Contracte aleatorii = disp Art 1173 C.Cvi - def contractul comutativ si aleatoriu este aleatoriu
contractul care prin natura lui sau prin vointa partilor ofera cel putin uneia dintre parti sansa unui
castig si o expune totodata la riscul unei pierderi care depind de un eveniment viitor si incert .
In cup codului sunt reglm urm contracte speciale aleatorii : Contractul de asigurare , Contr de renta
viagera , Contr de intretinere , Contractul intitulat jocul si pariul .
In afara acestor contracte speciale , in C.Civ mai intalnim si alte situatii de contracte aleatorii ( Contr
de vanzare , prin amenajarea speciala a unor clauze , contracte de vanzare poate avea natura unui
contr aleatoriu , ex: pescarul care incheie un contract de vanzare a intregii cantitati de peste pe care
ar urma sa il prinda in ziua respectiva ) .
CONTRACTUL DE ASIGURARE
Numai avem asigurari prin efectul legii , toate asigurarile se incheie prin contract !! .
Aceste contracte de asigurari sunt incheiate de catre asiguratori care trebuie saa fie entitati ce sunt
infiintate si functioneaza potriv unor reglm speciale .Entitati fiind profesionisti .
Sediul materiei : art 2199 2240 C.Civ .
Dispozitiile art 146 din legea de punere in aplicare a Codului , Legea 71/2011 . Acest articol sp :
contractul de asigurare este supus legii in vigoare la data incheierii politei de asigurare , a
certificatului de asigurare ori a notei de acoperire dupa caz.
Aceste sunt documente care constata in forma scrisa incheierea unui contract de asigurare .
In plus fata de C.Cvi exista si alte reglementari care continua sa se aplice :
-
Importante reglementari sunt emise de Comisia Pentru Supravegherea Asigurarilor care este un
organism component al Administratiei Publice Centrale in subordinea Guvernului .
In materia asigurariilor avem anumite notiuni speciale , exista o anumita independenta a acestei
materii fata de restul dispozitiilor din drept Civil , ori administrativ , financiar etc .
contractant , si nici pe acea de terti beneficiar si nici nu trebuie sa plateasca prime de asigurare (care
constitie pretul asigurarii ) .
Aceasta este sit conducatorului auto care nu este si detinator al acelui vehicul (ex: nu este
proprietar ) care produce un accident prin utilizarea vehiculului cuprins in asigurare dar a carui
raspundere civila delictuala a tertului pagubit este acoperita de asigurarea contractuala obligatorie de
raspundere civila pe care nu el a incheiat-o pentru care nu el a platit prime de asigurare si care
priveste un bun care nu ii apartine .
Ex : orice sofer care conduce un autovehicul si cauzeaza unei terte persoane o paguba , beneficiaza
de asigurarea de raspundere civila delicuaala . Asigurarea catre trebuie sa fie incheiata de catre
proprietarul vehiculului .
Soferul are posibilitatea sa invoce aceasta asigurare !!! Astfel incat terta persoana sa isi acopere
paguba de la asigurator .
La prima vedere , doar soferul are avantaje , dar de fapt are avantaje fata de victima care isi poate
acoperi paguba .
2) Risc asigurat ( pericolul asigurat )
Aici cuvantul risc are un alt inteles fata de acela din dreptul comun ,aici este un eveniment viitor ,
posibil dar incert care este anume prevazut in contract , eveniment la care sunt expuse bunurile ori
patrimoniul sau viata ori sanatatea unei persoane .
Riscul asigurat poate fi de ex : incendiu , inundatia ori cutremurul , Data mortii nu moartea insasi .
Asigurarea se incheie in vederea acoperirii consecintelor negative produse de aceste evenimente
viitoare , posibile dar incerte . Incertitudinea poate sa priveasca insasi producerea evenimentului ,
este incert daca va exista un incendiu ori o inundatie , un cutremur etc.
Alteroi insa , incertitudinea consta intr-un termen incert ( ex: data mortii ) ceea ce este incert este
numai cand se va produce moartea . In functie de producerea mortii , exista sanse de castig sau de
pierdere .
Riscul trebuie sa fie un eveniment viitor , posibil si incert . De aceea nu exista risc valabil si deci
contractul nu produce efecte daca evenimentul s-a produs deja mai inainte de inceputul asigurarii .
Ori daca producerea evenimentului convenit este pur si simplu imposibila. Daca se prevede un
eveniment care este imposibil ( ex: asigurarii de supravieturii pana la varsta de 150 de ani ) .
ex: asiguratorul plateste indemnizatia de asigurare , daca asiguratul va atinge varsta de 150 de ani .
In ipoteza in care evenimentul contractat , nu indeplineste aceste conditii , potirvit art 2205 alin (1)
C,Cvi - contractul de asigurare se desfiinteaza de drept . Textul nu foloseste expresia de nulitate
ci se desfiinteaza de drept .
Obiect al asigurarii- ceea ce s-a asigurat : bunuri, despagubirile datoratea de asigurat ca urmare a
raspunderii sale civile, un atribut al persoanei.
Interes al asigurarii- imbraca nuante diferite in functie de categoria de asigurare. In cazul asigurarii
de bunuri, prin interes se intelege dauna efectiva, evaluabila in bani, pe care asiguratul o poate suferi
in caz de pierdere sau degradare a bunului pe care si l-a asigurat. La asigurarea de bunuri, pozitia de
persoana asigurata poate fi definita numai de catre persoana care are un interes legitim patrimonial
pt conservarea bunului respectiv si care ar suferi un prejudiciu in cazul pieririi sau deteriorarii acelui
bun art 2215 : asiguratul trebuie sa aiba un interes cu privire la bunul asigurat .pisica stricatoare.
In toate cazurile la asigurarea de bunuri, asiguratul trebuie sa abia un interes legitim cu privire la
bunul asigurat.
Interesul legitim nu apartine numai proprietarului, ci si uzufructuarului, altui drept referitor la acel
bun, creditorul care are o garantie reala asupra acelui bun.
Pot fi incheiate asigurari multiple asupra acelui bun pt ca interesul este diferit pt diferite persoane.
In cazul asigurarii de raspundere civila: 2223 interesul consta in evitarea micsorarii patrimoniului
asiguratului sau si a altei persoane cuprinse in asigurare, ca urmare a angajarii rapunderii lor civile
fata de terte persoane pagubite prin fapte ilicite. Potriit legii 51/95 toti membrii baroului sunt obligati
sa se asigure pt raspundere civila delictuala.edere
In cazul asigurarilor de persoane, interesul asigurat nu prezinta importanta deoarece indemnizatia de
asigurare este datorata independent de existenta vreunei daune. Art 2227 : asiguratorul se obliga sa
plateasca indemnizatia de asigurare in caz de deces, de ajungere la o anumita varsta, in caz de
invaliditate. In caz de deces, cand acesta se produce, beneificiarul asigurarii- familia nu trebuie sa fac
dovada ca ar fi suferit vreo paguba pt a aincasa indemnnizatia de asigurare. Intotdeauna se va plati
indemnizatia de asigurare. Se poate intampla sa se incheie o asigurare in vederea unui eveniment
privind o alta persoana decat contractantul 2228 : asigurarea in vederea unui risc privind o alta
persoana decat aceea care a incheiat contractul de asiguarare, este valabila numai daca a fost
consimtita in scris de acea alta persoana.
Suma asigurata:
Este suma maxima in limita careia asiguratorul este obligat sa plateasca indeminizatia de asigurare la
momentul apartiei cazului asigurat.
In cazul asigurarilor de bunuri, suma asigurata nu trebuie se depaseasca valoarea reala a bunului la
data asigurarii- valoare de asigurare a ubunului. Daca s-ar admmite suprasigurarea ar aparea
interesul de a distruge bunul pt a incasa o suma mai mare.
Prin conditiile de asigurare stabilite de catre asigurator, intotdeauna suma asigurata este mai mica
decat valoarea reala a bunului asigurat.
In cazul asigurarii de raspundere civila, suma asigurata se stabileste prin conventie sau hotararea
guvernului- pt cele obligatorii, deoarece cunatumul pagubei care se va produce nu poate sa fie
cunoscuta.
La asigurarea de persoane, suma asigurata nu este limitata, deoarece este vorba despre viata,
sanatatea omului care nu sunt elemente neevaluabile. Suma asigurata se stabileste prin negociere.
Prima de asigurare
Este pretul care se plateste in cadrul contractului de asigurare; suma de bani pe care o primeste
asiguratorul in schimbul asumarii de catre acesta a riscului.
-
In cazul asigurarilor contra daunelor, daca nu s-a prevazut altfel in contract, indemnizatia de
asigurare se mai numeste si despagubire si se plateste in limita sumei asigurate, insa numai pana la
concurenta daunei de asigurare, adica nu poate sa depaseasca valoarea de asigurare a bunului pierit
ori degradat. Nu poate sa depaseasca suma asigurata convenita pt raspunderea civila fata de terti.
