Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Particularitati de Dezvoltare La Varsta Prescolara - 6 Ani
Particularitati de Dezvoltare La Varsta Prescolara - 6 Ani
n calitate de emitator cat si de receptor al mesajului. Astfel, copilul a fost stimulat ca prin
intermediul papusilor si jucariilor sa intre in lumea Scufitei Rosii, prin interpretarea a multiple
jocuri de rol (fetita, lup, mamica, bunica, vanator etc). Rolurile respective au permis copilului
sa foloseasca dialogul intre personaje, sa utilizeze o gestica si mimica bogata, sa-si moduleze
vocea in conformitate cu personajul imitat. Pentru ca jocul sa nu devina plictisitor si pentru
investigarea mai in amanunt a abilitatilor de comunicare s-a permis copilului sa-si foloseasca
imaginatia si sa includa in joc si personaje noi (de exemplu catel, crocodil, veverita), sau
alimente noi in cosul bunicii (tort, cicolata si sarmalute). Pe parcursul scenetei, am intervenit
prin sugestii si intrare in rol, cu scopul de evalua si calitatea copilului de a receptiona mesajului
transmis si de a-l transpune in practica. In felul acesta, au putut fi evaluate toate aspectele
referitoare la comunicare ale grilei de observatiei.
Rezultatele evaluarii celor 8 itemi specifici comunicarii au indicat o abilitate foarte
buna a copilului de interpreta diferite roluri, respectiv de a initia o conversatie intre personaje.
Mai mult, copilul a dovedit abilitati in utilizarea unor inflexiuni vocale distincte pentru fiecare
personaj, a avut o foarte expresiva gestica si mimica. Capacitatea de receptionare a mesajului
transmis a fost de asemenea buna, cu o mica incetinire in intelegerea sarcinilor, dar odata
intelese (prin folosirea unor cuvinte mai simple, cunoscute), raspunsul la aceste sarcini a fost
prompt. Inca de la inceput copilul a prezentat o foarte buna capacitate de comunicare prin
privire, reusind sa comunice astfel atat starea sa de spirit, cat si receptionarea unei sarcini.
In schimb, rezultate mediocre au fost inregistrate la capacitatea de relatare cronologica
a evenimentelor povestii. Aceasta abilitate a fost usor imbunatatita pe parcursul repetarii
scenetei, insa daca s-au introdus elemente noi, cronologia acestora a fost din nou mediocra. S-a
observat tendinta de a sari peste etape si de a inlocui evenimentele narative cu conversatii
banale intre personajele preferate.
De asemenea rezultate mediocre au fost obtinute la abilitatea de a pronunta cuvinte cu
un numar mai mare de silabe (de ex. sarmalute), sau cuvinte cu multe consoane (strasnic) sau
cele care contin consoane asemanatoare (n si m, - de ex. antonim, sau r i l cu ex. crocodil).
Capacitatile de rezolvare de probleme ale copilului prescolar, in varsta de 6 ani
Sarcina 2 a constat in antrenarea copilului intr-un joc prin care acesta trebuie sa
gaseasca drumul intr-un labirint. Pentru aceasta am folosit reviste Barbie, care prezentau intr-o
forma atractiva astfel de labirinturi. Prin prezentarea acestei sarcini am urmarit confirmarea a 6
abilitati care sa permita rezolvarea de probleme. In efectuarea sarcinii, copilul a demonstrat o
capacitate de planificare a etapelor satisfacatoare, copilul neacordand suficient timp gandirii
problemei, ci cautand sa afle raspunsul instant, fara a trece prin etapele premergatoare
rezolvarii.r In schimb, rezultate foarte bune a dovedit in ceea ce priveste abilitatea de a utiliza
instrumente pentru facilitarea rezolvarii, fapt dovedit prin utilizarea degetului propriu si apoi a
creionului pentru gasirea drumului. De asemenea, copilul a utilizat radiera pentru efectuarea
corectiilor. Capacitatea de a urmari ipoteza pas cu pas a prezentat atat rezultate mediocre, cat si
rezultate foarte bune, aceasta fiind o etapa pe care copilul nu a folosit-o constant. Am
considerat aceasta etapa a fi rezolvata in momentul in care copilul a urmarit vizual traseul,
inaintea deciderii marcarii cu creionul a unei variante. Capacitatea de a gasi variante de
rezolvare a fost evaluata prin prezenta in labirintul respectiv a unei cai mai lungi si a uneia mai
scurte, ambele ducand spre rezolvarea sarcinii. Rezultatele obtinute au dovedit ca nu
intotdeauna copilul este interesat de gasirea unor variante de rezolvare, insa daca acorda timpul
necesar poate obtine rezultate foarte bune. Copilul nu prezinta constant abilitatea de a verifica
rezultatul obtinut, de cele mai multe ori (in 3 din 4 observatii) pierzandu-si interesul imediat ce
a schitat rezolvarea. Cerandu-i copilului sa creeze singur un astfel de labirint, am observat o
mare receptivitate. Copilul a fost in masura sa creeze un labirint simplu, sau sa schiteze un
labirint mai complicat, care desi nu era operational avea aspectul general al unui labirint.
Desenarea unei harti a drumului de acasa la gradinita
23. capacitatea de a parcurge singur drumul de acasa pana la gradinita: FB-FB-FB-FB
24. capacitatea de a reface singur variante ale drumului: FB-FB-FB-FB
25. capacitatea de a descrie drumul de acasa pana la gradinita: S-FB-FB-FB
26. capacitatea de a pozitiona pe desen casa si gradinita (punctele de plecare/sosire) : FBFB-FB-FB
27. capacitatea de a desena drumul de acasa pana la gradinita: NS-NS-S-S
28. capacitatea de a desena pe harta elemente de orientare (semafor, magazine, copaci etc):
NS-NS-NS-NS
29. capacitatea de a reproduce harta dupa ce a fost ajutat sa o genereze singur: FB-FB-FBFB
30. capacitatea de a desena harta unei variante a drumului spre gradinita: NS-NS-NS-NS
BIBLIOGRAFIE
1. Atkinson L. Rita., Atkinson C. Richard, Smith E. Edward, Bem J. Daryl, 2002. Introducere
in psihologie, Ed. XI, Editura Tehnica, Bucuresti.
2. Bacus Anne, 1994. Copilul de la 3 la 6 ani. Ed. Teora, Bucuresti.
3. Opre, Adrian, 2011. Introducere in psihologie. Curs sem I. UBB Cluj-Napoca.
4. Piaget, Jean, 1980. Judecata morala la copil. Ed. Diadactica si Pedagogica, Bucuresti.
5. Schaffer H. Rudolph, 2007. Introducere in psihologia copilului. Editura ASCR, ClujNapoca
6. Schiopu Ursula, Verza Emil, 1981. Psihologia varstelor. Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti