Sunteți pe pagina 1din 34

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE IN STATIUNILE

BALNEARE DIN ROMANIA SI PREVIZINEA CERERII


PENTRU PERIOADA 2007 - 2010
Turismul consta n trei componente georgafice principale: aria generatoare de turisti,
aria receptoare de turisti, rutele de tranzit. Studiul fluxurilor turistice n cadrul acestui sistem
reprezinta o prioritate pentru geografia turismului.
n timp ce ariile generatoare si ariile receptoare sunt considerate elementele statice ale
activitatii turistice, fluxurile turistice arata miscarea persoanelor devenite turisti ntre aceste doua
arii. Daca resursele turistice dintr-o arie atrag turisti este necesara prezenta turistilor care sa
declanseze procesul de valorificare prin utilizarea infrastructurii si a serviciilor. Intensificarea,
ritmul, directia de orientare si modificarile acestora n timp, chiar pe acelasi teritoriu,
caracterizeaza activitatea turistica.

4.1. Fluxuri turistice


Cercetarea fluxurilor turistice dintre regiuni este o tema fundamentala pe care o
analizeaza geografia turismului, permitnd componentelor turismului sa fie vazute mai mult ca
un sistem total dect ca o serie de elemente disparate (Leiper, 1979).
Fluxurile turistice constituie o forma de interactiune spatiala ntre doua arii dintre care
aria de destinatie are un plus de comoditati (de exemplu atractii turistice), iar aria generatoare are
un deficit (sau are alte comoditati). Fluxurile turistice urmeaza anumite reguli si sunt influentate
de factorii de atractie si de respingere.
Factorii de respingere (push factors) sunt dependenti de stadiul dezvoltarii economice a
ariei generatoare si include factori ca nivel de prosperitate, gradul de mobilitate si dreptul
persoanelor la concediu.
Un stadiu nalt al dezvoltarii economice ofera populatiei un grad mai mare de angajare
n activitatile turistice, dar presiunea celorlalte componente ale vietii va genera factorii de
respingere.
Factorii de atractie (pull factors) includ gradul de accesibilitate, atractie si facilitati ale
ariei de destinatie. De asemenea, sunt foarte importante costul relativ al vizitei, gradul de
promovare (reclama) si marketingul ariei de primire.
Explicatia fluxului turistic

Fluxurile sau interactiile dintre locuri sunt foarte complexe si sunt influentate de o
multime de variabile interdependente. n literatura de specialitate exista suficient de multe
ncercari de a explica factorii care afecteaza fluxul turistic si care genereaza reguli ce determina
marimea fluxurilor ntre regiuni.
Williams si Zelinsky (1970) au selectat 14 tari cu flux turistic relativ continuu pe o
perioada de ctiva ani si cu aport semnificativ n turismul mondial. Din studiul lor au identificat
o serie de factori care explica aceste fluxuri:
distantele dintre tari (cu ct distanta este mai mare cu att volumul este mai mic);
conexiunile internatio 12212c26m nale (legaturile comerciale si culturale);
gradul de atractivitate al tarii pentru straini.
Fluxul turistic a fost explicat si prin intermediul modelului gravitatiei (fig. 4.1.). Acesta
se bazeaza pe doua categorii de factori:
a) factorii de atractie si de respingere care genereaza fluxuri (cu ct mai multe atractii cu
att mai mari fluxuri);
b) factorul distanta - dintre locul de origine si cel de destinatie al fluxului. Efectul timpului
si al costurilor calatoriei actioneaza prin reducerea volumului fluxurilor pe masura
cresterii distantei. Acest fenomen este cunoscut n literatura de specialitate ca impactul
negativ al distantei.
O serie de alte modele mult mai complexe ncearca sa explice evolutia fluxurilor turistice
(Witt, citat de Boniface, 1994).

Fig. 4.1. Modelul gravitational


Sursa: Boniface,Cooper,1994

Masurarea fluxurilor turistice

Pe masura cresterii fluxurilor turistice, organizatiile internatio 12212c26m nale de turism


si guvernele au nceput sa utilizeze masuratori ale fluxurilor interne si internationale. Burkart si
Medlik (1981) au identificat trei motive principale pentru care masuratorile statistice ale fluxului
turistic sunt importante pentru cunoasterea activitatii turistice:
1) pentru evaluarea marimii fluxurilor turistice si monitorizarea oricarei
schimbari; aceasta permite o prognoza a fluxurilor si o descifrare a tendintei
pietei;
2) permit planificarea activitatilor viitoare de turism;
3) sunt utilizate deopotriva pentru sectoarele privat si particular ca baza a
activitatilor de marketing.
Masuratorile de fluxuri turistice se refera la:
statistica volumului, care arata numarul de turisti care pleaca dintr-o arie sau viziteaza o
destinatie ntr-o perioada data si aduc beneficii importante n volumul traficului turistic;
include si durata sejurului vizitatorilor ntr-o destinatie (reprezinta masuratori cantitative);
caracteristicile turistilor, care masoara calitatea fluxului turistic si include informatii
despre tipurile de turisti (vrsta, sex, nivelul social-economic, etc.) si despre obiceiurile
lor (structura excursiei, comportamentul la destinatie etc.)
Statisticile referitoare la volum si cele asupra caracteristicilor turistilor se pot colecta
mpreuna. Statistica cheltuielilor arata importanta economica a acestor deplasari de populatie
(pentru aria generatoare, pentru aria de destinatie si pentru activitatile de transport). Turismul
este si un flux de bani cstigati ntr-un loc si cheltuiti n alt loc.
Pentru masurarea fluxului turistic se utilizeaza n mod frecvent o serie de metode care
nu dau totdeauna rezultate convingatoare.
Dificultatea selectarii datelor consta n faptul ca desi exista ntelegeri internationale care
definesc turistii si activitatea turistica, ele nu sunt aplicate peste tot la fel (uneori, turistul nu
poate fi diferentiat de alti calatori). Nu a existat un interes sustinut pentru coordonarea activitatii
internationale de urmarire a statisticilor. Metodele s-au schimbat de la an la an, chiar n aceeasi
tara, astfel ca pe termen lung datele pot fi cu greu folosite si comparate. Simplificarea controlului
la granita, mai ales n interiorul unor tari legate prin acorduri (de exemplu, tarile din UE) ridica
unele probleme de nregistrare statistica corecta.

Capacitatea de primire a fluxurilor turistice

Fiecare destinatie turistica are o anumita capacitate de primire a turistilor. De aceea, una
dintre problemele de baza ale turismului este dimensionarea fluxurilor pe masura capacitatii ariei
de destinatie. Cnd presiunea cererii pentru o anumita destinatie devine prea mare, atunci
calitatea ofertei ncepe sa scada.
Indicele functiei turistice a lui Defert compara numarul paturilor turistice disponibile la
destinatie cu numarul total al rezidentilor sau posibilelor gazed dintr-o regiune.

Unde:
N- este numarul de paturi pentru turisti dintr-o regiune;
P- este numarul total al rezidentilor locali din regiune.

Capacitatea de suport a unei arii turistice poate fi definita ca "numarul maxim


de persoane care pot sa utilize o destinatie fara a altera intolerabil mediul fizic si fara un
intolerabli declin al calitatii numarului de vizitatori" (Matheison, Wall, 1982).
Desi accentul se pune pe capacitatea de suport a ariei de destinatie, astfel de probleme
pot apare si n celelalte doua arii componente ale turismului. n aria generatoare de turisti
problemele pot apare, n legatura cu perioadele n care cererea este redusa sau alterneaza,
conducnd la concentrarea cererii ntr-o anumita perioada de timp. n sistemul de transport pot
apare ntreruperi si ntrzieri din cauza aglomeratiei, iar n aria receptoare resursele turistice sunt
supuse unui grad ridicat de risc.
Capacitatea se suport reprezinta relatiile dintre aria de destinatie si turisti si este
influentata de caracteristicile fiecaruia .Capacitatea fizica de suport se refera la posibilitatile,
limitate, oferite de locul de destinatie, n legatura cu suprafata de teren disponibila pentru
gazduire, utilitati turistice (spatii de parcare, locuri la restaurante, n locurile de distractie etc.) si
servicii (drumuri, alimentarea cu apa, energie, etc.) Cunoasterea capacitatii fizice de suport
trebuie sa stea la baza planurilor de amenajare a statiunilor si a tuturor ariilor de destinatie
turistica .
Capacitatea de suport a mediului nconjurator este un indicator foarte des utilizat, dar
este considerat un parametru dificil de masurat. Componentele mediului natural, asa cum am

mentionat si la capitolul resurse turistice, se apreciaza mai mult calitativ (subiectiv) datorita
dificultatii introducerii unor indici sau formule de calcul n care sa intre toate. Cele mai multe
destinatii turistice sufera diferite forme de degradare ale mediului, fie prin batatorirea ierbii si a
solului n locurile de picnic, prin deranjarea animalelor salbatice, prin eroziunea fizica a unor
monumente de catre pasii vizitatorilor care calca pe ele etc. Se constata ca n unele arii de
destinatie capacitatea de suport a mediului a fost depasita, fara a se putea preciza momentul cnd
s-a ntmplat acest lucru. Cei ce se ocupa de managementul ariilor de destinatie sunt raspunzatori
de capacitatea lor de suport, astfel ca unele arii de destinatie pot fi fortate artificial sa absoarba
mai multi vizitatori, n timp ce altele (ariile protejate) sun diferite de o utilizare prea insistenta.
n al doilea rnd, capacitatea de suport este influentata de capacitatea psihologica sau
perceptiva a ariei de destinatie. Aceasta depinde de atitudinea vizitatorilor, de numarul si
comportamentul altor utilizatori si de toleranta degradarii fizice sau a poluarii la locul de
destinatie. Capacitatea psihologica este influentata, de asemenea, de catre managementul ariei.
Vegetatia poate fi folosita ca mjloc pentru a reduce sentimentul de aglomeratie sau pentru a
separa activitati conflictuale (sport, picnic).
Se vorbeste si despre capacitatea sociala de suport a ariei de destinatie. Acesta este un
concept greu de masurat si organizatorii ariilor turistice sunt nca la nceputul studiului. Care este
nivelul de dezvoltare a turismului si de vizitare acceptat de catre o comunitate locala? Studiile
arata ca n general exista o dorinta a comunitatilor locale pentru promovarea turismului,
ntelegnd prin aceasta o sursa importanta de venituri. Dar s-au nregistrat si multe cazuri n care
populatia locala se simte deranjata de prea multi turisti si de comportamentul lor, si atunci si
manifesta ostilitatea (sau indiferenta).

4.2. Modele mondiale ale fluxurilor turistice


Sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial a marcat nu numai nceputul unei perioade de
avnt economic n toate domeniile, ci si nceputul unei perioade remarcabile de dezvoltare a
turismului international. ntre 1950 si 1990, rata medie anuala de crestere a numarului de turisti
internationali sositi a fost de 7,1%. Pna n anul 1990, peste 25,3 milioane (n 1960, era deja de
69,3 milioane), n decursul deceniilor urmatoare a crescut pna la 455 milioane n 1990. n toata
aceasta perioada, turismul international a fost extrem de rezistent n fata unor factori care n mod
normal ar fi trebuit sa-i mpiedice cresterea: recesiunea economica, variatiile survenite n ratele
de schimb valutar, instabilitatea pretului petrolului, evenimente politice mondiale si unele stari
conflictuale.
Dorinta oamenilor de a calatori a depasit acesti factori care nu au condus dect la o
stagnare temporara a cresterii turismului.
Turismul a devenit foarte repede o industrie internationala, cu functii "standardizate".
Acest aspect, combinat cu largirea segmentelor populatiei care aveau dorinta, timpul si venitul
necesare pentru a calatorii, a dus la o crestere rapida a turismului international. Calatoriile de
afaceri au contribuit la rndul lor la aceasta crestere si au aparut ca un sector important al pietei
dupa anul 1960.

4.3. Factori ce influenteaza dinamica turismului n


general si a turismului balnear in special
Evolutia turismului din tara noastra n general si a turismului balnear in special , reflecta
att dezvoltarea extensiva, baza Tehnico materiala nregistrnd, mai ales dupa 1970, o evolutie
permanent ascendenta, ce s-a racordat prin dimensiuni si structura la dinamica cerintelor
consumatorilor[1],ct si descresterea ce a urmat schimbarilor economice si sociale care au avut
loc n Romnia dupa 1989.
Realizarea stabilitatii macroeconomice, nceputa n anul 2000 concretizata n anul 2005
printr-un bun ritm mediu anual de crestere economica reprezinta o premisa favorabila pentru
revigorarea cererii turistice de produse turistice si a investitiilor n acest sector, iar o dinamica
buna a sosirilor si ncasarilor turistice va avea efect cresterea aportului turismului la produsul
national brut, crearea de noi locuri de munca si accentuarea efectului multiplicator prin
antrenarea ramurilor economice a caror activitate depinde de fenomenul turistic.
Prin rezultate eficiente obtinute n mentinerea si consolidarea sanatatii si a refacerii
potentialului energetic, turismul balnear a devenit una din formele de turism a carei pozitie pe
piata turistica interna si internationala este n continua crestere. Dinamica turismului balnear se
afla sub influenta unei multitudini de factori, iar n analiza acesteia se vor folosi indicatorii
statistici de la nivel macroeconomic ce sintetizeaza evolutia n timp a acestei forme de turism.
Turismul evolueaza sub incidenta a numerosi factori, diferiti ca natura si rol, cu actiune
globala sau particularizta asupra unei forme ori componente a activitatii turistice.
Datorita particularitatilor sale, turismul balnear este influentat nu numai de multitudinea
factorilor ce actioneaza asupra turismului n ansamblu sau dar si de o serie de factorii specifici
dezvoltarii turismului balneo-medical.
n sens general, cresterea economica, nsotita de patrunderea progresului stiintific n toate
domeniile vietii economice si sociale, este conditia esentiala a prosperitatii, care genereaza
cresterea disponibilitatilor banesti, a timpului liber si implicit manifestarea cererii turistice.
Diversitatea factorilor cu actiune asupra turismului si necesitatea cuantificarii lor, impun
structura acestora n categorii relativ omogene, iar din numeroasele modalitatii de clasificare ne
vom referi la una din cele mai importante si cuprinzatoare cea care are drept criteriu continutul si
naturaacestora[2] :
factori economici- veniturile populatiei si modificarile acestora, oferta turistica si tarifele
produselor turistice;
factori tehnici - performantele mijloacelor de transport, dotarile tehnice ale unitatilor
hoteliere si de alimentatie sau agentiilor;
factorii sociali- urbanizarea, timpul liber, moda;

factorii demografici- evolutia cantitativa si numerica a populatiei, modificarea duratei


medii a vietii, structura pe vrste, pe categorii socio-profesionale;
factorii psihologici, educativi si de civilizatie- nivelul de instruire, setea de cultura,
dorinta de cunoastere,temperamentul, caracterul individual;
factori naturali - asezarea geografica,pozitia fata de principalele cai de comunicatie,
relief, clima;
factori organizatorici si politici- formalitattii la frontiere, regimul vizelor, facilitatii sau
prioritati n turismul organizat, diversitatea tipologica a aranjamentelor, conflicte sociale,
etnice,religioase.
Factorii determinanti ai turismului pot fi structurati si n raport cu orientarea influentei lor
asupra celor doua lanturi corelative ale pietei in factori ai cererii turistice-venituri, urbanizare,
timp liber, factori ai ofertei- diversitatea si calitatea serviciilor, costul prestatiilor, conditiile
naturale, baza materiala si factori ai confruntarii cerere-oferta-distributia agentiilor de voiaj,
calitatea infrastructurii, circulatia monetara, sistemul legislativ[3]
Aceasta enumerare a unor grupari de factori, din multele existente, ilustreaza numarul
mare al variabilelor fenomenului turistic, influenta unei bune parti a acestora fiind dificil de
separat si cuantificat.
Pentru factorii reprezentativi exista nsa o metodologie bine pusa la punct, de masurare a
intesitatii si efectul actiunii lor asupra turismului si turismul balnear.
Astfel, veniturile populatiei sunt n opinia majoritatii specialistilor principala conditie
pentru manifestarea cererii turistice si deci suportul material obiectiv al dezvoltarii turismului.
Cresterea veniturilor determina chiar deplasari absolute de la o grupa la alta de produse, sau de la
un sort la altul[4].
Veniturile populatiei exprima sintetic nivelul de dezvoltare economica a unei tari si,
indirect, posibilitatea de a aloca mai multi sau mai putini bani pentru turism.
Unul din indicatorii ce caracterizeaza elocvent nivelul de dezvoltare economica este
produsul national brut pe locuitor.
Veniturile reprezinta un factor cu actiune complexa ce influenteaza cantitav circulatia
turistica, prin modificarea numarului turistilor dar sicalitativ infuentnd durata deplasarii,
distanta pe care se efectueaza calatoria, intensitatea plecarilor n vacanta, caracterul organizat sau
particular al prestatei , realizarea calatoriei n interiorul sau n afara tarii,optiunea pentru un
anumit mijlc de transport.
Preturile si tarifele reprezinta un factor important n decizia consumatorului de a face
turism balnear . Cererea reprezinta, de fapt, relatia ntre diferitele preturi posibile ale unui produs

