s-au scris nimeni, carele s.' se fie


pocit. Zile s vor zidi i nimenea intru
1 rindui] zidi C / dAspArtite C / care C // 3 ale lui David C // 5 numai B, C/
ci s scriu B, C // 6 faptile C // 7 pAcatile C/ care B, C // 10 Dar C / zile B /
acelea C // 14 iipseste cum C // 16 aclialalte B, celelalte C // 17 acestea C /18
aclia B // 19 Dumineca 15.satu1ui sec C // 20 nostrii C // 22 ci B, C // 23 comorile
B / le] ne C // 25 acestea C // 26 in zile B // 28 dintliu B, C / care C // 31

asgmlnat B // 35 care C // 36 nimeni C //

205

www.dacoromanica.ro

Au venit a dooa Duminea, a slhnogului i cu pilda


crturarilor 0 a fariseilor, carii au clevetit pre Hristos
fcea hulitor, pentru c5.ci erta pcatele, zicind: ce
griWe acesta ap. hule? Ni-au invtat Evangheliia s.
5 prsim clevetirile, sl nu grlim de rlu pre vecinul nostru,
s: nu-i zicem cuvinte grozave, s nu-1 necinstim. Si cine

f. 189

au acut-o aceasta? Cine


oprit limba de ru i buzele
lui s nu grdase viclqug ?/ Au ramas i intr-acea zi
cartea nescris. Zile sl vor zidi i nimenea intru
10
Au venit a treia Dumineck a inchinrii cinstitei cruci,
intru car ne sfdtuia Hristos s ne lepdm de lume, s,
fugim deraciunile i s: rdicm crucea lui: Cine va
vrea zice, vie dupl mine, s: se lpede de sine 0 sl
ia crucea sa i s vie dup5, mine. Si carele din cretini
15 au primit sfatul lui? Cine au acut acel lucru pacut lui
Dumnezeu? Zile s vor zidi i nimenea intru
Au trecut i acea zi i nimenea nu s-au scris.
Au venit a 4 Dumined 0 ni-au pus Evangheliia de fat
pre fiiul acelui om ce avea, din copiarie duh mut. Si oare

20 cit s-au inv'tat dintru aceasta s: tac: plcatele cle streine

s:- ispoveduiasc5., cu umilint, precum s cade, p6catele lor? Zile s: vor zidi i nimenea intru
era obicinuit s- ascunz: grqalele i A,
vdeasa
pcatele lor, la duhovnic, au rmas iar4 aceia, precum au

25 fost 0 mai inainte. Au trecut i zioa acia 0 in carte nimeni

nu s-au scris.

Au sosit 0 a cincea Duminec a fiilor lui Zevedeu i cu

f. 190

dojana ce le-au acut Hristos, zicindu-le: Nu titi / ce

cereti" au vrut s ne invte s nu fim trufa, s: nu crem


30 mriri dqarte, s: nu purtm grij pentru bogltii i pentru
slave trecltoare, ci pentru imprtila lui Dumnezeu. Si cu
aceasta ce am sporit ? CI' au rmas i intr-acea zi cartea
nescris: i nimeni intru

1 dupd Duminecl ad. Intru care s-au zis Evangheliia C j lipse,ste i C II 3 acia
B / hulitoriu B // 4 ce gr6ete C / Ne-au invAtat B, C // 7 acut C / de] de la B, C /
buzile C // 9 lipsqte cartea B / in zile B 10 dupd venit ad. i C // 11 care C //12 de
deOrt.iciuni B, de c1545.rtAciuni C //13 intre paranteze zice C / O. vie C // 14 lipsqte
sa C / i carele] deci care C 15 acest lucru C // 16 in zile B // 17 gers Au
trecut i acea zi i nimenea nu s-au scris B // 18 a patra B, C / ne-au B, C / pus]

spus B // 20 citi B / pAcatile C / striine B // 22 pAcatile C / n zile B / Citi B,


C // 23 obicinuiti B, C / grea1ile C / nu- vIdeasa. B, C // 24 plcatile C / duhovnici
C // 25 mai nainte B, C / lipse,ste
B // 27 Zevedei C // 28 le-au] au B // 29
trufa.0 C //

206

www.dacoromanica.ro

Si la cea de pe urm au venit 0 zioa de eri, a lui Lazar,


carele de patru zile zgcea in groapl 0 au inviiat. Si cine,
au din cei tineri, au din cei bgtrini, s-au sculat din groapa
pgcatului? Cine -au dechis ochii sg vaz lumina darului?

5 Cine au ascultat glasul Fiiului lui Dumnezeu, carele cu


pilda lui Lazg'r il chiema la pocgintg ? Au trecut 0 aceastg zi
0 cu dinsa s-au svirit 0 sfintul post 0 unde s' se scrie cineva in sfinta carte Zile s vor zidi 0 nimenea intru dinii".

Darg acstia gut rodurile pocgintii? Acest folos ne-au


io mijlocit postul? Aceasta dobindg au fgcut zeciuiala acestui
an? Precum vgz eu 0 pentru noi are pricing sg se intristeze

Hristos precum s. intrista 0 plingea 0 pentru Ierusalim,


cind infra cu ramuri 0 cu stilpgri.

f. 190

Darg cind vor fi zilele aclia intru carele au sg facg / cre-

15 tinii hotgrire s'l schimbe firea sg schimbe viata 0 sg se


facg imbunltltit, de nu vor fi acstia ale postului, carele
sg numesc zilele plingerii 0 ale umilintei ? Ce acstia iat.

el au trecut, fr' de folos 0 nu iaste cu putintg vrmea


ce au trecut s se mai intoarcg inapoi.

Acum, darg, ce altg vrme ni-au mai rimas pentru ca s


putem s ne scriem in cartea lui Dumnezeu, cu o poclint.
adevdratg 0 cu ispovedanie ?
Vgz in Sfinta Scrifituril, la Eire, in trei capete cum cind
au chiemat Dumnezeu din rug pre Moisi 0 i-au descoperit
25 cum cg va, prin mijlocul lui, sg mintuiascg din robiia lui
faraon pre neamul jidovesc, i-au poruncit sg meargg, sg
zicg acste cuvinte: Aa s.' zici fiilor lui Israil: domnul
Dumnezeul jidovilor ne-au chiemat pre noi s.' mrgem cale
de trei zile in pustiiu, sg-i facem jrtvg". Aceastg poruncg
30 iaste taing ascunsg 0 trebuie s.' o descoperim, pentru ca s
se inteleagg. Aici vedem patru lucruri: Eghipet, faraon,
20

Moisi 0 trei zile in pustiiu.

Eghipetul iaste lumea aceasta, neascultgtoare 0 vicleang,


intru care iaste intins intunrecul plcatului, unde s', omor

f. 191 35 toate filth. ngscute, / adecg sufletele cle cuvintatoare,


unde s prefac apele in singe, adecg faptele omeneti
1 de pe] dupg, C// 2 care C// 4 deschis C // 5 care C II 6 cherna C / A trecut B//
8 in zile B // 9 Dar C / acestea C //12 plingia B 1114 Dar C / acelea C / care C/ ad.
marginal s6. fac6. B / crestini C // 15 viiata B. C // 16 Imbun5.a4iti C / acestea C//

17 umilintii B, C / Ci B, c / acestea C // 19 sl s6. mai Intoarc6. C 120 dar C /


ne-au B, C / ca s6. ne putem B// 23 trei] 3 C / fters cum B // 24 chemat C // 28
Dumnezeul jidovesc B // 29 cale de 3 zile C // 31 patru] 4 C // 35 dupd toate ad.
cle B / adicl C / sufletile C // 36 aclic6. C / faptile C //

207

www.dacoromanica.ro

In sudalmi 0 in batjocura lui Dumnezeu, unde sta'pineste


lacusta i omida, adeca apucaturile, strimbatatile, ura,
zavistiia i vrajba.
Faraon iaste diavolul, carele cu insalaciunile cu vicie5 ugurile, adeca Cu desfatdrile trupului, cu desartaciunile
cle lumesti, cu pohtele cle rle prinde pre oameni in

cursa si tine robit pre crestini, carii sint Noul Israil

norodul cel ales a lui Dumnezeu.


Moisi slut eu, nevrdnicul, pastoriul vostru i cit alti
io arhierei propoveduesc Evangheliia, carii sintem

de Dumnezeu s v chiem la pocainta', sa facet jartv


lui Dumnezeu, sa-i jartvuit tot sufletul vostru, tot gindul
vostru i toata mima voastra. Ca asa zice David: Jartv5.
lui Dumnezeu, duh zdrobit i inima'. infrinta." ; i apostolul

15 Pavel: Jartve ca acstia grit placute lui Dumnezeu".


Asa ne iaste poruncit la al doilea cap al lui Toil: Trimbitat zice cu trimbita in Sion, sfintit. post, strigati
f. 191' slujba, adunati norod, sfintiti adunare, alget / batrini,
20

adunati prunci".
*i de vrme ce acste 40 de zile ale sfintului post le-at

trecut in Eghipetul patemilor, intru grijile vietii, intru

desartaciunile lumii, Dumnezeu, carele iaste tot, cu totul


milostiv i induratoriu, iarai v chiama pre toti in pustiiu,
adeca intru aceasta sfint saptamina, car s cuvine
25 fie pustie, adeca sloboda de grij, de pareri lumesti, de desfatari, de mincari i de odihne trupesti i v rinduiaste
cale de trei zile, carele stilt acste trei zile ce au mai ramas,
adeca luni, marti i miercuri, pentru ca s va curatit
Cu pocainta, pentru ca s v indreptati cu ispovedaniia,
30 pentru ca s v impodobiti cu lucrurile cle sufletesti
pentru ca s v gatit Cu rugaciuni Cu milostenii, in zioa

cea mare 0 infricosata a sfintelor taini. S aducet lui


Dumnezeu jartva de lauda, s Ira impreunat cu trupul
si cu singele Fiiului lui Dumnezeu, sa v unit tot cu Dumnezeu i tot sa va scriet in cartea lui.

