Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pacientule asezat pe scaun in pozitie sezanda(ora 3) cu gura usor intredeschisa, atmosfera calma in
cabinet.Medicul aplica policele drept pe marginea incizala a Icmandibulari,iar cu restul degetelor de la mana
dreapta cuprinde mentonul.Cu degetele de la mana stanga indeparteaza buza superioara si se sprijina pe dintii
maxilari.Pacientului i se spune sa lase libera mandibula,iar operatorul efectueaza miscari limitate de coborare si
de ridicare a mandibulei(20mm),IC maxilari venind in contact cuunghia policelui pana la primul contact
dentar.La un moment dat se simte un salt al mandibulei spre posterior si in suspozitionarea in RC
Metoda bimanuala
Pacientul e asezat pe scaun la orizontal.Medicul e asezat pe scaun in spatele fotoliului si cuprinde cu cu policele
ambelor maini zona dintre buza inferioara si menton,iar cu restul degetelor cuprinde ramura orizontala a
mandibulei.Prin miscari limitate de inchidere/deschidere(20mm) se simte saltul mandibulei spre posterior si in
suspozitionarea in RC
Avantajul e ca mandibula se afla deja intr-o pozitie maiposterioara.
6.Intercuspidarea maxima-definitie si caracteristici
IM-cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana,cu numar amxim de contacte d-d(184).
-in IM se incheie majoritatea ciclurilor functionale prin care se realizeaza incizia si masticatia alimentelor.
-datorita usurintei de determianre,inregistrare si transfer,IM e utilizata in numeroase situatii clinice pentru
raportarea modelelor celor 2 arcade.Exista numeroase cazuri in care IM fie lipseste, fie e
instabila/nefunctionalaraportarea modelelor sa se faca de la alta pozitie mndibulo-craniana.
-in IM se inregistreaza numarul cel mai mare de contacte d-d, stabililitatea si suprafata cea mai mare,posibila a
acestor cont
-dependenta de prezenta dintiilor pe arcada(toti)-se accepta doar absenta M3
-realizeazaDVO-intre pct subnazal si menton,dependent de contactele d-d
7.Raportul RC-IM
-3variante ale schemei miscariilor mandibulare in plan sagital
Long centric:mandibula executa o usoara glisare din IM in RC,considerata fiziologica(0,3-1,3mm)
-La 87%din pacienti.
1.contact d-dla niv stopurilor I si II:vf cuspid-fund fosa
2.contact d-dla niv stopurilor II-zona imediat infracingulara sa prezinte un platou orizontal(nu e obligatoriu)
Teoria ocluziei mutual protejata:grupul frontal protejeaza sectoarele laterale ale arcadelo in toate miscarile
excentrice ale mandibulei cu contactd-d,iar grupul lateral protejeaza de suprasarcina sectorul frontal in pozitii
centrice(IM si RC).
-toate lucrarile protetice fixe se for realiza a.i sa existe posiblitatea LC
Point centric:glisarea mandibulei din RC in IMacestea coincid.
-la 13% din pacienti
1.stopuri ocluzale reprezentate de contacte tripodice,pot exista si contacte vf cuspid-fund fosa,deoarece
elementul determinant il reprezinta ATM si muschii mobilizatori ai mandibulei
-la majoritatea dintilor laterali,morfologia primara prezinta versante cuspidiene abrupte si fose adanci
-la edentatul total ,arcadele artificiale se realizeaza in PC,deoarece ,la el, dispar oricare stereotipii ale miscarilor
mandibulare
Wide centrico mica glisare a mandibulei din IM in lateralitate
-daca si LC si WC sunt posibile atunci exista o liberate in centric,numitafreedom in centric.
8.Ocluzia de obisnuinta si ocluzia de necesitate
-Miscarea functionala este de retropulsie din CCP spre IM dar se studiaza miscarea inversa (de propulsie)
deoarece se poate observa mai bine si mandibula porneste dintr-o pozitie stabila(IM).
-Ghidajul anterior este parte componenta a determinantului anterior
-Rapoartele ocluzale la nivelul dintilor frontali:Ocluzia labiodonta;Ocluzia inversa;Inocluzia sagitala;Inocluzia
verticala
-Obstacole ocluzale in regiunea laterala
a.Contact prematur in RC
b.Fenomenul Thielemann
-Principiul lui thielemann(echilibrul fun ctional al miscarii de propulsie):(PI*PC)/(Pcs*CS*PO) unde PI=panta
incisiva; PC=panta condiliana; Pcs=panta cuspidiana/inaltimea cuspizilor dd lat; CS=curba lui Spee(arc de cerc
tangent la vf caninilor si ale cuspizilor V ai dd lat mand)
12.Miscarea de lateralitate cu contacte dento-dentare
Se studiaza pe diagrama frontala
-Conducerea dentara:
1.Ghidaj canin
2.Ghidaj antero-lateral IL si C sau IC IL C
3.Ghidaj de grup : lateral (toti dintii laterali)
complet( C si toti dintii laterali)
incomplet( C si 2, 3 dinti laterali succesivi: ex. C PM1 PM2, C PM1 PM2 M1
-Situatii patologice:
1.Orice alta combinatie care nu corespunde cu situatiile de mai sus
2.Contactele de pe partea lucratoareILL sau contacte premature lucratoare
3.Contactele de pe partea nelucratoare INLL sau contacte premature nelucratoare
-Miscarile condililor sunt diferite:
1.Translatie lateralamiscarea Bennett efectuata de condilul lucrator/pivotant
2.Deplasare anterioara,inferioara si spre partea lucratoare condilul orbitant/nelucrator
3.Proiectia in plan orizontal a traiectoriei in propulsie (TP) si a traiectoriei in lateralitate(TL) a condilului
orbitantunghiul Bennett
4.Mandibula se roteste intr-o miscare complexa spre partea lucratoare
5.Axul de rotatie trece prin condilul pivotant.
13.Miscarea de deschidere a gurii
La nivelul bicuspodului lui Posselt,se constata ca prin coborarea mandibulei,punctul interincisiv mandibular
descrie 2 arcuri pentru a realiza deschiderea maxima.Timpul I reprezinta rotatia pura a condililor in jurul
ABT(20mm).Pentru a realiza DM,condilii mandibulari efectureaza o miscare de rotatie in etajul inferior al ATM
si una de avansare si coborare in etajul superior.Exista si aici o miscare de rotatie,dar nu in jurul ABT,condilii
nemaifiind in RC.
-DM are o amplitudine de 40-60mm
-Miscarea de deschidere a durii ar trebui sa se faca dua o linie continua,strict in plan sagital,fara a determina
dureri musculare sau zgomote articulare.Orice abatere de la traiectorie,devierea spre dreapta sau spre
35% maseterii
20-40% pterigoidienii
-Asincrona: contractii lente predominent temporalii
contractii rapide predominent pterigoidienii
Forta medie a m.ridicatori in masticatie:20-105kgF 350kgF
deduce valoarea miscarii Bennett pe care o face condilul ipsilateral fata de inregistrare precum si valoarea
unghiului Bennett de la nivelul ATM contralaterala.Se inscrie intr-un con cu unghiul de 60 de grade, deoarece
directia de miscare poate fi:
-Postero-superioara
-Rectilinie in planul frontal
-Antero-inferioara
-Unghiul Bennett:Deplasarea spre linia mediana a condilului de balans depinde de oblicitatea pe care o are
tuberculul articular adica de unghiul pe care acesta il face cu un plan vertical. Acest unghi poarta numele de
unghi Bennett.
Programarea sa la articulatoarele semiadaptabile se face cu ajutorul unei inregistrariinterocluzale de lateralitate.
In concluzie se poate afirma ca directia de translatie a condilului de balans in timpul miscari de lateralitate e
dependenta de panta condiliana si de unghiul Bennett.
-ATM de partea spre care se face miscarea de lateralitate-parte lucratoarecondilul pivotant
-ATM de partea nelucratoarecondilul orbitant
17.Determinantii miscarilor mandibulare
Definitie: factori ce determina amplitudinea si directia miscarilor mandibulare
Clasificare:
1.Determinantul anterior
2.Determinantul posterior
3.Determinantul neuro-muscular
Determinantul anterior
-Arcadele dentare in intregime
Factor variabil, se modifica prin carie migrari, tratamente restauratoare,
Determina mai ales directia de miscare.