In cazul asigurarilor de persoane, indemnizatia nu constituie o despagubire, deoarece consecinta
cauzata in urma unui deces nu poate fi cunatificabila. Indemnizatia este in limita sumei asigurate,
adica asa cum s-a negociat.
Clasificarea asigurarilor:
-
Asigurari prin efectul legii: raporturile de asigurare exista chiar si in lipsa unui contract de
asigurare. Nu mai exista in prezent. In baza legislatiei anterioare privind asigurarile de stat,
existau astfel de asigurari de exemplu pentru anumite bunuri in cazul anumitor riscuri, si
anume:
--- pt asigurarea constructiilor in cazul incendiului, cutremurului, inundatiilor
--- pt anumite categorii de anumale detinute
Orice proprietar al unei constructii era asigurat din momentul in care constructia avea pereti si
acoperis, incepea sa functioneze asigurarea. Desi nu se incheiase nici un contract de asigurare, in
cazul producerii riscului, asiguratul putea solicita de la asigurator indemnizatia de asigurare. In
momentul in care proprietarul casei cerea indemnizatia, I se platea, insa I se oprea o suma de bani in
contul primelor de asigurare.
-
Inccheiem un contract de vanzare cu privire la un bun. Vanzarea cu plata pretului in rate: comerciantii
accepta sa vanda numai cu conditia ca si cumparatorul sa asigure acel bun in caz de pierire sau
deteriorare, pt ca in acest fel daca bunul piere mai inainte ca si cumparatorul sa fi platit ratele, sa se
poata incasa o indemnizatie de asiguarre care va consituti obiectul executarii silite vanzatorului care
nu a apucat sa isi primeasca toate ratele.
Aem uneori contracte de asigurare care se incheie In mod obligatoriu, dar nu ca urmare a unei
obligatii impuse de lege. Prin urmarea acestea sunt doar contracte facultative.
2200- contractul de asigurare trebuie sa fie incheiat in forma scrisa ad probationem. Contractul este
valabil ca act juridic chiar daca nu imbraca forma scrisa, insa nu poate fi dovedit decat printr-un
inscris.
2200, alin 1- contractul nu poate fi probat cu martori, chiar atunci cand exista un inceput de dovada
scrisa.
Se poate intampla ca documentele de asigurare sa fi disparut prin forta majora sau caz foruit si sa nu
existe posibilitatea obtinerii unui duplicat, se poate face dovada prin orice mijloc de proba a existentei
acestor documente in forma scirs si continutului lor, dar numai dupa ce se face dovada pieirii
acestora.
2200, alin 2- in mod tehnic inchieierea contractului de asigurare se constata prin anumite inscrisuri
polita de asigurare care se elibereaza in cazul asigurarilor de persoane; prin certificatul de asigurare
emis si semnat de asigurator care seelibereaza in cazul asigurarii de daune pt bunuri; prin nota de
acoperire emisa si semnata de brokerul de asigurare.
In vederea incheierii contractului, persoana care doreste sa se asigure trebuie sa faca o oferta de
contract- declaratie de asigurare- art 2203 alin 1: persoana care contracteaza asigurarea este
obligata sa raspunda in scris la intrebarile asiguratorului si sa declare la data incheierii contractlui
orice informatii si imperjurari pe care le cunoaste si care sunt esentiale pt evaluarea riscului . Pe
parcursul executarii contractului, asiguratul este obligat sa notifice in scris modificarile survenite.
Daca se incheie contractul redactarea se face in forma scris, care poate fi polita, certificat sau nota de
acoperire.
Momentul incheierii contractului nu trebuie sa fie suportat cu data la care incepe asigutarorul sa
suporte riscurile. Ca regula generala, asiguratorul nu suporta riscurile pana la plata primei rate ,
intrucat nu exista risc fara plata anticipata a primei.
Art 2206- asiguratul este obliga sa plateasca primele de asigurare la termenele stabilite in contract,.
Partile pot stabli ca plata sa se faca integral sau in rate, daca nu s-a convenit altfel, plata se va face la
sediul asiguratorului. Dovada platii revine asiguratului.
Riscul trebuie determinat cu precizie in contract, de aceea asiguratul trebuie sa raspunda in scris la
intrebarile asiguratorului. Potrivit art 2204 care se ocupa de delcaratiile inexacte si reticenta riscului,
contractul de asigurare mai este nul si in caz de declaratie inexacta ori de reticenta facuta cu rea
credinta de asigurat sau contractant cu privire la imprejurari care daca ar fi fost cunoscute de catre
asigurator , l-ar fi determinat pe acesta sa nu de aconsimtamantul sau sa nu il dea in aceleasi conditii,
chiar daca delcaratia sau reticenta sau nu a avut inflenta asupra producerii riscului asigurat.