2 adicd. C / ura] uriciunea C // 4 diiavolul B // 5 adia C / dgsfdtdrile C


C // 7 robiti C // 8 lui Dumnezeu B, C // 9 pdstorul C / clti C // 10 trimi
B 11 chiemdm B, chemdm C / faceti B, C // 12 Artvuiti B, C / tot 1-2] Cu tot B //
13 i Cu toatd. B //15 acestea C //17 TrImbitati B, C //18 algeti B, alegeti C // 20
le-ati trecut B, C // 21 patimilor B, C // 22 dedrtdciunile] desfdtgciunile B, cl4grtdciunile C // 23 Indurdtor C iar C / tot B, C // 24 adicd. C / care C // 25 adicd.
C / griji B, C // 25-26 lipsefte de desfdtdri, de mincdri C // 26 rindue0e C //27 trei)
3 C / care B. C / slut dupd adecd. B // 28 adicd. C / curdtiti B, C // 31 gatiti B, C// 32
aduceti B, C // 33 lmpreunati B, C // 34 uniti B, C / toti C // 35 toti C/scrieti C //

208

www.dacoromanica.ro

Acuma, iaste cu putint s se afle cineva atita de vrlmas luis, cit s lase s treac i acste trei zile i s rmie
nepocit, s, rmle nemiscat din Eghipetul euttilor,/ s
rmle lipist de darul si de milostivirea lui Dumnezeu, ce-1
5 chiarng la poc5.int?

f. 192

Aceasta iaste, fetii miei, vrmea cea bine priimit,


ce zice marele Pavel. i zilele acestii sfinte slptmini

slut zilele mintuirii, intru care s cuvine s rscumprm


vrmea, car in desrt o am pierdut ; pentru cci cliaio lalte zile ce astepam sint viclne, sint zilele lumii, zilele
trupului, zilele desrtciunii, intru carele nu s-au folosit
cei ce au umblat i intru acstia trebue s se vaz cuceriia
voastrl, intru acstia s strluceascg rivna crestinattii
voastre, intru acstia s cunoasc: lumea putria credintii
Is voaste.
Norodul ce au iesit astzi intru intimpinarea mintuitoriului Hristos zice sfinta Evanghelia la Mathei in
24 de capete cum c.' unii au asternut vesmin' tele lor
pre cale si altii fringea stilpri den copaci i asternea pre
20 cale i mcar c Mathei nu zice ce fel de stilpri era, iar
loan zice c era stilpri de finic si Luca zice c era stn.pri de maslin i aceasta s cuvine s fac fiestecare crestin
intr-acste zile, pentru ca s cinsteascl patemile lui Hristos /
f. 192

i pentru ca s priimeasc cu vrednicie dumnezeestile


25 taini, s astearn pre pinint vesmintele lui i s'5.' tie in
min stilpari de finic i de maslin.
Vesmintele zice dumnezeecul Theofilact cum c6

inchipuesc trupul, c trupul iaste vesmint sufletului. Drept

acia s cuvine s supue nestine trupul sufletului, s-1


30 smerease cu posturi, cu tineri cu strimtorimi, pentru ca
s' se fac 15.cas Dumnezeului celui viu i vas curat Fiiului
lui Dumnezeu.

Stilprile cle de finic inchipuesc rldarea, iar die de


maslin inchipuesc indurarea. i s cuvine acste doao
35 buntt s le arate crestinul mai mult decit clialalte,
1 Acum C 1 vrjrnasi C // 5 lipsqle ce-1 chiami B / Flers la poaint5. B // 7 zilile

C// 8 carea B /9 care C / clAsart C / celelalte C// 11 casArtAciunii C / care C//


12 acestea C // 13 acestea C /14 acestea C / puterea C /15 voastre B, C // 16
Norodu C / Intimpinarea C ((16-17 lui Hristos, mIntuitoru nostru C /17 lipsefle
In B /18 vesmintele B, C // 19 fringia B / den] de B, C/120-21 ad. marginal fle de
<sic> stilpSsi era, iar loan zice B // 23 patimile B, C // 25 vesmintele B, C // 27

Vesmintele B, C // 30 strimtorime B // 35 bunAtAti B, C / crestinu C / celelalte C //

209

www.dacoromanica.ro

intru acste sfinte zile 0 cu acstia s priimeasd pre mintuitoriul lumii ; s rabde putinic scirbg pentru dragostia
celuia ce au rbdat crucea 0 moartea. Aceasta s.' se inte-

lepteasd intru voi, car 0 in Hristos Iisus ne invat.

5 marele Pavel.
La toate simtirile au ptimit Domnul nostru: la vedre,
f. 193

la auz, la miros, la pipire 0 la gust 0 la toate simtirile


iaste cu cale 0 cu dreptate s.. ptimeasc cine paste

crqtin 0 urmtoriu mintuitoriului: ochii lui s vrse

lo lacrImi, pentru ca s.- pling. pAcatele ; urechile lui s


asculte cu rbdare, in toate zilele, cetaniile besericWi,
cintrile 0 slujbele ; cu mirosul s, nu rniroseasd alta frs
numai mirosul cel duhovnicesc, ce iase din sfintele cuvinte
0 din darul Duhului Sfint. Gustul s p.zeasd post des5.-

15 vir0t 0 tinre cu piine 0 cu apI, numai s implineasel


trebuinta 0 nu cu bucatele die de multe feliuri 0 cu b.uturile ale multe. Pipirea iar, pentru dci iaste de cit
clialalte simtiri mai vinovatI, A.' cuvine s se smereasc

mai mult decit clialalte, cu neodihna, cu metanii 0 cu


20 alte osteneli cu cite s infrineaz1 trupul.
Si acstia slut stilprile die de finic; dar n-ajung numai
aclia, ce trebuesc 0 stilprile cle de maslin.
Cind au mers priiatenii lui Ioav s-/ vazI la acea nevoe
mare ce i s-au intimplat, zice Sfinta Scripturei cum c5. au
25 sttut 7 zile numai uitindu-se la el, fr' de a-i grd un cuf. 193' vint mcar. $i aceasta s cuvine s fad' 0 / sufletele cle

cretineti, intr-aceast sptmin. De iubesc pre Fiiul

lui Dumnezeu, s se uite la el, s tad. 0 s se minunze ;


s, gindeasca pentru a cui dragoste ptim4te un Dumnezeu,
30 fle de pcate 0 dimpreun s simt. durre, pentru dure-rile lui, s se intristze pentru intristarea lui 0 dinpreun
s pItimeasel cu dinsul, cu &dui 0 cu inima.

$i aa fcind, intr-acest fl, vet rscumpra vrmea

postului, ce au trecut fr' de folos ; v vet face vrdnici


1 acestea C//2 lumii] lumini C/ dragostea C // 4 Inteleptiasca B / care C // 5 flare
paranteze Filipiseni, cap 2 C, ad. marginal Filipis, cap 2 A, lipsefte B// 8 lipsefte
iaste cu cale B // 9 urmator C // 10 pacatele B, picatile C // 11 citaniile C / bisericesti C // 13 fir& numai B, C // 16 si nu] iar nu C / bucatile C / lipse,ste i 2 B //
17 iar C //18 celelalte C / si si. smereasci. C //19 celelalte C // 21 acestea C / dar
C / nu ajung C// 22 acelea C / ci B. C // 23 prietinii C / In nevoia cea mare C //

26 sufletile C // 27 Intru aceasti B // 28 si, al uite C / a si minuneze C // 29


pitimeste C / Dumnezeu C // 31 durerile] dure A / si si Intristeze C // 32 dinsul]
dunsul A //33 veti B / riscumra B //34 yeti B //

210

www.dacoromanica.ro

A. v impreunati Cu preacuratele taini ale mintuitoriului,


vg vet scrie fgride nici o indoialg in cartea lui Dumnezeu.
Domnul nostru Iisus Hristos, viind blind i mintuind, va
avea pricing nu A. se intristze, nici s vrse lacrgmi pentru
5 sufletele voastre, i sg v5. blagosloveascg, sg vg sfinteascg
sg imbogateascg cu darul lui cel dumnezeesc, a cgruia

noianul milostivirii A. fie pururea acoperemint, putre


mintuire sufletelor voastre. Amin. /
NVATATURIk ASUPRA POCAINTII

f. 194

Intoarce<tb-vg c5trg mine, din toat51 mima voastr


si cu post si Cu plingere si Cu tinguire rumpeti inimile
voastre si nu hainele voastre i mg voiu intoarce atrg
voi", zice Domnul, la bu, in 2 capete.
Cine au vzut vreodinioar intre zidiri atita dragoste
15 citg iaste acia ce aratg soarele spre pdmint, cl de si
iaste lumintoriu mare al ceriului i imprat al tuturor
stlelor, iar 15.sind clialalte stihii, indrlgste i iubeste
mai mult pre smeritul acesta de pdmint i spre dinsul are
inchinata toat pohta lui, pre dinsul lumineazg cu razele
io

20 sale, pre dinsul impodobste cu de toate fliurile de copaci,

pre dinsul incununeaz5 cu florile, pre dinsul imboggtste Cu rodurile, pre dinsul hrnste cu lucrurile sale.

f. 194'

pentru ca s nu s deprtze de la el niciodatg, face


pururea o / invirtejire imprejurul <lui> cu un umblet
25 necontenit.

Asrnene acestii pohte, sau, mai virtos sg zic, mai cu


mult Ms' de agminare aratg marele Dumnezeu, ziditoriul
fgatoriul a toate, spre sufletul cel smerit i pgcgtos al
omului, mgcar cg are in miinile lui cle dumnezeesti toate
30 marginile pgmintului, mgcar cg bungt5tile noastre nu-i
trebuesc, dup cum zice David, iar spre acest suflet are
pusg toat dragostea lui cea dumnezeiasc; pentru dinsul
mintuiascg, pre dhisul ceareg, pre dinsul
poartg grij
1 s v mpreunat B, a v5. Impreuna C / preacuratile C /1 2 v5.] si v C // 5
sufletile C / voastre] noastre C // 9 CuvInt pentru pocAint5. C // 11 pers

B / rumpet C // 12 hainile C ff13 doao capete B // 15 soarile C // 16 lu-

mirator C/ cerului B 1117 stelilor C J clelalte B, C // 19 Inchinatk ad. Fi


plecati B f razile B, C // 23 sl nu se depArtze B j dApArteze C // 24 Invirtgjire C / Imprejuru C f lui B, sIu C / Cu] ca B // 26 Asmenea B, Asemenea C/
acestiia B // 27 asemlnare B / marile B, C // 30 dupd marginile ad. lumii C //
211

www.dacoromanica.ro

iub4te i, ca cum ar avea vreo trebuint, de la el pleac

dumnezeiasca lui mrire i poht4te dragostea lui, pohtte

prietqugul lui, poht4te s. umble pururea impreung cu


dinsul.

Drept acia trimite ctel dinsul proroci, trirnite dascali,


11 cearc in toate prtile pmintului, 1'1 cearcg in toate
unghiurile lumii. i, pentru c'ci pohtte s fie pururea
impreunat cu el 0 nedesprtit de imprtiia lui, Ii arat
calea, Ii spune mijlocirea, pentru ca s se mintuiasc, de
lo pcat i s'l se intoarca spre dinsul.
5

Oare care iaste mijlocirea acia? Iaste acia a poc5intii, /


cat nu are grqa151. intoarceti-v5. zice cstr. mine 0
m voiu intoarce ctel voi". Deci pentru pocinta aceasta

f. 195

sint gata astzi s gresc putintle cuvinte, inaintea

15 inteleptiei voastre, fetii miei. Ci v pohtesc s ascultat cu


dragoste, cci aceasta iaste mai trebuincioas decit toate
mijlocire f.'r' de grepl, pentru mintuinta noastr.
Mare iaste, cu adev'rat, darul acesta al pocAintii, dintru
care poate cunoWe fietecarele, mai ales dragostea cea
20 mult ce arat.' Dumnezeu spre noi crqtinii i pohta ce
are ca s ne vaz mintuiti, de vrme ce numai pentru noi au

rinduit-o, numai pentru noi au dat-o, numai pentru noi


au vrut s fie pocinta in lume. i cum c iaste adevrul
aa o dovedte socoteala ; pentru aci de ar fi vrut s o

25 rinduiascg pentru altii 0 nu pentru noi, credincioii cretini, s cuveniia aceast rinduiar s fie sau pentru ingeri
sau pentru draci, sau pentru dobitoace, sau pentru clialalte

ale lui apturi.

de vrme ce pentru ingeri nu iaste, cci ingerii cei


30 buni nici au gre0t, nici pot s grep.sc, drept acia nici
f. 195f

pocint le trebue. Nici pentru draci, pentru c' ci

ei

dintru a sa voint. fiind / impietriti in viclqug nu priimesc

nici vor pocinta. lar nici pentru dobitoace, pentru c'ci


n-au nici minte, nici cuvint, ce lucreaz pururea far' de
35 gre5a15., precum Ii invat firea lor. Nici iaste pentru alt
fptur din cite s af1 in lume, pentru caci sint toate
nesimtitoare i urmeaz a nu fi priimitoare de pocint5..
3 priitesugul B, prietisugul C II 8 nec15.spArtit C // 12 care C 1115 inteleptii
B, C // 20 crestini C // 22 rinduit-o] rldicat B / dat B II 27
celelalte C // 28 apturi] fapturi B // 30 grAsasc5. B // 31 lipse,ste pentru a C 33
pentru
c6. ele C II 34 ci lucreaz5. B // 34-35 ci de-a pururea urmead. precum
le Invatb. C II 36 lipse,ste pentru C //
C / ascultati

212

www.dacoromanica.ro

iat dar c numai pentru noi, oamenii, au dat

indurtoriul Dumnezeu acest dar de mintuire al pocgintei ; sau, sg zic mai bine, pentru noi crestinii, pentru cgci
p'cltuesc i jidovii i turcii, lar nu le folos4te, nici le
5 ajut pocinta, nimic, pentru cgci sint afar de lge. lar
noao cu adevrat ne ajut. i ne a.' mare folos, pentru
avem credintg, pentru cci avem nidjde, pentru csici
prin mijlocul sfintului botez ne-am fcut ffi lui Dumnezeu,

dupg cum zice loan la capul cel dintii: Le-au dat lor
tre ca sg fie ffi lui Dumnezeu, celor ce cred intru numele
lui".
adevrat, ce alt ajutoriu mai mare, sau ce alt folos mai
trebuincios poate s fie decit acela al pocintii? Minunat
iaste putria ei, preasavite sint lucrurile ei i darul fr' de
15 aseminare.
f. 196

Un lucru minunat s vde in Sfinta Scriptura, la / a


patra carte a impratilor, in 15 capete, zicind cum s se
fie intimplat dup moartea prorocului Elisei, de au fost

murit un jidov In cetatea Samariei i, dupi obiceaiul


20 ce avea acolo, au rdicat unii trupul mortului si-1 ducea
ingroape. i mergind pre cale, la
afarg din cetate,
locul ce rinduit, fr' de vste au esit dintr-un cring, ce
era acolea aproape, niste tilhari moavitni, ca sg-i omoar.
vzind ingroptorii o nevoe ca acia, neasteptat, de
25 fried.' s fcurg mai morti decit mortul ce tinea. i, pentru
ca s-s mintuiasc viata lor, au aruncat pre mortul intr-o
groapg ce s-au aflat acolo si indat au fugit, Intru care
groap era ingropat prorocul Elisei. i, indat ce s-au
atins trupul mortului de oasele prorocului, au invfiat si au
30 venit iar.' In viat.
Frumoas inchipuire a pocintii Intelgem a fi acest
lucru preasavit ce s-au intimplat. C dupg ce face omul
pcatul rmine mort. Mort, pentru cci piiarde darul cel
dumnezeesc ; mort, pentru cci s desparte de Dumnezeu,
1 dar C // 2 induatoru C // 3 pocAintii B, C // 3-13 ins pentru noi, crestini, c. noao Cu adev5,rat ne ajutl poclinta i ne c15. mare folos, cci sintem fii lui
Dumnezeu, prin mijlocul sfintului botez (precum zice loan la capul cel dintli:
Le-au dat lor putere ca s fie fli lui Dumnezeu, cei ce cred Intru numele lui")
pentru c.ci avem credint5, i nAdejde. MinunatA dar C // 9 Ioann B /13 trebuincioaa B // 14 putria ei] puterea pociiintii C / i darul ei C // 17 patra] 4 C /
cap C // 19 Samariii C / obiciul B, obiceiu C // 22 dintr-un cringul B // 23 acolia
B / omoare C // 26 viiata B, C/ mort C // 28 s-au] au C// 30 iar C/ viiat B,
C /33 tipsepte Mort, pentru cci piiarde darul cel dumnezeesc C // 34 ddsparte C //

213

www.dacoromanica.ro

f. 196v

carele iaste viata cea adevrat i ca pre un mort patemile


lui, pohtele lui cle rle i indulcirile trupului su Il aduc
ingroape. / Unde ? Afar din cetate, afar din pinintul cel fericit al raiului, in groapa vecinicii munci. Dar
5 ce s. intimpl ? Indurtoriul Dumnezeu, carele prin rostul
prorocului zice: Nu voesc moartea pctosului, precum a
s intoarce si a fi viu", trimite impotriva lui, fr' de vste,
o nval de tilhari Infricosat. Darg cine stilt tlharii acestea ?

Frica mortii, cutremurul muncii de vci, zioa cea


cosat a judeatii, dreapta r.spltire a lui Dumnezeu.
Durerile iadului m-au Incungiurat ; intimpinatu-m-au
laturile mortii". S uit pdtosul la nevoe, vde aiavea
pierzarea lui, tremur, s ingrozste si de fricl fug ingroptorii : pohtele cle rle, patimile cle neinfrinate, odihnele,
15 desatarile trupesti. Si unde Il aruncl? In groapa lui Eliseu.
Groapa iaste podinta, pentru cci precum groapa
rsipste i piiarde trupurile cle imputite ce s pun
intr-insa, asa i pocinta strge, stric i topste Impuci-

ciunea pcatelor ce infsur sufletul.


Aici dar., Intr-aceast groap a pocIintii, ezind pctosul, afle pre Elisei cel de taink carele iaste domnul
nostru Iisus Hristos. CA' Elisei s tilcuiaste Dumnezeu
mintuitoriu ; si cu putrea acestuia / i cu daru acestuia i
s iart plcatele, sa indrepteaz i s intoarce iarl la
25 viat. Si tri mortul zice Sfinta Scrifiturii
i s scul
pre picioarele lui".
De pe aceasta dar s priceap fiestecarele eta iaste
putria pocintii, de vrme ce inviaz sufletul cel mort al
pctosului, Ii d: iar podoaba dumnezeescului dar ce au
30 pierdut, Ii deschide usile ceriului carele i le-au inchis
pcatul, Il face sotie fericitilor ingeri, 11 face mostean,
lcas lui Dumnezeu i prtas slavei lui cei dumnezeesti.
20

f, 197

Dar nu svirsaste numai acste preaslvite, aceast bun.1 viiata B, C / patimile B, C // 2 pohtile C // 4 Dar C // 5 duo IntImpli deschide parantezel C / induritorul C // 6 ters precum a sfi ad. ci ca s se B // 7 dupc% viu
it:chide parantezci C / lipseFte trimite impotriva lui C // 8 Infricoati B, C /

Dar C / acestia B, acestiia C // 12 la nevoia cea de aiavea B / aevea C JI 14

pohtile C / odihnile B, C 1115 disfitirile C f trupului C / Elisei B, C 1/17 pierde


C // 181mputiciunea C 20 dar C // 22 tilcueste C // 23 mintuitoriul B, mintuitor
C / putria B / darul B, C // 24 iar C // 25 viiat B, C // 26 picioare B, picioarile
C/ lipse,ste lui B // 27 Dupe C / dar C // 28 putiarea B / lnviaz B, C // 27-28 ce
putere are poclinta C // 29 iar C // 30 carele] ce C // 32 licasului C / pirta0 C //

33-2 $i nu numai aceste, ci alta si mai minunati, care face mintea si si


mire C //

214

www.dacoromanica.ro

tate mare a podintii, ci iaste alta 0 mai minunat5., care


face mintea O. se mire si inima s se uimeasc5.: biruiaste pre

trials Dumnezeu. $i cind iaste minios de sudhnile, de


necinstirile si de hulele ce-i fac in toate zilele pktosii,
5 cu faptele lor cle frdelge, cu strimbttile lor, cu jafurile lor, cu multa a lor trufie, cu zavistie ce hr'nesc in
mima lor, cu atitea necurtii Cu carele spura i trupul
sufletul, st gata s: fac' asupra lor elspatire, s arunce
asupra lor tr'snetele urgiei sale, s-i piarz de pe toat5.
10 fata pmintului. Alearg atunce poclinta i Cu o cucr-

nic5. indrzneal5, / cu doao lacilme ce vars." din ochi, cu

f. 197'

un suspin ce inalt la ceriu dintru adincul inimii (cutez

a zice), c leag miinile lui Dumnezeu, Ii ia armele a drptei


lui rspltire preface urgiia lui spre ertciune, 11 face blind,

15 ertkoriu, indelung rbdtoriu, milostiv, iubitoriu asupra


celui pctos, carele atita 1-au necinstit 0 nu 1-au bgat
In seam.
Si, pentru ca s nu socotit, fetii miei, cum c5.' acstia sint

20

aflri ale mle, ascultati o pild.


La a treia carte a Impratilor, la 21 de capete, zice cum

a au vrut direptul judeatoriul, Dumnezeu, si pedepseascl pre Ahaav, impratul lui Israil, pentru multele

f. 198

pAgingtti i nedrepati ce fcea in toate zilele 0 nu numai


din rutatea lui ce si din sfatul inrguatatei fmeii lui, a
25 Iezavelii. $i i-au trimis cuvint cu prorocul Ilie cum a va
s5.-i rdice impgrtiia, s-i piarz casa lui,
rsipeasc
avutiia lui, s nu mai ailal dup acia nici vrednicie, nici
cinste i la cea de pe urm s5. se fac mincare ctinior i a
pasrilor ceriului. Rspunse Ahaav: atita rutate s-mi
30 vie mie i atita pedeaps5.? Eu s aflu mijlocire ca acia,
s prefac dreapta a lui Dumnezeu minie. / $i ce au flcut ?
Cum au auzit Ahaav cuvintele acstia rumpse haina
lui i incinse sac peste trupul lui si puse cenus pre capul

2 birueste C // 3 5i de and B // 4 necinstele C / i hulele B hulile C

faptile C / dupe% cele ad. Mr' de rusine i C // 6 multa lor trufie C // 7 atita B,

C // 9 trAsnetile C / urgiii B. urgii C / piiarz5. B / lipsepte toatl C // 10 ad. mar-

ginal fata B / atuncea B, atunci C /11 doao] 2 C // 12 Ord paranteze B /114


rasplItirii C // 15 ertAtor C / rnator C / iubitor C // 16 care C /18 socotiti
B, C / acestea C // 20 treia] 3 C / la cap 21 C // 21 dreptul B / Dumnezeu dreptul
judeator C// 22 Ahav C /23 i nu numai] uniori C// 24 ce si] ci i B, alteori C / lui]
sale B, C // 25 cu] pre C /1 26 piiarz5. B // 28 de pe] dup5. C // 29 Ahav C / sl-m
vie C // 31 prifac B / a lui] lui C / lipsefte mlnie C // 32 Ahav C / acestea C / rupse
C // 33 lipsefte o i c / preste B //

215

www.dacoromanica.ro

lui i posti i fcu o pocgintg ca acia, cit au schimbat

indat. Dumnezeu miniia lui si au imblinzit urgiia lui.


Si chiemind iarg pre Ilie i-au zis: n-ai vgzut ce smerenie
au argtat inaintea mea Ahaav si ce pocgintg au acut ?

5 Deci, pentru cgci s-au smerit ina:ntea ftui. mle, nu voiu


aduce rutate in zilele lui, ce in zilele feciorului lui voiu

aduce rgutatea peste casa lui.

