PORNIND DE LA IMPORTANA REGLEMENTRII FISCALE NTR-O

ECONOMIE, PREZENTAI PREMISELE I CONSECINELE EVAZIUNII

FISCALE.
Principalele premise ale evaziunii fiscale sunt:
a) unele norme i reglementri legale privind stabilirea i plata impozitelor i taxelor pot
fi lipsite de precizie i pot oferii posibilitatea de a fi interpretate n moduri diferite;
b) evaziunea fiscal poate fi i rezultanta folosirii unor metode i modaliti defectuoase
de aplicare a legislaiei fiscale ( de exemplu stabilirea obligaiilor fiscale pentru unele
categorii de contribuabili pe baza unor norme medii de venit i nu pe baza venitului
efectiv realizat);
c) se poate vorbi i de o nclinaie psihologic general a contribuabililor pe fondul
lipsei unei educaii fiscale din partea unor contribuabili -, de a se sustrage parial sau
total, de la plata obligaiilor fiscale care le revin; o asemenea nclinaie deriv din faptul
c omul este preocupat s pun mai presus interesele sale individuale dect interesul
general al societii;
d) nclcri ale legislaiei fiscale svrite de ctre funcionarii publici cu atribuii fiscale,
vamale i de control financiar, care au consecine de evaziune fiscal;
e) existena unei presiuni fiscale excesiv de ridicate, ce depete gradul de
suportabilitate a contribuabililor;
f) neajunsuri n organizarea sistemului de control financiar;
g) desele modificri ce se produc n sistemul fiscal n perioada de tranziie.
Fcnd o concluzie a celor relatate, putem meniona c noiunea de
evaziune fiscal poate purta diferite sensuri dup coninut. Una dintre cele mai delicate
chestiuni legate de evaziunea fiscal se refer la delimitarea ntre evaziunea fiscal legal
(licit) i evaziunea fiscal ilegal (ilicit). Dei o asemenea delimitare pare superflu,
deoarece, odat ce esteincriminat, orice evaziune fiscal nseamn nfrngerea legii, deci
este ilicit, din punct de vedere teoretic se poate argumenta o asemenea distincie. Astfel,
evaziunea fiscal legal ar trebui considerat ca fiind acea evaziune fiscal care
reuete s evite plata obligaiilor bugetare (n totalitate sau n parte) exploatnd
anumite portie ale legii. Evitarea plii obligaiilor bugetare prin exploatarea acestor
portie conduce la reducerea prelevrilor ctre stat, dar, n acelai timp, nu

constituie o nfrngere a legii: aceasta nseamn c avem de-a face cu o evaziune

fiscal dar care a aprut nu prin nclcarea legii, ci prin respectarea legi. Se pare c
evaziunea fiscal legal(care, deci, nu este incriminant) se datoreaz conjunciei dintre o
competen(competena contribuabilului de a alege solu ia cea mai avantajoas din lege)
i o incompeten (incompetena legiuitorului cruia i-au scpat portiele
menionate mai sus). Situaia n care se poate dovedi c legiuitorul a proiectat portiele
de evaziune fiscal n baza textului legii la presiunea unor grupuri deinterese economice
(lobby) i n detrimentul interesului statului nu trece, automat, n categoria
evaziunii fiscale ilegale, deoarece contribuabilul a folosit un text legal pe care nu l-a
nclcat, dar poate conduce la alte calificri, de exemplu la calificarea unei fapte de
corupie .
Aadar, dei evaziunea fiscal legal nu este incriminat n mod direct, dac ea
este efectul unui act decorupie produs la nivelul legiuitorului, atunci aceast din
urm fapt este incriminat. Corupia poate sta, ca urmare, la baza crerii condiiilor
legislative pentru existena evaziunii fiscale legale.
n ceea ce privete evaziunea fiscal ilegal, aici lucrurile sunt evidente:
orice nclcare a normei fiscale, de natur s aduc prejudicii intereselor
financiare ale statului trebuie calificat ca reprezentnd evaziune fiscal ilegal.
Sintetiznd toate cele de mai de sus, considerm c se pot spune urmtoarele despre
conceptul de evaziune fiscal:
a) evaziunea fiscal legal este o evaziune fiscal care vizeaz nu
efectivitatea prejudicierii intereselor financiare ale statului ci, mai degrab,
vizeaz potenialitatea unei asemenea prejudicieri. ntr-adevr,dac evaziunea fiscal se
produce fr nclcarea legii, rezult, n mod logic, c programarea veniturilor bugetare
nu a luat n calcul veniturile bugetare care ar putea s nu fie ncasate ca urmare a
prevederilor legii
fiscale. Aa stnd lucrurile, rezult c interesele financiare ale statului nu au fost, n
realitate, prejudiciate. Cu alte cuvinte, considerm c evaziunea fiscal legal nu
exist, n sensul propriu al termenului. Se propune, n acest context, ca aa-numita
evaziune fiscal legal s fie considerat ca reprezentnd subevaluarea sau

subncasarea veniturilor bugetare posibile. Ca urmare, speciile de evaziune fiscal legal

sunt dou:
a) subevaluarea veniturilor bugetare de ctre legiuitor, prin lsarea unorportie
de sifonare a unor posibile venituri publice, adic prinincompeten sau
neglijen n serviciu (atunci cnd nu se poate dovedicorupia); b) subncasarea
veniturilor bugetare de ctre administratorul fiscal, prinincompeten sau neglijen
n serviciu (de asemenea, atunci cnd nu sepoate dovedi corupia). Pe baza celor de mai
sus, aa-numita evaziune fiscal legal pare a fi ocontradicie n termeni: pe de o parte,
conceptul de evaziune fiscal trimite lanfrngerea legii, deci la o situaie de nelegalitate
iar, pe de alt parte, evaziuneafiscal poate fi legal. n orice caz, rezult cu claritate
faptul c, dac evaziuneafiscal legal este comis n mod voluntar (deliberat), atunci ne
aflm n faaunei sustrageri de venituri publice (nu conteaz n interesul cui, conteaz
doar csustragerea s-a fcut n detrimentul intereselor financiare ale statului), deci
neaflm n faa evaziunii fiscale aa cum este ea definit de legea 87/1994, iar
dacevaziunea fiscal este comis n mod involuntar, atunci nu ne aflm n faa
uneievaziuni fiscale, n sensul legii 87/1994 ci n faa altor infraciuni (de neglijenn
serviciu, de exemplu). n aceast situaie, dup prerea noastr, conceptul deevaziune
fiscal legal este un concept care nu are denotat (nu are corespondentn nici o
mprejurare real), deci el reprezint o construcie semantic artificialla care ar trebui s
se renune;
b) evaziunea fiscal ilegal este singura specie de evaziune fiscal propriu-zis,
deoarece ea se face cu nfrngerea legii fiscale. n acest sens,sintagma evaziune
fiscal ilegal reprezint un pleonasm, deoareceevaziunea fiscal este ilegal prin
definiie.n concluzie, conform tuturor celor argumentate mai sus, exist o singurspecie
de evaziune fiscal (acea evaziune fiscal numit, n mod pleonastic,evaziune fiscal
ilegal), iar evaziunea fiscal legal nu exist (sintagma constituind o contradicie
logic la nivelul termenilor).
Dup modul cum se procedeaz n activitatea de evitare a reglementrilor
fiscale se face diferenierea ntre evaziunea fiscal legal i evaziunea fiscal
ilicit.

a) Evaziunea fiscal legal reprezint aciunea contribuabilului de a

ocoli legea, recurgnd la o combinaie neprevazut a acesteia. Aceast form de
evaziune nu este posibil dect atunci cnd legea este lacunar sau prezint
inadvertene. Evaziunea fiscal legal se realizeaz atunci cnd o anumit parte din
veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale, este sustras de laimpozitare
datorit modului n care legislaia fiscal dispune stabilirea obiectivului impozabil.
n prezent, n condiiile economiei de pia, trecerea tot mai mult de la
proprietatea de stat la proprietatea privat condiioneaz creterea i
diversificarea numrului de ageni economici, adic a potenialilor contribuabili. Faptul
menionat i dezvoltarea rapid a diferitor relaii cu caracter economic face dificil
cuprinderea acestora n limetele legislaiei fiscale i creeaz vaste posibiliti de evaziune
fiscal. n general, cauzele evaziunii fiscale sunt multiple.
1. sarcinele fiscale exagerate , adic o povar fiscal
peste msur,
inechitabil i instabil (n special pentru unele categorii de
contribuabili ) aceste cauze pot crea motive morale de evaziune fiscal a
contribuabilului,
care trateaz faptele menionate ca o exprimare a reprimrii
(dominrii) din
partea statului, considerndu-se, n acelai timp, n drept de a se
mpotrivi i
astfel se formeaz opinia general c a fura de la visterie nu se
consider
furt;
2. factori de ordin economic:# coraportul dintre cota impozitului i msurile de
rspundere contribuabilul compar consecinele economice ale achitrii44
impozitului i aplicrii msurilor de rspundere pentru neachitare,respectiv, cu ct cota
impozitului este mai mare i msurile derspundere mai mici, cu att efectul economic al
evaziunii fiscaleeste mai mare;# starea economic a contribuabilului cu ct starea
economic acontribuabilului este mai grea, cu att tentaia la evaziune fiscaleste mai