Declaratia inexacta sau reticenta a asiguratului ori contractantului a carui rea credinta nu a fost
dovedoita, nu poate sa atraga nulitatea asigurarii.
Art 2233- producerea cu intentie a riscului asigurat. Alin 1: asiguratorul nu datoreaza indemnizatia
daca:
-
Riscul asigurat a fost produs prin sinuciderea asiguratului in termen de 2 ani de la incheierea
contractului de asigurare.
Riscul asigurat a fost produs cu intentie de catre asigurat
Denuntarea contr de catre una dintre parti se poate efecuta numai cu respectarea unui termen
de preaviz de 20 de zile calculate de la primirea notificarii de cealalta parte.
Asiguratroul poate opune titularului sau detinatorului documentului de asigurare ori tertului sai
beneficiarului asigurarii care invoca drepturi ce decurg din acest document toate apararile
intemeiate pe contractul incheiat initial.
Pe langa 2242-2253, exista si art 1651 obligtiile vanzatorului- se aplica in mod corespunzator
obligatiilor instrainatorului in cazul oricarui alt contract avand ca efect transmiterea unui drept, daca
din reglem aplicabile acelui contract sau din cele referitoare la obligatii in general, nu rezulta altfel.
Aceasta inseamna ca prin efectul lui 1651, dipozitiile de la vanzare referitoare la obligatiile
vanzatorului sunt aplicabile in privinta obligatiilor persoanei care este instrainator in contractul de
renta viagera, aceasta intmaplandu-se numai la renta cu titlu oneros, unde instrainatorul este
credirentierul care , in schimbul rentei viagere transmite un capital, cum ar fi imobilul.
Natura prestatiilor constituind renta viagera este stabilita in mod liber de parti prin negociere- bani,
bunuri fungibile, combinatie a acestora. Cat priveste cuantumul, exista libertatea de a contracta. In
aceasta privinta nu sunt aplicabile regulile care ar exista cu privire la cuantumul dobanzii, in ipoteza
in care s-ar considera ca printr-un contract de renta viagera cu titlu oneros, in cadrul caruia capitalul
este reprezentat de o suma de bani, ne-am afla in realitate in prezenta imprumutarii acestei sume de
bani, care ar urma sa fie restituita prin rate periodice. inaplicabilitatea regulilor privind dobanda in
cadul unui asemenea contract de renta viagera rezulta din faptul ca acesta este contract aleatoriu,
unde chiar si daca ar fi vorba de o dobanda, in acest caz special acea suma de bani se plateste nu in
schimbul folosintei capitalului, ci cu titlu de contraprestatie cu cuantum aleatoriu fata de capitalul
transmis.
Renta consta in prestatii periodice, perioadele de timp supuse libertatii contractuale. Totusi, 2248, alin
1: in lipsa de stipulatie contrara, ratele de renta se platesc trimestrial in avans si sunt indexate in
functie de rata inflatiei.
Renta se poate constitui in favoarea uneia sau mai multor persoane. Aceasta posibilitate este
prevazuta in mod expres de art 2245 a carui denumire marginala este constituirea in favoarea mai
multor persoane: daca nu s-a convenit altfel, obligatia de plata a rentei viagere este indivizibila in
privinta credirentierilor.
Si calitatea de debirentier poate sa apartina mai mulot persoane, care se obliga impreuna sa
plateasca renta viagera.
Se ridica problema, atat pt ipoteza in care exista mai multi credirentieri dar si pt ipoteza in care exista
mai multi debirentieri , daca avem obligatii conjuncte sau indivizibile. Raspunsul rezulta indirect din
2245. Este singurul text care stabileste indivizibilitatea, in rest ramanand regula generala 1425- cu
privire la divizibilitatea obligatiilor , cu atat mai mult cu cat aici este vorba despre efecutuarea /
primirea unei plati a unei sume de bani, sumele de bani fiind indivizibile.
Tragem concluzia din 2245 avem indivizibilitatea activa , in sensul ca oricare dintre credidrentieri
poate sa ceara debirentierului executarea integrala a obligatiei de renta , iar plata facuta unuia dintre
credirentieri il elibereazape debirentier fata de toti credirentierii.
Mai rezulta si ca in aceasta materie nu exista indivizibilitate pasiva, intrucat nu avem un text similar
2245 care instituie prin exceptie indivizibilitatea activa.
In acest context, este necesar sa facem referire si la 2244- renta viagera poate fi constituita pe durata
vietii mai multor persoane , urmand ca in acest caz, in lipsa de stipulatie contrara, obligatia de plata a
rentei sa inceteze la data la care decedeaza ultima dintre aceste persoane
Cel mai adesea se constituie prin contract cu titlu oneros. CARACTERE JURIDICE:
a. Este un contract cu titlu oneros aleatoriu, deoarece exista sansa de castig sau pierdere cel
putin pt una dintre parti, sansele depinzand de un eveniment viitor si incert ca producere. Acest
evenimnet nu il constituie decesul, ci data decesului pt ca daca renta s-a constituit pt toata
durata vietii credirentierului, in cazul in care acest..va incasa sume mai mari de bani si
invers
Caracterul aleatoriu exista si cand renta este stabilita in raport cu durata vietii debirentierului,
beneficiarului rentei viagere.
b. Este un contract consensual- regula
Atunci cand capitalul transmis de catre credirentier in schimbul renrei viagere este un imobil, se
aplica regulile cu privire la contractele prin care se transmit drepturi reale asupra terenurilor, fiind
necesara ad validitatem forma autentica.
Cand se transmite un drept de proprietate asupra capitalului in schimbul prestatiilot periodice, art
1651- sunt aplicabile aceste reglementari, inclusiv iccp caracterul translati sau netranslativ de
proprietate al vanzarii.
Atunci cand renta se constituie cu titlu gratuit, nu poate sa mai aiba caracter aleatoriu. Subdiviziunea
in contracte comutativ si aleatorii exista doar in categ contractelor cu titlu oneors. In asemenea
situatii, renta viagera este o liberalitate. Nue xista sansa de pierdere sau castig pt vreuna dintre parti.
Exista certitudinea ca beneficiarul rentei ca primi fara nici o contraprestatie suma de bani sau alte
bunuri fungibile platite in mod periodic.
Art 2243, alin 2 : Situatia rentei constituite in favoarea unei terte persoane atunci cand renta
viagera este stipulata in favoarea unui tert, chiar daca aceasta o primeste cu titlu gratuit, acel
contract nu este supus formei prevazute pt donatie.
Donatiile sunt directe si indirecte. In 2243, alin 2 avem in vedere donatia indirecta- o liberalitate
efectuata prin intermediul unui alt act juridic decat donatia. Art 1011 , alin 2- ion cazul donatiilor
indirecte , pentru valabilitatea acestora este necesar sa fie respectate doar conditiile de fond cu
privire de ex la capacitate, nu insa si conditiile de forma. Art 2243, alin 2 spune ca renta viagera
constituita prin donatie, aceea este o donatie indirecta, pt valabiltatea sa nefiind necesara forma
autentica.
Art 2248, alin 1- ratele se platesc trimestrial in avans pt a asigura subzistenta si indexate
Alin 2- cand credirentierul decedeaza inainte de expirarea perioadei pt care renta s-a paltit in avans,
debirentierul nu poate sa ceara de la mostenitorii credirentierului restituirea sumei platite aferente
ultimei luni din trimestrul respectiv, cand credirentierul deja decedase.
Art 2249- pt credirentier exista o garantie ca I se va plati renta constituita cu titlu oneros de catre
debirentier, si anume o garantie stabilita de 1723.
Art 2252- irevocabilitatea contractului de renta debirentierul nu se poate libera de plata rentei
oferind restituirea capitalului si renuntand la restituirea ratelor platii. Este situatia in care
credirentierul traieste foarte mult, renta viagera fiind consituita cu titlu oneros, credirentierul dand in
schimb casa sa, urmand ca pana la sf vietii sale sa primeasca sume de bani. Aceasta persoana
traieste foarte multe, astfel incat debirentierul plateste foarte mult, incat sumele cumulate sa fi
depasit valoare imobilului primit. Poate avea interesul sa dea inapoi casa si sa nu mai plateasca,
necerand banii dati inapoi. El trebuie sa accepte pana la final ca exista sanse de pierdere pt el in
acest contract.
Art 148 LPA- raman aplicabile si contractului de renta viagera art 1271 referitoare la impreviziune. Art
2252 nu impiedica sa se faca revizuire contractului daca sunt imdeplinite conditiile impreviziunii.
Chiar si cand o asemenea clauza este valabila, tertii nu vor putea sa urmareasca renta contituita cu
titlu gratuit decat in limita care excede ceea ce ii este necesar beneficiarului rentei viagere pt
asigurarea intretinerii sale.
Se poate considera ca excede art 2257, alin 2
4. Prescriptia
Se aplica termenul general de 3 ani.