Dar ce poate fi aceasta? Ping acum cu bgtgi, cu urgie,


cu minie, infricosa Dumnezeu pre Ahaav i zicea
io piarz5., sg-i ia i stgpinirea i viaja i acum zice (cum)
cg nu poate sg-i facg rgu. Iaste cu putint acea putinic
cenus ce au pus Ahaav in capul lui, acel sac cu carele s-au
imbracat, acel putin post ce au fcut, acea pocgint ce au
argtat s.' fie slgbit dumnezeiasca urgie i s indnine pre

15 Dumnezeu sg facg acia ce vrea pgcgtosul acela Ahaav


si nu acia ce cerca dumnezeiasca dreptate? Adevgrat,
asa iaste. Poc'inta au intors urgiia lui, poclinta au oprit
miniia lui, pocginta i-au zmult din miinile lui cle preaputrnice sabiia rspltirii, pocginta au sters rgspunsul cel
20 infricosat i purttor de moarte. Nu voiu aduce
zice
f. 198 rgutate / in zilele lui".
Insg, pentru ca s poat pocginta sg svirseasc acste
lucruri preasavite, s cuvine sg fie pocginta adevgratg,
iar nu mincinoas ; pocgintg curafg, iar nu vicleang, pocg25 intg a inimii, iar nu a gurii, ca precum iaste aur adevgrat
si aur minemos, asa iaste i pocgintg adevgrat i pocgint.
mincinoasg.
Mult socotesc, pcntru c'ci zic: am gresit i Doamne iartg

mie, pgcgtosul, cum c adevgrat, sg pocgesc si nu stiu


30 ticglosii, cg pocginta nu st numai in cuvinte. C. zice
Hristos la Evanghelie : Nu tot cel ce-mi zice mie Doamne,

Doamne, va infra intru impgrgtiia lui Dumnezeu, ci cel

ce face voia Tatglui mieu, celui ceresc".


Litre ceialalti ce s-au pocit, doi sg aflg vestiti in Sfinta
35 Scrifituriz' : unul iaste Saul si altul David. Gresit-au Saul,
au gresit si David si vin amindoi in cunostiinta gresglii lor.
Am gresit" zice unul, am gresit" zice i celalalt. Dar. Da2 lipsqte 111/ 1-2c j i au] si s-au C // 3 chemind C / iar C / smerenie C // 4
6 c B, C // 7 peste toat casa lu C // 8 Dar C If 9 Ahav C // 10 piiarz5.
C/ viiata B, C
paranteze B, C //12 Ahav C / care C /13 acel] cel B 1115
Ahav C // 20 puratoriu B // 26 pocAintal-2 B // 28 Multi B, C I cci zic] un cuvint
care zic C // 29 iara mie] iart5.-m5. C // 31 ce-m zice C / lipseFte mie C // 36 cuAhav C

notinta C // 37 ce16.1alt C / Dar C //

216

www.dacoromanica.ro

vid au auzit acest fericit glas:

Dumnezeu au 15.sat
plcatul tgu: nu vei muri". i pentru Saul s roagg Samuil

f. 199

prorocul cu lacrmi i Dumnezeu li rg'spunde cu urgie


Ping chid vei plinge tu pentru Saul? Si eu 1-am deflmat
5 pre el".
Dar pentru ce pricing drept judecgtoriule, Doamne,
art despgrtealg ca aceasta, cu acesti doi ce sg cgesc?
De iaste adevxat, precum o cunoastem, prea adevgrat,
cum c." inaintea / ta nu iaste nici o ftgrie 0 cum c priilo mesti cu multg mil i dragoste pre cei ce s cgesc, pentru
ce, aici priimesti pre David si pre Saul Il gonesti? Nu
iaste imprat i unul i altul? N-au gresit amindoi inaintea
ta? Dar drept ce, David, carele au fkut pgcat mai mare
indoit, adecg preacurviia i uciderea, gig milg inaintea
15 ta si Saul s defaimg i s leapgdg, carele s-au argtat numai
neascultoiu?
Adevgrat, fetii miei, pe dinn afar- asa sg vde, iar Dumnezeu, carele iaste cunoscgtori de inimi i vde dinn lguntru

acia ce noi nu vedem au vIzut desprteala pocinii i a


20 unuia si a altuia. C poc5inta lui David era pocgint

adevgratg, cu duh urnilit si cu inim infrintg i smeritg",


precum zice Sfinta Scripturcl, iar a lui Saul pocginta era
mincinoasg i vicleang, din gurg numai, iar nu si de la
inima lui nu era dreaptg eltr. Dumnezeu.
25 pentru aceasta acea a lui David s-au argtat priimit si a lui
Saul s-au defdimat.
Drept acia dar, pentru cgci iaste pocginta lucrgtoare
si bine priimitg inaintea lui Dumnezeu, sg' cuvine s fie

pocgintg adevratg, ca a lui David. Si, pentru ca s5.

30 poat fiestecarele s cistige aceast pocgintg adevkat5.,


f. 199 desvirsit, curat i priimitg, Duhul Sfint in IScripturei
ne arat in ce chip sg o facem, cu pedeapsa ce au dat lui
Navuhodonosor, Impkatul asiriianilor. Pre aceasta, vrind
dumnezeiasca dreptate s:-1 pedepseasc5. intr-aceastg

35 pentru multa a lui trufie i iarg sg.-1 miluiasc5., au fkut


4 aflimat C // 6 Dar C / drepte B // 7 arlti C // 8 lipse,sle adevIrat C / o

cunoastem C

ters prea adevIrat B // 12 dupd altul ad. marginal Nu iaste jidov

unui i altul ? B // 13 Dar C // 14 adia C // 16 neascultoiu] dar nu ascula B.

neasculator C // 17 IA din afarl C // 18 care C / cunosator B, C / din B, C // 19 nu


o vedem B // 22 pocaint5. C // 23 repet i 2 B If 27 dar C // 31 ne arati. prin.
Scripturri C // 32-34 s6, o faceta pre Navohodonosor, 1nap5.ratul asirienilor, wind
dumnezeiasca dreptate C // 34 viiap. C // 35 a lui] lui C

217

www.dacoromanica.ro

asupra lui acest raspuns, precum s. vde la al patrulea


cap al lui Daniil: Cu hiarale partea lui, in buruianul

mintului ; Mima lui de la oameni sa va schimba i nima


de hiara s va da lui isapte vremi sa vor premeni preste
5 el". Adeca l-au osindit sa pasca' impreun cu hiarale i ca o
hiara sa manince erburile pmintului ; s i sa schimbe
mima lu cea omeneascg i s i s dea inima de hiar

se afle intru aceasta pina sa vor premeni sapte vremi


atuncea s i s dea ertaciunea. Si adevarat asa s-au
io intimplat, de au patimit Navuhodonosor, dup cum au

rinduit dreapta judecata lui Dumnezeu i intr-acesta chip


s-au luat ertaciunea, desavrsit.
cuvine, drept acia, acste trei lucrure s fad. fieste-

care crestin, pentru ca sa arate pocainta adevarat i placuta catra Dumnezeu. Intii, sa fie partea luf in iarba pamintului. Cind packuiaste omul las trupul lui slobod,
In desfatari, in pohte, in betii i in mincari mult si alta

nu socotste, fax numai cum 4 va dezmierda trupul


f. 200

cum sa-i dea odihne, cum s-1 hrneasca. cu / multe fliuri

20 de bucate, dintru carele urmeaza betiile, curviile, preacurviile i alte pohte neinfrns late, carele fac pre suflet
lacasi diavolului.

Drept acia s cuvine, cind va avea sa se pocaiascl

adevarat, s schimbe firea, s schimbe viata, s. suppue


25 trupul. Cu ce? In jaiba pamintului, cu tinria, Cu posturile,

cu ajunarile, cu departarea mincarilor si a desftarilor.


Pentru cad, precum zice marele Vasilie, postul iaste stria"ciune pcatului, instreinare patemilor, omorire trupului ;
c'nd slabste cu postul omul cel dinn afara, atunce ce! din

30 launtru s inf.rste, atunce s face cas. lui Dumnezeu


si vas curat darului celui dumnezeesc.
Al doilea lucru ce trebuiaste aste s schmbe mima lui
ja inim de har (si inima de hiar s va da lui").
Omul, precum are inima iscusita, asa o are si mult pohti35 toare si pe neplacre ; nu iaste pururea intru o stare: acum

1 patrulea] 4 C // 4 primeni B, C 1/ 5 Adicl C // 8 primeni C // 9 atunci C /


ertAciune C / fipseFte asa B /10 Navohodonosor C // 10-11 precum dreapta 3udecat.5. a lui Dumnezeu au rinduit C // 11 tntr-acest C fl 13 1:1.6] 3 C lucruri
C //15 Intliu C // 16 p5.atueste C // 17 d5s15.tAri C// 18 azmierda C II 20 din care
C // 22 15.cas C // 23 lipsegte Drept acia C / sl] ci s C / s5. se pocEascl] s. s ispoveduiasa. C // 24 viiata B, C / supue C // 25 tinerea C (/ 26 dapArtarea C / dAsfltArilor

C // 27 marile C // 28 Instriinare B, Instreinarea C / patimilor B, C / omortrea C//


29 din C / atuncea B, C// 30 atunci C// 32 ;Mrs ce trebuia B, ce trebueste C// 33 s5.
va da) i sA va da B II 34 si) mai B II 35 lipse,ste i pe neplacre C / intr-o stare C //

218

www.dacoromanica.ro

s. preface spre bine si acum s schimb spre au, acum pohtste un lucru si acum 11 uraste, acum iubste si acum vrimksuiaste.

Impotriva acestora hiara are pururea acias irdink ne5 prefkutk st5.atoare si nemiscatk *i de vrme ce omul,

f. 2oov

dud pdltuiaste, pentru c'ci are / mima pref5.c5.toare, s


deprteaz de la Dumnezeu si d toat vointa lui si dragostea la zidiri. i, pentru ca s facl poc5inta adevratk
trebue s. schimbe zice Dumnezeu acea inim a lui,
10 vicleang si amgitoare car iaste nestlatoare si lesne
muttoare si s la inima de hiark adeca o inim stgatoare,
o inim.' neschimbaoare, o inim car s r5Anie pururea
nemiscat5, de la bine, de la dragostea mea si de la paza
poruncilor mle, car A nu mai pohteascl flul, nici s5. se
15 abat la p.'cat. i aceasta iaste acia ce zice prorocul
boTh Rumpet inimile voastre".
la cea de pre urm5., al treilea lucru carele s urmze

poclintii cei adevkate iaste aceasta: 7 vremi s vor

20

premeni preste dinsul".


Pkkosul, cind iase din calea lui Dumnezeu si sA face
pre sine rob pohtelor celor trupesti, slvirsaste toate plcatele cle de moarte, dintru carele die mai mari slut, precum
ne invat lgia lui Dumnezeu si sfinta Evanghelie, adecl:
trufiia, iubirea de argint, p5.catul cel trupesc, zavistiia,

25 15,comiia, miniia si Miles..

Deci acste p5.cate sint cle 7 vremi carele sa cuvine s'a"


f. 201

le schimbe cela ce va vrea s se pocnasc cu adev5.rat,


adea / s prefaca trufiia in smerenie, iubirea de argint
In milostenie, pkatul cel trupesc in cuatenie, zavistiia
30 in dragoste, 15.comiia in post, miniia in blind* si lnea
In rugkiune si intr-alte fapte bune. $i. precum dud fkea
acste pkate s.' bucura, s desflta si 'idea, asa si chid
s poc5laste s cuvine s'l se mihneasck sa suspine si s.

1 priface B // 3 vrijrnAsueste C // 4 Improtiva B, Impotriva C / hiiara B /


neprifd.cua C // 6 plc5.tueste C / iniml B // 7 dAparteaz5. B, C / 411] de C /
lipseFte i dragostea la zidiri C // 8 i.] Ci C // 10 card] ce C // 11 adia. iniml C /
stgatoare] statornic5. C //12 lipse,ste o initial 1-2 C / care C // 14 card]
C //
16 Rumpeti B, C / dupd voastre ad. iar nu hainile voastre C // 17 de pre] dui:4.
C / care C // 21 s&virsaste] sIvIrstaste A // 22 picatile C 1 dintru] din B, C / care
s'IL

C // 22-23 intre paranteze precum ne invat legea lui Dumnezeu C // 23 adia


C // 25 ldnia B // 26 dupe/ vremi ad. ci acela ce va vrea C // 28 adeci] i s5. cuvine
C // 28-29 lipse,ste iubirea de argint In milostenie C II 30 ldnia B // 32 d6sfd.ta
C // 33 pocleste C //

219

www.dacoromanica.ro

pling, pentru ca s facA premeneal vremilor i s se


arate prefacerea adevrat..
Cu acest fl de mijloace s face pocinta desvir0t
plcut i c4tig pktosul eraciunea deplin, s im5 prieten4te cu Dumnezeu i s.' face iar vas, darului celui
dumnezeesc.

Drept acia dark', fetii mid, de vrme ce pocinta are


putre ca aceasta, precum at auzit 0 nu iaste alt cale 0
alt mijlocire pentru ca s.' v mintuit sufletele voastre,
10 fr numai cu poc.'inta, trebue dar tot i cei tineri i cei
bltrini i cei bogati i cei sraci, s alergati cu osirdie
la aceast.' pacinic linite a mintuirii, pentru cki yeti
afla tot odihn sufletelor voastre, dup cum zice Hristos
la Evanghelie i toti v vet mintui.
f. 201' 15 Pocinta aceasta iaste cetatea cea minunat in / patru
cornuri ce au vzut sfintul loan la Apocalipsis, in 21 de
capete, carea avea 12 u0: 3 de spre r.'srit, 3 de spre miazg-

noapte, 3 de spre amiaz.zi 0 3 de spre apus, pentru ca s


poat infra printr-insele toti i cei mici i cei mari, btrinii
20 0 tinerii i fie$ecarele dup rinduiala sa i dup virsta sa:
pi-in cle de spre rsrit s intre cei tineri, ca cei ce sint la
asritul vietii ; prin cle de spre amiaz: s intre brbatii
carii s dn.' la mijlocul virstii ; prin cle de spre amiaznoapte cei btrini, al crora le iaste singele rce i albi25 ciunea zpezii o tin in barb ; i prin cle de spre apus s
intre, fs.' de nici o dezndljduire, cei ce sint la sfir0tu1
vietii 0 au amindoao picioarele in groap i sufletul in
30

buze, al crora milostivirea lui Dumnezeu le va priimi


poainta.
Drept acia, in toat vrmea, iar mai virtos in zilele

acstia a sfintului post, v chiam pre tot milostivul Dumnezeu, carele poht4te min.tuirea tuturor, zicind: ,,Intoarceti-v5. atr. mine 0 m voiu intoarce atrbi voi".

1 primeneala. B, primenle C // 3 feliu C // 4 erta.ciune C / deplin] deprin

B j Impriitenste B, Imprietineste C // 5 ias C / ad. marginal vas B II 7 dar C // 8


ati auzit B // 9 mIntuiti B, C sufletile C // 10 lipsepte fara numai cu poclinta. C /
dar C / totii C / lipsepte i cei 1-2 C // 11 lipsepte o cei 1-2 C j Cu osirdie s alergati
C f12 pentru caci] ca C/ vet afla C 11 13 toti B, C / dupa cum] precum C // 14 yeti
mintui B // 15-16 cetatea cea mare s't minunata ce zice sfintulIoann C // 17 care B,
ca. C/dup 'd rasarit ad. si B / miiazanoapte B //19 tot B // 20 fiestecare C / orinduiala
C // 21 tiniri B// 22 amiiazazi B// 24 miiazanoapte B dupa amiazanoapte ad. sa
Intre C / al] ial B // 26 far' de nici C / lipsepte de B / dejnadajduire B // 27 picioatile

B, C // 31 acestea C / a] ale C / toti B, C // 32 care C // 33 s't eu ma voiu C //

220

www.dacoromanica.ro

Drept acia nu nvrtosat inimile voastre, ci cu vitejie


crqtineasc lepdat lucrurile Intunrecului, J adec strhnjafurile, clevetirile, zavistlia, urciunea, vrajba,
curviile i toate necurtiile i v Imbrcati cu armele

f. 202

s luminii, cu credinta, cu ndjdia, cu dragostea, cu frica


lui Dumnezeu, cu cuceriia i cu smereniia, pentru ca
suppuneti cu acste buntti pre Improtivnicul vostru,
pre diavolul, trupul ce thn4te patemile cle ce stria
sufletul i s v faceti motni imprtiei ceriului, a ariia
io s. v5..' Invredniciti toti, cu darul
Amin. /
f. 202e

cu mila lui Dumnezeu.

CUANT DE iNVATATURA LA POGREBANIIA OMULUI


PRESTIVITI

Mult ptimaul acela i ngduitoriul by, piatra 111)15 aril, dup luptele cie mari ce i-au fcut vicleanul diavol
0 1-au golit ca intr-o clip de ceas de toate averile lui
1-au lipsit de toat cinstea, de toat bogtiia, de toat5. slava
0 de toate sotiile lui 0 au rmas numai cu muiarea, afarl
din casa lui, gznd intr-un gunoiu, cu mult tic5.100e,
20 plin de bube 0 de viermi, iar ne la acstia toate, pentru
ca s ru0nze pre vicleanul diavol i s-1 biruiasa cu brbtiia sufletului lui cu rbdarea, precum zice mai pre
larg istoria lu, n-au dat nebunie lui Dumnezeu, nici au
gre0t cu buzele lui, mcar c cu acstia toate, socotind
25 el derfciunia i tic5.1o0ia acetii vieti i multele invrtejiri i prefaceri ale lucrurilor omene0i, plingea i s tinguia i suspinind zicea: Pre moartea am chiemat-o s-mi
fie tat", by, 17, adec5., ca cum ar zice: moartea-mi iaste
WM, carele m nWe.
30
Oare ce poate fi aceasta, iubitii miei, ce zice direptul

acesta, by? Nu iaste lucru Improtiv, nu iaste lucru

1 Drept acial Deci C / invirtosati B // 2 lepldati C / Aid, C // 5 n.djdea B,


nIdejdea C // 6 lipsefte pentru C // 7 supuneti C // 8 diiavolul B / dupe diavolul
ad. i pre C f patimile B, C // 9 facet B / imp5/5.tii C I lipsefte a C / clruia
B // 10 Invrednicit B / dupd Dumnezeu ad. acum i pururea i intru veci de veci
C /11 dupd Amin ad. Sfirsit si lui Dumnezeu laud& C // 15 diavolul // 17
cinstia //18 lipseste lui // 25 desArtIciunea // 26 plingia // 28 ad. marginal by,
17 A, lipsefte B / moartea-mi] moartea //
Aceasti didahie lipseSe dia manuserisul C.

221

www.dacoromanica.ro

neunit. / Moartea tae i stric ca o scere, iar tatal naste.

f. 203

Dar cum poate nasterea i stricaciunea sa se uneasca,


fiind amindoao finpotriva ? Poate ca de ispitele cle multe
ce i s-au intimplat si de pagubele ale multe ce l-au ajuns

5 4 va fi pierdut mintea, de zice c moartea lijaste tata,


sau de multele duren i poate c nu va fi stiind ce graiaste?
Ba, iubitii miei, ba! Nu s-au pierdut mintea i tie ce

graiaste. Ci numai socotind cum ca cu alta nu sa poate


mintui omul, nici sl poate odihni de patemile si de tica10 loiile acestii vieti, fara numai cu moartea, precum
intr-alt loc zice: Moartea iaste odihna omului". by, 3.
Dara stau de ma mir pentru ce nu zice: pre moartea
am chiemat-o sa-m fie rnintuire, ce zice: pre moartea am
chiemat-o sa-mi fie tata.
Ascultati, iubitii miei, socoteala i invtatura cea cresti15
neasca. Au cunoscut si au preceput cum ca iaste la fieste-

care crestin trei nasteri: una trupeasca, alta sufleteasca


si alta mintuitoare. Deci, nasterea cea trupeasca iaste
acia ce sa." naste nestine trupste, din tata si din mum,
f. 203'

20 precum o vedem aceasta totdeauna, nu numai la oameni,


ce si la dobitoace. / i pentru aceasta s numste nastere
trupeasca, precum zice i domnul Hristos: Ca ce e nascut

din trup, trup iaste".


A dooa nastere iaste cea duhovniceasca si nu iaste la

25 toti oamenii, ci numai la cei ce s-au n'scut duhovnicste


din baia sfintului botez, pentru carea iaras acestasi Hristos zice catra ucenicul cel ascuns, catra Nicodim: De nu
sa va naste nestine din apa si din duh nu va putea s intre
Intru imparatiia ceriului".
30

Iara a treia nastere, ce am zis ca iaste mintuitoare,

iaste aceasta ce zice dreptul by, cum ca-i iastetatamoartea,

pentru cad c precum la nasterea cea dintli trupeasca,


nascindu-sa omul, iase dintru intunecatele chisori ale pin-

tecelui maicii sale si vde stralucita lumina soarelui


35 precum la a dooa nastere, a baii cei duhovnicesti a sfintului botez, iase omul dintru intunrecul necredintii
vine la lumina cunostintfi de Dumnezeu, stralucindu-se
luminIndu-se din lumina cea cu trei straluciri a sfintei
5 tat51 // 9 patimile // 11 ad. marginal by. 3 A, lipsefte B 11 13 s&-mi fie /15
24 repetti iaste 1 // 26 aceasta // 31 iaste
ascultati II 16 priceput // 21 ci
iat // 32 dintfiu // 33 ascfndu-se / inchisori / pintecilui II 38 din] dintru

222

www.dacoromanica.ro

troite, Intr-acestas chip si la nasterea cea de a treia, carea


iaste mintuitoare, s. nate sufletul omului i iase dintru
intunrecul si tina trupului, ca dintr-o pusarie intunecat.
f. 204

i mrge s vaz lumina / cea stalucitoare si slava cea

s fenicia a vietii cei de pururea.


Aceasta nastere a mintuirii pohtiia s vaz5. i prorocul
David si pentru aceasta zicea: Scoate, Doamne, din tem-

nit sufletul mieu, ca s mrturisease numele au",

Psalm. Asijderea i fericitul Pavel zicea: Pohtesc s m.


10 sloboz din trupul acesta i s fiu impreun cu Hristos",
Filipis, 1.