mare (n unele cazuri executarea de ctre contribuabil atuturor obligaiilor fiscale

poate agrava situaia economic aacestuia pn la nivelul critic i evaziunea fiscal
poate deveniunica ans de supravieuire), iar pericolul aplicrii msurilor derspundere
l afecteaz mai puin dect n cazul contribuabiluluicare se dezvolt dinamic i aplicarea
unor asemenea msuri l poatelipsi de perspective evidente;* descretere (criz)
economic - se nrutete starea material atta contribuabilului, ct i a consumatorilor
de mrfuri, de lucrri iservicii, micorndu-se astfel posibilitatea de a transfera
impozitulprin intermediul majorrii preurilor de livrare;
3. insufuciena msurilor de propagand a respectrii legislaiei fiscale (cucaracter
permanent) i ca rezultat insuficiena educaiei fiscale acontribuabililor care
constituie o parte component a educaiei civice;
4. imperfeciunea legislaiei fiscale sub aspectul caracterului
incomplet (unele rapoprturi aferente fiscalitii rmn n afara
reglementrilor normative), impreciziilor i ambiguitilor toate
acestea crend un climat destul de favorabil pentru contribuabilii
care urmresc scopuri evazioniste;
5. lipsa unui control fiscal bine organizat ce ar include mijloace i
metodeperformante i un personal suficient numeric, bine instruit i corect naciuni
(excesul de zel al autoritilor fiscale, adic exagerri n procesul exercitrii funciilor, de
asemenea creeaz premise pentru evaziunea fiscal), etc;
6. diversitatea categoriilor de conrtibuabili reieind din procedura impuneriicare,
la rndul ei, este determinat de domeniul i specificul activitiicontribuabilului (de
exemplu salariaii dispun de posibiliti reduse deevaziune /eludare a fiscului),
deoarece impunerea lor este asigurat de unter prin reinerea la surs, n schimb
persoanele ce desfoar activitate dentreprinztor beneficiaz de un volum
considerabil de posibiliti deevaziune fiscal prin intermediul modului de eviden, a
sistemului dededuceri, de faciliti, de treceri n cont, de restituiri, etc.);
7. putem meniona chiar i cauze de ordin politic asemenea cauze
aleevaziunii fiscale in de funcia de reglare a impozitelor, adic statul prinintermediul
fiscalitii promoveaz un anumit gen de politic economicsau social, iar contribuabilii

mpotriva crora este ndreptat asemeneapolitic opun o anumit rezisten,

inclusiv prin intermediul evaziunii fiscale.
Evaziunea fiscal evident este foarte duntoare att statului (societii),lipsindu-l
de veniturile necesare ndeplinirii sarcinelor i atribuiilor, ct i contribuabilului,
deoarece n realitate totalul impozitelor se distribuie pe o mas de venituri mai mic,
creandu-se distorsiuni n povara fiscal (adic nimpunerea echitabil i egal a
acelorai categorii de contribuabili). Metodele de evaziune fiscal se schimb cu o
rapiditate uimitoare, imetodele de control i investigare trebuie s evolueze cu aceeai
intensitate.
Multitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor ca si,
sau mai ales, povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, in toate timpurile,
ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor
fiscale. "Evaziunea fiscala a fost intotdeauna in special activa si ingenioasa pentru
motivul ca fiscul lovind indivizii in averea lor, ii atinge in cel mai sensibil interes:
interesul banesc".
Evaziunea fiscala este capitolul cel mai studiat din dreptul fiscal atat de
tehnicieni, cat si de teoreticieni, jurnalisti etc. Cu toate acestea, si in pofida a tot ceea ce
se scrie despre cauzele, modalitatile, amploarea, controlul sau sanctiunile privitoare la
evaziunea fiscala, cuvintele care desemneaza acest fenomen sunt impresie, iar domeniul
pe care-l exploreaza este incert. Ca atare, evaziunea fiscala este o notiune foarte dificil
de precizat, in plus, nu exista o definitie legala a evaziuni fiscale.
Imprecizia notiunii de frauda fiscala provine de la distinctia care se face uneori
intre frauda legala si cea ilegala. Frauda legala, care este o expresie metaforica si
ambigua, este utilizata in tarile francofone . Ea are o dubla semnificatie.
Uneori ea desemneaza subestimarea materiei impozabile prin anumite regimuri
fiscale de favoare, care se produce mai ales in cazul impunerii forfetare. Cel mai adesea,
totusi, frauda legala desemneaza procedeele juridice care permit scaparea de impozitare
fara a incalca legea.
Expresia frauda legala este de fapt sinonima cu cea de evaziune fiscala. Frauda
ilegala, expresie pleonastica, este impusa, practic, de autorii care o folosesc prin simetrie

cu formularea precedenta. Ea desemneaza violarea directa si deschisa a legii fiscale si nu

acopera decat frauda stricto sensu, astfel incat este de preferat utilizarea formulei frauda
fiscala. Frauda fiscala presupune, dincolo de o violare a spiritului legii si a intentiei
legiuitorului, o infractiune directa si deliberata a regulilor impuse pentru stabilirea si
plata impozitului. Astfel, este cazul disimularii materiei impozabile prin absenta pur si
simplu a declaratiei sau prin operatii fictive sau de creare de societati fictive.
In cazul evaziunii fiscale imprecizia este si mai mare, ei asociindu-se trei
sensuri si o dubla apreciere in ceea ce priveste legalitatea.
Primul sens ce i s-a atribuit evaziunii fiscale, mai ales intre cele doua razboaie
mondiale, a fost cel in care frauda imbraca o forma extensiva, adica notiunea de
evaziune fiscala este inclusa in cea de frauda.
Cel mai cunoscut sens in care este cunoscuta evaziunea fiscala este "arta de a
evita caderea in cimpul de atractie al legii fiscale". Potrivit acestei perceptii, evaziunea
fiscala este, oarecum, asimilata fraudei.
Cel de-al treilea sens costituie un termen generic si desemneaza totalitatea
manifestarilor de "fuga" din fata impozitelor. Aceasta este o definitie in sens larg a
evaziunii fiscale, care ajunge sa inglobeze si frauda.
Evaziunea fiscala este rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei
legislatii imperfecte si rau asimilate, a metodelor si modalitatilor defectuoase de aplicare,
precum si neprevederii si nepriceperii legiuitorului a carui fiscalitate excesiva este tot asa
de vinovata ca si cei care provoaca prin aceasta la evaziune. Cand sarcinile fiscale apasa
prea greu asupra unei materii impozabile, aceasta tinde sa evadeze. Este o specie de
"reflex economic" care face sa dispara capitalurile pe care fiscul vrea sa le impuna prea
mult. "Un impozit excesiv pune pe fuga materia impozabila."
1. DEFINIREA SI CARACTERIZAREA EVAZIUNII FISCALE
Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai
mai sau mai mici din materia impozabila. Ca fenomen, evaziunea fiscala se
intalneste deopotriva atat pe plan national, cat si internaitional.

Intr-o definitie mai completa, evaziunea fiscala este prezentata ca fiind

sustra gerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor,
con tributiiIor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului
si asigurarilor sociale de stat ai bugetelor fondurilor speciale de catre persoanele fizice ,
persoanele juridice romane sau straine.
1.1.FORMELE EVAZIUNII FISCALE
Din punct de vedere al modului cum poate fi savrsita, al raportului care exista
ntre fenomenul n cauza si legislatia n vigoare, evaziunea fiscala cunoaste doua forme
de manifestare:

evaziune fiscala licita (realizata la adapostul legii);

evaziune fiscala ilicita (frauduloasa) sau frauda fiscala.

Din punct de vedere spatial se pot identifica:

evaziunea fiscala la nivel national;

evaziunea fiscala internationala.

Evaziunea fiscala licita

Evaziunea fiscal licit reprezint sustragerea unei prti din materia impozabil,
fr ca acest lucru s fie considerat contraventie sau infractiune. Ea presupune
exploatarea

cadrului

normativ

existent,

sensul

valorificarii

inteligente

inconsecventelor, contradictiilor sau echivocitatii unor prevederi legale, n scopul evitarii

obligatiilor legale catre stat.
Exista cazuri in care evitarea platii obligatiilor fiscale poate conduce la
concluzia ca si aceasta forma a evaziunii fiscale atrage culpa subiectului economic
implicat. Cu toate acestea, acestuia nu i se aplica sistemul de penalitati care nsoteste
frauda fiscala, avnd n vedere faptul ca acesta nu a ncalcat nici o lege, ci practic a
profitat de legislatia existenta (sau de lipsa ei), "recurgnd la o combinatie neprevazuta de
legiuitor si, n consecinta, tolerata prin scapare din vedere". Singurul "vinovat" de
producerea evaziunii fiscale legale fiind, deci, legiuitorul.

