Sunteți pe pagina 1din 106

NGRIJIREA PACIENTULUI CU

LITIAZ RENALA

nvinge greutile profesiunii tale,


Stpnete suprarea i nerbdarea ta
Gndete-te c cel suferind este:
dezarmat, fr putere i are nevoie de ajutorul i
ngrijirea ta!
Masei
Motto:

CUPRINS
MOTTO
ARGUMENT
CAPITOLUL I. INTRODUCERE N NURSING-----------------------------------------------------5
1. Teoretizarea noiunilor de nursing-----------------------------------------------------------------------5
Definiia nursingului i a conceptului elaborat de Virginia Henderson----------------------------5
Codul pentru asistente medicale------------------------------------------------------------------------7
Rolul si funciile asistentei medicale dupa Virginia Henderson------------------------------------7
2. Nevoile fundamentale ale fiinei umane----------------------------------------------------------------8
CAPITOLUL II. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL---------------------9
Noiuni de anatomie--------------------------------------------------------------------------------------9

Funciile rinichiului--------------------------------------------------------------------------------------11
Cile urinare----------------------------------------------------------------------------------------------12
CAPITOLUL III. LITIAZA RENAL -DESCRIEREA AFECIUNII-------------------------13
Definiie---------------------------------------------------------------------------------------------------13
Cauze------------------------------------------------------------------------------------------------------13
Simptomatologie. Diagnostic clinic-------------------------------------------------------------------16
Examinri paraclinice-----------------------------------------------------------------------------------18
Diagnostic diferenial-----------------------------------------------------------------------------------19
Tratament-------------------------------------------------------------------------------------------------20
Evoluie i complicaii----------------------------------------------------------------------------------23
Profilaxie Prognostic------------------------------------------------------------------------------------25
CAPITOLUL IV. EDUCAIA PENTRU SNTATE---------------------------------------------26
Rolul asistentului medical in efectuarea actelor medicale.-----------------------------------------27
Rolul asistentului medical n efectuarea actelor medicale de investigaie si de tratament-----27
Pregtirea preoperatorie---------------------------------------------------------------------------------31
ngrijirile postoperatorii---------------------------------------------------------------------------------35
CAPITOLUL V. ELABORAREA PLANULUI DE NGRIJIRE---------------------------------38
CAZUL I -----------------------------------------------------------------------------------------------------39
1.Culegerea datelor--------------------------------------------------------------------------------------40
2.Identificarea problemelor-----------------------------------------------------------------------------44
3.Planificarea ngrijirilor--------------------------------------------------------------------------------47
4.Aplicarea n practic----------------------------------------------------------------------------------49
5.Evaluarea final----------------------------------------------------------------------------------------63
CAZUL II-----------------------------------------------------------------------------------------------------64
1.Culegerea datelor--------------------------------------------------------------------------------------65
2.Identificarea problemelor-----------------------------------------------------------------------------69
3.Planificarea ngrijirilor--------------------------------------------------------------------------------72
4.Aplicarea n practic----------------------------------------------------------------------------------73
5.Evaluarea final----------------------------------------------------------------------------------------86
CAZUL III----------------------------------------------------------------------------------------------------87
1.Culegerea datelor--------------------------------------------------------------------------------------88
2.Identificarea problemelor-----------------------------------------------------------------------------92
3.Planificarea ngrijirilor--------------------------------------------------------------------------------95
4.Aplicarea n practic----------------------------------------------------------------------------------96
5.Evaluarea final--------------------------------------------------------------------------------------107
CONCLUZII -----------------------------------------------------------------------------------------------108
BIBLIOGRAFIE

MOTIVATIA
Litiaza urinara, cunoscuta mai frecvent sub numele de pietre la rinichi este o
afectiune
cunoscuta inca din antichitate.Riches raportand existenta unui calcul vezical la o
mumie egipteana din anul 4800.i.e.n, Tratamentul litiazei urinare constituind o
preocupare continua a urologiloracelor timpuri mergand de la tratamente
naturiste(GALENUS)pana la tratament chirurgical(HIPOCRATE practicand probabil
prima interventie chirurgicala urologica de tip litiazic)

Explicatia pentru care acest tip de patologie a fost descoperita si tratata atat de
rapid este simpl durerea care insoteste litiaza renala (colica renala) este intr-atat
de mare incat un tratament care sa o indeparteze era absolut necesara
Chiar daca medicina a evoluat considerabil pana in zilele noastre, litiaza urinara a
ramas in continuare una dintre cele mai frecvente boli, chiar mai mult, incidenta
sa este in crestere in Europa, America de Nord si Japonia, frecventa care poate fi
pusa cel mai probabil pe seama alimentatiei si a duritatii apei.
Promovarea si mentinerea sanatatii cat si prevenirea imbolnavirilor sunt obiective
importante in actualul sistem de sanatate.
Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de
sanatate s-a ajuns la datoria de a pastra sanatatea.
Dar existenta omului nu poate fi conceputa fara boli, de aceea preocuparea pentru
ingrijirea pacientului a fost si ramane unul dintre telurile umanitare ale medicinei.
Dintre bolile frecvent intalnite se inscrie si LITIAZA RENALA.
Am ales ca tema Ingrijirea pacientului cu Litiaza Renala, datorita faptului ca si eu
am suferit de aceasta boala, pe care am tratat-o medicamentos.
Aparand la toate varstele, are de regula un diagnostic cu atat mai sever cu cat se
instaleaza la o varsta mai timpurie.
Consecintele si rapiditatea instalarii complicatiilor, precum si tendinta la recidive
m-a ajutat sa inteleg mai bie aceasta boala, fapt pentru care Litiaza Renala m-i s-a
parut potrivita ca subiect al acestei lucrari.
Folosind o bogata bibliografie de specialitate si insusindu-mi notiuni de nursing din
acdrul orelor la care am participat la scoala, voi incerca sa subliniez importanta
acestei afectiuni.

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE IN NURSING
1. TEORETIZAREA NOIUNILOR DE NURSING

DEFINITIA NURSINGULUI SI A CONCEPTULUI ELABORAT DE


VIRGINIA HENDERSON
Cine este Virginia Henderson?
V. Henderson este o infirmier american, profesor universitar. Ea a lucrat timp de 5 ani
cu renumitul profesor Leoninos, renumit sociolog si antropolog. n anul 1955, prin
nfiinarea unor societi americane de infirmiere bazate pe cotizaii, se lanseaz o teorie
de ajutor infirmier de tendin existenial, prilej cu care teoriile Virginiei Henderson
devin cunoscute n America.
Ce este nursingul?
Sa ajuti individul,fie acesta bolnav sau sanatos,sa-si afle calea spre sanatate sau
recuperare,sa ajuti individul,fie bolnav sau sanatos,sa-si foloseasca fiecare actiune pentru
a promova sanatatea sau recuperarea,cu conditia ca acesta sa aibe taria,vointa sau
cunoasterea,necesare pentru a o face,si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de
grija singur cat mai curand posibil
Concepia sa intelectual este:
Individul este unic, contient de persoana sa i caut n mod continuu o semnificaie a
vieii sale.
Concepia sa despre om:
Existena omului are nevoi fundamentale, universale i individuale variabile, care l
satisfac pe el, dac el se poate mica singur. Atunci el este independent.
Concepia sa despre sntate:
Sntatea este o stare in care necesitatiile sunt satisfacute in mod autonom,nu se limiteaza
la absenta bolii.

Conceptia sa despre boala:


Boala este ruperea echilibrului,armoniei,un semnal de alarma tradus prin suferinta
fizica,psihica,o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua,provizorie sau definitiva
Concepia sa despre ngrijirea infirmier:
ngrijirea infirmier duce pn la capt sau are drept scop ajutorarea
individului bolnav sau sntos, pentru a se strdui s se desvreasc pe sine, dac el are
fora necesar, voina, dac are cunotinele necesare ndeplinirii acestei funcii, pentru al ajuta s recunoasc independena sa n cel mai scurt timp posibil, i aceasta bineneles
cu asentimentul pacientului.
n rezumat, se poate spune c V. Henderson concepe ngrijirile infirmiere ca
rspuns la o nevoie exprimat sau neexprimat de pacient. Prin nevoie se nelege un
sentiment de lips, de insatisfacie, legat de o necesitate fiziologic necontrolat. O
nevoie are ntotdeauna o dimensiune biologic, fiziologic, psohologic i social.

Conceptul V. Henderson
Asistenta generalist este contiina celui lipsit de contiin, este vederea pentru
cel orbit de curnd, este braul pentru cel cruia i-a fost amputat, este dragostea de via
pentru cel ce a ncercat s se sinucid, contiina i nelegerea, ncrederea pentru tnra
mam.
Asistenta medical a fost denumit mama profesional. Ea este o mam ce
acioneaz conform nevoilor copilului i trebuie adeseori s ndeplineasc sarcini ct mai
diverse i ct mai insolite.
Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau
sntoas s-i menin sau s-i rectige sntatea prin ndeplinirea sarcinilor pe care
le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare.
Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, astfel nct bolnavul s-i
rectige independena ct mai repede posibil.
Deci nursingul presupune: a trata, a ingriji si a gestiona distribuirea ingrijirilor
acordate bolnavului.
Scopul i evaluarea aplicrii conceptului V. Henderson
Scopul acestui concept este acela de a descrie principiile fundamentale ale
ngrijirii bolnavului, pe baza crora asitenta medical generalist realizeaz un plan de
ngrijire, bazat pe o bun cunoatere metodologic a pacientului i a familiei; pacientul
este recunoscut ca participant activ n aceasta intervenie, ceea ce l ncurajeaz i-i
motiveaz dorina de autonomie.
Planul de a-l ajuta pe pacient este influenat de vrst, temperament, statutul social
i cultural, capacitatea fzic i intelectual, de stri patologice i sindroame ca: ocul,
febra, infecia, deshidratarea i depresia.
Crearea unui plan scris de ctre asistent, asigur unitatea n continuarea
ngrijirilor; n orice caz este vorba de modificarea n funcie de nevoile pacientului pe
minute, zile sau sptmni.
Evaluarea nevoilor bolnavului solicit, ntre alte caliti, sensibilitatea, sentimente
profunde i o judecat corect din partea asistentei care acord ngrijiri bolnavilor, pentru
a asculta, observa, cunoate; asistenta trebuie s evalueze nevoile sale i s stabileasc
relaiile interumane eseniale pentru a acorda ngrijiri eficiente.
Aplicarea corect n practic a unui plan de ngrijiri, duce la restabilirea
independenei pacientului, la reintegrarea sa pe plan bio-psiho-social, la care se adaug i
a patra dimensiune, cea moral i spiritual.
Omul trebuie sa aib un ideal pentru care i prin care s triasc, s caute un sens
n via, un rol superior sau numai simpla supravieuire sau existen.
Aceasta nou dimensiune a sntii sale este considerat actualmente de o
importan central n desvrirea personalitii umane i a sntii, deoarece a concepe
sntatea fizic fr componenta etic, presupune dezumanizarea omului

CODUL PENTRU ASISTENTE MEDICALE


Promovarea sanatatii
Prevenirea imbolnaviriilor

Restabilirea sanatatii
Inlaturarea suferintei

ROLUL I FUNCIILE ASISTENTEI MEDICALE DUPA VIRGINIA


HENDERSON
Rolul asistentei medicale const n ;
A ajuta persoana sanatoasa sau bolnava,sa-si mentina sau recastige sanatatea(sau sa-l
asiste in ultimele sale clipe)prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit
singur,daca ar fi avut forta,vointa sau cunostintele necesare
Funciile asistentei medicale:
funcia de natura independent
funcia de natura dependent
funcia de natura interdependent
funcia profesional
funcia educativ
funcia economic
funcia de cercetare
2.NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINEI UMANE

Cele
14
nevoi
fundamentale
statuate
n
acest
concept
sunt
urmtoarele:

1
o

A
respira
si
a
buna
rculatie

bea

si

avea

manca

elimina

4
A
se
misca
si
a
avea
o
buna
postura

5
A
dormi
odihni

Ase

si

se

imbraca
si
dezbraca

se

7.A-si
mentine
temperatura
corpului
in
limite
normale

8.A-i
ngriji
i
proteja
tegumentele

9.A

evita

10.A

pericolele

comunica

11.A-i
practica
religia

12.
A
fi
preocupat
in
vederea
realizarii
profesionale

13.A

se

recreea

14.A
nva
cum sa-si
pastreze
sanatatea

CAPITOLUL I
ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR

NOIUNI DE ANATOMIE
.
*Aparatul urinar este alcatuit din cei doi rinichi si din cile evacuatoare ale
urinii:calice,bazinele,uretere,vezica urinara si uretra.
*Rinichii ,organele secretoare ale urinii,au forma de boabe de fasole si sunt
situati de o parte si de alta a coloanei lombare.Fiecare rinichi este inconjurat de un strat
celulo-adipos si invelit cu o capsula fibroasa inextensibila,este situat in loja renala.
*Rinichii au o margine convexa,o margine interna concava si doi poli:unul
superior si altul inferior.Pe partea concava se afla hilul renal,alcatuit din artera si vena
renala,limfaticele,nervii,jonctiunea uretro-bazinetala.
*Rinichiul drept este ceva mai jos situat decat cel stang..
*Loja renala este limitata in sus de diafragm,in spate de ultimele doua coaste si
dedesuptul lor de muschii si aponevrozele lombare,iar inainte,de viscerele abdominale.
*Situarea lombo-abdominala a rinichilor explica de ce durerile renale pot fi
resimtite lombar,abdominal sau pelvian,de ce tumorile renale se evidentiaza ca o masa
abdominala si de ce flegmoanele perinefretice cu evolutie superioara imbraca
simptomatologie toracica

Unitatea anatomica si fiziologic a rinichiului este NEFRONUL,alcatuit din


GLOMERUL(polul vascular) si TUBUL URINIFER(polul urinar)
Nr nefronilor din cei doi rinichi se evalueaza la 2 milioane.
Glomerurul este primul element al nefronului si este aclatuit dintr-un ghem de
capilare care rezulta din ramificatiile unei arteriole aferente,provenita din artera
renala.Capilarele se reunesc apoi si formeaza o arteriola eferenta,care se capilarizeaza din
nou in jurul primei portiuni a tubului urinifer.
Tubul urinifer-al doilea element al nefronului-se prezinta sub forma unui canal
lung de 50mm,format din urmatoarele segmente:capsula Bowman,tubul contort
proximal,ansa Henle,tubul contort distal si tubii colectori.
Capsula Bowman are forma unei cupe care inconjoara glomerulul si este alcatuit
din doua foite.Capsula Bowman impreuna cu glomerul pe care-l contine,poarta numele de
corpuscul Malpighi.
Din tubii contorti distali,prin canalele colectoare si canalele commune care se deschid in
papilele renale,urina formata trece in calice si de aici in basinet.
Legatura bazinetelor cu vezica urinara organ dotat cu o musculature puternica si
situate in pelvis,inapoia pubisului-este realizata prin cele doua uretere.
Traiectul abdomino-pelvian al ureterelor explica posibilitatea compresiunii acestora de
catre fibroame,chisturi ovariene sau canceroase recto-sigmoidiene
Uretera canalul excetor al vezicii-are la femeie un traiect foarte scuri de aprox
5cm,spre deosebire de barbat,la care traiectul este lung si traverseaza prostate,de unde
posibilitatea compresiunii uretrale de catre un adenoma sau cancer de prostate cu rasunet
asupra intregului arbore urinar.
NOIUNI DE FIZIOLOGIE
Rinichiul este un organ de importana vital i are numeroase funcii, dintre care funcia
principal const n formarea urinei..

FUNCIILE RINICHIULUI
:1 Funcia de formare a urinei:
Prin aceasta sigura epurarea organismuluide substante toxice.Formarea urinei se
datoreaza unui mechanism compex de filtrare la nivelul glomerulilor si de reabsortie si
secretie la nivelul tubilor
Prin filtrare glomerurala se formeaza urina primitiva150l urina primitive in
24h,din filtrarea a 1500l plasma)Urina primitive are compozitia plasmei,dar fara
proteine,lipide si elemente figurate.Contine deci:apa,glucoza,uree,acid uric si toti
electrolitii sangelui.
In faza urmatoare la nivelul tubilor,care reabsorb cea mai mare parte a filtratului
glomerural,se formeaza urina definitive
La acest nivel se face o selectare :tubii reabsorb total sau in mare cantitatea de substante
utile si in cantitate mica pe cele toxice..Substantele utile sunt substante cu prag,care sunt
eliminate prin urina numai cand concentratia lor sanguina a deposit limitele
fiziologice(apa,glucoza,NaCl).Substantele toxice sunt substante fara prag,eliminarea lor
in urina facandu-se imediat ce apar in sange.
Apa se reabsoarbe in proportie de 99%,glucoza in intregime,sarurile si clorura de
sodium in proportie veriabila de 98%.
Substantele toxice nu sunt reabsorbite decat in proportie mult mai
mica:uree33%,75%acid uric
2 Funcia secretorie de meninere a echilibrului acido-bazic
El poate secreta si elimina unele substante ,ca amoniacul ,cu rol foarte important in
echilibrul acido-bazic

Rinichii exercit o serie de funcii endocrine, dintre care amintim:]eritropoieziei


medulare;
3 Funcia de epuraie sanguin
Cu rol important in reglarea tensiunii arteriale.

CILE URINARE

Ureterul
Ureterele sunt conducte care continu bazinetele celor doi rinichi, cobornd
retroperitoneal de o parte i de alta a coloanei vertebrale. Are o lungime de aproximativ
25 cm. Ajung n pelvis de unde se vars n vezica urinar. Sunt formate din fibre
longitudinale, la exterior i circulare la interior, graie crora execut micri ondulatorii
caracteristice (peristaltice) care fac ca urina s se ntoarc n vezic. Pe faa inferioar
uretrele au o mucoas, i pe cea extern un nveli conjuctiv.
Vezica urinar
Este un rezervor care colecteaz urina. Are o capacitate de 300-400 ml cu mari
posibiliti de destindere (1-3 l) datorit musculaturii sale bogate format dintr-un strat
longitudinal extern i actul longitudinal intern.
Uretra
Este un canal musculo- membranos care difer n raport cu sexul.
La brbat exist un canal comun, urinar i genital, de la vezic la meantul urinar. Are
patru poriuni intraparietal, prostatic (3 cm), membranoas (prin diafragma urogenital)
i spongioas sau pelvian.
La femei este un canal ntins de la vezic pn la vulv, paralel cu vaginul i posterior de
el, are o lungime de cca. 4 cm, fiind scurt se pot produce infecii urinare frecvente. Are
dou poriuni: intrapelvian i perineal, orificiul inferior este situat posterior de clitoris.

CAPITOLUL II
LITIAZA RENAL -DESCRIEREA AFECIUNII

DEFINIIE
Este o afeciune caracterizat prin formarea de calculi (concreiuni minerale,
organice i de cele mai multe ori mixte) ,n bazinet i de-a lungul cilor urinare
(ncepnd cu tubul urinifer si terminnd cu uretra),n urma precipitarii substanelor
care n mod normal,se gsesc dizolvate n urin.

CAUZE
Calculii renali se formeaza atunci cand balanta intre apa, sarurile, mineralele si alte
substante din urina se modifica. Modul in care aceasta balanta este modificata determina
tipul de calcul care se formeaza. Cei mai multi calculi renali sunt formati din calciu si
apar atunci cand nivelul acestuia in urina se modifica.
FACTORI DE RISC
Acesti factori de risc actioneaza indeosebi asupra persoanelor cu predispozitie pentru
aparitia calculilor renali, in special cele care suferit deja de litiaza renala:
*Hidratarea insuficienta - Consumul insuficient de lichide (in special de apa),
duce la diminuarea volumului urinei, care va fi deci mai concentrata in saruri.
*Unele medicamente diureticele, de exemplu, pot creste riscul de formare a
calculilor renali. Efectul acestor medicamente asupra formarii de calculi este variabil.
Prin urmare, persoanele cu risc crescut trebuie sa consulte medicul sau farmacistul inainte
de luarea medicamentelor.
*Consumul insuficient de fructe si legume consumul de fructe si legume este
asociat cu un risc scazut de formare a calculilor, deoarece favorizeaza excretia de citrat,
un inhibitor al cristalizarii sarurilor in caile urinare.
*Consumul excesiv de proteine (carne, peste, etc.) favorizeaza formarea
calculilor deoarece determina cresterea nivelului de calciu, oxalat si acid uric din urina,
precum si diminuarea nivelului de citrati (un factor de protectie impotriva calculilor).
Proteinele de origine animala sunt cel mai frecvent incriminate.
*Acitivitate limitata sau sedentarism duce la pierderea treptata a masei osoase,
deci la eliberarea calciului din oase.
*Luarea de suplimente de calciu intre mese, neinsotite de alimente.
*Alimentatie bogata in oxalati determina cresterea nivelului de oxalati din
urina. Aceasta substanta se gaseste in numeroase alimente, desi doar o parte din acestea
par sa creasca in mod semnificativ nivelul din urina spanacul, sfecla rosie, nucile,
ciocolata, taratele de grau, migdalele, arahidele si capsunele.

*Luarea suplimentelor de vitamina D este indicata consultarea medicului


inainte de a lua suplimente de vitamina D.
*Factori anatomici: congenitale sau ctigai care altereaz drenajul urinei;
*Factori bacteriologici: exist unii germeni care secret ureaz generatoare de
amoniac,
favoriznd apariia calculilor amoniaco-magnezieni.
*Factori metabolici: guta, avitaminoze
CLASIFICARE CALCULILOR RENALI
a) Calculii caliceali pot fi localizati in fiecare grup
caliceeal(superior,mijlociu,inferior)
Cauzele impsibilitatii eliminarii acestor calculi pot fi:
-megacalicoza
-stenoza tijei caliceale de cauza *intrinseca(infectii specifice sau nespecifice
* extrinseca(vas aberrant ce incruciseaza tija calicial)
b) Calculi bazinetali(pielici) care apar secundar urmatoarelor leziuni:
-megabazinet cu alterarea fluxului urinar
-hidronefroza congenitala de natura intrinseca sau extrinseca
-hidronefroze dobandite prin obstacole intrinseci sau extrinseci,la nivelul
ureterului,jonctiunii pielo-ureterale sau bazinetului.
-reflux vezico-uretero-renal

c)Calculi coraliformi(pielocaliceali),care ocupa bazinetul si una,doua sau toate cele 3


tije caliceale(clasificarea afost descrisa anterior),calculi colariformi evolueaza
asymptomatic si sunt descoperiti intamplator.In general sunt calculi de struvita incadrati
in asamblul litiazelor infectate.
COMPOZIIA CALCULILOR RENALI
Calculii contin frecvent fosfat, carbonat, oxalat de calciu si uneori fosfat
amoniaco-magnezian, cum e cazul calculilor coraliformi ce apar in legatura cu o infectie
urinara. Uneori contin acid uric, cistina (rar) sau o alta substanta medicamentoasa.
* Calculii pe baza de calciu Acest prim grup, care reprezinta 75% 85% din
cazurile de calculi renali, inglobeaza calculii de oxalat de calciu (cei mai frecventi), fosfat
de calciu sau dintr-un amestec al acestor doua saruri. Mai multi factori contribuie la
cresterea concentratiei de calciu in urina. Printre acestia se numara deshidratarea, aportul
excesiv de vitamina D, unele medicamente (hormonii tiroidieni, diureticele) si unele boli
(cancer, boli renale, hiperparatiroidism). Cresterea concentratiei de oxalati in urina se
datoreaza unei alimentatii bogate in aceasta substanta sau unor factori genetici.
*Calculii de struvita aceasta categorie reprezinta 10% -15% din cazurile de
calculi renali. Sunt compusi din magneziu si din amoniac si sunt asociati cu infectiile
bacteriene cronice ale cailor urinare. Bacteriile produc enzime ce cresc cantitatea de
amoniac din urina, un factor favorabil formarii cristalelor de struvita. Spre deosebire de
celelalte tipuri de calculi renali, acesti sunt mai frecventi la femei decat la barbati.
Deseori, se dezvolta la persoane care utilizeaza catetere urinare o perioada indelungata de
timp.
* Calculii de acid uric reprezinta 5 - 8% din cazurile de calculi renali. Asa cum

indica numele lor, ei se formeaza datorita unei concentratii anormal de crescute de acid
uric din urina. Acidul uric este un produs al metabolismulu proteinelor. O dieta bogata in
proteine poate antrena un exces de acid uric in urina. Pacientii cu guta sau cei care
efectueaza chimioterapie sunt predispusi la aparitia acestui tip de calculi renali.
*Calculii de cistina aceasta forma rara afecteaza mai putin de 1% din pacienti.
Calculii sunt compusi din cistina, un aminoacid. In toate cazurile, formarea lor se
datoreaza cistinuriei (excretia unei cantitati excesive de cistina prin rinichi)

SIMPTOMATOLOGIE , DIAGNOSTIC CLINIC


Simptomatologia litiazei variaza cu sediul si cu marimea calculilor
.
Un calcul care se dezvolta n ntregul sistem pielocaliceal (calcul coraliform) poate
fi bine tolerat si da doar;
dureri lombare difuze, intermitente,
infectie urinara cronica asociata cu dureri sau arsuri in timpul
urinarii(disiurie),cresterea nr mictiunii
uneori hematurie.
Un calcul mic angajat pe ureter poate da tabloul complet, de intensitate uneori chiar
dramatica, al colicii renale .
Ea poate sa apara "ca un fulger pe cer senin", dar de multe ori dupa eforturi, trepidatii,
alergari.
Hematuria si uneori piuria apar dupa colica renala.
urina tulbure, urat mirositoare
greturi si varsaturi
Febra este semnul clinic care certifica aparitia infectiei. Fiind un obstacol pe calea
urinara, litiaza favorizeaza staza (hidro-nefroza sau ureterohidronefroza) si deci
infectia urinara, care poate sa duca n timp la alterarea rinichilor (pielonefrita
cronica), cu rinichi scleroatrofic si perinefrita sclerolipomatoasa

Simptomatologie clinica
Litiaza renal se poate manifesta clinic urmatoarele forme:
a) calcul latent nu are nici un simptom clinic, poate fi doar bnuit la bolnavii
de gut, infeciei urinare, imobiliti la pat, paraplegici.
Anamneza furnizeaz informaii despre anumite obiceiuri alimentare, abuz de alimente
bogate n proteine (carne) sau oxalai (spanac, sfecl roie, ciocolat) despre mediul de
via al pacientului (cald i uscat), infecii urinare n antecedente sau eventuale eliminri
anterioare de calculi.

b) durerea n durerea violent (colic renal) dar i sub form de


nevralgie (durere nud, uneori doar o jen la nivelul regiunii lombare) este cea mai tipic
manifestare a litiazei renale.
*Colica renal nseamn nseamn distensia acut a cilor excretorii deasupra
obstacolului i spasmul supraadugat.
*Debutul este de obicei brusc, precipitat de un efort fizic important, se manifest ca
durere vie n zona lombar, de obicei unilateral, n hipocondru i fosa iliac de aceeai
parte cu iradieri spre organele genitale externe i faa intern a coapsei.
*Durerea se nsoete de disurie, hematurie. Pot exista fenomene reflexe digestive
(greuri, vrsturi, parez intestinal) i vegetative (paloare, transpiraii, tahicardie).
*Durata este variabil, ore sau chiar zile, iar sfritul colicii poate coincide uneori cu
eliminarea calculilor.
c) infecia urinar datorit stazei urinare realizate prin obstacol i a
refluxului urinar, germenii pot infecta cile urinare, fie pe cale ascendent, fie pe cale
hemetogen genernd infecii de diferite tipuri. Infeciile urinare reprezint complicaii
redutabile ale litiazei i, de multe ori, reprezint singura form de manifestare a acestuia.

DIAGNOSTICUL CLINIC INCLUDE


1 Anamneza urmareste precizarea urmatoarelor elemente
varsta-sex
antecedente heredo-colaterale
rezidenta geografica
ocupatia
volumul zilnic al ingestiei de lichide
regimul alimentar
tratamentul medicamentos
prezenta calculior eliminati de pacient in antecedente
structura cristalografica a calculilor analizati ulterior
prezenta infectiei urinare asociate

2 Examenul clinic obiectiv consta:


a)Semne generale caracteristice bolilor asociate cu litiaza renala(sindrom
Cushing,hipertiroidism,guta,sarcoidoza)sau evidenta vezicii neurologice cu risc de
formare a litiazei vezicale
b)Semne locale:
-sensibilitate dureroasa la palparea lojei renale
-prezenta rinichiului mare,palpabil,sensibil
-sensibilitatea punctelor ureterale
-prezenta hematuriei sau piuriei la examenul macroscopic al urinei

Diagnostic pozitiv
Calculii renali pot fi descoperiti in timpul unui examen de rutina, dar in general
sunt diagnosticati la persoanele care acuza durere lombara acuta sau la pacienti cu infectii
urinare cronice.

EXAMINARI PARACLINICE
Radiografia renal simpl evideniaz calculii radioopaci, numrul, forma i
localizarea lor.
Ecografia este un examen neinvaziv, dar nu poate pune in evidenta calculii mici, in
special cei localizati in uretere sau vezica urinara,.permite de asemenea
diagnosticarea litiazei renale i a impactului su asupra rinichiului.
Pielografia intravenoasa - examen cu ajutorul caruia se poate determina localizarea
calculului in sistemul urinar si se poate stabili gradul de obstruare cauzat de acesta.
Examenul consta in radiografierea cailor urinare, dupa opacifierea cu o substanta de
contrast, realizata prin injectare intravenoasa. Acest examen a fost inlocuit de
tomografia computerizata (CT), dar este in continuare utilizat in numeroase afectiuni
urinare.
Tomografia computerizata (CT) in spirala - a devenit testul de electie pentru
evaluarea calculilor renali. Poate identifica calculii indiferent de compozitia lor si nu
necesita utilizarea unui produs de contrast. .
Urografia intravenoas cu substan de contrast pune n eviden calculii
radiotranpareni, ca i modificrile cilor urinarea n amonte de obstacol, impactul
asupra parenchimului renal i eventualele leziuni anatomice
Scintigrafia renal apreciaz funcionalitatea parenchimului unui rinichi litiazic, dar
ea nu este indispensabil diagnosticului.
Sumarul de urin. Se cerceteaz prezena:
*albumine cu apreciere cantitativ;
*glucoz;
*mobilinogen;
*pigmeni biliari.
*Sedimentul urinei:
*leucocite;
*hematii;
*diferite sruri.
Reacia (pH-ului) urinei normal acidat i variaz ntre 4,6-8,8 n funcie de diet.
Volumul urinar n medie 1500 ml/zi n funcie de aportul hidric:
mai puin de 1500 ml/zi oligurie mai mult de 1500 ml /zi poliurie
Culoarea urinei poate deveni hipercrom, portocalie n ingestie redus de lichide,
pierderi lichidiene excesive, febr etc.

Mirosul urinei:
fetid: semnific infecii urinare severe;
amoniacal: fetid n infecii urinare
Proba Addis Hamburgher determin numrul de hematii sau leucocite eliminate pe
minut, recoltare ce se repet la 100 minute.Valorile normale: 0-2000 leucocite/min
Urocultura este examinarea bacteriologic a urinei i are drept scop depistarea
infeciei urinare. Recoltarea impune condiii sterile, dup o prealabil toalet local
(genital), din mijlocul jetului urinar (civa mililitri).
Urina recoltat se nsmneaz pe medii de cultur i citirea se face dup intubare la
termostat 24 h.

DIAGNOSTIC DIFERENIAL
a)Din punct de vedere al sindromului dureros cu :
litiaza colecistica
colecistita acuta
pancreatita
discopatia lombara
spondiloza lombara
anexita si metroanexita
chist ovarian torsionat sau torsiune de ovar
apendicita
sindrom ocluziv
b)Din punct de vedere al hematuriei cu:
traumatisme ale aparatului urinar
tumori renale
litiaza vezicala
infarct renal
glomerulonefrita
Diagnosticul diferential se poate pune pe baza investigaiilor mai sus descrise

TRATAMENT
n cazul Litiazei renale tratamentul trebuie individualizat in funcie de:
vrsta pacientului
tarele organice asociate
dimensiunile calculului
compoziia chimic a calculului
gradul de afectare a funiei renale
stare rinichiului controlateral
asocierea complicaiilor(durere,infecie urinar,insuficient renal)
Majoritatea pietrelor sunt eliminate in mod spontan in termen de 6 saptamani, in
special daca pacientul consuma lichide. Pot fi administrate analgezice pentru reducerea
durerilor (acetaminofen), pana la eliminarea calculului.

Calculii prea mari, cei care provoaca dureri violente, infectii sau hemoragii trebuie
pulverizati in fragmente mici sau extrasi chirurgical.
Pulverizarea sau extragerea calculilor se poate realize prin diferite tehnici:
Litotripsia(litotritia) extracorporala interventie ce utilizeaza unde de soc produse
pe piele si orientate direct catre calcul, pulverizeaza calculul in fragmente mici ce pot
fi eliminate de catre sistemul urinar.
Nefrolitotomie percutanata tehnica utilizata atunci cand calculul este prea mare
sau pozitionat astfel incat nu poate fi degradat prin litotripsie extracorporala. Se
efectueaza prin introducerea, printr-o incizie, a unui tub de observatie si a unui
instrument numit nefroscop in rinichi. Cu ajutorul nefroscopului se extrage calculul.
Daca acesta este prea mare, el poate fi pulverizat cu ajutorul unei laser sau a energiei
electrice.
Ureteroscopia operatie necesara pentru extragerea calculilor localizati in uretere.
Consta in introducerea unei sonde (sau ureteroscop) in vezica prin uretra si ghidat
apoi pana la uretera. Calculii sunt apoi fragmentati sau extrasi intregi. Aceasta tehnica
poate afecta ureterele.

Tratamentul conservator al litiazei renale implic:


1 Tratamentul profilactic propriu fiecrui varieti de litiaze
2 Tratamentul general curativ comun tuturor formelor de liziaz, oricare ar fi natura lor
chimic
Tabloul clinic cel mai frecvent observat n litiaza renal este constituit de colica ureteral.
n 60-80% calculii ureterali pot beneficia de un tratament medical, calcul putndu-se
elimina spontan. De asemenea, chiar i n cazurile cnd calculi ureterali nu se nsoesc de
colica acut, se va aplica mai nti un tratament medicamentos.
* n tratamentul imediat al colicii ureterale acute se va administra n
primul rnd medicaia antispastic i antialgic pe cale intramuscular sau intravenoas.
analgetice: Algocalmin, Novalgin intramuscular sau intravenos; supozitoare sau tablete n
forme mai uoare: Scobutil, Lizadon; n formele mai grave Fortral intramuscular;
antispastice: papaverina fiole intravenos sau intramuscular foarte lent de obicei n
asociere cu Scobutil intravenos; Atropina fiole a 1 mg. Intravenos sau intramuscular.
*Aplicaii de cldur: n regiunea lombar (pern electric), bi fierbini.
*Administrarea opiaceelor poate fi uneori necesar, n cazul cnd
durerile sunt extrem de intense, dei opiaceele au dezavantajul de a mpiedica migrarea
calculilor.
* Cura de diurez nu este indicat n faza iniial dureroas, deoarece
crete presiunea intrapielitic care are rol important n producerea durerii.
* Odat durerea calmat, se va trece la o analgezie de baz prin
administrarea per oral sau supozitoare de spasmolitice i analgetice pentru c se obine o
dilatare i o diminuare a perstalticii cilor urinare, i, deci o scdere a factorilor care
declaneaz durerea.

*n aceast perioad este indicat cura de diurez care favorizeaz


migrarea calcului.
Volumul urinar va trebui s depeasc 1,5 l/24h. Pot fi recomandate i ceaiurile de plante
cu aciune diuretic, asociate cu indicaia care regleaz dinamica ureteral.
*Pentru eliminarea spontan a calcului are o mare importan micarea
i aa zisa ,,scuturare a pietrei.
* n cazul n care este prezent leucocituria i bacteriuria, se va aplica
terapia antibiotic.
*Tratmentul colicii renale se poate face i ambulatoriu, dar orice colic
febril prelungit sau complicat cu oligurie, impune internare pentru investigaii
suplimentare i tratament adecvat.
* n colicile violente prelungite care nu cedeaz la analgetice i
spasmofilitice uzuale se mai asociaz: ROMERGAM, FENOBARBITAL. Dac nici aa
durerea nu cedeaz, se administreaz MIALGIN, ATROPIN.
*n cazul n care tratamentul medical nu a dat rezultate sau n cazurile
complicate cu insuficien renal se aplic tratament urologic i la nevoie chirurgical.

Tratament profilactic
Este n funcie de compoziia chimic a calculilor.
Litiaza renal fiind o boal cronic a ntregului organism, necesit un tratament de
lung durat. Tratamentul s-a dovedit eficace n profilaxia recidivelor, acestea diminund
de la 40% la 10%.
Tratamentul profilactic medical, cu ajutorul aportului hidric, dietei i medicaiei
urmrete:
scderea concentraiei urinare printr-un aport crescut lichidian;
diminuarea aportului substanelor formatoare de calculi;
creterea aportului de mediatori care inhib cristalizarea;
modificarea pH-ului urinar;
lupta contra infeciei.
Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical impune doar o etap a tratamentului litiazei renale, el
va fi continuat ntotdeauna cu msuri de prevenire a recidivei calculoase.

EVOLUTIE SI COMPLICATII
*Evolutia este n general buna, multi bolnavi reusind dupa colici recidivate sa
elimine calculul. De cele mai multe ori, daca nu a fost gasita si tratata cauza, procesul de
formare a calculului continua, chinuind timp ndelungat bolnavul, ducnd la operatii
repetate.
*Unii bolnavi internati n spital nu accepta interventia chirurgicala, ajungnd
frecvent la blocarea caii urinare cu scoaterea rinichiului din functie (n acest moment
nceteaza durerea, fapt care bucura pe bolnav, dar calmarea este nselatoare, pentru ca
daca persista circa doua luni, obstacolul distruge ireversibil rinichiul).
*Exista posibilitatea foarte rara de anurie (blocarea functiei renale bilaterale), o
urgenta de prim ordin de diagnostic si tratament.
.
* Evoluia depinde de numrul i mrimea calculilor, obstrucia cilor urinare
depinde de eficiena tratamentului i posibilitatea prevenirii recidivelor i a
complicaiilor.
*Factorii care pot influena evoluia i prognosticul, sunt: natura litiazei,
dimensiunile, forma i situaia topografic a calculului, numrul, gradul de obstrucie a
cilor urinare, prezena sau absena infeciei i riscul de recidiv.
*Cu privire la natura litiazei, se tie c cea uric este mai bine tolerat, puin
dureroas, iar tratamentul de dizolvare a calcului este eficace.
* Dintre litiazele calcice, cea fosfatic este mai grav dect cea oxalic, prin faptul
c recidiveaz i se infecteaz.
* n funcie de dimensiunile, forma i situaia topografic a calcului pot fi prevzute
ansele de eliminare spontan.
* Calculii caliceali sunt de obicei bine suportai, ns ansele de eliminare sunt
minime.
Complicaiile comune ale litiazei renale sunt:
complicaiile mecanice
complicaiile infectioase
complicaiile renale.
Complicaiile mecanice
Sunt determinate de prezena unui calcul pe cile urinare excretoare, care
reprezint un obstacol incomplet sau complet privind excreia urinii.
Este posibil ca, uneori, s se instaleze n amonte fa de obstacol o dilatare
pielocaliceal de volum variabil.
Excluderea funcional a rinichiului (rinichi mut) are loc n cazul cnd calculul
produce o obstrucie total.
Anurie reprezint o complicaie grav datorit fie unui mecanism reflex, fie unor
leziuni de pielonefrit litiazic pe rinichiul colateral, fie mai rar unei obstrucii bilaterale.

Complicaiile infecioase
Sunt favorizate de litiaza renal. Dup infecia pielic se instaleaz pielonefrita
acut sau cronic cu insuficien renal ireversibil.
Tot n cadrul complicaiilor infecioase se menioneaz:
pionefroza,
flegmonul perinefritic
septicemia.
Complicaiile renale
Sunt reprezentate de nefropatia obstructiv nsoit de nefrit interstiial
cronic.

PROFILAXIE

Profilaxia litiazei este foarte simpla:


regula generala este cautarea si tratarea bolilor generatoare, asociate cu cura de
diureza, deci ingestie mare, zilnica de lichide (orice fel) n cantitate de peste 1500
ml/zi, putndu-se ajunge constant la 2 -3 litri/zi
se asigura astfel un drenaj foarte bun al eliminarii de urina cu mpiedicarea
concentrarii si deci precipitarii sarurilor.
Regimul alimentar are o mare importanta, n functie de tipul litiazei
Pentru litiaza oxalica
se exclud spanacul, macrisul, varza rosie, castravetii, prunele, caisele, fasolea boabe,
mazarea verde, cacaua, cafeaua, glucidele sub forma de dulciuri, fainoasele, bauturile
alcoolice;
Pentru litiaza urica
se indica aport scazut de proteine, produse lactate, interzicndu-se carnea de purcel,
miel, vitel, vnatul, mezelurile, momitele, splina, ficatul, creierul,

PROGNOSTIC

Bilateralitatea reprezint un semn de prognostic sever. Gradul i durata


obstruciei are o mare importan prognostic, deoarece atunci cnd este sever i sediul
este sus situat, va duce la o distrugere nefrotic ireversibil.

CAPITOLUL IV
EDUCAIA PENTRU SNTATE
Educaia pentru sntate vizeaz educaia bolnavului cu litiaza renala, n vederea
profilaxiei recurenelor i a complicaiilor bolilor renale.
Prevenirea recidivelor presupune identificarea tuturor factorilor endo i exogeni de
risc i inactivarea lor.
Asociat cu recurena litiazei renale s-au raportat:
alimentatia:subnutritia si excesul de proteine
hidratare insuficienta:sunt necesari 2l de apa pe zi pentru o hidratare adecvata
temperaturile crescute:favorizeaza deshidratarea
apa cu un continut crescut de Ca2+:favorizeaza aparitia pitrelor din calciu-calculi
calcici
stilul de viata si ocupatia:locul de munca intr-un mediu care favorizeaza
deshidratrea ,stresul,starea de incordare psihica,expunerea prelungita la temperaturi
crescute
factori endocrini si metabolici:tulburari in metabolismul
mineralelor,hiperparatiroidismul
factori genetici:rude de sange cu istoric de litiaza renala
antecedente personale in litiaza renala
Bolnavul trebuie educat referitor la tratament pe toata durata vietii sale.

El trebuie sa dobandeasca urmatoarele cunostiinte:


alimentare corecta
evitarea inhibarii reflexului de mictiune(produce distensia vezicii urinare ,staza
urinara care favorizeaza aparitia calculilor)
asigurarea unui aport corespunzator de lichide
evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxice,fara prescriptie
medicala
toaleta regiunii perianale pentru a evita patrunderea microorganismelor in tractul
urinar
evitarea aportului excesiv de saruri minerale(alimente,apa minerala)
cunoasterea factorilor favorizanti in aparitia si evolutia afectiunilor
renale(oboseala,frig,umiditate...)
evitarea excesului de proteine si sare care suprasolicita functional rinichiul
Boala i infirmitatea pot fi congenitale, dar cel mai adesea sunt rezultatul unui
regim de via nesntos care se poate datora unor cauze individuale, economice sau altor
cauze.
Educarea sau pregtirea fac parte din ngrijirile de baz, ce trebuie acordate
marii majoriti a persoanelor care se prezint pentru tratament.
Unele persoane, dei sunt de acord cu ngrijirile, iau o poziie defensiv atunci
cnd li se prezint propria responsabilitate n ceea ce privete sntatea, informarea i
educarea lor.
Se pare c obieciile au la baz prezumia c asistenta medical intervine n
programul de educare a bolnavului, ceea ce este domeniul medicului. Ori, este clar
stabilit c rolul asistentei medicale de a educa bolnavul referitor la cile de promovare a
sntii i la vindecarea bolnavului, este o continuare a planului terapeutic stabilit de
medic.

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA ACTELOR


MEDICALE DE INVESTIGATIE
*Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau
sntoas s-i menin sau s-i rectige sntatea, prin ndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare.
Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degreveaza
pe acesta din urma de eforturi fizice,ii previne o serie de suferinte inutile,contribuie la
crearea unui climat favorabil intre bolnav si medic,face aceesibila medicului explorarea
tuturor regiunilor organismului,servindu-l si cu instrumentarul necesar,toate acestea
intervenind pentru scurtarea timpului de consult al bolnavului
ASISTAREA EXAMINARII CLINICE A BOLNAVULUI
Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele:
-pregatirea psihica a bolnavului

-adunarea,verificarea si pregatirea instrumentarului necesar


-dezbracarea si imbracarea bolnavului
-aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examianarilor
-asigurarea iluminatiei necesare examinarilor
-deservirea medicului cu instrumente
-ferirea bolnavului de traumatisme si raceala
-asezarea bolnavului in pat dupa examinare si refacerea patului

SE VA MONOTORIZA
-pulsul, tensiunea arterial, temperatura,diureze
-se va urmri dac bolnavul respir normal
-se va urmri dac pacientul mnnc i bea normal
-se va urmri dac pacientul elimin pe toate cile de eliminare
-se va urmri dac pacientul se mic i i menine o postur bun (n mers, aezat,
ntins i cnd i schimb postura de la o poziie la alta)
PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR SE RECOLTEAZA
Sange pentru:
-hemoleucograma completa
-biochimie:creatininaserica.ALAT,ASALT.uree
serica,calcemie,fosfatemie,uricozurie,creatininemie,evaluarea,fosfatazelor alcaline si
a rezervei alcaline,glicemie,sideremie
Analize de urina pentru:
calciurie,fosfaturie,uricozurie,oxalurie,cistinurie,citraturie,magneziurie,natriurie,uree
si creatinina urinara
Examen sumar de urina
-volum de urina pe 24h,pH ul urinar,densitatea
urinara,leucociturie,hematurie,cristalurie
Urocultura
-cu antibiograma
Examen cristalografic si bacteriologic al calculului eliminat spontan sau extras

PENTRU EXAMENE IMAGISTICE


Scintigrafie renal
Bolnavului i se injecteaz intravenos o substan de contrast radioactiv, dup care,
cu ajutorul unui aparat scintigraf se detecteaz repartizarea substanelor radioactive n
parenchiul renal
Pielografia

Pielografia radiografia aparatului renal executat cu substana de contrast


administrat prin cateterism ureteral sub control citoscopic.

Radiografie renal cu substanta de contrast


Materialele necesare
-substan de contrast Odiston 30% sau iodur de sodiu 10%;
-medicamente antihistaminice;
-medicamente pentru urgen.
1. Pregtirea materialelor necesare:
se pregtesc toate materialele necesare menionate mai sus.
2. Pregtirea bolnavului:
se efectueaz, pregtirea bolnavului ca i pentru radiografie
renal,simplpsihic,alimentar,
medicamentoas].
3. Testarea sensibilitii fa de substana de contrast:
se efectueaz testarea sensibilitii bolnavului la iod cu
Odiston 30% sau iodur de sodiu 10%.
Dac bolnavulprezint o reacie hiperalergic se ntrerupe introducerea
substanei de contrast i se administreaz antihistaminiee,anunndu-se imediat medicul.
Dac toleranaorganismului este bun bolnavul va fi condus n sala de citoscopie, unde va
fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe masa de examinare.
4. Administrarea substanelor de contrast:
splarea pe mini cu ap curent i spun;
sub controlul cistoscopului se introduce sonda n ureter;
se introduce substana de contrast uor nclzit, 5-10 ml n fiecare parte presiune
mic;
bolnavul se transport pe targa pe masa de radiografie.

5. Ingrijirea bolnavului dup tehnic:


Dup terminarea radiografiei se ncearc s se extrag cu o sering, substana de
contrast.
Bolnavul va fi ajutat s se mbrace, va f condus n salon i instalat comod n pat;
se noteaz examenul efectuat n F.O. a bolnavului.

Pielografia se execut n condiii de asepsie perfect.


Substana de contrast trebuie uor nclzit pentru a nu produce contracii spastice ale
bazinetului.
Injectarea substanei de contrast se face cu presiune moderat [altfel se, produce
rupturi ale bazinetului sau reflux pielorenal

Radiografia renala simpla


Radiografia renal permite evidenierea formei, dimensiunilor, poziia rinichilor i
prezena unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci.
Materiale necesare
:crbune animal;ulei de ricin; materiale necesare unei clisme evacuatoare.
1. Pregtirea materialelor necesare:
se pregtesc toate materialele necesare menionate mai sus.
2. Pregtirea psihic a bolnavului:
se anun bolnavul i i se explic importana tehnicii
pentru stabilirea diagnosticului.
3. Pregtirea alimentar a bolnavului:
cu dou trei zile naintea examinrii bolnavului va consuma un regim fr alimente
care conin celuloz i dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste finoase,
pine] i ape gazoase;
n ziua precedent, bolnavul va consuma o can de ceai i pine prjit;
naintea examinrii bolnavul nu va mnca, nu va consuma lichide;
dup examen bolnavul poate consuma regimul sau obinuit

4. Pregtirea medicamentoas a bolnavului:


cu dou-zile nainte de examinare se administreaz crbune animal i triferment cte
2 tablete de 3 ori pe zi;
n seara precedent zilei radigrafiei se administreaz 2 linguri de ulei de ricin.

in dimineaa zilei examinatoare, se efectueaz o clism cu


ap cald. Aerul din tubul irigator trebuie s fie completevacuat pentru a nu ti introdus
n colon.
naintea examinrii radiografiei bolnavului i va goli vezica urinar sau i se va
efectua un sondaj vezical.
5. Pregtirea pentru examinare:
bolnavul este condus la serviciul de radiologie;
bolnavul va fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe mas;

6. ngrijirea bolnavului dup tehnic:


dup efectuarea radiografiei, bolnavul este ajutat s se mbrace i s se ntoarc n
salon

PREGATIREA PREOPERATORIE
Scop
Pregtirea pacientului naintea interveniei chirurgicale este un element major de
prevenire a infeciilor postoperatorii. De ea depinde reuita operaiei i evoluia
postoperatorie.
Neutralizarea surselor de suprainfecie care au originea: la nivelul pielii (incizie): la
distan (naso-faringian i vezic urinar)
Reducerea posibilitilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de antiseptice
Depistarea i semnalarea unor leziuni cutanate, infecii ORL sau urinare recente ori
vindecate parazii externi, posibiliti de alergie
Pregtirea fizic i psihic a pacientului
*Pacienilor ajuni la secia de chirurgie trebuie s li se asigure confort fizic i psihic.
Pacienii internai sunt agitai, speriai, inhibai de teama interveniei chirurgicale, de
diagnosticul imprevizibil , de anestezie, de durere, de moarte.
*Asistenta medical are obligaia ca prin atitudinea i comportamentul ei s nlture
starea de anxietate n care se gsete pacientul nainte de operaie :
s l ajute s-i exprime gndurile, grijile , teama;
s i insufle ncredere n echipa operatorie;
s i explice ce se va ntmpla cu el n timpul transportului i n sala de operaie, n
preanestezie, cum va fi aezat la masa de operaie, cnd va prsi patul, cnd va primi
vizite;
s l asigure c va fi nsoit i ajutat .

* Asistenta medical trebuie s rspund cu amabilitate, profesionalism, siguran i


promptitudine la solicitrile tuturor pacienilor, nct acetia s capete ncredere n
serviciul n care a fost internat.
*Prin atitudinea ei, nici distant, dar nici familiar, nici dur dar nici cu slbiciune,
binevoitoare, dar i autoritar, va reui, cu siguran, s inspire pacienilor ncredere.
Dac:
ea nu va dovedi rbdare, pricepere, n conducerea unei discuii de nceput,
menit s ncurajeze bolnavul
PREGTIREA PENTRU OPERAIE
Rolul pregtirii preoperatorii a pacientului deine un loc important n prevenirea_
infeciilor nosocomiale.
Se face n funcie de timpul avut la dispoziie i de starea general a pacientului

A. TIMP SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENT


IN ZIUA PRECEDENTA
REPAUS ;
regimul alimentar s fie uor digerabil i cu consum de lichide pentru meninerea tensiunii
arteriale, dezintoxicarea i mrirea diurezei, diminuarea setei i acidozei postoperatorii.
Alte pregtiri pentru intervenie:
antibioterapice cnd se anticipeaz apariia unei infecii postoperatorii, splturi vaginale
repetate cu antiseptice pentru infecii ginecologice.
spltura gastric n intervenii laborioase pe stomac
IN SEARA ZILEI PRECEDENTE
Pregtirea pielii
se face baia general, la du (dup clisma evacuatoare) :
splatul prului, toaleta buco-dentar, toaleta nasului ;
se verific regiunea inghinal, ombilicul, axilele, unghiile(scurte, fr lac de unhii), picioarele,
spaiile interdigitale.
Cu un aparat de ras propriu se rade prul ct mai larg n funcie de zon, ct mai aproape de
momentul interveniei pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul escoriaiilor cutanate i
se badijoneaz cu un antiseptic regiunea ras , aplicnd apoi pansament antiseptic uscat. (n
unele cazuri se pot folosi creme depilatoare).
Pregtirea tubului digestiv :
clism evacuatoare (cu excepia interveniilor pe colon),
nu se dau purgative se face du dup clism;
alimentaie lejer : sup de legume, buturi dulci sau alcaline.
IN ZIUA INTERVENIEI

bolnavul nu mai bea,


se face eventual o clism cu 4 ore naintea interveniei,
se ndeprteaz bijuteriile,
se ndeprteaz proteza dentar care se pstreaz n cana cu ap,
se rebadijoneaz cu un antiseptic colorat regiunea ras.
se mbrac pacientul cu lenjerie curat, n funcie de intervenie;
se pregtesc documentele : foaia de observaie, analize, radiografii, care vor nsoi
pacientul.
Transportul bolnavului n sala de operaie

*Se face numai nsoit de asistenta medical, care are obligaia s predea pacientul
asistentei de anestezie, mpreun cu toat documentaia i alte observaii survenite ulterior i
foarte importante pentru intervenia chirurgical.
*Transportul se face cu un brancard, pat rulant, crucior n funcie de boal i bolnav.
*Bolnavul trebuie aezat confortabil i acoperit .
n sala de preanestezie

se verific regiunea ras i se noteaz eventualele escoriaii (eczeme, intertrigo etc.);


se verific starea de curenie : regiunea inghinal, ombilicul, axilele, spaiile interdigitale,
unghiile;
se verific dac s-a ndeprtat proteza dentar;
se pregtesc zonele pentru perfuzie prin badijonarea cu antiseptice colorate;
instalarea sondei urinare " a Demeure" (sau, dup caz, se golete vezica urinar) de ctre
asistenta de sal, dup splatul chirurgical al minilor, mbrcatul cu echipament steril,
cmp steril n zona genito urinar.
n sala de operaie
se execut ultima parte a pregtirii pacientului :
se instaleaz i se fixeaz pacientul pe masa de operaie, monitorizarea funciilor vitale,
obinerea unui abord venos (branul, cateter) n funcie de intervenie i de pacient,
pregtirea cmpului operator,
badijonarea cu alcool i curirea pielii de antisepticul anterior; badijonarea cu tinctur de iod
(sau alt antiseptic colorat) se face ncepnd cu linia de incizie, de la centru ctre periferie i
se termin cu zonele septice.
ajut la instalarea cmpului steril textil (" acesta este rolul medicului, dar poate fi i rol
delegat pentru asistenta medical).

B. TIMP SUFICIENT, PAC IENT DEPENDENT


este obligatorie efectuarea a dou toalete generale la pat, n 24 de ore (dac este posibil, cu
spun antiseptic)
n rest, pregtirea este aceeai ca pentru pacientul independent

C. PREGTIREA PACIENTULUI N URGENE CHIRURGICALE


Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispoziie, pregtirea pacientului se face n acelai
timp cu pregtirea slii i a chirurgilor
pregtirea const n:
splarea cu ap cald i spun, numai a zonelor cu risc
raderea, cu atenie, pentru a nu provoca escoriaii
badijonarea zonei cu un antiseptic colorat
evantualele plgi prezente se vor pansa i se vor proteja foarte atent
golirea coninutului gastric, prin spltur gastric (dac este cazul)
ROLUL MORAL AL ASISTENTEI MEDICALE
* n general, pentru pacient nu exist intervenie chirurgical minor", o operaie
fiind o experien nou, pe care o triete bolnavul.

*Teama i face pe unii pacieni s refuze operaia, sub pretextul c ar dori s mai ncerce
cu tratament medicamentos, sau c doresc o amnare pentru rezolvarea unei probleme
personale.
*n acest sens, rolul asistentei este de a-l liniti pe pacient i de a-i da ncredere.
Aceasta se realizeaz prin:
modul de a vorbi cu pacientul
asigurarea c anestezia i intervenia sunt benigne
exemple de reuit a unui operat cu aceeai intervenie
meninerea calmului, antrennd i vecinii de salon

INGRIJIRI POSTOPERATORII
SUPRAVEGHEREA OPERA TULUI
Este sarcina fundamental a asistentei medicale.
Supravegherea este permanent, n vederea depistrii precoce a incidentelor i
complicaiilor postoperatorii.
Prezena permanent lng pacient permite asistentei medicale ca, pe lng
elementele de supraveghere indicate de chirurg i anestezist, s sesizeze orice alte mici
modificri i acuze subiective (durerea) i s administreze, la timp, tratamentul
prescris, evitnd iniiativele personale, fr a ine cont de responsabilitile celorlali
membri ai echipei.
Instalarea bolnavului
se face ntr-o camer cu mobilier redus i uor lavabil, care va fi curat, bine aerisit, linitit,
n semiobscuritate , cu temperatura de 18-20C (cldura excesiv deshidrateaz i
favorizeaz hipotermia), prevzut cu instalaii do oxigen montate n perete, cu prize n
stare de funcionare i cu aparatur pentru aspiraie.

Patul va fi prevzut cu muama i alez bine ntins, fr pern i, dac este cazul,
salteaua va fi antiescar.
Elemente de supravegheat
Supravegherea operatului se bazeaz pe date clinice i pe rezultatele examenelor
complementare.
Date clinice:
Aspectul general al operatului
culoarea pielii sesiznd paloarea i cianoza
coloraia unghiilor , urmrind apariia cianozei
starea extremitilor, paloarea sau rcirea nasului, urechilor, minilor i picioarelor
starea mucoaselor-limba uscat sau umed, sabural sau curat-indic starea de
hidratare a operatului
starea de calm sau agitaie, tiind c toropeala sau agitaia extrem exprim o
complicaie chirurgical (hemoragie intern, peritonit postoperatorie etc.)

Diferii parametri fiziologici


Tensiunea arterial se msoar ori de cte ori este nevoie n primele dou ore dup
operaie din 15 n 15 minute, din 30 n 30 de minute n urmtoarele ase ore i din or n
or pentru urmtoarele 16 ore notnd datele n foaia de reanimare.
Pulsul se msoar la 10-15 minute urmrind frecvena, ritmicitatea, amplitudinea care se
noteaz. n cazul n care apar modificri ale pulsului, bradicardie sau tahicardie, se va
sesiza medicul reanimator.
Respiraia : se noteaz frecvena, amplitudinea, ritmicitatea i se sesizeaz, deasemenea,
medicul n caz de tuse sau expectoraie. Astzi datorita PIPEI MAYO, lsate pn la apariia
reflexelor i pe care operata o elimin cnd se trezete, nghiirea limbii este imposibil
(asist.med. nu tb.s fie tentat s o repun pentru c deranjeaz bolnavul). Cea mai
mic modificare a respiraiei va fi semnalat anestezistului, care, n funcie de caz , va
indica o aspiraie pentru a ndeprta mucozitile din faringe sau va recomanda
administrarea de oxigen.
Temperatura se msoar dimineaa i seara i se noteaza n F.O.
. Pierderile lichidiene sau sanguine
Urina va fi captata prin drenuri,sonde,in urinare transparente de sticla sau material
plastic.Cele mai multe operatii urologice se termina prin introducerea drenurilor si sondelor
destinate evacuarii urinei.
Urinarele se vor aseza la un nivel inferior fistulei,vor fi inchise etans cu un dop care prezinta un
orificiu cu diametru identic cu al tubului care se racordeaza la dren sau sonda.
Urinare si tuburile vor fi dezinfectate,inainte de intrebuintare,ptr a preveni infectia urinara
ascendenta.In urinare se introduce o solutie antiseptica care sa aibe si efect deodorant.
Tuburile si sondele permanente vor fi introduse in urinar fara cuduri,cu lumenul neobstruat
de peretii sau fundul urinarului si nesuspendate deasupra lichidului urinar.
Se va controla permanent ptr a descoperii la timp intreruperea scurgerii de lichid prin sonda de
drenaj.

Obstruarea tubului de dren poate compromite total o interventie urologica si mai ales plastica
Scaunul : se reia n urmtoarele 2-3 zile i este precedat de eliminare de gaze; n cazul n
care nu apar gazele , se folosete tubul de gaze , iar n cazul n care scaunul nu este spontan,
se face o clism evacuatoare.
Transpiraia : se noteaz dac apare, deoarece n cazul n care este abundent, poate
antrena pierderi de ap importante.
Vomismentele: se va nota cantitatea, aspectul i caracterul (bilioas, alimentar,
sanguinolent)
Pierderile prin drenaj : se noteaz aspectul i cantitatea pentru fiecare dren n parte.

Efectuarea pansamentului in jurul drenurilor


Se protejeaza pielea cu un strat de vaselina(in caz de excretie abundenta)
Pansamentul va fi aplicat de jos in sus si apoi o compresa de tifon de sus in jos,astfel
incat drenul sa ramana in centrul pansamentului
Fixarea se va face cu o bucata de tifon cu un orificiu prin care sa treca drenul,lipita de
jur-imprejur cu leucoplast
Urmarirea excretiei urinare
Se supravegheaza culoarea si aspectul excretiei(ptr a depista aparitia de sange sau
puroi)

Se inregistreaza atata cantitatea de lichid care se scurge prin drenuri cat si cantitatea
care excretata pe cale naturala
Mobilizarea bolnavului
Pentru prevenirea unor complicatii postoperatorii se recomanda o mobilizare cat mai
precoce a bolnavului,dar numai dupa ce s-au fixat bine drenurile
Aplicare masurilor igienice
Se va efectua toaleta bolnavilor la pat,tegumentele si mucoasele vor fi intretinute in
stare de igiena perfecte(se vor face bai partiale)
Se va aerisi permanent saloanele
Prevenirea complicatiilor
Dupa operatiile urologice poate aparea :febra urinara.o complicatie specifica,care se
manifesta prin febra ridicata si frisoane,timp de 3-4 zile,cedeaza dupa administarera
antibiotice.
Bolnavilor cu drenaj pe aparatul urinar li se vor efectua uroculturi si antibiograme
pentru aplicarea tratamentului.
In cazul supuratiilor se vor efectua periodic recoltari de secretie de la nivelul
drenurilor pentru culturi si antibiograme

CAZURI

PROCESUL DE INGRIJIRE
1 CULEGEREA DATELOR
-prin interviu direct de la pacient sau apartinator
-date culese din fise medicale
-observare(medical,psihologic)
-stabilirea obiectelor de viata pe cele 14 nevoi
2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
-manifestari de dependenta(semne si simptome)
-sursa de dificultate(cauzaboala)
-probleme
3 STABILIREA OBIECTIVELOR
-probleme
-obiective
-diagnostic de nursing Probleme
Etiologie
Simptome
4 APLICAREA IN PRACTICA
-problema
-obiective
-interventii-autonome
-delegate
-evaluare zilnica
5 EVALUARE

finala

CAPITOLUL V

MATERIAL I METODE FOLOSITE PENTRU NTOCMIREA


PLANULUI DE NGRIJIRE A BOLNAVIILOR CU LITIAZA RENAL.

*Pentru ntocmirea prezentei lucrri am luat n studiu 3 cazuri de pacieni cu


diagnosticului medical de Litiaz Renal care au fost internai n secia de Urologie a
Spitalului Judeean Timisoara.
Acetia sunt:
- nume L.G., vrsta 35 ani, sex M
- nume V.L., vrsta 45 ani, sex M
- nume B.M., vrsta 66 ani, sex M
* Acestor pacieni le-am acordat ngrijiri autonome i delegate pe toat
perioada spitalizrii n concordan cu nevoile noi alterate.
*Am participat la tratamentul impus de aceast afeciune, reuind s-mi
nsuesc n bun parte conduita i terapeutica corespunztoare.
*Am folosit ca materiale de documentare Foaia de Observaie clinic a
pacienilor amintii, cri de specialitate i Nursing.
* La nceput am cules datele de la pacient (prin interviu), de la aparintorii
acestuia, echipa de sntate, din Foia de observaie
*Acestea le-am analizat, interpretat grupndu-le pe cele 14 nevoi
fundamentale.
*Am stabilit diagnosticul de Nursing pentru nevoile afectate precum i
obiectivele, interveniile autonome i delegate pentru fiecare obiectiv de comun acord cu
pacientul.
*Privind delimitarea n timp a lucrrii studiul meu a fost efectuat n perioada
15.12.2010-29.02.2011
*n aceast perioad am observat i ngrijirile pe care le-au acordat ceilali
membri ai echipei de sntate, din secie: medici, asistente, infirmiere i ali profesioniti

CAZUL I

L.G. in varsta de 35 de ani ,din Timisoara se prezinta la Spitalul Judetean


Timisoara ,sectia Urgente,in data de 17.12 2010,acuznd: durere lombara
unilaterala,durere in hipocondru drept cu iradiere in fosa iliaca dreapta si organele
genitale externe in faa intern a coapsei drepte,,greaa,vrsturi,transpiraii
abundente.paloare si uoara tahicardie.
Este examinat de medicul de Garda i repartizat la secia de Urologie a Spitalului
Judetean Timioara ,etajul V

1 CULEGEREA DATELOR
Culegerea datelor permite o cunoatere mai bun a pacientului pentru a dovedi nevoile lui
de dependen i interdependena.
1 DATE STABILE
Date stabile generale si individuale
NUME, PRENUME: L.G
DATA NATERII: 10.04.1976
VRSTA: 35 ani
RELIGIE-ortodoxa
STARE CIVILA-casatorit,nu are copii
DATA INTERNARII : 17.02 2010
SECTIA: UROLOGIE sal-502
MEDICUL CURANT.: MEDIC SPECIALIST OLARU MIRCEA
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: LITIAZ RENAL
ADRESA: Timioara
OCUPAIA: SOFER
CULTURA-12 clase
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
mama: decedat prin blocaj renal
tata: paralizat pe baza AVC
ANTECEDENTE PERSONALE:
- fractura antebrat drept+interventie chirurgicala
-Hepatita B remisa
-Suspect hernie de disc
CONDIII DE VIA I MUNC: bune
OBICEIURI DE VIA:
-consumator de alcool ocazional, tutun, cafea

-depune efort fizic moderat


-alimentaie mixt; prefer carnea de porc, pasre, produse lactate, dulciuri, fructe, n
special merele
ALERGII:
-nu cunoaste
TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-administrate
ocazional
GREUTATE: 70 kg
INLIME:1,68m
RELATII SOCIALE Reeaua de susinere: familia (sotia) rudele i prieteni.
RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are proteze,
nu este alergicLitiaz renal dreapt cu hidronefroz gradul II. Infecie urinar

2. DATE VARIABILE
a) Date fizice (n momentul internrii)
-Temperatura: 38,20C
-T.A. : 140-80 mm Hg
-Puls: 100 pulsaii/minut
-Respiraie: 17 respiraii/minut
-Diureza: 1100 ml/24h
-Scaun: 1 scaun/zi
-G = 70 kg
- =1,68 m
b). Date psiho-sociale
-apetit: sczut
-somn agitat, ntrerupt din cauza durerii
-poziia bolnavului este antalgica, ghemuit
-faa exprim durere, tristee, ochi ncercnai
-dureri colicative renale la miciune, datorit eliminrilor de calculi renali
-capacitatea de comunicare pstrat
-pacientul este contient, orientat temporo-spaial
-oboseala este pregnant
-are o uoar stare depresiv, anxioas

ISTORICUL BOLII:Circumstane de apariie: boala dateaz de aproximativ doi ani.


Criza actual debutnd brusc cu dureri colicative insuportabile care n-au cedat la
antispasticele i antialgicile obinuite (Scobutil, Papaverin, Algocalmin),disurie si de
hematurie

CUNOASTEREA PACIENTULUI-OBICEIURI DE VIATA


1 NEVOIA DE A RESPIRA I A AVEA O BUN CIRCULAIE
a)RESPIRATIA
-frecventa-17r/min
-amplitudinea-normala
-ritm-respiratie ritmica
-zgomote respiratorii-normale
-respiratie de tip costal inferior
b)CIRCULATIA
-puls frecventa de 100b/min
-zgomote cardiace bine batute
-TA cu frecventa de 140/80mmHg

2 NEVOIA DE A BEA I A MNCA


-dentiie bun
-reflex de deglutiie prezent
-greturi si varsaturi
-inapetenta

3 NEVOIA DE A ELIMINA
a) URINA
diureza-1100ml/24h---la 2000ml ingerati
-miciuni dese si dureroase
b)SCAUNUL
prezinta tranzit intestinal fiziologic
orar:1zi
culoare:in fct de alimentatie
fara dificultate in eliminarea intestinala
c)VARSATURI
-greuri i vrsturi

4 NEVOIA DE SE MICA I DE A AVEA O BUNA POSTUR


- tonus muscular pstrat
-are nevoie de ajutor parial cnd are dureri

5 NEVOIA DE A DORMI I DE A SE ODIHNI


- ore de somn insuficiente
- treziri frecvente
- somn agitat

- slbiciune, oboseal

6 NEVOIA DE A SE MBRCA SI DEZBRCA


-nu prezinta probleme,pacientul poate sa-si aleaga singur imbracamintea ,poate sa se
imbrace si sa se dezbrace singur
-mobilitate articular
-tonus muscular normal
-veminte alese dup gust, adecvat climatului

7 NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N


LIMITE NORMALE
-febra moderara-38,2C

8 NEVOIA DE A FI CURAT I NGRIJIT,DE A PROTEJA


TEGUMENTELE I MUCOASELE
- pr curat
- fose nazale libere
- dentiie complet
- mucoasa bucal umed
- unghii, piele curat
- o baie pe zi

9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE


-este preocupat,ngrijorat de evoluie nefavorabil a bolii

10 NEVOIA DE A COMUNICA
- i exprim uor nevoile, dorinele, emoiile
- limbaj clar, precis
-relaie armonioas n familie

11 NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR


CONVINGERI I VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA
-este ortodox,si are mare incredere in Dumnezeu
-se roaga in fiecare seara

12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT N VEDEREA REALIZRII


-este muncitor,dar cnd este spitalizat are un sentiment de neputin

13 NEVOIA DE A SE RECREEA
- plimbri
- exerciii fizice uoare

14 NEVOIA DE A NVAA CUM A-I PASTREZI NTATEA


-cunotine insuficiente despre cum trebuie a-i pastreze sntatea

2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE NGRIJIRE

1 NEVOIA DE A RESPIRA I A AVEA O BUNA CIRCULAIE


Manifestari de dependen
-puls usor tahicardic
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-creterea temperaturii peste valoarea normala
Problema
-tahicardie tranzitorie in legatura cu febra moderata

2 NEVOIA DE A BEA I A MNCA


Manifestari de dependenta
-greturi si varsaturi
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere,dezechilibre metaboloce
Problema
-alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit
-greturi si varsaturi

3 NEVOIA DE A ELIMINA
Manifestari de dependentaa
-disurie,
-polakiurie
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare
-durere la mictiune
Problema
-alterare confortului legata de durere vie,disurie,polakiurie
Manifestari de dependenta
-greata-salivatie
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic- greaa
Problema
-potential de deficit de volum lichidian-legat de varsaturi
-potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi

4 NEVOIA DE SE MICA I DE A AVEA O BUN POSTUR


Manifestari de dependenta
-dificultate de a merge-pozitie antalgica
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere
Problema
-alterarea confortului

5 NEVOIA DE A DORMI I DE A SE ODIHNI


Manifestari de dependenta
- dificultate de a dormi
- ore de somn insuficiente
- treziri frecvente
- somn agitat

- slbiciune, oboseal
Sursa de dificultate
Sursa de ordin fizic- miciuni frecvente
-dureri la miciune
Sursa de ordin psihic-anxietatea
Problema
-incapacitate de a-se odihni

6 NEVOIA DE A SE MBRACA I A SE DEZBRCA


Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema-Nu sunt probleme

7 NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N


LIMITE NORMALE
Manifestari de dependente
-frisoane
Sursa de dificultate
Sursa de ordin fizic--litiaza renal cu posibil infecie urinar
Problema
-febra moderara-38,2C

8 NEVOIA DE A FI CURAT I NGRIJIT,DE A PROTEJA


TEGUMENTELE I MUCOASELE
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema Nu sunt probleme

9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE


Manifestari de dependenta
- agitaie,stres
- durere n loja renala dreapt,
Sursa de dificultate
Sursa de ordin psihic- nelinite fa de diagnostic
Sursa de ordin fizic- modificarea integritii cilor urinare
-proces inflamator i infecios
Problema
- durere- anxietate

10 NEVOIA DE A COMUNICA
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema Nu sunt probleme

11 NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR


CONVINGERI I VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA
Manifestari de dependen
Sursa de dificultate

Problema Nu sunt probleme

12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZRII


Manifestari de dependen
Sursa de dificultate
Problema Nu sunt probleme

13 NEVOIA DE A SE RECREEA
Manifestari de dependen
Sursa de dificultate
Problema Nu sunt probleme

14 NEVOIA DE A NVTA CUM S-I PSTREZI SNTATEA


Manifestari de dependenta
-cunotine insuficiente despre boala, despre prevenirea ei
-necunoaterea tratamentului preventiv al bolii i al regimului alimentar
Sursa de dificultate
Sursa de ordin psihic -lipsa de informaie
- nelinite fa de diagnostic i tratament
- nenelegerea informaiei
-inaccesibilitatea informaiei
Problema
-deficit de cunostinte

3 PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR
Se urmareste stabilirea diagnosticului de ingrijire ,a manifestarilor de dependenta si a
surselor de dificultate

1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE


Problema-tahicardie tranzitorie in legatura cu febra moderata
Obiectiv-in decurs de 24h sa se atenueze tahicardia
Diagnostic de nursing-tahicardie tranzitorie legata de hipertermie caracterizata prin batai
accelerate ale cordului

2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA


Problema-alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit

Obiective- pacientul s aibe trei mese /zi


-s bea 2000 ml lichide n 24h
-pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic i acido bazic n decurs de 24h
Diagnostic de nursing-alterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin
refuz alimentar
Problema-greata si varsaturi
Obiective-pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de 24h
-pacientul sa beneficieze de o dieta corespunzatoare in 48h
Diagnostic de nursing-greturi si varsaturi datorata litiazei renale caracterizata prin
greturi si varsaturi

3 NEVOIA DE A ELIMINA
Problema-alterare confortului legata de durere vie la urinare;disurie,polakiurie
Obiective-pacientului s i se uureze durerea in cel mult 72h
-sa se atenueze nevoia imperioasa de a urina,disuria in maxim 48h
-prevenirea complicatiilor
Diagnostic de nursing-alterarea functiei de eliminare a urinii datorata calculilor uretrali
caracterizata prin dureri la mictiune
Problema-potential de deficit de volum lichidian-legat de varsaturi si transpiratii
-potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi
Obiective-corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice
-sa nu mai prezinte varsaturi in decurs de 24h
Diagnostic de nursing-alterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin
refuz alimentar

4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA


Problema-alterarea confortului din cauza durerii lombare
Obiective-in decurs de 24h pacientul sa nu mai aibe dureri
Diagnostic de nursing-diminuarea mobilitatii fizice datorata pozitiei antalgice provocata
de durere

5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI


Problema-incapacitate de a-se odihni
Obiective- pacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm 68h fr ntrerupere n aproximativ 3-4 zile
- pacientul s beneficieze de confort fizic i psihic pentru a se odihni bine din primele 3
zile de la internare.
Diagnostic de nursing-alterarea modului de somn provocat de durere si mictiunii
frecvente

6 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN


LIMITE NORMALE
Problema-febra moderara-38,2*C

Obiective-pacientul sa revina la o temperatura normala de 36-37*C in decurs de 72h


-prevenirea complicatiilor pe toata durata spitalizarii si dupa aceea
Diagnostic de nursing-alterarea potentiala a temperaturii corpului(a termolegrarii)
datorata posibilei infectii urinare manifestata prin cresterea temperaturii peste limite
normale

7 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE


Problea- anxietatea
Obiective-Pacientul s beneficieze de siguran fr accidente.
-Pacientul s beneficieze de siguran psihic pentru nlturarea strii de
anxietate pe toat perioada spitalizarii
Diagnostic de nursing-durere-anxietate datorata litiazei renale caracterizata prin durere

8 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA


Problema-deficit de cunostinte
Obiective- pacientul s acumuleze noi cunotine, pe tot parcursul spitalizrii
-pacientul s dobndeasc atitudini, obiceiuri i deprinderi noi
Diagnostic de nursing-insuficienta cunoasteri a modului sanatos de viata caracterizat
prin remisia litiazei

4 APLICAREA IN PRACTICA
ZIUA 1
PROBLEMA

Internarea i
instalarea
pacientului n
salon si
pregtirea
pentru
recoltare

OBIECTIVE
Crearea unor conditii de
confort optime pentru
diminuarea stresului
suferit la internare si
adaptarea pacientului in
mediul spitalicesc

Efectuarea corecta a
recoltarii

INTERVENTII AUTONOME

-se prezint colegii de salon


-se aduce la cunostinta
regulamentul de ordine interioara
-se explic ce are de facut in
vederea recoltarii produselor de
laborator si pregatirea pentru
investigatii

INTERVENTII DELEGATE
recoltarea sangelui
pentru:hemoleucograma,vsh,si
probe biochimice
ASAT,ALAT,uree
serica,creatinina serica,potasiu
seric,glicemie,colesterol,,calci
u seric,fosfatemie,rezerva
alcalina.
-recoltarea urinei pentru:
Calciurie,fosfaturie,uricozurie,
oxalurie,cistinurie,citraturie,m
agneziurie,natriurie,uree si
creatinina urinara
-examen sumar de
urina:volum de urina pe
24/h,pH-urinar,densitatea
urinara,prezenta
leucocituriei,hematurie,cristalu
rie
-urocultura-cu antibiograma

EVALUARE
Pacientul este multumit
de salon,s-a adaptat
statutului de pacient
destul de repede.
Pacientul este pregatit
pentru recoltarea
probelor de laborator

1 Tahicardie
tranzitorie

In decurs de 24h sa se
atenueze
tahicardia,pacientul sa
aibe o stare de bine.

Pacientul sa revina la o
temperatura normala de
36-37*C in decurs de
72h
2
Febra
moderara38,2*C-

Prevenirea
complicatiilor pe toata
durata spitalizarii si
dupa aceea

-incurajez pacientul sa stea in


repaus la pat pana la clarificarea
urinei,normalizarea pulsului
-aerisesc salonul
-asigur un climat linistit
-se pune la dispozitie ,din bagajul
propriu pijama lejera,care sa nu
stanjeneasca circulatia
-masor pulsul la artera radiala,la
interval de 1h,dupa ce asigur
repausul fizic si psihic al
pacientului 15 minute
-asigur un climat de 18*-20*C in
salon
-asigur imbracaminte lejera
-sterg fruntea pacientului de
transpiratie,
-aplic comprese cu apa la
temperatura camerei pe brate si pe
picioare

-se supravegheaza functiile


vitale si
vegetative,puls,tensiune,tempe
ratura

-administrez
antipireticAlgolalmin1 fiola
de 2 ml i.v diluata cu NaCl
0.9% 8ml
-administrez antibiotice
pentru infectia urinara
Ciprofloxacin 1 fiola 500mg
la 12h iv

Tahicardia s-a
ameliorat,pacinetul
prezinta un puls de
90pulsatii/minut
Stare pacientului e
stabila si el prezinta o
stare de bine
TA=140/80mmHg
Puls=90pulsatii/min

Dupa administarea
medicatiei pacientul
prezinta o usoara
ameliorare,temperatura
fiind in usoara scadere
iar la sfarsitul primei
zile este de 38*C

3
Alimentatie si
hidratare
inadecvata
prin deficit

Pacientul sa se poata
alimenta si hidrata
singur fara dificultate in
decurs de 48h

-explic pacientului importanta


alimentatiei pe cale orala
-Asigur un climat optim
-Rog pacientul pe lng ceaiul de
diminea pe parcursul zilei s
consume nc 2000-2500 ml
lichide n special ceai din cozi de
ciree

-Asigur alimentare
parenterala,perfuzabil cu 2
flacoane de 500mg,Glucoza de
10% si 2 flacoane de 500 mg
de NaCl de 0,9%
Ritmul de administrare este de
60 picaturi/minut

Pacintul nu prezinta o
stare de hidratare fizica
satisfacatoare
El refuza in continuare
alimentarea orala fiind
necesara continuarea
alimentatiei parenterale
Pacientul accepta sa
consume un pahar cu
ceai.

4
Potential de
alterare a
nutritiei prin
deficit-legat
de greata si
varsaturi

Pacientul sa nu mai
prezinte greata si
varsaturi in decurs de
24h
Pacientul sa beneficieze
de o dieta
corespunzatoare in 48h

-Asez pacientul in pozitie sezand


la marginea patului si ii ofer si
sustin tavita renala
-Ofer pacientului un pahar cu apa
pentru cladirea gurii
-Incep rehidratarea orala incet cu
lichide reci in cantitati mici

Administrez
Metroclopramid 1 fiola i.m

Dupa administrarea
medicatiei pacientul
prezinta o stare de
greata usor
ameliorata,iar volumul
lichidian eliminat prin
varsaturi s-a ameliorat
usoar.
Spre seara el prezinta o
stare de voma
permanenta,fiind
necesara chemarea
doctorului de garda

5
Alterarea
confortului

Incapacitate
de a-se odihni

7
Alterarea
confortului
din cauza
durerii
lombare

Pacientul s beneficieze
de somn att calitativ,
ct i cantitativ, s
doarm 6-8h fr
ntrerupere n
aproximativ 3-4 zile
Pacientul s beneficieze
de confort fizic i psihic
pentru a se odihni bine
din primele 3 zile de la
internare

In decurs de 24h
pacientul sa nu mai aibe
dureri

Rog pacientul s-i goleasc


vezica urinar naintea culcrii;
-Identific prin discuii cu pacientul
care este cauza insomniei i mi
spune c nu doarme din pricina
durerii, nu se poate acomoda cu
somnul n spital;
-Inv pacientul tehnici de
relaxare;
- asigur odihna i linitea;
-Creez condiii optime de somn,
prin schimbarea lenjeriei patului i
ntinderea ei, aerisirea salonuluI

-Asigur pacientul ca durerile se


vor diminua
-sfatuiesc sa-si gaseasca o pozitie
antalgica

Administrez Diazepan
nainte de culcare cu 30
minute

-Administrez antispastice
Nurofen400mg

Somnul pacientului este


in continuare perturbat
din cauza durerilor si a
mictiunilor frecvente.
In decurs de 24 h a
reusit sa adoarma 4h
fara intrerupere,dar
somul era agitat

Pacientul prezinta o
usoara ameliorare a
durerii,dar trecatoare,ea
revenind in intensitate
la sfarsitul zilei

8
Anxietatestres in
legatura cu
necunoasterea
evolutiei bolii

Pacientul s beneficieze
de siguran fr
accidente.
Pacientul s beneficieze
de siguran psihic
pentru nlturarea strii
de anxietate pe toat
perioada spitalizarii

Pacientul s acumuleze
noi cunotine, pe tot
parcursul spitalizrii
9
Deficit de
cunostinte

10
Eliminare
urinar
insuficient n
calitate i
cantitate

Pacientul s
dobndeasc atitudini,
obiceiuri i deprinderi
noi

Pacientul s aib
miciuni spontane n 48
h.

-Calmez pacientul si il asigur de


evolutia favorabila a bolii sale
- explic ca durerea este trecatoare
si odata cu eliminarea calculilor nu -se supravegheaza functiile
o va mai avea.
vitale si vegetative
- aduc la cunostinta regimul hidric
care trebuie sa il respecte dupa
externare pentru o evolutie
favorabila a bolii si prevenirea
recidivelor
-Explorez nivelul de cunotine al
pacientului privind boala
- modul de manifestare, msurile
preventive i curative, modul de
participare la intervenii i
procesul de recuperare;
-Verific dac a neles mesajul
corect i dac i-a nsuit noile
cunotine;
-S aib un mod de via raional;
- s-i mreasc rezistena organismului prin consum de fucte,
legume i activitate n aer liber
- Explic pacientului c trebuie s
existe o relaie ntre nevoia de a
bea, a mnca, elimina, pentru a-i
putea stabili propriul orar de
ingestie i eliminare;
- Inv pacientul poziia corect
pentru uurarea miciunii i golirea
complet a vezicii urinare

Pacientul este
neincrezator asupra
evolutiei bolii,el isi
pune toate sperantele in
personalul medical,dar
este speriat din cauza
durerilor care nu
cedeaza

Din respect fata de


personalul
medical,asculta ce i se
spune,dar se observa ca
nu este receptiv fiind
intrerupt de episoadele
de durere si voma

La indicaia medicului
administrez diuretice
(Furosemid) 1 fiola
adminiatrate i.v

Pacientul prezinta in
continuare urinari dese
in cantitati
mici,culoarea
mictiunilor fiind foarte
transpatenta si densiate
scazuta

-stimulez evacuarea globului


vezical (introduc sub pacient un
bazinet cald, pun comprese calde
pe regiunea pubian

PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului

ZIUA II
PROBLEME

1 Febra
moderata
38C

2 Alimentatie
si hidratare
inadecvata
prin deficit

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME

Pacientul sa revina la o
temperatura normala de
36-37C in decurs de
48h
Prevenirea
complicatiilor

-asigur un climat de 18*-20*C in


salon
-asigur imbracaminte lejera
-aerisesc salonul de cate ori este
necesar
-masor si notes in F.O functiile
vitale;,Temperatura=37,5C,TA=1
30,88mmHg
Puls=70pulsatii/min,respiratia-17
respiratii/min

Pacientul s aibe trei


mese /zi
-s bea 2000 ml lichide
n 24h
Pacientul s fie
echilibrat hidroelectro
-litic i acido bazic n
decurs de 24h

- Stabilesc regimul dietetic


corespunztor produse lactate,
fructe, legume, proteine n cantiti
limitate;
-Interzic s consume carne de
miel, conserve de carne, brnzeturi
nefermentate;
-Face zilnic bilanul hidric
msurnd cu continciozitate
ingestia i excreia;
-Corectez dezechilibrul acidobazic n funcie de rezerva
alcalin;

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

-administrez
antipiretic,Algocalmin 1 fiola
de 2 ml iv la 12h dizolva in 8
ml Na Cl de 0,9%,
-administrez in continuare
Ciprofloxacin de 500mg la
12h/iv

Dupa 24 de h pacientul
nu mai prezinta
hipertermie,temperatur
a corpului revenind in
limite normale de 37C

Pacientul incerca sa
respecte prescriptiile
medicale ,dar nu
reuseste sa consume
mai mult de 1 masa pe
zi.
Cantitatea de lichide
ingerate fiind de
aproximativ 100ml

3
Potential de
alterare a
nutritiei prin
deficit-legat
de greata si
varsaturi
4 Alterarea
confortului si
incapacitatea
de a se odihni

5
Alterare
confortului
legata de
durere vie la
urinare
:disurie,
polakiurie

Pacientul sa nu mai
prezinte greata si
varsaturi in decurs de
24h

Pacientul s beneficieze
de somn att calitativ,
ct i cantitativ, s
doarm 6-8h fr
ntrerupere n
aproximativ 2-3 zile

Pacientului sa i se
amelioreze durerea in
cel mult 48h
Sa se atenueze nevoia
imperioasa de a
urina,disuria in maxim
36h

-Asez pacientul in pozitie sezand


la marginea patului si ii ofer si
sustin tavita renala
-Ofer pacientului un pahar cu apa
pentru cladirea gurii
-Incep rehidratarea orala incet cu
lichide reci in cantitati mici
-asigur un climat cald si linistit
-discut cu pacinetul despre
problemele sale
-aerisec salonul
-schimb lenjeria de pat

-Incalzesc perineul cu perna


electrica 30minute apoi fac o
pauza de 30 de minute si reiau
procedura.
-Il incurajez sa bea cantitati mari
de lichide pentru a favoriza
circulatia sanguina renala si pentru
antrenarea bacteriilor afara din
caile urinare.

-Administrez supozitoare de
Emetiral de 0,025mg din 6in
6h

-Administrez Diazepan cp
inainte de culcare cu
aproximatin 30minute

Administrez calmant
Scobutil compus 1 fiola de
5ml injectata foarte lent i.v

Pacientul nu mai
prezinta
varsaturi.senzatia de
greata apare uneori,dar
dispare dupa
efectuarea unor
exercitii de inspir-expir
Pacientul reuseste sa
adoarma dupa
medicatie ,somnul este
linistit ,dar este
interupt de durerile
legate de mictiune

Pacientul prezinta in
continuare dureri la
mictiune,ceea ce
concretizeaza facptul
ca calculii nu au reusit
sa se elimine

6Alterarea
confortului
din cauza
durerii
lombare

7
Anxietatestres in
legatura cu
necunoasterea
evolutiei bolii

In decurs de 24h
pacientul sa prezinte o
stare de bine fara dureri
lombare

Pacientul sa beneficieze
de acumularea de
cunostinte descpre
evolutia favorabila a
bolii sale pana la
externare

-Asigur repaus la pat .


-Incerc sa linistesc pacientul
asigurandu-l de ameliorarea
imediata a durerilor dupa
administrarea medicatiei

-Administarea de Scobutil
compuspentru durerile la
mictiune este suficienta si
pentru ameliorarea durerilor
lombare

-Calmez pacientul si il asigur de


Se-verifica functiile vitale si
evolutia favorabila a bolii sale
vegetative
-Ii explic ca durerea este trecatoare
si odata cu eliminarea calculilor nu
o va mai avea.
-Ii aduc la cunostinta regimul
hidric care trebuie sa il respecte
dupa externare pentru o evolutie
favorabila a bolii si prevenirea
recidivelor.

PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului

Durerea lombara s-a


ameliorat,fiind usor
accentuata la miscari
bruste.

Pacientul este linistit


psihic,a acumulat
cunostinte despre boala
sa si asteapta cu
nerabdare externarea

ZIUA III
PROBLEME
1Alimentatie
si hidratare
inadecvata
prin deficit

2 Potential de
alterare a
nutritiei prin
deficit-legat
de greata si
varsaturi

3 Alterarea
confortului si
incapacitatea
de a se odihni

OBIECTIVE
Pacientul s aibe trei
mese /zi
-s bea 2000 ml lichide
n 24h
Pacientul s fie
echilibrat hidroelectro
-litic i acido bazic n
decurs de 24h
Pacientul sa nu mai
prezinte greata si
varsaturi in decurs de
24h

Pacientul s beneficieze
de somn att calitativ, ct
i cantitativ, s doarm 68h fr ntrerupere n
aproximativ 2-3 zile

INTERVENTII AUTONOME
-Pregatesc masa pacientului
-Prepar 1000ml ceai din cozi de
cirese usor indulcit si ii asigur
1000ml apa plata la temperatura
camerei.
-Il servesc cu mancare si cu ceai

INTERVENTII DELEGATE
-Continui alimentarea
parenterala cu 500ml Glucoza
de 10% si 1000ml de NaCl de
0,9%

-Asez pacientul in pozitie sezand


la marginea patului si ii ofer si
sustin tavita renala
-Ofer pacientului un pahar cu apa
pentru cladirea gurii
-Incep rehidratarea orala incet cu
lichide reci in cantitati mici

-Administrez
antivomitive:Emetiralsupozi
toare de 0,025g la interval de
6h

-Asigur un climat optim si


relaxant
-Aerisesc salonul
Stau de vorba cu pacientul si il
linistesc psihic

-Administrez Diazepan
drajeu cu aproximativ
30minute inainte de culcare

EVALUARE
Pacientul consuma 2
mese pe zi,compuse
din alimente usor
digerabile.,
Ca si consum hidric
bea aproximativ
1000ml de lichid
compus din ceai si apa
plata

Pacientul nu mai
prezinta varsaturi,iar
senzatia de greata a
disparut
Pacintul adoarme dupa
medicatie si reuseste sa
doarma neintrerupt
aproximativ 6h

4 Alterare
confortului
legata de
durere vie la
urinare:disurie,
polakiurie

Pacientului sa i se
amelioreze durerea in cel
mult 48h
Sa se atenueze nevoia
imperioasa de a
urina,disuria in maxim
36h

-Asigur repaus la pat


-Fac aplicatii locale de caldura,pe
zona maxima de durere
(hipogastru)

PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului

-Administrez Scobutil
compus 1 filola a 5 ml i,v
injectata foarte lent

Pacintul prezinta o
usoara ameliorare a
durerilor legate de
mictiune.la sfarsitul
zilei a reusit sa elimine
un calcul ureteral,care a
fost trimis la laborator.
Prezinta in continuare
tulburari legate de
mictiune ca:disurie si
polakiurie

ZIUA IV
PROBLEME
Stare generala
a bolnavului

1
Alimentatie si
hidratare
inadecvata
prin deficit

OBIECTIVE
Masurarea si notarea
functiilor vitale si
vegetative

Pacientul sa consume 3
mese pe zi si sa
consume 2000ml de
lichid

INTERVENTII AUTONOME SI
Masor si notez in Foaia de
Observatie:puls,temperatura,tensi
une,respiratie
-Calculez raia alimentar
echilibrat n funcie de numrul
de calorii i regim alimentar;
- Stabilesc regimul dietetic
corespunztor produse lactate,
fructe, legume, proteine n
cantiti limitate;
-Interzic s consume carne de
miel, conserve de carne,
brnzeturi nefermentate;
-Face zilnic bilanul hidric
msurnd cu continciozitate
ingestia i excreia;
-Cntresc zilnic pacientul
corectez dezechilibrul hidric, prin
hidratare
-Corectez dezechilibrul acidobazic n funcie de rezerva
alcalin;

INTERVENTII DELEGATE

-se supravegheaza functiile


vitale si
vegetative;PULS,TENSIUN
E,TEMPERATURA,DIURE
ZA

EVALUARE
Functiile vitale sunt
stabile

Pacientul consuma 3
mese pe zi cu valoare
energetica marita
Pana la sfarsitul zilei
reuseste sa consume
1500ml de lichide
compuse din apa si
ceai usor indulitc

2Alterare
confortului
legata de
durere vie la
urinare:disurie
,polakiurie

3 Deficit de
cunostinte

Pacientului sa i se
amelioreze durerea in
cel mult 24
Sa se atenueze nevoia
imperioasa de a
urina,disuria in maxim
24h

-Aplic caldura uscata la nivelul


hipogastrului,
-Linistesc pacientul

Administrez Scobutil
compus 1 filola a 5 ml i,v
injectata foarte lent

Pacientul sa fie
informat ca a acumulat
destule cunostinte in
legatura cu boala sa
pentru a preveni
recidivele

-explic pacintului ce regim


trebuie sa tina in continuare.
+ explic, ca dupa rezultatul de
laborator al calcului ureteral ii
voi spune ce alimente are voie sa
consume si ce nu

-informez pacientul despre


medicatia antalgica la
domiciliu

PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului

Pacientul prezinta o
usoara jena la
mictiune,
Tulburarile de emisie
urinara s-au
ameliorat,pacientul
reusind sa urineze o
data la 2-3 ore
Pacientul este
nerabdator sa afle mai
multe despre regimul
alimentar impus si este
hotarat sa urmeze
sfaturile medicale
pentru prevenirea
recidivelor

ZIUA V
PROBLEME

OBIECTIVE
Pacientul sa beneficieze
1Alimentatie si de o alimentare si
hidratare
hidratare adecvata
inadecvata prin
deficit

2Alterare
confortului
legata de
durere vie la
urinare:disurie,
polakiurie
3 Deficit de
cunostinte

Pacientul sa nu mai
prezinte dureri la
mictiune

Pacientul sa acumuleze
cunostinte despre
natura bolii sale

INTERVENTII AUTONOME
-Pregatesc masa cu alimente
permise(lapte,carne de pasare
,orez)
-Pregatesc ceai 100ml si apa
plata 1000ml
-Insotesc pacientul in sala de
mese si ii tin companie pe toata
durata mesei
-Aplic caldura umeda prin
compresii calde la nivel
hipogastric

INTERVENTII DELEGATE
Administrez ser fiziologic
1500ml

EVALUARE
Pacientul se
alimenteaza adecvat
Consuma 2000ml
lichid pe zi cu o
diureze de 2000ml/zi

-Administrez Scobutil
compus 1 filoa de 5ml foarte
lent i.v

Pacientul nu mai
prezinta durere la
mictiune,el urinand
normal la intervale de
2-3 ore,irina este clara
si inodora
Pacientul dovedeste ca
a acumulat cunostinte
despre boala sa si este
hotarat sa uremeze cu
strictete regimul
pentru a preveni
recidivele.

-Ii aduc pacinetului rezultatul de


la laborator al calcului are este un
calcul de origine calcica,el fiind
indrumat sa consume un regim
sarac in calciu

PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului

5.EVALUARE FINAL CAZ I


n urma interveniilor efectuate de-a lungul celor cinci zile, am observat urmtoarele:
Pacientul este echilibrat hidro-electrolitic
vrsturile nu mai persist;
n urma discuiilor cu cadrele medicale, pacientul cunoaste complicatiile si riscurile
care pot surveni in urma nerespectarii regimului alimentar impus de natura calculuilui
ureteral
Se externeaz n stare VINDECATA, reuind s aibe miciuni spontane, s-i goleasc
complet vezica, s nu mai fie anxios, avnd un vocabular de cunotine bogat despre
boala sa, cu metode profilactice i curative, pe care le va aplica n practic.
Educatia pentru sanatate la externare:
regim alimentar echilibrat;
consum de lichide: 15-2litri/zi
evitarea efortului fizic, frigului i umezelii;
meninerea unui pH urinar: 6-6,5;
tratament cu: Rowatinex, Nefrix, Papaverin, Scobutil compus la nevoie;
control n policlinic.
REGIMUL PENTRU LITIAZA CALCICA CONSTA IN :
ALIMENTE PERMISE-carne de vaca,vitel,pui,gaina,porc,peste,ficat,unt,margarina,uleiuri vegetale,faina,paste
fainoase,orez,gris,paine,biscuiti.fasole si mazare boabe,sparanghel,tarte cu fructe,creme
gelatinoase,jeleuri,cafea,ceaiuri,bauturi gazoase
ALIMENTE PERMISE IN CANTITATE MICA
-lapte(un pahar pe zi),oua(un ou pe zi),cartofi,fasole
verde,morcovi,ciuperci,ardei,dovlecei,ridichi,piersici,cirese,pepene,portocale,mandarine,s
truguri,dulceturi
ALIMENTE INTERZISE
-maruntaie(ficat,creier,rinichi,inima),vanat,sardele,heringi,icre,legume uscate,fructe
uscate,piersici,nuci,cereale,branzeturi tari,smantana,deserturi facute cu
lapte,ciocolata,cacaua,alcooluri tari,piper,ardei,mustar
DIUREZA
-se va mentine o diureze de peste 1500ml/24h
TRATAMENT IN STATIUNILE
-Olanesti-izvorul nr 24
-Piscul Cainelui
-Raducaneni

CAZUL II

Pacientul V.L cu repetate colici renale n antecedente s-a prezentat in Policlinica la


Camera Urologie in data de 23.02 2011 fiind programat pentru internare si interventie
chirurgicala.
Este purtator de dublu JJ a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen, papaverin,
dezinfectante urinare.,dar durerile n regiunea lombar au persistat.

1 CULEGEREA DATELOR
Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi nevoile de
dependenta si de independenta ale acestuia.
;
1. Date stabile generale si individuale
NUME V
PRENUME L
VRSTA: 45 ani
RELIGIE-ortodoxa
STARE CIVILA-casatorit,1 copil
ADRESA: Timioara
OCUPAIA: COMERCIANT
CULTURA-12 clase
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
mama: nu cunoaste
tatl: ciroza hepatica
ANTECEDENTE PERSONALE:
-litiaza renala
-purtator de dublu JJ de 8mm

MOTIVUL INTERNARII-tratament de specialitate pe baza durerilor colicative n


regiunea lombar, cu iradieri spre organele genitale i faa intern a coapsei, disurie,
astenie, adinamie, retentie de urina
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Nefrolitiaza renala dreapta cu hidronefroza de grad
II
MEDICUL CARE TRATEAZA-Medic Primar HORATIU SORIN
CONDIII DE VIA I MUNC: bune
OBICEIURI DE VIA:
-alimentaie mixt; prefer carnea de porc i de pasre
- consum o cafea pe zi
- fumeaz 10 igri pe zi,
-consum alcool ocazional.
ALERGII:
-nu cunoaste
TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-administrate
ocazional
GREUTATE: 75 kg
INLIME:1,98m
RELATII SOCIALE Reeaua de susinere:. soie i un copil, locuiete ntr-o cas
corespunztoare.
RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are proteze,
nu este alergic,poarta ochelari

2. Date variabile
a) Date fizice (n momentul internrii)
Temperatura: 360C
T.A. : 125-80 mm Hg
Puls: 80 pulsaii/minut
Respiraie: 16 respiraii/minut
Diureza: 600 ml/24h
Scaun: 1 scaun/zi
G = 75 kg
=1,98 m
b. Date psiho-sociale
apetit: sczut
somn agitat, ntrerupt din cauza durerii
poziia bolnavului este ghemuit
faa exprim durere, agitaie, ochi ncercnai, privire anxioas
dureri renale puternice cu iradiere spre organele genitale i faa intern a coapsei;
capacitatea de micare bun
pacientul este contient, orientat temporo-spaial
oboseal, anxietate
ISTORICUL BOLII: - pacientul cu repetate colici renale n antecedente,este purtator de
dublu JJ a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen, papaverin, dezinfectante urinare.Au
persistat durerile n regiunea lombar i a fost trimis la spital pentru internare

In urma investigatiilor efectuate s-a stabilit localizarea calcului de 3,5cm in bazinetul


rinichiului drept,si pacientul este proogramat la interventie chirurgicala peste 3
zileNEFROLITOTOMIE PERCUTANATA de la internare

CUNOASTEREA PACIENTULUI-OBICEIURI DE VIATA


1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
a) RESPIRATIA
-frecventa-16r/min
-amplitudinea-normala-ritm-respiratie ritmica
-zgomote respiratorii-normale
-respiratie de tip costal inferior
b)CIRCULATIA
-puls frecventa de 80 pulsatii/minut
-zgomote cardiace bine batute
-TA cu frecventa de 125/80 mmHg
2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
-dentiie bun
-reflex de deglutiie prezent
3 NEVOIA DE A ELIMINA
a) URINA
diureza-1100ml/24h---la 2000ml ingerati
b)SCAUNUL
prezinta tranzit intestinal fiziologic
orar:1zi
culoare:in fct de alimentatie
fara dificultate in eliminarea intestinala
4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA
-- tonus muscular pstrat

5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI


-terziri dese
-somn necorespunzator calitativ si cantitativ
6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
- activitate fizic corespunztoare
- mobilitate articular
-veminte alese dup gust, adecvat climatului statutului socio-cultural
7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
- T=36 0C
- piele de culoare roz
- transpiraii minime
8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
- pr curat
- fose nazale libere
- dentiie complet
- mucoasa bucal umed
- unghii, piele curat
- o baie pe zi
9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
-agitatie,confuzie
10 NEVOIA DE A COMUNICA
- acuitate vizual-auditiv
- sensibilitate tactil
- limbaj clar, precis
-privire semnificativ
11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI
VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA
-religie ortodoxa
12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
- este multumit de tot ceea ce a realizat pana in prezent
13 NEVOIA DE A SE RECREEA
-citeste,in timpul liber merge la pescuit,dar pe perioada spitalizarii este impiedicat sa faca
aceste lucruri
14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
-cand se simte bine este dornic sa invete cat mai multe despre boala sa

2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema-NU PREZINTA PROBLEME
2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Manifestari de dependenta
-inapetenta
-scadere in greutate
-consum de lichide interzise
-nerespectarea regimului alimentare impus(fara carne,lactate,bauturi acidulate)
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-durere,inapetenta,dezgust alimentar,oboseala,slabiciune
-sursa de ordin psihic-lipsa de cunoastere a alimentelor permise
Problema
-perturbarea alimentatiei
3 NEVOIA DE A ELIMINA
Manifestari de dependentaa
-disurie,
-hidronefroza(retentie de urina in bazinet si in calicele renal,produs de un obstacol)
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare produsa de un obstacol
-durere la mictiune
-diminuarea debitului urinar
Problema
-alterare confortului legata de durere vie,disurie,
4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA
Manifestari de dependenta
-dificultate de a merge-pozitie antalgica
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere
Problema
-alterarea confortului
5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI

Manifestari de dependenta
- nelinite
- somn agitat ntrerupt de treziri repetate din cauza durerii lombare
- stare permanent de somn
- treziri frecvente
- slbiciune, oboseal
Sursa de dificultate
Sursa de ordin psihic- anxietatea
- dificultate n a stpni stresul
- schimbarea modului de via
- nelinite fa de diagnostic si teama de interventia chirurgicala
Problema
-perturbarea somnului
6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Manifestari de dependenta
- durere
- agitaie
- facies crispat
- insomnie
- nelinite
- fric
- gemete
Sursa de dificultate
Sursa de ordin psihic- nelinite fa de diagnostic, tratament procedurile de diagnosticare
- insuficienta cunoatere a mijloacelor de rezolvare a problemelor
-dificultate n asumarea rolului de pacient
Sursa de ordin fizic-durere
Problema
- durere
- anxietate

10 NEVOIA DE A COMUNICA
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI
VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA
Este accentuata in perioada acuta a bolii.Acepta ajutorul si informatiile primite de la
echipa de ingrijire,Accepta tratamentul
12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
Manifestari de dependenta
-descurajare,depresie
Sursa de dificultate
-sursa de ordin psihic-teama de nereusita a operatiei si afectarea posibila a rinichiului
Problema
-stare sufleteasa de tristete,asociata cu nemultumire,accentuaua la durere
13 NEVOIA DE A SE RECREEA
Manifestari de dependenta
-inactivitatea
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-dezechilibru(durere)
-sursa de ordun psihologic-anxietate,stres
Problema
-dificultatea de a indeplinai activitati recreative
14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
Manifestari de dependenta
-cunotine insuficiente despre boala, despre prevenirea ei
-necunoaterea tratamentului preventiv al bolii i al regimului alimentar
Sursa de dificultate
-sursa de ordin psihic-anxietatea(sentiment de disconfort si de tensiune pe care le simte in
fata problemelor sale)
Problema
-ignoranta

3 -PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR

Pornind de la informatiile culese si de la departajarea manifestarilor de dependenta,se pot


defini problemele pacientului si se poate pune Diagnosticul de nursing
1 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Problema--perturbarea alimentatiei
Obiectiv-pana la externare pacientul sa-si redobandeasca pofta de mancare
Diagnostic de nursing-dificultatea pacientulul de a se alimenta corespunzator regimului
impus de boala
2 NEVOIA DE A ELIMINA
Problema-alterare confortului legata de durere vie,disurie si hidronefroza
Obiectiv-pana la externare pacientul sa beneficieze de o eliminare adecvata cantitaiv si
calitativ
Diagnostic de nursing- alterarea functiei de eliminare a urinii datorata calculilor uretrali
caracterizata prin dureri la mictiune si hidronefroza de grad 2 a rinichiului drept
3 NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA
Problema -alterarea confortului
Obiectiv-in decurs de 4-6h pacintul sa se poata misca liber sa nu mai prezinte durere
Diagnostic de nursing-alterarea confortului datoratata durerii calcului renal manifestata
prin greutate in deplasare
4 NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Problema -perturbarea somnului
Obiectiv-In 24-48h pacientul sa beneficieze de un somn calitativ si cantitativ
Diagnostic de nursing-perturbarea calitatii somnului,datorata durerii hipogastrice
manifestata prin treziri frecvente
5 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Problema - durere
- anxietate
Obiectiv-Pacientul sa prezinte o stare ameliorata ,sa nu mai aibe durere in 2-4h
Diagnostic de nursing-alterarea echilibrului sanatatii,datorat durerii manifestat prin
anxietate si teama
6 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
Problema -ignoranta
Obiectiv-- pacientul s acumuleze noi cunotine n legtur cu boala sa cu care s poat
da informatii pe tot parcursul spitalizarii cat si dupa aceea
Diagnostic de nursing ingnoranta fata de respectarea regimului medical,manifestat prin
evolutie nefavorabila a litiazei renale.

PROBLEME

V.2.4.APLICAREA IN PRACTICA
ZIUA 1
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME

Internarea si instalarea
pacientului in salon

Crearea unor
conditii de
confort optime
pentru
diminuarea
stresului suferit
la internare si
adaptarea
pacientului in
mediul
spitalicesc

-prezint colegii de salon


-aduc la cunostinta
regulamentul de ordine
interioara
-explic ce are de facut in
vederea recoltarii produselor
de laborator si pregatirea
pentru investigatii

Efectuarea
corecta a
recoltarilor

Starea generala a
bolnavului

1
Perturbarea alimentatiei

Masurarea si
notarea functilor
vitale si
vegetative

-se masoara
puls,temperatura,tensine,respir
atie si se noteaza in Foaia de
Observatie
-masor functiile vitale si
vegetative dimineata si seara

Pana la externare
pacientul sa-si
redobandeasca
pofta de mancare

-servesc pacientul cu ceai


caldut usor indulcit
-insotesc pacientul in sala de
mese si ii tin companie
-il asigur de calitatea
alimentelor si de importanta
consumarii lor

INTERVENTII DELEG
Recoltarerecoltarea san
pentru:hemoleucograma
biochimice ASAT,ALAT
serica,calcemie,magnezi
seric,potasiu seric,
-TGO,TGP
-glicemie,grup,
-colesterol
-sumar de urina
-urocultura cu antibiogra
-pregatesc pacientul pen
-pregatesc pacientul pen
examenul ecografic
-pregatirea pacientului
produselor biologice

2
Alterare confortului
legata de durere
vie,disurie si
hidronefroza

Pana la externare
pacientul sa
beneficieze de o
eliminare
adecvata
cantitaiv si
calitativ

3
Perturbarea somnului

In 24-48h
pacientul sa
beneficieze de un
somn calitativ si
cantitativ

4
Durere
Anxietate

Pacientul sa
prezinte o stare
ameliorata ,sa nu
mai aibe durere
in 2-4h
Pacientul s
acumuleze noi
cunotine n
legtur cu boala
sa cu care s
poat da
informatii pe tot
parcursul

5
Ignoranta

-rog pacientul sa stea in repaus


la pat pe toata durata durerilor
-aplic comprese umede calde
pe zona maxima de
durere(hipogastru)
-asigur suportul psihic al
pacientului
-incerc sa-l linistesc
asigurandu-l ca durerile sunt
trecatore

-aerisesc salonul
-asigur un climat relaxant
-il servesc cu ceai cald
- identific prin discuii cu
pacientul care este cauza
insomniei i mi spune c nu
doarme din cauza durerii i
anxietii
- nv pacientul s adopte o
poziie comod, antalgic
- nva pacientul s practice
tehnici de relaxare, exerciii
respiratorii cu30 min. nainte
de culcare.
-observ si notez calitatea si
cantitatea somnului
-aplic comprese calde pe
regiunile dureroase
-linistesc pacientul
-explorez nivelul de
cunotine
al pacientului privind boala,
modul de manifestare,
msurile de prevenire
- stimulez dorina de
cunoatere a
pacientului prin lecturarea de

-administrez antispastic
ca;Rowalinex capsule di
-medicatie diuretica:Fu
1fiola de 2ml la 6h i.v
-medicatie analgezica
-Algocalmin 2ml dizolv
sol de Na Cl de 0,9% ,1

-administrez 1 comprim
Mydocalm 0,05g cu jum
inainte de culcare

-administrez calmantele
mentionate

spitalizarii cat si
dupa aceea

materiale de specialitate in
legtur cu boala sa
- motivez importana
acumulrii de noi cunotine
- verific dac pacientul a
neles
mesajul corect i dac i-a
nsuit noile cunotine;
- nv pacientul s consume
lichide n cantiti mari (ceai
diuretic) regim alimentar care
s favorizeze formarea
srurilor, mai srac n carne,
mai bogat n vegetale.

PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele
bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavulu

CT RENAL

PROBLEME
Starea
generala a
bolnavului
1
Anxietate

2
Alimentatia
solida si
hidrica

4
Evacuarea
intestinului
5
Asigurarea
igienei
corporale

ZIUA II
PREZIUA INTERVENTIEI CHIRURGICALE
OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
Masurarea si -observarea pacientului
-masor functiile vitale si
notarea
vegetative dimineata si seara
functiIlor
vitale si
vegetative
Pacientul sa
-asigur repausul fizic si intelectual
-seara administrez un drajeu de
fie echilibrat -explic pacientului necesitatea
Diazepan
psihic
efectuarii intreventiei,asigurandu-l de
reusita ei
-explic ,ca fara interventie risca sa-si
piarda un rinichi
-prezint si alti pacienti care au fost
supusi Nefrolitotomiei si care au o
evolutie buna
Pacientul sa
beneficieze
de o
pregatire
gastrointestinala
corespunzato
are
Pregatirea
corespunzato
are pentru
operatie
Prevenirea
infectiilor
pre si post
operator

-inainte cu 18h de interventia


chirurgicala se interzice ingestia
oricarui tip de aliment
-inainte cu 8h de interventia
chirurgicala se interzice consumul de
lichide
-se efectueaza o clisma in seara
dinaintea operatiei

-dimineata administrez un
purgativ Frontrans

-se efectueaza baie generala seara


-se curata pielea,sapunind regiunea ce
va fi expusa interventiei,si se insista
asupra pliurilor si ombilicului
-se rade regiunea ce urmeaza sa fie
examinata de pilozitati
-se degreseaza pielea cu comprese
sterile imbibate cu eter
-se dezinfecteaza pielea cu
antiseptic(alcool-70%)

PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele
bolnavului

-notez medicatia administarta si starea bolnavulu

ZIUA III
PREGATIREA DIN DIMINEATA INTERVENTIEI si DUPA
INTERVENTIE
PROBLEME
Starea
generala a
bolnavului

OBIECTIVE
Masurarea si
notarea
functiIlor vitale
si vegetative

INERVENTII AUTONOME
-se masoara
puls,temperatura,tensine,respiratie si
se noteaza in Foaia de Observatie

1
Asigurarea
igenei
corporale

Prevenirea
infectiilor post
si preoperator

se spala si se degreseaza pielea cu


alcool
-se acopera cu camp steril regiunea
ce urmeaza a fi examinata

2
Imbracarea
bolnavului

Pregatirea
pentru
transportul in
sala de operatie
Asigurarea
unei
continuitati a
pregatirii
postoperator

3
Transportul
bolnavului la
sala de
operatie

4
Continuarea
Transportul
ingrijirilor
bolnavului de postoperatorii
la sala de
operatie in
salon

imbrac bolnavul cu pijama si in


picioare ii pun sosete
-rog pacientul sa se aseze in decubit
dorsal pe targa de transport
-il invelesc

pacientul va fi asezat pe targa in


decubit dorsal cu capul intr-o parte
-se acopera bolnavul ca sa nu
raceasca
-se supravegheaza pulsul,eventual
aparitia cianozei,a varsaturilor
-se supravegheaza perfuzia si
drenurile

5
Reinstalarea
Protejarea
pacientului in lenjeriei de pat
pat
Asigurarea

-aerisesc salonul
-schimb patul cu lenjerie curata
peste care se aseaza musama si aleza
contra umezirii cu urina
-controlez temperatura camerei sa

INTERVENTII DELEGATE

Urmarirea
functiilor
vitale si
vegetative

pozitiei
adecvate in
raport cu
anestezia
efectuata

6
Eliminarea
inadecvata
datorita
sondarii

7
Hidratarea
organismului

8
Complicatii
postoperatori
i

9
Revenirea
sensibilitatii
motorii

Asigurarea
eliminarii
urinei

fie de 18-20C
-atenuez lumina
-ajut la instalarea pacientului in pat
in pozitie orizontala pentru 24h fara
perna(pozitia fiind impusa de
rahianestezie)
-masor si notez in Foaia de
Observatie functiile vitale si
vegetative
-urinarele se aseza la un nivel
inferior fistulei(suspendate la
marginea patului)
-controlez permanent sonda de
drenaj pentru a descoperi la timp
intreruperea scurgerii de lichid
-urmaresc culoarea si aspectul
urinei
-inregistrez si notez in Foaia de
Observatie cantitatea de urina
evacuata prin amandoua
sonde(nefrostoma si sonda vezicala)
-administrez 100ml sol de
Glucoza 0,5% si 100ml de NaCl
0,9% perfuzabil
-administrez Metroclopramid 1
fiola diluata in ser fiziologic
pentru a preveni greata si
varsaturile

Prevenirea
deshidratarii

Mobilizarea
bolnavului

Prevenirea
complicatiilor

-fixez bine sondele


-efectuez toaleta la pat pe regiuni
-aerisesc salonul

-observ si notez aparitia


sensibilitatii membrelor infrioare de
la radadina spre extremitati
-notez reapartia sensibilitatii in
haluce

PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului

-administrez antibiotice Ciprinol


drajeuri 1/12h
-recoltez urina din punga atasata
sondei pentru urocultura

-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele


bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului

ZIUA IV
PROBLEM
E
1
Starea
generala a
bolnavului
2
Ingrijiri
igienice

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME

Masurarea si
notarea
functiIlor
vitale si
vegetative
Prevenirea
complicatiilor

-se masoara
puls,temperatura,tensine,respiratie si
se noteaza in Foaia de Observatie
-efectuez toaleta pe regiuni ,la pat
-ajut pacientul sa-si schimbe pozitia

3
Cefalee

Combaterea
durerii in
maxim 2 h

4
Durere la
nivelul plagi

Prevenirea
complicatiilor
si pansarea
plagii

-ii explic pacientului tehnica i


necesitatea schimbrii
pansamentului;care se va executa n
condiii stricte de perfect asepsie:
-se ndeprteaz pansamentul
-se degreseaz tegumentul din jurul
plgii cu tinctur de iod sau alcool
iodat
-se dezinfecteaz i plaga n sine
dupa care se dezinfecteaz din nou
tegumentul din jurul plgii dup care
se acoper plaga cu un pansament
taiat perpendicular pe una din
laturi,care va fi aplicat de jos in
sus(cu taietura in jurul
nefrostomei)steril.
-se urmreste eliminarea prin
nefrostoma,culoarea si cantitatea

5
Mobilizarea

Pacientul sa-si
paoate reia
partial
activitatile
obisnuite
Pacientul sa
revina cat mai
curand la o
alimentatie
normala

-ajut pacientul sa se deplaseze


-se arat cum trebuie sa tina sondele
ca sa nu il incurce
-ncurajez la plimbari usoare in salon

6
Alimentatia

INTERVENTII DELEGATE

-aplic comprese reci pe frunte

ncurajez sa consume
lichide,explicandu-i ca hidratarea
parenterala nu este suficienta fiind
stare lui de dinainte de operatie
-dupa aparitia gazelor intestinale ii

-administerz antalgice
ca:Alcogalmin 2ml dizolvat in ser
fiziologig 8ml,iv lent
-continui administarea
antibioticelor
-administerz antiantalgice la
indicatia medicului din 6in 6ore

spun ca paote sa consume pireuri de


legume si fructe

PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele
bolnavului

PROBLEME
1Starea
generala a
bolnavului

-notez medicatia administarta si starea bolnavuluiZIUA V


OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME
INTERVENTII DELEGATE
Masurarea si
-se masoara
notarea
puls,temperatura,tensine,respiratie si
functiIlor vitale se noteaza in Foaia de Observatie
si vegetative

2
Ingrijiri
igienice
3
Durere la
nivelul plagii

Prevenirea
complicatiilor

-ajut partial pacientul in efectuarea


toaletei zilnice

Pansarea plagii
si verificarea
nefrostomei

-pansez plaga si verific eliminarea


urinei prin nefrostoma si prin sonda
vezicala

4
Mobilizarea

Reluarea
activitatilor
obisnuita

-incurajez pacintul sa efectueze


plimbari

-administerz
antiinflamatoare Ketonal
-administrez antibiotice in
continua

PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele
bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavulu

E
P
T
R
D
T
P
e
m
P
d
N
n

P
a

In urma analizei calcului extras s-a descoperit ca la baza acestuia sta acidul-uric
Pacientului ii este adus la cunostinta regimul care trebuie sa il respecte pentru prevenirea
complicatii
REGIMUL PENTRU LITIAZA URICA
ALIMENTE INTERZISE
-carne de purcel,vitel,vanat,mezeluri,maruntaie,sardele,pastravi,icre,legume
uscate,cafea,ceai rusesc,tuica,rom,coniac,piper,mustar,ardei
ALIMENTE PERMISE IN CANTITATE MICA
-carne de pasare,berbec,vaca,sunca(fiarta)somom,raci,ciuperci,conopida,supe de
carne,cacao,ciocolata,vin diluat,bere
ALIMENTE PERMISE
-branza de vaci,cas,unt,smantana,ulei vegetal,malai,faina alba.macaroane,taietei,gris,oua
de gaina,gelatina,morcovi,ceapa,salata
verde,castraveti,ridichi,rosii,vinete,mere,pere,caise,struguri,capsuni.ceaiuri de
tei,musetel,cozi de cirese,matase de porumb
DIUREZA
-trebuie mentinuta la peste 1500ml/24h
STATIUNI INDICATE
-Cacilata,Borsec,Covasna,Olanesti
SE INDICA
-1-2 lamai pe zi timp de 10-15 zile lunar

5 EVALUARE FINALA CAZ II


Pacientului i se scoate tubul de nefrostoma dupa 4 zile de la interventie
Dupa scoaterea tubului si in urma ecografiilor rezulta ca pacientul nu mai prezinta
Hidronefroza,ambii rinichi functioneaza la parametri normali
n urma interveniilor acordate pacientului de-a lungul celor cinci zile, am
observat urmtoarele:
-n urma discuiilor cu cadrele medicale, pacientul cunoate complicaiile i
riscurile n urma nerespectrii regimului alimentar
-pacientul este hotarat sa acumuleze cunostinte despre boala sa si sa previne recidivele
Pacientul se externeaza a 10 zi de la internare vindecat si cu urmatoarele recomandari:
-respectare regimului impus de litiaza urica
-evitare efortului fizic
-evitarea umezelii si a frigului
-control in policlinica peste 6 luni

CAZ III

Pacientul B.M in varsta de 66 ani se prezinta la Spitalul Judetean Timisoara,la Sectia


Urgente acuzand: dureri violente n flancul stng i fosa iliac stng, cu tulburri la
miciune, greuri, stare de ru general. Se suspect o colic renal stng, motiv pentru
care se interneaz n spital, pentru precizarea diagnosticului.

1 CULEGEREA DATELOR
Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi nevoile de
dependenta si independenta ale acestuia
1 DATE STABILE
Date stabile generale si individuale
NUME, PRENUME: B.M
DATA NATERII: 13.02.1945
VRSTA: 66ani
RELIGIE-catolic
NATIONALITATE-maghiara
STARE CIVILA-casatorit,4 copii
ADRESA: Timioara
OCUPAIA: PENSIONAR
CULTURA-6 clase
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
mama: cardiaca
tatl: hipertensiune arteriala
ANTECEDENTE PERSONALE:
-n copilrie a avut rujeol,
- n 1955 apendicectomie.
-colici renale in urma cu aproximativ 5 ani
MOTIVUL INTERNARII-tratament de specialitate ,dureri colicative n flancul stng,
cu iradiere spre organele genitale i faa intern a coapsei, greuri. Balonri.

MEDICUL CARE TRATEAZA-MEDIC PRIMAR-ION FARCAS


DIAGNOSTIC LA INTERNARE- Colic reno-uretral
OBICEIURI DE VIA:
-: alimentaie mixt; prefer carnea de porc, afumturile, grsimile, dulciurile, fructele nu
consum toxice. Ritm de via: normal.
ALERGII:
-nu cunoaste
TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-administrate
ocazional
GREUTATE: 62kg
INLIME:1,55cm
RELATII SOCIALE Reeaua de susinere: sotia si cei 4 copii.
RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: AB IV Rh pozitiv, are proteza
dentara,nu prezinta deficiente senzoriale,nu poarta ochelari

2. DATE VARIABILE
a) Date fizice (n momentul internrii)
-Temperatura: 36,6C
-T.A. : 130-70 mm Hg
-Puls: 84pulsaii/minut
-Respiraie: 18 respiraii/minut
-Diureza: 1000 ml/24h
-Scaun: 1 scaun/zi
-G = 70 kg
- =1,68 m
b). Date psiho-sociale
-apetit: normal
-omn agitat
-poziia bolnavului este normal n decubit
-faa denot tristee
-dureri colicative n flancul stng, greuri, balonri ;
-capacitatea de comunicare nealterat
-pacientul este orientat temporo-spaial
-este nelinitit, obosit
-tegumente uscate, reci
ISTORICUL BOLII:- boala actual debuteaz brusc, cu dureri violente n flancul stng i
fosa iliac stng, cu tulburri la miciune, greuri, stare de ru general. Se suspect o
colic renal stng, motiv pentru care se interneaz n spital, pentru precizarea
diagnosticului.

CUNOASTEREA PACIENTULUI-OBICEIURI DE VIATA


1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
a) RESPIRATIA
-frecventa-18r/min
-amplitudinea-normala
-ritm-respiratie ritmica
-zgomote respiratorii-normale
-respiratie de tip costal inferior
-nu prezinta tuse,dispnee
b)CIRCULATIA
-puls frecventa de 84b/min
-zgomote cardiace bine batute
-TA cu frecventa de 130/70mmHg

2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA


-dentiie bun
-reflex de deglutiie prezent

3 NEVOIA DE A ELIMINA
a) URINA
diureza-1000ml/24h---la 2000ml ingerati
b)SCAUNUL
prezinta tranzit intestinal fiziologic
orar:1zi
culoare:in fct de alimentatie
forma-cilindrica
fara dificultate in eliminarea intestinala

4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA


-tonus muscular pstrat

5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI


-somn agitat, doarme 3-4 ore pe noapte

6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA


-,pacientul poate sa-si aleaga singur imbracamintea ,poate sa se imbrace si sa se dezbrace
singur
-mobilitate articular
-tonus muscular normal
-vestimentaie sugereaz apartenena la un grup social, profesional
veminte alese dup gustul pacientului

7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN


LIMITE NORMALE
- T=36,6 0C
- pacientul prezint tegumente reci, uscate, palide
- transpiraii minime

8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA


TEGUMENTELE SI MUCOASELE
-pr curat
-unghii, piele curat
-o baie pe zi
-urechile sunt curate
-nasul prezint o mucoas umed
-dentiie bine adaptat la cavitatea bucal umed

9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE


-este lucid dar cand este bolnav este foarte speriat de evolutia bolii

10 NEVOIA DE A COMUNICA
-organele de sim funcioneaz adecvat;
- exprimarea clar a gndurilor
- relaie armonioas cu familia, pretenii
- debitul verbal este uor, ritm moderat

11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR


CONVINGERI SI VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA
- folosete obiecte religioase (biblie, lan cu cruce)
- se roag
- citete cri religioase

12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII


- dragoste fa de munc, de familie, de nepoi
- satisfacie pentru realizrile obinute

13 NEVOIA DE A SE RECREEA
- faceplimbri
- n lipsa durerilor citete cri, biblia
- exerciii fizice uoare

14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA


- dorina i interes n acumularea cunotinelor, deprinderi privind boala sa.

2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Manifestari de dependenta
-greturi si varsaturi
-regurgitatie
-inapetenta,scadere in greutate
-hidratare insuficienta
-ingestie de alimente ce nu satisfac nevoile organismului
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-ingestie de alimente grase,picante
-masticatie insuficienta
-mese copioase
-sursa de ordin psihic-insuficienta cunoastere a unei alimentatii adecvate
Problema
-greturi si varsaturi
-perturbarea alimentatiei
3 NEVOIA DE A ELIMINA
a) URINA
diureza-1000ml/24h---la 2000ml ingerati
Manifestari de dependenta
- oligurie
- dificit de a urina
- durere la miciune disurie
-edeme la membrele inferioare(mai albe)
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare(eliminare inadecvata)
-durere la mictiune
-intoleranta digestiva
-alimentatie neadecvata
Problema
-alterare confortului legata de durere vie,disurie si oligurie
-greata-salivatie
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-durere,insotita de greata
Problema
-potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi

4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA


Manifestari de dependenta
-dificultate de a merge-pozitie antalgica
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere
Problema
-alterarea confortului
5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI
Manifestari de dependenta
- dificultate de a dormi-ore insuficiente de somn
- treziri frecvente-somn agitat, doarme 3-4 ore pe noapte
Sursa de dificultate
-miciuni frecvente-dureri la miciune
-anxietatea-nelinite fa de diagnostic, tratament
-neacceptarea bolii-nervozitate
Problema
-perturbarea somnului si incapacitatea de a se odihni
6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Manifestari de dependenta
-durere- facies crispat
- nelinite - insomnie datorat miciunilor frecvente i durerilor colicative
Sursa de dificultate
-sursa de ordin psihic- stres, nelinite fa de diagnostic, tratament procedurile de
diagnosticare
-insuficienta cunoatere a posibilitilor de rezolvare a problemelor
Problema
- durere- anxietate
10 NEVOIA DE A COMUNICA
Manifestari de dependenta

Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI
VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate
Problema NU PREZINTA PROBLEME
12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
- dragoste fa de munc, de familie, de nepoi
- satisfacie pentru realizrile obinute
13 NEVOIA DE A SE RECREEA
- faceplimbri
- n lipsa durerilor citete cri, biblia
- exerciii fizice uoare
14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
- dorina i interes n acumularea cunotinelor, deprinderi privind boala sa.
Manifestari de dependenta
- cunotine insuficiente despre boal, a msurilor de prevenire a ei, a tratamentului
-interpretarea greit a informaiei
Sursa de dificultate
-anxietate
-nelinite fa de diagnostic, tratament
-evenimente amenintoare, spitalizare, boal
nenelegerea informaiei
Problema
-deficit de cunostinte

3 -PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR
1 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Problema- greturi si varsaturi
-perturbarea alimentatiei
Obiectiv - pacientul s nu mai prezinte greuri i vrsturi n 24 h

-pacientul sa reia in greutate minim 1kg pe toata durata spitalizarii


Diagnostic de nursing- greturi si varsaturi datorata litiazei renale caracterizata prin
greturi si varsaturi

2 NEVOIA DE A ELIMINA
Problema-alterare confortului legata de durere vie,disurie si oligurie
Obiectiv pacientul sa reuseasca sa urineze fara dureri in decurs de 5 zile
Diagnostic de nursing-alterarea mictiunilor datorata durerilor din cauza calculilor renali
manifestata prin durere la urinare

3 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA


Problema-alterarea confortului
Obiectiv-pacientul sa-si poate relua activitatea zilnica fara dureri in maxim 3 zile
Diagnostic de nursing-imposibilitatea efectuarii activitatilor zilnice din cauza durerilor
provocate de litiaza renla manifestata prin inactivitate

4 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI


Problema-perturbarea somnului si incapacitatea de a se odihni
Obiectiv- pacientul s beneficieze de somn att calitativ i cantitativ, s doarm 6-8h fr
ntrerupere n aproximativ 3-4 zile
- pacientul s beneficieze de confort fizic i psihic pentru a se odihni bine din
primele 3 zile de la internare
Diagnostic de nursing-insomie,datorata durerilor provocate de calculi,manifestata prin
incapacitatea de a se odihni

5 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE


Problema- durere
- anxietate
Obiectiv Pacientul s-i exprime diminuarea anxietii i durerii n decurs de 48 h.
Diagnostic de nursing durere-anxietate datorata litiazei renale caracterizata prin durere

6 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA


Problema -deficit de cunostinte
Obiectiv- pacientul s acumuleze noi cunotine n legtur cu boala sa mijloacele
profilactice i curative n decurs de 5 zile
Diagnostic de nursing-posibile complicatii ale aparatului renal datorat insuficientei
cunoasteri a masurilor de prevenire a litiazei renale

4.APLICAREA IN PRACTICA
ZIUA 1
PROBLEME
1
Internarea si
instalarea
pacientului
in salon

OBIECTIVE
Crearea unor conditii de
confort optime pentru
diminuarea stresului
suferit la internare si
adaptarea pacientului in
mediul spitalicesc

INTERVENTII AUTONOME
-prezint colegii de salon
-aduc la cunostinta
regulamentul de ordine
interioara
- explic ce are de facut in
vederea recoltarii produselor de
laborator si pregatirea pentru
investigatii

Recoltarea produselor
biologice
Efectuarea corecta a
recoltarilor

2
Stare
generala a
bolnavului

Masurarea si notarea
functiIlor vitale si
vegetative

-se masoara
puls,temperatura,tensine,respirat
ie si se noteaza in Foaia de
Observatie

INTERVENTII DELEGATE
-recoltarea sangelui
pentru:hemoleucograma,vsh,
si probe biochimice
ASAT,ALT,uree
serica,creatinina
serica,potasiu
seric,glicemie,colesterol,,cal
ciu seric,fosfatemie,rezerva
alcalina.
-recoltarea urinei pentru:
Calciurie,fosfaturie,uricozuri
e,oxalurie,cistinurie,citraturi
e,magneziurie,natriurie,uree
si creatinina urinara
-examen sumar de
urina:volum de urina pe
24/h,pH-urinar,densitatea
urinara,prezenta
leucocituriei,hematurie,crista
lurie
-urocultura-cu antibiograma
-masor functiile vitale si
vegetative dimineata - si
seara

EVALUARE
Pacientul este multumit de
salon,s-a adaptat statutului
de pacient destul de
repede.
Pacientul este pregatit
pentru recoltarea probelor
de laborator
S-au recoltat produsele de
laborator

Respiratie=18respiratii/mi
n
Puls=84pulsatii/min
Ta=130/70mmHg
Diureza=1000ml la

3
Greturi si
varsaturi
Perturbarea
alimentatiei

Pacientul s nu mai
prezinte greuri i vrsturi
n 24 h
Pacientul sa reia
in greutate minim 1kg pe
toata durata spitalizarii

Pacientul s beneficieze de
somn att calitativ i

- linitesc psihic pacientul


ncurajndu-l cu vorbe blnde,
i-i promit c totul se va termina
cu bine
- calculez raia alimentar
- invit pacientul s respire
profund
- i ofer un pahar cu ap s-i
clteasc gura
- ajut pacientul s-i efectueaze
toaleta cavitii bucale.
- administrez pacientului
ceaiuri i sucuri de fructe n
limita toleranei
- cantitatea de lichide
consumate s fie 2000 ml/24h
- anun pacientul din timp s nu
mnnce nimic n dimineaa
efecturii recoltrilor, i explic
necesitatea acestor recoltri n
vederea precizrii diagnosticului

identific prin discuii cu

-administrez
Metoclopramid, Papaverin

- administrez la indicaia
medicului

1500ml ingerati/24h
Pacientul prezinta in
continuare
greturi,varsaturile s-au
diminuat

Somnul pacientului nu

Perturbarea
somnului si
incapacitatea
de a se
odihni

6
Durere
Anxietate

cantitativ, s doarm 6-8h


fr ntrerupere n
aproximativ 3-4 zile
Pacientul s beneficieze
de confort fizic i psihic
pentru a se odihni bine din
primele 3 zile de la
internare

Pacientul s-i exprime


diminuarea anxietii i
durerii n decurs de 48 h.

pacientul care este cauza


insomniei i mi spune c nu
doarme din cauza durerii i
anxietii
- asigur o poziie comod,
neiritant
- nv pacientul s adopte o
poziie comod, antalgic
- nv pacientul s practice
tehnici de relaxare, exerciii
respiratorii cu 30 min. nainte de
culcare.
- rog pacientul s-i goleasc
vezica urinar nainte de culcare
-observ calitatea i cantitatea
somnului
- ofer pacientului o can de
lapte cald nainte de culcare
- i indic s completeze orele de
omn n timpul zilei cnd nu
reuete s doarm noaptea
.
-linitesc pacientul ncurajndul c-i va trece durerea;
-sftuiesc pacientul s-i
gseasc o poziie antalgic;
- examinez pacientul cu atenie;
- explorez cauza durerii;
-evaluez caracteristicile durerii,
localizare, intensitate, factori
care-i cresc sau diminueaz

Diazepam 1 tb.

- administrez antispastic,
antialgice (papaverin,
scobutil, piafen, fortral).

este linistit,el ramane in


continuare treaz din cauza
durerilor

Pacintul nu reuseste sa-si


gaseasca o pozitie
antalgica,este nelinistit si
prezinta in continuare
dureri la mictiune,iar
cantitatea de urina este
inadecvata consumului de

intensitatea durerii;
- utilizez mijloace suplimentare
pentru reducerea durerii, bi
calde, dac este indicat;
- ajut pacientul n deplasrile
sale la nevoie
- pentru diminuarea durerii ajut
pacientul n activitatea zilnic:
alimentaie, hidratare, igien,
mobilizare

lichide.
Pacientul prezinta in
continuare teama si nu are
incredere in procedurile
medicale

-explorez nivelul de cunotine


al pacientuluiprivind boala
7
Deficit de
cunostinte

-modul de manifestare, msurile


Pacientul s acumuleze noi preventive i curative, modul de
cunotine n legtur cu
participare la intervenii i
boala sa mijloacele
procesul de recuperare;
profilactice i curative n
- stimulez dorina de cunoatere
decurs de 5 zile
a pacientului prin lecturarea de
materiale de specialitate n
legtur cu boala sa
-contietizez bolnavul asupra
propriei responsabiliti privind
sntatea
- verific dac pacientul a neles
mesajul corect i dac i-a
nsuit noile cunotine;
- s aib un mod de via
raional;

Din cauza durerilor nu


este cooperant si nu arata
interes fata de acumulare
de cunostinte

PREDAREA SERVICIULUI
- are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului
ZIUA II
PROBLEME

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME

INTERVENTII
DELEGATE

-se masoara
1
Masurarea
si
notarea puls,temperatura,tensine,respira
Stare generala a functiIlor vitale si vegetative
tie si se noteaza in Foaia de
bolnavului
Observatie

2
Greturi
Perturbarea
alimentatiei

-invit pacientul s respire


profund
-ofer si sustin tavita renala
- ofer un pahar cu ap s-i
Pacientul sa nu mai prezinte clteasc gura
greturi in maxim 24h sa-si - ajut pacientul s-i
poata relua alimentatia
efectueaze toaleta cavitii
bucale
-prepar pireuri de legume si
fructe si i le administrez cu
lingurita
- administrez pacientului
ceaiuri i sucuri de fructe n
limita toleranei
- cantitatea de lichide
consumate s fie 2000 ml/24h

EVALUARE
Respiratie=18respiratii/mi
n
Puls=84pulsatii/min
Ta=130/70mmHg
Diureza=1100ml la
2000ml ingerati/24h

-administez
Metroclopramid
Greturile s-au diminuat.
Pacientul nu mai prezinta
stare de rau si nu mai are
senzatia de voma

3
Durere
vie,disurie si
oligurie

In maxim 2 zile pacientul sa


reuseasca sa elimine calculul
vezical

Pacientul sa reuseasca sa
doarma cel putin 5 ore fara
Incapacitatea de interupere
a se odihni

5
Deficit de
cunostinte

Pacientul sa se arate
cooperant la sfaturile
medicale pana la externare

aplic caldura uscata la nivelul


regiunii pubiene
-il incurajej sa mearga la
toaleta ori de cate ori simte
nevoia si sa incerece sa urineze
fara frica de durere
-asigur un climat cald si
relaxant
-aerisesc salonul
-ii ofer un pahar cu lapte si
miere inainte de culcare

-administrez Furosemid
i,v
-pentru prevenirea
infectiilor administrez
Augumentin de 1g la 12ore
drajeuri
-administerz un drajeu de
Diazepan cu 30 minute
inainte de culcare

-incerc sa discut cu pacientul


despre boala sa si il asigur de
evolutia favorabila

PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului

Pacientul nu a reusit sa
elimine calculul
vezical,iar durerile s-au
accentuat spre sera fiind
necesar administrarea de
antispastice si calmante
mai putenice
Pacientul reuseste sa
adoarma in perioadele de
linistire a colicelor,dar
este trezit brusc de durere.
Are un somn agitat el
fiind foarte obosit si
irascibil
Pacienul este neincrezator
in evolutia favorabila a
calculilor renali,datorata
accentuarilor durerilor la
mictine si a incapacitatii
vezicii urinare de a-si goli
continutul

PROBLEME

OBIECTIVE

1
Stare generala
a bolnavului

Masurarea si notarea
functiIlor vitale si
vegetative

2
Durere
vie,disurie si
oligurie

Diminuarea durerilor in
maxim 2 zile

3
Incapacitatea
de a se odihni

Pacientul sa se poata
odihni si sa doarma cel
putin 8h acumulat ziua si
noaptea

Pacientul sa-si paote goli

ZIUA III
INTERVENTII AUTONOME
-se masoara
puls,temperatura,tensine,respiratie
si se noteaza in Foaia de
Observatie
-ncurajez pacientul la activiti
care-i fac plcere pentru a nltura
starea de nelinite
- evaluez caracteristicile durerii,
localizare, intensitate,
- observ poziia de protecie
adoptat de persoan
-mijloace suplimentare pentru
reducerea durerii, bi calde,
- identific prin discuii cu
pacientul care este cauza
insomniei i mi spune c nu
doarme din cauza durerii i
anxietii, nu se poate acomoda cu
somnul din spital
- l ncurajez n legtur cu boala
sa s elimine anxietatea
- nv pacientul s practice
tehnici de relaxare, exerciii
respiratorii cu 30 min. nainte de
culcare.
-efectuez bai calde cu efect

INTERVENTII DELEGATE

-administerz Furosemid 1
fiola la 6h
-continui administrarea
antibioticelor si calmantelor

EVALUARE
Respiratie=18respiratii/
min
Puls=84pulsatii/min
Ta=130/70mmHg
Diureza=1100ml la
2000ml ingerati/24h

Durerile s-au mai


diminuat.
Pacientul prezinta o
usoara hematurie si
usturimi la mictiune

Pacientul reuseste sa
adorma,dar se trezeste
din cauza mictiunilor
frecvente si dureroase

-administrez Furosemid

Pacientul reuseste cu

Retentie de
urina

continutulmvezical fara
dificultate

calmant

PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului

mare dificultate sa
elimine un calcul
uretral,dar durerile s-au
ameliorat partial

ZIUA IV
PROBLEM
E
1
Stare
generala a
bolnavului
2
Durere
vie,disurie si
oligurie

3
Incapacitatea
de a se
odihni

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME

Masurarea si notarea
functiIlor vitale si
vegetative

In maxim 24h
pacientul sa elimine
calitativ si cantitaiv
normal

Pacientul sa
beneficieze de un
somn calitativ si
cantitativ

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

masor functiile vitale si


vegetative dimineata si seara

Respiratie=18respiratii/min
Puls=84pulsatii/min
Ta=130/70mmHg
Diureza=1400ml la 2000ml
ingerati/24h

Interventii autonome
-administerz Furosemid
- explic pacientului poziia corect
pentru uurarea miciunii i
golirea complet a vezicii urinare
; msor urina
-verific prezena globului vezical,
ncercnd stimularea lui
-aplic compese calde pe regiunea
inghinala
Interventii autonome
- asigur odihna i linitea;
- nv pacientul s practice
tehnici de relaxare cu 30 min.
nainte de culcare
- ofer o can de ceai cald nainte
de culcare, o baie cald
- creez condiii optime de somn,
prin schimbarea lenjeriei patului i
intinderea ei, aerisirea salonului

Pacientul prezinta doar un


disconfort la urinare.
el urineza in functie de lichidele
ingerate.

Pacientul reuseste sa doarma


pentru prima oara in 4 zile,somul
este linistit si neintrerupt
Dup 2h n urma intervenilor
durerea a cedat. Anxietatea s-a
diminuat.
Pe tot parcursul spitalizrii
pacientul a beneficiat de o
siguran fizic i psihic

PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului

ZIUA V
PROBLEME
1
Stare generala
a bolnavului

OBIECTIVE
Masurarea si
notarea functiIlor
vitale si vegetative

INTERVENTII AUTONOME

2
Insuficient
cunoatere

Pacientul s
acumuleze noi
cunotine n
legtur cu boala
sa mijloacele
profilactice i
curative

-explorez nivelul de cunotine al


pacientului privind boala, modul de
manifestare, msurile de prevenire
- stimulez dorina de cunoatere a
pacientului prin lecturarea de
materiale de specialitate n legtur cu
boala sa
- motivez importana acumulrii de noi
cunotine
- verific dac pacientul a neles
mesajul corect i dac i-a nsuit noile
cunotine;
- nv pacientul s consume lichide n
cantiti mari (ceai diuretic) regim
alimentar care s favorizeze formarea
srurilor, mai srac n carne, mai bogat
n vegetale.

INTERVENTII DELEGATE
-masor functiile vitale si
vegetative dimineata si seara

EVALUARE
Respiratie=18respiratii/min
Puls=84pulsatii/min
Ta=130/70mmHg
Diureza=1800ml la 2000ml
ingerati/24h
Pacientul a acumulat noi
cunotine n legtur cu boala sa
cu mijloacele terapeutice, putnd
da explicaii referitoare la acestea.
Pacientul nelege informaiile
primite i poate da la rndul su
informaii
- pune n aplicare noile cunotine
acumulate

.5 EVALUAREA FINALA CAZ III


Pacientul B.M. s-a internat n secia de interne a spitalului Judeean TIMISOARA din
cauza unor colici renale nsoite de dureri n regiunea organelor genitale i partea intern
a coapsei.
Dup stabilirea diagnosticului de certitudine de litiaz renal stng pacientul a respectat
ndeaproape toate indicaiile primite, avnd o conduit n deplin concordan cu
obiectivele stabilite n planul de ngrijire.
Drep urmare pacientul se externeaz n stare ameliorat, dar avnd suficiente cunotine
legate de afeciunea sa, de metodele profilactice i curative fiind ncreztor n forele
proprii i n capacitatea cadrelor medicale de a-l ajuta s depeasc stadiul de pacient.
La externare i s-a recomandat:
-cura de diurez;
-evitarea eforturilor fizice;
-evitarea frigului i a umezelii;
-respectarea regimului igieno-dietetic;
-control dup 30 zile la policlinic.

CONCLUZII
Prin aceast lucrare am vrut s evideniez responsabilitile ce mi revin mie, ca
viitoare asistent medical, n cazul ngrijirilor celor 3 pacieni, cu diagnostic medical de
litiaz renal, pe care i-am luat n studiu.
Orice litiaz renal reprezint o urgen medical, pacientul necesitnd internare i
asisten medical de specialitate.
Asistenta medical are un rol foarte important n monitorizarea clinic a acestor
pacieni: puls , T, T.A., trebuie msurate, notate i interpretate zilnic i raportate medicului.
De asemenea i diureza, forma consistena i culoarea scaunelor corelate cu cantitatea
de lichide care trebuie s acopere necesitile hidrice ale pacientului.
n urma analizrii celor trei cazuri studiate i a altor cazuri ntlnite n decursul
efecturii stagiului practic, am constatat c litiaza renal este o afeciune destul de
frecvent, de o gravitatea moderat, dar care poate duce la complicaii grave dac nu se
intervine prompt i nu se respect cu strictee regimul igieno-dietetic i medicamentos.
n cazul pacienilor internai n spital, cadrul medical are un rol hotrtor n buna
evoluie a bolii prin crearea unor condiii igienice i de mediu corespunztoare, prin
asigurarea unui regim dietetic n conformitate cu pacientul, avnd n vedere c, n cazul
tratamentului litiazei renale, o foarte mare importan o are corecta hidratare a
organismului.
n cazul n care se impune o intervenie chirurgical, este necesar ca pacientul s fie
pregtit psihic i fizic foarte bine, deoarece rezultatele operaiei sunt datorate i asistentei
medicale.
Acest lucru este posibil printr-o colaborare foarte strns ntre asistent, pacient i
familia acestuia pentru a se putea realiza un plan de ngrijire ca s aib n vedere toate
nevoile pacientului i s poat interveni prompt n vederea satisfacerii acestor nevoi.
Pentru a putea favoriza o evoluie bun a bolii pe lng tratamentul medicamentos
asistenta alturi de echipa de sntate, de ngrijire trebuie s rezerve mai mult timp
discuiilor cu pacienii i reeaua lui de susinere
Consider c introducerea metodei de ngrijire n Nursing a pacientului precum i a
dosarului de Nursing n practica curent trebuie fcut numai dup o pregtire
corespunztoare a tuturor asistentelor;
In activitatea de ngrijire a pacientului asistenta medical generalist trebuie s se
bazeze i pe ajutorul concret al familiei care poate influena pozitiv moralul pacientului
grbindu-i vindecarea;
O atenie deosebit trebuie s o acordm educaiei pentru sntate a pacientului att n
timpul internrii acestora ct i dup externare (la nivel de Dispensar medical, de familie).

BIBLIOGRAFIE
1. Borundel C. - Manual de medicin intern pentru cadre medii Ed. ALL, Bucureti
1995
2 Titirc L. - ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali, Ed. Viaa
Medical Romneasc, Bucureti 2003
3 Titirc L. - Urgenele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medical, Bucureti 1998
5 Titirca L.-Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului,Breviar Ed.Viata
Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008
6 Balta G- Tehnici speciale de ingrijire a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica ,Bucuresti
1983
7 Balta G.-Tehnici de ingrijire generala a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti
1983
8 Prof.dr.Costica I.-Bolile renale pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T,Bucuresti 2007
9 Dr.Dascalescu A.-Afectiunile ureterului si vezicii urinare pe intelesul tuturor-Ed
M.A.S.T. Bucuresti 2008
10 Aurel Ardelean
Calin Istrate

Manual de Biologie ptr clasa a- IX-a Editura Corint 2001

Ionel Rosu
RESURSE INTERNET
http://www.romedic.ro
http://www.ecureme.com