si cantitatile care vor fi cumparate la fiecare din preturile oferite * lor poate viza intregul produs
turistic sau cu cea internationala, produce mutatii cantitative si/sau calitative.
O buna politica a preturilor care sa reflecte calitatea prestatiilor, nsotita de un sistem de
facilitati, pot asigura stabilitatea fluxurilor turistice, o buna utilizare a capacitatii si eficientei
activitatii.
Cuantificarea influentei preturilor se face tot cu ajutorul coeficientului de elasticitate, care
are valori negative datorita reactiei de obicei contrare a celor doua fenomene ( crestera preturilor
genereaza reducerea cererii) .
Specialisti considera ca preturile si veniturile trebuie sa intre ca element formativ al
strategiilor care ar urma sa asigure crearea si determinarea unui nivel de cerere efectiva.
Oferta turistica- constituita din atractii echipamente si forta de munca, cunoscute si sub
denumirea de dotari factoriale-actioneaza direct asupra consumului turistic si fenomenului n
ansamblul sau.
Progresul tehnic este un factor care infuenteaza continuu dezvoltarea turismului, fie
direct, prin cresterea gradului tehnic al dotarilor hoteliere, de alimentatie,tratament si agrement ,
fie indirect, prin actiunea sa asupra urbanizarii , industrializarii, perfectionarii cailor si
mijloacelor de transport, calitatii mediului.
Pe de alta parte progresul tehnic, industrializarea, urbanizarea, conditiile actuale de viata
ale omului modern,aduc, pe langa aspectele pozitive, unele aspecte negative cum ar fi:
intensificarea stresului, dezechilibre alimentare calitative si cantitative, intensificarea actiunii
patogene a mediului ambiant asupra organismului uman datorita poluarii fiyice si chimice care
au impact negativ asupra starii de sanatate a populatei . Pentru diminuarea impactului acestor
efecte negative, tot mai multi turisti aleg ca destinatie de vacanta statiunile balneare.
Un alt factor general ce infuenteaza dinamica turismului si a turismului balnear este
evolutia demografica, respectiv dinamica populatiei si mutatiile acesteia pe vrste,
profesiuni,medii. Etc.Acest factor are o semificatie deosebita pentru turismul balnear deoarece
segmentul persoanelor de vrsta a treia este n crestere si reprezinta o importanta sursa
pentru cresterea pietei acestei forme de turism.Cresterea duratei medii da vietii si un sistem de
facilitatii din partea statului, alaturi de nevoia de ingrijire si refacere a starii de sanatate,
transforma o buna parte din persoanele incluse n aceasta categorie de vrsta, care beneficiaza si
de un alt factor determinant pentru turism , timp liber, in clienti ai statiunilor balneare.
Procesul de urbanizare prin efectele sale negative asupra mediului si prin cresterea
solicitarii nervoase determina cresterea numarului celor care simt nevoia refacerii intr-o statiune
de odihna sau de tratament balnear.
Actiunea acestor factorii cu caracter general este completa de cea a factorilor
specifici dezvoltarii turismului balnear, dintre care am mentiona:

tendinta actuala pe plan mondial de a se nlocui, n unele afectiuni cronice, tratamentul


medicamentos prin tratamente cu factori naturali de cura , mai adecvati organismului
suprasolicitat de ritmul vietii mondene;
mbinarea turismului propriu-zis cu turismul balnear care asigura turistului posibilitatea ca
n timpul concediului de odihna sa-si ngrijeasca si sanatatea si sa se reconforteze
vizitnd totodata si o localitate, respectiv o ttara straina;
dezvoltarea balneologiei sociale, care face ca numarul celor care beneficiaza de cure
balneare total sau partial platite de casele de asigurari sociale sa fie mereu n crestere;
calitatea si eficienta instalatiilor si sotarilor, de care dispun statiunile, au rolimportant n
alegerea acestora ca destinatie de cura balneara si pot fi un factor de atractie pentru
revenirea turistilor n statiunile respective;
dezvoltarea tehnicilor medicale, aferente procedurilor medicale pentru cura externa,
realizate n statiunile balneoclimaterice ( hidro-termo-terapie,balneo-terapie);
valoarea deosebita din punct de vedere terapeutic a factorilor naturali de cura din statiunile
balneare climaterice din Romnia si multitudinea afectiunilor ce pot fi tratate.
Influenta acestor factori specifici face din turismul balnear forma de turism cu cele mai
individualizate preferinte si cereri, multitudinea afectiunilor presupunnd tratamente balneomedicale diversificate si realizarea unei oferte corespunzatoare.

4.4. Indicatorii statistici ce caracterizeaza activitatea


de turism
Analiza dinamica a circulatiei turistice atesta evolutia ei se nregistreaza att modificari
calitative materializate n orientarea turistilor spre servicii de confort ridicat, spre produse
turistice speciale, ct si modificari cantitative rezultate din dimensiunile acesteia exprimate prin
diferiti indicatori[5].
Indicatori statistici reprezinta expresia numerica a unei determinari calitative obiective,
obtinuta n urma unei cercetari statistice raportata la conditii specifice de timp, spatiu si
organizatoricesi se regasesc cu regularitate n statistica oficiala si n publicatiile de specialitate.[6]
n procesul de cercetare indicatorii ndeplinesc functiile de masurare, comparare, analiya,
sinteza, estimare, verificare a ipotezelor si de testare a semificatiei unor indicatori statistici
determinanti pe baza unui model de calcul.
Aceste functii le ndeplinesc si indicatorii din turism utilizatii n analizele din aceasta
lucrare. Se vor folosi indicatori primari ce se obtin n cadrul prelucarii primare a datelor
statistice, oferiti de Autoritatea Nationala de Turism, Centrul de calcul al Ministerului Sanatatii,
Institutul National de Statistica, Anuarele statistice si alte surse.

n urma prelucrarii statistice a acestor marimi absolute, prin aplicarea metodelor si


procedeelor de calcul statistic, se vor obtine indicatori derivati.
Frecvent se vor obtine indicatori statistici calculati sub forma de marimi relative, si
anume, marimi relative de structura, de coordonare, ale dinamicii, programarii sau chiar de
intensitate.
Avnd n vedere marea diversitate a serviciilor, diferitele forme de turism , categoriilede
preturi si tarife diferentiate pe grade de confort si caracterul sezonier al turismului, activitatea din
aceasta ramura este caracterizata printr-un sistem de indicatori, cu un continut complex.
Turismul, n evolutia sa, este analizat si urmarit prin indicatori fundamentati printr-o
metodologie de calcul uniformizata pe plan mondial.
Indicatorii turismului, n corelatie cu factorii determinanti ce influenteaza cele doua
laturi corelative ale pietei, trebuie sa furnizeze informatii cu privire la:
cererea turistica - prin masurarea circulatiei turistice interne si internationale n cadrul
teritoriului national;
oferta turistica sau potentialul economic din punct de vedere al bazei materiale si
personalului
rezultatele valorice ale activitatii turistice, prin cheltuieli, ncasari si eficienta economica
calitatea activitatii turistice[7]
Toti indicatorii ce caracterizeaza activitatea de turism se pot determina sub forma de:
indicatori absoluti, medii, de intensitate, de structura, de dinamica. Pentru a avea aplicabilitate si
eficienta, sistemul de indicatorii ai turismului poate fi grupat n doua mari categorii:
indicatori la nivel macroeconomic
indicatori la nivel microeconomic
n analiza de fata vom utiliza n special indicatori la nivel macroeconomic.
Din aceasta categorie, cei privind capacitatea de cazare turistica sunt indicatori care
furnizeaza informatii cu privire la oferta turistica. Indicatorii macroeconomici care comensureza
si caracterizeaza circulatia turisticasun indicatori ce furnizeza informatii cu privire la cererea
turistica.
n anliza urmatoare, privind fluxurile turistice, s-au utilizat indicatori sub forma de
marimi absolute- numar turisti, noptari, numar zile turist si indicatori sub forma de marimi
relative ale dinamicii.