Evitarea obligatiilor fiscale, n limitele legii, necesita, de obicei, asistenta din

partea unor contabili sau avocati specializati n domeniul fiscal. Aceste costuri de evitare
sunt suportate si justificabile doar pentru contribuabilii cu venituri mari, n timp ce
contribuabilii cu venituri modeste apeleaza, atunci cnd se sustrag impozitului, la frauda
fiscala, deoarece nu presupune costurile unei consultante specializate. Frecventa acesteia
este mai accentuata n perioadele cnd se modifica sau se introduc legi noi, precum si
atunci cnd statul utilizeaza, n mod intentionat, impozitul n scopul promovarii unor
politici stimulatoare fata de anumite categorii socio-profesionale sau n anumite domenii
de activitate.
n practica, faptele de evaziune fiscala licita, bazate pe interpretarea favorabila a
legii, sunt foarte diversificate, n functie de inventivitatea contribuabilului si larghetea
legii.
Evaziunea fiscala licita este favorizata de:

acordarea unor facilitati fiscale sub forma unor exonerari, scutiri partiale, reduceri,

deduceri, etc.;

acordarea unor scutiri delimitate temporar, n cazul nfiintarii de noi societati

comerciale;

scoaterea de sub incidenta impozitului a veniturilor aferente depozitelor bancare si a

celor provenite din plasamente n obligatiuni emise de stat;

nereglementarea cheltuielilor generale ale societatilor comerciale, aceasta crend

tentatia supra -evaluarii, prin cresterea, nejustificata economic, a acestora;

impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice, pe baza unor

norme medii de venit, creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza venituri mai
mari dect media, sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva;

exploatarea unor lacune ale legii, etc.

n Romnia, evaziunea fiscala licita s-a realizat, adesea, pe baza:

- facilittilor fiscale acordate de guvern: esalonari, amnari sau scutiri la plata impozitelor
si taxelor, a majorarilor si penalitatilor aferente acestora. Astfel, au fost avantajati
contribuabilii rau-platnici n defavoarea celor care au nteles sa-si onoreze obligatiile
fiscale n termenele legale.

Un exemplu reprezentativ si bine cunoscut, n Romnia, de utilizare a

facilitatilor fiscale pentru sustragerea de la impozitare l reprezinta procedeul nfiintari de
societati n lant de catre acelasi patron sau grup de asociati, dupa ce o societate a acestora
iesea din perioada de scutire de la plata impozitului pe profit.
- omisiuni n reglementarea unor impozite si taxe. De exemplu, persoanele fizice
autorizate n productia de bauturi alcoolice, n perioada 1993-1995, au fost omise din
categoria subiectilor impozabili, combustibilul M si unele derivate ale motorinei nu au
fost supuse accizarii, etc. O alta sursa importanta de evaziune fiscala licita, la ndemna
persoanelor fizice, a constituit-o neimpozitarea, pna n 2004, a unor venituri realizate de
acestea (veniturile realizate din vnzarile imobiliare, cstigurile de capital, veniturile
ocazionale).
Prin urmare evaziunea fiscala licita va actiona ori de cte ori prin legile fiscale
sunt lasate posibilitati de optiune, de exceptie de la regula, de omisiune, de interpretare n
mai multe modalitati a legii, acolo unde exista exprimate facilitati fiscale, n anumite
cazuri definite de lege, evaziunea licita fiind favorizata de existenta unei legislatii
paralele pentru o firma, care si poate, astfel, reorganiza activitatea n asa fel nct sa
profite de pe urma acesteia.
Aceasta forma a evaziunii fiscale poate fi evitata prin corectarea si
mbunatatirea cadrului juridic prin care a devenit posibila, nsa, de multe ori, existenta
unor interese politice, economice si sociale, determina tolerarea tacita a unor situatii
evazioniste.
Evaziunea fiscala ilicita ( frauda fiscala)
Evaziunea fiscala frauduloasa (frauda fiscala), constituie o forma de eludare
agravanta, fiind studiata, analizata, legiferata si sanctionata, prin masuri pecuniare si
privative de libertate, ori de cte ori este depistata. Aceasta consta, deci, n ascunderea
ilegala, totala sau partiala, a materiei impozabile ce catre contribuabili, n scopul
reducerii sau eliminarii obligatiilor fiscale ce le revin.
Evaziunea fiscala frauduloasa se prezinta sub urmatoarele forme:

a)evaziunea traditional (prin disimulare), care consta n sustragerea, partiala sau totala,
de la plata obligatiilor fiscale, fie prin ntocmirea si depunerea de documente incorecte,
fie prin nentocmirea documentelor cerute de legislatia n vigoare.
Aceasta forma a evaziunii fiscale frauduloase presupune o serie de procedee,
printre care:
- ntocmirea unor declaratii fiscale false sau nentocmirea acestora;
- reducerea intentionata a ncasarilor, n scopul reducerii T.V.A. si a profitului impozabil,
prin ncasari n numerar fara chitante si vnzari fara factura;
- cresterea voita a cheltuielilor pentru a diminua profitul impozabil;
- producerea si comercializarea de bunuri si servicii n mod clandestin;
- desfasurarea unor activitati profesionale recompensate n mod clandestin (la negru);
- diminuarea valorii mostenirilor primite si a tranzactiilor cu bunuri imobiliare, etc.
b)evaziunea juridic, consta n a ascunde adevarata natura a unui organism sau a unui
contract (de exemplu, cnd un contract de asociere este transformat, n mod ascuns, ntrun contract de munca, pentru ca beneficiarul acestuia sa obtina anumite avantaje din
calitatea de salariat sau invers) pentru a scapa de anumite consecinte fiscale.
c)evaziunea contabil, greu de identificat n practica, consta n a crea impresia unei
evidente contabile corecte, utiliznd documente false, n scopul cresterii cheltuielilor,
diminuarii veniturilor, reducerii profitului impozabil si, n consecinta, a obligatiilor
fiscale datorate statului.
d)evaziunea prin evaluare, consta n diminuarea valorii stocurilor, supraestimarea
amortismentelor si provizioanelor n scopul deplasarii profitului n viitor. Domeniile cele
mai propice fraudei fiscale sunt comune tuturor tarilor, ele fiind reprezentate, n special,
de activitatile tertiare (comertul si serviciile) si de constructii. Comertul detine, nsa,
primul loc n cadrul activitatilor generatoare de economie subterana. Frauda este extrem
de extinsa n cazul veniturilor declarate de contribuabili, cum este cazul impozitului pe
venitul global si a impozitului pe societate (pe profit). n cazul impozitelor retinute la
sursa, precum si n cazul impozitelor locale, cnd administratia stabileste bazele de
impozitare, posibilitatile de frauda sunt mai reduse.

Pe categorii de contribuabili, se considera ca cele mai mari posibilitati de

fraudare le au contribuabilii care desfasoara activitati industriale si comerciale precum si
cei care desfasoara activitatii libere (avocati, medici, arhitecti, etc).
Actele de evaziune fiscala frauduloasa prezinta numeroase aspecte dintre care,
principalele se refera la:

sustragerea de la plata impozitelor printr-o nregistrare incorecta a operatiunilor

economicen actele contabile;

nfiintarea "companiilor fantoma" si conducerea de activitati evazioniste n

numeleacestora;

distrugerea documentelor importante si a evidentelor contabile;

conducerea unor evidente contabile duble;

elaborarea si prezentarea unor date nereale, n balantele contabile;

nedeclararea anumitor activitati comerciale sau a unor surse de impozitare;

subzistenta unor activitati economice fara declararea subsidiarilor, punctelor de lucru

siantrepozitelor;

prezentarea de documente false privind operatiunile de import-export.

n continuare, sunt prezentate, unele din cele mai utilizate tehnici de fraudare

fiscal, constatate n urma actiunilor de control efectuate, n Romnia, grupate pe

categorii de obligatii fiscale:
a) n cazul impozitului pe profit:

reducerea bazei de impozitare, prin includerea pe costuri a unor cheltuieli, fara

documente justificative sau baza legala (amenzi, penalitati, etc.);

nregistrarea unor cheltuieli supradimensionate sau peste limita admisa de lege

(amortizari, cheltuieli social-culturale cheltuieli de deplasare, cheltuieli de protocol, etc.);

deducerea unor cheltuieli personale ale asociatilor sau dobnzi la mprumuturi

acordate de patroni propriei societati;

nenregistrarea integrala a veniturilor realizate, fie prin nentocmirea documentelor de

evidenta primara, fie prin nscrierea n documente a unor preturi de livrare sub cele
practicate n mod real;

transferul veniturilor impozabile la societati nou create n cadrul aceluiasi grup, aflate

n perioada de scutire de la plata impozitului pe profit, concomitent cu nregistrarea de

pierderi de catre societatea-mama;

determinarea impozitului pe profit prin aplicarea necorespunzatoare a prevederilor

legale, n special n ceea ce priveste reducerea impozitului aferent profitului reinvestit;

necalcularea de catre unele organizatii nonprofit a impozitului aferent veniturilor

rezultate din activitati economice;

nenregistrarea n contabilitate a diferentelor stabilite prin actele de control sau chiar a

obligatiilor privind impozitul pe profit datorat.

