Corpul Expertilor Contabili

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania
Aplicatii Set No3
Stagiar: Predescu Alexandra Camelia

Categoria: Expert Contabil
Anul: I Semestrul: I
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.

Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.
Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului.
Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.
Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.
Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.
Studiu de caz privind rezultatul reportat.
Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.
Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.
Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si lung.
Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.
Studiu de caz privind contractele de leasing operational.
Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.
Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similar.
Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.
Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.
Studiu de caz privind privind intrarile de imobilizari necorporale.
Studiu de caz privind privind iesirile de imobilizari necorporale.
Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imoblizarilor corporale.
Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.
Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.
Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.
Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans.
Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizarile financiare.
Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.
Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.
Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.
Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.
Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.
1. Studii de caz privind constituirea si majorarea capitalului social

I.Constituire societate comerciala pe actiuni prin subscriere integrala si simultana a
capitalului social.
Se constituie o societate comerciala pe actiuni prin subscriere integrala si simultana a
capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv, in urmatoarele conditii :
capital social subscris: 90.000 lei; numar de actiuni 90 de titluri; valoare
nominala a unei actiuni:1.000 lei/titlu =(90.000 lei/90 titluri) ;
cheltuieli de constituire platite pe baza unui cec bancar, 500 lei;
potrivit politicii societatii, cheltuielie de constituire se capitalizeaza si se
amortizeaza in 5 ani;
eliberarea a 50% din capitalul subscris se realizeaza prin depunerea de
numerar direct in contul de la banca;
unul dintre actionari care a subscris 10 actiuni, aduce drept aport un mijloc
fix evaluat la 10.000 lei
Contabilizarea subscrierii actiunilor, a platii cheltuielior de constiturire , a eliberarii a 50%
din capitalul social prin depunerea in numerar si a aducerii mijlocului fix ca aport la capital:
Nota :
Potrivit legii 31/1990 privind societatile comerciale, societatea pe actiuni se poate constitui
prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau
prin subscriptie publica.In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre
semnatarii actului constitutiv,capitalul social varsat la constituire, nu va putea fi mai mic de 30% din
cel subscris.Diferenta de capital social subscris, trebuie sa fie varsata :
a)
pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la
data inmatricularii societatii.
b)
pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2
ani de la data inmatricularii societatii.
Capitalul social al societatii pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei .
Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.
Cand societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor intocmi
un prospect de emisiune.
Societatea se poate constitui numai daca intreg capitalul social a fost subscris si fiecare
acceptanta varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise, prin banca.
Restul de capital social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare.
Actiunile ce reprezinta aporturi in natura, vor trebui acoperite integral .
Daca exista aporturi in natura, fondatorii societatii trebuie sa solicite judecatorului delegat
numirea unuia sau mai multor experti evaluatori autorizati, care vor intocmi un raport de evaluare
pentru fiecare bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii
actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul-delegat. Raportul
expertilor va fi pus la dispozitia subscriitorilor, la locul de intrunire al adunarii constitutive .
Potrivit OMFP 3055/2009 si planului de conturi general evidenta constituirii si modificarii
capitalului social se realizeaza prin contul de pasiv 101 Capital social.
In creditul contului 101 Capital social se inregistreza constituirea si cresterea capitalului
social prin aportul in bani si/sau in natura al proprietarilor, prin capitalizarea rezultatului si prin
operatii interne.
In debitul contului 101 Capital social se inregistreza micsorarea capitalului prin
rambursarea catre asocati si acoperirea de pierderi provenite din exercitiile financiare
precedente.Soldul contului este creditor si reprezinta capitalul propriu ca sursa permanenta de

finantare a activelor intreprinderii.
Cele doua analitice ale contului sintetic 101, respectiv 1011 Capital subscris nevarsat si
1012 Capital subscris varsat permit delimitarea contabila a celor doi pasi necesari in constituirea
capitalului social subscrierea si varsarea.Evidenta aporturilor subscrise de asociati pentru
constituirea si cresterea capitalului social, se realizaeaza prin contul 456 Decontari cu
actionarii/asociatii privind capitalul .In debitul contului 456 se inregistreaza capitalul subscris de
actionari/asociati, respectiv sumele achitate acestora cu ocazia retragerii capitalului.In creditul
contului 456 se reflecta valoarea aporturilor varsate in numerar si/sau natura, precum si capitalul
retras de actionari/asociati.Soldul debitor al contului 456 reprezinta capitalul subscris nevarsat de
actionari/asociati, sodul creditor reprezinta datoria din capitalul de rambursat.
Subscrierea actiunilor : 90 actiuni *1.000 lei/actiune = 90.000 lei
90.000 lei456
=
1011
90.000 lei
(Decontari cu Asociatii/actionarii
( Capital subscris nevarsat)
privind capitalul)
Plata cheltuielilor de constituire :500 lei
500 lei201
=
512
500 lei
(Cheltuieli de constituire)
( Conturi curente la banci)
Eliberarea a 50% din capitalul subscris prin depunerea de numerar direct in contul de la banca
90.000*50% = 45.000 lei;
45.000 lei 512
=
456
45.000 lei
(Conturi curente la banci) ( Decontari cu asociatii/actionarii privind capitalul)
si concomitent :
45 000 lei
1011
=
( Capital subscris nevarsat)
1012
45.000 lei
( Capital subscris varsat)
Aducerea mijlocului de transport evaluat la 10.000 lei ca aport la capital:

10.000 lei 2133
=
456
10.000 lei
( Mijloace de transport )
( Decontari cu asociatii/actionarii privind capitalul)
si concomitent :
10.000 lei
1011
=
(Capital subscris nevarsat)
1012
10.000 lei
II. Cazuri de majorare a capitalui social :

a)
Majorare capital social prin aport mijloc de transport
Se cunosc urmatoarele informatii:

se majoreaza capitalul social al unei societati, prin aportul in natura al unui
mijloc de transport, evaluat la valoarea de 33.000 lei ;
valoarea de emisiune retinuta la subscriere pentru o actiune este de 11 lei;
valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei;
OMFP 3055/20096 prevede ca:
Prima de aport se calculeaza ca diferenta intre valoarea bunurilor aportate si valoarea
nominala a capitalui social cu care au fost remunerate aceste aporturi (pct.245-(5)).
Prin urmare :
Numar de actiuni noi create: 33.000 lei/11 lei/actiune (val.de emisiune) =

3.000 actiuni;
Cresterea capitalului social se realizeaza cu valoarea nominala de 30.000 lei=
3.000 actiuni*10 lei/actiune, iar
Prima de aport are valoarea de 3.000 lei= (33.000 lei -30.000 lei);
Inregistrarea majorarii capitalului:
33.000 lei
2133
(Mijloace de transport)
= % 33 000 lei
1012(Capital subscris varsat) 30 000 lei
1043 (Prima de aport)
3 000 lei
b)
Majorare capital social prin incorporare in capitalul social a beneficiului
reportat din exercitiile anterioare, a beneficiului ultimului exercitiu incheiat si a
primelor de emisiune :
Se cunosc urmatoarele informatii ( in lei ) :
- beneficiu reportat din exercitiile anterioare 1.000 ;
- beneficiu curent din ultimul exercitiu incheiat 2.000
- prime de emisiune 3.000 ;
b1) Incorporarea in capitalul social a beneficiului reportat din exercitiile anterioare:
1.000 lei
117.N-1
=
1012
1 000 lei
( Rezultat reportat)
(Capital subscris varsat )
b2) Incorporarea in capitalul social a beneficiului reportat din ultimul exercitiu incheiat:
2 000 lei
117.N
=
1012
2.000 lei
( Rezultat reportat)
b3) Incorporarea in capitalul social a primelor de emisiune :1.000 lei
1 000 lei
104
=
1012
1 000 lei
( Prime de capital)
(Capital subscris varsat)
c)
Majorare de capital social prin conversia obligatiunilor in actiuni :
Se transforma 2000 de obligatiuni in 1000 de actiuni; Valoarea nominala a unei obligatiuni

este de 100 de lei iar valoarea nominala a unei actiuni este de 190 lei.
c1) Prima de conversie a obligatiunilor in actiuni : 2000*100-1000*190=10.000 lei;
c2) Inregistrarea majorarii capitalului social:
200 000 lei 161 = % 200.000 lei
(Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni)
1012
190.000 lei
(Capital social varsat)
1044
10.000 lei
( Prima de conversie obligatiuni in actiuni)
d)Majorare capital social prin conversia unei datorii fata de furnizori, in participatie la
capital :
10.000 lei
401
=
1012
10.000 lei
( Furnizori)
(Capital social varsat )
e)Majorare capital social prin subscriere actiuni cu valoare nominala in Euro :
- numar de actiuni: 1.000;

- valoare nominala actiuni: 100 euro/actiune;
- curs de schimb la data subscrierii: 4,3 lei/euro;
- curs de schimb la data eliberarii: 4,4 lei/euro;
Semnificatia conturilor:
ct.456: Decontari cu Asociatii/actionarii privind capitalul;
ct.5121 Conturi curente la banci;
ct.665: Chelt.cu dif.de curs valutar;
ct.1011: Capital subscris nevarsat;
ct.1012 Capital subscris varsat;
e1) Subscrierea aportului la capitalul social, la cursul de schimb de la data subscrierii:
1000 actiuni*100 Euro/actiune.*4,3 lei/euro =430.000 lei
430 000 lei
456 = 1011
430 000 lei
e2) Realizarea aportului la cursul de schimb de la data varsarii:
1000actiuni*100 Euro/actiune.*4,2 lei/euro =420.000 lei
430 000 lei % = 456 430 000 lei
5121 420 000 lei
665 10 000 lei
Si concomitent:
430 000 lei
1011 = 1012 430 000 lei
2.
Studiu de caz privind diminuarea capitalului social
Potrivit reglementarilor financiare si contabile, pierderile se acopera in ordine, prin :

1)
Reportare pentru exercitiul urmator pentru a fi acoperite din rezultatul
pozitiv;
2)
Acoperire din rezervele legale create in acest scop;
3)
Acoperire prin contributia actionarilor;
4)
Acoperire din capitalul social, in cazul in care pierderile acumulate in contul
117 Rezultatul reportat sunt semnificative si totodata s-au epuizat cele trei posibilitati
anterioare;
In situatia in care acoperirea pierderilor se face din capitalul social (pct.4 de mai sus),
exista doua modalitati posibile de a proceda:
reducerea valorii nominale a actiunilor;
anularea unui numar de actiuni;
Indiferent de solutia aleasa, se debiteaza contul 1012 Capital social subscris varsat si se
crediteaza contul 117 Rezultat reportat.
Se dau urmatoarele cazuri:
1)
In anul N se reporteaza o pierdere curenta de 1000 lei ;
In luna Ianuarie N+1, se acopera pierderea prin rezultatul pozitiv dupa impozitare :
a1) Reportare pierdere inregistrata in N, de 1000 lei:
1 000 lei
117.N= 121.N
1 000 lei
a2) Acoperire in N+1 pierdere reportata, din rezultatul pozitiv dupa impozitare al exercitiului
curent:
1 000 lei
121.N+1= 117.N
1 000 lei
2)
In anul N se acumuleaza o pierdere contabila de 2000 lei, care se acopera
in anul N+1 din rezerve:
a1) Reportare pierdere inregistrata in N, de 2000 lei:
2 000 lei
117.N= 121.N
2 000 lei
a2) Acoperire in N+1 din rezervele legale create in acest scop, a pierderii reportata din N:
2000 lei
2 0000 lei
1068 = 117
2 000 lei
Obs: ct.1068 Alte Rezerve; 117 Rezultat reportat; 121 Profit sau pierdere
3)Se acopera o pierdere de 4.000 lei , prin contributia actionarilor, depusa in contul
curent :
a) Micsorarea capitalului social pentru acoperirea pierderii acumulate:
4 000 lei
1012 = 117
4 000 lei
c) Constituirea creantei fata de actionari, pentru partea de capital social redusa prin
inglobarea pierderii:
4 000 lei
456 = 1011
4 000 lei
c) Varsarea contributiei actionarilor (456 Decontari cu asociatii privind capitalul) prin banca
(ct.512)
4 000 lei
512 = 456
4 000 lei
d) Transformarea capitalului social subscris nevarsat (ct.1011) in capital social
subscris varsat(ct.1012):
4 000 lei
1011 = 1012
4 000 lei
4) Reducere capital social cu 10%, prin rambursarea capitalului catre asociati
Situatia capitalurilor unei entitati se prezinta dupa cum urmeaza: capital social 900.000 lei;
rezerve 4.000 lei; numar actiuni: 1000 de titluri;Se decide diminuarea capitalului social cu 10% , prin
rambursarea capitalului catre asociati . Se au in vedere urmatoarele cazuri:
a)Reducerea valorii nominale a actiunilor, cu 10%;
b)Reducerea numarului de actiuni cu 10%;
a)
Diminuarea capitalului social prin reducerea valorii nominale a
actiunilor, cu 10%:
Valoare nominala actiuni inainte de diminuare: 900.000 lei/1000 actiuni= 900 lei/actiune;
Noua valoare nominala ( diminuata cu 10% fata de valoarea initiala ) =810 lei/actiune;
Noua valoare a capitalului social dupa diminuarea valorii actiunilor = 810.000 lei;
Valoarea cu care s-a diminuat capitalul social: 90.000 lei = 900 lei/actiune *1000 actiuni;
a1) Consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului:
90 000 lei 1012 = 456 90 000 lei
a2) Rambursarea efectiva catre asociati a partii de capital eliberata prin reducere:
90 000 lei 456 = 512 90 000 lei
b) Diminuarea capitalului social prin reducerea numarului actiunilor existente, cu 10%:

Valoare nominala = 900 lei/actiune =900.000 lei /1000 actiuni;
Numar nou de actiuni diminuat cu 10% fata de numarul initial : 900 actiuni;
Numar actiuni anulate : 100 actiuni;
Noua valoare a capitalului social dupa anularea celor 100 de actiuni:
810.000 lei = 900 actiuni ramase *900 lei/actiune;
Valoarea cu care s-a diminuat capitalul social : 90.000 lei =900 000 lei 810 000 lei.
a1) Consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului:
90 000 lei
1012 = 456
90 000 lei
a2) Rambursarea efectiva catre asociati a partii de capital eliberata prin reducere:
90 00 lei
456 = 512
90 000 lei
3.Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului

Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti sociale la
societatile de persoane. Actiunile sau partile sociale se pot evalua la urmatoarele valori:
a)
Valoarea nominala care reprezint raportul dintre capitalul social i numrul
de titluri emise (aciuni sau pri sociale).
Exemplu:
La infiintarea unei societati cu raspundere limitata se constituie un capital social de 7.000 lei, care
este divizat in 70 de parti sociale.Valoarea nominala a unei parti sociale este: Capital social/Numar
Parti sociale, respectiv: 7.000/70 = 10 lei/parte sociala.
b) Valoarea de piata sau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare/ cumparare a titlurilor, care se
stabileste prin negociere la bursa de valori, pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport numit
cotatie. Pretul de piata al unei actiuni depinde de mai multi factori: marimea dividendelor asteptate de
catre actionari; stabilitatea financiara a entitatii;situatia generala a pietei de capital;rata dobanzilor,etc.
Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul care trebuie platit de catre persoanele care subscriu
actiunile sau partile sociale(PE). Pretul de emisiune poate fi egal sau mai mare decat valoarea
nominala.
c) Valoarea financiara exprima echivalentul corespunzator capitalizarii dividendului anual pe o actiune
la o rata medie a dobnzii pe piata, sau ea corespunde sumei totale care plasata la o dobnda sigura va
produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor.Se precizeaza ca rata dobnzii este cea corespunzatoare
titlurilor de valoare cu venituri fixe (obligatiuni) majorate n functie de riscurile de curs (riscuri care
sunt nesemnificative, n principiu, pentru o actiune).n ceea ce priveste dividendul luat n calcul este
cel distribuit n cursul exercitiului sau media aritmetica adividendelor distribuite n cursul ultimelor
cinci exercitii.
Exemplu:
Pentru o actiune s-a primit un dividend de 50 lei, iar rata medie a dobanzii este de
20%. Valoarea financiara a actiunii este:VF=Valoare dividend/ Rata dobanzii 50/0.2 = 250 lei. Suma
de 250 lei corespunde suma totala care ar trebui plasata la dobanda de 20% pentru a obtine un avantaj
egal cu marimea dividendului de 50 lei.
d)
Valoarea de randament
Reprezint valoarea corespunztoare profitului net pe o aciune care se poate capitaliza

n cursul exerciiului financiar la o rat medie a dobnzii. Venitul titlurilor este egal cu
dividendele plus profitul ncorporat n rezerve.
VR=(dividendul pe actiune + cota parte din profit pe actiune incorporata in rezerve)/ rata medie
adobanzii. Dividendul pe actiune este de 50 lei,partea din profit incorporata in rezerve este de 5 lei
/actiune, iar rata dobanzii este de 20% pe an.Valoarea de randament este VR=(Divident pe
actune+Profit pe actiune)/Rata Dobanzii = (50+5) : 20/100= 275 lei
e)
Valoarea contabila
(VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca un raport intre activul net contabil si numarul de
titluri VC=ANC/NA
Activul net contabil = Activ total Datorii Actie fictive
Activ
Imobilizari corporale
Suma
Capitaluri proprii + D
atorii
10.000
Suma
Capitalul social (2000

actiuni)
5 000
Stocuri
900
Rezerve
400
Creante
400
Profit
3 500
Disponibiltati
3000
Furnizori
500
Active de regularizare
300
Credite bancare
5200
Total
14.600
Total
Conform datelor din tabelul de mai sus putem calcula urmtoarele elemente:
Valoarea nominala a unei actiuni 5000/2000=2,5lei
Valoarea contabila a unei actiuni (14.600-5700-300)/2000=4.3lei
Datorii=furnizori + credite bancare=500+5200=5700
14.600
Sau valoarea contabil a unei aciuni se mai poate calcula n felul urmtor:
Activ net contabil=capital propriu-active fictive
Capital propriu= capital social + rezerve+ profit
Activ net contabil= (5000 + 400 +3500) 300 (active de regularizare sau fictive) = 8600
Valoarea contabila a unei aciuni = 8600 / 2000-nr.actiuni = 4,3 lei
4 Studiu de caz privind amortizarea capitalului social

Amortizarea capitalului social se realizeaza in virtutea unor dispozitii statutare sau prin
decizia AGA(Adunarea Generala a Actionarilor) extraordinara.
In principiu amortizarea capitalului social consta in rambursarea catre actionari a depunerilor
facute de acestia, fara ca acestea sa reduca capitalul social.
Se modifica doar forma capitalului social din capitalul neamortizat in capitalul
amortizat.Rambursarea capitalului social se face fie prin rezerve disponibile "1068" fie prin rezultatul
reportat"117".
Rambursarea capitalului social nu conduce la o modificare a volumului acestuia inscris in
statutul si in Registrul Comertului, deoarece sursa din care se face rambursarea capitalului social este
beneficiul sau fondul de rezerva.Actiunile amortizate integral sau partial raman in posesia actionarilor
pentru care se pierde dreptul la primul dividend (se numesc actiuni de juisance). Actiunile de
juisance se caracterizeaza prin faptul ca numai au dreptul la primul dividend pe masura sumei
amortizate. Ele pastreaza dreptul la supra dividend,dreptul la bonificatia de lichidare, dreptul
proprietarilor de a lua parte la AGA si de a subscrie preferential in cazul cresterii de capital.Ca si
scaderile de capital prin distribuirea catre asociati, amortizarea capitalului social este o operatie rara,
deoarece ea se face din rezervele sau din beneficiu si este impusa fiscal.Amortizarea capitalului poate
fi facuta de catre orice societate, dar ea este specifica indeosebi societatilor de durata limitata.In cazul
lichidarii unei societati comerciale, operatiunea de amortizare a capitalului social presupune
rambursarea catre actionari, inainte de data lichidarii, a valorii nominale a actiunilor lor, integral
sau partial din rezervele constituite sau din beneficiile realizate.Modificarea formei de capital pe
aceasta cale este importanta la lichidarea societatii, cand capitalul neamortizat nu se impoziteaza iar
capitalul amortizat se impoziteaza, pentru ca s-a amortizat din componentele capitalului propriu
1068,117 care nu au fost impozitate atunci cand s-au constituit.
Monografie contabila:
Capitalul social al unei societati este de 40.000 lei. Actionarii decid sa amortizeze capitalul cu
5.000 lei, prin afectarea altor rezerve constituite.
a)
Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru fractiunea amortizata:
5 000 lei Capital subscris varsat 1012 = 456 Decontari cu actionarii privind capitalul 5 000
lei
b)
Afectarea rezervelor la amortizare:
5 000 lei
1068 = 1012.1 5 000 lei
Alte reserve Capital neamortizat
c)
Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:
35 000 lei
1012
=
Capital subscris varsat
d)
1012.2
35 000 lei
Capital neamortizat
Rambursarea efectiva a actiunilor:
5 000 lei
456
=
Decontari cu actionarii privind capitalul
5121
5 000 lei
Conturi la banci in lei
5 Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare

si primele de capital
OMFP 3055/20096 prevede ca:
Prima de aport se calculeaza ca diferenta intre valoarea bunurilor aportate si valoarea
nominala acapitalui social cu care au fost remunerate aceste aporturi (pct.245-(5)).Evidenta primelor
legate de capital se realizeaza prin contul sintetic de gradul I cu functie de pasiv, 104 Prime de
emisiune, care se dezvolta pe cele patru sintetice de gradul II : 1041 Prime de emisiune,
1042Prime defuziunie/divizare, 1043 Prime de aport, 1044 Prime de conversie a obligatiunilor
in actiuni.Conturile din clasa 104 :
- se crediteaza cu primele de capital calculate la constituirea, cresterea si
fuziunea capitaluluisocial si conversia obligatiunilor in actiuni .
- se debiteaza cu primele incorporate in capitalul social sau la rezerve, dupa caz.
- soldul creditor reprezinta primele de capital delimitate ca o structura distincta a
capitalului propriu.
5.1.Majorarea capitalului social si constituirea primelor de emisiune. Incorporarea
primelor de emisiune in capital si rezerve.
Cu ocazia subscrierii aporturilor, valoarea la pret de emisiune este de 105.000 lei iar valoarea
nominala aactiunilor subscrise este de 100.000 lei.Primele de emisiune constituite au urmatoarea
destinatie : 3.400 lei pentru rezerve si 1.600 lei pentrumajorarea capitalului social.
a1) Constituirea capitalului social si a primelor de capital:
105 000 lei 456 = % 105 000 lei
(Decontari cu asociatii)
1011 (Capital subscris nevarsat) 100 000 lei
1041( Prime de emisiune )
5 000 lei
a2) Incorporarea primelor de capital in rezervele si in capitalul social al intreprinderii:
5 000 lei 1041 = %
5 000 lei
( Prime de emisiune)
1012 ( Capital social varsat) 1 600 lei
1068 (Alte reserve)
3 400 lei
Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve
statutare sau contractuale si alte rezerve(pct.247-(2)).
Rezervele legale se constituie anual din profitul entitatii, in cotele si limitele prevazute de lege
sidin alte surse prevazute de lege (pct.247-(2)).
Rezervele legale pot fi utilizate numai in conditile prevazute de lege (pct.247-(3)).
Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entitatii,
conform prevederilor statutare ( actul constitutiv ) al acesteia.
Alte rezerve neprevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului
net pentru
acoperirea pierderilor contabile
sau in
alte scopuri potrivit
hotararii
AGA, cu respectarea prevederilor legale (pct.247-(5)).
In raport cu structurile de rezerve mentionate mai sus, se foloseste contul 106

Rezervedezvoltat pe sintetice de gradul II, in functie de regimul si destinatia rezervelor.Constituirea
rezervelor se inregistreaza in creditul conturilor mentionate mai sus, iar utilizarea lor, indebitul
acestora. Soldul creditor al conturilor evidentiaza rezervele delimitate ca sursa de finantaredurabila a
activelor.
La art.183-(1) din legea 31/1990 privind societatile comerciale, este mentionat ca se va
prelua dinprofitul anual al societatii cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce
aceasta vaatinge mnimum a cincea parte din capitalul social. Din punct de vedere fiscal,
potrivit art.22-(1) .lit.a) din Legea 571/2003 privind codul fiscal,coroborata cu pct.50 din titlul II al
Normei metodologice de aplicare a acestuia, rezerva legala estedeductibila in limita unei cote de 5%
aplicate asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozituli pe profit, din care se scad
veniturile neimpozabile si sa adauga cheltuielile aferente acestorvenituri neimpozabile, pana ce
aceasta atinge a cincea parte din capitalul subscris varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor
de organizare si functionare .
5.2.Constituire rezerve legale. Acoperire pierderi ani precedenti din rezerva legal
constituita.Constituire rezerve statutare si alte rezerve. Utilizare alte rezerve (cont 1068) pentru
finantareaunor investitii si incorporarea in capital . Acordarea de dividende din rezervele
disponibile.
a) Se constituie rezerve legale la sfarsitul anului N din profitul brut, in suma de 1.000 lei.
1 000 lei 129 Repartizarea profitului = 1061Rezerve legale 1 000 lei
b) Se utilizeaza rezervele legale constituite, pentru acoperirea unor pierderi din anii
precedenti:
1 000 lei 1016 Rezerve legale = 117Rezultat reportat 1 000 lei
c) Se consituie rezerve statutare in suma de 3.000 lei si alte rezerve in suma de 4.000 lei , din
profitul net.7.000
7 000 lei 117 =
%
7 000 lei
Rezultat reportat
1063
1061
Rezerve statutare 3 000 lei

Alte rezerve
4 000 lei
d)Se incorporeaza sumele din contul 1068 Alte rezerve in capitalul social, pentru finantarea
unor investitii:
2 000 lei 1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris varsat 2 000 lei
e)Se acorda dividende din rezervele disponibile : 2.000lei
2 000 lei 1068 Alte rezerve = 457 Dividende de plata 2 000 lei
5.3.Rezerve din reevaluarea imobilizarilor corporale. Transferul surplusului din
reevaluare la rezultatul reportat, pe masura folosirii activului de catre intreprindere.
O intreprindere achizitioneaza la data de 31.12.N-1, o instalatie la costul de 100.000 lei,
amortizata liniara in 10 ani. La sfarsitul anului N+1 are loc reevaluarea activului, valoarea justa fiind
de 84.000 lei .Se considera ca surplusul din reevaluare este transferat la rezultatul reportat, pe masura
ce activul este folosit in intreprindere.OMFP 3055/2009 prevede ca :
Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale la sfarsitul exercitiului
financiar,astfel incat aceastea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea
rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.
Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate, se inregistreaza in
contabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui in care s-a facut reevaluaraea (pct.121-(1)).
Daca o imobilizare corporala complet amortizata mai poate fi folosita, cu ocazia
reevaluarii,acesteia i se stabilesc o noua valoare si o noua durata de utilizare economica,
corespunzatoare perioadei estimate a se folosi in continuare (pct.12-(3)) .
Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare, este capitalizat prin transferul direct
in rezerve (cont 1065 Rezerve reperezentand surplusul din reevaluare), atunci cand acest surplus
reprezinta un castig.
Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit
rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat si pe masura ce activul este
folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata
pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului iniatial al
activului(pct.124-(3)).
Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu
exceptia cazului in care activul a fost reevaluat sau valorificat, situatie in care surplusul din
reevaluare reprezinta un castig efectiv realizat(pct.124-(8)).
Evidentierea rezervelor din reevaluare trebuie facuta pe fiecare imobilizare corporala in parte
si pe fiecare operatiune de reevaluare care a avut loc (pct.246-(1)).
Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuata numai in limita soldului creditor
existent,eferent imobilizarii respective (pct.246-(2)).
Rezervele din reevaluarea imobilizarilor corporale au caracter nedistribuibil.
Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea prevederilor
subsectiunii 8.2.5.1Reevaluarea imobilizarilor corporale din prezentele reglementari(pct.246-(3)).
Exemplu:
La sfarsitul anului N+1, activul va fi recunoscut in bilant la valoare reevaluata de 84.000 lei .
Calcule aferente anului N+2 :
amortizarea calculata la valoarea reevaluata:84.000 lei val.justa /8 ani ramasi
= 10.500 lei
amortizarea calculata la costul initial al activului : 80.000 lei / 8 ani ramasi =
10.000 leiObs : 80.000 = 100.000 (valoarea de intrare din 31.12.N-1)
20.000 (valoarea amortizata in N si N+1) ;
diferenta de transferat la rezerve : 500 lei = 10.500 lei ( amortizarea calculata
la valoarea reevaluata ) 10.000 lei ( amortizarea calculata la costul initial al activului).
500 lei105 Rezerve din reevaluare = 1065 Rezerve reprezentand surplusul din reevaluare
500 lei
7. Studiu de caz privind rezultatul exercitiului si rezultatul reportat

Monografie contabila la inchiderea primului an, in cazul obtinerii de profit, dar si
in cazul pierderii,in cazul unei societati nou-infiintata.
O.M.F.P. nr. 3.055/2009 stabileste la punctul 8.9.4 tratamentul aplicat rezultatului exercitiului
financiar,rezultatului reportat, repartizarii profitului si acoperirii pierderii contabile.
(1) In contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului
financiar.
(2) Rezultatul exercitiului se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului.
(3)Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta
soldul final al contului de profit si pierdere.
(4) Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea
situatiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectueaza in conformitate cu prevederile
legale in vigoare.
(5) Sumele reprezentand rezerve constituite din profitul exercitiului financiar curent, in baza
unor prevederi legale, se inregistreaza prin articolul contabil:
129 = 106
"Repartizarea profitului" "Rezerve

Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare, se preia la inceputul exercitiului
financiar urmatorcelui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale in contul 117 "Rezultatul
reportat", de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii hotarate de adunarea generala a
actionarilor sau asociatilor,cu respectarea prevederilor legale.Evidentierea in contabilitate a
destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala aactionarilor sau asociatilor care
a aprobat repartizarea profitului, prin inregistrarea sumelor reprezentand dividende cuvenite
actionarilor sau asociatilor, rezerve si alte destinatii, potrivit legii.
(6) Inchiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" si 129 "Repartizarea profitului" se
efectueaza la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile
financiare anuale. Ca urmare, cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare, in bilantul intocmit
pentru exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale.
(7) In contul 117 "Rezultatul reportat" se evidentiaza distinct rezultatul reportat provenit din
preluarea, la inceputul exercitiului financiar curent, a rezultatului din contul de profit si pierdere al
exercitiului financiar precedent, precum si rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor
contabile.
249. - (1) Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel
reportat, din rezerve, prime de capital si capital social, potrivit hotararii adunarii generale a
actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale. In lipsa unor prevederi legale exprese,
ordinea surselor din care se acopera pierderea contabila este la latitudinea adunarii generale a
actionarilor sau asociatilor,respectiv a consiliului de administratie.
(2) In cazul corectarii de erori care genereaza pierdere contabila reportata, aceasta trebuie
acoperita inainte de efectuarea oricarei repartizari de profit."Concret, dupa inchiderea conturilor de
venituri si cheltuieli:
121 = 6XX
"Profit sau pierdere" "Conturi de cheltuieli"
7XX = 121
"Conturi de venituri" "Profit sau pierdere"
Presupunem ca societatea a obtinut pierdere, deci soldul contului 121 va fi debitor si astfel va
aparea in balanta la 31.12.2012 si in bilant.La inceputul anului urmator, societatea va face
inregistrarea contabila:
117 = 121
"Rezultatul reportat" "Profit si pierdere"
Daca societatea a obtinut profit, calculeaza impozitul pe profit si inchide cheltuiala prin
contul 121:
121 = 691
"Profit sau pierdere" "Cheltuieli cu impozitul pe profit"
Societatea obtine astfel profitul net, caz in care soldul contului 121 este creditor.
Exemplu :
Societatea Alfa a obtinut un profit de 10.000 de lei si are un capital social de 200 de
lei.Rezerva legala de constituit va fi 20% x capitalul social = 40 de lei.
Inregistrari contabile:
40 lei
129
= 1061
40 lei
Repartizarea profitului
Rezerva legala
In balanta, la 31 decembrie, si in bilant vor aparea:121 - sold creditor = 10.000 lei 129 - sold
debitor = 40 lei 1061 - sold creditor = 40 lei.
La inceputul anului urmator, societatea va inregistra:
40 lei 121
=
129
40 lei
Profit sau pierdere
Repartizarea profitului
9 960 lei
121
=
117
9.960 lei
Profit sau pierdere
Rezultatul reportat
8.Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.