-Panta incisivaabrupta/lina
-Overbite (acoperire in plan vertical)
-Overjet (acoperire in plan sagital)
Miscarile mandibulei cu contacte dento-dentare sunt influentate ca directie si amplitudine de aceste caracteristici
morfologice ale dintilor frontali.
1.Ghidajul anterior este parte componenta a determinantului anterior
Ideal: toti incisivii (partea lucratoare)
Functional: minim 2 incisivi maxilari cu antagonistii
2.Ghidaj canin
3.Ghidaj antero-lateral IL si C sau IC IL C
4.Ghidaj de grup : lateral (toti dintii laterali)
Se realizeaza in 3 variante:
-PC liniara
-PC curba
-PC modelata anatoform prin frezare acrilica a articulatiei artificiale.
2. Total programabile (individuale)-Toti parametrii se regleaza individual
Planuri de referinta:Frankfurt, Camper.
electroniceprogramare computerizata/inregistrare si redare electronica a cinematicii mandibulare
Articulatiile artificiale sunt modelate anatoform din acrilat
Clasificare dupa tipul constructiv
1.ARCON-Condilii sunt solidari cu bratul inferior
-PC variabila in plan sagital, dar programarea este precisa(condilii trebuie sa atinga pantele)
-Unghiul dintre PC si PO este constant indiferent de gradul de deschidere a gurii
-Mentinerea modelelor in RC este dificila
-Ideal pentru protezarile fixe
2.NON ARCON-Condilii sunt solidari cu bratul superior
-bratul superior solidar cu bratul inferior
-PC solidara cu bratul inferior
-PC se regleaza pana cand modele se potrivesc in lateralitate
-Mentinerea modelelor in RC este simpla
-Utile pentru protezele totale moblizabile
Indiferent de tipul constructiv sensul miscarii simulate este invers decat cel real, deoarece bratul fix este cel
inferior sprijint pe masa de lucru, iar cel maxilar este mobil:
Coborarea mandibulei= ridicarea modelului maxilar
Propulsia mandibulei= impingerea posterioara a modelului maxilar
Lateralitate dreapta= deplasarea modelului maxilar spre stanga
Sistemul split cast:Permite indepartarea modelului de bratul articulatorului si repozitionarea lui ori de cate ori
este nevoie, astfel ca articulatorul poate servi pentru mai multe perechi de modele.Sistemul prezinta placute cu
magneti si chei de pozitionare realizate in soclul modelelor.
20.Arcul facial-definitie si tipuri
-se foloseste pentru determinarea,inregistrarea si transferareaparametrilor necesari pentru reglarea
articulatorului
-metoda grafica extraorala
-asigura acelasi raport geometric dintre ABT si dintii arcadei maxilare,la articulator ca si la pacient.Deoarece
ABT e fixa la orice articulatorarcul facial permite transferul pozitiei arcadei maxilare fata de ABT
-Dispozitiv specific fiecarui tip de articulator
a.De precizie( determinare/transfer ABT)
b.Pantograficc.Cumontare rapida- cu olive aplicate in CAE
21.Teoria ocluziei protejate mutual
In pozitii centrice (IM, RC) dintii laterali sunt in contact si asigura protectia sectorului frontal, unde pot exista contacte
slabe sau chiar inocluzie.
In miscarile excentrice (propulsie si lateralitate), dintii frontali sunt in contact (ghidaj anteriorsau canin) si asigura
protectia dintilor laterali care sunt in inocluzie.
26.Fenomenul Thielemann
Interferenta in propulsie de partea lucratoarecauzata de ultimul molar migrat vertical/capuson de mucoasa care
acopera molarul de mintemodificari patologice la nivelul dintilor anteriori maxilari,cel mai interesat e
incisivul lateral unde se determina migrarea verticala,vestibularizareasi uneori mobilitate.
Diagonala thielemann:vinovat de interferenta in propulsie pe partea nelucratoare e un molar
mandibular/capuson mucosfenomenele negative apar la un Ic sau Il maxilar de parta opusa.Dar daca
interferenta pe parte nelucratoare e ultimul molar maxilarfenomenele negative apar la un Il maxilar de aceeasi
parte.
