Sunteți pe pagina 1din 14

Analizatorul cutanat

1. Anatomia
a) Pielea= tegumentul

=un imens camp receptor datoita numeroaselor si variatelor terminatii ale


nalizatorului cutant care informeaza centrii nervosi superiori asupra proprietatilor si
fenomenlor cu care organismul vine in contact;
-invelisul protector al organismului
- in piele se gasesc receptori: tactili, termici, durerosi, de presiune, vibratorii
- constituie un acoperamant protector si sensibil al organismului
- se continua la nivelul orificiilor naturale ale organismului cu mucoasele
- organul cu cea mai mare intindere
- este organ conjunctivo-epitelial care acopera integral suprafata corpului
- grosimea pielii variaza de la o regiune la alta a corpului: cea mai fina pe pleoape: 0,2-0,3
mm
cea mai groasa pe palme,
talpi, cap
- in zonele de flexie ale membrelor, se produc pliuri sau ,,gropi
in regiunea axilelor (subsuori)
regiunea inghinala (intre coapsa si abdomen)
in aceste
zone pielea este foarte
in partea posterioara a genunchiului (popliteu)
subtire,
putand fi sediul unor
procese inflamatorii
- functiile pielii:
de protectie: bariera de aparare a organismului impotriva agentilor patogeni si a
radiatiilor solare
stratul cornos reprezinta o bariera intre meiul extern si cel intern
in locurile unde pielea este supusa la frecari, stratul cornos se ingroasa
este asigurata si de melanina: functioneaza ca un ecran protector
impotriva actiunii daunatoare a
radiatiilor violete -> acestea stimuleaza
secretia de melanina, ducand la
bronzare
sebum (grasime) si sudoare: formeaza ,,mantaua
acida cu rol de aparare
impotriva bacteriilor si
a ciupercilor patogene
de excretie: prin glandele sudoripare continute
prin sudoare se elimina o parte a apei si unii produsi de metabolism
(asemanator rinichiului)
daca prin arsuri se distruge peste 30% din suprafata corpului, apar
tulburari grave, datorita autointoxicarii cu produsi de degradare metabolica
de termoreglare: prin vasoconstrictia si vadosilatarea capilarelor sagvine din
tegument
prin evaporarea transpiratiei creste termoliza
datorita grasimii paturii adipoase se limiteaza termoliza
in urma reactiilor de ardere celulara rezulta caldura = TERMOGENEZA

prin piele se pierde peste 85% din aceasta caldura (termoliza), proces
realizat prin diverse mecanisme fizice: iradiere
convectie
conductie
evaporare
stratul adipos din hipoderm intervine si el in termoreglare (persoanele
grase suporta mai bine frig
OBS: muschii erectori ai firelor de par indeplinesc un rol secundar
in termoreglare la om
depozitare a grasimilor (in hipoderm)
a sangelui ( in derm si hipoderm)
sensibilitate: termica, tactila, dureroasa
absorbtie a unor substante, lucru ce permite administrarea unor medicamente sub
forma de unguent sau crema
sinteza keratinei, vitaminei D, melaninei
reglarea echilibrului hidric, fiind impermeabila pentru apa
reglarea echilibrului acido-bazic, prin eliminarea unor acizi nevolatili (acid lactic)
- este alcatuita, de la suprafata spre profunzime din: epidermul aflat in contact direct cu
mediul extern
dermul
hipodermul tesut subcutanat

a) Epidermul

- epiteliu pluristratificat keratinizat pavimentos


- in epiderm nu patrund vase, el fiind hranit prin osmoza din lichidul intercelular (difuziune prin
membrana bazala de la vasele sagvine ale dermului)
- este strabatut de fire de par si de canalele glandelor sudoripare
- contine numeroase terminatii nervoase libere
Corpusculii tactili Merkel
- alcatuit din 2 straturi (paturi): profund = patura germinativa
superficial=patura cornoasa

i)

Patura germinativa (profund)

-are in structura sa 2 straturi: stratul bazal


stratul spinos
Stratul bazal: - situat pe o membrana bazala ce-l desparte de derm
- format dintr-un singur strat de celule cilindrice
- este compus din celule vii: keratinocite: produc keratina= proteina ce confera
impermeabilitate
melanocite: sintetizeaza melanina
celule granulare nepigmentate: fagociteaza corpi
straini, inclusiv bacterii, avand rol de aparare;
Stratul spinos format din 6-20 de randuri de celule poliedrice
- celulele trimit unele spre altele prelungiri in forma de spini
OBS: Procesul de keratinizare
= transformare cornoasa; incepe chiar in regiunile superficiale ale acestui strat
- celulele ei se divid activ asigurand reinnoirea straturilor superficiale =>
numele
- cele 2 straturi ale paturii germinative contin pigment melanic care este produc
de celule speciale numite melanocite situate in derm;
- melanina = pigment fotoprotector care coloreaza pielea, parul, irisul;

- se formeaza in celulele dermului (melanocite) care trimit prelungiri in patura germinativa,


cedandu-i pigmentul;

ii)

Patura cornoasa (superficial)


-este asezat pe o membrana bazala
- celulele din stratul superficial al pielii de descuameaza si cad
- are o grosime cuprinsa intre 0,007-0,12 mm
-este alcatuita din 3 straturi (cu structura pluristratificata): stratul glanular
stratul lucid
stratul cornos
Stratul glanular: - format din celule turtite cu granulatii de keratina
- Nucleii se fragmenteaza
- Celulele epidermului incep sa moara
Stratul lucid format din celule turtite clare
- Nucleul este degenerat
- Au multe granulatii de keratina in nucleu
Stratul cornos contine celule foarte turtite
- Citoplasma este incarcata cu keratina
- Nucleii sunt disparuti
- Metabolismul acestor celule a incetat
- Legaturile dintre aceste celuleslabesc si ele se desprind de la
suprafata pielii
-Celulele cornoase superficiale constituie stratul descumativ si sunt
continuu inlocuite de celule provenite din straturile profunde ale
epidermului;

b) Dermul

= patura conjunctiva densa, in care se gasesc vase de sange si limfatice, terminatii nervoase si
anexe cutanate
- mai gros decat epidermul
- este format din 2 straturi: stratul papilar spre epiderm
Stratul reticular spre hipoderm
Stratul papilar contine ridicaturi dermice = papile dermice
- pe suprafata degetelor, in palma si talpa piciorului, papilele sunt mai evidente si
formeaza niste proeminente numite creste papilare care prin intiparire dau amprentele cu
importanta in medicina legala;
- cutele/papilele dermice sunt prezente la contactul cu membrana bazala;
Stratul reticular format din tesut conjunctic dens, fibre si fascicule groase
- elementele celulare sunt relativ rare
- partea profunda este formata dintr-o retea de fibre de colagen si fibre elastice ce contin capilare
sangvine si fibre nervoase;
- contine glande sebacee, foliculi pilosi, canalele glandelor sebacee
- contine fibre nervoase libere
Corpusculii Meissner
Corpusculii Krause
Corpusculii Ruffini

c) Hipodermul

- unii il considera stratul profund al dermului


- este alcatuit din tesut conjunctiv lax, cu un numar variabil de celule adipoase
- cand celulele adipoase sunt abundente, constituie PANICULI ADIPOSI
- are rol de depozitare a lipidelor si termoreglare
- aici se gasesc bulbii foliculari pilosi
glomerulii glandelor sudoripare
corpusculii Vater-Pacini
corpusculii Ruffini

terminatii nervoase libere

d) Anexele pielii

-anexele pielii: cornoase: firele de par


Unghiile
glandulare: glandele sudoripare
glandele sebacee
glandele mamare

(i.) Firul de par


- prezinta radacina = o parte infipta in piele
tulpina = o parte libera, vizibila
- la radaina firului de par se afla cate o glanda sebacee care unge firul de par
un muschi erector al firului de par, format din tesut
muscular neted cu inervatie vegetativa (sistemul simpatic determina inervatia muschiului
erector al firului de par)
- la baza radacinii firului de par se gaseste o portiune mai ingorsata = BULBUL FIRULUI DE PAR
in care patrund tesut conjunctiv, vase de sange si nervi ce alcatuiesc PAPILA FIRULUI DE PAR
- celulele din care este format firul de par, dispuse in straturi concentrice, sunt keratinizate,
alcatuind TECILE FIRULUI DE PAR; in citoplasma acestor celule se afla pigment melanic, care
este responsabil de culoarea firului de par
- bulbul, papila si tecile firului de par formeaza FOLICULUL PILOS

(ii.) Unghiile

= lame cornoase alcatuite din celule keratinizate


- sunt situate pe fetele dorsale ale degetelor, in dreptul ultimei falange
- sunt inconjurate de santul unghiei
- prezinta: o parte vizibila de culoare roza = CORPUL UNGHIEI
o portiune ascunsa sub piele = RADACINA UNGHIEI
- intre corpul unghiei si radacina unghiei se afla o zona semilunara, albicioasa = LUNULA (nu
exista la cei din rasa neagra)
- partile moi pe care sunt asezate unchiile se numesc PATUL UNGHIEI

(iii.) Glandele sudoripare


- glande de tip tubular, foarte numeroase (2-3 milioane)

- au rol in a elaboa sudoarea = lichid cu o compozitie asemanatoare cu a urinei, in ceea ce


priveste substantele organice si minerale
- sunt numeroase pe frunte, buze, axila, palma si planta
- extremitatea profunda a glandei = GLOMERUL este incolacita si situata in hipoderm, fiind
inconjurat de capilare din care extrage apa si substantele nefolositaore pentru a forma
sudoarea;
- glomerul este continuat de canalul excretor al glandei care strabate dermul si apoi
epidermul, unde capata traiect spiralat, deschizandu-se apoi la suprafata pielii prin PORUL
EXCRETOR

(iv.) Glandele sebacee


- sunt glande de tip acinos, anexate radacinii firului de par
- au rolul de a secreta o substanta groasa = SEBUM care unge pielea si firul de par
- daca secretia este in cantitate mare, pielea si firul de par sunt grase = SEBOREE
- saca secretia este in cantiate mica, pielea si firul de par sunt uscate = IHTIOZA

(v.) Glandele mamare


- sunt glande sebacee modificate

- evolutia lor e legata de cea a organelor genitale feminine

b) Receptorii cutanati
1. Terminatiile libere

- sunt arborizatii dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali, distribuite printre
celulele

epidermului
- se gasesc in epiderm si derm
- receptioneaza excitatiile tactile, termice, dureroase, presionale, vibratorii
- la om au fost descrise 2 varietati morfologice ale terminatiilor nervoase libere
intraepidermice:
reteaua intraepidermica si expansiunile iederiforme

i.

ii.

Reteaua intraepidermica
- este formata din fibre amielinice, situate in profunzimea epidermului, din care se
desprind expansiuni nervoase ce se termina la suprafata celulelor sub forma unor
butoni
- receptioneaza excitatiile nervoase

Expansiunile iederiforme = Discurile tactile Merkel

- sunt reprezentate de fibre mielinice provenite din plexul nervos din derm care se
termina sub forma unui cosulet in jurul unor celule epiteliale clare
- receptioneaza stimulii tactili
- se afla in epiderm si sunt stimulate de atingeri puternice

2. Terminatiile incapsulate
- expansiunile nervoase incapsulate denumite corpusculi senzitivi sunt localizate in derm
si hipoderm
- cuprind in structura lor: o capsula
o portiune axiala
capsula este de natura conjunctiva
- este formata din mai multe lame concentrice
Portiunea axiala una sau mai multe fibre nervoase amielinice
- dupa structura se deosebesc: corpusculi lamelari
corpusculi nelamelari
- dupa forma se deosebesc: corpusculi in forma de bulb
corpusculi sub forma elicoidala
- in hipoderm: corpusculi lamelari
sensibilitatea tactila: Vater-Pacini
Golgi-Mazzoni
- in derm: corpusculi nelamelari
Sensibilitatea tactila: Meissner

i.

Corpusculii Meissner

- localizati in derm, au forma ovoidala


- formati dintr-o capsula ce inveleste o parte centrala
- centrul corpusculului cuprinde celule si fibre nervoase
- fibrele nervoase sunt mielinice si amielinice si provin din plexul dermal
- dupa intrarea in corpuscul, toate devin amielinice, se ramifica pritnre celulele
axului central,
formand retele ce se termina in: buchet se ramifica pe celulele cu care fac sinapsa
butoni
- stimulati de atingeri fine

ii.

Corpusculii Krause

- localizati in derm cu forma sferoidala


- la exterior prezinta o capsula sub care se afla substanta centrala => contine o
fibra nervoasa
ramificata terminata in retea
- aceasta fibra nervoasa e inconjurata de 1-2 straturi de celule turtite
- reactioneaza la excitatii pentru senzatia de rece

iii.

Corpusculii Vater-Pacini
- corpusculi lamelari foarte voluminosi (pot fi vazuti cu ochiul liber)
- localizati in special in hipodermul palmelor si plantelor
in jurul cavitatiilor articulare, la nivelul tendoanelor si pe periostului

- capsula periferica e constituita din numeroase lamele (20-60) dispuse concentric


- fibra nervoasa, dupa intrarea in capsula, pierde teaca de mielina, strabate
portiunea
centrala a corpusculului
- se termina printr-o umflatura in contact cu celulele lamelare centrale
- sunt stimulati de miscari slabe, rapide, de intensitate mica

iv.

v.

Cospusculii Golgi-Mazzoni
- sunt o varietate a corpusculilor Vater-Pacini
- au dimensiuni mai mici
-sunt localizat in special in hipodermul pulpei degetelor

Corpusculii Ruffini

- localizat in hipoderm, dar si in dermul profund


- capsula lor este alcatuita din 4-5 lame concentrice, constituite din celule turtite
- fibra nervoasa se gaseste in centrul tesutului conjunctiv si se divide, formand
numeroase
prelungiri terminate in butoni
- receptioneaza excitatiile pentru senzatia de cald

Corpuscul

Localizare

Functie

Terminatii nervoase libere (TNL) epiderm


Corpusculii Meissner
Discurile Merkel
Corpusculii Ruffini
Corpusculii Pacini
Corpusculii Krause

atingeri
presiuni
derm
atingeri fine
(in tegumentul fara par)vibratii cu frecventa mica
epiderm
atingeri puternice
hipoderm
presiuni mari
derm
vibratii cu frecventa mare
hipoderm
presiuni
intinderi
derm
presiuni slabe
vibratii cu frecventa mica

2. Fiziologia
- exteroceptia=sensibilitatea receptionata la nivelul pielii
-pielea este sediul receptorilor pentru mai multe tipuri de sensibilitati
-ei reprezinta segmentel perifice a cel putin 3tipuri de analizatorii:tactil

termic
dureros

-desi reactioneaza,transmit si prelucreaza stimuli diferiti,cei 3analizatori au mai multe


elemente comune:
Receptorii sunt situati la nivel cutanat
Au proiectia corticala in jurul postcentral
In anumite circumstante,stimulii termici sau tactili pot provoca senzatii dureroase

1. Sensibilitatea tactila, presionala si vibratorie


a) Receptorii

- fac parte din categoria mecanoreceptorilor,fiind stimulati de deformatii mecanice


- prin intermediul acestor receptori se pot genera senzatii tactile,de presiune sau vibratorii
- cei cu localizare superficiala receptioneaza atingerea:corpusculii Meissner
corpusculii Merkel

mai profunda receptioneaza presiunea:corpusculii Puffini


- in profunzime se afla corpusculii Paccini-adaptare rapida=>vibratiile
- un tip special de senzatie tactila este pruritul(mancarimea)si gadilatul
- receptorii pentru acest tip de senzatii sunt tot mocanoreceptori,ei fiind excitati de
stimuli tactili
foarte superficiali
OBS:corpusculii Meissner:atingeri fine
corpsusculii Ruffini:viteza de miscare->vibratie
corpusculii Vater-Pacini:modificari de presiune si miscari rapide
discurile Merkel:atingeri puternice
-corpusculii tactile predomina la nivelul fetei,buzelor,degetelor

b) Segmentul de conducere
-este reprezentata de caile sensibilitatii exteroceptive tactile:epioritica
protopatica
-fibrele senzitive ale nervilor trigemeni(de la nivelul tegumentului fetei)
-protoneuronul-in ganglionul spinal
-ganglionii senzitivi omologii craniene
-daca exteroceptorii sunt raspanditi in pielea regiunii trunchiului si membrelo,sensibilitatea
tactila este condusa prin fasciculele ascendente medulare:sensibilitatea tactila
grosier:spinotalamic anterior
sensibilitatea tactila fina:spinobulbar
Goll si Burdach
-daca exteroceptorii se afla in pilea fetei si a capului,sensibilitatea exteroceptiva este
condusa prin fibrele somato senzitive ale nervului V

c) Segmentul central

- Aria Semestezica I(neocortex receptor)din gurusul POSTCENTRAL din lobii PARIENTALI ai


emisferelor cerebrale
i)Sensibilitatea tactila protopatica(globala)
-permite recunoasterea atingerii usoare a pielii cu un corp fizic(ex:un tampon de vata)
-receptorii sunt sensibili la atingeri usoare ale pielii,fiind stimulati de deformarea sa
superficiala
-calea de conducere este FASCICULUL SPINOTALAMIC anterior
ii)Sensibilitatea tactla epicrtica(fina)(discriminativa)
-ne permite sa distingem cu precizie existenta a 2puncte apropiate de pe piele,atinse
simultan,ca si localizarea obiectelor in spatiu si timp
-se transmite prin calea spinobulbara GOLL si BURDACH
-zona de proiectie corticala este reprezentata de Aria Semestezica I,unde se formeaza
senzatie pe baza carora putem aprecia proprietatile fizice ale obiectelor(forma,marime)si
miscarea(ca directie si sens)
-zonele paroase,pulpa degetelor,buzele
iii)Sensibilitatea presionala
-se datoreaza receptorilor raspanditi in profunzimea dermului si in hipoderm
-calea de conducere este FASCICULUL SPINOTALAMIC ANTERIOR
-in aria somestezica I,din scoarta cerebrala se formeaza senzatie tactile protopatice
nedescriminative care permit:aprecierea globala a punctelor atinse de pe tegument(i)
senzatii de presiune(iii)

2.Sensibilitatea termica
a) Receptorii
- sunt situati superficial in derm si hipoderm
- sunt mai ales terminatii nervoase libere,unele specializate pentru senzatia de cald,altele
pentru rece
- corpusculii Ruffini pentru cald
acestia sunt stimulati de variatiile termice ale
mediului extern fata
corpusculii Krause pt. rece
de temperatura corpului
- stimularea depinde de: suprafata de tegument expusa

tegumentul

conductivitatea termica a obiectului aflat in contact cu


temperatura corpului
o persoana cu febra mare va avea senzatia de frig intr-o

camera incalzita normal


- corpul uman suporta mai bine variatiile termice reci,fata de cele calde
-fata de temperatura normala a corpului(37C),ne simtim bine intr-o camera la 1820C si suportam
Foarte greu temperaturi de 40-45C(crescute cu doar 3-8C fata de 37C)
-au un rol important important in termoreglare
-punctele pentru senzatia de cald nu pot fi localizate atat de precis cum sunt cele pentru
rece,deoarece receptorii pentru cald sunt plasati in profunzimea dermului si hipodermului
-este neuniforma pentru suprafata pielii

b) Segmentul de conducere

-caile sensibilitatii termice FASCICULUL SPINOTALAMIC LATERAL


-fibrele senzitive ale nervilor trigemeni(de la tegumentul fetei)

c) Segmentul central

- de la caile de conducere,prin conexiuni telamo-hipotalamice si corpohipotalamice,informatiile ajung la centrii termoreglarii din hipetalamus care,in functie de
situatie va determina adaptarea prin:
-piloerectie
-frisoane
-vasodilatatie
-transpiatie
-este situat in girusul POSTOCENTRAL din lobii PARIENTALI SOMESTEZICA I
-aici se genereaza senzatiile de rece,cald si de durere asociata cu sensibilitatea termica
-senzatia de durere declanseaza reflexele de aparare ce scot organismul de sub influente
factorilor nocivi

3. Sensibilitatea dureroasa
a) Receptorii=Algoreceptori

- chemoreceptori stimulati de modificarile chimice tisulare


- senzatia de durere poate aparea si prin excitarea brusca a receptorilor termici(la
temperaturi mai mari de 43C)sau tactili(distrugeri tisulare,taieturi,etc)
- sunt,in general,terminatii nervoase libere
- densitatea le variaza in functie de teritoriu
- durerea cutanataeste dclansata de orice stimul
puternic(mecanic,termic,electric,chimic,etc)ce actioneaza cu buschete asupra
tegumentului->leziuni
- la locul de contact se elibereaza o substanta chimica,care constituie stimulul fiziologic al
receptorilor de durere
- se afla si in organele interne, exceptie facand tesutul nervos al encefalului care
este,asadar,insensibil la durere
- acesti receptori sunt foarte importanti deoarece durerea este un semnal de
disfunctionalitate,perceperea ei informeaza degradarii straii de sanatate
- se manifesta mai intens la nivelul:degetelor
buzelor
varful limbii
- la durerea tegumentului se manifesta o mare capacitate de discriminare,deoarece
aceeasi zona a pielii poate fi inervata de mai multi neuroni
- durerea viscerala poate fi determinata si de distensia unui organ
- algoreceptorii sunt mai rari in visare,motiv pentru care durerea viscerata nu poate fi
localizata precis
- se adapteaza putin sau deloc in prezenta stimului:persistenta creste intensitatea

b) Segmentul de conducere

-este reprezentat de caile sensibilitatii dureroase SPINOTALAMIC LATERAL


fibrele senzitivale ale nervilor trigemeni(tegumentul fetei)
-datorata conducerii pe aceleasi cai medularea a sensibilitatilor dureroase sematice si
viscerale:
- durerea semantica este insotit de reactii vegetative (accelerarea
ritmului cardiac,
secretie sudorala,etc)
- durerea viscerala insotita de reflexe somatice (contractia
musculaturii abdominale)

c) Segmentul central
- in girusul POSTCENTRAL din lobii PARIENTALI

- in aria somestezica I se formeaza senzatia de durere


- conexiunile scoartei cenbrale cu sistemul limbic imprima senzatii o coloratura
emotionala,iar conexiunile cu SNV determina aparitia unor manifestari ce insotesc senzatia
de durere si superficiala
Sensibilitatea
Tip de
Receptori
Localizare
Stimuli
receptori
tactila fina
mecanorecept
corpusculii
papile
deformari usoare ale
(epicritica)
ori
Meisnner
dermice
tegumentului(atingere)
foliculii pilosi
Merkel
tactila grosiera
mecanorecptor corpusculii Golgi
hipoderm
presiune,deformare si
(protopatica)
i
Ruffini
intindere a
(Vater)tegumentului
Pacini
termica
termoreceptori corpusculii Krause
derm
rece
-diferente de
Ruffini hipoderm
cald
temperatura
T.N. libere
corneea
globului ec
dureroasa
algoreceptori
T.N. libere
epiderm
nespecifice,care
foliculii pilosi determina leziuni
cornee
celulare

4.Segmentul intermediar
- este reprezentat de 2 sisteme de conducere: sistemul spinotalamic = anterolateral
Sistemul spinobulbotalamic = lemnisc
medial sistemului lemniscal
i)
Sistemul spinotalamic
- prin sistemul spinotalamic ventral (anterior)
Sensibilitatea tactila grosiera
Pruritul
Gadilatul
- prin fasciculul spinotalamic lateral
Sensibilitatea termica
Sensibilitatea dureroasa
ii)
Sistemul spino-bulbo-talamic
Sensibilitatea tactila discriminativa (epicritica)
Senzatia de presiune cu gradatii fine
Senzatia vibratorie
- sensibilitatea exteroceptiva de la nivelul tegumentului fetei, fruntii si cavitatii bucale este
condusa prin fibre senzitive ale nervului trigemeni:
Receptorii cutanali de la nivelul fetei sunt identici cu cei din restul tegumentului
Calea aferenta este alcatuita din 3 neuroni:

protoneuronii se gasesc in ganglionii senzitivi de pe traiectul nervului V


- dendritele fac sinapsa cu exteroceptorii
- axonii patrund in trunchiul cerebral si se conecteaza
sinaptic cu deutoneuronii din nucleii senzitivi trigeminali
axonii deutoneuronilor, dupa incrucisare, formeaza lemniscul trigeminal ce
se alatura lemnisculului medial
- ajunge in talamus unde face sinapsa cu cel de-al treilea
neuron al caii
- pe traseul lor, axonii deutoneuronilor dau numeroase colaterale spre formatiunea
reticulata a trunchiului cerebral
axonii neuronilor talamici se proiecteaza pe aria somestezica I, la nivelul
sensibilitatii generale a fetei
- axonilor deutoneuronilor din bulb ce se alatura li se alatura si fibrele senzitive ale
trigemenului

5. Segmentul central (cortical)


- reprezentat prin 2arii de proiectie:Aria Somestezica I:girul postcentral (camp 3,1,2)
Aria Somestezica II:partea inferioara a lobilor
pariental
tavanul santului lateral
Sylvius
- in aceste arii se proiecteaza axonii celui de-al treilea neuron al caii senzitive,din talamus
- fiecare dermatom este reprezentat printr-o arie corticala proprie,aceasta corespondenta se
numeste somatopie,iar proiectie corticala a tuturor dermatoamelor formeaza un hemunculus
senzitiv;(deformata,rasturnata,contralaterala)
- acesta apare rasturnat,cu capul spre partea inferioara a girului postcentral si cu picioarele
in partea superoara
- intinderea suprafetei de proiectie corticala nu este proportionala cu suprafata cutanata,ci
cu gradul de sensibilitate a acesteia
cele mai mari suprafete de proiectie corticala le au regiunea
cefalica(buzele)
mainile(degetele)
trunchiul si membrele inferioare cu arii de proiectie mai reduse
-toate informatiile exteroceptive culese din jumatatea dreapta a corpului se proiecteaza in
girul postcentral stang si invers
- in afara de ariile somestezice primara si secundara,exista si ariile somestezice
asociative;acestea se gasesc in lobul pariental,posterios fata de aria somestezica primara si
deasupra ariei somestezice secundare;ele participa la elaborarea perceptiei tactile si
kinestezice mai complexe,a ascierilor de simturi exteroceptive(cum ar fi senzatia tactila si
senzatia de miscare intr-o articulatie)
- din punct de vedere functional,neuronii din contextul somatosenzitiv sunt aranjati in
coloane verticale ce cuprind cele 6straturi ale neocontextului
fiecare coloana are un diametru de 0,3-0,5mm su contine aproximativ
10000 corpuli neuronale;fiecare astfel de coloana este specifica unei
anumite modalitati senzitive,unele coloane fiind stimulate de impulsurile
de la organele tendinoase golgi,altele de stimulii de la receptorii de
presiune din piele,etc
in plus,coloanele ce servesc diferitele modalitati snezitive se intercaleaza
- intre ele :
la nivelul stratului 4,acolo unde sosesc impulsurile senzitive se intercaleaza este
complet separata de cele invecinate

la nivelul altor straturi neuronale,apar interactiuni intre coloane,permitand astfel


inceperea unei analize primare a semnalelor senzitive
- in portiunea cea mai anterioara a girusului postcentralin profunzimea SANTULUI
CENTRAL,se afla un numar mare de coloane ce primesc informatii de la proprioceptori
acestea au multiple legaturi functionale cu ariile motorii procentrale,formand aria
senzitivo-motorie
coloanele somestezice,situate mai posterior,primesc informatii de la receptori
cutanati cu adaptare lenta(CORPUSCULII MEISSNER)
si mai posterior,un numar tot mai mare de coloane sunt atimulate de impulsuri de la
receptorii din hipoderm(receptori de presiune)
i)Campul receptor si acuitatea tactila
- nu toate regiunile cutanate au aceeasi densitate de receptori
- in functie de densitatea acestea,teritoriul cutanat respectiv are o acuitate tactila mai mare
sau mai mica
- pentru testarea acuitatii tactile se aplica pe tegument,simultan,cele 2 capete ale unui
compas;i se are subiectului sa spuna daca simte distinct ambele capete sau doar unul
- se constata diferente mari de raspun,in functie de zona cutanata investigata
- masurarea acuitatii tactile consta de fapt,in masurarea distantei minime dintre cele 2
capete ale compasului pe care subiectul le percepe separat
- astfel,acuitatea tactila este de 2 mm pentru buze si 60 mm pentru spate,scoarta percepe
un singur stimul
Campul receptor al unui neuron implicat in sensibiltatea cutanata este aria tegumenatara a
carei stimulare determina modificari in rata de descarcare a neuronului respectiv.
Suprafata campului receptor este invers proportionala cu densitatea receptorilor din
regiune.
Inhibitia laterala- cand un obiect bent atinge tegumentul,pot fi stimulate mai multe campuri
receptoare>
- cele aflate in centrul zonei,unde atingerea este mai puternica,vor fi stimulate mai puternic
decat cele aflate la periferie
-senzatie este insa la atingere unica,cu definirea precisa a marginii obiectului
-acest fapt este posibil datorita procesului de inhibitie laterala;aceasta apre la nivelul
SNC:neuronii stimulati mai puternic inhiba neuronii campurilor receptoare perifice prin
neuronii de asociate cu traiect lateral in SNC.
ii)Sensibilitatea protopatica(grosiera)
- pentru recunasterea contactului cu un obiect
iii)Sensibilitatea epicritica(fina)
- permite caracterizarea unui obiect,respectiv identificarea prin pipait a
formei,dimensiunilor,greutatii,materialului,precum si identificarea vibratilor cu densitate
joasa
iv)Sensibilitatea termica
- pot fi apreciate diferentele de temperatura ale obiectelor
- intensitatea senzatiei termice este proportionala cu viteza de schimb termic dintre
tegument si obiectul atins;din acest motiv,corpurile cu conductibilitatea termica mare par
mai reci sau mail calde decat corpurile cu aceesi temperatura,dar cu conductivitate termica
scazuta
- aceste sensibilitati pot fi dezvoltate suplimentar prin antrenament(la nevazatori)
-simtul tactil,impreuna cu cel kinestezic,permit cunoasterea in fiecare moment a locului
ocupat de fiecare segment al corpului nostru in spatiu,precum si a deplasarilor diferitelor
segmente ale sale,unele fata de altele sau in ansamblu
- existenta fiecarei componente a organismului este atat de bine intamparita in constiinta
incat,la persoanele care au suferit amputatii ale unui membru,persista timp si cateva
saptamani senzatia prezentei in continuare a membrului amputant
- mai mult,daca anterior amputarii,bolnavul a avut dureri foarte mari la nivelul membrului
respectiv,el va simti in continuare aceleasi dureri,desi membrul nu mai exista

- extinderea ariilor semestezice I si II duce la abolirea senzatiilor tactile epicritice in


jumatatea opusa a corpului,dar afecteaza mai putin sensibilitatea termica si aproape deloc
pe cea dureroasa,evidentiind rolul talamulusului in perceperea temperaturii,durerii
-distrugerea ariilor somestezice asociative duce la imposibilitatea recunoasterii apartenentei
la propriul corp a jumatatii centrolaterale
iv)Sensibilitatea dureroasa
- prezinta o importanta deosebita pentru apararea organismului fata de agentii nocivi
- durerea este semnalul de alarma care alerteaza organismul in vederea inlaturarii ei si a
cauzelor care au produs-o
- in clinica,durerea reprezinta un simptom important pentru diacnosticarea bolii
- practic,orice agent(mecanic,fizic,chimic,biologic)care produce leziuni tisulare poate genera
durere
- valoarea protectiva a receptorilor pentru durere=NOCI RECEPTOR este evidenta,ei
semnalizand pericolele
- acesti receptori au o foarte redusa adaptare la stimuli,astfel ca declanseaza impulsuri
continue catre centrii corticali,atat timp cat actioneaza stimulii
- nocireceptorii viscerali sunt stimulati si de spasme musculare,diverse substante chimice si
chiar de scaderea aportului de sange dintr-un anumit organ
- crearea senzatiei tactile urmeaza legea totul sau nimic
- pragul de excitatie(=valoare prag)a stimulilor de presiune trebuie sa fie depasit
- in acest caz,stimulul este inregistrat,indiferent de valoarea cu care a depasit pragul
- cu cat stimulul este mai puternic,cu atat este mai mare numarul de impulsuri pe unitatea
de timp

3. Patologia
Afectiune
a
Micozele

Simptome

Cauze

Tratament

- cojirea pielii, iritatii,

- ciuperci microscopice =

- antimicotice

mancarimi si crapaturi, mai


ales intre degete
- aparitia pe pielea paroasa
si neparoasa a unor plagi cu
contur neregulat (perii fiind
retezati)
- infectii care se pot croniciza

DERMATOFITI (Tinea pedis,


Tinea facies, Candida
albicans), favorizate de
caldura, umiditate,
incaltaminte prea stramta;
- se transmite de la
animalele de companie si de
la persoane bolnave sau
obiecte ale lor
- pe fondul unei imunitati
scazute sau ale unei igiene
precare

recomandate de medic
dupa investigatii de
specialitate
- tratamentul poate
dura intre 9-12 luni
- e bine ca obiectele de
imbracaminte sa fie
arse
- se cauta si se
indeparteaza sursa;

a) Pilomicozele
- se localizeaza mai ales pe pielea capului, indeosebi la copii
- se caracterizeaza prin placi de dimensiuni variabile, cu mici cojite albe, in care parul e rupt
- pot da leziuni si pe restul corpului (lipsit de par) sub forma unor pete rosiatice acoperite de
cojite
(scuame de culoare alba), avand la periferie un chenar de vezicule
- pot cuprinde si unghiile, dand infectii caracterizate printr-o umflare rosiatica a pielii din

jurul unghiei si
faramitarea lamei unghiei

b) Epidermicozele
- se localizeaza in zona inghinala sau la degetele si talpile picioarelor, unde provoaca pere
rosii cu vezicule
caracteristice la margini
- intre degete, datorita conditiilor locale, se produc maceratii si eroziuni, insotite de dureri si
greutate in
mers

c) Keratomicozele
- se localizeaza sub forma unor placi brune, net delimitate, cu o usoara descuamare, la
inghine sau subsuori, pe
piept, spate, gat;

d) Micozele profunde
- sunt rare si se caracterizeaza prin noduli profunzi, care se sparg, formand fistule prin care
se scurg puroi
amestecat cu sporii ciupercii;

e) Epidermicofitia
- produsa de Epidermophyton sp
- apare sub forma de plagi rosiatice cu contur neregulat, cu bubite purulente la periferie

f) Pitiriazis
- produsa de Malossezia furfur
- apare sub forma de pete cafenii sau albe la nivelul trunchiului, mai ales la persoanele care
transpira abundent

g) Tricofitia
- produsa de Tricophyton sp
- apare sub forma de plagi mici, cu contur neregulat, izolate sau adunate, acoperite cu
scuame grase sau uscate
si cu peri scurti si ilbiciosi in care sunt localizati parazitii
- da nastere la epidemii, in comunitatiile in care nu se respecta normele de igiena

h) Candidoza
- produsa de Candida albicans (saprofita in conditii normale, poate devenii patogena in
anumite conditii)
- apare mai rar la nivelul pielii si mai des la nivelul mucoaselor (bucala si genitala)
- se manifesta prin mancarimi foarte puternice si prin aparitia unei secretii grunjoase albe
(sunt, de fapt, sporii
ciupercii)
Herpes
- leziuni purulente ale
- infectie virala cu virusurile -automedicatie cu
buzelor sau leziuni purulente Herpes simplex 1 si 2,
unguent local
ale organelor genitale anexe
transmisa de la persoanele
(Acyclovir) pentru
- basicutele contin un lichid
contaminate, prin
herpesul buzelor
incolor, se rup cu usurinta,
nerespectarea regulilor de
- tratament recomandat
lasand eroziuni cu marginile
igiena;
de medicul specialist in
in arcuri de cerc (eroziunile
cazul celui genital
se vindeca)
- 1-2 zile inainte si pe durata
bolii: senzatie de arsuri si
mancarimi
- veziculele se transforma in
cruste brune-cenusii
- simultan se tumefiaza
ganglionii limfatici regionali
- indicat in formele
Piodermit - inflamatii localizate strict
- infectii provocate de

superficial, la suprafata
tegumentului, in jurul
orificiului folicular;

bacterii piogene dintre care,


cel mai frecvent sunt
implicati stafilococii si
streptococii patogeni
- ataca tesuturile din jurul
dintilor (paradent), gingia,
periostul dintelui

insotite de febra si
consta in antibiotice cu
spectru larg de actiune,
in local aplicarea de
comprese umede
antiinflamatorii

a) Impetigo (bubele dulci)


- caracterizata prin aparitia de bule purulente si de pustule pline cu un lichid initial clar care
se tulbura ulterior
- acestea se usuca sau se rup si sunt inlocuite de o crusta galbuie care se vindeca fara
cicatrice
- este produsa de streptococi

b) Ectima
- este postulo-ulceroasa, de dimensiuni mai mari decat impetigo, mai profunda,
caracterizata prin aspect ulceros si
prin faptul ca lasa cicatrici
- are aceleasi cauze

c) Zabala
- produsa de bacterii sau de ciuperci
- se caracterizeaza printr-o crapatura mica a buzelor, unde pielea prezinta o coloratie
albastruie; se zemuieste usor
- leziunea este dureroasa si uneori se acopera cu o crusta

d) Intertrigo streptococic (opareala)


- apare in special la sugari, la nivelul incheieturilor mari, la fese, axile, gat
- pielea este rosu aprins si suprafata zemuieste usor
- formeaza cruste galbene

e) Foliculita
- inflamatia foliculului pilos, care se poate transforma in furuncul
- se caracterizeaza prin basici mici pline cu puroi galben-verzui
- poate aparea si pe pielea lipsita de par

f) Hidrosadenita
- inflamatie a glandelor sudoripare (de obicei cele axiale)
- evolueaza sub forma unor abcese adanci ce se vindeca greu
- este produsa de stafilococi;
Acnee
- leziuni ale pielii fetei,
- secretia crescuta de
sebum blocheaza canalul de
(dermato trunchiului, mai ales pe
spate,
dar
si
la
nivelul
pielii
excretie al glandelor
za)
capului
sebacee si apar puncte
- dupa eliminarea puroiului,
negre = COMEDOANE, iar
la urma, ramane o cicatrice
instalarea si multiplicarea
- acneea rozacee (la femei
bacteriei Propioni Bacterium
dupa 40 de ani) = mici
acnes in foliculul pilos
dilatatii vasculare si
produce inflamatia si
basicute ce apar si pe un
aparitia cosurilot purulente
fond de roseata permanenta
si a nodulilor rosii;
- forma cea mai frecventa
- factorii care agraveaza
este acneea juvenila (vulgara acneea sunt igiena precara,
= polimorfa) care apare la
stresul, consumul de cafea,
pubertate
tutunul;

- indicat de medicul
dermatolog, dureaza 6-8
luni, iar dupa vindecare
trebuie continuate
masurile de evitare a
recidivei
- poate fi prevenita prin
curatarea zilnica a
tenului cu o lotiune
antibacteriana care
inlatura sebumul,
bacteriile si celulele
moarte care determina
aparitia cosurilor;