OMFP 3055/2009 prevede :
Actiunile proprii rascumparate potrivit legii, sunt prezentate in bilant ca o corectie a
capitalului propriu (pct.244-(1)) ;
Castigurile sau pierderile legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea cu titlu gratuit sau
anulareainstrumentelor de capitaluri proprii ale entitatii (actiuni, parti sociale), nu vor fi recunoscute
incontul de profit si pierdere.Contravaloarea primita sau platita in urma unor astfel de operatiuni este
recunoscuta direct incapitalurile proprii si se prezinta distinct in bilant, in Situatia modificarii
capitalurilor proprii,astfel:
castigurile sant reflectate in contul 141Castiguri legate de vanzarea sau
anularea instrumentelorde capitaluri proprii.
pierderile sant reflectatate in contul 149 Pierderi legate de emiterea,
rascumpararea, vanzarea,cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii (pct.244-(2)).
8.1.Rascumpararea propriilor actiuni la pretul de rascumparare, urmata de vanzarea
lorulterioara la un pret de vanzare mai mic decat cel de rascumparare :
O intreprindere cumpara 1000 de titluri din propriile actiuni; Actiunile au valoarea nominala
de 10 lei,iar pretul de rascumparare este de 15 lei. Ulterior, actiunile rascumparate, sunt vandute la
13 lei /titlu.
a)
Rascumpararea propriilor actiuni, la pretul de rascumparare de 15
lei/titlu:1000 actiuni*15 lei/actiune = 15.000 lei.
15 000 lei 109 Actiuni proprii rascumparate = 512 Conturi curente la banci 15 000 lei
b)
Vanzarea actiunilor rascumparate, cu 13 lei/actiune :15.000 lei
% = 109 15 0000 lei

5121
13 000 lei
149
2 000 lei
Obs: ct.109 Actiuni proprii rascumparate ; ct.149 Pierderi legate de emiterea,
rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
8.2.Rascumpararea propriilor actiuni la pretul de rascumparare, urmata de vanzarea
lorulterioara la un pret de vanzare mai mare decat cel de rascumparare:
de 10 lei,iar pretul de rascumparare este de 15 lei. Ulterior, actiunile rascumparate, sunt vandute la
16 lei /titlu.
a)
Rascumpararea propriilor actiuni, la pretul de rascumparare de 15 lei/titlu :
1000 actiuni*15 lei/actiune = 15.000 lei
15 000 lei 109 Actiuni proprii rascumparate
b)
= 512 Conturi curente la banci 15 000 lei
Vanzarea actiunilor rascumparate, cu 16 lei/actiune:
16 000 lei
5121 = %
16 000 lei
109
15 000 lei
141
1 000 lei
Obs : ct.141Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.
8.3.Rascumpararea propriilor actiuni la pretul de rascumparare, urmata de anularea
lorulterioara:
de 10 lei,iar pretul de rascumparare este de 15 lei . Ulterior, actiunile rascumparate sunt anulate.
a)
15 000 lei 109 Actiuni proprii rascumparate = 512 Conturi curente la banci1 5 000 lei
b)
Reducerea capitalului social cu valoarea nominala a actiunilor
anulate:Valoarea nominala a actiunilor anulate = 1000 actiuni*10 lei/actiune = 10.000 lei
15 000 lei
% = 109 Actiuni proprii

15 000 lei
1012
10.000lei
149
5.000lei
Obs: ct.109 Actiuni proprii rascumparate ; ct.149 Pierderi legate de emiterea,
rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
8.4.Rascumpararea propriilor actiuni, la un pret de rascumparare mai mic decat
valoarea nominala a actiunilor, urmata de anularea lor ulterioara.
de 16 lei,iar pretul de rascumparare este de 15 lei. Ulterior, actiunile rascumparate sunt anulate.
a)
15 000 lei109 Actiuni proprii rascumparate
= 512 Conturi curente la banci 15 000 lei
b)
Reducerea capitalului social cu valoarea nominala a actiunilor
anulate:Valoarea nominala a actiunilor anulate = 1000 actiuni*16 lei/actiune = 16.000 lei.
Reducerea capitalului social se face cu intreaga valoare platita pentru actiunile anulate, prin
urmare vaexista un castig din tranzactie, de 1000 lei :
16 000 lei
1012 = % 16 000 lei

109
141
Obs: contul 141Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii.
9.Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

Evidenta provizioanelor pentru litigii, garantii acordate clientilor, precum si pentru alte riscuri
sicheltuieli se tine cu ajutorul contului 151.Contul 151 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" este
un cont de pasiv.In creditul contului 151 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" se inregistreaza:
- valoarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli constituite (681).
In debitul contului 151 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" se inregistreaza:
- sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli
(781).
Soldul contului reprezinta provizioanele pentru riscuri si cheltuieli constituite.Constituirea
provizioanelor, ca modalitate de reflectare a incertitudinilor n contabilitate, contribuie lareprezentarea
fidela poziei financiare a entitii.Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii i
valorii lor, dar i prin exercitarea prudenei la ntocmirea situaiilor financiare.Prudena nseamn
gsirea acelor estimri contabile, asociate condiiilor de incertitudine date, care s nusupraevalueze
activele i veniturile, iar datoriile i cheltuielile s nu fie subevaluate.Exercitarea prudenei nu ar
trebui s permit,de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau provizioaneexcesive, subevaluarea
deliberat a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberat adatoriilor sau cheltuielilor.
Aceastcerin este imperativ, ntruct investitorii i fundamenteazdeciziile economice plecnd de
la analiza situaiilor financiare, ca imagine fidel a poziiei financiare i a peformanei unei entiti.
Provizioanele pot fi constituite pentru o varietate de elemente, inclusiv:costuri de
restructurare, garanii, costuri legate de mediu, renovri/recondiionri importante, costuri descoatere
din uz, procese juridice mpotriva companiei, impozite amnate, pierderi din contracte.
Exist unele caracteristici ale provizioanelor care dau natere unor probleme din punct de
vedere alrecunoaterii acestora n contabilitate. Incertitudinea este o astfel de caracteristic a
provizioanelor, prin urmare, este necesar ca aici s intervin raionamentul profesional pentru a se dec
ide dac estenecesar sau nu.
Exemplu :
Societatea S.C. ALFA S.A., productoare de calculatoare, ofer garanii
cumprtorilor produselor sale. Termenii contractului prevd c productorul i ia obligaia de
a rezolva, prin reparaiesau nlocuire, orice defecte de producie care apar n 2 ani de la data vnzrii.
Avnd n vedereexperienele din trecut, este probabil c vor exista anumite cereri de respectare a
contractului de garanie.Se va recunoate un provizion n contabilitate pentru acest tip de garanii?
Pentru a rspunde la aceastntrebare trebuie verificate cerinele cerute de IAS 37 pentru
recunoaterea unui provizion ncontabilitate, astfel:
a)
Exist o obligaie prezent ca rezultat al unui eveniment din trecut?
Evenimentul care oblig estevnzarea produsului cu garanie, care d natere unei obligaii
legale.
b)
Este probabil c va exista o ieire de resurse care nseamn beneficii economi
ce folosite ndecontare? Este probabil pentru garanii privite ca un ntreg.
Concluzia: Se recunoate un provizion pentru cea mai bun estimare a costurilor respectrii
garaniei pentru produsele vndute nainte de data bilanului.Evaluarea provizioanelor este, de
asemenea, dificil, deoarece costurile pot s nu fie angajate dect pestemuli ani (de exemplu,
scoaterea din uz se face la sfritul duratei de viaa unui activ), iar sumele pot fineateptate (de
exemplu,daunele asupra mediului nconjurtor).Pot fi greu de evaluat i de stabilit valori substaniale.
De aceea, multe elemente ale situaiilor financiarenu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate.
Procesul de estimare implic raionamente bazate pe celemai recente informaii credibile avute la
dispoziie. Utilizarea unor estimri rezonabile reprezint parteesenial a ntocmirii situaiilor
financiare. n timp ce recunoaterea i evaluarea reprezint problem importante, nregistrrile
contabile propriu-zise pentru constituirea i utilizarea unui provizion suntliniare.
9.1.Provizioanele pentru litigii
Cel mai frecvent caz este acela al litigiilor al caror verdict nu poate fi anticipat.Intreprinderea
este parte parata intr-un proces privind daune provocate de folosirea necorespunzatoare aunui teren
care ar fi afectat vecinatatile. Partea adversa solicita daune-interese in valoare de
100.000lei.Cheltuielile de judecata in cazul pierderii litigiului ar reprezenta inca 10% din aceasta
suma. Propriilecheltuieli pentru aparare in acest proces (onorarii avocatiale, expertize etc.) se ridica la
25.000 lei.
a) La finele perioadei de raportare, se va inregistra un provizion legat de acest litigiu:135.000
lei
135 000 lei
6812 =
1511
135 000 lei
Cheltuieli de exploatare privind provizioanele Provizioanepentru litigii
pentru riscuri si cheltuieli
b) In cursul anului urmator, se achita 12.000 lei in contul onorariilor avocatiale pentru acest
litigiu:
12 000 lei
628
=
401
12 000 lei
Alte cheltuieli cu serviciile executate de tertiFurnizori
-concomitent, se stinge partea corespunzatoare din provizionul creat:
12 000 lei 1511 =
7812 12 000 lei
Provizioane pentru litigiiVenituri din provizioane dinriscuri si cheltuieli
9.2.Provizioane pentru garantii de buna executie acordate clientilor
- Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial
numaipentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului repectiv pe
ntru care seacorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele
incheiate sau lanivelul procentelor de garantare prevazute in tariful lucrarilor executate ori serviciilor
prestate. Garantiase poate acorda direct la producator sau prin intermediul unei firme de service
autorizata de acesta.Aceste provizioane sunt integral deductibile la calculul impozitului pe profit, cu
respectarea conditiilorspecificate in Legea nr. 571 din 2003 privind Codul fiscal si in Normele de
aplicare a Codului fiscal,aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si
completarile ulterioare.
-pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conditia
deductibilitatii provizioanelor este reflectarea integrala in venituri a valorii lucrarilor executate si conf
irmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari.Reluarea la venituri a provizioanelor constituite
pentru garantiile de buna executie se face pe masuraefectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la
expirarea perioadei de garantie inscrise in contract.
- aceleasi reguli se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a
contractelorexterne, acordate in conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul
exporturilorcomplexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea
sa seregaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor executate si in facturile emise.
Inregistrarea contabila a provizionului pentru garantii acordate clientilor:
6812=
1512
Cheltuieli de exploatare privind provizioanele acordate clientilor
Provizioane pentru
garantii
-provizioanele pentru reabilitarea mediului afectat de activitatile intreprinderii (minerit,
prospectiunigeologice etc.) sunt provizioane obligatorii prin efectul legii si se constituie in raport cu
cifra de afaceridin anul respectiv.Se inregistreaza ca provizioane pentru riscuri si cheltuieli:
6812
=
1512
Cheltuieli de exploatare privind provizioanele acordate clientilor
Provizioane
pentru garantii
10.Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni
10.1.Imprumut obligatar cu pret de rambursare egal cu valoarea nominala si cu

pretul de emisiuneal obligatiunilor emise. Plata dobanda.Rambursare la scadenta.
O societate emite la 01.01.N 1000 de obligatiuni, cu doabanda de 12% p.a. Pretul de
rambursare este egalcu valoarea nominala si cu pretul de emisiune: 1000 lei /obligatiune.
Durata de rambursare este de 10ani. Dobanda se plateste anual. Imprumutul este rambursat la
scadenta finala .
a)
Subscrierea
lei/obligatiune=1.000.000 lei
imprumutului:1000
obligatiuni*1000
1 000 000 lei 461 Debitori diversi = 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 1
000 000 lei
si incasarea acestuia :1.000.000 lei
1 000 000 lei 512 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi 1 000 000 lei
b)
0 lei
120
Plata anuala a dobanzii :1.000.000 lei*12% p.a.= 120.000 lei

666 Cheltuieli cu dobanzile = 512 Conturi curente la banci 120 000
lei
c) Rambursarea la scadenta finala :
1 000 000 lei 161 Imprumuturi din emisiuni de obligationi = 512Conturi curente la
banci
10.2.Imprumut obligatar cu valoare de rambursare egala cu valoarea nominala
si mai mare decatpretul de emisiune al obligatiunilor. Plata dobanda.Rambursare la
scadenta
O societate emite la 01.08.N 1000 de obligatiuni, cu dobanda de 12% p.a. Pretul de
rambursare este egalcu valoarea nominala de 1000 lei/obligatiune. Pretul de emisiune:
900lei /obligatiune . Durata derambursare este de 10 ani. Dobanda se plateste anual. Primele
privind rambursarea imprumutului seamortizeaza liniar pe durata imprumutului. Imprumutul
este rambursat la scadenta finala .OMFP 3055/2009 prevede:Atunci cand suma de rambursat
pentru datorii este mai mare decat suma primita, diferenta seinregistreaza intr-un cont de
activ (169 Prime privind rambursarea obligatiunilor).Aceasta trebuie prezentata in bilant ca
o corectie a datoriei corespunzatoare, evidentiata in contul 161 Imprumuturi din emisiuni de
obligatiuni, precum si in notele explicative (pct.217-(1)).Valoarea acestei diferente trebuie
amortizata printr-o suma in fiecare exercitiu financiar, astfel incat sa seamortizeze complet,
dar nu mai tarziu de data de rambursare a datoriei (articol contabil 6868chelt.financiare
privibd amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor =169Prime privindrambursarea
obligatiunilor).(pct.217-(2)).Prin urmare :
a)
Subscrierea imprumutului :
-suma de rambursat: 1000 obligatiuni*1000 lei/obligatiune (valoarea nominala )
= 1.000.000 lei
-suma primita: 1000 obligatiuni*900 lei/obligatiune (pretul de emisiune )=
900.000 lei
-prima privind rambursarea obligatiunilor: 100.000 lei =1 mil-900 mii
1 000 000 lei
% = 161 1 000 000 lei

Imprumuturi din emisiuni de
obligatiuni
461 Debitoridiversi 900 000 lei
169
b)
Prime privindrambursarea obligatiunilor 100 000 lei

Incasarea imprumutului :
900.000 lei 512 Conturi curente la banci = 461 Debitori900 000 lei
c)
datorie :
La sfarsitul anului N, dobanda nu este exigibila si se inregistreaza ca si
1.000.000 lei ( valoare nominala imprumut)*12% p.a.*5 luni /12 luni = 50.000 lei
50 000 lei666 Cheltuieli cu dobanzile = 1681 Dobanzi aferente imprumutului
obligator
d)
Amortizarea primelor privind rambursarea obligatiunilor pentru anul
N:
100.000 lei ( prime ) /10 ani ( durata imprumut ) *5 luni /12 luni = 4.167 lei
6868 Chelt.financiare privind amortizarea = 169 Prime privind rambursarea
primelor de rambursare a obligatiunilor
obligatiunilor
e)
la sfarsitul anului N:
-sold cont 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni = 1.000.000 lei

-sold cont 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor = 100.000 -4.167 = 95.833
lei-imprumutul din emisiuni de obligatiuni va figura in bilant la finalul anului N cu: 904.167
lei = (1.000.000 lei -95.833 lei)
f)
plata anuala a dobanzii in N+1 ( in luna August N+1 ):
1000 obligatiuni*1000 lei valoare nominala *12%= 120.000 lei , din care 50.000 sunt
aferenti perioadei August-Decembrie N ( 5 luni ) si 70.000 perioadei Ianuarie-Iulie N+1
(7 luni):
120 000 lei % = 512
120 000 lei
Conturi curente la banci
1681
Dobanziaferente imprumuturilor
din emisiuni de obligatiuni
666
Cheltuieli privindDobanzile
g)
50 000 lei
70 000 lei
rambursarea imprumutului la scadenta finala :
161Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni= 512 Conturi curente la banci 1 000 000
lei
11.Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si

lung
Capitalurile intreprinderii, ca surse de finantare cu caracter stabil, reprezinta
echivalentul valoric alresurselor investite in active de proprietari (capitaluri proprii) sau terte
personae (datorii pe termen lung simediu).Capitalurile proprii sunt definite ca interes rezidual
al proprietarilor intreprinderii, determinat ca diferentaintre totalul activelor si datoriilor
acesteia, la un moment dat.Datoriile pe termen lung si mediu reprezinta orice datorie care nu
indeplineste conditiile datoriilorcurente, adica o datorie este curenta atunci cand: se asteapta
sa fie decontata in cursul normal al cicluluide exploatare al intreprinderii; este exigibila in
termen de 12 luni de la data bilantului.Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe
termen lung.Dezvoltarea unei investitii il pune pe intreprinzator in situatia de a analiza
care sunt sursele de finantare.De cele mai multe ori capitalul propriu nu este suficient, motiv
pentru care este nevoie de surse atrase. In baza unui plan de afaceri, incheie contractele care ii
vor asigura stabilitatea financiara prin imprumuturi bancare pe termen mediu sau lung.
O societate comerciala contracteaza si primeste in contul de disponibil un credit pe 4
ani, in suma de25.000 lei care se ramburseaza in transe egale. Dobanda anuala de 15% se
calculeaza si se achita lunar.
a)
Incasarea creditului in contul de disponibil:
25 000 lei 5121 Conturi la banci in lei = 1621 Credite bancare pe termen lung 25
000lei
b)
Calcularea si inregistrarea dobanzii in prima luna (25.000*15%:12
luni):
666 Cheltuieli privind dobanzile
termen lung313 lei
c)
= 1682Dobanzi aferente creditelor bancare pe
Achitarea dobanzii in prima luna
1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung= 5121 Conturi la banci in
le 313 lei
d)
Rambursarea primei rate lunare a creditului (25.000 :48 luni)=521 lei
1682 Credite bancare pe termen lung= 5121 Conturi la banci in lei 512 lei
Dobanzile achitate la scadenta se pot inregistra si fara a utiliza contul 1682
Dobanzi aferente creditelorbancare pe termen lung.
Pentru ca am vorbit de un credit bancar pe termen lung respectiv 4 ani, contractat in
moneda nationala,trebuie sa privim efortul financiar pe care angajatorul il face pentru
achitarea lui.Pe langa rata propriu zisa rambursata la scadenta in fiecare luna se achita si o
dobanda aferenta in procentul stabilit la contractarea creditului.Cheltuielile cu dobanzile la
calculul impozitului pe profit sunt considerate cheltuieli cu deductibilitatelimitata in functie
de gradul de indatorare a capitalului.Daca gradul de indatorare este mai mic de 3 atunci
cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile.
Daca vom considera situatia in care angajatorul din exemplul nostru ar fi contractat
creditul in valuta,atunci trebuie sa analizam situatia la sfarsitul anului odata cu inchiderea
exercitiului financiar N si din perspectiva diferentelor de curs valutar. Potrivit OMFP
3055/2009privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene , lasfarsitul
exercitiului financiar se stabilesc diferentele de curs valutar.Pentru obtinerea unei imagini
reale a patrimoniului, inainte de intocmirea situatilor financiare anuale secalculeaza si se
inregistreaza
in
contabilitate
pierderile
sau
castigurile
latente
aferente
disponibilitatilor,creantelor si datoriilor in valuta, prin compararea valorilor contabile cu
valorile actuale, stabilite pe bazacursurilor valutare din ultima zi a exercitiului financiar.Prin
compararea valorii contabile cu valoarea actuala pot rezulta:
Diferente favorabile de curs valutar,care se obtin in urmatoarele situatii: in cazul
disponibilitatilor si creantelor, atunci cand cursul creste; in cazul datoriilor , atunci cand
cursul scade.
Diferente nefavorabile de curs valutar, care se obtin in urmatoarele situatii: in cazul
disponibilitatilor sicreantelor , atunci cand cursul valutar scade; in cazul datoriilor, atunci
cand cursul valutar creste.
12.Studiu de caz privind contractele de leasing financiar

Un utilaj in valoare de 12.307 lei este achizitionat in baza unui contract de leasing
financiar cu urmatoarele caracteristici: data intrarii in vigoare: 01.01.N; durata contractului 5
ani; ratele de 1.500lei se platesc la sfarsitul anului; rata efectiva a dobanzii este de 10% .
Avansul de 6.000 lei este platibilimediat. Transferul dreptului de proprietate se face la
valoarea reziduala de 1.000 lei .Cota de tva este24% .Activul se amortizeaza liniar pe o
perioada de 5 ani.Conform OMFP 3055/2009 se contabilizaeaza urmatoarele operatii :
-
plata avansului pe baza facturii;

inregistrarea intrarii activului;
inregistrarea facturilor pentru rate si plata lor;
amortizarea activului;
transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala;
Observatii :
Transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing financiar este
considerata prestare de servicii conf.art.129-(3) lit.a) Cod Fiscal .
La sfarsitul perioadei de leasing, daca locatorul/finantatorul transfera
locatarului/utilizatoruluidreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia,
operatiunea reprezinta o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul.
Se considera a fi sfarsitul perioadei de leasing si data la care locatorul/finantatorul
transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, inainte de sfarsitul
perioadei de leasing, situatie in care valoarea de transfer va cuprinde si suma ratelor care nu
au ajuns la scadenta, inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odata cu rata de leasing.
Daca transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator se
realizeazainainte de derularea a 12 luni consecutive de la data inceperii contractului de
leasing, se consideraca nu a mai avut loc o operatiune de leasing ci o livrare de bunuri la data
la care bunul a fost pusla dispozitia locatarului/utilizatorului.
In cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, concesionare si arendare de bunuri,

serviciul seconsidera efectuat la fiecare data specificata in contract pentru efectuarea platii
(care constituiedata la care ia nastere faptul generator al TVA).
OMFP 3055/2009 precizeaza :
Reflectarea in contabilitatea locatarilor a activelor aferente operatiunilor de leasing
financiar seefectueaza cu ajutorul conturilor de imobilizari necorporale si corporale (pct.98(1)).
Dobanzile de platit corespunzatoare datoriilor din operatiuni de leasing financiar se
inregistreazain contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilitatii de angajamente, in
contrapartidacontului de cheltuieli.
Dobanda de platit aferenta perioadelor viitoare, se evidentiaza in conturi inafara
bilantului (cont8051 Dobanzi de platit ) .
Inregistrarea in contabilitate a amortizarii bunului ce face obiectul contractului se face
in cazulleasingului financiar de catre locatar/utilizator, iar in cadrul contractului de leasing
operational, decatre locator/finantator (pct.97-(1)).
In cazul leasingului financiar, achizitiile de catre locatar de bunuri imobile si mobile
sunt tratate ca investitii in imobilizari, fiind supuse amortizarii pe o baza consecventa cu
poltica normala deamortizare pentru bunuri similare locatarului ( pct.97-(2)).
Prin urmare :-tabelul de calcul al platilor privind redeventele:
01.01.N
avans 6.000 lei;
sold ramas: 6.307 lei (valoare finantata)=12.307 lei (valoare utilaj) -6.000 lei(platiti in
avans)
31.12.N
rata leasing 1.500 lei din care: dobanda =6.307*10%= 631 lei;
principal: 1500-631= 869 lei
sold ramas : 6.307-869 = 5.438 lei , etc
31.12.N+4
rata leasing 1.500 lei;
dobanda: 2.237*10% =227 lei;
principal: 1500-227=1.273 lei;
sold ramas: 2.273-1.273= 1.000 lei
Anul N
valoarea reziduala 1.000 lei (principal);
Total contract 14.500 lei, din care:
Avans 6.000 lei;
Dobanda 2.193 lei;
Principal: 12.307 lei;
Soldla 31.12.N+5 = 0 lei
a)
Factura de avans:
7 440 lei % = 404 Furnizori de imobilizari

409 Fz.debitori6 000 lei
4426 Tva deductibil
b)
Plata avansului:
7 440 lei404= 5121 7 440 lei
7 440 lei
1 440 lei
c)
Intrarea activului la valoarea capitalului de rambursat:
12 307 lei 2131 = 167 12 307 lei

d)
Evidentierea dobanzii in conturi extrabilantiere pentru total :
Debit8051Dobanzi de platit 2.193 lei

e)
Diminuarea ct.167 cu valoarea avansului de 6.000 lei :6.000 lei
6 000 lei167 Alte imprumuturi si datorii asimlate = 409Fz.debitori 6 000 lei

f)
Factura aferenta ratei 1:
1 180 lei % = 404 Furnizori de imobilizari

167 Alte imprumuturi
869 lei
666 Ch.cu dobanzile 631 lei
4426 Tva deductibila 360 lei
1 180 lei
Obs : Tva 4426 = 1500*0.24 =360 lei ;

Concomitent a se diminueaza dobanzile din conturile extrabilantiere:
Credit 8051 Dobanzi de platit 631 lei
g)
Plata facturii:
1860 lei 404= 5121 1860 lei

h)
Amortizarea activului : 12.307 lei/5 ani=2.461,4 lei/an :
2461,4 lei 6811 = 28132461,4 lei

i)
Transferul dreptului de proprietatae la valoarea reziduala:
1 240 lei % = 404 Furnizori de imobilizari 1 240 lei

167 Alte imprumuturi
4426 Tva deductibila
Si plata :
1.240 lei404 = 51211.240 lei
1 000 lei
13 Studiu de caz privind contractele de leasing operational
La data de 01.05.N, Alfa a inchiriat pentru un an, o cladire de la societatea

Beta.Chiria lunara este de50.000 lei, valoarea neta a cladirii este de 800.000 lei, durata de
viata utila ramasa este de 40 de ani,metoda de amortizare liniara.
Conform OMFP 3055/2009 , in cazul leasingului operational se contabilizeaza: in
contabilitatea locatarului: valoarea de inventar a cladirii luate cu chirie, chiria lunara si plata
acesteia; in contabilitatea locatorului: chiria lunara si incasarea ei; amortizarea lunara a
cladirii;
OMFP 3055/2009 precizeaza:
La contabilizarea operatiunilor de leasing operational, locatorul trebuie sa prezinte
bunurile datein regim de leasing operational, in conturile de imobilizari necorporale si
imobilizari corporale, inconformitate cu natura acestora ( pct.100-(1)).
Sumele incasate sau de incasat se inregistreaza in contabilitatea locatorului ca un venit
in contulde profit si pierdere , conform contabilitatii de angajamente ( pct.100-(2)).
In cazul leasingului operational, bunurile sunt supuse amortizarii de catre locator, pe o
baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similar ale acestuia(pct.97(3)).In contabilitatea locatarului, bunurile luate in leasing operational sunt evidentiate in
conturi de evidenta din afara bilantului(pct.101-(1)).Sumele platite sau de platit se
inregistreaza in contabilitatea locatarului ca o cheltuiala in contul de profit si pierdere,
conform contabilitatii de angajamente (pct.100-(2)).13.1.
Inregistrarile in contabilitatea locatorului :
a)
Factura privind chiria lunara62.000 lei
62 000 lei 4111 = %62.000 lei

706Venituri din chirii 50.000 lei
4427 Tva colectata 12.000 lei
-incasarea ei:
62.000 lei 5121= 4111 62.000 lei
b)
Amortizarea lunara a cladirii:800.000 lei/40 ani/12 luni=1.667 lei
1.667 lei6811 =2812 1.667 lei

13.2.Inregistrarile in contabilitatea locatarului
a)La data 01.05.N, valoarea cladirii luata cu chirie se inregistreaza intr-un
contextrabilantier:
Debit 8036 Redevente, locatii de gestiune,chirii 800.000 lei
b)Recunosterea chiriei lunare drept cheltuiala:
62 000 lei
% = 40162.000 lei
612
4426
50.000 lei
12.000 lei
c)Concomitent, extracontabil se diminueaza rata de leasing :
Credit 8036Redevente, locatii de gestiune,chirii 50.000 lei

d) plata chiriei :
62.000 lei401 = 512162.000 lei
14.Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare

OMFP nr. 3055/2009 prevede urmatoarele:
a)
Recunoaterea cheltuielilor de cercetare- dezvoltare
Imobilizrile de natura cheltuielilor de cercetare-dezvoltare sunt generate de aplicarea

rezultatelor cercetrii sau a altor cunotine ntr-un plan sau proiect ce vizeaz producia de
materiale,dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau mbuntite substanial,
nainte de nceperea produciei sau utilizrii comerciale. Imobilizare necorporal generat de
dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) se recunoate dac, i numai dac, o
entitate poate demonstra toate elementele urmtoare:
fezabilitatea tehnic pentru finalizarea imobilizrii necorporale, astfel
nct aceasta s fiedisponibil pentru utilizare sau vnzare;
intenia sa de a finaliza imobilizarea necorporal i de a o utiliza sau
vinde;
capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporal;
modul n care imobilizarea necorporal va genera beneficii economice
viitoare probabile.Printre altele, entitatea poate demonstra existena unei piee pentru
producia generat deimobilizarea necorporal ori pentru imobilizarea necorporal n
sine sau, dac se prevedefolosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizrii necorporale;
disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare i de alt natur
adecvate pentru a complete dezvoltarea i pentru a utiliza sau vinde imobilizarea
necorporal
capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizrii
necorporale pe perioadadezvoltrii sale.
b)
Amortizarea imobilizrilor de natura cheltuielilor cercetare-dezvoltare
Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe perioada contractului sau pe durata de

utilizare, dup caz. ncazul n care durata contractului sau durata de utilizare depete cinci
ani, aceasta trebuie prezentat nnotele explicative, mpreun cu motivele care au determinato.n situaia n care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o
distribuire din profituri, cu excepia cazului n care suma rezervelor disponibile
pentru distribuire i a profitului reportateste cel puin egal cu cea a cheltuielilor
neamortizate.
c)
Exemple de activiti de dezvoltare
proiectarea, construcia i testarea produciei intermediare sau folosirea
intermediar a prototipurilor i modelelor;
proiectarea uneltelor i matrielor care implic tehnologie nou;
proiectarea, construcia i operarea unei uzine pilot care nu este fezabil
din punct devedere economic pentru producia pe scar larg;
proiectarea, construcia i testarea unei alternative alese pentru aparatel

e, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau mbuntite.
d)
Monografie contabil
d1) Operaiuni contabile privind lucrrile i proiectele de dezvoltare efectuate pe

cont propriu sauachiziionate de la teri
203 Cheltuieli de dezvoltare= %
233 Imobilizri necorporale n curs de execuie
721 Venituri din producia de imobilizri necorporale404 Furnizori de imobilizri
d2)Operaiuni contabile privind lucrrile i proiectele de dezvoltare achiziionate de la entiti
affiliate sau de la entiti legate prin interese de participare
203 Cheltuieli de dezvoltare
=%
451 Decontri ntre entitile affiliate
453 Decontri privind interesele de participare
d3) Operaiuni contabile privind valoarea imobilizrilor de natura cheltuielilor de
dezvoltare primite cutitlu gratuit
203 Cheltuieli de dezvoltare = 4753 Donaii pentru investiii
d4) Operaiuni contabile privind plusuri de inventar constatate la imobilizrile de
natura cheltuielilor dedezvoltare
203 Cheltuieli de dezvoltare = 4754 Plusuri de inventar de natura imobilizrilor
d5) Operaiuni contabile privind valoarea neamortizat a imobilizrilor de natura
cheltuielilor dedezvoltare cedate
658 Alte cheltuieli de exploatare = 203 Cheltuieli de dezvoltare
d6) Operaiuni contabile privind imobilizrile de natura cheltuielilor de dezvoltare
amortizate integral, precum i cheltuielile de dezvoltare aferente brevetelor sau licenelor
% =203 Cheltuieli de dezvoltare
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
205 Conces.,brevete, licene, mrci com.,drepturi i active similare
15.Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similare