b) n cazul taxei pe valoarea adugat
Inclinatia spre evaziune n materie de T.V.A. este determinata pe de o parte, de
tendinta nsusirii unor sume deloc neglijabile, iar pe de alta parte, de impactul acestui
impozit asupra trezoreriei si lichiditatilor agentilor economici.
Mecanismul principal prin care se realizeaza sustragerea de la plata taxei pe
valoarea adaugata l constituie fie majorarea fictiva a T.V.A. deductibila, prin intrari
scriptice de bunuri, fie micsorarea T.V.A. colectata, ca urmare a subevaluarii valorii
iesirilor de produse, marfuri si servicii.
Prin urmare:

aplicarea eronata a regimului deducerilor (deducerea taxei pe valoarea adaugata pe

baza unor documente care nu au nscrisa taxa sau chiar deduceri fara documente sau cu
documente nelegale, deduceri duble, ca urmare a nscrierii repetate a unor facturi n
jurnalele de cumparari, deduceri pe baza unor documente apartinnd altor societati
comerciale, deducerea taxei pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor scutite fara drept
de deducere, etc);

necuprinderea unor operatiuni ce intra n sfera taxei pe valoarea adaugata n baza de

calcul a taxei sau necuprinderea n baza de calcul a taxei a tuturor facturilor;

neevidentierea si nevirarea taxei pe valoarea adaugata aferenta avansurilor de la

clienti;

nenregistrarea ca platitor la depasirea plafonului minim;

sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata aferenta importurilor de bunuri,

prin prezentarea n vama a unor acte fictive de donatie, de la parteneri externi, n loc de
acte de cumparare, precum si neincluderea n deconturi a taxei pe valoarea adaugata de
plata n vama;

emiterea de chitante fiscale si facturi cu taxa pe valoarea adaugata, fara ca agentul

economic sa fie platitor si fara sa nregistreze si sa vireze taxa pe valoarea adaugata;

neutilizarea sau utilizarea defectuoasa a formularisticii tipizate, cu nregistrari

incomplete n jurnale sau nregistrari repetate n jurnalele de cumparare, facturi

"pierdute", amnarea ntocmirii facturilor fiscale n scopul amnarii platii taxei pe
valoarea adaugata, recuprinderea n baza de calcul a tuturor elementelor din factura
(ambalaje, cheltuieli de transport, etc.);

sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata prin declararea unor importuri ca

fiind temporare;

cereri de rambursare nejustificate;

"erori de calcul", etc., constituie doar cteva din metodele utilizate pentru fraudarea

taxei pe valoarea adaugata.

c) n privina impozitului pe salarii:

neimpozitarea tuturor sumelor platite salariatilor cu titlu de venituri salariale (diverse

ajutoare n bani sau n natura, alte drepturi acordate n natura, prime, sume reprezentnd
participari la beneficiu, stimulente, etc.);

aplicarea incorecta a tabelelor de impozitare a drepturilor salariale;

neretinerea si nevirarea impozitului pe salariu datorat pentru persoanele angajate pe

baza de conventii civile sau pentru zilieri;

necumularea , n vederea impozitarii, a tuturor veniturilor salariale;

nenregistrarea obligatiilor de plata a impozitului pe salarii;

nerespectarea legislatiei privind stabilirea bazei de impozitare, cumul, scutirile si

reducerile de impozit. Impozitului pe venitul global, care a functionat n perioada 20002004, a oferit, de asemenea, multiple posibilitati de practicare a evaziunii fiscale legale,
printre care:

necuprinderea, n baza de impozitare, a tuturor veniturilor realizate, n special a celor

pentru care impunerea se realiza pe baza declaratiei subiectului impozabil (ex: venituri
din chirii, venituri din activitati independente);

identificarea unor modalitati de generare de cheltuieli fictive cu salarizarea unor

persoane, reusindu-se pe aceasta cale plati de natura dividendelor camuflate sub forma de
drepturi salariale;

crearea unor facilitati salariatilor, care sa nu intre n sfera de impunere a impozitului

pe venitul global, astfel nct sa plateasca la bugetul de stat un impozit mai mic;

obtinerea de catre salariati a unor statute ce le confera scutirea de la plata impozitului

pe venitul global, cum ar fi: certificate de revolutionari, certificate de handicapati, etc.

d) n ceea ce priveste accizele:

necuprinderea n baza de impozitare a tuturor sumelor impozabile;

micsorarea bazei de impozitare prin subevaluarea produselor importate, n vama, prin

folosirea de documente duble;

necalcularea accizelor aferente modificarii concentratiei alcoolice;

neincluderea accizelor n pretul de vnzare al produselor pentru care se datoreaza

accize;

neevidentierea n contabilitate a obligatiei de plata a accizelor;

sustragerea de la plata accizelor prin schimbarea denumirii produselor accizate si

trecerea lor la produse neaccizate sau accizate cu cote reduse (pentru uleiuri minerale,
alcool, etc.).
e) n ceea ce priveste celelalte impozite si taxe datorate bugetului de stat sau
bugetelor locale:

evidentierea n contabilitate a unor cladiri la valori inferioare celor reale;

nedepunerea, la organele fiscale, a declaratiilor privind cladirile aflate n patrimoniu,

a mijloacelor de transport aflate n posesie si a terenurilor detinute sau aflate n

administrarea agentilor economici;

declararea unor date eronate, neactualizate sau nesincere, n ce priveste impozitul pe

cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate
de stat, etc.;

neconstituirea si nevirarea impozitului pe dividende, calcularea eronata a acestuia;

neretinerea impozitului pe dividende aferent avansurilor acordate n cursul anului,

care dupa realizarea profitului si aprobarea bilantului, au avut destinatia de dividende;

nedeclararea veniturilor realizate, de catre persoanele fizice, din diverse activitati

(meditatii, venituri din nchirieri, comercializarea de produse prin consignatii, etc.);

ncalcarea prevederilor legale privind modul de desfasurare si impozitare a activitatii

de taximetrie auto, de catre persoanele autorizate sa desfasoare astfel de activitati, prin

neprezentarea, la organul fiscal, pentru citirea aparatelor de taxat sau alterarea
informatiilor furnizate de acestea, etc.
Potrivit oficialilor, cele mai noi si mai utilizate modalitati de fraudare a
bugetului statului sunt: simularea unor exporturi; trecerea scriptica a operatiunilor prin
mai multe firme; organizarea n asociere a actiunilor frauduloase, prin implicarea mai
multor firme dispersate n teritoriu, aparent fara legatura ntre ele; intocmirea de
documente care ndeplinesc doar formal cerintele legale, urmate de transferuri bancare
prin care simuleaza stingerea obligatiilor fictive ntre parteneri.
Datorita complexitatii procesului de tranzitie, a ritmului accelerat al globalizarii,
evaziunea fiscala din Romnia este la ora actuala legata de infractiuni economice si
financiare, precum si de organizatiile de crima organizata.

1.2 CAUZELE EVAZIUNII FISCALE

n prezent ,n condiiile economiei de pia ,trecerea tot mai mult de la
proprietatea de stat la proprietatea privat condiioneaz creterea i diversificarea
numrului de ageni economici ,adic a potenialilor contribuabili. Faptul menionat i

dezvoltarea rapid a diferitor relaii cu caracter economic face dificil cuprinderea

acestora n limetele legislaiei fiscale i creeaz vaste posibilitide evaziune fiscal.n
general ,cauzele evaziunii fiscale snt multiple.Putem numi unele din ele ,innd contde
importan i frecvena apariiei:
1. sarcinele fiscale exagerate, adic o povar fiscal peste msur,inechitabil
i instabil (nspecial pentru unele categorii de contribuabili )-aceste cauze pot crea
motive morale de evaziunefiscal a contribuabilului ,care trateaz faptele menionate ca o
exprimare a reprimrii (dominrii)din partea statului,considerndu-se ,n acelai timp,n
drept de a se mpotrivi i astfel se formeaz opiniageneral c a fura de la visterie nu se
consider furt.
2. factori de ordin economic:
- coraportul dintre cota impozitului i msurile de rspundere contribuabilul
compar consecineleeconomice ale achitrii impozitului i aplicrii msurilor de
rspundere pentru neachitare,respectiv,cu ct cota impozitului este mai mare i msurile
de rspundere mai mici ,cu att efectuleconomic al evaziunii fiscale este mai mare ;
- starea economic a contribuabilului cu ct starea economic a
contribuabilului este mai grea cuatt tentaia la evaziune fiscal este mai mare (n unele
cazuri executarea de ctre contribuabil atuturor obligaiilor fiscale poate agrava situaia
economic a acestuia pn la nivelul critic ievaziunea fiscal poate deveni unica ans de
supravieuire),iar pericolul aplicrii msurilor derspundere l afecteaz mai puin dect n
cazul contribuabilului care se dezvolt dinamic iaplicarea unor asemenea msuri l poate
lipsi de perspective evidente;
- descretere (criz) economic-se nrutete starea material att a
contribuabilului ,ct i aconsumatorilor de mrfuri,de lucrri i servicii ,micorndu-se
astfel posibilitatea de a transferaimpozitul prin intermediul majorrii preurilor de
livrare ;
3. insuficiena msurilor de propagand a respectrii legislaiei fiscale(cu
caracter permanent ) ica rezultat insuficiena educaiei fiscale a contribuabililor care
constituie o parte component aeducaiei civice;
4. imperfeciunea legislaiei fiscale sub aspectul caracterului incomplet (unele
raporturi aferentefiscalitii rmn n afara reglementrilor normative),impreciziilor i