Pentru pregatirea datelor n vederea previziunii s-au utilizat n algoritmul de calcul


indicatorii absoluti, relativi si medii: sporul cu baza fixa, sporul cu baza n lant, media seriei ,
sporul mediu de evolutie, indicelemediu de evolutie, ritmul mediu de evolutie.
n vederea previziunii s-au utilizat urmatoarele procedee de ajustare a sosirilor
cronologice: metoda sporului mediu, metoda indicelui mediu de dinamica, metoda trendului
liniar.Pentru aceasta s-au calculat indicatorii sintetici ai variatiei - abatere medie patratica ca
medie patratica a abaterilor tuturor variantelor seriei de la media lor aritmetica si coeficientul de
variatie ca raport ntre abaterea medie patratica si nivelul mediu al seriei.

4.5. Cererea potentiala si cererea afectiva


Cererea, ca parte componenta a pietei, este .''dorinta pentru un anumit produs dublata de
posibilitatea si decizia de a-l cumpara'' , iar cererea de servicii reprezinta partea solvabila a
nevoii sociale reale de servicii care se manifesta pe piata[8].
Pentru turismul balnear, cererea , ca manifestare a unei nevoi sociale, este n principal,
expresia unei nevoi specifice si anume nevoia de sanatate.
Cererea turistica specifica acestei forme de turism prezinta particularitati generate de faptul ca
manifestarea si dinamica acesteia sunt determinate de o serie de factori demografici, psihologici,
organizatorici, care joaca un rol n modul cum diferite segmente ale populatiei si exprima nevoile
absolute de consum pentru serviciile turistice si pentru tratamentul balnear, nevoi infuentate la rndul
lor de o serie de factoriobiectivi.

Cererea potentiala de turism balnear este n special reyultatul actiunii a patru factori
principali: starea de sanatate a populatiei, factorul demografic, industrializarea si urbanizarea.
Starea de sanatate a populatiei .Realizarile deosebite ale medicinei si farmaco-terapiei au
permis eradicarea unor boli altadata netratabile, sau ameliorarea altora, nsa , firesc, nu
puteau rezolva n mod absolut problema.De multe ori rezultatele spectaculoase au venit
de acolo de unde se spera mai putin, de la tratamentul balnear.Binenteles, aceasta nu
nseamna ca o cura balneara poate rezolva problemele chirurgiei,nsa afectiuni
digestive,ale aparatului respirator, dermatologice,ale aparatului locomotor, ginecologice,
cardiace, ale sistemului nervos si alte afectiuni sunt de multe ori ameliorate n satiunile
balneare.Dorinta de nsanatosire fade din bolnav un cumparator potential.
Factorul demografic. Datorita progresului stiintei, a medicinei n special , asistam la
modificari si din punct de vedere demorafic.Asistam la o crestere a ponderii vrstei a tria,
careia i-a crescut si speranta de viata.Aceste modificari de structura vor avea influenta
asupra cererii potentiale de turism balnear.
Industializarea si urbanizarea .contribuie la cresterea actiunii patogene a mediului
ambint asupra organismului uman prin efectele negative ale poluarii fizice si chimice,
sedentarismul, stresul psihic, dezechilibrul alimentar cantitativ si calitativ, reducerii
contactului permanent dintre om si mediul sau natural, pe care le genereaza, sunt factorii
principali ai cresterii morbiditatii si mariri factirilor de risc.Acestia sunt factorii a caroer

evolutie n ultimele decenii a determinat si aparitia conceptului potrivit caruia sanatatea


tebuie privita ca o stare de bunastare. Chiar daca nu au o boala sau o infirmitate, ritmul
nou de viata afecteaza calitatea vietii oamenilor, tonalitatea pozitiva, care pot fi recapatate
printr-o cura de refacere a echilibrului psiho-fizic intr-o statiune balneara.
Transformarea cererii potentiale n cerere efectiva se afla sub influenta altei grupe de
factori. Totalul produselor turistice " cura balneo-medicala" , "cura de sanatate", vndute , deci
cerere efectiva depinde de gradul de solvabilitate , durata timpului liber , oferta si nivelul de
informare.
Gradul de solvabilitate.Turismul balnear nu are, n majoritatea cazurilor,
caracterul unui act de placare, fiind mai pretentios si mai scump.Folosirea lui
alaturi de tratamentul medicamentos este ideala.Saracirea populatiei dupa 1990, a
facut ca ntre cererea potentiala si cererea efectiva sa fie o diferenta din ce n ce
mai mare. Veniturile clasei medii, n formare n Romnia , sunt nca mici
comparativ cu cele ale tarilor dezvoltate, iar preturile, mult prea mari, fata de
aceste venituri.Situatia dificila si pentru persoanele de vrsta a treia , pensionari,
ale caror pensii, n mare majoritate, abia acopera consumul zilnic.Uajutor
important, pentru ca totusi aceasta categorie sa aiba acces la bilete n statiuni, este
cel acordat de guvern prin sistemul de asigurari sociale.
Durata timpului liber. Este un factor important n cazul celor care trebuie sa
repete tratamentul din sase n sase luni, pensionarii fiind avantajati din acest punct
de vedere. Pentru cei ce efecueaza tratamentul balnear o singura data pe an, n
sejur de lunga durata, se gasesc solutii cu angajatorul.
Tabelul 5.1.Bilete pentru tratament balnear acordate prin asigurarile sociale
Anii

U/M

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Bilete

Mii

210,5

143,0

162,4

192,1

210,0

239,1

338,2

330,0

334,8

345,8

351,8

Mii lei

69,503

60,171

154,002

346,178

579,786

1.106,7

1.609

1.859,0

2.200

2128,6

2378,6

17,9

21,8

29,2

35,0

58,1

tratament

Cheltuieli
efectuate

Asigurari pentru agricultori

Bilete
tratament

Mii

28,9

Cheltuieli
efectuate

Mii lei

7.614

6.472

17.772

Sursa - Anuarele statistice ale Romniei 1998-2005.

- Institutul National de Statistica, date pentru 2005.


Oferta are rol determinant n transformarea cererii potentiale n cerere
efectiva, calitatea resurselor terapeutice naturale si dotarea tehnico-materiala
pentru tratament, infuentnd alegerea .n functie de aceste elemente,
recomandarea medicului va fi un element cheie in decizia de cumparare a unui
anume produs turistic balnear, pentru o anumita afectiune a pacientului.n cazul
afectiunilor ce pot fi tratate n mai multe statiuni, celelalte elemente ale ofertei,
vor determina alegerea statunii balneare.
Nivelul de informare este important n luarea deciziei de cumparare a unui produs
balnear, datorita tendintei de ntinerire a cererii si de accentuare a laturii
preventive a tratamentului balnear si n functie de modul n care fiecare statiune
si promoveaza produsul turistic. Reorientarea ofertei spre tratament profilactic,
caruia specialisti i acorda mare atentie pe viitor, printr-o reclama
corespunzatoare, va determina reorientarea turistilor spre statiunile balneare.
Att factorii de influenteaza formarea cererii potentiale, ct si cei care determina decizia
de cumparare a produsului turistic cura balneo-medicala, sunt dependenti de cresterea economica
a tarii.
Indicatorii ce caracterizeaza elocvent nivelul de dezvoltare economica, sunt produsul
national brut si produsul national brut pe locuitor (tabelul 5.2) care ncepnd cu anul 2000 au
nregistrat ritmuri mari de crestere anuala.
Tabelul 5.2. Dinamica PIB si PIB/locuitor n perioada 1994-2005
1990 = 100%
1995

1996

1997

1998 = 100%
2000

2001

2002

83. 89. 93. 87. 83. 98. 101


8
8
4
7
5
8
PIB/loc. 85. 91. 95. 90. 86. 99
101.
6
9
8
2
1
3
Sursa -Anuarele Statistice ale Romniei 1995-2005

106.
8
107.
2

112.
2
115.
9

Anii/indi
c.
PIB

1994

1998

1999

-Institutul National de statistica, date pentru 2005

2003

118
122.
2

2004

2005

127.
8
132.
7

132.
8
139.
7

Evolutia veniturilor populatiei, principala conditie pentru ca manifestarea cererii


turistice, explica descresterea nregistrata de principalii indicatori ce caracterizeaza circulatia
turistica n perioada analizata.
Avnd n vedere aceste elemente, se constata ca etapa actuala, cererea pentru turismul
balnear a capatat noi dimensiuni.
Statiunile balneare vin, de regula, cei cu venituri medii si mici, iar curantii,n buna parte
persoane de vrsta a III-a, se caracterizeaza printr-o fidelitate, dispun de timp liber si au o durata
a sejurului prelungita.
Scaderea puterii de cumparare a populatiei a avut ca efect si scaderea cererii de turism,
deci si de tratament din statiunile balneare. Diminuarea cererii manifestate de segmentul de piata
caruia i este destinata oferta balneara, segment constituit n principal din persoane aflate la
vrsta a treia, are legatura directa cu reorientarea veniturilor acestei categorii, de cele mai multe
ori insuficiente, spre satisfacerea nevoilor de consum zilnic.
Cererea turistica interna a fost, deci, influentata negativ dupa 1990, de cresterea exagerata
a preturilor, raportat la venituri. La aceasta se adauga insuficienta diversificare si calitatea n
multe cazuri necorespunzatoare a serviciilor turistice oferite.