-initial dintele interesat de fenomenul thielemann se mobilizeaza, migreaza spre V si spre planul de
ocluzieincisivul lateral afectat nu mai prezinta mobilitate dupa un timp,el nemaiavand contact cu antagonistii
nici in IM nici in propulsie,fiind consolidat in noua pozitie
27.Sindromul molarului de 6 ani
Semne patologice:
1.mezioversiunea M2 si 3 mandibulari
2.aparitia diastemei si tremelor,hipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilor frontali maxilari
3.linguoversiunea M2 si 3 mandibulari
4.migrarea verticala a antagonistilor
-din cauza pct 3. Si 4. Apar contacte patogeneintre cuspizii DV mandibulari si cuspizii L maxilari in momentul
cand mandibula face lateralitate de partea opusa
28.Analiza ocluzala primara
-un sistem de screening pentru tulburarile cranio-mandibulare
a.chestionar anamnesticsi/saudialog medic-pacient;
b.examinare clinica directa a A.T.M. si muschilor masticatori:
examinare distincta (inspectie, palpare, percutie, auscultatie) a celor doi determinanti ai miscarilor
mandibulare
examinarea miscarilor de deschidere - inchidere a gurii
-examenul ocluzieidentare:
a.analiza ocluzala statica
b.analiza functionala a raporturilor mandibulo-maxilare la nivelul arcadelor dentare
c.identificarea parafunctiilor ocluzale
29.Examenul clinic al ATM
Inspectie:
simetrie/cicatrici/modificari inflamatorii sau tumorale
Auscultatie: directa/stetoscopul
Clicuri/cracmente/crepitatii
-nesincronizarea intre deplasarea condilului si discul articular corespunzator
-hipermobilitate mandibulara
-osteoartroza(crepitatii)
-osteofite
-modificari structurale ale meniscului articular(cracmente la deschidere/inchidere)
Palpare: bilateral(preauricular si in CAE) simultan
-excursia condililor: simetrica-asimetrica si sincrona-asincrona
Examen indirect(examenul miscarilor mandibulare)
Daca sunt posibile/amplitudine/directie/simptome asociate
30.Rapoartele interarcadice
--Rapoarte interarcadice in plan sagital
Examinarea din norma laterala (dr. si stg.)
Repere:
1.molar(M1 mand.)Cheia lui Angle: : santul intercuspidian al M1 mandibular se afla in dreptul cuspidul MV
al M1 maxilar.
2.canin(C mand.)varful caninului mandibular se afla in spatiul dintre C si IL maxilar
3.Incisiv
Raport neutral: fata vestibulara a incisivilor mandibulari se afla in contact cu fata linguala a incisivilor
maxilari raport/ocluzie psalidodonta
Raport neutral: marginea libera a incisivilor mandibulari se afla in contact cu marginea libera a incisivilor
maxilariraport/ocluzie labiodonta
Rapoarte patologice:
Fata vestibulara a incisivilor maxilari este in contact cu fata linguala a incivilor mandibulariraport/ocluzie
inversa
Fata vestibulara a incisivilor mandibulari se afla in raport cu fata linguala a incisivilor maxilari,fara a fi in
contact (ex. un spatiu in plan sagital)ocluzie psalidodonta cu inocluzie sagitala
Fata vestibulara a incisivilor maxilari este in raport cu fata linguala a incisivilor mandibulari, fara a fi in
contactocluzie inversa cu inocluzie sagitala
-Rapoarte interarcadice in plan transversal
MolarMolarii maxilari depasesc in plan transversal(spre vestibular) molarii mandibulari(S.O. De gr.I si III)
CaninFata vestibulara a caninului mandibular se afla in contact cu fata linguala a caninului maxilar
IncisivLinia interincisiva mandibulara se afla in prelungirea liniei interincisive maxilareCoincidenta liniilor
interincisive
Linia intermaxilara superioara coincide cu linia intermaxilara inferioaraCoincidenta liniilor intermaxilare
Linia intermaxilara superioara/inferioara coincide cu linia interincisiva maxilara/mandibularaCoincidenta
liniilor intermaxilare cu cele incisive
Liniile intermaxilare coincid intre ele si cu liniile interincisiveCoincidenta celor 4 linii intermaxilare si
ininterincisive simultan
Rapoarte patologice:
Molariimandibulari depasesc in plan
Inversate)raport/ocluzie inversa transversala
transversal
(spre
vestibular)
molarii
maxilari(
S.O.
Molarii mandibulari depasesc in plan transversal (spre vestibular) molarii maxilari( ex. spatiu
transversal)raport/ocluzie inversa cu inocluzie transversala
Molarii maxilari depasesc in plan transversal (spre vestibular) molarii mandibulari, (cuspizii V mand fiind in
contact cu cuspizii L maxilari)raport/ocluzie lingualizat(a)
Molarii mandibulari se afla in contact cap la cap cu molarii maxilariraport/ocluzie cap la cap
Ocluzie inversa totala
Ocluzie inversa incrucusata
Fata vestibulara acaninului mandibular se afla in raport cu fata linguala a caninului maxilar, dar nu in contact(
ex. un spatiu transversal) inocluzie transversala
Fata linguala a caninului mandibular se afla in contact cu fata vestibulara a caninului maxilar raport invers
Marginea libera a caninului mandibular se afla in contact cu marginea libera a caninului maxilar.raport cap la
cap
Necoincidentaliniilor interincive
Necoincidenta liniilor intermaxilare
Necoincidenta liniior interincisive cu liniile intermaxilare corespunzatoare
-Rapoarte interarcadice in plan vertical
MolarMolarii maxilari(si premolarii maxilari) depasesc in plan vertical omologii mandibulari cu aprox.
inaltimea unui cuspid
CaninCaninul maxilar depaseste in plan vertical caninul mandibular cu 1/3raport psalidodont in plan vertical
IncisivIncisivii maxilari acopera incisivii mandibulari (pe fata lor vestibulara) cu 1/3 1/2acoperire de 1/3
sau psalidodontie verticala sauacoperire 0 Ocluzie labiodonta
Rapoarte patologice:
molar
Acoperire mai mare de 1/3 raport/ ocluzie adanca
Acoperire 0 raport/ocluzie cap la cap
Spatiu vertical -lipsa contactului -inocluzie verticala
Caninul maxilar depaseste in plan vertical caninul mandibular cu mai mult de 1/3. raport de ocluzie adanca
(supraacoperire in plan vertical)
Raport cap la cap (cu exceptia ocluziilor labiodonte)
Inocluzie verticala
incisiv
Acoperire mai mare de : supraacoperire de 2/3, 4/5, 7/8, 1/1
Spatiu vertical existent intre incisiviInocluzie verticala
31.Cheia lui Angle
=santul intercuspidian al molarului 1 mandibular se afla in dreptul cuspidul MV al molarului 1 maxilar
Clasificarea Angle:
1.Clasa I ocluzie neutrala
2.Clasa II ocluzie distalizata
3.Clasa III ocluzie mezializata
4.Clasa IV forme mixte
32.Tulburarile cranio-mandibulare-definitie si clasificare
=entitati patologice in care in cel putin una din componentele sale ,ADM nu e adaptat structural sau functional
la propria activitate(raporturi ocluzale,patologie ATM etc.)
Clasificarea
-Tulburari musculare(extracapsulare)
Sindromul algodisfunctional miofascial
-Tulburari articulare(intracapsulare)
Deplasari discale anterioare
Deplasari discale cu recaptare
Deplasari discale fara recaptare
Afectiuni degenerative: osteoartroza
Afectiuni inflamatorii: osteoartrite,sinovite, capsulite
33.Bruxismul nocturn-definite,simptomatologie,diagnostic
=parafunctie ocluzala manifestata prin strangerea si/sau frecarea involuntara in timpul somnului a dintilor celor
2 arcade.
-intervine frecvent in timpul somnului superficial(stadiul II),cu REM si vise,dureza 5 min si se repeta in cursul
noptii la interval de 90 min.Frecventa noptilor cu episoade bruxogene e variabila,dependenta de statusul
psihoemotional al subiectului.
Simptomatologie:
-abraziunea moderata,fenomenele usoare de remodelare osoasa a proceselor alveolae si a TM si/sau mialgii
moderate si redoare matinala
-apare atat la dentitia deciduala,mixta si definitiva.
-la copii e mai frecvent,pana la varsta de 12 anisi nu pare sa sa fie insotit de modificari
patologice,considerandu-se chiar o cale de functionalizare a contactelor ocluzale
Diagnostic
Anamneza.Examen clinic.Provocarea parafunctiei
-pacientul e asistat sa-si pozitioneze mandibula fata de maxilar intr-un raport in care suprafetele se abraziune de
pe dintii antagonisti sa corespunsa.In aceasta pozitie e rugat sa isi frece cu putere dintii,simuland
bruxismulsuficient pentru a determina declansarea simptomelor subiective.
-daca nu exista pozitie in are fatele de abraziune sa corespunda,e posibil ca episodul bruxogen sa se fi remis
spontan
34.Abraziunea patologica din bruxismul nocturn
Bruxism prin frecarea dintilor celor 2 arcade:
-in vecinatatea pozitiilor cranio-mandibulare"centrice"=bruxism centric.Abraziunea intereseaza toti dintii aflati
in contact ocluzal=abraziune generalizata
-intr-o pozitie laterala a mandibulei=bruxism excentric.Abraziuneaintereseaza la inceput dintii care ghideaza
lateralitatea=abraziune localizata.Se observa aplatizarea marginii libere a C maxilar.Suprasolicitarea articulara
e mai mare decat in cel centric.Modificarile importante apar la nivelul ATM,contralateral partii pe care se face
bruxismul.Pe masura ce abraziunea avanseaza,nr dintilor care intra in contact in timpul paraafunctiei e
progresiv mai mare,inti pe parte lucratoare,apoi si pe nelucratoare.Abraziunea generalizata apare atat in
bruxismul centric,cat si in stadiile avansate ale bruxismului excentric.
Suferinta parodontala
1.mobilitate dentara patologica
vGeneralizata
vElicoidala
vSectoriala
vExcentrica
vAd palatum
vIn cupa
vPolimorfa
vFatete de uzura
.Pulpopatii,necroza pulpara
.Masticatie unilaterala
Dentare radiologice:
.Fisuri/fracturi radiculare
.Resorbtie radiculara: rizaliza/cementoliza
.Hipercementoza
.Denticuli pulpar
Parodontale clinice:
.Mobilitate dentara patologica
.Fremitus
.Treme si diastema secundare
.Fisura Stilmann
.Migrari dentare(vezi fenomenul Thielemann)
Parodontale radiologice:
36.Abraziunea patologica
vGeneralizata- in bruxism
-stergerea reliefului ocluzal
-reducerea H coronare
-marirea,largirea suprafetei ocluzale la dintii laterali
-inversarea curbei lui spee
-boselarea proc alveolare
-poate ajunge pana la colet,desfiintand dintii
vElicoidala-batranii
-cuspiziiV ai M1,cuspizii O ai M2 si cuspizii V ai M3 mandibulariaspect de elice
-Evolutie tipica la pacientii cu acuze de cefalee seara, dupa servici, in zile obositoare, stresante.
-Simptomele clinice sunt asociate mai ales cu efectele de excitare a SNC, determinate de zonele trigger, si nu de
zonele trigger
Hiperalgezie secundara (hiperestezia pielii capului)
Co-contractie (zone trigger din muschii cervicali determina co-contractia m. Masticatori, apare durere locala, care nu
trece dupa aplicarea unui tratament local)
Lacrimare, pseudorinita alergica, albirea/roseata fetei, conjunctivita,
-Trebuie identificate zonele trigger: benzi indurate la palpare, hipersensibile
-De obicei nu apare durerea locala, cand muschiul este in repaus.
4.pre si postprotetic
5.inainte,in si dupa tratamentul ortodontic
6.RC-IM e mai mare de 2mm sau deviata lateral
41.Coronoplastia-definitie si indicatii
=interventii de eliminare a unei cantitati variabile de tesut dentar dur coronar.Se adreseaza dintilor care u suferit
migrari importante si au modificat nefunctional planul de ocluzie.Migrarile importantedevitalizarepana la
extractie sau alveolopastie.
-nu face propriu-zis parte din slefuirea selectiva(Interventie terapeutica ireversibila)
-se realizeaza anterior slefuirii selective
Indicatii
1.dintii migrati in brese edentate
2.restaurari odontale sau protetice care dau un plan de ocluzie nefunctional
3.dintii in malpozitie primaraplan de ocluzie nefunctional sau inestetici
4.reducerea cuspizilor care determina impact alimentar la nivelul spt interdentar antagonist