ambiguitilor toate acesteacrend un climat destul de favorabilpentru contribuabili

care urmresc scopuri evazioniste;
5. lipsa unui control fiscal bine organizat ce ar include mijloace i metode
performante i un personal suficient numeric,bine instruit i corect n aciuni (excesul de
zel al autoritilor fiscale,adic exagerri n procesul exercetrii funciilor ,de asemenea
creeaz premise pentru evaziunea fiscal),etc.acestea se mai numesc i cauze tehnice.
6. diversitatea categoriilor de conrtibuabili reieind din procedura
impuneriicare , la rndul ei,este determinat de domeniul i specificul activitii
contribuabilului (de exemplu salariaii dispunde posibiliti reduse de evaziune (eludare a
fiscului),deoarece impunerea lor este asigurat de unter prin reinerea la surs ,n schimb
persoanele ce desfoar activitate de ntreprinztor beneficiaz de un volum considerabil
de posibiliti de evaziune fiscal prin intermediul moduluide eviden ,a sistemului de
deduceri,de faciliti,de treceri n cont,de restituiri ,etc.);
7.

cauze de ordin politic asemenea cauze a evaziunii fiscale ine de funcia

de reglare aimpozitelor, adic statul prin intermediul fiscalitii promoveaz un anumit

gen de politiceconomic sau social,iar contribuabilii mpotriva crora este ndreptat
asemenea politic opuno anumit rezisten,inclusiv prin intermediul evaziunii
fiscale.Evaziunea fiscal evident este foarte duntoare att statului (societii),lipsindu-l
de veniturilenecesare ndeplinirii sarcinelor i atribuiilor, ct i contribuabilului,deoarece
n realitate totalulimpozitelor se distribuie pe o mas de venituri mai mic, crendu-se
distorsiuni n povara fiscal(adic n impunerea echitabil i egal a acelorai categorii de
contribuabili).Metodele de evaziune fiscal se schimb cu o rapiditate uimitoare ,i
metodele decontrol i investigare trebuie s evolueze cu aceeai intensitate.

2. EVAZIUNEA FISCALA IN ROMANIA

Fenomenul evaziunii fiscale se intalneste pe o scara destul de larga si
in Romania. Formele de manifestare a evaziunii fiscale in tara noastra sunt
diferite. Bunaoara, fundatiile, organizatiile si asociatiile non-profit, cu caracter

umanitar, social, cultural, sportiv etc. sunt scutite de la plata taxelor vamale
pentru unele bunuri provenite din ajutoare si donatii. In unele cazuri insa bunurile
primite sub forma de ajutoare si donatii sunt utilizate in alte scopuri decat cele
prevazute in obiectul de activitate sau nu sunt inregistrate in patrimoniu ori sunt
utilizate in interes personal sau pentru obtinerea de profit.
Unii agenti economici practica preturi de livrare inferioare costurilor
produselor livrate i, implicit, caiculeaza accizele in raport de preturile respective
si nu de costurile efective ale produselor, asa cum este legal. Concret, evaziunea fiscala
se realizeaza prin: utilizarea ca baza de calcul a accizelor datorate pentru bauturile
alcoolice, a preturilor de livrare negociate cu cumparatorul, preturi care se situau
sub nivelul costurilor cu care au fost realizate produsele, stabilirea pretului materiei
prime (porumbul), din care s-a obtinut alcoolul folosit la fabricarea bauturilor
alcoolice, sub pretul pietei.
Cele mai frecvente cazuri de sustragere a agentilor economici de la
plata obligatiilor catre buget se produc prin neinregistrarea in contabilitate a
veniturilor realizate. 0 alta modalitate de evaziune, la care se apeleaza destul de
des, este aceea a folosirii de facturi externe falsificate, in care se inscriu preturi
mai mici decat cele reale.
Nu lipsesc nici din Romania firmele fantoma al caror singur scop il reprezinta
inselaciunea si evaziunea fiscala. De obicei, aceste firme sunt inte meiate in
numele unor persoane care nu au fost niciodata in Romania sau care au plecat din
tara la scurt timp dupa infiintarea lor. De exemplu, numai intr-o singura luna a
anului 1997 au fost descoprite si anihilate 37 de astfel de firme. In numele unor
asemenea firme se emit si se folosesc ordine de plata fictive prin care se sustrag
sume importante cuvenite bugetului sau sunt inselate o serie de firme din alte
localitati.
Evaziunea fiscala se intalneste si in cazul taxelor de timbru pentru
activitatea notariala. Astfel, de exemplu, in cazul autentificarii actelor de vanzarecumparare, nu de putine ori, partile se inteleg ca pretul vanzrii inscris in actul
de vanzare-cumparare autentificat sa fie inferior celui practicat in realitate, pentru
ca taxa de timbru sa se calculeze la un pret mai mic.

In perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea adaugata

in Romania, s-au conturat diferite forme de evaziune fiscala i in acest domeniu.
Printre formele cele mai des intalnite pot fi mentionate:
vanzarile nedeclarate, care apar cu frecventa cea mai mare si sunt de
multe ori greu de descoperit. Practic, vanzrile de bunuri sau prestari de servicii
se fac fara intocmirea documentelor corespunzatoare si, evident, fara
inregistrari contabilitate;
omiterea inregistrarii, cand agentul economic neinregistrat beneficiaza de
avantaj care nu i se cuvine, comparativ cu ceilalti comercianti, care vor solicite
clientilor taxa pe valoarea adaugata;
intelegeri intre vanzatori si cumparatori de a schimba bunuri sau servicii
fara plata (gen barter), cu plata redusa, fara factura sau eventual cu o factura
valoare redusa. Intr-o asemenea situatie, sigur ca va avea loc deducerea unei taxe
mai mici, insa pe total circuit (este vorba de circuitul marfii de la producator
consumator), valoarea masei impozabile se va diminua si la buget se va incasa
suma mai mica;
deducerile false, care se intalnesc frecvent si se realizeaza prin intocmirea
facturi false, prin utilizarea repetata a acelorasi facturi pentru deducere sau prin
folosirea de facturi care se refera la cumparaturi inexistente;
erorile de inregistrare, care pot aparea la prima vedere ca inocente, au, toti
o influenta destul de mare asupra taxei datorate, mai ales daca sunt frecvente si
daca valoarea lor este mare;
aplicarea incorecta a scutirilor, care poate conduce la diminuarea serioasa
sumelor cuvenite bugetului, mai ales daca este asociata cu facturi false, fiind
altfel platitorul de T.V.A. nu are cum sa profite de aceasta practica;
cereri de rambursare nejustificate, cand se solicita rambursarea taxei
aferente unor marfuri exportate sau pentru bunuri la care legea da dreptul la
deducere, fiind insa ca in realitate aceste operatiuni sa fi fost efectuate. 0 situatie
mai des intai este aceea a solicitarii deducerii taxei pe valoarea adaugata, pentru
acelasi bun exportat, de catre doi agenti economici, pe considerentul ca
documentele privind bunul respectiv au circulat prin mai multe societati comerciale.