4.6. Evolutia principalilor indicatori ce caracterizeaza


circulatia turistica
Indicatorii cei mai expresivi utilizati pentru caracterizarea dinamicii circulatiei turistice n
statiunile balneare sunt: numar turisti, numar noptari si durata medie a sejurului. Numarul
turistilor ca cel mai reprezentativindicator fizic, cantitativ, a avut in perioada 2000-2005 evolutia
prezentata n tabelul 5.3.
Tabelul 5.3. Evolutia numarului de turisti cazati n statiunile balneare din Romnia, n
perioada 2000-2005

ANII

NR.
TURIsTI
(mii)

INDICE DE
DINAMIC
I

DIN CARE

Romni

Indice de
dinamica

(mii)

2000

678

64.2

653

63.2

Ponderea
turistilor
romni

Straini
(mii)

Indicele
de
dinamica

Ponderea
turistilor
straini

96.3

25

52.1

3.7

2001

689.5

65.3

663

65.8

96.2

26.5

55.2

3.8

2002

634.5

60.1

601.7

59.7

94.8

32.8

68.3

5.2

2003

674

63.8

637

63.2

94.5

37

77.1

5.5

2004

682.8

64.7

637.7

63.3

93.4

45.1

93.6

6.6

2005

650

61.6

614

61.2

90.2

36

90.2

5.6

96.93

96.78

99.55

-3.07

-3.22

-0.45

Sursa -Anuarele Statistice ale Romniei 1990-2005


-Institutul National de Statistica,Frecventa structurilor de primire turistica cu

functiuni

de cazare turistica, in anul 2005, Bucuresti, martie 2006 -prezentare date


ncepnd din1990 numarul turistilor sositi n statiunile balneare a scazut, ajungnd n
2005 sa reprezinte 61,6 din valorile nregistrate n 1990 (tabelul 5.3.). Un factor important ce a
determinat aceasta evolutie este reprezentat de scaderea puterii de cumparare a populatiei
Romniei, datorita cresterii mici a veniturilor n raport cu saltul preturilor.
n aceste conditii numarul turistilor romni care au sosit n statiunile balneare ( fig. 5.1),
cu o pondere n total turisti 90-93, a fost n scadere si firesc a dat conturul evolutiei
numarului total de turisti cazati n aceasta perioada.
Fig. 5.1. Evolutia sosirilor de turisti n spatiile de cazare din statiunile balneare

Astfel, daca scaderea medie anuala la totalul turisti sositi n statiunile balneare a fost intrun ritm de 3,07 , pentru turisti romni nregistrati n 2005, care au reprezentat 61,2 din cei
sositi n 1990, ritmul mediu anual de scadere a fost de 3,22. Dupa o evolutie sinusoidala si un
minim nregistrat n anul 2000, sosirile turistilor strainin statiunile balneare au revenit, nivelul n
2005 situnduse la 90,2 fata de 1990.
n ceea ce priveste preferintele turistilor sositi n statiunile balneare acestea nregistrau n
2005 distributia prezentata n tabelul 5.4.
Dupa cum se poate observa din tabelul si din figura 5.2., unitatile preferate de cei mai
multi turisti sunt hotelurile, care ocupa n preferintele turistilor peste 81,2 din totalul sosirilor.
Preferinta mare a turistilor pentru hoteluri poate fi pusa pe seama obisnuintei turistului cu acest
tip de unitate, care confera n conceptia lui siguranta si confort. Pe de alta parte, se explica prin
faptul ca unitatile de tratament sunt incluse n incinta hotelurilor si nu a celorlalte tipuri de unitati
ceea ce face ca turistul sa prefere aceasta forma de cazare.
Tabelul 5.4. Preferintele turistilor sositi n statiunile balneare pe tipuri de unitati de primire
n 2005
SOSIRI
Tipuri de
unitati

Nr. turisti

Preferintele

DIN CARE:
Romni

Pref.

Pondere

Straini

Pref.

Pondere
tur.

turistilor

turistilor

tur.rom.

turistilor

straini

Total

682756

100

637676

100

93.4

45080

100

6.6

Hoteluri

554401

81.2

516107

80.9

93.1

38294

84.95

6.9

Moteluri

9768

1.43

8730

1.34

89.4

1038

2.3

10.6

Vile turistice

61366

8.99

58137

8.12

94.74

3229

7.16

5.26

Cabane
turistice

729

0.1

703

0.11

96.4

26

0.06

3.6

Pensiuni
turistice

13199

1.93

12360

1.94

93.64

839

1.86

6.36

Campinguri

21674

3.17

20611

3.23

95.1

1063

2.36

4.9

Tabere

17064

2.5

16961

2.66

99.40

103

0.23

0.60

Casute
turistice

1767

0.26

1438

0.23

81.4

329

0.73

18.6

Pensiuni
agroturistice

382

0.06

360

0.06

94.24

22

0.05

5.76

Sursa - Institutul National de Statistica, Frecventa structurilor de primire turistica cu functiuni de


cazare, n anul 2005, Bucuresti, martie 2006
-Prezentare date.

Urmatoarele unitati preferate de turisti sunt vilele turistice care ocupa aproape 8,99 din
totalul sosirilor. Preferinta pentru vilele turistice poate fi pusa pe seama costurilor maci de
cazare, pe de o parte, iar pe de alta parte, vilele confera intimitate si binenteles liniste.
Fig.5.2. Preferintele turistilor pentru spatiile de cazare din statiunile balneare n 2005

n privinta categoriei de confort tabelul 5.5 preferinta turistilor s-a ndreptat catre
categoria de doua stele, care a atras aproape din sosiri.
Tabelul 5.5. Preferintele turistilor sositi n statiunile balneare pentru categoria de confort,
n anul 2005
Categoria de
confort

Sosiri

Din care:

Nr. turisti

Romni

Straini

682756

100

637676

100

45080

100

4 stele

8773

1.29

6811

1.07

1962

4.35

3 stele

52665

7.71

43461

6.82

9204

20.42

Total sosiri

2 stele

501230

73.41

470658

73.81

30572

67.82

1 stele

93411

13.68

90383

14.17

3028

6.72

Neclasificate

26677

3.91

26363

4.13

314

0.69

Sursa -Institutul National de Statistica, Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni


de cazare, n anul 2005, Bucuresti, martie 2006

- Prezentare si prelucrare date


Turisti sositi n spatiile de cazare si-au manifestat preferinta pentru categoria de doua
steleaproape 74, aceasta categorie reprezentnd un echilibruntre pret si confort. Urmatoarea
categorie solicitata este cea de o stea, aceastacategoria atragnd aproape 14,17 din turisti
romni, n concordanta cu puterea de cumparare.
Turisti straini sositi n statiunile balneare au preferat, ca si romnii, categoria doua
stele67,82 dar peste 20,42 au ales categoria 3 stele n detrimentul celor de o stea.
Evolutia numarului de noptari n statiunile balneare a nregistrat la rndul sau o reducere
accentuatatabelul 5.3 si figura 5.3..