Se aplica si regula referitoare la prestatiile periodice- curge cate un termen de precriptie diferit pt
fiecare rata.
Deoarece renta are caracter viager, dreptul la incasarea acesteia de credirentier nu se poate pierde
prin trecerea termenului de prescriptie.
CONTRACTUL DE INTRETINERE
Este un contract numit.
Anterior, nu existau reglemenatari dedicate contractului de intretinere.
Anterior, contractul de intretinere era supus reglementarilor generale, cu aplicarea in anumite situatii
a unor reguli din materia unor contracte asemanatoare.
Alin 2- instituie prezumtia ca acest contract de incheie cu caracter viager pe toata durata vietii
creditorului- prezumtia functioneaza cand snu se prevde nimic cu privire la durata, sau se prevede ca
este un contract viager, fara a se mentiona la care dintre parti se refera caracterul viager.
Definitia este generala, astfel incat la fel ca si la contractul de renta viagera, acopera atat situatia
cand obligatia de intretinere se instituie cu titlu oneros, cat si cu titlu gratuit.
Ex titlu oneros: a , o pers in varsta, propr unui imobil, incheie acest contract cu b caruia ii transmite
propr asupra celui imobil, iar b se obliga fata de a sa efecuteze prestatiile necesare intretinerii si
ingrijirii lui a. alin 5- 2257- clauza prin care debitorul intretinerii se obliga la prestarea unor servicii
este considerata nescrisa, adica este o forma de nulitate absoluta partiala.
Art 2256- anumite dispozitii din contr de renta viagera se aplica si intretinerii 2243-2247- modurile de
constituire a rentei viagere; caracterul indivizibil al obligatiilor; 2249- garantai legala pt plata rentei;
2251alin 1- rezolutiunea in caz de nedepunere a garantiei ori a diminuarii sale; 2252- irevocabilitatea
contractului in cazul in care a devenit impovarator.
CARACTERE JURIDICE:
-
Spre deosebire de renta viagera, care in principiu se constituie consensual daca nu are ca obiect un
teren sau daca nu se relizeaza ca liberalitate. Art 2255- contr de intretinere se incheie in forma
autentica sub sanctiunea nulitatii absolute. Forma autentica este instituita pt protejarea viitorului
creditor al intretinerii, care in vederea incheierii contractului transmite din prorpiul patrimoniu un
capital in schimbul intretinerii care I se promite. Faptul ca aceasta persoana trebuie sa participe la o
procedura de autentificare, semnaleaza importanta contractului.
Contractul de intretinere poate fi alteori un contract cu titlu gratuit, fiind de fapt o donatie si va trebui
sa se incheie in forma autentica ad validitatem nu numai pt ca este donatie dar si intrucat aceasta
operatiune e gguvernata de art 2255.
Chiar si in ipoteza in care intretinerea este stipulata in favoarea unei terte persoane, astfel incat
mecansimul juridic la care se recurge este o donatie indirecta, trebuie sa prevaleze disp art 2255 care
solicita pt orice contract de intretinere, fara nici o exceptie, forma autentica, iar nu art 1011 alin 2
referitoare la donatia indirecta pt care nu ar fi necesara forma autentica.
In comparatie cu renta viageram in toate cazurile, atat pt intretinerea cu titlu oneros cat si cu titlu
gratuit, art 2256 alin 2, daca nu s-a prevazt altfel obligatia de intretinere este indivizibila atat in
privinta creditorilor , cat si in priinta debitorilor. Daca de ex in contract exista mai multe persoane fata
de care trebuie sa se asigure intretinerea, imprejurarea ca intretinerea se asigura numai pt una nu
inlatura raspunderea debirentierului pt neexecutarea obligatiei sale si in privinta celuilalt creditor de
intretinere. Daca exista mai multi debitori ai intretinerii, obligatia acestor este indivizibila. Una dintre
consecintele indivizbilitatii este ca neexecutarea obligatiei fata de unul dintre creditorii intretunerii
poate determina rezolutiunea intregului contract, iar nu doar pro parte.
In vreme ce obligatia debirentierului este una de a da, prestarea intretinerii este o obligatie de a face.
In vreme ce renta viagera este transmisibila, adica poate forma obiectul unei cesiuni, la intretinere
2258: drepturile creditorului intretinerii nu pot fi cedate unei terte persoane si nici nu pot fi supuse
urmaririi.
Contr de intretinere ar putea fi confundat cu contractul de vanzare, atunci cand este vorba de un
contract cu titlu oneros, in cadrul caruia creditorul intertinerii transmite un drept catre cealalta parte ,
in ipoteza cand creditorul intretinerii instraineaza un bun in schimbul intretinerii,. Daca instrainarea sa facut numai in schimbul intretinerii, avem un contract de intretinere.
