Trunchiul cerebral

1. Anatomia
- este format din 3 etaje: bulb=maduva prelungita
ventrala=bazilara

puntea lui Varolio=proturberanta

Alba

au: portiunea
predomina subst.
portiunea

dorsala=tegmentala
subst. cenusie

predomina
pedunculii cerebrali=mezencefal

3 portiuni: anterioara: picioarele

pedunculilor
trec fibrele fascicul piramidal
mijlocie=calota mezencefalului
contine nucleul rosu
cvadrigemina = techem

lama

formata din 4 coliculi cvadrigemeni

OBS: intre nucleul rosu si picioarele

pedunculilor se afla substanta neagra:

Substanta neagra are forma semilunara cu concavitatea spre nucleul rosu; formata
din nuclei ce contin pigment negru de melanina
Nucleul rosu are o forma ovalara si culoare rosie

- mielencefalul si mezencefalul formeaza trunchiul cerebral

- prezinta 2 fete: ventrala si dorsala

1. Fata ventrala = antero-laterala

A. Etajul bulbar
-

o structura cu inaltimea de 3 cm, situata in continuarea maduvei

are ca limita: inferioara: decusatia piramidala
superioara: santul bulbo-pontin unde isi au originea aparenta
nervii VI, VII, VIII
=marginea caudala
prezinta toate elementele descrise la maduva:
pe linia mediana se remarca FISURA MEDIANA ANTERIOARA care se afla
in continuarea fisurii mediane a maduvei -> se termina la nivelul
santului bulbo-pontin printr-o mica dilatare = FORAMEN CAECUM
cordoanele anterioare ale maduvei, la nivelul bulbului, devin PIRAMIDLE
BULBARE, in profunzimea carora se afla fibrele fasciculului PIRAMIDAL
lateral de acestea remarcam santurile antero-laterale
in afara acestora, cordoanele laterale le continua pe cele din maduva
in partea lor superioara prezinta o proeminenta ovoida, numita oliva
bulbara cu
inaltimea: 15 mm
latimea: 4-5 mm
in santul dinapoia olivei = SANT RETROOLIVAR se vad originile aparente
ale nervilor IX, X, XI

in santul situat anterior de oliva = SANT PREOLIVAR se vede originea

aparenta a nervului XII

B. Etajul pontin
-

se prezinta sub forma unei benzi de substanta alba dispusa transversal

formata din fasciculele de fibre transversale pe extremitatea superioara a
bulbului
are ca limita: inferioara: santul bulbo-pontin
superioara: santul ponto-mezencefalic = SANT PONTOPEDUNCULAR
pe linia mediana remarcam SANTUL ARTEREI BAZILARE(=artera care
contribuie la vascularizatia encefalului alaturi de artera carotida interna) =
SANTUL LONGITUDINAL MEDIAN
pe de o parte si alta se vad PIRAMIDELE PONTINE, in profunzimea carora trec
fibrele fasciculului PIRAMIDAL
lateral de piramidele pontine se afla originea aparenta a nervului V
in afara acestuia sunt pedunculii cerebelosi mijlocii care fac legatura intre
punte si cerebel

C. Etajul peduncular
-

Este localizat intre diencefal si puntea lui Varolio

este limitat: inferior: santul ponto-mezencefalic
superior: chiasma optica ce se continua lateral cu tracturile
optice
remarcam la acest nivel picioarele pedunculilor CEREBRALI care sunt 2
codoane de substanta alba divergenta cranial -> in profunzimea lor trec fibrele
fasciculului PIRAMIDAL
in spatiul dintre picioarele pedunculilor se gaseste HIPOFIZA (NEUROHIPOFIZA)
suspendata de TUBER CINEREUM prin intermediul INFUNDIBILULUI
sub aceste formatiuni se afla cei doi CORPI MAMILARI sub care se afla originea
aparenta a nervilor III

2. Fata dorsala

- se poate vedea numai dupa indepartarea cerebelului de care este separat prin
VENTRICULUL IV

A. Etajul bulbar
-

in partea inferioara este asemanator maduvei si prezinta:

pe linia mediana, SANTUL MEDIAN DORSAL care continua santul
omonim de la nivelul maduvei
lateral de acest sant remarcam FASCICULUL GRACILIS, iar in afara lui
FASCICULUL CUNEAT
in partea superioara se afla TRIGONUL BULBAR AL FOSEI ROMBOIDE
poate fi observata numai prin sectionarea pedunculilor cerebelosi
se mai observa: pedunculii cerebelosi inferiori
o portiune din ventriculul V

B. Etajul fosei romboide

-

are forma unui romb

reprezinta podisul ventriculului IV
prezinta pedunculii cerebelosi mijlocii
un sant transvers care constituie axul mic al rombului imparte fosa romboida
in:
trigon bulbar: inferior de acest sant si cu varful in jos
in varful sau se afla o lama de substanta cenusie =
OBEX
trigon pontin: deasupra santului transvers si cu varful in sus
in varful sau se afla APEDUCTUL LUI SYLVIUS = un
canal prin care

ventriculul IV comunica cu
ventriculul III
in unghiurile laterale ale fosei romboide se afla TUBERCULUL ACUSTIC, in
profunzimea caruia se gasesc NUCLEII ACUSTICI (COHLEARI)

OBS: ventriculii sunt camere in interiorul encefalului, pline cu lichid cefalorahidian

C. Etajul peduncular
-

la acest nivel remarcam prezenta celor 4 coliculi cvadrigemeni care formeaza

LAMA CVADRIGEMINA = TECTUM
intre cei 2 coliculi superiori se afla GLANDA EPIFIZA
coliculii superiori sunt legati de corpii geniculati externi (laterali) la care
soseste calea optica
coliculii inferiori sunt legati de corpii geniculati interni la care soseste
calea acustica
aceste legaturi se realizeaza prin BRATUL COLICULULUI superior, respectiv
inferior
isi are originea aparenta nervul IV sub coliculii inferiori

3. Structura
- la exterior: substanta alba
pe fata dorsala a mezencefalului se afla substanta cenusie foramta din
cei 4 coliculi cvadrigemeni
- central substanta cenusie
- datorita incrucisarii fibrelor descendente (motorii) si a celor ascendente (senzitiv)
care fragmenteaza
coloanele longitudinale de substanta cenusie, acestea apar ca fiind formate din nuclei
- substanta cenusie a trunchiului cerebral este formata sin nuclei proprii si nuclei
echivalenti coarnelor
fibre ascendente specifice (continuare a celor medulare)
fibre ascendente nespecifice (sistemul reticulat)
fibre de la nucleii bulbomezencefalici
fibre descendente (provenite de la etajele nevraxiale superioare sau cu
originea in trunchi)
fibre de asociatie (fac legatura intre nucleii trunchiului cerebral si pedunculii
cerebelosi)

A. Caile ascendente specifice

-

fasciculul spinotalamic lateral

fasciculul spinotalamic anterior

fasciculul spinocerebelos ventral (incrucisat Flechsig) care strabate toate

etajele trunchiului cerebral
fasciculul spinocerebelos dorsal (direct Gowers) care strabate bulbul

spre talamus

lemniscul medial pleaca de la nucleii Goll si Burdach

- ajunge la talamus
lemniscul lateral pleaca de la nucleii cohleari
- ajunge la corpii geniculati interni
lemniscul trigeminal se formeaza din nucleul tractului spinal al trigemenului
si nucleul pontin al trigemenului
- ajunge in talamus de unde se proiecteaza in ARIA
SOMESTEZICA (3, 1, 2)
fasciculul gustativ ascendent incepe la nivelul nucleului solitar
- urca spre talamus

B. Caile descendente

 Caile piramidale
- ajunse in parte inferioara a bulbului, se comporta diferit:
75%-90% se incruciseaza la nivelul bulbului => FASCICULUL
PIRAMIDAL INCRUCISAT
restul se incruciseaza la nivelul medular
- in traiectul lor prin trunchiul cerebral, din fibrele fasciculului piramidal se
desprind fibre CORTICONUCLEARE care ajung la nucleii motori ai nervilor
cranieni
Caile extrapiramidale
- in functie de originea lor:
- strabat toate etajele trunchiului: rubrospinal
nigrospinal
reticulospinal
tectospinal
- stabat numai bulbul: olivospinal
vestibulospinal
C. Fascicule de asociatie
- fasciculul longitudinal medial: fibre vestibulo-nucleare ce fac legatura intre
nucleii vestibulari din bulb si nucleii nervilor III, IV, VI
- fasciculul central al calotei aduce la oliva bulbara fibrele de la talamus:
talamo-olivar
nucleul
rosu: rubro-olivar
corpii
striati: strio-olivare
palido -olivare
- fasciculul longitudinal dorsal face legatura intre hipotalamus si nucleii
vegetativi din trunchi

D. Nucleii din bulb

Nuclei motori
- nucleul ambiguu: fibrele motorii ale nervilor: glosofaringian (IX), vag (X),
accesor (XI)
- nucleul motor al hipoglosului (XIII)
Nuclei senzitivi sau terminali
- nucleul tractuluispinal al trigemenului (V) in care se termina o parte din
fibrele senzitive ale trigemenului
- nucleii vestibulari (superior, inferior, lateral, medial) in care se termina
ramura vestibulara a perechii VIII
- nucleii tractului solitar in care se termina fibrele gustative ale nervilor VII,
IX, X
Nuclei vegetativi parasimpatici
- nucleul salivator inferior (IX)
- nucleul dorsal al vagului (X)
Nuclei proprii
- oliva bulbara
- nucleul formatiei reticulate
- nucleii Goll si Burdach

E. Nucleii din punte

Nuclei motori
- nucleul motor al trigemenului (V) in care isi au originea fibrele motorii ale
trigemenului
- nucleul motor al abducensului (VI)
- nucleul motor al facialului (VII)
Nuclei senzitivi sau terminali

- nucleul pontin al trigemenului in care se termina cealalta parte din fibrele

senzitive ale trigemenului (V)
- nucleii cohleari (ventral si dorsal) in care se termina ramura cohleara a
nervului VIII
Nuclei vegetativi parasimpatici
- nucleul salivator superior (VII)
- nucleul lacrimal (VII)
Nuclei proprii
- nuclei pontini in care se termina fibrele cortico-pontine si de la care
pleaca fibrele pontocerebeloase
- nuclei ai formatiunii reticulate

F. Nucleii din mezencefal

Nuclei motori
- nucleul motor al nervului oculomotor (III)
- nucleul motor al nervului trohlear (IV)
Nuclei senzitivi sau terminali
- nucleul mezencfalic al trigemenului in care se termina fibrele
proprioceptive ale nervului trigemen
Nuclei vegetativi
- nucleul autonom al nervului oculomotr (III)
Nuclei proprii
- nucleul rosu care se afla in calota mezencefalului
- substanta neagra aflata la limita dintre calota si picioarele pedunculilor
cerebrali
- nucleii formatiunii reticulate

2. Fiziologia