Ritmul de scadere a noptarilor a nregistrat o medie anuala de 3,04 , foarte apropiat de


ritmul de scadere nregistrat de numarul de turisti si are ca principala explicatie perioada dificila
suferita de economia nationala n aceasta trecere la economia de piata , cu o scadere accentuata a
indicatorilor macroeconomici si implicit a puterii de cumparare a populatiei, ce a generat o
reducere majora a sumelor alocate turismului balnear n favoarea celor destinate necesarului de
consum zilnic.
Acest ritm este imprimat de evolutia noptarilor de turisti romni, care reprezenta n 2005
dupa o scadere aproape continua, doar 62,1fata de 1990. n schimb noptarile turistilor straini
au avut o evolutie interesanta.Dupa o crestere cu 41,7 n 1991, fata de 1990, a urmat o
scadere, apoi vrf,nregistrat n 1994 cu 44 mai mult dect n 1990 si o involutie n anii
urmatori.
Tabelul 5.6. Evolutia numarului de noptari n statiunile balneare din Romnia n perioada
1990-2005

ANII

NR.
NOPTRI

INDICELE
DE
DINAMIC

mii

DIN CARE:

Romni

Ind. De
dinamica

Ponderea
inoptarilor

mii

Straini

Ponderea
noptarilor

mii

Indicele
de
dinamica

1990

8554

100

8338

100

97.47

216

100

2.53

1991

7007

81.9

6701

80.4

95.63

306

141.7

4.37

1992

5736

67.1

5470

65.6

95.36

266

123.1

4.64

1993

5436

63.5

5191

62.3

95.49

245

113.4

4.51

1994

5809

67.9

5498

65.9

94.65

311

144

5.35

1995

6016

70.3

5738

68.8

95.38

278

128.7

4.62

1996

4933

57.7

4659

54.8

94.45

274

126.9

5.55

1997

4874

57

4616

55.4

94.7

258

119.4

5.3

1998

5099

59.6

4900

58.8

96.1

199

92.1

3.9

1999

5300

62

5122

61.4

96.64

178

82.4

3.36

2000

5407

63.2

5266

63.2

97.4

141

65.3

2.6

2001

5860

68.5

5702

68.4

97.3

158

73.1

2.7

2002

5647

66

5476

65.7

96.97

171

79.2

3.03

2003

5831

68.2

5674

68.1

97.3

156.8

72.6

2.7

2004

5554

64.9

5370

64.4

96.7

184

85.2

3.3

2005

5304

5156

62.1

92.3

148

78.2

2.8

96.96

96.9

98.86

-3.04

-3.1

-1.14

Sursa - Institutul National de Statistica si Studii economice-date 2001-2003


-Institutul National de Statistica, Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni
de cazare, n anul 2005, Bucuresti martie 2006-Prezentare si prelucrare date.
Fig.5.3. Evolutia numarului de noptari n statiunile balneare din Romnia

Durata medie a sejurului tabelul 5.7. a nregistrat o evolutie sensibil apropiata pentru
total turisti romni. Dupa o scadere, n 1995 se depaseste nivelul din 1990103,3,urmeaza un

minim n 1996, cnd se nregistraza 87,9 comparativ cu 1990, pentru a se reveni la 8,2 zile n
2005.
Tabelul 5.7. Evolutia duratei medii a sejurului n statiunile balneare n perioada 1990-2005
ANII

NR. MEDIU
(zile/turist)

IND. DE

DIN CARE:

DINAMICA
romani

Ind. De
dinamica

straini

Ind. De
dinamica

1990

8.10

100

6.27

100

4.50

100

1991

7.90

97.5

8.02

127.9

133.3

1992

7.70

95.1

7.83

124.9

5.78

128.4

1993

7.72

95.3

7.81

124.6

6.28

139.5

1994

7.74

95.5

7.90

126

5.76

128

1995

8.37

103.3

8.43

134.4

7.32

162.6

1996

7.12

87.9

7.17

114.3

6.37

141.5

1997

7.96

98.3

8.07

128.7

6.45

143.3

1998

8.20

101.2

8.32

132.7

6.03

134

1999

7.97

98.4

8.05

128.4

6.14

136.4

2000

7.97

98.4

8.06

128.5

5.64

125.3

2001

8.5

104.9

8.6

137.2

5.7

126.7

2002

8.9

109.9

9.1

145.1

4.9

108.9

2003

8.65

106.8

8.9

141.9

4.2

93.3

2004

8.1

100

8.4

134

4.1

91.1

2005

8.2

100

102.1

100

99.33

+2.1

-0.67

Sursa - Anuarele Statistice ale Romniei 1990-2001


-Institutul National de Statistica si Studii Economice-date 2001-2003
-Institutul National de Statistica, Frecventarea strucurilor de primire turistica cu functiuni
de cazare, n anul 2005, Bucuresti, martie 2006.
-Prelucrare si prezentate date
Explicatia acestei situatii este legata de faptul ca att noptarile ct si numarul de turisti
au scazut n perioada analizata cu aproape 40 , iar indicele de dinamica a avut valori sensibil
apropiate pentru cei doi indicatori, motiv pentru caredurata medie a sejurului n 2005 este
aproape aceeasi ca n 1990.Cu totul alta este situatia n ceea ce priveste durata medie a sejurului
pentru turisti straini care nregistreza un vrf n 1995, fiind cu 62,67 mai mare, iar n 2005 mai
mica cu 9 dect n 1990.
Cu toate acestea, datorita ponderii foarte mici a nnoptarilor si numarului de turisti straini
n totalul indicatorilor, aceasta exceptie nu aafectat sejurul mediu global.
n statiunile balneare durata medie a sejurului cea mai ridicata n 2005 tabelul 5.8 a fost
nregistrata n hoteluri,aici turistul petrecnd n medie de 9,2 zile.Alte unitatii ce au nregistrat
durata medie a sejurului ridicata sunt zilele turistice, cu 4,8 zile/turist.

Turistii romni au petrecut cel mai mult timp n hoteluri9,5 zile/turist, urmatoarea
unitate preferata fiind, deasemenea, vila turistica, cu o durata medie de sedere/turist de 4,9
zile.Turisti straini au preferat sa si petreaca cel mai mult timp n hoteluri si pensiuni4,3
zile/turist.
Tabel 5.8 Durata medie a sejurului n statiunile balneare pe tipuri de unitati de primire, n
anul 2005
Tipuri unitati

Numar mediu

Din care:

(nr.zile)
romni

straini

Total

8.1

8.4

4.1

Hoteluri

9.2

9.5

4.3

Moteluri

1.6

1.7

1.5

Vile turistice

4.8

4.9

3.8

Cabane turistice

1.7

1.7

Pensiuni turistice

2.3

2.1

4.3

Campinguri

1.9

1.9

2.3

Tabere

3.9

3.8

7.4

Casute turistice

2.1

2.3

1.5

Pensiuni agrotur.

3.8

3.7

6.2

Sursa: - Institutul National de Statistica,Frecventarea structurilor de primire turistica cu


functiuni
de cazare, n anul 2005, Bucuresti martie 2006
-Prezentare si prelucrare date
Evolutia indicatorilor utilizati pentru caracterizarea dinamicii circulatiei turistice n
statiunile balneare n perioada 1990-2005 este ngrijoratoare.Cu exceptia duratei medii a
sejurului, care a suferit mici variatii, numarul de turisti si numarul de noptari au scazut ntr-un
ritm mediu annual de 3,07 respectiv 3,04 .
Circulatia turistica balneara a cunoscut scaderi semnificative att la numarul de turisti
sositi ct si la numarul de noptari. Turistii romni au nregistrat cele mai semnificative scaderi la
cei doi indicatori, ca urmare a situatiei economice si a slabelor servicii.n cea ce priveste
structurile alese pentru sejur, se poate spune ca unitatile preferate de turisti romni si straini au
fost hotelurile,urmate de vilele turistice, iar ca nivel de confort romnii au preferat unitatile de o
stea si de doua stele, pe cnd turisti straini pe cele de doua si trei stele.

4.7. Previziunea cererii pentru turismul balnear n


perioada 2007-2010
Dezvoltarea continua a fenomenelor economice si sociale, a caror dinamica este
infuentata de un numar mare de factori, face dificila determinarea nivelului unui fenomen ntr-o
etapa urmatoare.Din acest motiv elaborarea calculelor privind nivelul de dezvoltare a
fenomenelor trebuie sa aiba n vedere modificarile cantitative , calitative si gradul de interactiune
ntre factori.
Un rol deosebit n interpretarea tendintei de dezvoltare a fenomenelor l are reprezentarea
grafica care constituie unul din criteriile obiective n functie de care se va alege procedeul de
extrapolare.
Deoarece n calculele statistice de previziune a indicatorilor se utilizeaza frecvent
extrapolarea pe baza metodelor sporului mediu, a indicelui mediu de dinamica si a trendului
liniar, pentru previziunea numarului de turisti am ales dintre acestea metoda cu cel mai mic
coeficient de variatie.
n caracterizarea cererii balneoturistice este foarte importanta cunoasterea starii de
sanatate a populatiei.Iata de ce n acest subcapitol, am efectuat n primul rnd o estimare a
evolutiei cererii de turism balnear plecnd de la evolutia morbiditatii, dupa care am previzionat
numarul de turisti pentru statiuni balneare n perioada 2007-2010.