In cazul in are in schimbul intretinerii se instraineaza bunul- un imobil- dar si o suma de bani; sau
ipoteza in care in schimbul bunului transmis debitorul se obliga sa presteze intretinere si in plus sa
plateasca si o suma de bani ->este necesar ca pe baza de probe sa se identifice scopul principal
urmarit de parti la momentul incheierii contractului. Este foarte greu insa sa se faca o comparatie
intre suma de bani la care se obliga viitorul creditor al intretinerii, suma de bani pe care urmeaza sa o
primeasca viitorul creditor al inttetinerii si intretinerea pe care aceasta urmeaza sa o primeasca.
Trebuie comparate obligatia de prestarea a intretinerii si obligatia de a presta intretinerea,
comparatie greu de facut, inturcat avem un contract aleatoriu. Contractul va fi de intretinere daca
prestatia in bani reprezinta mai putin de jumatate din valoarea bunului instrainat, iar in caz contrar va
fi contract de vanzare. Se compara suma de bani ce urmeaza a fi platita cu valoarea bunului pe care il
primeste.
Cand intretinerea se constituie cu titlu gratuit : uneori se constata ca la moartea beneficiarului
intretinerii ( a in exemplu) ca valoarea bunului instrainat este mult mai mare decat valoarea
intretinerii primite. In asemenea situatie, adesea mostenitorii rezervatari ai creditorului intretinerii
care a transmis bunul au interesul sa se ajunga la calificarea acestei operatiuni ca o liberalitate a
carei reductiune sa poata fi ceruta in limitele necesare spre a nu li se fi incalcat rezerva. Valoarea
casei este mult mai mare si se poate considera ca e vorba de o liberalitate, care nu poate incalca
rezerva mostenitorilor . aici este vorba de efecte specifice unui contract aleatoriu, in masura in care sa incheiat valabil, si in speta sansele de pierdere au actionat in raport cu creditorul intretinerii.
Contractul de intretinere nu trebuie confundat nici cu donatia cu sarcina, pt ca in cazul donatiilor,
sarcinile impuse sobanditorului sunt intotdeuana in disporproptie cu valoarea superioara a bunului, si
deci partile intotdeauna actioneaza cu intentia de a face si de a primi o liberalitate, ceea ce nu se
intampla la intretinere, unde, fiind cu titlu oneros, fiecare dintre parti urmareste obtinerea unui
avantaj.
Debitorul este obligat sa asigure hrana, imbracaminte, incaltaminte, menaj, folosinta unei
locuinte conrespeunzatoare, iar in caz de boala ingrijiri si cheltuieli necesare
Atunci cand intretinerea are caracter viager sau creditorul decedeaza in cursul executarii
contractului, debitorul are obligatia sa il inmormanteze
O prima forma- ajungerea acestuia la termen : se poate intampla ca acest contract sa fie
incheiat pe un anumit termen determinat. Incetare de drept.
Contrractul de intretinere poate sa inceteze la decesul creditorului intretinerii, cand contractul
este incheiat cu caracter viager sau cand decesul se produce mai intainte de ajungerea la
termen, ori atunci cand nu exista ncii o dispozitie in contract cu privire la =durata acestuia.
Decesul debitorului intretinerii , daca nu s-a pervazut altfel expres, nu atrage incetarea contractului
de intretinere, intrucat obligatia asumata de catre debitorul intretinerii are caracter patrimonial si se
trasmite prin mostenire
Este vorba de o revocare solicitata de catre terte persoane , nu de catre vreuna dintre parti, si anume
de persoanele care, potrivit legii, au dreptul de a cere sa fie intretinute de catre partea care a incheiat
contractul in calitate de debitor al intretinerii.
Este vorba despre fiii, parintii partii care este debitor al intretinerii. Copiii ori parintii au potrivit legii
dreptul de a fi intretinuti si pot cere revocarea, daca prin efectul contractului se ajunge la situatia in
care acestor persoane nu li se poate asigura indeplinirea obligatiei de intretienre, cel putin asigurarea
de alimente. Obligatia legala de intretinere trebuie sa prevaleze cand se incheie un contr de
intretinere cu o terta persoana.
Revocarea poate fi ceruta chiar si daca nu exista vreo frauda din partea debitorului intretinerii.