OMFP 3055/2009 prevede referitor la regulile de evaluare si inregistrare in
contabiliate:Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i activele
similare reprezentnd aport,achiziionate sau dobndite pe alte ci, se nregistreaz n
conturile de imobilizri necorporale la costulde achiziie sau valoarea de aport, dup caz. n
aceast situaie valoarea de aport se asimileaz valorii juste.Brevetele, licenele, mrcile
comerciale, drepturile i alte active similare se amortizeaz pe durata prevzut pentru
utilizarea lor de ctre entitatea care le deine.
Concesiunile primite se reflect ca imobilizri necorporale atunci cnd contractul de
concesiunestabilete o durat i o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea
concesiunii urmeaz a finregistrat pe durata de folosire a acesteia, stabilit potrivit
contractului. n cazul n care contractul prevede plata unei redevene/chirii, i nu o valoare
amortizabil, n contabilitatea entitii care primeteconcesiunea, se reflect cheltuiala
reprezentnd redevena/chiria, fr recunoaterea unei imobilizrinecorporale.n cazul unui

acord de concesiune a serviciilor de tip public-privat, ncheiat potrivit legislaiei n
vigoare,licena primit de entitatea care are calitatea de operator, de a taxa utilizatorii unui
serviciu public, senregistreaz la imobilizri necorporale, dac sunt stabilite o durat i o
valoare pentru aceast licen.n nelesul prezentelor reglementri, un acord de concesiune a
serviciilor este de tip public-privat dac:
a)concedentul controleaz sau reglementeaz ce servicii trebuie s presteze operatorul
n cadrulinfrastructurii, cui trebuie s le presteze i la ce pre; i
b) concedentul controleaz prin dreptul de proprietate, dreptul de beneficiu sau n
alt mod oriceinteres rezidual n infrastructur la terminarea acordului.
Fondul commercial
Fondul comercial se recunoate, de regul, la consolidare i reprezint diferena
dintre costul de achiziiei valoarea just la data tranzaciei, a prii din activele nete
achiziionate de ctre o entitate.n situaiile financiare anuale individuale, fondul comercial se
poate recunoate numai n cazultransferului tuturor activelor sau al unei pri a acestora i,
dup caz, i de datorii i capitaluri proprii,indiferent dac este realizat ca urmare a cumprrii
sau ca urmare a unor operaiuni de fuziune.Transferul este n legtur cu o afacere,
reprezentat de un ansamblu integrat de activiti i activeorganizate i administrate n scopul
obinerii de profituri, nregistrrii de costuri mai mici sau alte beneficii.Pentru recunoaterea
n contabilitate a activelor i datoriilor primite cu ocazia acestui transfer, entitiletrebuie s
procedeze la evaluarea valorii juste a elementelor primite, n scopul determinrii
valoriiindividuale a acestora. Aceasta se efectueaz, de regul, de ctre profesioniti calificai
n evaluare membrii ai unui organism profesional n domeniu, recunoscut naional i
internaional.Fondul comercial generat intern nu se recunoate ca activ deoarece nu este o
resurs identificabil (adicnu este separabil i nici nu decurge din drepturi legale
contractuale sau de alt natur) controlat deentitate, care s poat fi evaluat credibil la cost.
n cazul n care fondul comercial este tratat ca un activ, se au n vedere urmtoarele
prevederi:
a)fondul comercial se amortizeaz, de regul, n cadrul unei perioade de maximum
cinci ani;
b) totui, entitile pot s amortizeze fondul comercial n mod sistematic ntr-o
perioad de peste cinciani, cu condiia ca aceast perioad s nu depeasc durata de
utilizare economic a activului i s fie prezentat i justificat n notele explicative.
16. Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor

Amortizarea reprezinta recuperarea treptata, din punct de vedere contabil si fiscal, a
costurilor aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau
imbunatatirii imobilizarilor amortizabile.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii:
este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea
de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;
are o valoare fiscala mai mare de 1.800 lei, la data intrarii in
patrimoniu;
are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Terenurile si cladirile sunt active separabile si sunt contabilizate separat, chiar atunci
cand sunt achizitionate impreuna. In cazul in care valoarea terenului pe care se afla o cladire
va creste, amortizarea cladirii respective nu se va modifica.
In cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate in mod distinct imobilizarile
corporale in curs de executie. Sunt reflectate, de asemenea, distinct in contabilitate, acele
imobilizari corporale cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente,
dar care sunt in curs de aprovizionare (grupa 22 Imobilizari corporale in curs de
aprovizionare din Planul de conturi general).
Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare
a imobilizarilor.
Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza incepand cu luna urmatoare
punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare.
Nu reprezinta active amortizabile:
- terenurile, inclusiv cele impadurite;
- tablourile si operele de arta;
- fondul comercial;
- lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
- bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
- orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii;
- casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de
croaziera, altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.
Amortizarea contabila
Amortizarea contabila se calculeaza pe baza unui plan de amortizare intocmit pentru
intervalul cuprins intre data punerii in functiune a imobilizarilor corporale si data recuperarii
integrale a valorii de intrare a acestora.
La intocmirea planului de amortizare se va avea in vedere duratele de utilizare
economica si conditiile de folosire a imobilizarilor corporale.
Din punct de vedere contabil, Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a
a Comunitatilor Economice Europene si cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice
Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, stabilesc
modul de determinare a amortizarii contabile.
Durata de utilizare economica este durata de viata utila prin care se intelege, fie
perioada in care un activ va fi disponibil pentru o entitate in vederea utilizarii, fie numarul
produselor sau al unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de catre entitate prin
utilizarea activului respectiv.O modificare semnificativa a conditiilor de utilizare sau
invechirea unei imobilizari corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare. De
asemenea, in cazul in care imobilizarile corporale sunt trecute in conservare, folosirea lor
fiind intrerupta pe o perioada indelungata, poate fi justificata revizuirea duratei de amortizare.
In cazuri exceptionale, durata de amortizare stabilita initial se poate modifica, aceasta
reestimare conducand la o noua cheltuiala cu amortizarea pe perioada ramasa de utilizare.
Amortizarea fiscala
Amortizarea fiscala se calculeaza incepand cu luna urmatoare celei in care
imobilizarea corporala amortizabila este pusa in functiune, pana la recuperarea integrala a
valorii de intrare, conform duratelor normale de functionare stabilite in Catalogul privind
clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.Pentru calculul amortizarii
fiscale se va avea in vedere valoarea fiscala a activelor la data intrarii in cadrul entitatii,
valoare reprezentata de costul de achizitie, costul de productie sau valoarea de piata a
imobilizarilor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport in natura la capitalul social.
Durata normala de functionare este durata de utilizare in care se recupereaza, din
punct de vedere fiscal, valoarea de intrare a imobilizarilor pe calea amortizarii.Duratele
normale de functionare a imobilizarilor corporale amortizabile se preiau din Catalogul

aprobat prin H.G. nr. 2.139 din 30.11.2004, publicata in M.Of. nr. 46 din 13 ianuarie 2005.La
achizitia unei imobilizari corporale noi, pe baza catalogului se stabileste durata normala de
functionare in ani cu posibilitatea alegerii unei durate cuprinse intre o limita minima si una
maxima. Durata normala de functionare stabilita initial ramane neschimbata pana la
recuperarea integrala a valorii de intrare sau pana la scoaterea din functiune a activului
respectiv.Durata de utilizare economica stabilita de catre fiecare entitate in parte poate fi
diferita de durata normala de functionare reglementata prin hotarare a Guvernului, motiv
pentru care doar amortizarea fiscala este deductibila la determinarea rezultatului fiscal.
In practica pot exista doua situatii:
Durata de utilizare economica este mai mica decat durata normala de functionare;
Durata de utilizare economica este mai mare decat durata normala de functionare.
Exemplul 1:
In luna decembrie a anului 2009, entitatea A a achizitionat un aparat de cantarit si
marcat avand costul de 14.400 lei, exclusiv TVA, pentru care decide o durata normala de
functionare de 4 ani (in catalog, perioada este cuprinsa intre 4 si 6 ani).
Rata lunara de amortizare fiscala stabilita in regim liniar este de 300 lei (14.400 lei / 4
ani / 12 luni).Entitatea stabileste ca durata de utilizare economica a aparatului este de 3 ani si
intocmeste planul de amortizare cu o rata lunara de amortizare contabila de 400 lei (14.400
lei / 3 ani / 12 luni). Pe intreaga perioada de utilizare economica, entitatea A efectueaza
lunar inregistrarea contabila:
1 000 lei
6811
=
2814
400 lei
Cheltuieli de exploatare
Amortizarea altor
privind amortizarea imobilizari corporale
imobilizarilor
In primii trei ani in care se inregistreaza amortizare contabila, se considera
nedeductibila fiscal suma de 3.600 lei (1.200 lei pentru fiecare an fiscal) deoarece perioada de
utilizare economica este mai mica decat durata normala de functionare cu un an. Sintetic,
situatia se prezinta astfel:
n
fiscal
Amort
izare
contabila
Amortiz
are fiscala
Cheltuiel
i deductibile
fiscal
Cheltuieli
nedeductibile
fiscal
4.800
3.600
3.600
1.200
4.800
3.600
3.600
1.200
4.800
3.600
3.600
1.200
010
011
012
3.600
3.600
14.400
14.400
14.400
3.600
013
otal
Exemplul 2:
In luna decembrie a anului 2009, entitatea A a achizitionat o masina pentru
fabricarea hartiei la costul de 180.000 lei, pentru care decide o durata normala de functionare
de 10 ani (in catalog, perioada este cuprinsa intre 8 si 12 ani).
Rata lunara de amortizare fiscala stabilita in regim liniar este de 1.500 lei (180.000 lei
/ 10 ani / 12 luni).
Entitatea a stabilit ca durata de utilizare economica a masinii este de 15 ani si
intocmeste planul de amortizare cu o rata lunara de amortizare contabila de 1.000 lei
(180.000 lei / 15 ani / 12 luni). Pe intreaga perioada de utilizare economica, entitatea A
efectueaza lunar inregistrarea contabila:
1 000 lei
6811
=
2813
1.000 lei
Amortizarea instalatiilor,
privind amortizareamijloacelor de transport,
imobilizarilor
animalelor si plantatiilor
In cei 15 ani in care se va inregistra amortizare contabila, entitatea nu va inregistra
cheltuieli nedeductibile fiscal deoarece perioada de utilizare economica este mai mare decat
durata normala de functionare cu 5 ani. Sintetic, situatia se prezinta astfel:
n
fiscal
Amortiza
re contabila
Amorti
Cheltuieli
zare fiscala deductibile fiscal
Cheltu
ieli
nedeductibile
fiscal
12.000
18.000
12.000
12.000
18.000
12.000
12.000
18.000
12.000
010
011
012
12.000
18.000
12.000
12.000
18.000
12.000
12.000
18.000
12.000
12.000
18.000
12.000
12.000
18.000
12.000
12.000
18.000
12.000
12.000
18.000
12.000
12.000
12.000
12.000
12.000
12.000
12.000
12.000
12.000
013
014
015
016
017
018
019
020
021
022
023
12.000
12.000
180.000
180.000
180.000
124
otal
17. Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor

Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile
valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului.
Reducerea poate fi sau nu definitiva. Astfel, in functie de caracterul permanent sau
provizoriu al ajustarii activelor, ajustarile de valoare pot fi:
valoare.
ajustari permanente, denumite amortizari; si/sau

ajustari provizorii, denumite ajustari pentru depreciere sau pierderi de
Atunci cand se constata pierderi de valoare pentru imobilizari, trebuie sa fie efectuate
ajustari pentru pierderea de valoare, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica
valoare atribuita acestora la data bilantului.
Ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor se reflecta in conturile din grupa 29
Ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor, separat pentru
imobilizari necorporale, corporale si financiare.
Inregistrarea ajustarilor se reflecta in contabilitate prin debitarea unui cont de
cheltuieli 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor
(pentru imobilizari corporale si necorporale) sau 6863 Cheltuieli financiare privind ajustarile
pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare (pentru imobilizari financiare) si
creditarea unui cont de ajustari specific scopului pentru care ajustarea a fost recunoscuta.
Anularea sau diminuarea unei ajustari se efectueaza prin debitarea contului de ajustari
corespunzator, in corespondenta cu un cont de venituri 7813 Venituri din ajustari pentru
deprecierea imobilizarilor sau 7863 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de
valoare a imobilizarilor financiare.Plusurile si pierderile de valoare se calculeaza pentru
fiecare activ indivi-dual si nu se compenseaza intre ele.
Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale
O entitate detine o cladire administrativa in zona centrala a orasului, cumparata la un
cost de achizitie de 180.000 lei, o sectie de productie aflata intr-o localitate rurala invecinata,
cumparata la un cost de achizitie de 60.000 lei, si un depozit, aflat in apropierea soselei de
centura a orasului, construit la un cost de productie de 75.000 lei.
In urma inventarierii si evaluarii efectuate de catre expertii imobiliari, valorile de
piata ale cladirilor se prezinta astfel:
lei
Denumire
obiectiv
Cladire
administrativa
Sectie
auxiliara
Depozit
Valoare de
inregistrare
Valoare in urma
inventarierii
180.000
160.000
60.000
60.000
75.000
100.000
Din compararea valorilor se constata urmatoarele:

deprecierea cu 20.000 lei, a cladirii administrative
in urma
supraofertei de spatii de birouri in centrul orasului;
mentinerea constanta a valorii sectiei auxiliare;
cresterea de valoare cu 25.000 lei, a depozitului situat in apropierea
soselei de centura datorita perspectivelor de dezvoltare industriala a zonei.
Principiul prudentei ne interzice sa sporim valoarea de inregistrare a depozitului care
s-a apreciat. Plusul de valoare ar urma sa fie recunoscut in cazul vanzarii depozitului, ca
profit sau in cazul reevaluarii, ca o rezerva din reevaluare.
De asemenea, nu putem utiliza plusul de valoare aferent depozitului pentru a
compensa deprecierea in cazul cladirii administrative. Aceasta depreciere trebuie sa fie
integral inregistrata la ajustari pentru depreciere:
6813
=
2912
Ajustari pentru
privind ajustarile pentru
deprecierea deprecierea
imobilizarilor constructiilor
Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor financiare

Exemplu:
Cel mai frecvent caz este cel al titlurilor de valoare detinute si a caror cotatie pe piata
(bursa, alte piete reglementate) la finele perioadei este inferioara cotatiei la cumparare.
S-au cumparat 1.000 de actiuni A la cotatia de 2,532 lei/actiune, la data de 2
noiembrie 2006. La data de 31 decembrie 2006, cotatia titlurilor era de 2,496 lei/actiune.
Se presupune insa ca scaderea cotatiei este doar temporara si ca, dupa anuntarea
rezultatelor financiare ale societatii A, ea va reveni la un nivel superior cotatiei de la
cumparare.
Cumpararea:
264
=
Alte titluri imobilizate
5121
Conturi la banci in lei
2.53
2 lei
La sfarsitul anului, se inregistreaza o ajustare pentru scaderea valorii titlurilor