Previziunea
evolutiei
turismul balnear

numarului

de

turisti

pentru

n vederea efectuarii previziunii, pentru fiecare indicator serie de date se vor folosi cel
putin doua metode de previziune si se va alege cea pentru care coeficientul de variatie este mai
mic dect 5 %[9].
Pentru previziunea numarului de turisti am folosit trei metode: a sporului mediu, a indicelui
mediu de dinamica si a tredului liniar.

Deoarece metoda de previziune cu cel mai mic coeficient de variatiev3,2% este


metoda trendului liniar am efectuat extrapolarea datelor cu aceasta metoda.
Previziunea numarului total de turisti n statiunile balneare din Romnia, n perioada
2007-2010, ar avea urmatoarea evolutie:
Tabelul 5.9. Previziunea numarului total de turisti n statiunile balneare

2007

702.5

2008

709

2009

715.5

2010

10

722

n urma previziunii rezulta o evolutie favorabila, dar aprecierea noastra este ca nu


exprima situatia viitoare a cererii efective din turismul balnear romnesc, care va nregistra valori
mai mari.
Influenta factorilor eterogeni ca actioneaza asupra cererii pentru turism balnear, unii greu
cuantificabili, dar, n principal, reluarea cresterii economice cu mbunatatirea nivelului
veniturilor populatiei, consideram ca vor determina o evolutie pozitiva a acestor indicatori.
n ultimii ani, dezvoltarea economica din Romnia a nregistrat ritmuri nalte de crestere,
evolutia PIBtabelul 5.10. ilustnd acest fapt.
Tabelul 5.10. Evolutia PIB n perioada 1995-2005

199
5

199
6

1997

199
8

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

648
0

779
8

8917

912
2

1232
2

1602
0

1905
2

2255
6

2761
9

3199
2

2866
2

In % fata 98.6
de anul
preceden
t

94.1

101.
6

93.5

96.6

102.1

106.1

107.8

106.6

107.3

106.2

PIB
Mii lei

Sursa: -Anuarele Statistice ale Romniei 1995-2005


Mentinerea ratelor anuale de crestere, la nivelul celor din anii 2001-2005, se poate
determina, pe lnga reducerea decalajului dintre Romnia si celelalte tari ale UE,o situatie
economico-financiara mai buna pentru fiecare cetatean si implicit o crestere a cererii interne
pentru turism si turism balnear. La rndul sau, statul va putea majora sumele alocate pentru bilete
de tratament balnear si odihna subventionate din bugetul asigurarilor sociale.
Consideram ca si cererea internationala pentru turismul balnear romnesc va nregistra o
crestere, determinnd ca numarul total de turisti, n statiunile balneare din Romnia, sa fie, n
urmatorii ani, mai mare dect cel rezultat din previziune. Includem aici nu numai turisti straini ce
ar veni n Romnia pentru tratament balnear, ci mai ales pe aceia e ne vor prefera pentru curele
de sanatate.
Cu toate acestea, apreciem ca estimarea facuta de specialisti ICT, pentru 2007, prezentata
n tabelul 5.11. si figura 5.3, precum si ritmurile medii anuale de crestere, sunt prea optimiste.
Tabelul 5.11.Evolutia estimata a circulatiei turistice n statiunile balneare-mii
Realizat 2002

Estimat 2007

Ritm mediu anual


(%)

Nr. Total turisti

634.3

990

11.78

- turisti romani

601.7

920

11.23

- turisti straini

32.6

70

18.41

Figura 5.3. Evolutia estimata a numarului de turisti pentru statiunile balneare

Din punctul nostru de vedere, nivelul de aproape un milion de turisti pentru statiunile
balneare va fi atins abia n anul 2010.
Un nivel ridicat al morbiditatii si mentinerea ritmului cresterii economice ce se realizeaza
ncepnd cu anul 2001 n Romnia, care va avea efecte pozitive si asupra veniturilor populatiei,
vor face ca cererea efeciva pentru turism balnear sa fie n crestere asa cum rezulta si din
aplicarea metodelor statistice de previziune.

4.8. Directii
romnesc

de

dezvoltare

turismului

balnear

Dezvoltarea turismului n Romnia trebuie sa fie un obiectiv si un mijloc al dezvoltarii


economico-sociale de ansamblu,n contextul politicii nationale de dezvoltare si de integrare n
structurile europene[10].
Directiile de dezvoltare a turismului balnear romnesc sunt determinate de dezvoltarea
macroeconomica a Romniei, de mai buna reglementare, din punct de vedere legislativ, a

problemelor acestei forme de turism si de implicarea Guvernului Romniei n sustinerea


turismului si turismului balnear romnesc.
n toate aceste planuri evolutia este ncurajatoare. n primul rnd Romnia a nregistrat n
2002 si 2004 unele din cele mai bune ritmuri de crestere economica din tarile Europei de Est.
n al doilea rand, Planul de actiune al Programuluide guvernare pe perioada 2001-2004, aprobat
prin H.G.R. 495/2000, cuprindea obiective precise, termene scurte si modalitatile concrete de
punere n aplicare n domeniul turismului,guvernul consdernd turismul domeniul prioritar
economiei nationale.
Astfel, unul din obiective- accelerarea procesului de privatizare, a fost favorizat de
hotarrea de guvern prin care Ministerul Turismului prelua competentele privind efectuarea
privatizarii, n defavoarea fostului Fond al Proprietatii de Stat, cu intentia declarata de a
debirocratiza si simplifica procedurile de privatizare n turism.
Un alt obiectiv, nca valabil, este efectuarea integrala a procesuluide privatizare.
Privatizaea s-a desfasurat ntr-un ritm sustinut si prin finalizarea ei,forta
schimbarii cum am denumi proprietatea privata, va putea action, va creste calitatea si
competitivitatea ofertei de turism si turism balnear si va nregistra, din nou, un trend pozitiv n
evolutia indicatorilor ce caracterizeaza aceasta activitate.
Tabelul 5.12. prezinta capacitatea si activitatea de cazare turistica, pe forme de proprietate, n
anul 2005 si releva pozitia dominanta a proprietatii majoritar private,care a atins n jur de 80 % la
structuri de primire si capacitate n functiune si aproape 75 % la capacitate existenta.

Marea majoritate a structurilor intrate n proprietate privata au intat deja n planuri mai
mari sau mai mici de modernizare,ceea ce reflecta interesul investitiilor de a schimba amaginea
structuriolr de cazare, alimentatie, tratament sau agrement ai caror proprietari au devenit.
n masura n care vor realiza o noua oferta si o mai buna calitate a serviciilor vor nregistra
rezultate pe masura efortului investitional.
Tabelul 5.12. Capacitatea si activitatea de cazare turistica, pe forme de proprietate, n anul
2005
U.M.

TOTAL

Forme de proprietate
Majoritar de
stat
%

Majoritar
privat
%

Structuri de primire
tur.

Nr.

4226

100

710

18.7

3516

81.3

Capacitate existenta

Locuri

282661

100

69418

25.7

21324
3

74.3

Capacitate in
functiune

Mii loc.
zile

54979

100

9543

20.6

45436

79.4

Sursa:- Institutul National de Statistica, Frecventarea structurilor de primire turistica cu


functiuni
de cazare n anul 2005, Bucuresti,martie 2006
- Prezentare si prelucrare date
Un rol important n dezvoltarea turismului balnear romnesc l are politica sociala a
guvernului, care, pentru a veni n spijinul pensionarilor, suporta annual de la buget, n limita unor
cheltuieli efectuate prin sistemul de sigurari sociale n jur de 70 % din valoarea biletului de
tratament, facilitnd accesul persoanelor de vrsta a III-a n statiunile cu factori de cura,
asigurnd astfel si o buna utilizare a ofertei balneoturistice.
Alte obiective din programul de guvernare sunt:
armonizarea la legislatia Uniunii Europene;
reglementarea cuprinzatoare a principiilor de dezvoltare a turismului si strategia de
dezvoltare a turismului pe termen mediu si lung;
dezvoltarea si modernizarea bazei turistice cu doua actiuni care vizeaza direct turismul
balnear;
crearea zonelor turistice speciale, ce include si statiunile balneo-climaterice;
acordarea de facilitatii fiscale si relansarea potentialului de tratament geriatric al
Institutului Ana Aslan- Otopeni
promovarea potentialului turistic

