Sunteți pe pagina 1din 129
Microsoft Office Excel 2010 Nivel Avansat

Microsoft Office Excel 2010

Nivel Avansat

Cuprins

Capitolul 1. Prezentarea programului

8

1.1

Interfaţa cu utilizatorul

8

1.2

Formate de fişiere în Excel 2010

14

1.3

Capabilitati in Excel 2010

15

1.4

Redimensionarea barei de formule

15

1.5

Folosirea sistemului de asistenţă Help

15

Capitolul 2. Editarea şi formatarea datelor

16

2.1 Introducerea numerelor, datelor, textului într-o celulă

16

2.2 Formatarea datelor

16

2.2.1

Formatarea datelor folosind eticheta Home

16

2.2.2

Formatarea rândurilor şi coloanelor

17

2.2.3

Formatarea celulelor

17

2.2.4

Crearea formatelor numerice personalizate

21

2.3

Utilizarea funcţiilor

21

2.3.1

Crearea unei formule utilizând Formula AutoComplete

22

2.3.2

Afişarea formulelor în

22

2.4

Denumirea celulelor şi domeniilor

22

2.4.1

Crearea numelor folosind selecţii de date

24

2.4.2

Vizualizarea numelor definite

24

2.4.3

Utilizarea numelor în formule

25

2.5

Referinţele celulelor

26

2.6

Crearea de legături

27

2.6.1 Crearea unei legături între datele din aceeaşi foaie sau registru

27

2.6.2 Consolidarea datelor din foi de calcul diferite cu ajutorul referinţelor 3D

28

2.6.3 Crearea unei legături între datele din registre diferite

30

2.6.4 Crearea unei legături între datele din Excel şi alt document Office

31

Capitolul 3. Elemente deosebite de formatare

32

3.1

Elemente de formatare

32

3.1.1

Imprimarea foilor de calcul

32

3.1.2

Folosirea instrumentului de „îngheţare” a rândurilor sau coloanelor

32

3.1.3

Utilizarea comentariilor

33

3.1.4

Ascunderea rândurilor şi coloanelor

33

3.1.5

Ascunderea foilor de calcul

34

3.2

Opţiuni speciale de selectare (Go To)

34

3.2.1

Selectarea unor celule sau domenii denumite

34

3.2.2

Selectarea celulelor conţinând anumite date

35

3.3

Opţiuni speciale de lipire (Paste special)

37

3.4

Formatarea condiţionată

39

3.5

Noutăţi în lucrul cu tabele

 

44

3.5.1

Noul concept de tabel în Excel 2010

44

3.5.2

Formatarea unui tabel

 

44

3.5.3

Afişarea sau ascunderea elementelor de formatare a tabelului

45

3.5.4

Eliminarea liniilor sau a coloanelor dintr-un tabel

45

3.5.5

Eliminarea

liniilor

duplicat dintr-un tabel

46

3.5.6

Redimensionarea unui tabel

46

Capitolul 4. Grafice

 

48

4.1

Crearea şi modificarea graficelor

48

4.1.1

Etapele creării unui grafic

48

4.1.2

Cele mai întâlnite tipuri de grafic

50

4.1.2.1 Grafic sub formă de bară

51

4.1.2.2 Graficul de tip coloană

 

51

4.1.2.3 Graficul Pie

52

4.1.2.4 Grafic de tip linie

53

4.2

Modificarea graficelor

53

4.2.1

Adăugarea unor serii noi pe grafic

53

4.2.2

Ştergerea unei serii din grafic

54

4.2.3

Comutarea între serii în grafic

55

4.2.4

Modificarea titlului, etichetei datelor, legendei si a axelor unui grafic

55

4.2.4

Adăugarea unui stil nou graficului

56

4.2.5

Modificarea amplasării graficului

56

4.2.6

Schimbarea culorii de umplere a unui grafic

56

4.2.7

Adăugarea opţiunilor bordurilor graficului: culoare, tipul

57

4.2.8

Schimbarea culorilor graficului

57

4.2.9

Introducerea unei imagini într-un grafic 2D

57

4.2.10 Eliminarea fundalului zonei de date

58

4.3

Copierea, mutarea graficului în acelaşi registru de calcul sau în registre de calcul diferite

58

4.4

Redimensionarea, ştergerea graficului

58

4.5

Grafice de tip Sparklines

 

58

Capitolul 5. Funcţii

 

60

5.1

Funcţii de dată şi oră

 

60

5.1.1

Funcţia DATE

60

5.1.2

Funcţia NOW

60

5.1.3

Funcţia YEAR

61

5.1.4

Funcţia MONTH

61

5.1.5

Funcţia DAY

61

5.1.6

Funcţia TODAY

62

5.1.7

Functia TIME()

62

5.1.8

Funcţia NETWORKDAYS

62

5.1.9

Funcţia EDATE

64

5.1.10 Funcţia EOMONTH

64

5.1.11 Funcţia WORKDAY

65

5.1.12 Funcţia WEEKNUM

66

5.2

Funcţii matematice si statistice

67

5.2.1

Funcţia ROUND

67

5.2.2

Funcţia SUMPRODUCT

68

5.2.3

Funcţia PRODUCT

68

5.2.4

Funcţia SUMIF

69

5.2.5

Funcţia SUMIFS

69

5.2.6

Funcţia AVERAGEIF

70

5.2.7

Funcţia

AVERAGEIFS

70

5.2.8

Funcţia COUNTIF

71

5.2.9

Funţia COUNTIFS

71

5.4

Funcţii de text

71

5.4.1

Funcţia CONCATENATE

71

5.4.2

Funcţia LEFT

 

72

5.4.3

Funcţia

RIGHT

72

5.4.4

Funcţia MID

72

5.4.5

Funcţia

UPPER

73

5.4.6

Funcţia PROPER

73

5.4.7

Funcţia LOWER

73

5.5

Funcţii logice

74

5.5.1 Funcţia IF

 

74

5.5.2 Funcţia AND

74

5.5.3 Funcţia OR

75

5.6

Funcţii de căutare şi referinţă

75

5.6.1 Funcţia VLOOKUP

75

5.6.2 Funcţia HLOOKUP

76

5.7

Funcţii de baze de date

77

5.7.1

Funcţia DCOUNT

77

5.7.2

Funcţia

DSUM

77

5.7.3

Funcţia DCOUNTA

78

5.7.4

Funcţia DAVERAGE

78

5.7.5

Funcţia

DMAX

78

5.7.6

Funcţia DMIN

78

5.7.7

Funcţia DGET

78

5.8

Funcţii financiare

78

5.8.1

Funcţia PMT

 

78

5.8.2

Funcţia FV

79

5.8.3

Funcţia PV

79

5.8.4

Funcţia RATE

80

 

5.8.5

Funcţia NPV

80

Capitolul 6. Manipularea datelor

82

6.1 Sortarea datelor

 

82

6.2 Filtrarea datelor

84

 

6.2.1 Filtre noi pe date calendaristice

84

6.2.2 Filtre noi pe text

85

6.2.3 Filtre noi pe numere

86

6.3

Protejarea informaţiilor

86

6.3.1 Protecţia la nivel de fişier

86

6.3.2 Protecţia la nivel de foaie de calcul

88

6.3.3 Protecţia la nivel de registru

89

6.4

Validarea şi auditul datelor

89

6.4.1 Validarea datelor

90

6.4.2 Auditul unei foi de calcul

93

6.5

Scenarii

94

6.5.1

Crearea scenariilor

94

6.5.2

Afişarea

unui scenariu

96

6.5.3

Editarea unui scenariu

96

6.5.4

Rapoarte rezumative de scenariu

96

6.5.5

Îmbinarea scenariilor din diferite foi de lucru

97

6.5.5

Ştergerea unui scenariu

98

6.6

Metode de prognoză a valorilor utilizând analiza de tip „what-if”

98

6.6.1

Soluţionarea problemelor cu o singură variabilă (GOAL SEEK)

98

6.7

Partajarea fisierelor

99

6.7.1

Partajarea in retea

99

6.7.1.1 Urmarirea modificarilor

100

6.7.2 Partajarea pe Net

101

6.7.3 Caracteristici care nu sunt acceptate într-un registru de lucru partajat

102

Capitolul 7. Tehnici de sinteză

105

7.1

Subtotalurile

105

7.2

Consolidări

106

7.3

Analiza datelor folosind tabelele pivot

107

7.3.1 Crearea tabelelor pivot

107

7.3.2 Formatarea tabelelor pivot

113

7.3.3 Filtrarea datelor din tabelele pivot

114

7.3.4 Gruparea datelor în tabelele pivot

114

7.3.5 Grafice obtinute din tabele pivot

115

7.3.6 Slicere

115

Capitolul 8. Utilizarea şabloanelor

118

Capitolul 9. Lucrul cu macrocomenzi

120

9.1

Generalităţi legate de macrocomenzi

120

9.5

Înregistrarea unei macro-comenzi

121

9.7

Modificarea unei macrocomenzi

123

9.8

Ştergerea unei macro-comenzi

123

Anexa 1. Caracteristici care nu sunt acceptate într-un registru de lucru partajat

124

Anexa 2. Shortcut-uri in Excel 2010

126

Capitolul 1. Prezentarea programului

Microsoft Office Excel asa cum il stim astazi este urmasul primului program de calcul tabel, elaborat in urma cu mai mult de 3 decenii, numit Microsoft Multiplan. De atunci a trecut prin multe updatari si imbunatatiri, lunga perioada de folosinta facandu-l cunoscut in intreaga lume. Datorita usurintei in folosire, a devenit un standard de facto al aplicatiilor de calcul tabelar, companiile folosind experienta acumulata pe parcursul timpului pentru mentinerea lucrarilor elaborate, la zi, odata cu noile facilitati puse la dispozitie de Microsoft. Astfel se explica marele succes din zilele noastre, in multe privinte nemaiputandu-ne gandi la calcule fara ajutorul Microsoft Office Excel.

1.1 Interfaţa cu utilizatorul

Interfaţa programului Microsoft Office Excel 2010 se prezintă astfel:

Microsoft Office Excel 2010 se prezintă astfel: În această fereastră avem: • Bara de titlu -

În această fereastră avem:

Bara de titlu - afişează numele programului “Microsoft Excel”. Alături de numele programului poate fi afişat numele documentului activ (ex. Book1).

Banda sau panglica (Ribbon) - conţine numele etichetelor derulante, disponibile. Aceste file sunt grupate pe categorii, în funcţie de ceea ce se doreşte să se realizeze. Aceste categorii se numesc grupuri şi conţin o listă de comenzi.

Bara pentru formule - specifică programului Excel, plasată sub lista de etichete, din partea de sus a ferestrei Excel are un rol important în procesul de introducere, editare şi editare date

în procesul de introducere, editare şi editare date • Butonul File ( Back Stage ) –

Butonul File (Back Stage) – specific Microsoft 2010 conţine o listă de comenzi pentru salvare, tipărire, deschidere etc.

Bara de acces rapid: conţine butoanele cel mai des utilizate și stabilite de utilizator

Fereastra document - ocupă cea mai mare parte a ecranului. Este spaţiul în care se lucrează efectiv cu informaţiile specifice Excel (informaţii grupate într-o mapă Excel).

Bara de stare se află în partea de jos a ferestrei Excel şi conţine: în partea stângă texte explicative privitoare la comanda selectată sau acţiunea în curs (modul Ready, modul Enter şi modul Edit).

Indicatorul de celulă activă

Butoanele de minimizare, maximizare, restaurare, închidere se află la fel ca și Excel 2003 în partea dreaptă sus.

Butonul Microsoft Office Excel Help, se află lângă butoanele de minimizare, maximizare, restaurare, închidere.

Etichetele de rânduri şi coloane

Barele de derulare orizontală şi verticală

Butoanele pentru modurile de vizualizare se află în partea dreaptă jos.

Panoramarea (Zoom) se află lângă butoanele pentru modurile de vizualizare.

Meniul File apare atunci când executăm clic pe butonul File, situat în colţul din stânga – sus al aplicaţiei. Aici vom găsi comenzile care înainte se aflau în meniul File şi anume: New, Open, Save,

, Pe lângă aceste comenzi, în meniul File apar comenzi noi: Save & Send, Info, Recent, Help, Option, Exit. Acest tip de vizualizare se numeste BackStage, si este specifica pentru Office 2010.

Save As

Print, şi Close.

Comanda Info ne permite sa vedem informatii referitoare la fisier, proprietati, inspectarea documentului, etc.

- Protect Workbook

o

o

o

o

o

o

documentului, etc. - Protect Workbook o o o o o o Mark as Final – fisierul

Mark as Final – fisierul se salveaza si nu mai poate fi editat. Va avea un indicator in bara de stare

mai poate fi editat. Va avea un indicator in bara de stare Encript with Password –

Encript with Password – fisierul va fi inaccesibil in deschidere fara a cunoaste parola

Protect Current Sheet – se interzice accesul la celulele protejate cu parola, se pot seta diverse actiuni ce pot fi protejate

Protect Structure and Windows – se protejeaza modificarea structurii de foi si/sau a modului in care se

deschide registrul

Restricted Permision by People – pemite restrictionarea accesului la fisier pe baza unei adrese de e-mail a celui care va avea permisiuni de editare

Add a Digital Signature –folosita la semnarea digitala a unui document excel, cu o semnatura deja existenta sau obtinuta de la partenerii Microsoft.

- Check for Issues

o

Inspect Document – permite vizualizarea informatiilor personale, a informatiilor ascunse sau invizibile; nu poate accesa informatii dintr-un fisier partajat

o

Check Accesibility – verifica daca exista informatii care nu pot fi citite de persoane cu dificultati de citire

o

Check Compatibility – verifica daca poate fi salvat in versiunile anterioare

– verifica daca poate fi salvat in versiunile anterioare - Versions o Prezinta o lista a

- Versions

o Prezinta o lista a versiunilor anterioare, salvate cu auto-save.

Comnada Recent ne faciliteaza accesul rapid la ultimele fisiere prelucrate cu Excel precum si la ultimele foldere prin care am trecut, Atat fisierele cat si folderele pot fi prinse in pioneze, astefel incat sa fie in varful listei si sa fie mai usor gasite si accesate. Lista se actualizeaza continuu si poate fi golita.

Comanda New ne permite sa cream un registru nou, fie gol fie dintr-un template, furnizat

Comanda New ne permite sa cream un registru nou, fie gol fie dintr-un template, furnizat de Microsoft sau creat de utilizator.

template, furnizat de Microsoft sau creat de utilizator. Comanda Print reuneste mai multe facilitati printre care

Comanda Print reuneste mai multe facilitati printre care cea mai importanta este Preview, paginat. De aici se poate alege imprimanta si caracteristicile ei, avem acces la Page Setup, la preferinte de imprimare.

Comanda Save&Send permite salvarea sau trimiterea documentului intr-un cont de e-mail. Salvarea se face in

Comanda Save&Send permite salvarea sau trimiterea documentului intr-un cont de e-mail. Salvarea se face in formatul implicit sau in unul din formatele disponibile, inclusiv .pdf.

sau in unul din formatele disponibile, inclusiv .pdf. - Trimiterea ca attachment la un e-mail se

- Trimiterea ca attachment la un e-mail se poate face in mai multe formate, inclusiv .pdf

- Salvarea pe Web se face pentru ca fisierul sa fie disponibil si altor persoane, intr-un cont de WindowsLive.

.pdf - Salvarea pe Web se face pentru ca fisierul sa fie disponibil si altor persoane,

- Salvarea intr-un folder special de tip SharePoint, unde poate fi ulterior accesat de mai multi utilizatori, pentru editarea simultana

- Trimiterea ca atachment intr-un cont de Instant Messenger; trebuie sa avem deschis clientul de mesagerie implicit.

- Salvarea cu

un

tip

diferit

de

fisier

(asemanator cu Save as

)

- Crearea uni fisier de tip .pdf (se regaseste si

in Save As

)

Crearea uni fisier de tip .pdf (se regaseste si in Save As ) Comanda Help –
Crearea uni fisier de tip .pdf (se regaseste si in Save As ) Comanda Help –
Crearea uni fisier de tip .pdf (se regaseste si in Save As ) Comanda Help –
Crearea uni fisier de tip .pdf (se regaseste si in Save As ) Comanda Help –

Comanda Help – ajutor pentru utilizatori in legatura cu diverse aspecte ale muncii cu Excel 2010, inclusiv ajutor online de la Microsoft si setari (similar cu File – Options), pentru incepatori sau pentru cei ce migreaza de la versiuni anterioare lui Office 2010 precum si actualizarea MS Office 2010.

incepatori sau pentru cei ce migreaza de la versiuni anterioare lui Office 2010 precum si actualizarea

Comanda Options seteaza diverse optiuni grupate pe mai multe categorii:

- General

- Formulas

- Proofing

- Save

- Language

- Advanced

- Customize Ribbon

- Quick Access Toolbar

- Add-ins

- Trust Center

Ribbon - Quick Access Toolbar - Add-ins - Trust Center Etichetele pun la dispoziţie instrumentele care

Etichetele pun la dispoziţie instrumentele care ne sunt necesare în momentul respectiv. De exemplu, atunci când creăm o foaie de lucru Excel, apare eticheta Home din programul Excel. Eticheta Home

permite efectuarea unor comenzi uzuale, cum ar fi alinierea, decuparea, copierea, lipirea, elemente de formatare a celulei, formatarea condiţionată, sortarea, găsirea, înlocuirea si multe alte comenzi obişnuite, folosite frecvent în cadrul unei foi de lucru. Gruparile de butoane din cadrul unei file (etichete) au un Dialog Box Launcher - săgeata din partea de jos a grupării de pe o filă, ce ne permite sa apelam ferestrele de comenzi din versiunea

2003.

permite sa apelam ferestrele de comenzi din versiunea 2003. Eticheta Insert ne permite crearea tabelelor pivot,

Eticheta Insert ne permite crearea tabelelor pivot, inserarea pozelor, introducerea elementelor grafice din clip art şi smart art, preluarea imaginilor cu Screenshot, crearea diagramelor, introducerea hiperlink-urilor, scrierea în antet şi subsol, introducerea efectelor Word Art, inserarea simbolurilor şi a diferitelor obiecte.

Art , inserarea simbolurilor şi a diferitelor obiecte. Eticheta Page Layout permite adăugarea temelor,

Eticheta Page Layout permite adăugarea temelor, modificarea marginilor foii, orientarea foii, dimensiunea foii, opţiuni de printare.

orientarea foii, dimensiunea foii, opţiuni de printare. Eticheta Formulas ne permite folosirea funcţiilor,

Eticheta Formulas ne permite folosirea funcţiilor, structurate pe fiecare categorie, definirea numelor unui grup de celule sau tabel şi folosirea elementelor de audit a formulelor.

sau tabel şi folo sirea elementelor de audit a formulelor. Eticheta Data. Cu ajutorul acesteia aducem

Eticheta Data. Cu ajutorul acesteia aducem în fişier date externe (texte, baze de date), putem face sortare, filtrare, transformarea textului în coloane, validarea datelor, consolidare, analiză de tip what- if, calcularea unui subtotal, grupare de date.

Eticheta Review permite corectarea gramaticală, adăugarea cuvintelor în dicţionar, folosirea comentariilor,

Eticheta Review permite corectarea gramaticală, adăugarea cuvintelor în dicţionar, folosirea comentariilor, protejarea foii, protejarea registrului, urmărirea modificărilor.

foii, protejarea registrului, urmărirea modificărilor . Eticheta View ne pune la dispoziţie modurile de

Eticheta View ne pune la dispoziţie modurile de vizualizare a foii, adăugarea sau ascunderea caroiajului, antetele de linii şi/sau coloane, a riglei, a barei de formule, modificarea dimensiunii de vizualizare (zoom), îngheţarea, macrouri.

dimensiunii de vizualizare (zoom), îngheţarea, macrouri. Eticheta Developer este folosită pentru a automatiza

Eticheta Developer este folosită pentru a automatiza activitatea folosind macrouri şi programe VBA.

a automatiza activitatea folosind macrouri şi programe VBA. În eticheta Add-Ins apar alte elemente instalate pe

În eticheta Add-Ins apar alte elemente instalate pe parcursul activităţii noastre. Tot aici avem posibilitatea sa adaugam functiuni si comenzi proprii.

