Creditarea autoritilor publice locale

Evoluii i tendine

ndrumtor:
Lect. Univ. Dr. Bogdan Filip
Student:
Maria
Grupa 1

Cuprins
Iai-2016-

Achiei Andreea

Introducere ...3
Capitolul I . Autoritile publice locale ....................................................4
Capitolul II . Creditarea autoritilor publice locale ................................
Capitolul III . Evoluii i tendine...
Concluzii ...............................................................................................
Bibliografie .......................................................................................

Introducere
2

Organizarea i dezvoltarea finanelor publice a reprezentat i reprezint o expresie a legturii

dintre politic i social, exprimat prin ideea consimmntului fa de aciunea de impozitare, din
partea cetenilor, dar n acelai timp, reflect i responsabilitatea pe care trebuie s o manifeste
autoritile fa de utilizarea acestor resurse (reflectat de transparena utilizrii resurselor
publice prin crearea unui cadru legislativ privind controlul utilizrii acestor fonduri.
Autoritatile publice locale activeaza in scopul apararii si satisfericii drepturilor cetatenilor dintr-o
anumita tara.

Capitolul I . Autoritile publice locale

3

Autoritile publice sunt organisme ce produc i distribuie servicii ne-comercializabile cu resurse

provenite din impozite i contribuii. n aceast abordare sunt vizate i organismele de drept
privat care particip la activiti ale puterii publice, dar sunt excluse instituiile publice cu
activiti comercializabile.
Conform dispozitiilor legale cuprinse in noua lege a contenciosului administrativ, constituie
autoritate public orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale, care actioneaza in
regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autoritatilor
publice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut
statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public.
n legtur cu definita legal mai sus precizat , autoritile publice se mpart n :
1. autoritati publice propriu-zise i
2. autoritati publice asimilate.

n concodan cu dispozitiile constitutionale , Administratia Publica centrala de specialitate

cuprinde:
Ministerele, organizate numai in subordinea Guvernului;
Alte organe de specialitate, organizate in subordinea:
Guvernului
Ministerelor
Sau ca autoritati administrative autonome.
Autoritatile Administratiei Publice Locale sunt urmatoarele:
Consiliile Locale,
Primariile,

 Consiliul Judetean.
La aceste autoritati, potrivit dispozitiilor legale cuprinse in art. 55 si art. 156 din Legea-cadru
nr. 339/2004 privind descentralizarea, trebuie adaugat si Presedintele Consiliului Judetean.
Fac parte din categoria organelor de stat:
Ministerele,
Alte organe de specialitate, organizate in subordinea Guvernului, Ministerelor, sau ca autoritati
administrative autonome,
Prefectul.
Organele de stat sau organele unitatilor administrativ-teritoriale aconeaz avnd ca scop
satisfacerea unui interes public .
Din Constituia Romniei se nelege c interesul public consta in interesul care vizeaza ordinea
de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor
fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei
autoritatilor publice.

Capitolul II . Creditarea autoritilor publice locale

5

Creditul public reprezint procurarea de resurse financiare de ctre autoritile centrale i cele
din unitile administrativ teritoriale, de pe piaa intern sau extern, n scopul finanrii unor
obiective economice sau /i sociale. Face parte din sistemul financiar public.
Autoritatile publice locale , decid sa acceseze un credit pentru ca se bucura de urmatoarele
avantaje :
1. Autoritatile locale pot initia si derula proiecte la nevoie in interesul comunitatii ;
2. Garanteaza o mai buna si mare echitate intre generatii ;
3. Au un plan de esalonare in timp in ceea ce priveste costurile investitiei .
Chiar daca autoritatile publie locale presteaaza servicii in folosul comunitatii si in buna-starea
cetatenilor , atunci cand vine vorba de creditare , intervine si problema limitei de credit.Bancile
crediteaza autoritatile locale publice insa tin cont de urmatoarele aspecte :
1.
2.
3.
4.

Experienta in domeniul datoriilor pe termen lung si anume modul de gestionare a datoriri

Existenta unor sisteme adecvate de gestionare a datoriei
Resurse limitate
Estimarile analistilor in ceea ce priveste evolutia veniturilor si cheltuielilor

Creditul public reprezint expresia ansamblului operaiilor prin care statul ii procur o
parte din resursele publice necesare acoperirii cheltuielilor publice, n condiiile de
rambursabilitate i cu plata unei dobnzi sau cu acordarea altor avantaje subscriitorilor.

Formele creditului:
1. contractare direc de stat (si asimilatele acestuia) a mprumuturilor angajate de la
persoanele fizice sau/i juridice;
2. prin instituii specializate bnci, case de economii, case de asigurri sociale,
case de pensii, societi de asigurri i reasigurri etc. care colecteaz o parte
din disponibilitile baneti de pe pia i le pun la dispoziia statului (i
asimilatelor sale) pe o perioad de timp determinat i n condiii clar precizate.

Caracteristicile mprumutului de stat:

1. caracter contractual;
2. caracter facultativ, n rare cazuri, forat (ex.mprumuturile forate n caz de rzboi)
6

3. are caracter rambursabil statul stabilete termenul de rambursare;

4. asigur contraprestaie dobnd sau ctig.
Tipologia mprumuturilor publice:
1. dup forma de exprimare, mprumuturile publice sunt:

in natur;

in bani.

2. n funcie de moneda n care se exprim:

imprumuturi publice n moneda naionala;

imprumuturi publice n moneda straina, care poate fi a statului creditor sau o tera
moneda straina (D.T.S., EURO, etc.);

3. n funcie de garaniile acordate de state subscriitorilor la mprumuturi:

imprumuturi publice cu garanii personale (care obliga statul debitor sa angajeze

cautiunea asiguratorie a altui stat);

imprumuturi publice cu garanii reale (implic angajamentul garantrii printr-un venit

bugetar sigur i permanent, proporional cu serviciul aferent datoriei publice angajate).

4. dup clauza rambursarii, mprumuturi publice :

amortizabile (termenele de rambursare i modalitatile de efectuare a rambursarii se

stabilesc n prealabil);

imprumuturi neamortizabile (cnd statul se obliga sa plateasca, anual, dobnzile datorate,

fr sa defineasca precis termenele de stingere a datoriei sale fata de subscriitorii
mprumutului)

5. dup forma titlurilor emise de stat:

imprumuturi cu titluri nominative sau cele cu clauza de inscriptiune (se emit cnd
numarul subscriitorilor este redus i se caracterizeaza prin restrictia platii
veniturilor aferente i rambursarea sumelor scadente doar ctre titulari);

imprumuturi cu titlu la purtator" (se emit n cazul unor subscrieri cu larga

adresabilitate, n scopul asigurarii operaivitatii n ncasarea cupoanelor aferente
veniturilor promise i n transmiterea capitalului);

imprumuturi cu titluri mixte (capitalul, fiind nominativ, se ramburseaza doar

titularilor, iar dobnzile se platesc pe baza cupoanelor la purtator").

6. n funcie de natura raporturilor juridice dintre pri:

voluntare sau liber consimtite (in acest caz, subscrierea este voluntara, fr nici o
constrngere directa);

fortate (in acest caz, statul obliga anumite categorii de contribuabili sa subscrie, iar aceste
mprumuturi pot fi, asa cum s-a precizat anterior, directe sau deghizate).

7. n funcie de perioada de timp pentru care se contracteaz, deosebim:

imprumuturi pe termen scurt sau flotante (au termene de rambursare de pn la 1 an);

imprumuturi pe termen mediu (contractate pe perioade cuprinse ntre 1 i 5 ani);

imprumuturi pe termen lung (contractate pe perioade mai mari de 5 ani);

imprumuturi fr termen (este cazul mprumuturilor perpetue i a rentelor viagere).

8. n funcie de posibilitatea negocierii titlurilor de credit public:

imprumuturi publice certificate cu titluri negociabile (titlurile au o circulatie

asemanatoare cu aceea a efectelor de comert i pot fi vndute/cumparate la bursele de
valori, n funcie de cotatia lor efectiva);

imprumuturi publice certificate cu titluri nenegociabile (titlurile nu sunt cotate la

bursa, dar pot fi vndute la valoarea lor nominala);

imprumuturi publice certificate cu titluri nelombardabile (aceste titluri nu pot fi n gaj

pentru constituirea garantiei n scopul obtinerii unui mprumut de la banca sau de la
alta institutie de credit).

9. n funcie de avantajele acordate de stat creditorilor sai:

cu dobnda (in acest caz rata dobnzii este stabilita de emitent, putnd fi fixa sau
variabila i este precizata n cupoanele atasate titlurilor de credit inmnate
subscriitorilor);

cu ctiguri sau premii (acestea asigura participarea subscriitorilor la tragerile la sorti

periodice, iar suma totala a ctigurilor sau premiilor se stabileste n funcie de rata
dobnzii aferenta unor mprumuturi similare i se repartizeaza, cu titlu de ctig, doar
posesorilor titlurilor iesite ctigatoare);

cu dobnda i ctiguri (in cazul carora dobnda se stabileste i se plateste la fel ca la

mprumuturile cu dobnda, iar ctigurile revin sub forma primelor de emisiune sau/si
a primelor de rambursare);

cu clauza de indexare (care presupun dependenta lor de o valoare reala i sunt lansate
de stat n scopul prevenirii discriminarii ofertei de capital pentru creditul public,
datorate inflatiei).