Aceasa nastere, a treia iaste cu mult mai burl si mai

de folos cleat clialalte, pentru cki nasterea cea trupeasc


s'a' numste nastere intunecaa, iar nasterea cea duhovni15 ceascg, a sfintului botez, s numste luminat. Si pentru

aceasta sfintul botez s zice luminare i cei botezat s


numesc luminati.

lar a treia nastere, a mortii, care iaste mintuitoar,

iaste far'de gresal i f r'de primejdie la omul cel credin20 CIOS i drept, cki nu poate s mai pckuiasel dup.' moarte.
Drept acia alergm tot credinciosii i mrgem impreun
cu priiatenii nostri i cu rudeniile, petrecindu-i pink' la
groap (sau besric6), cu adunare de preoti cucrnici, cu
multime de crestini credinciosi, cu cinari sfinte, cu
2s aprinse i cu tmteri i cu toate alte slavoslovii i podoabe
lutninate.
f. 204v
Dintr-aceasa nastere s-au / nscut asazi i sufletul cel
curat al acestui fericit frate (cutarele) ce au murit. Si de
vrme ce s-au dat obsteasca datorie, dup rInduiala cea
30 crestineascl 0-1 petrcem la groap i s desparte de noi
dintr-aceasa viat, pre carele ndjduim i noi s5.-1 vedem
dm cu totii o eraciune
in cialala viat5., trebuiaste
rog s zicet cu totii, din tot sufletul vostru: Dumnezeu s5.-1 iarte. De vrme ce au vietuit ca un om i au petre35 cut cu noi intr-aceast lume poate c va fi amrit sau va fi
scirbit pe cineva, sau cu cuvintul, sau cu fapta ; i pentru
zicem cu totii: Dumnezeu sl-1 iarte, cki
aceasta iar
aceast c5.15.torie iaste s o facem cu totii. Si pentru ca
8 nnmelui // 9 ad. marginal psalm A, lipsefte B //11 ad. marginal Filipis
1 A, lipsqte B // 12 iaste a treia // 13 clelalte // 28 lipse,ste cutarele // 31
viiaj // 31-32 ad. marginal pre carele nIcIljduita i noi s1-1 avem In.
ceialaltA viiatl // 37 iar //

223

www.dacoromanica.ro

s: putem cistiga i noi, dup moarte, aceast: plat a ert:ciunii de la cei vii, pentru aceasta s. zicem 0 a treia oar5::
Dumnezeu s'61-1

iarte si pre noi sa ne miluiascg, ca un

bun si iubitoriu de oameni. Amin. /

f. 205 5 CUVNT DE INVATATURA IARA LA PRESTEVIREA OMULUI1

Intristat, jalnic i amar s vde a fi rgspunsul mortii la


om, de vrme ce Dumnezeu pe strgmosul nostru Adam,

pentru pgcatul neascultrii, l-au osindit spre moarte,


zicindu-i: Pgmint esti i In pgmint vei mrge". Lisa de

lo va sta nestine s ja seama cu tot dinadinsul socoteala aceii


osinde i sfirsitul acelui rspuns a lui Dumnezeu nu o va
afla &a: fie munc i pedeapsg, ce mare facere de bine si

mare dobindg. Pentru cgci de n-ar fi hotarit Dumnezeu


moartea la om era s se fac rotatea nemoartg i pgcatul
15 necurmat. i pentru aceasta zice Sfinta Scriturc i acum
ca nu cumva s intinzg mina sa i va lua din lemnul vietii
si va mInca si va trgi In vci".
Preceput-at pricina, cum c dupg ce au mincat din
lemnul cunostintii 0 au cAzut In pgcatul neascultgrii l-au
20 oprit Dumnezeu s nu carea cumva s: manInce si din
lemnul vietii si va trgi in vci i s se facg rgutatea nemoartg

f. 205

0 va rgminea omul cu pgcatul f gr' de moarte. i apoi /


ce alt, nevoe mai rea 0 mai cumplita ar fi putut fi la ticglosul om, decit aceasta?
25
Drept acia, mare folos si mare dar si milostivnie vindecare s-au dat omului de la Dumnezeu, ca sg moarg i s
se strice acest trup al pgcatului i s inviiaze la inviiarea
cea de obste alt trup, duhovnicesc, fgede stricgciune
fgede moarte; el mare dobind s face omului moartea,
30 dupa cum zice i sfintul Grigorie Bogoslov, c s tae

p'catul, pentru ca s nu ramie rgutatea nemoart i s


face munca milostivire i iubire de oameni. Pentru aceasta

(s-au zis in Scripturci): Pgmint esti i in pimint vei

mrge". Pentru aceasta l-au scos domnul Dumnezeu din


5 presavirea // 7 pre // 10 denadinsul // 12 ci / ad. marginal mare // 14 rAutatea 11 24 acesta / dupil acia ad. marginal dar // 27 invieze //
1 AceastA didabie lipsqte din manuscrisul C.

224

www.dacoromanica.ro

raiu, s lucrze pinintul, dintre care s-au luat. Pentrtz

aceasta i-au zis: Intru sudoarea ftii tale vei minca

f. 206

pfinea ta, ping' te vei intoarce In pgmintul dintru carele


te-al luat". Pentru aceasta s-au nvlit cu foi de smochin.
s Pentru aceasta s-au imbrgcat cu imbrgcgminte de piei,
care imbrgegminte nu iaste alta, dupg cum zice iargsi
sfintul Grigorie fr numai acest trup gras i muritoriu".
Drept acia acest trup gras", o, iubitii miei ascultgtori, ca un trup al pg'catului 1-au dezbrgcat astgzi si 1-au
io aruncat la pgmint ca o haing vche i stricatg.
$i acest fericit rgposat, fratele nostru (cutarele) s-au
dezbacat, zic, de trupul acesta, / pentru ca s, se tmbrace
cu altui, fgr de stricgciune, au lgsat lgcasul cel pmintesc

pentru ca s cistige alt lca, In ceriuri, precum narturi15 ste fericitul Pavel, zicind: pentru c tim c de s va

surpa casa noastr cea pgnainteasc a trupului, avem zidire


de la Dumnezeu casg vecinic.' in ceriuri, nefcut. de ming.

Si de vrme ce petrcem fericitul lui suflet in minile lui


Dumnezeu, cu adunare de preot cuciarnici, cu multime
20 de crestini credinciosi, cu cintri sfinte, cu fclii aprinse
si cu tgmteri i cu toate alte slavoslovii i podoabe luminate.
Dintr-aceastg nastere s-au ngscut astgzi i sufletul cel
curat al acestui fericit frate (cutare/e) ce au murit. $i de
25 vrme ce s-au dat obsteasca datorie, dupg rinduiala cea
crestineascg
petrcem la groapg i sg desparte de noi
dintr-aceastg viatg, pre carele n.dgjduim i noi sg-1 vedem
dgm cu totii o eracitme
In cialala viata, trebuiaste
si mg rog s zicet cu totii, din tot sufletul vostru: Dum30 nezeu s5.-1 iarte. De vrme ce au vietuit ca un om si au
petrecut cu noi intr-aceastg lume, poate cg va fi amg.rit
sau va fi scirbit pre cineva, sau cu cuvintul, sau cu fapta
pentru aceasta iarg
zicem, cu totii: Dumnezeu s.-1
iarte, c5.ci aceastg cglgtorie iaste s: o facem cu totii. $i
35 pentru ca s putem cistiga i noi, dupg moarte, aceasta
platg' a ertlciunii de la cei vii, pentru aceasta s zicem
Dumnezeu sg-1 iarte si pre noi s ne milua / treia
f. 206T
iascg, ca un bun si iubitoriu de oameni. Amin. /
3 pia. ce JI 6 iarls // 7 dupg numai ad. marginal pentru // 8 lipsette
miei // 11 lipsette cutarele // 16 surpa ad. marginal i strica 1119 preoti cucrnici // 24 lipsetie cutarele // 27 dintru viia // 28 viiat5. // 29 zicem / tiers
vostru //32 ceneva // 33 iar // 36 mil acei // 37 oara // 38 lipsetie Amin //

225

www.dacoromanica.ro

t 87

SCRISOAREA LA LEAT 7220, IN LUNA GHENARIE, IN 13 ZILE

Duminec5., la vrme de chindie, prealuminatul domn Io

Costandin Basarab Brincoveanu voevod, avind prepus


pentru ni0e lucruri ce le-au adus intimplrile vrernii de
5 s-au flcut, cum s se fie fcut cu invtItura 0 indemiiarea
noastr. 0 fiind m''riia-sa indemnat de nite obraze mari

beserice0i 0 mireneti, pline de zavistii 0 de rutate au

trimis la noi cu porunc mare pre duhovnicul lui pre episcopul Nisis chir Mitrofan Thasitul, carele era sfetagoret
io de la min'stirea Dionisiului, de ni-au zis au A' fac paretisis
de bun voia mea, 0 s-mi las scaunul, s es, au s m scoat

mriia-sa cu sila 0 s scrie la Tarigrad s m 0 catheriseasc. Pentru care lucru, mergind eu la curte marti seara
0, vorbind in tain cu mkiia-sa, i-am zis cum c m las
15 de vldicie, de voia mea, 0 intr-acel ceas i-am dat 0 scris
acste 12 capete, carele insmnm aici, s se afle la cei de

pre urm, spre aducere aminte 0 s cunoasc fietecine


0 nevinovtia noastr.
, _,Domnul au fost luminarea mea 0 mintuitoriul mieu",
4. 87 20 Psalm 26. / Aceast scrisoare ce o inchin intru inteleapta

socoteala mriei-tale, m rog ca unui domn milostiv 0


iubitoriu de Hristos s o citeti, and vei avea indelte,

cu blind*, pentru dragostea Top npacordcrou iCo (= prea-

blindului Hristos) 0 cle scrise s le socote0i toate cu


25 amkuntul, cu judecata dreaptl, a le vei afla adevrate;
0 scoate den mima mkii-tale acel ghimp, c nu stilt (tie
Domnul) precum in.' socotWi mriia-ta 0 precum Itt

yXcoacraXyav (= in.' limbutesc) improtivnicii miei 0 am


ndjde pre Dumnezeu cl s va descoperi dreptatea mea

30 f'r de zllaav5.; tSri. ty6 Iv dxaxi4 goo t7cope6crry, croi, Sg

K6pt6, tXtricrov iie (= ca eu intru nerlutatea mea am


umblat, iar tu, Doamne, m. mi1uia0e). Stiu a vrjma0i

1 Scrisoarea ce au scris v15.dica Anthim atr5. mIriia-sa. Constantin vod5, Ben-

coveanu, la leat 7220, In luna lui ghenarie 13 C I lipse,ste Scrisoarea B / dupd


luna ad. lui B // 2 Io] Ionn B // 3 Basarab B / lipse,ste Brincoveanu C // 5 cum
a fie flcut B, cum s s5, fie flcut C // 7 mireneste B // 10 Dionisiu C / ne-au
zis B, C // 15 i-am dat In scris C // 16 insemnlin B, C // 17 dupre urm5. C / aducerea C /119 mintuitoriu C // 20 ad. marginal Psalm 26 A, B, lipsefte C // 21
mArii-tale B, C // 22 iubitor C // 23-24 ad. marginal preablIndului Hristos A. ad.
marginal preablIndului Iisus B, lipsqte C // 26 din B. C / lipsege acel B // 28
ad. marginal m5, limbutesc A, lipse,sle B. C / Impotrivnicii C // 29 ascoperi C//
30 ail. zAbavl C // 31-32 ad. marginal traducerea A, lipseFte B, C //

226

www.dacoromanica.ro

miei X6yov napetvouov icatkOcvto 'cat'


(cuvint fledelge au pus asupra mea) inaintea facgtoriului mieu debine, carele e5ti ma'riia-ta ; i la aceasta ce alta pociu.
zice intii, fra numai:
5
1) De am viclenit pre mariia-ta, au casa mkiei-tale,
au am vreun end ru sa' fac (in at va indelung rabda
Dumnezeu s trlesc pre pamint), au in viata mariei-tale.
s fie eu,
au dup petrecanha a multi ani ai
supt legatura cea grea a afurisaniei ; iar de nu, sa fie cei

it) ce au gralt rau catra mriia-ta (asupra nevinovatului) faradelge, in trufie i in defaimare.
A dooa, de am graft au in besric5. (propoveduind /
f. 88

cuvintul lui Dumnezeu), au afara, in taina, sau de Ltd'

inaintea mriei-tale, au 5i pe dupa dos vreun cuvint carele15 s5. nu fie fost pre plcrea mariei-tale, 1-am graft xpeocrri-

x8g1 ca un p5storiu sufletesc, iar nu cu vicle5ug, s tevatam, au trup5te au suf1et5te.

Eu aici, in tara, n-am venit de voia mea, nici de vreo.


sracie sau lips5.; nici mnstirea Sneagovului o am luat-o.
20 cu de-a sila. Iara ce am lucrat in 7 ani, ce am facut acolo

(nu atita din venitul casei, cit din sudorile ftii mle),

lucrurile aclea marturisesc la toti, 5.1 macar c msiia-ta

nu pohtiiai sa es de acolo, iar cine au fost pricinuitorii


eirii mle vor da seama inaintea lui Dumnezeu ; iara
25 incailea am e5it cu cinste i nimenea nu mi-au luat seama,

cad s vedea a am facut 5.1 am adaos, iara n-am stricat,


iar nici datorie am lsat.
La episcopiia Rimnicului puiu martur TV icpu(poicapStoyvlocrctv 0v2 c nici In visul mieu Stv 'Ed Ispavtecatuca3 s

30 m fac arhiereu, cunoscindu-m pre mine mai p5.catos


mai nevrdnic decit tot oamenii pamintului. lar de vrme
ce 1)
7cdrra icp6G
autuptpov obcovoiAv 00;4, a5a au
1 ad. marginal traducerea A, lipse,ste B, C // 4 zice] s

zic C // 5 Intiiu B // 6

lipseste s fac C // 7 viiata. B, C I mArii-tale B, C // 8 mIrii-tale B, C // 9 afuri-

sanii C //12 A dooa) Pentru c i C/ biseria C // 12-13 fcIrd paranteze C 1114


marii-tale B, C /
C / carile B // 15 marii-tale B, C // 16 plstor C // 19 nu o am.
luat-o B // 20 lar C / fIcut] fost C // 21 casii C // 22 to B /1 23 pricinitorii C 14'
24 iar C // 26 iar B, C // 28 martur] matur B, rnartor C// 31 toti B, C //
Din datorie.
Pe Dumnezeu, care cunoaste ascunzisurile inimii.
Nu mi-am Incbipuit.
Dumnezeu, cel ce pe toate le orinduieste spre mal bine.

227

www.dacoromanica.ro

vrut, s rldice, din p5.mint srac i din gunoiu s inalte


mser, Tob ica0ficrt Carr& pet& etpx6vorow kaoiS ata', eu
ce puteam face? natayriv
Kcp Kai lictteucra abt6v2.
1, 88v
Ams.'zut si acolo 3 ani, flr doao luni. Ce am lucrat
5 acolo (nu atita din veniturile casei), cit, iar, din osteneala
sudoarea ftii mle), iaste (pavapew
Tcacrt3.
Esirea mea de acolo n-au fost cu voia mea. Eram odihnit
cu atita i mi-ajungea din destul necazurile ce petreceam;
iar apoi am esit cu cinste i nici seama mi-au luat nimenea,
io nici datorie am 16sat, c asa ni-au slujit vrmea.
5)4 Mitropoliia n-am luat-o cu sila, nici cu mite, nici cu
ruglciuni. Faci-mi Dumnezeu r5.splaire de va fi urmat
vreuna de acstia, ci asa au fost plcut inaintea
stpinului Dumnezeu si au luminat pre mriia-ta si te-au
15 f5.cut 5pyavov5 la mijloc, de mi s-au ficut mutare dintr-un
scaun intr-altul. i, tiind c aceast o-uvilycia6 iaste duhovniceasc., am pus osteneli peste osteneli intru toate
am trudit din zi din noapte s.' inmultesc talantul Domnului, pentru ca s.' nu m.' numr in rindul lnesii slugi;
20 i am silit, dupa putinta mea si dupl proast, ajungerea
mintii Inge, de am lucrat in viia Domnului, de nu ca cel
de la al noaolea ceas, m5.car ca cel de la al unspazcelea
ceas i n.'da'jduesc ca voiu lua de la stpin plata deplin
c iaste volnic pre al s.'u". i acstia cite am lucrat cu
25 miinile si cite am grdt Cu limba, cine va vrea, s le sof. 89

coteasc. jt 31306v Xoytagew empocrconokfrruoghcai Kara 0E6v7

nici una nu va afla ca si nu fie spre slava lui Dumnezeu, spre cinstea Trariei-tale i spre folosul

6) Rlutatea i zavistiia din lume nici au lipsit, nici va


30 lipsi, pentru c5.ci iaste pornit omul din tinertele lui spre
4 doao] 2 C // 5 casii B, C Ijar C // 8 mii-ajungia B, si-mi ajungea C / pe-

trcem B // 9 nu mi-au luat B //10 ne-au slujit B, C 1/13 dintr-acestea C //15 dintr-un] dintru B // 22 iipsete lal C / noalea B / unsprAzcelia B, unsprezecilea C /24 acestea C // 28 cinstia B / mArii-tale B, C / tarii B, C // 30 tinertile B,
tineretile C //
1 Pentru a-1 a;eza pe el cu boierii poporului sau.
* M-am supus Domnului i 1-am rugat pe el.
Vederat tuturor.

4 Punctele 5-12 nu stnt numerotate fa ms. B.


a Instrument.
Urmare.

7 Cu cuget drept, flri pirtinire si dupi Dumnezeu.

228.

www.dacoromanica.ro

cle viclne si nu s prisste a nu zavistui binele i cinstea


altuia. Si pentru acia stiu c s nevoesc multi ca s stricecu vorbele lor cle otavicioase Tee xpriauk aou

silesc cu viclesug ca A, te indmne pre mriia-ta s. fad


5 clia ce n-ai acut n tinerte, spre sufleteasca vtmare
spre clevetirea oamenilor.
7) Pre cei ce slut pricina ruttii Iistiu cine sint, ca cum
stiu insumi pre mine: unii de aicea i altii dintr-alt
parte, carii grit em.e.tettpeittot.2 din ru ; iar a pohti s
io stau de fat cu dInii, inaintea mriei-tale i inaintea a mult
norod vet napacstflaouv3 cle neadevrate, cu carele m lupt
In zadar. $i mcar ci mie nu mi s cuvine, ca unui arhiereu,
15

f. 89v

s, graesc pe nimenea de rn, nici s pirsc, iar mi s pare


eh' cu ajutoriul lui Dumnezeu foarte tare s-ar ruina.
8) Intre clialalte mozavirii i vinzri ce-mi fac, ca Inda
pre Hristos, au zis catr mriia-ta, ce/ ce au zis, cum /
fiu fAcut 24 de capete asupra mriei-tale impotriv, ce, si

ce voin s fac. Intreab pre pgrintele Nisis, s-t spue


acle capete ce zic, Ca.* i le-am cetit intr-acel ceas ce au po-

20 menit de jale, fiind de fat i Odrianul, care capete eu


vream s le art mriei-tale tocma de atunce i s-t cer
voe s: m las

afurisesc de fat pre cei ce le scornesc ;.

dar n-au vrut s m base unii. lar de vei pohti marii-ta


s ti le trimit s le cetesti, s vezi ce cinste tmi fac fili mid
25 cei sufletesti si ce vorbesc pentru mine ; ci zicind eu aceluia ce ti /e-au spus, cum c s-au lunecat si el cu firea, ca
tot oamenii si cum c toate le am Insemnate capete
nevrind s i le cetesc, c nici aveam vrme, nici Imi iaste
drag s le mai auz, au zis car mriia-ta to:5 dvairetkov4.
dup
30 Dumnezeu sl fac plat fiestecruia
faptele lor ; eu stilt gata.
1 cinstia B//3 vorbele] bArbAtiile C II 5 celea B, cele C J n-ai] n-au B// 6 clevitirea

B // 8 pre mine Insumi C // 9 lar C / asi pohti C// 10 narii-tale B, C // 11 lipsege


Cu C //13 pa C / nimenea] nimea B // 15 clelalte B, celelalte C // 16 pe C /
sA fie B /117 mgrii-tale B, C // 17-18 1ipsege ce i ce voiu sA fac C // 18 s5.-til
spue B 1119 citit B // 20 Odriianul C 21 narii-tale B, C / lipseFte tocma C /
atuncea C /122 Iipse,ste sA mA las C // 23 dar C // 24 trimiti B / citesti B, C / 1mi
fac mie C // 27 tap B, C // 28 citesc B, C //
Bunele tale moravuri.

9 Nesc.himbItori.

SI arate.

Contrariul.

229

www.dacoromanica.ro

Iar pentru paretisis ce mi-au venit porunc de la


mriia-ta ca sa fac, zic cum cg" nu indrznesc, pentru fIg5.-

duialele care dna noi, arhiereii, inaintea lui Dumnezeu,


cind ne hirotonim (precum si cu mina scriem in condic5.,
5 dupl cum iaste rinduiala besericeasc si isclim inaintea
celor ce vor &A hirotoneasc), s facem paretisis insine, noi,

de voia noastr, cci ckm porunca si fgduiala si /

-f. 90

Dumnezeu nu glumste. CA zice marele Pavel: Eicacrtog

tv (o ticktiOri Eicet Kai. gEvg.rail ; iar pentru dragostea mriei-

to tale, de ne vei porunci, vom face, pentru ca sd nu socotesti


614 stm impotriv ; numai f, mriia-ta, socoteall

dreaptl si cu frica lui Dumnezeu. De iaste cu dreptul s


zic cineva, unui om, cu sila: desparti-te de muiarea ta si
lipsste din casa ta si din toat agonisita ta fr'de nici o
is vin, pentru carele iaste zic (mcar c5, iaste impreunare
trupeasc51): Uncle Dumnezeu au impreunat, omul sl nu
despart5.", dar cu cit mai virtos s indmne cineva pre
un arhiereu sl-s lase eparhiia, Mr& ving' s'i f'gr'de judecat5.,
c iaste impreunare duhovniceascl, carele are datorie, ping:

2o la vrsarea singelui, s nu-s prlseasc turma, dup cum


zice Hristos: Pstoriul cel bun 4 pune sufletulpentru oi" ;
iar5.' incs eu pohtesc s fac voia mriei-tale, iar nu a mea.

Judec, mriia-ta, ca un doran crestin, de iaste cu


cale si de sg' cuvine s fiu lipsit acuma, la btrintele mle,
25 de amindoao : si de turma ce mi s-au incredintat de la
If. 90'

Dumnezeu, ca unui nevrdnic si de munca s'i osteneala


tinertelor mle? C' zice Sfinta Scrifituril: I Obic tic61xfiaag Si; titi Tip' aind:o.2 i de vei afla m'griia-ta c5.' iaste cu

dreptate, fie numele domnului blagoslovit, de acum si


30 pin in vci.