1.2 Formate de fişiere în Excel 2010

În mod implicit, documentele, registrele de lucru şi prezentările pe care le creăm în Office 2010 sunt salvate în format XML cu noile extensii de nume de fişier care adaugă un „x” sau un „m” la extensiile cu care suntem deja familiarizaţi.

Fişierele salvate utilizând sufixul implicit cu „x” (cum ar fi .docx, .xlsx sau .pptx) nu pot conţine macrocomenzi Visual Basic for Applications (VBA) sau controale ActiveX şi astfel nu implică riscurile de securitate asociate cu aceste tipuri de cod încorporat. Fişierele care au extensia numelui de fişier terminată în „m” (cum ar fi .docm și xlsm) pot conţine macrocomenzi VBA şi controale ActiveX, care sunt stocate într-o secţiune distinctă din fişier. Extensiile de nume de fişier distincte facilitează distingerea fişierelor care conţin macrocomenzi de cele care nu conţin, facilitând identificarea de către software-ul antivirus a fişierelor care conţin cod cu potenţial dăunător.

Dacă vrem să salvăm un fişier ca şablon, observăm acelaşi tip de modificare. Extensia pentru şabloane are un „x” sau un „m” la final. Dacă fişierul conţine cod sau macrocomenzi, trebuie să-l salvăm utilizând noul format de fişier XML care permite macrocomenzi, format care adaugă un „m”, de la macrocomandă, la extensia numelui de fişier.

În tabelul de mai jos avem extensiile pentru fiecare tip de fişier creat cu Excel 2010:

Tip de fişier XML

Extensia

Registru de lucru

.xlsx

Registru de lucru care permite macrocomenzi

.xlsm

Șablon

.xltx

Șablon care permite macrocomenzi

.xltm

1.3 Capabilitati in Excel 2010

Diferenţe

Excel 2003

Excel 2007-2010

Numărul coloanelor într-o foaie de lucru

256

16.384

Numărul liniilor într-o foaie de lucru

65.536

1.048.576

Numărul diferenţelor de culori într-o foaie de lucru

56

4.3 bilioane

Câte formatări condiţionate se pot face?

3

Număr limitat de spaţiul alocat memoriei

Numărul sortărilor într-un tabel

3

64

Numărul itemilor dispuşi în lista de autoflitrare

1.024

32.768

Numărul total de caractere dispuse în celule şi care pot fi printate

1.024

32.768

Numărul total al stilurilor de celule (unice) într-o foaie de lucru

4.000

65.536

Numărul de nivele folosind funcţiile imbricate

7

64

Numărul maxim al argumentelor în celule

30

255

Numărul total de caractere dispuse într-o celula

255

32.768

Numărul coloanelor într-un tabel pivot

255

16.384

Numărul de câmpuri afişat într-un tabel pivot

255

16.384

1.4 Redimensionarea barei de formule

Bara de formule din Office Excel 2010 se poate extinde pentru formule la trei sau mai multe rânduri. Pentru aceasta putem executa clic pe butonul cu două săgeţi în jos din capătul barei de formule, prin tragere cu ajutorul mouse-ului sau prin combinaţia de taste Ctrl+Shift+U.

1.5 Folosirea sistemului de asistenţă Help

În Office Excel 2010 de un real ajutor este şi funcţia Help la care putem apela prin apăsarea tastei funcţionale F1. Apare o fereastră (vezi imaginea din dreapta), în care sunt afişate principalele capitole legate de utilizarea programului Excel 2010.

Dacă dorim să vizualizăm informaţii legate de un anumit capitol, îl selectăm din listă, iar dacă ne interesează o informaţie anume, o tastăm în căsuţa Search.

Oricând putem trece la alt capitol prin clic pe pictograma Show

ne afişează un cuprins în partea

table of Contents

, stângă cu tot ceea ce este tratat în funcţia Help.

ne afişează un cuprins în partea table of Contents , stângă cu tot ceea ce este

ce

ne afişează un cuprins în partea table of Contents , stângă cu tot ceea ce este

Capitolul 2. Editarea și formatarea datelor

2.1 Introducerea numerelor, datelor, textului într-o celulă

Completarea foilor de calcul se face prin introducerea informaţiilor (datelor), în celulele foii. Informaţiile introduse pot fi:

valori (sunt date constante care nu se modifică decât prin intervenţia utilizatorului)

formule (care se recalculează automat în urma modificării datelor).

Tipuri de date

Valorile pe care le putem introduce în celule pot fi de 3 tipuri: texte, numere şi date calendaristice.

Textele - sunt şiruri de caractere formate din litere, cifre, semne speciale (ex. titluri de linii şi

coloane, nume de persoane, adrese etc.) Textele sunt automat aliniate la stânga în celulă. În cazul textelor lungi, dacă celula din dreapta e liberă textul se revarsă peste aceasta iar dacă e ocupată va fi

afişat trunchiat (dar, este memorat în întregime). Se vor putea redimensiona pentru ca informaţia să încapă.

Numerele - sunt combinaţii de cifre de la 0-9 şi caractere speciale. Ele sunt automat aliniate la

(deşi nr.

dreapta în celulă. Dacă un număr nu poate fi afişat în spaţiul oferit de celulă apare ###

este corect memorat, pt. a-l vizualiza este necesar să lăţim coloana). Virgula zecimală şi separatorul

pentru mii se pot vizualiza/schimba din Control Panel – Regional Settings.

Datele calendaristice - exprimă date (ex. data angajării 01/15/97). Excel le tratează, de fapt, tot

ca pe nişte numere. Sunt aliniate implicit la dreapta în celulă. Formate acceptate pentru introducerea

datelor calendaristice (ll/zz/aa sau ll.zz.aa). Partea intreaga reprezinta data iar partea zecimala reprezinta timpul.

Recomandare: Nu este indicat să se lase coloane şi linii necompletate deoarece vor defini marginile (sfarsitul) tabelului.

2.2 Formatarea datelor

2.2.1 Formatarea datelor folosind eticheta Home

Opţiunile principale de formatare a fontului se găsesc în eticheta Home, gruparea Font. Butoanele disponibile permit modificarea stilului fontului, dimensiunea, mărirea sau micşorarea fontului, îngroşarea, înclinarea, sublinierea, aplicarea bordurilor, a fundalului celulei sau a culorii textului. Din gruparea Alignment putem alege diferite tipuri de aliniere a textului, încadrarea textului într-o celulă şi îmbinarea celulelor. În gruparea Number avem elemente de formatare a unui număr. Multe dintre aceste formatări le găseam în Excel 2003 pe bara de instrumente Formatting.

găseam în Excel 2003 pe bara de instrumente Formatting . Exemplu de utiliza re a formatării:

Exemplu de utilizare a formatării: Adăugarea bordurilor la celule:

Pasul 1: Selectăm celula sau grupul de celule căruia vrem să îi adăugăm o bordură. Pasul 2: Executăm clic pe eticheta Home. Pasul 3: Executăm clic pe butonul cu săgeata Borders. Pasul 4: Selectăm o bordură din submeniu. Remarcă:

Pentru a aplica cea mai recent selectată bordură, executăm clic pe butonul Borders.

Pentru a elimina bordurile unei celule executăm clic pe opţiunea No Border.

Putem desena noi o bordură dacă selectăm una din opţiunile de desenare a bordurii.

2.2.2 Formatarea rândurilor şi coloanelor

Din eticheta Home, gruparea Cells, alegem Format şi putem modifica înălţimea rândului, lăţimea coloanei, ascunderea unui rând, a unei coloane, redenumirea unei foi, ascunderea, mutarea sau copierea unei foi, etc.

unei foi, ascunderea, mutarea sau copierea unei foi, etc. 2.2.3 Formatarea celulelor In gruparea Number cu

2.2.3 Formatarea celulelor

In

gruparea Number cu ajutorul

unele

formatări.

există

eticheta

Home

face

căreia

putem

2.2.3 Formatarea celulelor In gruparea Number cu ajutorul unele formatări . există eticheta Home face căreia

Cu un clic pe săgeata de la General (vezi imaginea de mai sus) ne apare lista din dreapta, cu ajutorul căreia putem formata celulele ca număr ( Numbers ), ca valoare monetară ( Currency ), ca dată scurtă ( Short Date ), ca dată lungă ( Long Date ), ca procent ( Percentage ), etc.

Putem utiliza şi instrumentele de mai jos pentru a formata ca şi valoare monetară, ca procent sau pentru a pune zecimale sau a scade numarul zecimalelor.

sau pentru a pune zecimale sau a scade numarul zecimalelor. Pentru a formata o celulă, după
sau pentru a pune zecimale sau a scade numarul zecimalelor. Pentru a formata o celulă, după

Pentru a formata o celulă, după ce am selectat celula sau grupul de celule pe care dorim să le formatăm avem opţiunea de Format Cells.

Fereastra Format Cells o putem accesa în mai multe moduri:

1. Din eticheta Home, de pe grupările: Font,

Alignment, Number folosind butoanele destinate.

2. Din eticheta Home, gruparea Cells alegem

Format şi apoi Format Cells.

opţiunea

Format Cells.

3.

Clic

dreapta

pe

selecţie,

alegem

Formatarea celulor ca dată

dreapta pe selecţie, alegem Formatarea celulor ca dată Pasul 1: Selectăm informaţia de formatat Pasul 2:

Pasul 1: Selectăm informaţia de formatat Pasul 2: Clic pe eticheta Home, clic în dreapta grupării Numbers Pasul 3: Apare fereastra Format Cells

grupării Numbers Pasul 3: Apare fereastra Format Cells se alege numărul de zecimale Se alege

se alege

numărul de

zecimale

se alege numărul de zecimale Se alege virgula ca separator pentru mii se alege reprezentarea numerelor

Se alege

virgula ca

separator

pentru mii

se alege numărul de zecimale Se alege virgula ca separator pentru mii se alege reprezentarea numerelor

se alege

reprezentarea

numerelor

negative

Pasul 4: Alegem Number, apoi Date, iar din Type, modul de reprezentare al datei. În Sample va apărea o mostră.

Formatarea celulelor pentru afişarea de simboluri monetare Pasul 1: Selectăm informaţia de formatat Pasul 2:

Formatarea celulelor pentru afişarea de simboluri monetare

Pasul 1: Selectăm informaţia de formatat Pasul 2: Clic pe eticheta Home, clic în dreapta grupării Numbers Pasul 3: Apare fereastra Format Cells Pasul 4: Din Numbers alegem Currency

Format Cells Pasul 4: Din Numbers alegem Currency De aici alegem simbolul monetar Sau după ce

De aici alegem simbolul monetar

Numbers alegem Currency De aici alegem simbolul monetar Sau după ce am selectat celulele facem clic

Sau după ce am selectat celulele facem clic pe butonul Currency Formatarea celulelor pentru afisarea procentelor: selectaţi celulele, facem clic pe butonul Percent

Style

selectaţi celulele, facem clic pe butonul Percent Style Modificarea dimensiunii fontului, tipului fontului Pasul 1:

Modificarea dimensiunii fontului, tipului fontului

Pasul 1: Selectăm informaţia de formatat Pasul 2: Clic pe eticheta Home, clic în dreapta grupării Numbers Pasul 3: Apare fereastra Format Cells Pasul 4: Alegem Font

De aici modificăm dimensiunea fontului De aici se aplică stilul îngroşat, cursiv De aici se
De aici modificăm dimensiunea fontului De aici se aplică stilul îngroşat, cursiv De aici se

De aici

modificăm

dimensiunea

fontului

De aici modificăm dimensiunea fontului De aici se aplică stilul îngroşat, cursiv De aici se aplică

De aici se aplică stilul îngroşat, cursiv

De aici se aplică diferite culori conţinutului celulelor

De aici

modificăm

fontul

De aici se aplică diferite tipuri de subliniere – cu linie dublă, cu linie punctată, etc

Aplicarea diferitelor culori conţinutului celulelor, fundalului celulelor

- aplicarea unei culori fundalului celulei se realizează cu butonul

unei culori fundalului celulei se realizează cu butonul Copierea formatului unei celule, grup de celule in

Copierea formatului unei celule, grup de celule in alta celula sau grup de celule

- se selectează celula sau grupul de celule al căror format dorim să-l copiem

- se da clic sau dublu clic pe butonul Format Painter

selectat o singura dsata sau de mai multe ori. Se renunta la Format Painter cu ESC.

de mai multe ori. Se renunta la Format Painter cu ESC. , după cum dorim să

, după cum dorim să copiem formatul

Încadrarea textului într-o celulă

- funcţia Wrap text permite dimensionarea automată a celulei (pe verticala), astfel încật toate

datele să fie cuprinse în celulă. Această funcţie se găseşte în meniul Alignment- Text Control din fereastra Format Cells. De asemenea se poate realiza cu manevra Alt+Enter.

- functia Shrink to fit – realizeaza modificarea marimii fontului pentru ca textul sa incapa in celula

- se da dublu click pe granita din dreapta a a coloanei care contine celula in care strebuie sa incapa

textul – coloana se va redimensiona automat.

Aliniere/Borduri

- alinierea la centru, stậnga, dreapta se realizează cu butoanele respective de pe bara de formatare

- alinierea sus, jos (pe verticală) se realizează apelậnd funcţia Cells a meniului Format, eticheta Alignment

Centrarea unui titlu într-un grup de celule

- selectăm celulele peste care se întinde titlul

clic pe butonul Merge and Center Text control din fereastra Format Cells

-

Merge and Center Text control din fereastra Format Cells - sau folosim opţiunea Merge cells din

sau folosim opţiunea Merge cells din meniul Alignment-

Modificarea orientării conţinutului unei celule - se selectează celula sau grupul de celule unde dorim să modificăm orientarea textului

- clic pe meniul Format, opţiunea Cells, eticheta Alignment

- din Orientation alegem noua orientare

- clic pe OK.

Textul va arăta:

, opţiunea Cells , eticheta Alignment - din Orientation alegem noua orientare - clic pe OK.
, opţiunea Cells , eticheta Alignment - din Orientation alegem noua orientare - clic pe OK.

Adăugarea bordurilor celulelor, unui grup de celule - se realizează cu ajutorul meniului Border din fereastra Format Cells

Linii despărţitoare în interiorul selecţiei Contur în jurul selecţiei
Linii
despărţitoare
în interiorul
selecţiei
Contur în
jurul selecţiei
în interiorul selecţiei Contur în jurul selecţiei Se alege tipul liniei Se alege culoarea

Se

alege

tipul liniei

Se alege

culoarea

liniei

Sau o metodă mai rapidă este cu ajutorul butonului Border de pe bara de instrumente de formatare

butonului Border de pe bara de instrumente de formatare 2.2.4 Crearea formatelor numerice personalizate Textele,

2.2.4 Crearea formatelor numerice personalizate

Textele, numerele, datele calendaristice pot fi formatate şi într-un mod particularizat. Pentru a realiza acest lucru alegem eticheta Home, clic pe colţul din dreapta al grupării Numbers. Apare caseta Format Cells, alegem Number (Număr) şi apoi categoria Custom.

În această fereastră, în câmpul Type (Tip) introducem formatul dorit (de ex. data de 02.04.2009, dată calendaristică introdusă într-o celulă, scriem tipul: dddd,dd- mmm-yyyy).

Coduri de format:

Date calendaristice: d – codul pentru ziua, m –codul pentru lună, y – codul pentru an

2.3 Utilizarea funcţiilor

lună, y – codul pentru an 2.3 Utilizarea funcţiilor Funcţiile sunt formule predefinite care efectuează

Funcţiile sunt formule predefinite care efectuează operaţiile cele mai frecvent folosite. Natura operaţiei efectuate depinde de numele funcţiei utilizate.

Forma generală:

Intr-o celula cu functii si formule, caracterul = apare o singura data, la inceput.

Aceste funcţii se introduc în alte formule prin numele lor (ex. SUM, MAX, etc.), dar fara caracterul =. De asemenea, fiecare funcţie are parametrii săi care trebuie specificaţi între paranteze. Un parametru (un argument) poate fi: o constantă, o adresă de celulă sau de domeniu, o altă funcţie.

=Numefunctie(arg1,arg2, ,argn)

atunci cand apare singura intr-o celula.

SUM( )

adună valorile din celulele sau din domeniul specificat parantezelor.

în interiorul

AVERAGE( )

calculează media aritmetică a valorilor din celulele sau domeniul specificat.

COUNT( )

calculează numărul valorilor.

MAX( )

determină maximul valorilor.

MIN( )

determină minimul valorilor

Pentru a construi corect funcţiile mai complicate este mai uşor să folosim Asistentul de Funcţii (Function Wizard).

2.3.1 Crearea unei formule utilizând Formula AutoComplete

Pentru a reduce greşelile de scriere şi de sintaxă, putem crea şi edita formule folosind funcţia Formula AutoComplete. După ce introducem semnul egal „ =” şi începem să scriem o formulă, programul Excel afişează o listă derulantă dinamică cu funcţii valide, argumente, nume de tabele, elemente speciale (paranteze drepte, virgulă, două puncte). Pentru a insera în formulă elementul dorit apăsăm tasta Tab sau executăm dublu clic pe element.

apăsăm tasta Tab sau executăm dublu clic pe element. Dacă această opţiune nu este activă, o

Dacă această opţiune nu este activă, o putem activa prin următorii paşi:

Pasul 1: Executăm clic pe butonul File. Pasul 2: Executăm clic pe Excel Options. Pasul 3: Alegem categoria Formulas (din panoul din stânga). Pasul 4: Selectăm caseta de validare a opţiunii Formula AutoComplete si apoi dăm clic pe Ok. Remarcă: În Excel 2010 putem imbrica funcţiile până la 64 de nivele.

2.3.2 Afişarea formulelor în celule.

Pasul 1: Executăm clic pe eticheta Formulas. Pasul 2: Executăm clic pe butonul Show Formulas. Pentru a dezactiva afişarea formulelor, executăm din nou clic pe butonul Show Formulas.

Mai mult:

Putem tipări formulele. După ce le-am afişat cu Show Formulas urmăm paşii pentru printare.

2.4 Denumirea celulelor şi domeniilor

Varianta 1 – Denumirea celulelor folosind caseta Name

Pentru a facilita lucrul cu domenii, programul Excel ne permite să le denumim. Putem defini un nume pe care putem să îl folosim într-o foaie de calcul sau într-un registru întreg cunoscut sub numele de

domeniu.

Remarca: Caseta Name din bara de formule îşi poate modifica lăţimea. Poziţionăm mouse-ul între cele două până când acesta se schimba într-o săgeată orizontală cu două capete şi apoi tragem cu mouse-ul spre stânga sau spre dreapta.

Pentru denumirea unei celule sau grup de celule urmărim paşii:

Pasul 1: Selectăm celula sau grupul de celule (nu neapărat una lângă alta) pe care dorim sa îl denumim. Pasul 2 : Clic în caseta Name, din bara de formule. Pasul 3: Tastăm numele dorit, care poată să conţină maxim 255 de caractere (litere, numere, semne de punctuaţie) dar nu poate să conţină spatii.

semne de p unctuaţie) dar nu poate să conţină spatii. Pasul 4: Apăsăm tasta Enter .

Pasul 4: Apăsăm tasta Enter.

Remarca: Excel nu face diferenţa între literele mari şi literele mici. Numele utilizează referinţe absolute de celule.

Exemplu: În tabelul de mai jos am denumit celula care conţinea valoarea unui euro cu numele de euro, pentru a o folosi în calcule:

unui euro cu numele de euro, pentru a o folosi în calcule: Varianta 2 – Denumirea

Varianta 2 – Denumirea celulelor folosind opţiunea Define Name:

Putem denumi o celulă sau un interval de celule apelând la eticheta Formulas, clic pe butonul

de celule apelând la eticheta Formulas , clic pe butonul Define Name şi apare căsuţa de

Define Name şi apare căsuţa de dialog New Name.

Introducem un nume de referinţă iar la Scope lăsăm workbook sau selectăm o foaie de calcul. Selecţia curentă apare în Refers to.

Exemplu:

calcul. Selecţia curentă apare în Refers to . Exemplu: 2.4.1 Crearea numelor folosind selecţii de date

2.4.1 Crearea numelor folosind selecţii de date

Putem lăsa programul Excel să denumească o celulă sau un interval. După ce am selectat celulele dăm clic pe eticheta Formulas şi apoi pe butonul Create from Selection. Selectăm caseta de validare pentru poziţia etichetelor relativ la celule.

de validare pentru poziţia etichetelor relativ la celule. Excel încearcă automat să determine poziţia etichetelor,

Excel încearcă automat să determine poziţia etichetelor, deci e posibil să nu fie nevoie să schimbăm opţiunile.

Exemplu. Valorile din trimestrul 1 le-am denumit cu numele care se află în coloana din stânga lor:

denumit cu numele care se află în coloana din stânga lor: 2.4.2 Vizualizarea numelor definite Name

2.4.2 Vizualizarea numelor definite

Name Manager facilitează lucrul cu toate numele definite şi numele de tabel dintr-un registru de lucru. Putem afişa valoarea şi referinţele unui nume, putem preciza domeniul unui nume la nivel de foaie de calcul sau registru de lucru, putem găsi numele cu erori şi putem vedea sau edita descrierile numelor. În plus, putem adăuga, modifica sau şterge nume, putem sorta şi filtra lista de nume. În formule, în loc de referinţă de celulă putem folosi numele de antet ale coloanelor unui tabel.

În căsuţa de dialog Name Manager, putem adăuga un nume nou de la butonul New, putem schimba un nume de la butonul Edit sau putem şterge un nume cu un clic pe butonul Delete:

Remarca: Nu putem utiliza caseta de dialog Name Manager în timp ce edităm o celulă

Remarca: Nu putem utiliza caseta de dialog Name Manager în timp ce edităm o celulă şi nu afişează numele definite în VBA sau numele care sunt ascunse.

Pentru filtrare:

în VBA sau numele care sunt ascunse. Pentru filtrare: Dacă alegem Name Scoped to Worksheet obţinem

Dacă alegem Name Scoped to Worksheet obţinem ca rezultat numele locale dintr-o foaie de lucru, cu Name Scoped to Workbook numele dintr-un registru de lucru. Dacă alegem Name with Errors afişează numele cu valori care conţin erori (exemplu : #NAME, #VALUE) sau pentru a afişa numele fără erori selectăm Names without Errors. Pentru a afişa numele definite de noi sau de programul Excel selectăm Defined Names iar pentru a afişa numele de tabel selectăm Table Names.

2.4.3 Utilizarea numelor în formule

În Excel 2010 putem de asemenea simplifica formulele utilizând intervale şi nume de interval. De exemplu, în tabelul următor pentru efectuarea calculului sumei, mediei, etc putem folosi denumirea de celule pentru tot trimestrul 1 sau trimestrul 2.

Exemplu. Am denumit toată coloana trimestrului 1 cu Trim1 şi coloana cu datele trimestrului 2 cu Trim2. Am dat clic în celula în care vrem să efectuăm calculul sumei şi după ce am introdus formula putem scrie numele coloanei sau în cazul în care nu ştim numele coloanei, in gruparea Define

Names a etichetei Formulas, avem butonul Use in Formula alegem numele corespunzător:

Define Names a etichetei Formulas , avem butonul Use in Formula alegem numele corespunzător: de unde

de unde putem să

După ce am selectat Trim1, apăsăm tasta Enter şi calculul s -a efectuat. 2.5 Referinţele

După ce am selectat Trim1, apăsăm tasta Enter şi calculul s-a efectuat.

Trim1, apăsăm tasta Enter şi calculul s -a efectuat. 2.5 Referinţele celulelor Adresele sau referinţele

2.5 Referinţele celulelor

Adresele sau referinţele identifică celule sau grupuri de celule (domenii). Adresele spun programului Excel în care celule să caute pentru a găsi valori ce vor fi folosite în formule. Adresele sau referinţele de celule folosite în construirea formulelor sunt de mai multe tipuri:

- relative

ex. B5

- absolute

ex. $B$5

- mixte

ex. $B4 sau B$4

O adresare relativă - specifică programului Excel direcţia şi distanţa pentru a găsi locaţia.

ex.: “mergi 2 celule în sus şi una la dreaptaAcest tip de referinţă spune cum să găseşti celula, pornind de la celula care conţine formula.

O adresare absolută - este o adresă exactă a unei celule. Ex. $E$1 (relativ ar fi E1)

B2 => cu două celule spre stânga

$E$1=> celula de la intersecţia liniei 1 cu col. E

Transformarea unei adrese relative în adresă absolută se face apăsând tasta funcţională F4.

Exemplu. Diferenţa între o adresă relativă şi o adresă absolută:

Dacă vom copia formulele în linia următoare rezultatele vor fi diferite . Expresia = A2+A1
Dacă vom copia formulele în linia următoare rezultatele vor fi diferite . Expresia = A2+A1

Dacă vom copia formulele în linia următoare rezultatele vor fi diferite . Expresia = A2+A1 adună valorile de pe aceeaşi coloană din cele 2 celule de deasupra. Oriunde vom formula va face acelaşi lucru (va aduna valorile din 2 celule de deasupra de pe aceeaşi coloană). Expresia =$B$2+$B$1, în schimb, va aduna totdeauna conţinutul celulelor B2 şi B1.

Concluzie: Microsoft Excel ajustează automat formulele care folosesc adrese relative, dacă le copiem în alt loc. Dacă vrem ca o adresă să nu fie modificată prin copierea formulei în altă locaţie, folosim adrese absolute.

Exemple:

Folosirea referinţelor relative

adrese absolute. Exemple: Folosirea referinţelor relative 2.6 Crearea de legături 2.6.1 Crearea unei legături între

2.6 Crearea de legături

2.6.1 Crearea unei legături între datele din aceeaşi foaie sau registru

În cadrul unor formule avem deseori nevoie de date aflate pe aceeaşi foaie sau în acelaşi fişier. Pentru a folosi o celulă în cadrul unei formule de pe aceeaşi foaie sau fişier:

Pasul 1: Clic pe celula destinaţie (unde dorim să avem legătura) Pasul 2: Introducem = Pasul 3: Clic pe celula sursă (a cărei conţinut ne interesează) Pasul 4: Introducem operatorul dorit pentru a continua formula sau finalizăm cu Enter.

O altă variantă posibilă, în cazul în care dorim într-o celulă o legătură cu altă celulă, fără a o folosi într-o formulă, este secvenţa de comenzi Copy pe celula sursă şi în celula destinaţie alegem Paste Special, apoi clic pe butonul Paste Link. Această variantă conduce la crearea unei referinţe fixe către acea celulă.

Ex: În foaia Cheltuieli avem cheltuielile pe departamente, iar în foaia Venituri – veniturile realizate de companie. În foaia Profit trebuie să calculăm profitul. Pentru a obţine veniturile folosim prima variantă, iar pentru a obţine cheltuielile pe cea de-a doua.

Foaia Cheltuieli Foaia Profit Foaia Venituri Foaia Profit cu formulele afişate 2.6.2 Consolidarea datelor din

Foaia Cheltuieli

Foaia Cheltuieli Foaia Profit Foaia Venituri Foaia Profit cu formulele afişate 2.6.2 Consolidarea datelor din foi

Foaia Profit

Foaia Cheltuieli Foaia Profit Foaia Venituri Foaia Profit cu formulele afişate 2.6.2 Consolidarea datelor din foi

Foaia Venituri

Foaia Cheltuieli Foaia Profit Foaia Venituri Foaia Profit cu formulele afişate 2.6.2 Consolidarea datelor din foi

Foaia Profit cu formulele afişate

2.6.2 Consolidarea datelor din foi de calcul diferite cu ajutorul referinţelor 3D

Referinţe tridimensionale (3D) se folosesc pentru accesarea datelor din alte foi de lucru ale aceluiaşi registru. Exemple. Sheet1!$A$2, Sheet1:Sheet5!A1:B10 (Nume_foaie! Referinţa)

Exemplu. În registrul produse.xls avem 3 foi de calcul Ianuarie, Februarie şi Total. În foile Ianuarie şi Februarie sunt datele privind valorile produselor în cele două luni. În foaia Total se adună valorile corespunzătoare din lunile Ianuarie şi Februarie.

Foaia Ianuarie:

luni. În foaia Total se adună valorile corespunzătoare din lunile Ianuarie şi Februarie . Foaia Ianuarie:

Foaia Februarie:

Foaia Februarie: Foaia Total: Referinţe externe se folosesc pentru accesarea datelor dintr-un alt registru. ‘cale

Foaia Total:

Foaia Februarie: Foaia Total: Referinţe externe se folosesc pentru accesarea datelor dintr-un alt registru. ‘cale

Referinţe externe se folosesc pentru accesarea datelor dintr-un alt registru. ‘cale [nume_registru] nume_foaie’! referinţă unde:

cale -

unitatea de disc şi calea pentru accesarea fişierului cu documentul sursă

nume_registru - numele registrului Excel (fisierul cu extensia .xlsx)

nume_foaie -

numele documentului (foii de lucru)

referinţa - numele celulei sau a domeniului de celule sursă.

Exemplu: Avem 3 registre Ian.xls, Feb.xls,Tot.xls. În registrele Ian.xls şi Feb.xls sunt datele privind valorile produselor în cele două luni. În registrul Tot.xls se vor aduna valorile corespunzătoare din lunile Ianuarie şi Februarie.

Registrul Ian.xls, foaia Ian

valorile corespunzătoare din lunile Ianuarie şi Februarie. Registrul Ian.xls, foaia Ian Registrul Feb.xls, foaia Feb 29

Registrul Feb.xls, foaia Feb

valorile corespunzătoare din lunile Ianuarie şi Februarie. Registrul Ian.xls, foaia Ian Registrul Feb.xls, foaia Feb 29

Registrul Tot.xls, foaia Ian&Feb

Registrul Tot.xls, foaia Ian&Feb Remarca: Dacă modificăm una din valorile registrelor Ian.xlsx sau Feb.xlsx,

Remarca: Dacă modificăm una din valorile registrelor Ian.xlsx sau Feb.xlsx, calculul totalului din foaia Tot.xlsx se modifică automat dacă registrele se află în aceeaşi locaţie.

2.6.3 Crearea unei legături între datele din registre diferite

În cazul în care dorim o legătură cu o celulă din alt registru, deschidem ambele registre şi folosim una din variantele prezentate anterior. Rezultatul este o referinţă externă fixă.

În cazul în care mutăm sau redenumim fişierul sursă şi alegem opţiunea de actualizare, programul Excel va afişa un mesaj de avertizare Security Warning care ne spune că nu poate efectua actualizarea.

Warning care ne spune că nu poate efectua actualizarea. Dăm clic pe butonul Options şi apare

Dăm clic pe butonul Options şi apare caseta Microsoft Office Security Options:

şi apare c aseta Microsoft Office Security Options: Bifăm Enable this content şi apăsăm clic pe

Bifăm Enable this content şi apăsăm clic pe butonul Ok.

2.6.4 Crearea unei legături între datele din Excel şi alt document Office

Varianta 1: În cazul în care dorim să avem într-un document Word, Excel sau PowerPoint o legătură către datele dintr-un fişier Excel, efectuaţi următoarele:

Pasul 1: Din eticheta Insert clic pe Object Pasul 2: În fereastra Object alegem Create from File Pasul 3: Clic pe Browse şi selectăm fişierul Pasul 4: Bifăm opţiunea Link to file Pasul 5: Clic pe butonul Ok.

opţiunea Link to file Pasul 5: Clic pe butonul Ok. Veţi obţine în oricare din programele

Veţi obţine în oricare din programele Office obiectul următor, ale cărui valori vor fi actualizate, în cazul modificărilor în fişierul Excel sursă.

Actualizarea se efectuează la deschiderea fişierului sau prin clic dreapta pe obiect şi comanda Update Link.

Varianta 2: În cazul în care dorim doar o valoare actualizat să o aveţi la dispoziţie în orice document Word, Excel sau Powerpoint, efectuaţi următoarele:

Pasul 1: În documentul Excel daţi comanda Copy pe celula sau domeniul dorit Pasul 2: În documentul Office executăm clic dreapta şi alegem Paste special Pasul 3: Din fereastra Paste Special alegem Paste Link şi eventual Format HTML, dacă dorim ca textul să fie formatat similar cu formatarea din Excel, sau Text Unicode unformated, dacă dorim ca textul să nu fie formatat. Pasul 4: Clic pe OK. Actualizarea se efectuează la deschiderea fişierului sau prin clic dreapta pe obiect şi comanda Update Link.

OK . Actualizarea se efectuează la deschiderea fişierului sau prin clic dreapta pe obiect şi comanda

Capitolul 3. Elemente deosebite de formatare

3.1 Elemente de formatare

3.1.1 Imprimarea foilor de calcul

Toate comenzile folosite pentru imprimare sunt disponibile folosind butonul File, opţiunea Print, care include optiuni pentru alegerea imprimantei, a caracteristicilor de imprimare si ne prezinta si un Preview.

de imprimare si ne prezinta si un Preview. La accesarea optiunii Page Setup, apare fereastra de

La accesarea optiunii Page Setup, apare fereastra de setare, asa cum o stiam din versiunea 2003. Aproape toate optiunile de setare sunt active, exceptand liniile si coloanele care sa se repte pe fiecare pagina, din tabul Sheet. Aceste doua optiuni sunt active doar in eticheta Page Layout – Print Titles.

sunt active doar in eticheta Page Layout – Print Titles. 3.1.2 Folosirea instrumentului de „îngheţare” a

3.1.2 Folosirea instrumentului de „îngheţare” a rândurilor sau coloanelor

Pasul 1: Selectăm celula care se gaseste in acelasi timp in dreapta coloanelor pe care le dorim „inghetate” si sub randurile pe care dorim sa le „inghetam”, (in exemplu, F3). Optiunea este utila pentru derularea tabelelor cu multe coloane si/sau randuri.

Pasul 2: Executăm clic pe eticheta View. Pasul 3: Executăm clic pe butonul Freeze Panes

Pasul 2: Executăm clic pe eticheta View.

Pasul 3: Executăm clic pe butonul Freeze Panes și apoi clic pe una dintre opţiunile:

- Freeze Panes îngheaţă liniile și coloanele în funcţie de selecţia curentă

- Freeze Top Row îngheaţă primul rând

- Freeze First Column îngheaţă prima coloană

Mai mult:

Pentru a anula îngheţarea, executăm clic pe butonul Freeze Panes și apoi clic pe opţiunea Unfreeze Panes

3.1.3 Utilizarea comentariilor

New

Comments.

Pentru a afişa toate comentariile dăm un clic pe butonul Show All Comments, care se află tot în gruparea Comments.

Pentru

adăugarea

comentariilor,

alegem

din

eticheta

Review,

gruparea

Comments,

Pentru a şterge un comentariu este suficient un clic pe Delete, din gruparea Comments.

Pentru a ne muta de la un comentariu la altul avem butoanele Preview şi Next.

3.1.4 Ascunderea rândurilor şi coloanelor

Pentru a ascunde diverse informaţii, astfel încât ele să nu fie vizibile, nici tipărite se pot folosi două metode:

- redimensionăm linia/coloana până când devine atât de subţire, încât practic dispare;

- selectăm linia/coloana (liniile/coloanele) şi din eticheta Home, gruparea Cells executăm clic pe butonul Format şi alegem Hide Rows/Columns

Remarcă: Când ascundem o linie/coloană, apare o margine groasă între antetele liniilor/coloanelor, acolo unde ar

Remarcă: Când ascundem o linie/coloană, apare o margine groasă între antetele liniilor/coloanelor, acolo unde ar trebui să apară litera sau numărul ascuns.

Pentru a reafişa informaţiile ascunse avem două posibilități:

1.

Selectam liniile/coloanele adiacente liniei ingrosate din antetul liniei/coloanei

2.

Alegem din eticheta Home, gruparea Cells, clic pe butonul Format şi apoi alegem Unhide Rows/Columns

pe butonul Format şi apoi alegem Unhide Rows/Columns 3.1.5 Ascunderea foilor de calcul Pentru a ascunde

3.1.5 Ascunderea foilor de calcul

Pentru a ascunde o foaie de calcul cu informaţii care nu dorim să fie vizibilă, alegem din eticheta Home, gruparea Cells, butonul Format şi alegem Hide Sheet.

Pentru reafişarea foilor de calcul ascunse alegem din eticheta Home, gruparea Cells, butonul Format şi alegem Unhide. Va apărea o fereastră din care putem alege foaia pe care vrem să o reafişăm.

3.2 Opţiuni speciale de selectare (Go To)

3.2.1 Selectarea unor celule sau domenii denumite

Pasul 1: Clic pe oricare celulă din fişier şi din eticheta Home, gruparea Editing executăm clic pe săgeata de la Find&Select şi de aici alegem Go To

săgeata de la Find&Select şi de aici alegem Go To Pasul 2: Va apare fereastra Go

Pasul 2: Va apare fereastra Go To de unde selectăm numele celulei sau domeniului. Apoi executăm clic pe Ok.

celulei sau domeniului. Apoi executăm clic pe Ok . 3.2.2 Selectarea celulelor conţinând anumite date Pasul

3.2.2 Selectarea celulelor conţinând anumite date

Pasul 1: Pentru a selecta toate celulele de acest tip din foaia de lucru activă, executăm clic într-o celulă oarecare sau selectăm zona care include tipul de celule pe care dorim să le selectăm.

Pasul 2: Din eticheta Home, gruparea Editing executăm clic pe săgeata de la Find&Select şi de aici alegem Go To si apoi executăm clic pe Special sau direct Go To Special. Apare următoarea fereastră:

Fereastra Go To Special afişează următoarele variante:  Pentru selectarea celulelor care conţin comentarii,

Fereastra Go To Special afişează următoarele variante:

Pentru selectarea celulelor care conţin comentarii, alegem opţiunea Comments.

Pentru selectarea celulelor care conţin constante, alegem opţiunea Constants.

Pentru selectarea celulelor care conţin formule, alegem opţiunea Formulas.

Pentru selectarea celulelor necompletate, alegem opţiunea Blanks.

Pentru selectarea celulelor din zona curentă, alegem opţiunea Current region.

Pentru selectarea celulelor din matricea curentă, alegem opţiunea Current array.

Pentru selectarea obiectelor de pe foaia de lucru curentă, alegem opţiunea Objects.

Pentru selectarea celulelor ce conţin valori diferite dintr-un rând sau coloană selectată, alegem opţiunea Row differences sau Column differences.

Pentru selectarea celulelor precedente celulei active, alegem opţiunea Precedents.

Pentru selectarea celulelor ce depind de celula activă, alegem opţiunea Dependents.

Pentru a selecta ultima celulă a zonei, alegem opţiunea Last cell.

Pentru a selecta numai celulele care sunt vizibile dintr-o zonă care intersectează rânduri sau coloane ascunse, alegem opţiunea Visible cells only

Pentru a selecta celulele ce au formate condiţionate alegem opţiunea Conditional formats. Dacă dorim să selectaţi toate celulele cu formatare condiţionată, alegem Toate de sub Data validation, iar dacă dorim să selectaţi doar celulele cu aceeaşi formatare condiţionată cu celula/celulele selectate, atunci alegem opţiunea Same de sub Data validation.

Pentru a selecta celulele ce au ataşate opţiuni de validare date, alegem opţiunea Data Validation. Dacă dorim să selectaţi toate celulele cu orice validare, alegem All, iar dacă dorim să selectaţi doar celulele cu aceeaşi validare cu celula/celulele selectate, atunci alegem opţiunea Same.

celula/celulele selectate, atunci alegem opţiunea Same. Remarcă: Unele opţiuni le avem direct din eticheta Home

Remarcă:

Unele opţiuni le avem direct din eticheta Home, gruparea Editing când executăm clic pe săgeata de la Find&Select putem alege direct selectarea formulelor (Formulas), comentariile (Comments), formatările condiţionate (Conditional Formatting), constante (Constants) sau celule ce au ataşate opţiuni de validare date cu Data Validation.

3.3 Opţiuni speciale de lipire (Paste special)

Copierea celulelor se realizează cu comanda Copy. Lipirea cu tot cu atribute (formule, formatări sau comentarii) este realizată prin Paste. În cazul în care dorim o lipire fără formate, doar valori sau alt tip de lipire, alegem din eticheta Home, gruparea Clipboard, alegem direct Formulas (dacă vrem să copiem doar formulele), Paste Values (dacă vrem să copiem doar valorile, fără formule), Borders (dacă vrem să copiem un tabel fără bordure) sau Transpose (dacă datele copiate sunt pe rânduri/ coloane şi dorim să le lipiţi invers, pe coloane / rânduri), Paste link sau putem să alegem comanda Paste Special.

Paste link sau putem să alegem comanda Paste Special . În cazul în care apelăm la

În cazul în care apelăm la Paste Special va apare următoarea fereastră:

apelăm la Paste Special va apare următoarea fereastră: Din fereastra Paste Special din care putem alege

Din fereastra Paste Special din care putem alege urmăroarele opţiuni:

Din zona Paste (Lipire) se indică ce anume se lipeşte:

All (Totală): conţinutul şi formatările celulelor.

Formulas (Formule): doar formulele.

Values (Valori): doar valurile afişate în celule.

Formats (Formate): doar formatările.

Comments (Comentarii): doar comentariile din celulele copiate.

Validation (Validare): regulile de validare în zona selectată.

All except borders (Tot exceptând borduri): totul, exceptând formatul de chenar.

Column widths (Lăţimi coloane): coloana / coloanele selectate vor avea aceeaşi dimensiune cu coloanele copiate.

Formulas and number formats (Formule şi formate de numere): doar formulele şi formatările celulelor copiate.

Values and number formats (Valori şi formate de numere): doar valorile şi formatările celulelor copiate.

All merging conditional formats: imbina formatarile conditionate din sursa cu orice formatari conditionate din destinatie.

Din zona Operation (Operaţie) se alege operaţia matematică ce se va efectua cu datele existente în zona de lipire:

None (Nici una): Se lipeşte conţinutul, fără a efectua nici o operaţie matematică.

Add (Adăugare): Se adună la celulele existente noile valori copiate.

Substract (Scădere): Se scad din valorile existente noile valori copiate.

Multiply (Înmulţire): Se înmulţesc valorile existente cu noile valori copiate.

Divide (Împărţire): Se împart valorile existente la noile valori copiate.

Mai mult:

1)

Operaţiile matematice pot fi aplicate doar dacă se lipesc valori. Aşadar, aceste operaţii pot fi

2)

efectuate doar cu una din opţiunile All, Values, All except border, or Values and number formats selectate din zona Paste. Dacă dorim să evităm înlocuirea valorilor din celulele destinaţie cu celule goale copiate,

3)

alegem opţiuna Skip blanks (Ignorare celule libere). Dacă datele copiate sunt pe rânduri / coloane şi dorim să le lipim invers, pe coloane / rânduri, alegem opţiunea Transpose (Transpus).

3.4 Formatarea condiţionată

În unele cazuri se doreşte evidenţierea anumitor date ale unei foi de calcul care îndeplinesc anumite condiţii specificate. De exemplu, în următorul tabel salariile mai mici de 1500 să fie evidenţiate cu verde, cele între 1500 şi 2500 cu mov, iar cele peste 2500 să fie evidenţiate cu roşu.

Nr.

   

Data

 

Salariul

Avans

Crt.

Nume

Prenume

naşterii

Funcţia

(40%)

1

Rosca

Simona

27734

Operator

1000

400

2

Bugilan

Daniela

25614

Programator

2000

800

3

Sirbu

Iasmina

24949

Programator

2500

1000

4

Roman

Cristian

19496

Operator

1500

600

5

Chivu

Sorin

26984

Programator

2800

1120

6

Pop

Simina

30451

Secretara

1000

400

7

Popescu

Stela

28686

Director tehnic

3200

1280

8

Andreescu

Mariana

29456

Instructor

1100

440

9

Mihaescu

Ion

30550

Asistent programator

1100

440

10

Radu

Mihai

28034

Manager

2700

1080

11

Filimon

Mara

18556

Economist

1700

680

12

Grec

Ionut

29846

Contabil

1300

520

13

Miron

Victoria

27426

Operator

1300

520

14

Vitonescu

Ileana

27010

Instructor

1120

448

Pentru a realiza această formatare trebuie să urmăm paşii:

Pasul 1: Se selectează datele Pasul 2: Din eticheta Home, gruparea Styles, alegem una dintre variantele de la Conditional Formatting:

alegem una dintre variantele de la Conditional Formatting: Pasul 3: În fereastra apărută , în zona

Pasul 3: În fereastra apărută , în zona Format Cells that are … se completează valoarea cu care se compară, în zona With se alege stilul de formatare predefinită sau se particularizează formatarea cu opţiunile dorite accesând comanda Custom format.

Din această fereastră se pot stabili: tipul de data, stilul fontului utilizat, modul de subliniere, culoarea fontului, borduri pe celulă, culoarea de fundal a celulei. Pe fereastră este un buton de comandă Clear, prin care opţiunile selectate anterior pot fi şterse. Formatările selectate în aceste fişe vor fi aplicate de programul Excel numai atunci când valoarea din celula formatată îndeplineşte condiţia.

Pentru îndepărtarea formatărilor condiţionate fie se selectează celulele asupra cărora se doreşte înlăturarea formatărilor fie nu se selectează nimic. Se accesează eticheta Home, gruparea Styles, Conditional Formatting/Clear Rules:

- Clear rules from selected cells

- Clear rules from entire sheet

rules from selected cells - Clear rules from entire sheet Remarca: Într- un tabel pot fi

Remarca: Într-un tabel pot fi aplicate mai multe formatări condiţionate. Dacă se doreşte adăugarea condiţiilor suplimentare, atunci urmează aceeaşi paşi ca la prima condiţie. Pot fi specificate mai multe condiţii, nu doar trei, după cum se ştia din Excel 2003.

Exemple:

Comparăm salariul tarifar cu Highlight Cells și opțiunile lui.

Opţiunea greater than. Salariilor mai mari decât 1500 să le fie aplicat un font roşu.

Cells și opțiunile lui. Opţiunea greater than. Salariilor mai mari decât 1500 să le fie aplicat

Opţiunea less than. Pentru salariile mai mici de 1200 se aplică formatarea Light Red with Dark Red Text.

de 1200 se aplică formatarea Light Red with Dark Red Text. Opţiunea duplicate/unique. Daca textul “Programator”

Opţiunea duplicate/unique. Daca textul “Programator” apare de mai multe ori în tabel se va aplica formatarea Light Red with Dark Red Text.

tabel se va aplica formatarea Light Red with Dark Red Text. Opţiunea text than contains. Textul

Opţiunea text than contains. Textul care contine „ Prog” i se va aplica formatarea Light Red with Dark Red Text.

text than contains. Textul care contine „ Prog” i se va aplica formatarea Light Red with

Top/Buttom Rules. Aici avem următoarele opţiuni:

- Top 10 Items – primele 10 elemente cu cele mai mari valori

- Top 10% - primele 10% elemente cu cele mai mari valori

- Buttom 10 Items – ultimele 10 elemente cu cele mai mici valori

- Buttom 10% - ultimele 10% elemente cu cele mai mici valori

- Above Average – peste medie

- Below Average – sub medie

Exemplu: Opţiunea Top 10 Items.

Average – sub medie Exemplu: Opţiunea Top 10 Items.  Data bars. Cu această opţiune putem

Data bars. Cu această opţiune putem aplica o formatare conditionată folosind bare de date,

scări de culori și seturi de pictograme.

Exemplu:

Cu această bară de date colorată putem să comparăm valoarea celulelor. Lungimea barei reprezintă valoarea din celulă, mai mică sau mai mare.

reprezintă valoarea din celulă, mai mică sau mai mare. Color scales. O scară de culori este

Color scales. O scară de culori este un ghid vizual care ne ajută să înţelegem distribuţia și variaţia datelor utilizând un degrade cu două sau trei culori. Nuanţa culorii reprezintă valoarea celulei. O scară de două culori reprezintă cele mai mari si cele mai mici valori. O scară cu trei culori reprezintă cele mai mari, cele mai mici și valorile medii.

Exemplu: O scară cu trei culori.

 Icon sets. Cu această opţiune putem alege diferite iconiţe (bulinuțe colorate, săgeţi). Exemplu: Opţiunea

Icon sets. Cu această opţiune putem alege diferite iconiţe (bulinuțe colorate, săgeţi).

alege diferite iconiţe (bulinuțe colorate, săgeţi). Exemplu: Opţiunea New Rule - se stabileşte tipul regulii

Exemplu:

diferite iconiţe (bulinuțe colorate, săgeţi). Exemplu: Opţiunea New Rule - se stabileşte tipul regulii - se

Opţiunea New Rule

- se stabileşte tipul regulii

- se descrie tipul de formatare

Opţiunea Manage Rules

- introducerea unei noi reguli de formatare

- editarea unei reguli existente

- ştergerea unei reguli existente

- reordonarea regulilor; este importanta

ordinea de evaluare, ea putand fi modificata cu

ajutorul sagetilor sus/jos.

- reordonarea regulilor; este importanta ordinea de evaluare, ea putand fi modificata cu ajutorul sagetilor sus/jos.
- reordonarea regulilor; este importanta ordinea de evaluare, ea putand fi modificata cu ajutorul sagetilor sus/jos.

3.5 Noutăţi în lucrul cu tabele

3.5.1 Noul concept de tabel în Excel 2010

În versiunea 2010, când creăm un tabel (cunoscut în trecut ca listă) într-o foaie de lucru Microsoft Office Excel, avem posibilitatea de a gestiona şi de a analiza datele din acel tabel în mod independent de datele din afara tabelului. De exemplu, avem posibilitatea să filtrăm coloanele de tabel, să adăugăm un rând de totaluri, să aplicăm formatări de tabel şi să publicam un tabel pe un server pe care se execută Microsoft Windows SharePoint Services 3.0.

3.5.2 Formatarea unui tabel

În Excel 2010 formatarea tabelelor poate fi realizată rapid şi foarte uşor cu ajutorul stilurilor rapide de tabel. Pentru a ne uşura şi mai mult munca, Excel 2010 are o galerie de stiluri de tabel bazate pe tema curentă. Un stil de tabel include combinaţii prestabilite de modele şi culori de umplere, font, culori de font, borduri care au fost realizate pentru a îmbunătăţi aspectul paginii.

Aplicăm un stil unui tabel prin următorii paşi:

Pasul 1: Selectăm o celulă sau grupul de celule asupra căruia vrem să îi aplicăm un stil Pasul 2: Executăm clic pe eticheta Home şi apoi pe butonul Format as Table şi selectăm unul din stiluri:

butonul Format as Table şi selectăm unul din stiluri: Remarca: După ce am aplicat un stil

Remarca: După ce am aplicat un stil tabelului nostru apar automat elementele de filtrare care pot fi scoase cu ajutorul grupării Editting, alegând Sort&Filter, butonul Filter.

3.5.3 Afişarea sau ascunderea elementelor de formatare a tabelului

După ce am selectat o celulă sau un interval din tabel executăm clic pe eticheta Design din bara Table Tools.

executăm clic pe eticheta Design din bara Table Tools . Aici selectăm sau eliminăm bifa din

Aici selectăm sau eliminăm bifa din caseta elementului pe care îl vrem afișat sau ascuns:

Header Row

Totals Row

First Column pentru a formata prima coloana a tabelului drept coloană specială

Banded Column – pentru a formata coloanele pare diferit de cele impare

Banded Rows

– pentru a formata o linie a tabelului ca linie specială

– pentru a formata ultima linie a tabelului cu totaluri pe coloane

– pentru a formata liniile pare diferit de cele impare

Mai mult:

Putem însuma rapid datele într-un tabel utilizând opţiunea Total Row. Linia de totaluri apare ca ultima linie în tabel şi afişează cuvântul Total în celula din extrema stânga. Pentru a completa celulele celelalte, dăm clic în celulă şi ne apare automat o listă cu funcţiile uzuale. Alegem una din ele (în cazul nostru funcţia Sum) şi se face calculul automat.

cazul nostru funcţia Sum ) şi se face calculul automat. 3.5.4 Eliminarea liniilor sau a coloanelor

3.5.4 Eliminarea liniilor sau a coloanelor dintr-un tabel

Executăm clic într-o celulă din tabelul. Apoi clic pe eticheta Home şi pe butonul cu săgeata Delete şi apoi clic pe una dintre opţiunile Delete Table Rows sau Delete Table Columns.

3.5.5

Eliminarea liniilor duplicat dintr-un tabel

Pasul 1: Executăm clic pe eticheta Design din bara Table Tools Pasul 2: Clic pe butonul Remove Duplicates. Selectăm coloanele cu duplicate, cele care vrem să le eliminăm Pasul 3: Clic pe OK.

cele care vrem să le eliminăm Pasul 3: Clic pe OK. 3.5.6 Redimensionarea unui tabel Pasul

3.5.6 Redimensionarea unui tabel

Pasul 1: Executăm clic într-o celulă din tabel Pasul 2: Executăm clic pe eticheta Design din bara Table Tools. Pasul 3: Executăm clic pe Resize Table. Introducem intervalul pe care dorim să-l utilizăm pentru tabel.

intervalul pe care dorim să - l utilizăm pentru tabel. Sau, pentru a redimensiona mai rapid

Sau, pentru a redimensiona mai rapid tabelul, folosim mouse-ul și tragem de marcajul triunghiular de redimensionare din colţul dreapta al tabelului pentru a selecta intervalul dorit.

După ce am creat un tabel, putem sorta, adăuga alte intrări şi afişa totaluri şi subtotaluri. Putem insera linii oriunde în tabel sau să le adăugăm la sfârşitul acestuia. Dacă dăm un clic dreapta în tabel ne apare următoarea căsuţă de dialog:

De aici, putem insera coloane şi/sau linii, putem şterge sau selecta, asemănător cu ceea ce

De aici, putem insera coloane şi/sau linii, putem şterge sau selecta, asemănător cu ceea ce puteam face în Word 2003, din meniul Table.

Capitolul 4. Grafice

4.1 Crearea şi modificarea graficelor

În Office Excel 2010, avem posibilitatea să utilizăm instrumente noi de diagrame pentru a crea cu uşurinţă diagrame cu aspect profesional, care comunică informaţiile eficient. Pe baza temei care este aplicată registrului de lucru, aspectul nou, actualizat al diagramelor include efecte speciale, cum a fi efectele 3-D, de transparenţă şi de umbre atenuate.

Noua interfaţă de utilizator uşurează explorarea tipurilor disponibile de diagrame, astfel încât să creăm tipul de diagramă potrivit pentru datele dvs. Sunt furnizate numeroase stiluri şi aspecte de diagramă, astfel încât să aplicăm rapid un format care arată bine şi să aplicăm detaliile dorite în diagramă.

Deoarece diagramele din Office Excel 2010 sunt desenate cu OfficeArt, diagramele şi elementele lor acceptă aproape orice operaţiune posibilă cu o formă OfficeArt. De exemplu, avem posibilitatea să adăugăm un efect de umbră atenuată sau de teşitură, pentru a evidenţia un element sau să utilizăm un efect de transparenţă pentru a face vizibile elementele acoperite din aspectul diagramei. De asemenea, se pot utiliza efecte 3-D realiste.

Diagramele pot fi copiate şi lipite uşor între documentele sau dintr-un program în altul. Când copiaţi o diagramă din Excel în Word sau PowerPoint, ea se modifică automat pentru a se potrivi cu documentul Word sau prezentarea PowerPoint, dar se poate reţine şi formatul de diagramă Excel. Datele din foaia de lucru Excel pot fi încorporate într-un document Word sau într-o prezentare PowerPoint, dar poate fi lăsată şi în fişierul sursă Excel.

4.1.1 Etapele creării unui grafic

Pasul 1: Se selectează datele, inclusiv antetele de coloane (B4:E10).

selectează datele, inclusiv antetele de coloane (B4:E10). Pasul 2: Se alege eticheta Insert , gruparea Charts

Pasul 2: Se alege eticheta Insert, gruparea Charts. Pasul 3: Se alege tipul şi subtipul de grafic, precum şi stilul subtipului din gruparea Chart Styles.

Pornind de la tabelul de mai sus, a legem un grafic de tip coloană şi

Pornind de la tabelul de mai sus, alegem un grafic de tip coloană şi obţinem:

90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Ian Feb Mar Apr Mai
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Ian
Feb
Mar
Apr
Mai
Iun

<3090% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Ian Feb Mar Apr Mai Iun

30-4990% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Ian Feb Mar Apr Mai Iun

>5090% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Ian Feb Mar Apr Mai Iun

Pasul 4: După ce am realizat graficul de mai sus, automat ne apar instrumente de modificare a graficului realizat, in eticheta contextuala Design din cadrul Chart Tools.

in eticheta contextuala Design din cadrul Chart Tools. Tot de aici, din gruparea Type putem modifica

Tot de aici, din gruparea Type putem modifica tipul graficului (columns, bars, pie, etc.) iar din gruparea Data putem schimba intre ele liniile cu coloanele. Din gruparea Chart Layout putem alege un aspect cu mai multe informatii:

Chart Title

90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Ian Feb Mar Apr Mai
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Ian
Feb
Mar
Apr
Mai
Iun
Axis Title

Axis Title

<30Title 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Ian Feb Mar Apr Mai

30-49Title 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Ian Feb Mar Apr Mai

>50Title 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Ian Feb Mar Apr Mai

Alegem eticheta contextuala Layout si de acolo din gruparea Labels putem modifica aspectul si afisarea graficului. Din grupareaType

4.1.2 Cele mai întâlnite tipuri de grafic

După crearea unui grafic avem posibilitatea de modificare a acestuia. Dacă vrem să modificăm tipul unui grafic alegem din eticheta Chart Tools/Design/gruparea Type, butonul Change Chart Type. Apare fereastra Change Chart Type şi se alege noul tip al graficului:

Type, butonul Change Chart Type. Apare fereastra Change Chart Type şi se alege noul tip al

Exemple:

Pornind de la tabelul de mai sus putem construi următoarele tipuri de grafice: 4.1.2.1 Grafic

Pornind de la tabelul de mai sus putem construi următoarele tipuri de grafice:

4.1.2.1 Grafic sub formă de bară

Acest tip de grafic este cel mai des folosite pentru a reprezenta sau compara date.

Spain Ireland England France 0 50 100 150 200 250
Spain
Ireland
England
France
0
50
100
150
200
250

RenaultSpain Ireland England France 0 50 100 150 200 250 Peugeot Mercedes BMW

PeugeotSpain Ireland England France 0 50 100 150 200 250 Renault Mercedes BMW

MercedesSpain Ireland England France 0 50 100 150 200 250 Renault Peugeot BMW

BMWSpain Ireland England France 0 50 100 150 200 250 Renault Peugeot Mercedes

4.1.2.2 Graficul de tip coloană

În general, acest tip de grafic este folosit pentru a reprezenta sau compara date. Este asemănător cu graficul de tip bara dar barele sunt verticale.

250 200 150 100 50 0 France England Ireland Spain
250
200
150
100
50
0
France
England
Ireland
Spain

BMW250 200 150 100 50 0 France England Ireland Spain Mercedes Peugeot Renault

Mercedes250 200 150 100 50 0 France England Ireland Spain BMW Peugeot Renault

Peugeot250 200 150 100 50 0 France England Ireland Spain BMW Mercedes Renault

Renault250 200 150 100 50 0 France England Ireland Spain BMW Mercedes Peugeot

4.1.2.3 Graficul Pie

Graficul de tip Pie compară dimensiunile proporţionale ale articolelor ca parti din întreg.

BMW

Spain France 187 124 27% 18% England 210 Ireland 30% 169 25%
Spain
France
187
124
27%
18%
England
210
Ireland
30%
169
25%

FranceBMW Spain France 187 124 27% 18% England 210 Ireland 30% 169 25% England Ireland Spain

EnglandBMW Spain France 187 124 27% 18% England 210 Ireland 30% 169 25% France Ireland Spain

IrelandBMW Spain France 187 124 27% 18% England 210 Ireland 30% 169 25% France England Spain

SpainBMW Spain France 187 124 27% 18% England 210 Ireland 30% 169 25% France England Ireland

4.1.2.4 Grafic de tip linie

Se folosesc pentru a sublinia tendinţele care se manifestă în anumite perioade. Există două tipuri de

grafice liniare şi anume: monoliniare şi multiliniare. 250 England 214 200 209 210 Spain 198
grafice liniare şi anume: monoliniare şi multiliniare.
250
England
214
200
209 210
Spain 198
Ireland
187
169
156
150
145
146
136
France
132