10. n funcie de locul de plasare a titlurilor de credit public:

imprumuturi publice interne (se contracteaza pe piaa interna de capital i se exprima

n moneda naionala sau/si n unele monede straine);

imprumuturi publice externe (se contracteaza pe piaa internationala de capital sau n

tere tari, iar titlurile emise se exprima n valutele tarilor creditoare, n valuta unei
tere tari, n EURO, n D.S.T. etc.).

11. n funcie de scopul lansrii lor ctre public, mprumuturile publice pot fi:

financiare (cnd se contracteaza n scopul finantarii unor investitii ale statului);

bugetare (se angajeaza n scopul acoperirii unor parti din cheltuielile bugetare
ordinare);

monetare (se contracteaza n scopul restrngerii masei monetare i al reducerii

preturilor);

de repartitie (vizeaza atragerea unei fractiuni din disponibilitatile temporare ale pietei
de capital, n care se includ i economiile bneti ale populatiei, pentru realizarea
unor redistribuiri de produs intern brut, prin acoperirea unei parti din necesitatile
financiare ale prezentului);

ciclice-conjuncturale (se emit n perioadele de recesiune n scopul finantarii unor

lucrari publice de anvergura, de pe urma carora se asteapta o relansare economica);

de razboi (militare), lansate n scopul obtinerii de resurse financiare pentru finanarea

dotarii armatei, pentru sustinerea financiara a razboiului aflat n desfasurare si, n
ultima instanta, pentru suportarea consecintelor financiare ale razboiului (plati de
despagubiri de razboi, plati de pensii pentru veterani, invalizi, orfani i vaduve de
razboi, refacerea zonelor distruse).

Elementele tehnice ale mprumuturilor publice:

sunt stabilite n actele normative pe baza crora sunt lansate i sunt angajate.

pe baza lor subscriitorii pot face judecai de valoare cu privire la condiiile plasarii
disponibilitailor baneti proprii n nscrisuri ale mprumutului public.

10

Capitolul III . Evoluii i tendine

Sunt considerate eligibile pentru finantare de catre Banca, cheltuielile de capital efectuate pentru
realizarea proiectelor de investitii publice de interes local, si anume:
- finantarea obiectivelor noi de investitii;
- finalizarea sau continuarea lucrarilor ce privesc obiective de investitii a caror realizare a fost
inceputa;
- dezvoltarea, modernizarea si/sau retehnologizarea obiectivelor de investitii, a utilajelor,
masinilor si instalatiilor, a cladirilor si constructiilor existente;
- achizitionarea de masini, utilaje, mijloace de transport, echipament informatic si alte bunuri
independente;
- achizitionarea de cladiri, constructii etc.;
- achizitionarea, amenajarea, modernizarea, dezvoltarea spatiilor de desfasurare a activitatii
solicitantului etc.
- refinantarea unor credite de investitii contractate la alte institutii de credit;
- alte investitii publice de interes local.

Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in programul de

investitii daca documentatiile tehnico-economice au fost elaborate si aprobate conform legislatiei
in vigoare.
Clienti eligibil:
Autoritatile Publice Locale care functioneaza conform legislatiei in vigoare si indeplinesc
conditiile solicitate de Banca.
Valoarea: poate fi de pana la 100% din valoarea totala a proiectului de investitii.

11

Contributia proprie: dupa caz, in functie de valoarea creditului solicitat, va fi o anumita cota
din valoarea investitiei.
Mod de derulare: revolving pe perioada de executie a investitiei, prin efectuarea de trageri si
rambursari succesive, urmand ca la finele perioadei, soldul liniei de credit sa fie rambursat, de
regula, lunar, in rate egale/inegale.
Durata: maximum 10 ani, se stabileste in functie de cheltuielile sustinute din linia de credit de
investitii, perioada de executie a investitiei si capacitatea de rambursare a Autoritatii Publice
Locale.
Perioada de tragere: este stabilita prin contractul de linie de credit de investitii, fara a se stabili
date fixe, determinata de la data acordarii liniei de credit si pana la data stabilita pentru executia
proiectului de investitii. Perioada de tragere coincide cu perioada in care creditul se deruleaza in
sistem revolving.
Perioada de gratie: nu se acorda
Valuta: Lei sau Moneda straina
Garantii: se accepta orice garantie sau mix de garantii dintre cele acceptate de Banca.
Rambursarea liniei de credit de investitii: se face de regula lunar. In cazuri foarte bine
justificate, scadentele pot fi stabilite trimestrial/semestrial, in rate egale sau inegale, dupa caz, in
functie de capacitatea de plata a Autoritatii Publice Locale si prevederile legale privind gradul
maxim de indatorare stabilit pentru aceasta.

12

Concluzii
Bibliografie

13