1 lar C// 2 f&glduelile C // 3 lipse,ste arhiereii C // 5 bisericeasa C1/ 6-7


dupd s. se hirotoneasc5.: care si. fnsine noi de voia noastr5., de vom face
paretisis, alcAm porunca ... C // 7 nostrl A, C/18 lipseste marele B // 9 mIrii-tale
B, C // 11 c5.-ti stAm C //13 despartl-te C// muerea C// 15 carele] cl C // 17 A nu
d5-spart5. C / dar C // 18 Mx' de vita C // 20 nu-si pgr&seasc5. C // 21 P5storul C // 22

iar 1-2 C / ad. marginal iaa incls eu pohtesc B / mArii-tale B, C //24 batrintile
B, bAtrinetile C1/ 25 1ncredinta. B // 27 tinertilor B, tineretilor C // 29 blagoslovit]
binecuvintat C / acum] cum B // lipseste si B //

' Fiecare, ende a fost chemat, acolo si rimini.


i Nu vei pedepsi de doui ori pentru aceeasi (fapti).

230
www.dacoromanica.ro

pentru ce am indatorit
11) ke de vei zice
casa, de am f5.cut cle ce am facut, am multe, de mi s-ar
tinea In seam5., carele nu gut fr'de cale, numai le las si
zic c am cheltuit ca la o cask' a mea, cum cheltuiaste
5 fiestecine la casa sa ca un p5storiu adevIrat, iar nu ca
un nlemit carele junghe i stric5.. Si alta: pre acste vremi
pohti s stiu, cine nu iaste datoriu, din cit ne fiiarbem
intr-aceast: tic5loas de taxi.? C intli si pre m'airiia-ta te
auz totdeauna zic1nd cum c.' iaste datoare tara cu doao
io sute 0. mai multe de pungi ; oare acea datorie mkiia-ta
o faci, au Intimplbirile vrernii? Adevgrat,
vremii. Si acstia au adus si pre altii si pre mine la datorie.
15

t. 91

Iar m rog mAriei-tale s5. nu rmliu intr-aceasta, nici


s fiu lipsit de mila
12) Litre altele s.' cuvinteazi i aceasta cum c5. Ant
strein si nu s-au cuvenit s fiu eu mitropolit. In Hristos
sintem tot una. Si apoi n-am fost numai / eu episcop
mitropolit strein in Tara RomAneasc5., ci au fost i altii,

multi, precum s5. v'd In condice si precum s, politicte

20 in toat besrica, precum i domni au satut si de tar

streini, ca i in toat lumea; c5. Dumnezeu au facut lumea


slobod pentru tot. Si un lucru ce nu s.' face, nici s std.mutl la o besric.' de cle proaste, sau la o mn'astire,

pentru carele nu iaste hotar besericesc, iar de s va si


25 intimpla vreo pricira Egl.oyri d5ucril ripstesc cei mai
multi i zic c iaste pacat ; dar cu cit mai virtos s.' se
strAmute capul besricii a vreunii eparhii i sl nu sA
vagme multe suflete i s'a' nu urmze multe lucruri necuvioase, precum vedem c s fac in bogate locuri.
30
Si cum c pot m5iiia-ta s faci ce vei vrea, dup pohta
m.'riei-tale, iaste lucru adev6rat ; iar eu inc zic s faci
1

lar C / indatorat C // 3-4 le las s zic B // 4 cheltueste C// 5 'Astor C /

iar C // 6 nlimit C / ackste B, acestea C // 7 dator C / citi C / fierbem C // 8 intliu


B, C // 10 doao sute] 200 C / multe] bine C // 11-12 /ipsefte Adev&rat, InemplArile
vremii C //12 acestea C // 13 mArii-tale B, C // 14 m5xii-tale B. C // 15 altile C //16

striin B / in] Intru C 1/17 toti B, C // 20 precum au satut

alti domni de

tar& B //21 strein B // 22 toti B, C // 23 bisria C // 24 lar C / iipsefte C /I 25


timpla B / ripsesc C // 26 dar C // 27 s. sA strAmute C / bisericii C // 31 ralrii-

tale B, C / fac C //

3 Sau dreaptA, sau nedreaptA.

231

www.dacoromanica.ro

dup5 pohta lui Hristos de ml tii cu tot dinadinsul gre0t


mgriei-tale 15,sat i s. va 15.sa voao".
Acstia spre indreptarea mea le scriu, in dreptate i in

adevr. lar din ce am zis inaintea mriei-tale nu voiu


5 e0; fie dup5 cum pohtqti i Dumnezeul p5cii A, fie cu
mariia-ta. /

DUMINECA LA FEVRUARIE 3 ZILE, RASPUNSUL CE AM DAT


A DOA OARA.

f. 91T

'Ev nricn -coig X6yoig croo Ingviicricou


Ecnarret o-ou,
lo eig TV cci@va obx` agaptfia-ete" zice Sirah. Iar5.0 i a doa

oar5 fac supkare m5riei-tale Cu aceast, putinic51 a mea


cucrnic scrisoare i zic cuvintul lui David: Miniiati-v5.
0 nu gre0ti clia ce zicet in inimile voastr5,". i ja seama
(pentru dragostea lui Hristos) acestor scrise Cu end drept
15 0 de pohte0i ca
odihnit i f5r5. v5t5.mare
sufleteasc i s fiu i eu multemit, m5 rog tine cumpIna
judec5tii drept 0 nu 15sa s5.-t spurce unii i altii auzurile,
Cu vorbele lor cle otr5vicioase. C5, zice David: Mincino
fiii oamenilor in cumpene a face strimbtate".
20

MAriia-ta, dud ai trimis la mine pe p5rintele Nisis,

mi-au zis chiar in fat.", au s fac, dup cum imi poruncWi


m5riia-ta, paretisis de voia mea, au peste 15 zile vei face
m5ria-ta precum vei ti, de m5, vei scoate Cu paguba mea

cu ru0ne. Eu inc5., pentru ca s nu m5, ar6t car5.

25 mriia-ta iubitor de scandale i s5, potolesc miniia


f. 92
tale am zis c5,tr5, sfintiia-sa / c voiu face dup cum inn
poruncWi i voiu veni la mriia-ta, precum am 0 venit.

intr-acel ceas mi-am dat cu cucerie toat5 vointa mea


inaintea m5riei-tale i prin glas viu i in scris, socotind
30 c5. dup5, ce vei ceti m5riia-ta acle 12 capete ce am scris

denadinsul B, C /1 2 narii-tale B, C / 15.sati. B, C // 3 Acestea C // 4


1
mArii-tale B, C // 7 lipse,ste zile C II 8 a clooar5. B, a doa or5. C // 10 lipsefte zice
intru B //
Sirah B, C / Iar54 C 1111 m5xii-tale B, C /13 cele C / ziceti B, C I
B //16 multumit C /1 18 Mincinoi C // 20 pre C II 21 chiiar
15 ca

B, C II 22 ad. tnarginal paretisis de voia mea, au peste 15 zile vei face nariia-ta
B // 25 iubitoriu B / scandele B, C / mArii-tale B, C // 26 Imi porunceti C II
28 lipse,ste i C // 29 mArii-tale B, C // 30 citi B, C / acelea C //
In toate cuvintele tale aduli aminte de cele de pe urmi ale tale 0 In veci nu vei gre0.

232

www.dacoromanica.ro

intr-acea foit. ce ti-am dat Oa% wage/1/4,110W i vei rasa


pre Irod (pre carele te indeamng, sa face aceasta) ca pre un

mincinos, c nu tie a cinta alliluia 0 nu vei infra in

1)5:cat cu mine 0 in clevetirea a toatei lumi. lar de vrme

5 ce vaz ca te nevoqti mariia-ta, cu tot dinadinsul s. o


ispraveti aceasta, iara0 zic c nu voiu e0 din porunca
Numai m rog mariei-tale sag fie min: de
batrintele mle 0 de neputintle ce am; 0 precum te-au
luminat Dumnezeu de ai aflat chiverniseala acelor trei
10 pungi (precum mi-au zis Nisis) sa afli i celoralalte 4 0
sa-mi iai zapisele de la datornici s mi le dai in mina mea.
voiu face 0 eu scrisoare de la mina mea trig napatt1icreco2.

i aceasta nu pentru alta, fara numai ca sa ja

sfir0t scanclilile carele vei fi socotind mariia-ta c doara

15 A. trag de spre mine; 0 aa vei fi mariia-ta far pcat


f. 92v

i eu multemit i odihnit / i cel ce va fi in urna mea va fi

pre lge 0 nu fgradelge, pentru caci atunci m voiu

lasa de voia mea. lar intr-alt chip, veri cu ce mijloc voiu


e0, nu va fi nici sa va putea numi, cel de pe urma mea,
20 pre lge e de s va face 0 catherisis3, dupg, cum lutelgem, va fi ca acia ce au facut acum lui Alixandrias;
ce 0 acia nu iaste catheresis, ce batjocura besricii lui
Dumnezeu i sfintelor taini, pentru care lucru cel ce lacuiate in ceriuri va ride de clin0i i Domnul va batjocori
25 pre ei.
Iar mariia-ta f ca un domn cretin i milostiv 0 nu
ma rasa s es obodit i cu lacramile pe obraz, ca va fi
pacat. i precum nu te pripWi la cele politiceti a face
raspltire pentru cinstea domniei, aa nu te pripi nici la
30 cele besericWi, pentru cinstea lui Dumnezeu ; ca raul a
sa face iaste lesne, iar a s desface iaste cu nevoe. It mai
ja seama de aceasta i Dumnezeu s te luminze sg. faci
1 te-am dat B, C // 3 alliluiia B. alilluiia C // 5 denadinsul C // 6 iarAs C //
7 mArii-tale 1-2 B, C /
B, C / fie] faci B // 8 lAtrintile B J neputintile

B 1/11 iai] ei C / zapisile C /112 voiu] pociu C / i eu scrisoare de la mina mea] paretisis C // 7 ad. marginal Tflg napatrAcraug A, lipsege C//13 repetd flr5. numai B 1/14
scandelile C / care C / doar C // 16 multumit C // 17 fArdelege C f atunce B,

atuncea C //19 lipseste nu va fi C / de pe] dupre C // 21 Alixandriias B, Ale-

xandriias C // 22 ci i B / catherisis B, C / ci C // 24 15.cueste C / ceruri B /


lipse,ste de B // 26 lar C // 27 pre B, p C // 29 cinstia B / domnii C // 30 cinstia
B // 31 a face B / anevoe C / iti B, C //
" Te vei rAzendi.
Paretisis renuntare.
Caterisire demitere din tagma eclesiasticA.

233

www.dacoromanica.ro

ce ar fi mai Cu cinste i mai de fotos, a cgruia nespusg mill

ruggm s fie pururea cu mgriia-ta.

Obiditul ruggtor al mgriei-tale,


Antim al Ungrovlahiei. /
f. 208

I iNViiTATURK PENTRU ISPOVEDAN1E1

iNCEPATURA

aducg s stea inaintea


Cel ce va A. se ispoveduiascg
icoanei domnului nostru Iisus Hristos i s inceap duhovnicul, carele va fi: fiicgiin.EFT. iiTins.2,
gFISEB,
110MHati4 12, noTHAtT15. Dupg acia: floMlidShi MRtEite6
lo s-1 zicl cel ce va s. sa ispoveduiascg (de va sti carte), lar
de nu va sti, sg4 zic duhovnicul.

dupg acia s grgiascl duhovnkul earl cel ce va

s s ispoveduias