dezvoltarea relatiilor cu organizatiile de turism


Materialele de informare si promovare turistics tiparite sau destinate informarii prin
majloace audiovizuale, actiune de reclama, publicitate si promovare a ofertei turistice,
participarea la trguri internationale, au dat deja roade, turoperatori de renume, revenind de anul
trecut pe piata turistica a Romniei cu perspecive foarte bune n privinta cresterii numarului de
turisti n anii urmatori.
O buna promovare nsotita de schimbarea n bine, din punct de vedere calitativ si
competitiv, a ofertei romnesti de turism balnear, cu factori naturali de cura att de valorosi , pot
face din tara noastra o destinatie din ce n ce mai solicitata de turistii straini mai ales ca pretul
sejurului balnear este accesibil pentru acestia.
Anul 2003 a fost anul turismului balnear si mpreuna cu programul national de lansare a
turismului balnear romnesc, arata preocuparea dosebita a Autoritatii Nationale pentru Turism si
a Guvernului Romniei pentru aceasta forma de turism.
Principalele directii de dezvoltare au n vedere si urmatoarele actiuni:
mbunatatirea ambiantei generale a statiunilor;
Folosirea ct mai larga a resurselor naturale disponibile;
Diversificarea activitatii de tratament;
Cresterea competitivitatii activitatilor de primire;
Dezvoltarea si mbunatatirea calitatii serviciilor din unitatile de alimentatie;
Diversificarea dotarilor de agrement si a actiunilor specifice.
n ceea ce priveste investitiile, datorita faptului ca turismul este, prin excelenta, un
domeniu al sectorului privat, din acest sector va proveni si ponderea cea mai mare a investitiilor.
Statului i revine, nsa, rolul de coordonare prin utilizarea macanismelor si prghiilor specifice
economiei de piata pentru stimularea investitiilor.
Rolul statului este major n asigurarea infrastructurii generale de calitate prin realizarea
de investitii n scopul modernizarii acesteia,n crearea cadrului legislativ stimulativ, asigurarea
stabilitatii macroeconomice si a unui mediu sanatos de afaceri.
Toate aceste actiuni ce si propun integrarea n standardele europene a calitatii produsului
balnear, n conditiile n care cererea internationala pentru turism balnear este n crestere, vor da
posibilitatea exploatarii potentialului balnear al Romniei n folosul unui ct mai mare numar de
turisti romni si straini.

CONCLUZII

n Europa ultimilor 20 de ani avut loc, dupa cum apreciaza specialisti n domeniu, o
revenire fara precedent a termalismului iar secolul XXI a nceput cu o imagine incomparabil mai
buna pentr aceasta forma de turism, datorita dezvoltarii sustinute a turismului de bunastare
alaturi de cel traditional.
n cazul nostrum, schimbarea de sistem politic, economic si social produsa n 1989 si
revenirea tarii noastre n esalonul democratiilor europene a nsemnat pentru turismul balnear
intrarea ntr-o perioada de criza. Perioada prelungita de tranzitie, caderea economiei, scaderea
puterii de cumparare, managementul defectuos, lipsa investitiilor, a cadrului legislativ, au generat
degradarea bazei materiale din statiuni, att din punct de vedere al achipamentelor nvechite si
depasite moral din hoteluri, restaurante si baze de tratament, ct si al dotarii edilitate,
amenajarilor publice (parcuri,pavilioane de cura interna, captari de izvoare) si protectiei
factorilor naturali de cura,care s-au degradat considerabil.
Din acest motiv, pna n anul 2000, n loc sa diminuam diferentele dintre oferta noastra n
domeniu si cea a statelor cu traditie, discrepantele s-au accentuat.
Cresterea economica nregistrata de tara noastra dupa anul 2000 s-a reflectat si ntr-un
reviriment al ofertei din turismul balnear romnasc, o tendinta de modernizare a structurilor
hoteliere si de tratament, de diversificarea ofertei, ceea ce reflecta convingerea societatilor ce-si
desfasoara activitatea n domeniu ca aceasta forma de turism va nregistra o crestere continua a
cereri.
Asa cum am aratat n capitolul 5, mpartasind convingerea ca turismul balnear va avea un
ritm de crestere mai mare dect alte forme de turism.n aceste conditii, presupune actiuni
energice pentru modernizare si dezvoltare din partea factorilor de decizie de la nivel
macroeconomic si din partea celor de la nivel regional si local, prin planuri nationale si
regionale. Pe de alta parte, strategiile societatilor comerciale si ale investitorilor din statiuni vor
avea succes n masura n care se vor ncadra n programele stabilite la nivel national.
Premisele sunt create si de Planul national de dezvoltare, 2004-2006, care si propune
reducerea progresiva a discrepantelor. ntre turismul romnesc si cel European vor fi reduse
conform celei de a treia directii de actiune, prin promovarea unei dezvoltarii regionale echilibrate
si atenuarea discrepantelor sociale, care se va realiza prin implementarea urmatoarei prioritati:
Dezvoltarea regionala si locala, va sprijini o gama larga de initiative regionale sau locale, pentru
a caror implementare autoritatile locale vor detine principala responsabilitate. La acestea, se vor
adauga actiuni specifice n domeniul dezvoltarii afacerilor si promovarii turismului, unde este
necesara completatea actiunilor de anvergura nationala cu actiuni care vizeaza n mod special
solutionarea nevoilor locale.
Strategiile societatilor cu activitate de turism balnear, cu sprijinul autoritatilor regionale si
locale, vor defini nsa adevarata fata a viitoarelor statiuni balneare romnesti.
Acestea vor trebui sa raspunda noilor cerinte ale clientilor si noului concept,"turismul de
sanatate, cu oferte complexe, diversificate, de nalta calitate, att la structurile de primire si
alimentatie, ct si la tratament, variatele tipuri de cura si agreement."

Statiunile balneare ale viitorului din Romnia vor avea succes daca vor reusi
transformarea cu ajutorul strategiilor propuse n centre moderne de sanatate si bunastare care sa
valorifice extraordinarul potential al factorilor naturali de cura.
Pentru a putea raspunde cerintelor manifestate pe piata turistica balneara este necesara
crearea unor statiuni polivalente prin largirea si diversificarea profilului de baza al statiunii,
paralel cu aparitia unor statiuni cu profiluri noi: nlaturarea stresului, repunerea n forma,
nfrumusetarea, talasoterapie, profilaxie.
Statiunile balneare moderne, care vor avea produse cu un continut complex, vor oferi
cure balneare terapeutice si de recuperare dar si cure pentru turismul de bunastare, de sanatate,
cu accent pe calitatea vietii strns mpletita cu apararea sanatatii sunt solutia nvingatoare pentru
turismul balnear. Aceste statiuni pot deveni centre de referinta pentru satisfacerea nevoilor de
bunastare ale oamenilor.
Dintre problemele generale obligatorii pentru edificarea statiunilor balneoturistice
moderne am enumera:
-

analizele temeinice pentru stabilirea registrului de factori naturali de cura,


reyervele de subsante minerale utile si nivelul de utilizare a acestora;

stabilirea profilului si specializarilor optime ale statiunii ca elemente de baza


privind amploarea si structura modernizarilor bazei materiale si/sau crearea
centrelor de bunastare;

conturarea celor mai bune solutii pentru zonarea functionala si elementele de


infrastructura generala si specifica;

O valorificare strategica a potentialului turismului balnear romnesc va permite


repozitionarea acestuia pe piata interna si internationala. Reusita acestei actiuni depinde
de implicarea hotarta a factorilor de decizie de la nivel macro si microeconomic, iar
efectele economice si sociale vor fi inseminate pentru Romnia.

[1] Cristureanu C., Zadig R., Baron P., Economia Turismului,Editura A.S.E., Bucuresti, 1982,pag. 95
[2] Minciu R., Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti 2004, pag . 38.
[3] Minciu R. Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti 2004, pag 39.
[4] Patriche D., Stanescu I., Grigorescu M., Emilian R., Enica Nicoleta, Economie comerciala, Ed.
Economica, Bucuresti ,1998. Pag. 187

[5] Cristureanu C., Zadig R.,Baron, Economia Turismului,Editura A.S.E., Bucuresti,1982, pag 67.

[6] Petcu N., Statistica n turism, teorie si aplicatii, Ed.Albastra, Cluj Napoca, 2000, pag 16
[7] Petcu N.,op. Cit., pag 117.
[8] Ioncica Maria, Economia Serviciilor, Ed. Uranus, Bucuresti, 2000, pag 172.
[9] Ioncica Maria, Padurean M., ala M., Economia serviciilor- Culegere deprobleme si studii de caz,
Ed. Uranus, Bucuresti, 2002, pag 96.

[10] Stanciulescu Gabriela, Managementul operatiunilor de turism, Ed. All Back, Bucuresti, 2002, pag.
29.