Alin 3 propune uneori ca jud sa analizeze , in ipoteza in care este sesizat cu o actiune in revocare,
daca nu ar fi mai bine sa se decida mentinereac contractului de intretinere si concomitent, daca e
posibil, debitorului contractual al intretinerii sa fie obligat sa asigura alimente persoanelor fata de
care are obligatia legala a intretinerii.
-
Art 2263 alin 2- 7: in anumite conditii contr poate inceta prin rezolutiune .
In aceasta privinta , intereseaza alin 2 care arata ca atunci cand comprtamentul celeilalte parti face
imposibila executarea cntr in conditii conforme bunelor moravuri, cel interesat poate cere
rezolutiunea. Rezulta ca rezolutiunea poate fi ceruta de oricare dintre cele 2 parti. In unele cazuri
poate sa existe un comportament din partea benficiarului intretinerii care sa faca imposibila
execuatrea contractului. Pt asemenea situatii, este bine sa se permita rezolutiunea contr si la cererea
debitorului intretinerii, urmand ca instranta sa analizeze, pt ca potrivit alin 3 rezolutiunea poate fi
numai judiciara intr-o asemenea ipoteza, sau in ipoteza in care rezolutiunea se cere potrivit dreptului
comun, si anume intrucat obligatia de intretinere nu este executata fara sa existe vreo justificare.
Potrivit alin 5, ca si la renta viagera, daca se dispune rezolutiunea debitorul in culpa nu poate obtine
restituirea obligatiilor de intretinere deja executate, pt ca este imposibil sa se restituie prestarea
intretinerii.
Dreptul la actiunea in rezolutiune se transmite mostenitorilor celui in privinta caruia sunt indeplinite
conditiile de a cere rezolutiunea.
Rezolutiunea nu se poate cere pt motivele de la 2261.
Ipoteza in care prestarea intretinerii sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din
motive obiective- debitorul intretinerii se imbolnaveste; creditorul se muta intr-o alta localitate;
debitorul decedeaza si mostentorii acestuia cu se mai inteleg cu creditorul.
Daca nu intervine o intelegere intre parti, inclusiv o incetare amiabila, oricare dintre parti poate
solicita instanta jud si sa solicite ca prin hot pronuntata sa se dispuna inlocuirea, chiar si temporar, a
intretinerii in natura cu plata unei sume de bani. Daca sunt indeplinitie conditiile legale, instanta
poate sa dispuna inlocuirea obligatiei de prestare in natura a intretinerii cu o obigaltie de plata a unei
sume de bani in mod periodic, creditorul intretinerii devenind un creditor de renta viagera.
Alin 2 permite instantei sesizate sa dispuna majorarea sumei de bani ori dimunearea acesteai daca
imperjurarile s-au schimbat.
Art 30-34 : daca o pers varstnica instraineza bunuri in scopul intretinerii si ingrijirii sale, aut
tutelara a cons local are obligatia sa ii acorde asistenta la incheiera contr, precum si in caz de
neexecutare a obligatiilor de catre debitorul intretinerii.
JOCUL SI PARIUL
Art 2264-2266
Jocurile si pariurile se impart in 2 categorii, cum rezulta din 2266:
Jocuri si pariuri care sunt permise de autoritatea comepenta
Jocuri si pariuri care nu sunt permise de autoritatea competenta
Atunci cand este vorba despre jocuri si pariuri care s-au desfasurat pt ca intr-o forma sau alta a
existat o permisiune a unei autoritati competente, partile unui asemenea contract au posibilitatea
introducerii unei actiuni in justitie, prin care sa solicite ocrotirea drepturilor si intereselor lor legitime.
Pentru celelalte jocuri sau pariuri, alin 1, 2264 spune : pt plata unei datorii nascute dontr-un astfel de
contract nu exista drept la actiune. Este vorba numai despre jocurile si pariurile care nu s-au
desfasura,,,,,
Cel care castiga un joc sau un pariu nu se poate adresa instantei, solicitand obligarea unei hot care sa
oblige pe partenerul sau sa isi indeplineasca obligatia.
Art 2264, alin 2: in ipoteza in care cel care a pierdut jocul de pariu a apucat sa faca plata convenita nu
mai are posibiltatea sa ceara restiturea acestei plati, prin urmare nu are actiune in justitie prin care sa
obtina acest remediu, cu exceptia situatiei in care ar face dovada ca plata de buna voie s-a facut ca
urmare a unei fraude sau de catre o persoana fara cap de exercitiu sau cu cap redusa.
Art 2264, allin 3: datoriile nascute din contr de jocuri si pariuri nu pot fi obiect de tranzatie, nu pot fi
folosite in diverse operatiuni juridice, nu pot face ob unor acte juridice .