2.1 Protejarea intereselor financiare comunitare in Romania

Aria de cuprindere a intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania
vizeaza doua aspecte, pe de o parte, asistenta financiara din partea Uniunii Europene, n
care sens trebuie asigurata o utilizare si o administrarea eficienta a fondurilor primite, iar
pe de alta parte contributia Romaniei la bugetul comunitar, sub forma resurselor proprii,
in care sens Uniunea Europeana devine direct interesata in combaterea fraudei si
evaziunii fiscale in tara noastra.In vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana,
administratia fiscal romn trebuiesa fie capabila sa asigure schimbul de informatii
intracomunitare in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata si accizele, precum si
adaptarea procesului de gestiune, colectare si control,astfel incat sa raspunda cerintelor
administratiilor fiscale ale statelor membre ale UniuniiEuropene.
In Romania, in cadrul Agentiei nationale de Administrare Fiscala, Biroul
Central de Legaturi va realiza schimbul oficial de informatii cu statele Uniunii Europene,
incepand cu anul2007.Schimbul de informatii se va realiza, pe de o parte, intre Biroul
Central de Legaturi si structurile teritoriale cu atributii de control fiscal, iar pe de alta
parte, intre Biroul Central de Legaturi si administratiile fiscale din tarile Uniunii
Europene.
Totodata, a fost elaborata Strategia Nationala de Lupta Antifrauda pentru
protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania. Aceasta are drept
obiective generale dezvoltarea unui sistem integral de coordonare a luptei antifrauda
privind protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania si intarirea
capacitatii administrative a institutiilor cu atributii in prevenirea, identificarea,
investigarea, sanctionarea fraudei si recuperare a prejudiciului adus prin comiterea
acesteia.
Obiectivele specifice ale Strategiei se refera la prevenirea fraudarii fondurilor
comunitare prin actiuni de comunicare si relatii publice, controlul financiar public,
controlul fiscal,cercetarea si urmarirea cazurilor de frauda, recuperarea prejudiciului si
coordonarea luptei antifrauda.Planul de actiune in privinta controlului fiscal prevede:

 dezvoltarea unei capacitati adecvate de coordonare si asigurarea calcularii,

colectarii,platii si controlului resurselor proprii, precum si de raportare catre Uniune
Europeana.
In Romania, modul de organizare a activitatii de inspectie fiscala, precum si
deselemodificari ale structurii organizatorice a aparatului specializat in acest domeniu au
avut un impact negativ asupra indeplinirii eficiente a menirii activitatii de inspectie
fiscala. Mai mult, o buna perioada de timp, aparatul fiscal nu a avut la indemana
instrumentul necesar pentru a sanctiona corespunzator frauda fiscala. Ulterior, Legea
pentru combaterea evaziunii fiscale, in vigoare pana la mijlocul anului 2005, a continut o
serie de neclaritati, nefiind facuta o delimitare clara a infractiunilor si contraventiilor,
astfel ca unele fapte puteau fi interpretate si incadrate, in functie de dorinta sau
pregatirea persoanei care efectua controlul.
Daca la acestea adaugam si elementul "coruptie", existent in randul
inspectorilor fiscali,intelegem de ce din punct de vedere legislativ si administrativ
puterea publica nu a avut capacitatea de a actiona eficient in lupta impotriva acestei
practici.

2.2 Evaziunea fiscal n perioada de tranzitie

Tranzitia la economia de piat a trilor care au avut economii centralizate
implica schimbri esentiale n toate domeniile vietii economice si sociale. Asadar
reforma economic trebuie s aib neaprat ca o component esential si reforma fiscal
care s permit ntrirea administratiei fiscale prin existenta unui sistem fiscal care s
conduc la eficienta activittilor economico-sociale. Promovarea unei reforme fiscale n
trile aflate n tranzitie la economia de piat trebuie s constituie una din priorittile
majore.
n conditiile unei economii planificate, sistemul de preturi este rigid,
nereflectnd situatia real din economie; capitalul este tratat n cea mai mare parte ca un

bun fr valoare, ceea ce implica o rat a dobnzii foarte sczut; salariile personalului
scad simtitor. n trile dezvoltate ns, sistemul fiscal este simplu de administrat,
transparent si stabil.
n momentul n care se adopt un nou sistem fiscal trebuie avut n vedere
impactul pe care acesta l are asupra firmelor n adoptarea deciziilor de dezvoltare,
ntruct tendinta de a confisca veniturile accentueaz evaziunea fiscal si coruptia, care
la rndul lor sunt amplificate de inflatie, care de obicei conduce la practicarea unui
sistem de impozitare indexat. De asemenea este necesar luarea n calcul a efectelor
sistemului fiscal asupra investitiilor strine.
Evaziunea fiscal este consecinta actiunii unor situatii, ori a unor fapte ilegale
ntre care pot fi enumerate:
a) imperfectiunile legii, n sensul c actele normative prin intermediul crora se
reglementeaz conduita de impozitare nu sunt ndeajuns de elaborate, si impozitele nu
sunt suficient de clare, explicite;
b) lipsa de uniformitate n activitatea organelor financiare cu privire la
stabilirea si perceperea taxelor si impozitelor, determinat de inexistenta unor norme
metodologice de aplicare a legii;
c) conduita unor categorii de contribuabili, care folosesc cele mai diverse
mijloace de disimulare a materiei impozabile;
d) lipsa de exigent ori coruptia functionarilor publici n cadrul organelor
fiscale.
Etapa tranzitorie de la economia dirijat la economia de piat, caracterizat prin
modificri structurale ale relatiilor economice, favorizeaz faptele ilegale, ndeosebi
coruptia, traficul de influent, nselciunea si, desigur, evaziunea fiscal.
Introducerea la 1 iulie 1993 a T.V.A. a dus la orientarea agentilor economici
spre reducerea consumurilor, la disponibilizarea resurselor n economie, la stimularea
exporturilor si nu n ultimul rnd la mbunttirea disciplinei financiare. n conditiile
introducerii T.V.A. n locul impozitului pe circulatia mrfurilor si a unui nou sistem al
accizelor, gradul de fiscalitate realizat s-a situat sub nivelul anilor 1990-1991.

A fost elaborat de Ministerul Finantelor si aprobat de Parlament legea privind

impozitul pe venitul agricol, dar conditiile economice actuale au condus la neperceperea
sa pn n anul 2000.
S-a considerat util si ajustarea temporar a unor instrumente fiscale n msur
s sprijine stabilizarea economiei. Principalele msuri au fost:
reforma impozitului pe circulatia mrfurilor si utilizarea lui ca stadiu
preliminar pentru introducerea (iulie 1992) a impozitului pe valoarea adugat;
introducerea impozitului pe profit cu 77 de clase de impozitare, reducerea
acestor clase n dou si adoptarea prin ordonanta guvernamental a noii legi a
impozitului, cu o cota unic de impozitare de 38%;
introducerea impozitului pe dividende si pe vnzarea de active;
introducerea unui nou sistem de taxe vamale;
introducerea impozitului pe salarii.
Diversificarea structurii sistemului de impozite prin adoptarea impozitului pe
proprietate, impozitul pentru poluare au constituit o prioritate a reformei fiscale alturi
de introducerea impozitului pe venitul global.
Legea 87/1994 vine s asigure siguranta bugetului statului prin prevederea
obligatiei pentru toti cei care obtin venituri de a contribui cu o parte din acestea,
constituite ca impozite, la realizarea bugetului statului. Legea privind evaziunea fiscal
era mai mult dect o necesitate si este de asteptat ca gravitatea pedepselor pe care le
instituie i va determina pe evazionistii de profesie sau de ocazie, s se gndeasc mai
mult naintea svrsirii unor astfel de acte, pentru c riscul pe care si-l asum acum nu
este legat de pierderea unor sume de bani pe care le plteau ca amend, ci este n joc o
valoare mult mai mare : libertatea.

3.

COMBATEREA I PREVENIREA EVAZIUNII FISCALE

Fenomenul inflationist este unul complex si necesita multa munca pentru a putea
fi combatut.Populatia trebuie educata si informata in legatura cu obligatiile lor

(declaratiile de venit) dar si in legatura cu pedepsele si sanctiunile aplicate celor ce

incalca legea.
Masuri de limitare a evaziunii fiscale:
- sistematizarea cadrului legislativ din economie;
- eliminarea actelor normative ce pot favoriza evaziunea fiscala;
- legislatia fiscala trebuie sa determine un comportament economic normal;
- restructurarea aparatului Ministerului Finantelor pentru a se evita suprapunerile,
paralelismele activitatii de control fiscal;
- existenta unei publicatii a Ministerului Finantelor ce ar putea facilita
interpretarea unitara a cadrului legislativ;
- trecerea pe primul loc a controlului prin exceptie (sondaj) si pe unul secund a
celui permanent;
- stabilirea unui raport aproximativ optim intre salariu si stimulentele pentru
cointeresarea aparatului fiscal;
- implementarea unui sistem informatic ce va furniza datele necesare analizei si
combaterii evaziunii;
- o pregatire permanenta a personalului aparatului ministerului finantelor;
- implicarea mai directa a Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului
Industriilor si Resurselor in organizarea si buna functionare a sistemului de control
financiar intern (preventiv, ulterior,de gestiune etc.);
- verificarea prin sondaj a circuitului diferitelor marfuri la comercializarea carora
apare evaziunea;
-

constituirea

unei

evidente

cantitative

si

valorice

pe

principalii

cumparatori/importatori de diferite marfuri la comercializarea carora apare evaziunea

fiscala.
Deci trebuie o analiza profunda si sistemica a fenomenului inflationist pentru a
se ajunge la elaborarea instrumetelor necesare combaterii lui.
Evaziunea fiscala frauduloasa e un fenomen antisocial care trebuie combatut cu
toata energia, deoarece lipseste societatea de importante surse de venituri necesare pentru
finantarea unor activitati sociale, economice si altele.
Eradicarea acesteia presupune un complex de masuri:

- elaborarea de reglementari clare cu privire la tinerea contabilitatii, intocmirea

documentelor justificative, inregistrarea fenomenelor, incheierea bilantului contabil,
determinarea beneficiului impozabil si calculul impozitului;
- incriminarea faptelor ce favorizeaza evaziunea fiscala si sanctionarea acestora
pe masura gravitatii lor;
- reglementarile legale trebuiesc facute cunoscute contribuabililor;
- organizarea unui aparat fiscal numeros, ce poate cuprinde intreaga masa de
contribuabili, si bine pregatit pentru a descoperi cele mai abile forme de evaziune dar si
bine retribuit pentru a minimaliza posibilitatile de corupere a acestora.
Un factor deosebit de important generator de evaziune este nivelul cotelor
impozitelor si taxelor. Reforma fiscala va trebui sa vizeze nu numai veniturile
persoanelor fizice, dar si pe cel al persoanelor juridice. Obiectivele pot fi de doua feluri:
fie reducerea cotelor de impunere, fie largirea bazei de impunere, fie limitarea diferitelor
incitatii (aceste obiective pot fi aplicate toate, sau pe rand doar primele doua ori doar
primul, in functie de politica tarii).
Nivelul cotelor nu e concludent deoarece sarcina finala este influentata nu
numai de marimea cotelor de impozitare, dar si de facilitati acordate sub forma de
deduceri de cheltuieli din venitul impozabil sau de reduceri ale impozitului datorat sub
forma de credite fiscale. Important este ca nivelul la care se ajunge sa asigure echilibrul
intre doleantele contribuabililor, necesitatile bugetare ale statului astfel incat sa nu mai
fie incurajata evaziunea fiscala.

Infractiuni privindevaziunea fiscalaprevazute

deLegea nr. 241/2005
Evaziunea fiscal a fost definit ca fapt penal de art.1 din Legea nr.87/1994 i
const n sustragerea prin orice mijloace, n ntregime sau n parte, de la plata
impozitelor, taxelor i a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului
asigurrilor sociale de stat i fondurilor speciale extrabugetare, de ctre persoane fizice i
persoane juridice romne sau strine, denumite contribuabili. Astfel, n art.2-3, se prevede

c desfurarea de activiti permanente sau temporare, generatoare de venituri

impozabile va avea loc numai pe baza unei autorizaii emise de organul competent sau a
unui alt temei prevzut de lege dar, i obligaia declarrii organelor de control a bunurilor
sau valorilor impozabile. De asemenea, potrivit art.4-5, contribuabilii sunt obligai s
evidenieze veniturile realizate i cheltuielile efectuate din activitile pe care le-au
desfurat prin ntocmirea registrelor sau a oricror alte documente prevzute de lege i
s le declare cu sinceritate, relundu-se reglementrile cuprinse n Legea nr.82/1991,
privind contabilitatea.
Prin Legea nr. 241/2005, pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale,
publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 672 din 27/07/2005 este abrogata Legea
nr.87/1994 si in acest fel se elimin posibilitatea sancionrii penale a celor care, de
exemplu, completeaz greit o declaraie de impunere. Stabilirea vinoviei intenie sau
culp o fac organele de urmrire penal, iar instana este cea care n final decide
aplicarea sanciunii.
Totodat, prezenta lege sancioneaz nu numai faptele propriu-zise de evaziune,
ci i fapte care, chiar dac nu constituie evaziune prin ele nsele, aduc grave prejudicii
bugetului de stat. Astfel, este sancionat cu nchisoarea punerea n circulaie a
formularelor tipizate cu regim special. Fa de actul normativ abrogat, i anume Legea
87/1994, noul text se refer exclusiv la infraciunile i pedepsele aplicabile n cazul
nclcrii normelor fiscale.
Accentul se pune pe svrirea cu tiin i cu rea intenie a faptelor ce
constituie infraciuni, prevzndu-se obligativitatea lurii de msuri asiguratorii n cazul
constatrii acestora. Printre infraciunile prevzute n noua lege, se numr nerefacerea
arhivelor distruse n termenul dispus de organele competente, dei contribuabilul avea
posibilitatea s o fac (amend de la 50 milioane lei la 300 milioane lei).
Tot infraciune constituie i refuzul nejustificat al unei persoane, dup ce a fost
somat, n scris, de trei ori, de a prezenta, conform legii, organelor competente,
documentele legale i bunurile din patrimoniu, n scopul mpiedicrii verificrilor
financiare, fiscale sau vamale; n acest caz pedeapsa const n nchisoare de la 6 luni la 3
ani sau amend. Agenii economici care vor s se sustrag controalelor fiscale,
mpiedicnd prin orice mijloace accesul n sedii sau pe terenuri organelor de control

cu scopul efecturii verificrilor financiare, fiscale sau vamale, n condiiile legii pot,
conform noilor reglementri legale, s petreac n spatele gratiilor pn la trei ani.
Mai mult, reinerea i nevrsarea, cu intenie, n cel mult 30 de zile de la
scaden, a sumelor reprezentnd impozite sau contribuii cu reinere la surs constituie
conform noilor prevederi legale infraciune, la fel ca i stabilirea cu rea credin de ctre
contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuiilor, n scopul obinerii, fr drept, a unor
sume de bani cu titlu de rambursri sau restituiri de la bugetul general consolidat ori
compensri cu sume datorate bugetului general consolidat. Legea privind prevenirea i
combaterea evaziunii fiscale prevede, de asemenea i o serie de cauze de nepedepsire i
reducere a pedepselor. n cazul svririi unei infraciuni de evaziune fiscal, dac n
cursul urmririi penale sau a judecii pn la primul termen de judecat inculpatul
acoper integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsii pentru svrire se reduc la
jumtate. Dac prejudiciul cauzat i recuperat n aceleai condiii este de pn la 10.000
de euro, n echivalentul monedei naionale, se poate aplica pedeapsa cu amend.
Infraciunile de evaziune fiscal reglementate n art.3- 9 sunt urmtoarele:
Art. 3. - Constituie infraciune si se pedepsete cu amenda de la 50.000.000 lei la
300.000.000 lei fapta contribuabilului care, cu intenie, nu reface documentele de
evidenta contabila distruse, in termenul nscris in documentele de control, dei acesta
putea sa o fac.
Art. 4. - Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amenda refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, dupa ce
a fost somata de 3 ori, documentele legale si bunurile din patrimoniu, in scopul
mpiedicrii verificrilor financiare, fiscale sau vamale.
Art. 5. - Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amenda mpiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra, in condiiile
prevzute de lege, in sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efecturii verificrilor
financiare, fiscale sau vamale.

Art. 6. - Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la un an la 3 ani sau cu

amenda reinerea si nevrsarea, cu intenie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a
sumelor reprezentnd impozite sau contribuii cu reinere la sursa.
Art. 7. - (1) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 2 ani la 7 ani si
interzicerea unor drepturi punerea in circulaie, fr drept, a timbrelor, banderolelor sau
formularelor tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special.
(2) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 3 ani la 12 ani si
interzicerea unor drepturi tiprirea sau punerea in circulaie, cu tiina, de timbre,
banderole sau formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.
Art. 8. - (1) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 3 ani la 10 ani si
interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credina de ctre contribuabil a impozitelor,
taxelor sau contribuiilor, avnd ca rezultat obinerea, fr drept, a unor sume de bani cu
titlu de rambursri sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensri datorate
bugetului general consolidat.
(2) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 5 ani la 15 ani si
interzicerea unor drepturi asocierea in vederea svririi faptei prevzute la alin. (1).
(3) Tentativa faptelor prevzute la alin. (1) si (2) se pedepsete.
Art. 9. - (1) Constituie infraciuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu nchisoare de la
2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmtoarele fapte svrite in scopul sustragerii
de la ndeplinirea obligaiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidenierii, in actele contabile ori in alte documente
legale, a operaiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidenierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au
la baza operaiuni reale ori evidenierea altor operaiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat
ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de
stocare a datelor;

f) sustragerea de la efectuarea verificrilor financiare, fiscale sau vamale, prin

nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau
secundare ale persoanelor verificate;
g) substituirea, degradarea sau nstrinarea de ctre debitor ori de ctre tere persoane a
bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale
Codului de procedura penala.
(2) Daca prin faptele prevzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de
100.000 euro, in echivalentul monedei naionale, limita minima a pedepsei prevzute de
lege si limita maxima a acesteia se majoreaz cu 2 ani.
(3) Daca prin faptele prevzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de
500.000 euro, in echivalentul monedei naionale, limita minima a pedepsei prevzute de
lege si limita maxima a acesteia se majoreaz cu 3 ani.
Putem concluziona astfel ca, pe de o parte, prin incriminarea faptelor de
evaziune fiscal sunt aprate relaiile sociale care asigur desfurarea normal a unei
activiti reglementate prin lege, cea de formare a bugetului de stat (i nu numai) pe calea
taxelor i impozitelor, iar pe de alta parte, prin incriminri sunt aprate i relaiile sociale
privitoare la patrimoniul statului ca patrimoniu public.
Evaziunea fiscala consta, deci, in totalitatea procedeelor legale ori nelegale prin
intermediul crora contribuabilii persoane fizice sau juridice sustrag parial ori integral
materia lor impozabila de la plata obligaiilor stabilite prin lege, nclcnd nu doar un act
normativ obinuit ci nsi Constituia Romniei, care prevede c cetenii au obligaia
de a contribui, prin impozite i taxe, la cheltuielile publice.
Corupia care macin societatea romneasca la momentul de fata a devenit una
cat se poate de agresiva. Mari societi de stat sau regii autonome nu-si pltesc datoriile
ctre stat, nfptuind deci, evaziune fiscala; nimeni nu este, insa, tras la rspundere, nu se
executa silit nici o datorie, aa cum se face, de exemplu, cu datornicii, consumatorii
individuali si fr aprare. Aceasta modalitate de aciune are drept raiune pstrarea
capitalului politic, insa ea este cat se poate de nociva si de pguboasa, att pe termen lung
cat si pe termen scurt. In concluzie putem spune ca autoritile competente ar trebui sa
dovedeasc profesionalism, curaj, druire in munca lor, pentru ca numai efortul lor
ngemnat poate reduce considerabil acest adevrat flagel care este evaziunea fiscala. Din

categoria acestor autoriti fac parte Garda Financiar, Direcia general a finanelor
publice i controlului financiar de stat, Departamentul de combatere a crimei organizate i
serviciul economic din cadrul Poliiei, departamente economice ale serviciilor secrete.
Ministerul Finanelor Publice, ca organ al administraiei publice centrale de
specialitate cu atribuii de administrare general a finanelor publice, are urmtoarele
competene cu privire la controlul fiscal i combaterea evaziunii fiscale, atribuii pe care
le exercit prin intermediul organelor din subordinea sa.
Elaboreaz proiecte de acte normative cu privire la procedurile de control fiscal,
combaterea i sancionarea evaziunii fiscale.
Exercit prin organele sale de specialitate controlul asupra activitilor
financiare a agenilor economici, urmrind stabilirea corect i ndeplinirea integral i la
termen a obligaiilor financiare i fiscale fa de stat.
Exercit prin organele sale de specialitate, controlul operativ i inopinat n
legtur cu aplicarea i cu respectarea legislaiei fiscale i vamale.
Acioneaz prin mijloace specifice pentru combaterea evaziunii fiscale i a
corupiei.
Conform H.G. nr.533/2007, modificat prin H.G. nr.1171/2007, Garda
Financiar este instituie publica de control, cu personalitate juridica, care exercita
controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricror acte
si fapte din domeniul economic, financiar si vamal, care au ca efect evaziunea si frauda
fiscala, organizata ca organ de specialitate al administraiei publice centrale in subordinea
Ministerului Economiei si Finanelor - Agenia Naionala de Administrare Fiscala,
comisarii Grzii financiare au urmtoarele atribuii:
s efectueze controale n localurile i dependinele n care se produc, se
depoziteaz, se comercializeaz bunuri sau se desfoar activiti care fac obiectul
impozitrii
s verifice existena i autenticitatea documentelor justificative pe timpul
transportului precum i n locurile de desfurare a unor activiti de producie, prestri
servicii, acte i fapte de comer.

 s verifice evidena primar i contabil i orice alte documente sau nscrisuri

din care rezult modul de ndeplinire a obligaiilor fiscale, s constate fapte de evaziune
fiscal i s stabileasc, potrivit legii, obligaii de plat ctre bugetul de stat, bugetele
locale sau bugetele fondurilor speciale.
.
CONCLUZII
O problema deosebit de importanta a tuturor statelor este cea a relatiilor cu
exteriorul ce presupune atat posibilitatea existenta de firme in 'oazele financiare' cat si in
alte state. De aceea trebuiesc incheiate acorduri foarte clare intre statele in care se afla
filiale ale respectivei societatii pentru a putea prevenii evaziunea si frauda fiscala
internationala. Trebuie sa existe o legislatie care sa acopere intreaga problematica legata
pe de o parte de veniturile realizate de nerezidenti pe teritoriul tarii, si pe de alta parte, de
impunerea veniturilor obtinute de rezidentidin surse aflate in strainatate. Deci principala
atributie a organelor fiscale devine astfel calculul corect al materiei impozabile (modul
de detarminare fiind precizat prin lege). Reglementarile interne pot avea un loc important
in limitarea evaziunii fiscale la scara internationala; ele sunt eficiente daca tin seama de
conditiile concrete din fiecare tara, de relatiile ei cu exteriorul. Toate acestea pledeaza
pentru completarea de urgenta a legislatiei fiscale a Romaniei, indreptate spre
combaterea evaziunii fiscale, atat interne cat si internationale.
Sustragerea in mod legal de la impozit se face in virtutea faptului ca statul a
forat multiple 'fisuri' sau 'supape' care permit ca sume importante sa fie exonerate de
impozit sau impuse cu cote reduse.
Eficacitatea impozitului depinde de psihologia si cultura juridica si mentalitatea
contribuabililor, de perfectiunea sistemului fiscal si de competenta aparatului
administrativ.
Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple: prevederi legale ce favorizeaza
eludarea fiscului, modul de aplicare a legilorce permite sustragerea de la impozitare,
contribuabilii care cu o mentalitate nesanatoasa recurg la felurite metode de a-si ascunde

materialul impozabil, coruptia organelor fiscale, repartizarea inechitabila a cotelor de

impozite pe grupe de venituri si categorii sociale. Sistemul de impozitare poate duce
chiar la scaderea muncii, oamenii nu mai sunt impulsionati sa presteze munca
suplimentara caci veniturile astfel castigate le vor fi luate la impozitare, ceea ce
impulsioneaza munca la negru si implicit sustragerea de la impozite.
Cel mai usor pot sa se eschiveze de la impozitare industriasii, comerciantii,
liber-profesionistii, fermierii care isi declara veniturile printr-o declatie semnata doar de
ei. Salariatilor le este mult mai greu sa se sustraga de la plata partiala sau integrala a
impozitelor, caci lor li se impun impozitele pe baza unor declaratii semnate de un tertintreprinzatorul.In sanul profesiunilor necomerciale,contabilii erau in capul listelor
persoanelor urmarite cu mai mult de 25% din condamnari. Aceste urmariri erau fondate
pe fapte de complicitate. In randul liber profesionistilor, evaziunea fiscala se concentra in
randul avocatilor,medicilor si notarilor care impreuna insemnau 45% din condamnarile
penale din acest sector.
Inflatia reprezinta un fenomen extrem de complex(existent in multe tari ale
lumi si in Romania) care se datoreaza relei credinte a contribuabililor, necunoasterii legii
de catre acestia si chiar lacunelor legii.Efectele ei sunt numeroase, cele mai importante ar
fi diminuarea bugetului statului, nesatiafacerea anumitor serviciipublice, saracia si mai
ales economia subterana.
Efectele evaziunii fiscale se repercuteaza direct asupra nivelurilor veniturilor
fiscale, conduce la distorsiuni in mecanismul pietei si poate contribui la inechitati sociale
datorate "accesului"si"inclinatiei" diferite la evaziunea fiscala din partea contribuabililor.

BIBLIOGRAFIE :
Caraiani,Gh.; Cazacu, C. Evaziunea fiscal n Romnia, Editura Cartea
Romneasc, Bucureti, 1995.
Bia, C. Coord, Costea, I, Capot, M., Dncu, B.- Utilizarea paradisurilor
fiscale, Ed. Expert, Bucureti, 2006.
Diaconu, P. Cum fac banii contabilii?- Evaziune fiscal, Paradisuri fiscale,
Contabilitate creativ, Editura Economic, Bucureti, 2004.

Delesalle, F.E.; Delesalle, E . Contabilitatea i cele zece porunci, Editura

Economic, Bucureti, 2003.
Feleag, N. Controverse contabile, Editura Economic, Bucureti, 1996.
Feleag, N. mblnzirea junglei contabilitii, Editura Economic, Bucureti,
1996.
Ionacu, I. Dinamica doctrinelor contabilitii contemporane, Editura
Economic, Bucureti, 2003.
Ionescu,

C.

Informarea

financiar

contextul

internaionalizrii

contabilitii, Editura Economic, Bucureti, 2003.

Malciu, L. Contabilitate creativ, Editura Economic, Bucureti, 1999.
Minu, M. Contabilitatea ca instrument de putere, Editura Economic,
Bucureti, 2002.
Ptroi, D. Evaziunea fiscal, Editura Economic, Bucureti, 2006.
Popa,t.,Drgan, Gh. Splarea banilor i finanarea terorismului, Ed. Expert,
Bucureti, 2005.
tefnescu, A. Performana financiar a ntreprinderii ntre relativitate i
creativitate, Editura Economic, Bucureti, 2005.

practica unor societi comerciale de a investi o parte din profitul