(2.532 lei - 2.496 lei = 36 lei):
36 lei
6863
=
2963
36lei
Cheltuieli financiare
Ajustari pentru pierderea
privind ajustarile pentru
de valoare a titluri imobilizate
pierderea de valoare a altor
imobilizarilor financiare
In cazul in care cotatia revine si depaseste nivelul de la data de 2 noiembrie 2006,
ajustarea va fi reluata la venituri.
2963
=
Ajustari pentru pierderea
de valoare a altor
titluri imobilizate
7863
36 lei
Venituri financiare din
ajustari pentru pierderea de
valoare a titlurilor imobilizate
18.19.Studiu de caz privind privind intrarile si iesirile de imobilizari

necorporale
Lac luat in concesiune pe o durata de 10 ani , valoare contract 18.000 lei. Amortizare
concesiune,recunoscuta ca si imobilizare necorporala in actvele entitatii .
Societatea Alfa, ia in concesiune de la Administratia Parcurilor, un lac situat intr-un
parc, in vederea organizarii de plimbari cu vaporasul. Durata contractului de concesiune este
de 10 ani. Valoarea contractului este de 18.000 lei. Redeventa anuala este de 1.800 lei.
Amortizarea concesiunii se efectueaza pe durata contractului , prin metoda liniara .Conform
OMFP 3055/2009, contabilizati: primirea concesiunii, amortizarea lunara a acesteia,redeventa
anuala datorata, plata redeventei datorate, inregistrarea contabila care se efectueaza la
expirarea duratei contractului.
OMFP 3055/2009 prevede:In cazul unui acord de concesiune a serviciilor de tip
public-privat, incheiat potrivit legislatiei invigoare, licenta primita de entitatea care are
calitatea de operator, de a taxa utilizatorii unui serviciu public, se inregistreaza la imobilizari
necorporale, daca sunt stabilite o durata si o valoare pentru aceastalicenta.(pct.82-(1)).Un
acord de concesiune public-privat a serviciilor presupune:
a)
concedentul controleaza sau reglementeaza ce servicii trebuie sa
presteze operatorul in cadrulinfrastructurii , cui trebuie sa le prestetze si la ce pret; si
b)
concedentul controleaza prin dreptul de proprietate, dreptul de
beneficiu sau in alt mod-oriceinteres rezidual in infrastructura, la terminarea acordului
(pct.82-(2)).Prin urmare:Concesiunea primita se reflecta ca imobilizare necorporala,
doarece contractul de concesiune prevede odurata (10 ani ) si o valoare determinata de
concesiune (18.000 lei )
c)
la semnarea contractului, se recunoaste activul necorporal pentru
valoarea totala a concesiunii primite:
205 Concesiuni, brevete, licente = 167 Alte imprumuturi si datorii assimilate
b) amortizarea lunara a concesiunii:-durata contractului in luni =10 ani*12 luni =120
luni
-amortizare lunara concesiune =18.000 lei/120 luni = 150 lei
6811 Cheltuieli cu amortizarea = 2805 Amortizarea concesiunilor150 lei
brevetelor si licentelor
c) inregistrarea redeventei anuale :
167Alte imprumuturi si datorii= 404 Furnizori de imobilizari 1.800 lei
asimilate
d) si plata acesteia :
1.800 lei 404= 51211.800 lei
e) la expirarea contractului se inregistreaza scoaterea din evidenta a concesiunii
primite
-concesiunea a fost complet amortizata
2805Amortizareaconcesiunilor,brevetelor,licentelor=205Concesiuni,brevete,licente
21.Studii de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a

imobilizarilor corporale
21.1 Casare utilaj depasit moral, incomplet amortizat.Cheltuieli legate de
casare.Obtinere piese deschimb recuperate din casare.
O entitate caseaza un utilaj depasit moral, al carui cost de achizitie a fost de 200.000
lei, amortizareacumulata pana la data casarii 37.000 lei. Cheltuielile ocazionate de casare se
ridica la 15.000 lei, dincare materiale 7.000 lei, restul fiind salariale. Din casare resulta piese
de schimb recuperate , in sumade 18.000 lei .
OMFP 3055/2009 precizeaza :In cazul scoaterii din evidenta a unei imobilizari
corporale, sunt evidentiate disctinct veniturile dinvanzare, cheltuielile reprezentand valoarea
neamortizata a imobilizarii si alte cheltuieli legate de cedareaacesteia (pct.115-(1)). In
scopul prezentarii in contul de profit si pierdere, castigurile sau pierderile obtinute in urma
casariisau cedarii unei imobilizari corporale, trebuie determinate ca diferente intre veniturile
generate lascoaterea din evidenta si valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate
de
aceasta
si
trebuie prezentate ca valoarea neta, ca venituri sau cheltuieli dupa caz, in contul de profit si pi
erdere, laelementul Alte venituri din exploatare respectiv Alte cheltuieli de exploatare
(pct.115-(2)). Prin urmare:
a)
scoaterea din evidenta a utilajului casat, incomplet amortizat :
200.000 lei % = 2131200.000 lei

281337 000 lei
6583 163 000 lei
b)
cheltuielile legate de casare se recunosc pe natura :
-materiale:
7.000 lei 602= 3027.000 lei
-salariale:
8.000 lei 641= 4218.000 lei
c) inregistrarea pieselor de schimb recuperate :-obtinere piese de schimb la cost :
18.000 lei 3024 = 758818.000 lei
21.2.Vanzare utilaj incomplet amortizat
a) Vanzarea utilajului neamortizat integral, la pret de vanzare 110.000 lei + tva 24%:
136.400
461 = % 136.400lei
7583
110.000 lei
4427
26.400 lei
b) Scoaterea din evident a utilajului vandut, incomplet amortizat:

-amortizare cumulata pana la momentul vanzarii: 30.000 lei;
Cost achizitie utilaj100.000 lei
100.000 lei% = 2131100.000 lei
2813
130 000 lei
6583 70 000 lei
21.3.Scoatere din evidenta depozit distrus in incendiu
Un depozit al carui cost de achizitie a fost de 100.000 lei , este distrus in totalitate
inurma unui incendiu. La data calamitatii, depozitul era amortizat partial, valoareaamortizarii
cumulate fiind de 75.000 lei
100.000 lei % = 212100.000 lei
2812
75 000 lei
671
25 000 lei
Obs: Ct.671 Chelt.privind calamitatile si alte evenimente extraordinare .
21.4.Contributie Alfa cu aport in natura ( mijloc fix ) la capitalul social al
societatii Beta, contra titluri de participare.
Alfa contribuie cu aport in natura la capitalul societatii Beta. Aportul este un utilaj
cuvaloare contabila de intrare de 25.000 lei, amortizare cumulata de 10.000 lei.In
schimbul aportului, Alfa primeste actiuni ca titluri de participare: 1.000 actiuni
la pret de emisie de 20 lei/actiune.
a)
Aportul la capital:
25.000 lei% = 213125.000 lei
2813
10 000 lei
261 Actiuni detinute la entitati affiliate 15.000 lei
-diferenta dintre remunerarea primita si valoarea contabila a aportului :

1000 actiuni *20 lei/actiune-15.000= 20.000-15.000= 5.000 lei
5.000 lei 261Actiuni detinute la entitati affiliate= 1068 Alte rezerve5.000 lei
OMFP 3055/2009 precizeaza:Contravaloarea actiunilor si a altor imobilizari
financiare primite cu titlu gratuit, seinregistreaza in contrapartida cu contul 1068 Alte
rezerve .(pct.117-(3)).
22. Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor

Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor
financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune
alegerea unei anumite baze de evaluare.
Pentru evaluarea activelor in situatiile financiare sunt utilizate diverse baze de
evaluare in combinatii variate, asa cum sunt prezentate in Cadrul general de intocmire si
prezentare a situatiilor financiare si preluate prin reglementarile din Romania.Ele includ
urmatoarele:
costul istoric.
Activele sunt inregistrate la suma platita in numerar sau in echivalente ale
numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpararii lor;
costul curent.
Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale numerarului,
care ar trebui platita daca acelasi activ sau unul asemanator ar fi achizitionat in prezent;
valoarea realizabila( de deconectare a obligatiei).
Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale numerarului,
care poate fi obtinuta in prezent prin vanzarea normala a activelor;
valuarea actualizata.
Activele sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar,
care urmeaza sa fie generate in derularea normala a activitatii intreprinderii.
Baza de evaluare cea mai frecvent adoptata de intreprinderi in elaborarea situatiilor
financiare este costul istoric. Acesta este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. Unele
intreprinderi utilizeaza costul curent ca raspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe
costul istoric de a rezolva probleme legate de efectul modificarii preturilor activelor
nemonetare.
In raport de momentele in care se realizeaza evaluarea elementelor din situatiile
financiare se delimiteaza:
evaluarea la intrare;
evaluarea la iesire;
evaluarea la inventar;
evaluarea la bilant.
Evaluarea la intrare a activelor imobilizate este utilizata la inregistrarea curenta a
operatiilor economice care genereaza miscari de natura intrarilor. La data intrarii in unitate,
bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita

valoare contabila, care se stabileste in raport de caile de intrare, imbracand urmatoarele
forme: cost de achizitie, cost de productie, valoare justa, valoare de aport, valoare de utilitate
etc.
Costul de achizitie reprezinta suma platita in numerar sau echivalente de numerar, ori
valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea activului la data achizitiei
sau la data constructiei acestuia. Costul de achizitie este egal cu pretul de cumparare la care
se adauga taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli
accesorii necesare pentru punerea in stare de utilizare sau pentru intrarea in gestiunea
entitatii. Reducerile comerciale si alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din
costul de achizitie. Acolo unde este cazul, costul initial include si costurile estimate pentru
demontarea si mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la
sfarsitul duratei de viata utila a acestuia.
Costul de productie este format din costul de achizitie al materiilor consumate,
celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie
alocate in mod rational ca fiind legate de fabricarea imobilizarii
Pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste
limitele normal admise, cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri
sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie, regiile
(cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si
locul final, precum si costurile de desfacere reprezinta exemple de costuri care nu trebuie
incluse in costul stocurilor, ci trebuie recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au
survenit.
Observatie. In cazul in care in primul exercitiu financiar de aplicare a acestor
reglementari costul de achizitie sau costul de productie al unui activ nu este cunoscut si nu
exista informatii privind preturile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lor sau in
cazul in care astfel de informatii nu pot fi obtinute fara cheltuieli sau intarzieri nejustificate,
costul de achizitie sau costul de productie va fi reprezentat de valoarea justa atribuita
activului. Aceasta situatie trebuie mentionata in notele explicative.
Prin valoare justa se intelege suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de
bunavoie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii, cu pretul
determinat obiectiv. In aceste cazuri, valoarea de aport si respectiv, valoarea justa se
substituie costului de achizitie.
Valoarea de aport acceptabila de parti pentru activele imobilizate intrate in societate
cu ocazia asocierii, fuziunii etc. se stabileste in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si
amplasarea acestor active.
Valoarea de utilitate pentru activele imobilizate dobandite cu titlu gratuit se stabileste
in functie de pretul pietei, starea si amplasarea acestor active.
Valoarea de aport si valoarea de utilitate se substituie costului de achizitie.
Exemplu:
Evaluarea la cost de achizitie:
Pentru inlocuirea unei linii de sacrificare la abatorul de pasari, S.C. Avicola S.A. S-au
efectuat urmatoarele cheltuieli:
Costul de achizitie al utilajului 150.000 lei.
Cheltuieli de transport efectuate de terti 50.000 lei.
Taxe vamale achitate 10.000 lei.
Cheltuieli efectuate cu igienizarea spatiului si reparatii pardoseli 25.000 lei.
Cheltuieli cu montajul utilajului 35.000 lei.
Chetuieli cu paza utilajului 5.000 lei.
Cheltuieli cu pierderea tehnologica a primei productii 5.000 lei.

Cheltuieli de reclama si publicitate 1&.000 lei.
Cheltuieli cu dobanzi aferente imprumutului bancar obtinut pentru lei achizitionarea
utilajului 10.000 lei.
Total 305.000 lei.
Din valoarea totala a cheltuielilor prezentate mai sus se poate capitaliza suma de
255.000 lei, diferenta de 50.000 lei, reprezentand cheltuieli de gestiune (de exploatare) dupa
cum urmeaza
Cheltuieli efectuate cu igienizarea spatiului si reparatii curente la spatiul destinat
instalarii utilajului25.000lei
Cheltuieli cu pierderea tehnologica 15.000 lei
Cheltuieli cu paza 5.000 lei
Cheltuieli de reclama si publicitate 5.000 lei
Inregistrarile efectuate in contabilitate sunt:
a)
2131
Inregistrarea utilajului (nu se tine cont de incidenta TVA)

% 255.000 lei
Echipamente tehnologice
(masini,utilaje si instalatii de lucru)
404 Furnizori de imobilizari150.000 lei
446 Alte impozite, taxe si varsaminte assimilate 10.000 lei
401 Furnizori85.000 lei
1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung 10.000 lei
b)
utiliajului
Inregistrarea celorlalte cheltuieli:

cheltuielile cu igienizarea si reparatii la spatiul destinat instalarii
628 Cheltuieli cu servicii executate de terti = 401Furnizori 25 000 lei

-
cheltuieli cu paza
628 Cheltuieli cu servicii executate de terti = 401 Furnizori5 000 lei

-
cheltuieli de reclama si publicitate
623 Cheltuieli cu reclama si publicitate= 401 Furnizori5 000 lei

-
cheltuieli cu pierderea tehnologica
601Cheltuieli materiile prime
= 301 Materii prime 5 000 lei
Evaluarea la cost de productie:

Sectia de constructii din cadrul S.C. Biscuit S.4. executa pentru
nevoi proprii o hala frigorifica pentru depozitarea produselor, pentru care a efectuat urmatoar
elor cheltuieli:
costul de achizitie al materialelor de constructii achizitionate si

incorporate in lucrare 300.000 lei
costul manoperei pentru muncitorii direct productivi 60.000 lei
diverse servicii prestate de terti 15.000 lei
cota de cheltuieli legate de construirea activului respectiv 22.500
lei (6% din cheltuielile directe)
Inregistrarile efectuate in contabilitate sunt:
a)
Inregistrarea consumului de materiale
602 Cheltuieli cu materiale consumabile = 302 Materiale consumabile300.000 lei

b)
Inregistrarea manoperei:
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 60.000 lei
c)
Servicii executate de terti:
628 Cheltuieli cu servicii efectuate de terti = 401 Furnizori 15.000 lei

d)
Inregistrarea cheltuielilor indirecte repartizate pentru obiectivul
construit in regie proprie
231 Imobilizari corporale in curs = 722 Venituri din productia de imobilizari
corporale
397.500 lei
e)
Receptia imobilizarii corporale
212 Constructii = 231Imobilizari corporale in curs 397 500 lei
23.Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile

de exploatare
23.1. Subventiile pentru investitii. Recunoasterea dreptului de a primi subventia
pentru investitie.Amortizarea utilajului si trecerea anuala a subventiei la venituri.
Rambursarea subventiei .
Pe data de 31.12.N , Alfa achizitioneaza un utilaj la costul de 50.000 lei , tva 24%.
Utilajul
este
subventionat pentru suma de 7.000 lei.Acesta este amortizat prin metoda liniara in 5 ani. La f
arsitul celui de al treilea an,societatea va rambursa 70% din valoarea subventiei
primite.OMFP 3055/2009 precizeaza :
subventiile primite sau de primit de catre entitate , se inregistreaza in
contabilitate in conturi distincte(pct.202-(1)).
subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital si

rezerve (pct.237-(1)).
subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea
justa, se inregistreaza incontabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in
bilant ca venit amanat ( contul 475Subventiipentru investitii )
venitul amanat se inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura
inregistrarii cheltuielilor cuamortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
restituirea unei subventii referitoare la un activ, se inregistreaza prin
reducerea soldului venitului amanatcu suma rambursabila.
in masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca
un exista un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrala restiuita,
se recunoaste imediat ca o cheltuiala (pct.283-(3)). Prin urmare:
a)achizitia utilajului:
62.000 lei% = 40462.000 lei
2131
50 000 lei
4426
12.000 lei
b) recunoasterea dreptului de a primi subventia:
7.000 lei4451 Subventii guvernamentale= 4751 Subventii guvernam.pt.investitii
c) incasarea subventiei:
7.000 lei512 Conturi curente la banci = 4451 Subventii guvernamentale7.000 lei
d) amortizarea anuala a utilajului:50.000 lei/5 ani =10.000 lei/an
10.000 lei6811 Chelt.cu Amo.imobiliz.= 2813 Amo.imobilizarilor 10.000 lei
e) trecerea anuala a subventiei la venituri:7.000 lei/5 ani = 1.400 lei/an
1.400 lei4751Suventii guvernam.pt.investitii = 7584 Venituri din subv.pt.investitii
f) rambursarea a 70% din subventia primita, adica rambursarea a 4.900 lei:
- la data rambursarii, soldul subventiei este:7.000 ( subv.primita ) - 3 ani*1400
lei/an (subv.recunoscuta la venit ) = 2.800 lei (sold cont 4751)
- subventie de rambursat = 70%*7.000= 4.900 lei
- subventia recunoscuta la venit : 4.200 lei
Obs: parte din suma de rambursat care a fost trecuta pe venit, se va trece pe cheltuiala,
cu ocazia rambursarii
4.900 lei% = 5124 900 lei
Conturi curente la banci
4751Subv.pt.investitii2 800 lei
6588 Alte chelt.de expl. 2 100 lei
23.2.Subventii pentru exploatare
Fundatia MINITERRA primeste sub forma de subventii suma de 12.000 lei, din care
2.500 se incaseaza la data acordarii, iar 9.500 lei se incaseaza in aceeasi perioada. Sumade 8.
000 lei este aferenta cifrei de afaceri (2.000 lei pentru perioada curenta), iar restul pentru peri
oadele urmatoare, iar 4.000 lei este pentru plata personalului si este aferenta perioadei in curs.
12.000 lei%
=
%
12.000 lei
10 000 445 Subventii 7411Venituri din subventii de exploatare aferete cifreide
afaceri2.000 lei
2 000 5121 Conturi curente la banci
7414 Venituri din subventii de
exploatare pentru plata personalului4.000 lei
472 Venituri in avans 4 000 lei
24. Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans

Aplicarea principiului independentei exercitiuluifinanciar impune o delimitare clara a
cheltuielilor si veniturilor care trebuie incorporate in rezultatul exercitiuluifinanciar curent de
cheltuieli si venituri realizate in perioada curenta, dar care sunt aferente exercitiilor financiare
urmatoare.
Astfel, trebuie inregistrate in debitul contului 471 Cheltuieli inregistrate in avans,
toate cheltuielile efectuate in exercitiul financiar curent si care sunt aferente exercitiilor
financiare viitoare, si anume: chirii, abonamente, reparatii, prime de asigurare etc.
De asemenea, se inregistreaza in creditul contului 472 Venituri inregistrate in avans,
toate veniturile incasate in exercitiul financiarcurent si care sunt aferente exercitiilor
financiare viitoare.
Veniturile in avans
Editura NATIONAL incaseaza
prin banca
in luna
decembrie
abonamentele aferenteanului viitor in suma de 48.000 lei plus TVA, conform facturilor emise
si a ordinelor de plata.
a)
4111 Clienti
Emiterea facturilor:
%
59 520 lei
472 Venituri in avans 48 000 lei
4427 TVA colectata 11 520 lei
b)
Incasarea facturilor:
5121Conturi la banci in lei = 4111Clienti 59 520 lei

Anul urmator, se va descarca pe venituri lunar suma de 48.000 pe 12 luni = 4.000 lei
472 Venituri in avans = 704 Venituri din servicii prestate 4 000 lei
Cheltuieli in avans
In data de 15.12.2011 se achita in numerar o polita RCA pentru un autovehicul detinut
de companie. Aceasta polita este valabila pana pe data de 14.12.2012 si are o valoare totala
de 600 lei .
a)
Plata politei RCA:
471Chetuieli in avans = 5311Casa in lei 600 lei

b)
Descarcare pe chetuieli pentru perioada 15.12.2011 - 31.12.2011 (600
lei/12 luni/31zile *17 zile ramase din luna decembrie ( 27,42 lei)
613 Chetuieli privind primele de asigurare
27,42 lei
c)
471Cheltuieli in avans
In perioada Ianuarie - Noiembrie se va descarca pe chetuiala suma de
50 lei
613 Chetuieli privind primele de asigurare =
471 Cheltuieli in avans
50 lei
d)
Descarare pe cheltuieli pentru perioada 01.12.2012 14.12.2012 (600
27.42 50*11=22.58 lei)
613 Chetuieli privind primele de asigurare
22.58 lei
471 Cheltuieli in avans
25.Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizari financiare

25.1.Achizitie titluri imobilizate (actiuni la entitati afliate).Plata ulterioara a
varsamintelor.Dividende de incasat.
Alfa achizitioneaza titluri imobilizate ale societatii Beta, in valoare totala de 100.000
lei (actiuni la entitatile afliate), din care 5.000 achitate pe loc din contul curent, 60.000 lei
eliberate dar neachitate,iar restul neeliberate .Ca urmare a achizitiei acestor titluri, Alfa are de
incasat dividende in suma de 1.000 lei, din careincaseaza 800 lei.
Rezolvare:Contabilitatea titlurilor de valoare achizitionate trebuie sa tina cont de
valoarea eliberata achitata imediatsau ulterior si de partea care urmeaza sa fie platita
emitentului . Imobilizarile financiare recunoscute ca active, se evalueaza initial la costul de
achizitie sau la valoareadeterminata prin contractul de achizitie a acestora. Cheltuielile
accesorii privind achizitionarea imobilizarilor financiare nu afecteaza valoarea intiala a
acestora, ci se inregisteaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.
Prin urmare :
a)
achizitia imobilizarilor financiare:
100.000 lei261 Actiuni detinute la afliate = %100.000 lei

5121 Conturi curente la banci5.000 lei
404 Furnizori de imobilizari60.000 lei
269 Varsaminte de efectuat35.000 lei
Pt.imobiliz.financiare
b)
plata varsamintelor:
35.000 lei269 Varsaminte de efectuat = 512Conturi curente la banci35.000 lei

c) contabilitatea dividendelor:
1.000 lei 461 Debitori diversi = 761 Venituri din imobilizari financiare1.000 lei
-incasarea dividendelor :
800 lei 5121 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi800 lei
25.2.Vanzare titluri imobilizate (actiuni la entitati afliate ).Incasarea
contravalorii si platacomisionului.
O entitate, Alfa, vinde titluri imobilizate ale societatii Beta la un pret de vanzare de
105.000 lei ( actiuni laentitatile afliate ) si plateste un comisin de 10.000 lei . Titlurile au
fost achizitionate cu 80.000 lei
a)
Recunoasterea pretului de vanzare ca venit:
105.000 lei461 Debitori diversi = 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate
105.000 lei
b) Scaderea din evidenta a titlurilor la costul lor:
80.000 lei 6641 Chelt.privind imob.financiare cedate= 261 Actiuni detinute la entitati
affiliate80.000 lei
c) Incasarea titlurilor cedate si inregistrarea cheltuielii cu comisionul:
105.000 lei
% = 461 Debitori diversi 105.000 lei
5121 Conturi curente la banci
95 000 lei
622 Chelt.cu comisioane si onorarii
10 000 lei
26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor

consumabile
In cadrul planului de conturi general, din clasa a 3-a face parte grupa 30 Stocuri
de materii prime si materiale , cu urmatoarele conturi sintetice :
301 Materii prime (materiile prime sunt bunuri care participa direct
la fabricarea produsului , in care se regasesc integral sau partial , fie in starea lor
initiala , fie transformate).
302 Materiale consumabile ( bunuri care participa sau ajuta la
procesul de productie sau de exploatare, fara a se regasi de regula in produsul finit)
303 Materiale de natura obiectelor de inventar ( bunuri care nu
indeplinesc cumulativ conditiile pentru a fi incluse in categoria imobilizarilor
corporale, echipamente de lucru, de protectie, piese de schimb, baracamente si
amenajari provizorii, etc)
308 Diferente de pret la materii prime si materiale (cont rectificativ
al valorii de inregistrare a materiilor prime si materialelor care tine evidenta
diferentelor nefavorabile in plus sau favorabile in minus dintre costul de
achizitie si pretul standard aferente materiilor prime, materialelor consumabile si

materialelor de natura obiectelor de inventar)
Conturile de stocuri si productie in curs de executie sunt conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea entitatii prin achizitionare de la
furnizori, realizate din productia proprie si din alte surse si se crediteaza cu valoarea
stocurilor iesite din gestiunea unitatii patrimoniale prin consum, vanzare sau ale modalitati.
Monografiile contabile aferente stocurilor sunt diferite in functie de metoda folosita:
inventar permanent sau intermitent, astfel:
a) inventarul permanent presupune inregistrarea operatiilor de intrare-iesire in timp
real, pe masura ce intervin;
b) inventarul intermitent, presupune ca la incheierea perioadei, in conturile de
stocuri(debit) se inregistreaza stocurile de la sfarsitul perioadei rezultate in urma inventarierii,
urmand ca la deschiderea perioadei sa se treaca pe cheltuiala stocurile de la inceputul
perioadei .
Monografii contabile :
a)
in cazul utilizarii inventarului permanent
Exemplu 1:evidenta se face la cost de achizitie

O societate detine un stoc initial de 200 kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 lei/kg. In
cursul lunii cumpara materii prime astfel: 100 kg la 0,50 lei /kg plus TVA , la care se adauga
cheltuieli de transport in valoare de 50 lei plus TVA. Din stoc se consuma 250 kg.
- procurarea materiilor prime:
% = 401 62 lei
301
50 lei
4426
12 lei
- inregistrarea cheltuielilor de transport :
% = 401
62 lei
301
50 lei
4426
12 lei
- consum de materii prime -250 kg
601 = 301 210 lei
Nota: Costul de achizitie unitar al materiilor prime dobandite in cursul perioadei :
(50+50):100 =1 leu/ kg
Valoarea consumului (presupunem ca descarcarea de gestiune are loc prin metoda FIFO) :
200* 0.8 +50*1 = 210 lei
Exemplu 2: evidenta se face la pret standard
O entitate prezinta la inceputul perioadei x urmatoarea situatie privind materiile
prime :
stoc initial : 200 kg * 1 lei/kg ;
diferente de pret aferente stocului intial : 10 lei;
achizitie in cursul lunii : 500 kg la pret 1,10 lei/ Kg plus TVA;
consum de materiale : 300 kg.
- achizitionare materiilor prime;
Pretul standard pentru luna x este de 1 leu /kg.
% = 401
682 lei
301
500 lei
308
4426
50 lei ( (1,10- 1 )*500=50)

132 lei (550 *0,24 = 132)
- inregistrarea consumului de materiale :300 kg * 1 leu/kg = 300 lei
601 = 301
300 lei
Coeficientul pentru descarcarea diferentelor de pret , k = (SI 308* RD 308)/(SI
301+RD 301)= (10+50)/(200+500) =0.0857
- diferente de pret aferente consumului de materiale: 300* 0,0857 = 25.71 lei
601 = 308 25.71 lei
b)
in cazul utilizarii inventarului intermitent
Exemplul 1.Evidenta la cost de achizitie

O societate are un stoc initial de materii prime de 100 lei . S-a efectuat o cumparare de
materii prime de 200 lei plus TVA .
La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de materii prime de 150 lei.
- trecerea pe cheltuieli a soldului initial
601 = 301 100 lei
- achizitionarea de noi materii prime :
%=
401 248 lei
601
200 lei
4426
48 lei
- inregistrarea stocului final stabilit la inventariere:
301 = 601
150 lei
27. Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar

n cadrul stocurilor se cuprind si materialele de natura obiectelor de inventar.
Conturile in care se reflecta obiectele de inventar sunt :
303. Materiale de natura obiectelor de inventar
323. Materiale de natura obiectelor de inventar n curs de aprovizionare
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date n folosinta
Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei, miscarii si uzurii materialelor de
natura obiectelor de inventar.
Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar este un cont de activ.
Soldul contului reprezinta valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar
existente n stoc.
Exemplu:
1. Se achizitioneaza obiecte de inventar in suma de 1700 lei, care se si dau in folosinta
in luna curenta. Inregistrarile sunt :
a) Achizitia:
% = 401 2.108 lei
303
1.700 lei
4426
408 lei
b) Darea in folosinta:
603 = 303
1700 lei
c) Concomitent, sumele se pot inregistra extracontabil in contul 8035 Stocuri de

natura obiectelor de inventar date n folosinta.
Aceasta inregistrare este utila cu ocazia inventarierii patrimoniului, pentru ca asigura
o evidenta a obiectelor de inventar date in folosinta de-a lungul timpului, si constituie o baza
pentru verificarea listelor de inventar.
28.Studii de caz privind contabilitatea stocurilor aflate in custodie la

terti
Stocurile aflate la terti cuprind bunurile aflate in una din urmatoarele situatii:
achitate si lasate in custodia furnizorilor
trimise spre prelucrare tertilor
trimise spre depozitare temporara la terti
aflate in curs de aprovizionare: achitate dar nesosite sau sosite dar
nereceptionate.
Stocurile aflate la terti sunt stocuri care fac parte din patrimoniul unitatii, insa pentru
o perioadadelimitata de timp sunt regasite in gestiunea altor unitati.Folosirea conturilor de
stocuri la terti se utilizeaza pentru a reflecta urmatoarele operatiuni:
inregistrarea livrarii unor bunuri in consignatie la terti pentru vanzare
trimiterii unor stocuri pentru prelucrare
ca mostre pentru prezentarea in diverse expozitii
expunere catre vanzare in cadrul contractelor de colaborare
primirii de bunuri a caror receptie nu este terminata pana la sfarsitul
perioadei de gestiune
livrari pentru depozitare temporara in cazul unor spatii insuficiente de
depozitare
Conturile cu ajutorul carora se tine evidenta existentei si miscarilor
acestor stocuri sunt conturiledin grupa 35 Stocuri aflate la terti , conturi de Activ:
351-Materii prime, materiale si obiecte de inventar trimise la terti
,pentru prelucrare sau incustodie
354-Produse trimise la terti , pentru prelucrare sau in custodie
356 -Animale aflate la terti
357-Marfuri aflate la terti
358-Ambalaje aflate la terti
In debitul conturilor din grupa 35se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a
stocurilor
trimise
la
terti, stocuri care pot fi de natura: materii prime, materiale, obiecte de inventar (301,302,303),
produse ( 341,345,346 ), marfuri (371), ambalaje (381), animale si pasari (381);
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii,
precum si alte costurisuportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
In creditul conturilor din grupa 35se inregistreaza valoarea stocurilor reintrate in

gestiunea unitatii provenind din stocurile aduse de la terti sau scaderea din gestiune a
stocurilor aflate la terti pentru care s-au intocmit documente de livrare sau constatate lipsa la
inventar (601,602,603 pentru materii prime,material si obiecte de inventar; 607 pentru
produse si marfuri, 608 pentru ambalaje, 606 pentru animalesi pasari; 671 pentru materii
prime, materiale distruse de calamitati);
Soldul debitor al conturilor din grupa 35 reflecta valoarea stocurilor aflate in
proprietateaintreprinderii, dar care sunt depozitate sau se afla spre prelucrare la terti.
Cu ocazia inventarierilor periodicesau cel putin odata pe an cu ocazia inventarierii
intregului patrimoniu al firmei, stocurile in custodie la terti trebuie sa se confirme cu acestia,
conform listelor de inventariere intocmite;
Ajustarile pentru deprecierea stocurilor aflate la terti se inregistreaza in conturile
din grupa 395,conturi de pasiv si rectifica valoarea de inregistrare a produselor aflate la terti
in cazul constatarii unordeprecieri.
Studii de caz legate de operatiunile efectuate cu stocuri aflate la terti :
I.
Predarea materiilor prime catre terti in vederea prelucrarii lor :
a) inregistrarea predarii catre terti a materiilor prime:
351 Materii prime si material aflate la terti = 301 Materii prime
b) inregistrarea valorii lucrarilor efectuate de acestia
% = 401 Furnizori
301 Materii prime
4426 T.V.A. deductibila
c)
inregistrarea intoarcerii materiilor prime prelucrate de la terti
301 Materii prime = 351 Materii si materiale aflate la terti

II.
Plata tertilor si nereceptionarea marfurilor :

a) inregistrarea efectuarii platii catre terti
4091 Furnizori debitori pentru cumparari = 5121 Conturila banci in lei
de bunuri de natura stocurilor
b) inregistrarea facturii sosite pentru marfurile achitate
% = 401 Furnizori
357 Marfuri aflate la terti
4426 T.V.A. deductibila
si concomitent
401 Furnizori = 4091 Furnizori debitori pentru cumparari de bunuri
de naturastocurilor
c) inregistrarea sosirii marfurilor
371 Marfuri = 357 Marfuri aflate la terti
29.Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite

Obtinere de produse finite utilizand metoda costului standard. Vanzareaproduselor
finite obtinute
Legat de modul de contabilizare a obtinerii produselor finite, OMFP 3055/2009 preci
zeaz: In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite metoda
costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cuamanuntul, in comertul cu
amanuntul;Costul standard, ia in considerare nivelurile normale ale materialelor
siconsumabilelor, manoperei,eficientei si capacitatii de productie.Aceste niveluritrebuie
revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiileexistente la un moment
dat.Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau productie trebuie evidentiatedistinct in
contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra
stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:Coeficient
de
repartizare K= (Sold initial diferente de pret+Diferente de pret cumulatede la inceputul
exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta )/(Soldintial al stocurilor la pret de
inregistrare+Valoarea
intrarilor
in
cursul
perioadei
la pret de inregistrare, cumulate de la inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei
de referinta). Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret d
einregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in careau fost
inregistrate bunurile iesiteLa sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se
cumuleaza cu soldurileconturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi
sa reflectevaloarea stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa
caz. Diferentele de pret se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesitecat si
asupra bunurilor ramase in stoc .
Studiu de caz :
Se cunosc urmatoarele informatii: Alfa obtine produse finite utilizand metoda costului
standard.
La inceputul lunii Decembrie , situatia stocurilor era:-pantaloni: 300 buc., evaluate la
cost standard de 100 lei/buc; fuste: 500 buc.,evaluatela costul standard de 70 lei/buc;
-diferenta de pret aferenta celor doua stocuri este de 12.000 lei , nefavorabila;
In cursul lunii au loc operatiile:
-se fabrica 100 de pantaloni si 300 de fuste ;
-se vand unui client 150 de pantaloni cu pretul de vanzare de 120 lei/buc.si 600
defuste cu pret de vanzare de 76 lei/buc.;
-la sfarsitul lunii se calculeaza costul efectiv al produselor finite, respectiv:
pantaloni110 lei/buc ; fuste 65 lei/buc;
Contabilizarea operatiilor de obtinere si
determinareavalorii cu care acestea se reflecta in bilant:
vanzare
produse
finite
si
a) Obtinerea produselor finite evaluate la cost standard:

-pantaloni=100 buc*100 lei/buc.(cost standard) =10.000 lei;
-fuste=300 buc*70 lei/buc.(cost standard)=21.000 lei;
31.000 lei
%
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse finite
345.01 Produse finite/pantaloni
10.000 lei
345.02Produse finite/fuste
21 000 lei
= 711
b) Vanzarea produselor finite pentru pretul de vanzare:

b1) Factura cuprinde:
-pantaloni 150 buc*120 lei/buc.(pret vanzare) = 18.000 lei
-fuste 600 buc*76 lei/buc.(pret vanzare ) =45.600 lei
Pret vanzare total = 18.000+45.600=63.600 lei
TVA=24%*63.600=15.264 lei
Total factura=63.600+15.264=78.864 lei
78.864 lei 4111 = % 78.864 lei
701Venituri din vanzarea produselor finite 63.600 lei
4427 15.264 lei
b2) Descarcarea gestiunii pentru costul standard :
-panatloni=150 buc*100 lei/buc =15.000 lei
-fuste=600 buc*70 lei/buc=42.000 lei
57.000 lei 711 = % 57.000 lei
345.01 15.000 lei
345.02 42.000 lei
c) Calculul si inregistrarea diferentelor de pret pentru produsele obtinute:
-pantaloni=100 buc*(100lei/buc(costul standard)-110lei/buc(costul efectiv))=-1000
lei(nefavorabila):
1000 lei 348 = 711 1000 lei
-fuste =300 buc*(70lei/buc(costul standard)-65lei/buc(costul efectiv))=1500
lei(favorabila):
1500
lei 711 = 348 1000 lei
d) Calculul si inregistrarea diferentelor de pret pentru produsele iesite:

Situatia in conturi:
Solduri initiale la produsele finite evaluate la cost standard:
-panatloni=300 buc*100 lei/buc (costul standard) =30.000 lei
-fuste=500 buc*70 lei/buc (costul standard) =35.000 lei
Sold initial la diferentele de pret la produse =12.000 lei (nefavorabila)
Pentru calculul diferentei de pret aferente iesirilor se determina coeficientul de
repartizare a diferentelor de pret:
K348 = (Si 348 + intrari 348)/(Si 345 + intrari 345) = (12 000 - 500 )/(65.000 +
31.000) = 0,119
Diferente de pret aferente iesirilor =0.119*57.000=6.783 lei
6.783 lei 711 = 348 6.783 lei
Venituri aferente costurilor Diferente de pret la produse
stocurilor de produse
Produsele finite vor figura in bilant cu 25.000 +14.000+4.717=43.717 lei
30. Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor

Evidenta existentei si miscarilor stocurilor de marfuri se tine cu ajutorul conturilor de
Activ371Marfuri respectiv 378 Diferente de pret la marfuri.
Cand evidenta marfurilor se tine la pretul de cumparare sau la costul de achizitie,
nueste necesara folosirea contului 378 Diferente de pret la marfuripentru evidenta
adaosului comercial.
Daca evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul,interventia contului
378Diferente de pret la marfurieste necesara pentru evidenta adaosului comercial
continutin pretul de inregistrare a marfurilor.
In conditiile in care evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, inclusiv taxape
valoarea adaugata, apare necesitatea evidentierii acestei taxe pana in momentulvanzarii
marfurilor, in contul 4428 TVA neexigibila. Evident, in momentul vanzariimarfurilor,
aceasta taxa va fi transferata, devine exigibila si apare contul 4427 TVAcolectata. Pentru
taxa pe valoarea adaugata cuvenita furnizorilor se va folosi, in mod normal, contul4426 TVA
deductibila.
Metoda de contabilizare analitica a stocurilor de marfuritine evidenta: cantitativvalorica pe feluri de marfuri sau global-valorica la nivel de gestiune.
De asemenea, este influentata organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor, prin
preturilediferite utilizate ca preturi de inregistrare a acestora.
Astfel, in cazul in care evidenta analitica se tine cantitativ-valoric,se poate utiliza ca
pret deinregistrare pretul de cumparare al marfurilor sau costul de achizitie.
In cazul in care evidenta analitica a marfurilor se tine global-valoric,la nivelul
gestiunii (asacum se procedeaza in comertul cu amanuntul), pentru inregistrare se utilizeaza
pretul cuamanuntul, inclusiv TVA.
Contul 371 Marfuri, cont de activ, serveste pentru evidenta existentei si
miscariimarfurilor aflate in depozite, in unitatile comerciale cu amanuntul sau de alimentatie
publica.In debitul sau evidentiaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor intrate in
gestiuneaunitatii prin aprovizionare de la furnizori sau pe alte cai. In creditul acestui cont se
evidentiazavaloarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din patrimoniul unitatii prin
vanzarea catreclienti sau pe alte cai. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea marfurilor
existente in stoc. Modul de prezentare descris este valabil pentru cazul inventarului
permanent. In cazulinventarului intermitent, contul intervine numai la sfarsitul lunii pentru
a prelua in debitvaloarea marfurilor in stoc, iar la inceputul urmatoarei luni, pentru a transloca
soldul initialluat in exploatare la contul 607 Cheltuieli privind marfurile.
Contul 607 Cheltuieli privind marfurile, cont de activ, evidentiaza costul
marfurilorvandute de catre unitatile patrimoniale. In cazul inventarului intermitent, acest
contevidentiaza si marfurile aprovizionate, pornindu-se de la premisa ca toate
marfurileaprovizionate se vor vinde si nu se cumpara pentru a fi stocate. Deci functionarea

acestui conteste dependenta de metoda de contabilitate a stocurilor practicata de unitatea
patrimoniala.
Contul 378 Diferente de pret la marfuri este folosit pentru evidenta adaosului
commercial (marja comerciala) aferent marfurilor existente in gestiunea unitatii cu activitate
comerciala. Increditul acestui cont se inregistreaza adaosul comercial aferent marfurilor
vandute, soldulcreditor al acestui cont reprezentand adaosul comercial aferent marfurilor
existente in stoc.
Contul 4428 TVA neexigibilaeste un cont bifunctional si tine evidenta TVA
neexigibile.
Se crediteaza cu: sumele reprezentand TVA inscrisa in factura si emisa clientilor,
pentrulivrari sau prestatii cu plata in rate; sumele reprezentand TVA aferenta lucrarilor
sau prestatiilor efectuate clientilor, dar pentru care nu s-au intocmit documente;
sumelereprezentand TVA devenita exigibila, aferente ratelor devenite scadente la
cumparaturile facutecu plata in rate, precum si cu TVA inscrisa in facturile sosite de la
furnizori si care anterior figurau la facturi nesosite; valoarea TVA aferenta marfurilor intrate
in unitatile cuamanuntul. Se debiteaza cu: sumele reprezentand TVA inscrisa in facturile
furnizorilor,aferente cumparaturilor cu plata in rate; sumele reprezentand TVA aferenta
cumparaturilor sosite fara factura; sumele reprezentand TVA devenita exigibila, aferenta
ratelor devenitescadente, pentru livrarile facute cu plata in rate, precum si cu TVA inscrisa in
facturile emiseclientilor si care anterior figurau la facturi de intocmit; valoarea TVA aferenta
vanzarilor demarfuri din unitatile comerciale cu amanuntul.
Soldul contului reprezinta sume in asteptare care pe masura ce devin exigibile se trec
in debitul contului TVA deductibila, pentrucumparari, sau in creditul contului TVA colectata,
pentru vanzari.
Metode de contabilizare a stocurilor de marfuri: inventarul permanent sau
inventarulintermitent.
In cazul inventarului permanent, contul de marfuri 371este folosit pe masura ce
auloc operatiuni cu marfuri, evidentiind toate intrarile si toate iesirile. Astfel, in orice
moment,
prin soldul sau, acest cont indica valoarea marfurilor in stoc, permitand controlul gestionar,da
ca in acest scop se efectueaza si inventarierea faptica a stocurilor.
In cazul inventarului intermitent,contul de marfuri 371 intervine numai la
sfarsitul lunii,cand, pe baza inventarului faptic, se determina valoarea marfurilor in stoc.
Aceasta seblocheaza in acest cont, diminuandu-se cheltuielile cu marfuri, inregistrate la un
cont anume,destinat acestui scop, cu ocazia intrarilor de marfuri.
Societatea Flower SRL are in stoc la inceputul lunii noiembrie marfuri in suma de
10.000 RON(250 bucati * 40 RON). Compania utilizeaza metoda FIFO pentru scoaterea din
gestiune amarfurilor si metoda inventarului permanent. In cursul lunii au loc urmatoarele
tranzactii:
02.11. achizitie de marfuri 100 buc * 50 RON/buc = 5.000 RON
10.11. vanzare de marfuri 300 buc la pretul de 17.000 RON
23.11. achizitie de marfuri 200 buc * 45 RON/buc = 9.000 RON
28.11. vanzare de marfuri 150 buc la pretul de 10.000 RON
La sfarsitul lunii se face inventarierea si se constata ca soldul marfurilor este in suma
de 2.000RON.
a)
Achizitie de marfuri:
371 = 401 5.000 RON
b)
Vanzarea si descarcarea din gestiune a marfurilor:
4111 = 707 17.000 RON

607 = 371 250 * 40 + 50 * 50 = 12.500 RON
c) Achizitie de marfuri:
371 = 401 9.000 RON
d)
Vanzarea si descarcarea din gestiune a marfurilor:
4111 = 707 10.000 RON

607 = 371 50 * 50 + 150 * 45 = 9.250 RON
La sfarsitul lunii, societatea are un sold de marfuri scriptic:50 buc * 45 RON/buc =
2.250 RON
Soldul faptic este 2.000 RON, ceea ce inseamna ca trebuie sa se inregistreze un minus
la nivelulmarfurilor in suma de 250 RON:
607 = 371 250 RON
Daca s-ar fi folosit metoda inventarului intermitent, s-ar fi facut urmatoarele
inregistrari:
a)
Anularea soldului initial:
607 = 371 10.000 RON

b)
Inregistrarea achizitiilor de marfuri:
607 = 401 5.000 RON

607 = 401 9.000 RON
c)
Vanzarea marfurilor:
4111 = 707 17.000 RON

4111 = 707 10.000 RON
d)
Descarcarea din gestiune nu se inregistreaza, ci se determina la
sfarsitul perioadei:
Iesiri = Sold initital + Intrari Sold de la inventar
Iesiri = 10.000 + 14.000 2.000 = 22.000 RON
Prin metoda inventarului intermitent, minusurile de inventar nu pot fi identificate, ci
la sfarsitul perioadei soldul final se determina pe baza inventarului faptic.
Bibliografie:
ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile
conforme cu directivele europene
Ghid practic de aplicare a Reglementarilor contabile conforme cu Directivele
Europene aprobate prin OMFP 3055/2009, Editura CECCAR, Bucuresti, 2010

Corpul Expertilor Contabili

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Corpul Expertilor Contabili

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania

Aplicatii Set No3

Stagiar: Predescu Alexandra Camelia

Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.

1. Studii de caz privind constituirea si majorarea capitalului social

precedente.Soldul contului este creditor si reprezinta capitalul propriu ca sursa permanenta de

Aducerea mijlocului de transport evaluat la 10.000 lei ca aport la capital:

II. Cazuri de majorare a capitalui social :

Majorare capital social prin aport mijloc de transport

Se cunosc urmatoarele informatii:

Numar de actiuni noi create: 33.000 lei/11 lei/actiune (val.de emisiune) =

Majorare de capital social prin conversia obligatiunilor in actiuni :

Se transforma 2000 de obligatiuni in 1000 de actiuni; Valoarea nominala a unei obligatiuni

- numar de actiuni: 1.000;

Studiu de caz privind diminuarea capitalului social

Potrivit reglementarilor financiare si contabile, pierderile se acopera in ordine, prin :

Reportare pentru exercitiul urmator pentru a fi acoperite din rezultatul

In anul N se reporteaza o pierdere curenta de 1000 lei ;

b) Diminuarea capitalului social prin reducerea numarului actiunilor existente, cu 10%:

3.Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului

Reprezint valoarea corespunztoare profitului net pe o aciune care se poate capitaliza

Capitalul social (2000

4 Studiu de caz privind amortizarea capitalului social

Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru fractiunea amortizata:

Afectarea rezervelor la amortizare:

Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:

Rambursarea efectiva a actiunilor:

5 Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare

In raport cu structurile de rezerve mentionate mai sus, se foloseste contul 106

Rezerve statutare 3 000 lei

7. Studiu de caz privind rezultatul exercitiului si rezultatul reportat

"Repartizarea profitului" "Rezerve

8.Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.

Vanzarea actiunilor rascumparate, cu 13 lei/actiune :15.000 lei

% = 109 15 0000 lei

= 512 Conturi curente la banci 15 000 lei

Vanzarea actiunilor rascumparate, cu 16 lei/actiune:

% = 109 Actiuni proprii

= 512 Conturi curente la banci 15 000 lei

1012 = % 16 000 lei

9.Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

10.Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni

10.1.Imprumut obligatar cu pret de rambursare egal cu valoarea nominala si cu

Plata anuala a dobanzii :1.000.000 lei*12% p.a.= 120.000 lei

1 000 000 lei

% = 161 1 000 000 lei

Prime privindrambursarea obligatiunilor 100 000 lei

La sfarsitul anului N, dobanda nu este exigibila si se inregistreaza ca si

Amortizarea primelor privind rambursarea obligatiunilor pentru anul

-sold cont 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni = 1.000.000 lei

plata anuala a dobanzii in N+1 ( in luna August N+1 ):

rambursarea imprumutului la scadenta finala :

11.Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si

Incasarea creditului in contul de disponibil:

Calcularea si inregistrarea dobanzii in prima luna (25.000*15%:12

= 1682Dobanzi aferente creditelor bancare pe

Achitarea dobanzii in prima luna

Rambursarea primei rate lunare a creditului (25.000 :48 luni)=521 lei

12.Studiu de caz privind contractele de leasing financiar

plata avansului pe baza facturii;

In cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, concesionare si arendare de bunuri,

7 440 lei % = 404 Furnizori de imobilizari

7 440 lei404= 5121 7 440 lei

Intrarea activului la valoarea capitalului de rambursat: