BUCO VINA

8omueasc

flollh!ll1!lllle

La 20 de ani dela Unire

de

ION I. NISTOR
Profesor la Univcrsitatca Rcgcic Carol II din Ccrmiuri

Cu 2 hrri si 45 ilustraliuni

Monumcntul Unirii din Ccrnufi

Cernuji, 1938

www.dacoromanica.ro

BUCOVINA

florn!ll1illlleEI Rollesc
La 20 de ani dela Unire
dc

ION I. NISTOR
Profesor la Uniecrsitatea Rcgele Carol II din Cernruli

Cu 2

45 ilustraliuni

Cernuli, 1938

www.dacoromanica.ro

Cuvnf

cefifori

In cursul anului acestuia se implinesc dou decenii dcla unirea

Bucovinei cu farasmam Romnia. Aniversarea aceasla trezesle in
sufletele ce/or cari au trit acele clipe is/orice, amintiri scnmpe si
duioase. Sun! clipe unice in viafa oamenilor si a popoarelor, care
nu se mai repet, dar care rmn vesnic vii si care se rE percus
teaz fr in/rerupere in via fa neamului pana ce se contopesc cu
vesnicia.

In amintirea acelor clipe am aslernut pe hrlie inh mplri /e

cele mai nsemnaie din via fa Bucovinei sub domina fiunea roms
neasc, penlru a anua progrese% pe care aceas' provincie le =a
realiza! din clipa in care a reinlrat in ritmul comun de viari poli=
lic, economice si cultural romneasc.
Fazele principale ale aceslei evolu f au Post expuse si in
limba francez penlru Expozifia general din Paris din anul 'recut.

ION I. NISTOR
Cerufi, Bunas Vestire, 1938.

www.dacoromanica.ro

Unirea Trilor Romne

Romnia moderna s'a nchegat din unirea Principatelor Ro.
mane Muntenia $i Moldova ntr'un stat national unitar. Acest me.
morabil act istoric s'a svr$it la 1859 prin votul Adunarilor Natio=
Hale dela Ia$i $i Bucure$ti. Unirea Principatelor sub Domnitorul
Ion Alexandru Cuza a fost recunoscut de Puterile Garante, semnatare

ale fratatului de pace dela Paris din 1856, in frunte cu sora noastr
mai mare Franta generoasa a mparatului Napoleon al III =lea.
Dar la actul Unirii din 1859 n'a participat Moldova intreaga,
a$a cune ea fusese descalecat de marii ei voevozi Alexandru=cel=
Bun $i Stefan =cel =Mare. La votarea Unirii dela Ia$i au fost lipsa
reprezentantii Tarii =de =Sus a Moldovei din tinuturile Cernauti $i Su=
ceava. Absenta aceasta se explica prin faptul ca tinuturile acestea nu
mai faceau parte din Moldova. Aceste regiuni din Tara =de =Sus fuse=

sera anexate la Imparatia Austriei sub numele de Bucovina.

Ingustarea stravechilor granite ale Moldovei se fcuse la 1775,
cnd imparateasa Maria Tereza ocupase Tara =de =Sus a Moldovei $i
o incorporase Imperiului Habsburgic.
O hart a Moldovei, tiprit in Olanda la 1737 $i descoperif
de curnd in Biblioteca Nationala din Paris, nfati$eaz Moldova in=
treag, in hotarele ei istorice, a$a cum ele fusesera statornicite dea=
lungul Nistrului de vechii descalecafori ai trii. Autorul hrtii este in=
su$i Principele Dimitrie Cantemir, dela care, pe lnga o ampia istori
a Imperiului Otoman, ni s'a pstrat $i cea mai larga $i documentata
descriere a Voevodatului Moldovei din vremea sa.
Trind sub stpniri sfrine, Romnii din Bucovina nu s'au
putut mprt$i de bucuria Unirii dela 1859 $i nid n'au putut
contribui, cu puterile for intelectuale $i materiale, la consolidarea
Romniei Moderne. Ei au fost sortiti s indure apsarea stpnirii stra:
ine $i s a$tepte inca mai bine de jumtate de veac, pna s sun $i

pentru ei ceasul cel mare al liberttii.

5
www.dacoromanica.ro

In invlmaseala rzboiului mondial, cel mai crncen din cafe a

cunoscut omenirea, a friumfat principiul de liberiate
autodetermi:
Hare a natiunilor subjugate din Europa. In unire cu mani
cu pu:
ternicii si aliali, Romnia a adus si ea suprema jertf de snge pen:
tru eliberarea conationalilor si de sub jugul stpnirii austro: ungare.

Numai in urma marei izbnde a aliatilor, Romnii din Buco:

vina si Basarabia, deopotriv cu fratii for din Transilvania, Banat si
Maramures, au putut scutura jtgul dominaliunii strine si proclama,
intr'un elan indescriptibil, unirea provinciilor for cu Regalul Romniei,
libere $i independente.
Proclamarea unirii Basarabiei, Bucovinei i Transilvaniei a
urinal in scut-1e intervale una dupa alta.

La 2T Marcie 1918, Adunatea Nationals dela Chi. inu proclams unirea Basarabiei dintre Prut Nistru cu Tara:Mam.
La 28 Octombrie 1918, Romnii din Bucovina, intruniti in Con:
gres National la Cernu /i, proclamare Unirea Bucovinei cu Regalul
liber al Romniei.
Iar la 1 Decembrie 1918, Romnii din Transilvania, Banat i
Maramure,c, constituiti in Marea Adunare Nalionala dela Alba:lulia,
proclamar unirea teritoriilor for nationale cu Regalul Romniei.
Astfel s'a putut ntmpla ca actele IJnirii dela la. i i Bucure. li
din 1859 sa primeasc , dupa un interval de 60 de ani, o ampia $i
fericit ntregire prin actele de unire dela CI.isinu, Cernauti i Alba:
Julia din 1918. $i cum Coate aceste mari si memorabile acte istorice
au izvort din vointa, liber
unanim exprimata, a Romnilor din Ve:
chiul Regal, din Bararabia, Bucovina si Transilvania, ele constitue
temelia cea mai sigur si mai puternic pe care se ridica, mndru
impunator, edificiul politic al Romniei Mari, intregit in strvechile
ei hotare efnice
nteleapta ocrmuire a Re:
istorice, sub fericita

gelui Ferdinand I si a M. S. Reginei Maria.

Prin ncorporarea Bucovinei in organismul

politic al statului

national roman, aceast provincie romneasc, dela Unire incoace,

a reintrat in ritmul comun al vietii nationale de stat, bucurndu:se
deplin de Coate foloasele
avantajele unei ocrmuiri nationale si
puterile
ei proaspete la inltarea consolidarea pa:
confribuind cu
triei comune.

6
www.dacoromanica.ro

Hora in piara Unirii din Cernuri, la 28 Noembrie 1918

Mitropolitul Vladimir, Ministrul Nistor i Generalul Zadik la 10 Mai 1919

www.dacoromanica.ro

Regele Ferdinand I

8
www.dacoromanica.ro

M. S. Regina Maria

www.dacoromanica.ro

Iar pentru a putea scoate mai bine in relief i a aprecia dupa

merit roadele ocrmuirii romne0i In provincia de doua decenii unita
cu TarasMama, credem c se impune sa insistam nitel asupra condilius

Sterna Moldovei

nilor de viat a acestei provincii pe timpul stapnirii austriace, asupra

i'mprejrarilor in care s'a realizat Unirea ei cu Regatul Romn, precum
i asupra prosperitatii ei sub parinteasca oblduire national.

10
www.dacoromanica.ro

II

Bucovina, leagnul Moldovei

Mitropolitul Vladimir Repta

www.dacoromanica.ro

Din fimpurile vechi i imemoriale feritoriul numit de Austriaci

Bucovina, dup pdurile de fag, numite slavoneste bucovine", adic
silvae faginales", fcea parte integrant din Tara Moldovei. Mai muli
chiar, Bucovina a fost
leagnul Statului Moldovesc. Pe teri>
toriul ei se gsea vechea capital a Moldovei Suceava cu resedinta
domneasc, care numai in urm a fost strmutat la 1a0.
La Suceava
avea resedinta Mitropolitul Moldovei. Tot la
Suceava se pstreaz pn astzi relicviile mucenicului ortodox Ion=
cel=Nou, care suferise martiriul la Cetatea=Alb in 1324, si care fur
aduse la Suceava de Alexandru=cel=Bun (1401), ca patron ocrotitor

al Trii Moldovei. Pe lng vechiul scaun episcopal dela ladu/i

se gse$te acolo pn astzi cavoul cu osemintele pmnfene ale
Voevodului Bogdan I, Desclectorul Moldovei.
La Putna, cu odoarele ei, este locul de vecinic odihn al ma=
relui erou al crestinttii $tefan=cel=Mare, care, in luptele sale cu p=
gntatea
dobndit laurii izbndei nemuritoare pentru crestintatea
rsritean intreag, dar si a apusului crestin. In mnstirea dela Su=
cevila, mpodobit cu frescuri minunate, se pstreaz odoarele $i ose=
'Antele principilor ei Ieremia
Simion, etitorii dinastiei Movilestilor.
La Voronct, la Moldovita, la Ptruti, la Arbore, la Dragomirna, la
Homor, la Snt=Ilie, la Sirete, vechea capital a lui Latcu=Vod,
la Sf. Onofrei &au 'Astral admirabile monumente de pictur arhi=
tectur moldoveneasc, o dovad a spiritului de jertf si a dragostei
de art a vechilor domni si boeri moldoveni.

Bucovina constitue un adevrat muzeu in aer liber, un sobor

de mnstiri, care se ngrmdesc una lng alfa, venind ficcare din
cte o domnie puternic
glorioas.
Cernulii, capitala Bucovinei, se pomeneste dela 1408 ncoace
in fratatele comerciale ale Moldovei cu Polonia. In Cmpulungul
Bucovinei dinueste nc spiritul de libertate
independent a vechei
rzesimi muntene de care ne aminteste principele Dimitrie Cantemir.

In Codrul Cosminului de lng Cernuti se desluseste pn astzi

freamtul sfrlucitei izbnde a lui $tefan=cel=Mare asupra craiului
polon Ion Albert (1497).
12

www.dacoromanica.ro

III

Anexarea Bucovinei la Austria

Asupra acesfui pmnt, presrat la tot pasul, cu urme nepieri=
loare de art si creatie romneasc, si ndrept Austria ochii si
lacomi de cucerire, cnd, in foiul rzboiului ruso :turc din 1768 -1774,
-1

Cetatea Sucevei

curnd dup mprtirea Poloniei (1112), ea ceru Portii Otomane o

fsie din pmntul Moldovei, pentru a:si deschide o cale de cornu:
nfre Galitia, de curnd luat dela Poloni, si Ardealul
anexat de mai nainfe, dup stingerea voevozilor indigeni (1691).

nicatie

13

www.dacoromanica.ro

Consimtimntul Ijortii fu cumprat cu bani grei si cu claruri

pretioase. Cnd veni ns la delimitare, Austria nu se multumi cu o
fsie :ngust de Omani, precum ceruse, ci cuprinse ntreg tinutul
Cernutilor si cea niai mare parte din tinutul Sucevei, deci teritoriul
cel mai bogat din toate in urme istorice din trecut si in amintiri
scumpe pentru ntreg neamul romnesc.
In zadar protestar boierii si clerul in frunte cu principele Czri=
gore Czhica mpotriva nclcrii hotarelor trii ; nzadar ncercar s
demonstreze Portii, prin hrti si memorii, c Austria, in loc de o
fsie ngust, necesar pentru deschiderea unei ci de comunicalie, a
cuprins doua tinuturi intregi din pmntul Moldovei, cele niai fru=
moase si mai bogate in amintiri istorice nepritoare.
Dar protestul Moldovenilor rsun in pustiu, fiindc diplomacia
austriaca vrs aur din belsug pentru a corupe pe Turci si a=i face
s consimteasc la rsluirea Trii=de=Sus a Moldovei, pe care Austria

usurptoare o boteaz cu numele impropriu de Bucovina, pentru a

nasca prada teritorial in ochii diplomatiei europene.
Este mai mult decal o simpl coincident c jurmntul de ere=
dint, stors Bucovinenilor de catre noua stpnire coincidea cu asasi=

narea la Iasi a voevodului Grigore Ghica, comis chiar in ziva de

1 Octombrie 17 77.
Actul de ccsiune s'a incheiat, fr consimtimntul Moldovenilor,
de catre Poarta suzeran, cu toate c ea, in virtutea vechilor capi=
tulatiuni, n'avea dreptul de a nstrir.a nici o palma de loc din p=
manful Trii Moldovei.
Actul de delimitare, semnat la Balamutovca pe Nistru in 1775,
fu mai apoi ncorporat instrumentului de pace, semnat la Sistov de Aus=

tria 5i Turcia in 1791. In baza acestui act diplomatic, Austria anexa

Bucovina cu o suprafat de peste 10.000 km2 si cu o populatie de
aproape 100.000 locuitori, asezati in 3 orase, Suceava, Sirete si Cers
nuti 5i in circa 200 de sate.

14

www.dacoromanica.ro

Iv

Bucovina sub administrafia austriaca

Moldova austriaci ", cad asa se numia acest teritoriu in
adele officiale austriace pn la denumirea definitiva de Bucovina,
primi o administratie militar conclusa de generali comandanti ai

Ruinele Cettii dela Suceava

feritoriului. Numai la 1786 Bucovina primi o administratie civile,

cnd fu incorporate Qalitiei ca o circumscriptie administrative a

acestei provincii, smuls din teritoriul Poloniei.

Contra ncorporrii la Galicia se ridic un energic protest din

15
www.dacoromanica.ro

poporului bucovinean, in frunte cu episcopul Doso:

boierul Vasile Bats, care cereau pentru Moldova Austriaca" o
administratie autonoma, fiindc aceasta provincie romneasc nu se
putea ncadra in Galitia din cauza limbei nationale romnesti si a
credintei ortodoxe, care erau diferite de limba si credinta Galitienilor
revendicrile Moldovenilor, adic ale Romnilor
Dar protestele
din Bucovina, rmaser zdarnice pn la 1848, cnd Bucovina fu
desprtit de Galicia $i constituit ca provincie autonoma cu titlul de
ducal, pstrnd ca marci a trii caput de zimbru al Moldovei.
Romnii din Bucovina ins nu s'au putut multumi cu solutiunea
aceasta, fiindc ei ceruri o autonomie national
primir dela Viena
o autonomie administrativ cu tendinte centraliste
cu limba ger=
mani oficial in administratie, justitie si in instructiunea publica.
pe trmul bisericesc.
Aceeasi nemultumire se manifest
Administratia austriaca a rupt legturile canonice ale bisericii din Bu.
covina cu mitropolia din Iasi si a inglobat episcopia de Rduti, mutat
partea clerului
ftei

la Cernuti, in jurisdictia bisericeasc a mitropolici srbesti dela Karlovitz.

Dup proclamarea Constitutiei dualiste din 1867, episcopia Bu:

covinei fu unit cu episcopatele ortodoxe din Dalmatia in faimoasa
Mitropolie a Bucovinei
Dalmatiei ", care s'a desfiintat numai dupa
reintoarcerea Bucovinei la Patria Mama.
Guvernul austriac s'a folosit de toate mijloacele pen tru a des=
considera sistematic drepturile limbei nationale si a stnjeni des:
voltarea culturali romneasc. Tot ce simtea romneste in Bucovina
era prigonit si urgisit. Pentru manifestarea unei vieti nationale romnesti nu era loc in hotarele Bucovinei, iar oamenii cei mai de seam
ai trii, cum au lost eruditul George Popovici si marele istoric Di.
mitrie Onciul, s'au vzut siliti s emigreze in Regatul liber pentru a
putea trai si simti romneste.
Bunurile mnstirilor bucovinene au lost secularizate si consti=
tuite ntr'un fond bisericesc", din mijloacele cruia se ntretine bi=
serica bucovinean
astzi. Din veniturile acestui fond s'a construit in
stil mauro =bizantin noua Rwdint Mitropolitan cu frumoasa sal de

16

www.dacoromanica.ro

marmor, in care s'a proclamat Unirea Bucovinei si s'a inaugurai

universitatea romneasc din Cernauti.
Pe mosiile bisericii bucovinene, Austria a infiintat colonii striino $i

anume germane si ucrainiene, in vreme ce tranul roman era urmrit

$i asuprit si silit s emigreze in Regatul liber sau chiar in America.
Politica austriaca a fost mereu ostil aspiratiunilor nationale si

Racla cu moa tele Sf. Ion dela Suceava

culturale romnesti. Austria nu vedea cu ochi buni intrirea prosperi=

talea Romniei libere, care putea s devina un adevarat Piemont romnesc

cu revendicri nationale in Ardeal si Bucovina. Din ateste conside=

ratiuni, politica el fata de Romnii subjugati a fost mereu o politici
de persecutie si de desconsiderare a justelor lor drepturi politice
si nationale. Ea se strduia din rasputeri s stearg urmele vechei
civilizatii moldovenesti din Bucovina si s schimbe caracterul etnic
romnesc al acestei frurnoase provincii.

17

www.dacoromanica.ro

In asemenea conditiuni era deci firesc ca opozitia romneasc

s se accentueze tot mai muli contra stpnirii strine, cuna a fost
cazul cu faimosul proces politic intentai studentimii romane dela Uni=
versitatea din Cernsuti, pentruc aceasta trimisese o telegrams de
aderent la Iasi cu ocazia aniversrii de 100 ani dela asasinarea
voevodului marcir Grigore Ghica.
Pentru a contrahalansa actiunea romneasc, Austria sprijinea
tot mai mull aspiratiunile politice ale elementelor alogene din Buco=
vina. De o consideratie deosebit se bucura elementul ucrainian care
a imigrat in Bucovina dup ocupatia austriaca, nvlind in massa
din Galitia invecinat, uncle conditiunile de trai erau cu muli mai
grele $i mai anevoioase ca in Bucovina romneasc.
In nzuintele ei de a contribui la injghebarea unei Ucraini Mari
pe socoteala Rusiei, Austria sprijinea din rsputeri aspiratiunile poli=
lice $i nationale ale Ucraintilor. din Bucovina, facndu =le mercu con=
cesiuni pe socoteala Romnilor b$tina$i.

Politica aceasta de concesiune pe seama Ucraintilor merse att

de departe, nct in timpul rzboiului mondial Austria se obligase s
cedeze Bucovina Ucraintilor.
Trgul atesta ru$inos urma s se fata in schimbul unci tanfi=

MO de gru de un milion de puduri, de care Austria avea nevoe

pentru hrana populatiei sale infometate.
Cu tabachere de our $i cu pungi de galbeni cancelarul Kaunitz
$i internuntiul Thugut cumprase in 1775 Bucovina dela Turci, pentru
ca dup 145 de ani, aceea$i Austrie Habsburgic, prin cancelarul

Czernin, s stea la iocmeal cu Ucraina pentru vnzarea Bucovinei

in schimbul unei cantitti de gru !
Dar acest trg ru$inos nu s'a putut face, fiindc Austria se
apropia cu pa$i repezi de complecta ei descompunere. Loviturile for.=
midabile pe care le primi la Rhin $i la Izonzo sguduir puternic
aceasta hibrid $i anacronic alctuire politics, fcndo s se des=
fata in componentele ei.

O sut cincizeci de ani de stpnire austriaca n'a lsat in Bu=

18
www.dacoromanica.ro

covina creatiuni durabile. Tot ce s'a pastrat in Bucovina ca monu.

ment de arta a izvorit din spiritul populatiei bastinase romnesti.
Slapnirea habsburgic a rmas pururea strain de aceast tara

i 11

4!

_,i

j.ft
.

Mnstirea Putna

romneasca, de vechile ei traditii culturale si artistice. Ea a dinuit

in ve$nic vrjm$ie cu spiritul romnesc, ce stpneste aci din mosir
stramosi. De aceea nlfurarea acestei stpniri devenise un imperativ
categoric al vremurilor moderne.

19
www.dacoromanica.ro

Iancu Flondor

20
www.dacoromanica.ro

Propaganda National
Dobndirea Independentei, prin cooperarea armatei romne
la cucerirea Plevnei
prin proclamarea Regatului Roman, frezi un
mare entuziasm
mult Incredere in sufletele Romnilor subjugati. O

Triplicul lui Stefan cel Mare dela Putna

Romnie puternic nu putea s se desintereseze de soarta conationalilor de sub stpnirea strin. De aceea Austriacii cutau s z=
drniceasc trezirea con$tiintei nationale la populatiunea romneasc

s o tin pe loc in avnful ei politic $i national. Fat de aceast

21

www.dacoromanica.ro

politic, Romnii nu puteau s adopte o alt atitudine, dect aceea de

aa i afirma drepturile lor politice
nationale, att prin pres ct si
prin glasul reprezentantilor lor din dieta Bucovinei si din parlamentul
din Viena.
Contactul cultural cu fratii liberi din Regal intri mereu ideen
de unitate culturale care trebuia s fie urmat de cea politic. Noul
curent politic"cultural porvi dela tineretul intelectual, ce =si fcuse edu=
catia sufleteasc la lectura produselor nouei scoli literare din Romnia
liber, reprezentat prin marele istoric al neamului Nicolae Iorga
prin revistele conduse de el.
Ideia unitlii culturale a Romnilor de pretutindeni, care trebuia
s premearg unirii politice a tuturor Romnilor in hotarele lor etnice
si istorice, prince rdcini adnci in grupul ,Junimii Literare" dela
Cernuti. Exponentii acestui curent, national $i cultural, nu aveau in
vedere realizri politice imediate
nici solutiuni de probleme econo=
mice de actualitate, ci ei, relund firul ntrerupt al politicei trditionale
de protest, se adresau direct sufletelor pentru a le ntri in crew
dieta izbvirii ce trebuia s vina.
.

Purttorii de cuvant ai noului curent iredent susjineau sus si

tare ca Bucovina este pmni romnesc ca ea mai curnd sau mai
trziu va trebui s fie reincorporat Moldovei, din trunchiul creia
fusese deslipit.
Astfel se explic fapful ca la izbucnirea rzboiului mondial mii
de tined romani bucovineni refuzar s se inroleze in armata austriaca
asupritoare si se refugiar in Regatul liber pentru a lupia acolo, alturi
de conationalii lor, la sfrmarea ctuselor seculare si la unirea Buco
vinei cu Tara =Mam.

Odat cu intrarea Romniei in rzboi (August 1916), refugiatii

bucovineni trecur
ei la datorie, unii combatnd pe front, allii srvind

ca organe de informatie $i de legtur, lar allii ca scriitori propa

gandisti, ndurnd cu resemnare, alturi de fratii lor liberi, jertfele
suferintele rzboiului. Unii din ei ca Ion Grmad, Lascar Lutia, v.a.
chau gsit pe front moartea de erou, amestecnd sngele lor cu cet

22
www.dacoromanica.ro

al camarazilor din IZegatul Tibet pentru friumful matei cuze tome

ne ti, contribuind prin jertfa vietii for la zdrobirea lanturilor seculare,
sub care gemea Bucovina for mult iubit.
In primvara anului 1917, rndurile refugiatilor bucovineni
sporir in mod considerabil. In btliile ce se dduser pe frontul de
'Est ntre Ru i i Austro'(zermani, grupuri compacte de soldati

Mnstirea Puma cu mormntul lui Stefancel.Mare

italieni, czur in prinsoarea

ruseasc. Din prizonierii acetia s'au format primele unitti de volunr
fari romni din Transilvania
Bucovina, crora in ziva de 8 Iunie
1917 li se fcu o grandioas
entuziast primire la Iai, unde se
srbtori nfrtirea de arme ntre Romnii de pretutindeni.
Steagul tricolor, la care voluntarii bucovineni prestar jurmntul
de credint, nu era nou pentru ei. Sub cutele aceluia steag biruir
ofiteri romni, cehi, srbi, polonezi

23
www.dacoromanica.ro

strmosii tor in Codrul Cosminului. Dar el aproape un veae jumtate nu mai flfia pe meleagurile Bucovinei. Voluntarii bucovineni
erau mnati de constiinta lor national s mbogtiasc strlucirea tri=
colorului prin marea izbnd, pe care ntreg neamul romnesc o astepfa
cu deplin ncredere dela ei si dela camarazii lor, oteliti in luptele glorioase

dela Oituz, Mr,ti ,i Mr,esti. Lor soarta le rezerv marea cinste

de a mplnta din nou steagul tricolor la Suceava ,i la Cernuti, uncle
la 1775 fusese :nlocuif cu steagul negru-galben al Habsburgilor.
La 6 Octombrie 1918 Comifetul National al Romnilor
del'erii ,i Bucovineni ,i al Corpului Ofiteresc de Vluntari" cereau
in numele lor ,i al fratilor subjugati de acas, a cror constiint; era
siluit:,i terorizat si deci in imposibilifatea de a se pronunta liber, s
fie' liberati de sub jugul Monarhiei Austro:Ungare
ca elementul
romnesc in ntregimea lui s fie constituit ntr'un singur stat national
sub domnia dinastiei romne,ti. Ei confestau Monarhiei Austro:Un_
gare dreptul de a se ocupa de soarta Romnilor din Ardeal ,i Bucovina, .dearece Aristro-Ungaria veacuri de-a rndul i:a linut in cea
mai ru,inoas robie. Ei cereau ca ntreg feritoriul locuit de Rornni
din Monarhia Habsburgic s fie eliberat s se uneasc cu Regatul
Romn a, a cum era prevzut in tratatul de aliant al Romniei cu
Puterile Intelegerii.
L adresa omagial' a refugiatilor ,i vluntarilor bucovineni, Res:

gele Ferdinand I rspunse, zicnd :

Zn momentele aceste mrete, cnd toat suflarea romneasc
se ndreapt cu rugi frerbinti ,i cu voint nestrmutat spre apropiata
nfptuire a visurilor de veacuri ale neamului romnesc, nu pot dect

s m bucur, and vd ct de tare este Mire voi credinta in ideal,

credinta in dreptafe ,i credinta in virtutile strmose,ti. Aceast credint m'a cluzit and am luat armele si ea nu m'a prsit, cu toate

suferintele ,i cu. toate durerile prin care am trecuf. Eram sigur c

aceast credint, purfaf de milioane de inimi in toate colturile unde
sun dulcele grai romnesc, va birui, cci ea neteze,te onice vale,
umplnd vile ,i sfrmnd muntii".

24
www.dacoromanica.ro

VI
Actul Unirii
Acriunea refugialilor si voluntarilor romni a lost sprijiniti efectiv
de elemenfele nationale rimase in Bucovina. Din aceast armonici

Icoan dcla Mnstirea Puma

25

www.dacoromanica.ro

colaborare a izvori:t actul nirii dela Cernuti, proclamai prin glasul

unanim al Romnilor Bucovineni.
La 2T Octombrie 1918 s'a ntrunit la Cernuti Constituanta
Bucovinei, care cerea -Unirea Bucovinei cu Tafa=Mama, protestnd
cu hotrre contra oricrei mutilri a hotarelor ei istorice in favoarea
Ucraintilor.

Pentru sustinerea revendicrilor nationale intr, la 11 Noembrie

1918, armata romn in Bucovina pentru a pune capt strilor anar=
hice si a asigura populatiunii romnesti posibilitatea de a se exprima
liber asupra viitorului ei.

Vineri la 9 Noembrie 1918 un aeroplan roman, plutind dea=

stipra Cernutilor, anunt populatiunii sosirea armatei romne libera=
toare, prin urmtoarea proclamalie :
Rspunznd la chemarea consiliului national al Bucovinei, ar=
mata romn, din. Malt ordin al M. S. Regelui Ferdinand I al Ro=
mniei a p$it pe pmntul Marelui Voevod Stefan, pentru a ocrofi
credint m=
viata, avutul
libertatea locuitorilor de orice neam
i:nceput opera lor de distrugere
potriva bandelor de criminali, cari
in frumoasa noastr tar".
Trecnd hotarul pus intre noi de o soart vitrega acum 100
de ani
mai obine, trupele romne sosesc in mijlocul vostru, adu=
sprijinul lor pentru libera mprtire a dorintelor
cndu=va dragostea
nscute din dreptul legitim al popoarelor de a dispune de soarta lor".
*

La intrarea in Bucovina, armata romn a fost primit pretu=

tindeni cu dragoste gi i:nsufletire de populatia dornic de pace si de
liberiate national.

Bucovina avea nevoie de un reazim puternic si de o fort mi=

litar de care dnsa nu dispunea in acele vremuri, and fii ei, rs=
pnditi pe toate cmpiile de lupt austro=ungara, nu se ntorseser nc
la vatr. Armata austriac din Bucovina se gsea in plin debandad
bandele de haidamaci ucraineni terorizau lumea si amenintau sigu=

26
www.dacoromanica.ro

ranta zilei de mine. In clipele acelea, and anarhia cea mai cumplif
asupra Bucovinei, veni Romania in
ameninta s pun sfpnire

Icoana din triplic

ajutorul ei, trimitndu=i armata liberatoare.

Era in ziva de 11 Noembrie 1918, and dorobantul roman,

incercat in Iuptele;crncene dela Oituz

Mr$esti, infr triumftor

2c
www.dacoromanica.ro

in Bucovina. Pretutindeni armata romn a fost primit cu aragoste

si ncredere, fiindc ea venia s asigure pacea si linistea populatiei.
Intrarea armatei in Cernuti a lost o zi de srbtoare pentru
capitala Bucovinei. De acolo armata ptrunse fr mpotrivire si re=
zistent pn la Ceremus si Nistru, aducnd populatiei pacea mult
dorit. Ea ptrunse chiar adnc in Pocutia polonez pentru a scuti
populatia de acolo de jafurile si turburrile anarhice.
Printr'o actiune armonic ntre Comitetul Refugiatilor si Vo=
luntarilor" din Iasi si a Consiliului National" din Cernuti s'a czut
de acord la proclamarea Unirii neconditionate a Bucovinei cu Regatul
Romniei.

Penfru ziva de 28 Noembrie 1918 s'a convocat la Cernuti

Congresul General al Bucovinei pentru stabilirea raportului politic
al Bucovinei fat de Regatul Romn".
Reprezentantii legali din judetele Bucovinei, ascultnd . expune>

rile presedintelui, votar cu mare entuziasm motiunea de unire ce

avea urmtorul cuprins :

Congresul General al Bucovinei, infrunit Joi 28 Noembrie

1918 in Sala Sinodale din Cernuli, considernd c dela fondarea
Principatelor IZomne, Bucovina care cuprinde vechile tinuturi ale
Sucevei si Cernutilor, a fcut pururea parte din Moldova, care in
jurul ci s'a nchegat ca Stat ;
Considernd c in cuprinsul hotarelor acestei tri se gseste
vcchiul scaun de domnie dela Suceava, gropnitele domnesti dela
Rduti, Putna si Sucevita, precum si multe alte urme de amintiri
scumpe din trecuful Moldovei ;

Considernd c fii acestei tri, umr la umr cu fratii lor din

Moldova si sub conducerea acelorasi domnitori au aprat de=a lungul
veacurilor feinta neamului lor mpotriva tuturor nclcrilor din afar
i cotropirii strine ;
Considernd c in 1114 Bucovina prin viclesug a lost smuls
din trupul Moldovei si cu de=a sila alipit Coroanei Habsburgilor ;
Considernd c 144 ani poporul bucovinean a indurat suferin

28
www.dacoromanica.ro

tele unei ocrmuiri strine, care ii nesocotea drepturile nationale si

s=1
care prin strmbtti ; i persecutii cuta s =i nstrineze firea

Epitaf dcla Putna

invrjbeasc cu celelalte neamuri cu cre el voeste s triasc ca frate ;

ca

Considernd c in scurgerea de 144 ani Bucovinenii au luptat

mucenici pe cote cmpiile de btUe in Europa sub steag

29
www.dacoromanica.ro

strain penfru mentinerea, slava si mrirea asupritorilor ior

c ei
drept rsplaf, aveau s Indure micsorarea drepturilor mosfenife pres
cum si izgonirea limbei lor din viata public, din scoal
chiar din
biseric ;

Considernd c in acelas limp poporul bstina$ a ; fost impies

decal sistematic de a se folosi de bogtiile
izvoarele de productie
ale acestei tiri si a fost despoiat in bun park de vechea mo$fenire ;
Considernd c cu toate aceste Bucovinenii n'au ,pierdut ns
dejdea c ceasul mntuirii, astepfat cu atta dor si suferit, va sosi
$i c mostenirea lor strbun, tiat prin granite nelegiuite, se va re:
ntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Stefan si c ei au
nutrii vesnic credinta c marele vis al neamului se va infpfui cnd
bate trile romane dintre Nistru
Tisa se vor uni ntr'un stat nas
tional unitar ;
Constati c ceasul acesta mare a sunat !
Astzi, and dup sfortri si jertfe uriase din partea Romniei
si a puternicilor
nobililor ei Aliati, s'au :ntronat in lume princi=
cnd in urma
piile de drept
umanitate pentru toate neamurile,
lovifurilor zdrobitoare Monarhia Austro=Ungara s'a sguduit din teme.
liile ei si s'a prbusit si and foate neamurile netusate in cuprinsul
ei si.au cstigat drepiul de liber hotrre de sine, cel dinti gnd al
Bucovinei desrobite se indreapt catre Regatul Romniei de care ea
fotdeauna a legai ndejdea desrobirii sale.
Drept aceea noi, Congresul General al Bucovinei, infrupnd
suprema putere a trii
fiind Investiti singuri cu pulen legiuitoare,
in numele Suveranittii Nationale, hofrim :
Unirea neconditionat pentru vede a Bucovinei, in vechile
ei hotare pn la Ceremuf, Colacin $i Nistru, cu Regatul Romniei".

30
www.dacoromanica.ro

VII

Regele Ferdinand i Unirea

Motiunea a fost votat cu mare insuflelire de Congres. O de=
legatie cu 15 membri s'a prezentat Regelui Ferdinand I la la i pentru
a prezenta moliunea.
Totodat s'a trimis o telegrama omagiala in numele Congrc=

Biserica dela Rdauli cu mormntul lui Bogdan Desclectorul

sului catre Regele Ferdinand I, prin care Congresul it proclama Rege

ruga sa pri=
gi Domn Liberator Purttor de grij al Bucovinei"
measc sub sceptrul ocrotitor al Majestjii Sale Bucovina eliberata,

31

www.dacoromanica.ro

reinodnd astfel firul istoric, ce fusese rupt cu silnicie mainte de un

veac

jumtate.

Congresul a mai trimis o telegram omagial guvernului francez

prin care il vestea c populatia Bucovinei, in virtutea drepturilor po=
poarelor de a hotr singure de soarta lor, a votat, in unanimitate, rea0

lipirea Bucovinei in vechile ei hotare la Regatul Romn. Ptrunsi

de adnc admiratie pentru mretele principii de libertate si dreptate,
de care Franta a fost cluzit in acest rzboi, si de sincera recu=
nostint pentru jertfele desinteresate aduse de nobila natiune francez
pentru triumful acestor principii, Ministerul Frantei la Bucuresti fu
rugat s notifice guvernului francez votul unanim al Congresului Cze=
neral al Bucovinei
s=i tlmceasc simtimintele de vesnic mul=
tumire

recunogtint.

La telegrama aceasfa presedintele Congresului, Iancu Flondor, a

primit in aceeasi zi urmtorul rspuns din partea domnului Saint:

Aulaire, ministrul Frantei la Bucuresti.

Sunt adnc miscat de simlimintele nobile ce

le exprimati

Frantei in numele Congresului General al Bucovinei ca

gndul
c ati aflat de bine s-i exprimati in deosebi dragostea Dvs. catre
tara mea, tocmai in momentul cnd proclamati Unirea cu Romnia.
Eu m simt indemnat s imprtsesc ceasta guvernului Re=
publicei, rugndu=1 s apere justa cauz a Romnilor.
Franta a rmas, credincioas misiunei sale mari in lume.
;,Noi nu vom- uiia niciodat c Romnii, frati de snge ai Fran.
ceziYor; au fcut pentru acelas ideal aceleasi sacrificii.
;,E vointa acestor martiri care porunceste s rmnem uniti
pentru totdeauna.

In numele guvernului francez, cat si in numele meu aduc fe=

licitri Generoasei Dvs. Natiuni, Regelui Dvs. loial
credincios
Bucovinei, nouei provincii romane, cat si Domniei+Voastre personal
a crui actiune, exemplu
autoritate au ajutat asa de util realizarea
idealului roman".

32
www.dacoromanica.ro

In aceleasi simtminte de cald simpatie a rspuns la telegrama

d=1 Aurifi, nsrcinatul de afaceri al Italiei.
Am onoarea s v anunt primirea telegramei Dvs. la care
n'am putut rspunde dect acum primind-o cu intrziere.
Principiul nationalittilor ca baz a fundrii statelor a fost pro.
Congresului

Mnstirea Sucevita

clamai de un brbat de stat italian

sustinut de poporul italian
ntr'o sut de ani de lupte si de armatele italiene in patru rzboaie.
Astzi, nfptuindurse realizarea acestui principiu in toatEuropa,

Italia se bucur de eliberarea celorlalte popoare subjugate ca si de

aceea a propriilor si fii
cu adnc multumit $i emotionat ea

prive* la Romnia care sub sceptrul Regelui su, prin

vigilenta

armatei sale si prin credinta poporului ski nfptueste unitatea rasei sale.

Eu nu voi lipsi de a duce telegrama Dvs. la cunostinta gu=

33
www.dacoromanica.ro

vernului i, mullumindu=v pentru amabilele Dvs. expresiuni, aduc

din parte=mi cele mai sincere felicitri pentru fericirea $i prosperarea
Romniei=Mari".
,
Rezoluliunea Congresului General a fost supus consfinfirii

regale i astfel prin decretul=lege din 30 Decembrie 1918 s'a de=

cretat c Bucovina n cuprinsul granitelr sale istorice este si r=
mne de=a pururi unit cu Regatul Romniei".
Indat ce se intruni primul parlament al Romniei=Mari, din
care fceau parte
solii Bucovinei, in edinta Camerii din 29 De=
cembrie s'a ratificat decretul=lege privitor la Unirea Bucovinei. Iar la
31 Decembrie 1919 s'a promulga! legea prin care Unirea Bucovinei
si ncorporarea teritoriului ei in Regatul Romniei deveni un fapt
istoric investit cu putere de lege.

Tot atunci parlamentul romn a ratificai si adele de Unire

dela Chisinu i Alba=Iulia, prin care Statul Romn ii ntregise te#
ritoriul in vechile sale hotare dintre Nistru
Tisa. Intregirea aceasta
s'a fcut pe baza dreptului de autodeterminare a Romnilor subjugati
prin votul lor liber si prin expresia hotrit a vointei lor de a trai
uniti pentru vecie cu frafii lor in Romnia .liber.
* *
*

Mai rmsese ca hotririle Adunrilor dela Chisinu, Cernuti

si AIba=Iulia s primeasc recunoaterea internalional la Congresul

de pace ce se ntrunise la Paris.

Actul Unirii dela Cernuti fu recnoscut de Austria prin art.
95 a tratatului de pace dela Saint Germain, prin care Austria renunta in
ceeace o privete in favoarea Romniei la toate drepturile sale asupra
Bucovinei, rmnnd ca frontiera s se'fixeze definitiv de Principa=
lele Puteri .Aliate
Asociate.
Diferendele ce s'au iscat . pe chestiunea trasrii frontierei intre
Romnia i Polonia s'au .putut,.aplana in mod favorabil prin Con=
ventia de frontier romnoypolo.n din Ianuarie, 1928 i astfel actul
Unirii dela Cernuti din Nombrie 1918 a primit recunoasterea in=
ternstional, iar Bucovina se rentoarse cu hotarele ei netirbite la
.

snul Patriei=Mame. Astfel s'a repara! dup 144 ani o nedreptate

istorie prin rentregirea Moldovei.

34
www.dacoromanica.ro

VIII

Bucovina sub administratia naIional

Unirea Bucovinei cu Patria =Mam s'a fcut ntr'o vreme and
'Iumea, ncercat de suferintele celui mai crncen rzboiu, era dornic

Epitaful lui Ieremia MovilA dela Sucevila

www.dacoromanica.ro

35

de liniste si pace. Toat lumea

ddea seama de importanta ma,
relui act politic prin care se plmdia neamul romnesc ntregit un
mare si strlucit viitor. Smnta nencrederii, pe care oficialitatea habs.'
burgic limp de un veac
jumtate o sdise in sufletele chinuiie ale
Romnilor din Bucovina, fata de tot ce era romnesc
ndeosebi
fat de Statul Romn, de asezmintele sale si de chemarea sa politic
si cultural la gurile Dunrei, dispruse ca prin farmec din sufletele
bucovinene. Toat lumea ritelege astzi s recunoasc
s aprecieze

marea oper de civilizatie de care Statul Romn a :nteles s o des.'

vrseasc in asa de scurt vreme in Bucovina.
Toate criticele neserioase au amutit
astzi, dup 20 ani de
munc struitoare, putem constata cu o multumire sufleteasc c joli
cettenii acestei provincii, fr deosebire de rasa credint, ader din
convingere la Statul Romn si apreciaz dup merit sfor.'
dragoste
trile
linistea intern
strduintele acestuia de a pstra ordinea
de a crea conditiuni prielnice de desvoltare cultural
economic
pentru toti cettenii deopotriv.
La opera aceasta de alipire organic a Bucovinei la Statul Ro.'
man, la silintele de imbunttire a strii economice si administrative,
scurt la struintele obstesti de ntrire si consolidare a patriei unite s'au
grbit s contribue toti oamenii de bine din Bucovina cu toat dra.'
patriotic abnegatie. Din Buco.'
gostea, cu tot spiritul lor de jertf
vina nu s'a ridicat nici un glas de protest contra nouilor stri de lu.'
cruri, ci dimpotriv cu tot fr deosebire, au recunoscut in faptul re.'
i:ntoarcerii Bucovinei la Patria.'Mam o reparare a unei nedreptti is.'
twice si o mplinire a unor revendicri nationale, drepte intemeiate.
Unirea constitue un act de recunoastere general c Bucovina, prin
asezarea ei geografic, prin traditiunile ei politice si culturale
prin
unitatea de rasa' a populatiunii ei bstinase face parte integranti din
teritoriul Statului .Romn si din pahimoniul istoric al natiunii romane.
Faptul acesta a fost de altfel recunoscut si de areopagul politic
al lumii, ntrunit in Conferinta de pace la Paris care a considerat ca
juste
ntemeiat.: drepturile nationale ale .Romnilor asupra Buco.'

36
www.dacoromanica.ro

vinei lntregi, in vechile ei hotare, ai?ezate de vrednicia moldoveneasc

de-alungul fluviilor Nistru
Ceremus.
credint, a recur
Populatia Bucovinei, fr deosebire de rasa
noscut dela inceput ca in nici o alta combinatiune politic inferesele ei
satisfcute mai bine ca
culturale si economice nu puteau fi aprate

in hotarele Statului Romn. $i cu drept cuvant, fiindc ospitalitatea

Mnstirca Voronet

$i toleranta religioas a Romnului bstinas nu s'a manifestai niceri

mai larg ca in Bucovina, unde toti cettenii tresc in pace si bun
contribuind prin muncasi hrr
intelegere, iubindu.si tara deopotriv
propsirea ei.
nicia lor la inflorirea
Stpnirea romneasc a. venit s dea dovad de ac_e_s_te. simti=
minte si s continue aplicarea lor cal mai larg.
Legiuirile cari s'au promulgat dup Unire mbrtiseaz, cu aceeasi

37
www.dacoromanica.ro

cu acelasi simt de dreptate, pe toti bunii Romani. Refor=

mele mari sociale, ca legea agrar, legea conversiunii datoriilor agri=
cole, ca refacerile regiunilor distruse de rzboiu, ca recldirea biscri=
cilor, scolilor si a tuturor asezmintelor publice, ca noua mprtire
administrativa
judectoreasc, s'au fcut cu deopotriv dragostc sj
grij pentru nevoile populatiunii ntregi. La alegerile pentru Corpu=
rile Legislative au participat totdeauna toti cettenii
si-=au afirmat
drepturile lor politice fr nici o restrictiune. Iar in Corpurile Legiui=
toare au fost reprezentate totdeauna toate gruprile politice in raport
cu numrul si importanta lor.
Noua Constitutie Romn din Februarie 1938 acord nouilor ce=
tteni romani cu mull mai mari drepturi si mai multe libertti ca

dragoste

vechea lege fundamental de slat" austriaca din 186Z. Ea pune

capt frmntrilor politice fr nici un rost, care zdrniceau munca
periclitau mersul normal al inchegrii
rodnic a cetfenilor pasnici
si consolidrii nationale.

Sifeni din Bosancca, jud. Suceava

38
www.dacoromanica.ro

TX

Viata economici
Unirea Bucovinei cu Regatul Romniei, pe lng mares sa
nsemntate istoria $i national,

adus si o serie rtreag de ini=

'!ItiNtl(i(int;qilq,n

Biserica dcla Arbore

bunttiri practice pentru 'binele populatiei, sprijinind trnimea prin

reforma agrar i conversiunea datoriilor agricole si and un nou

avnt vietii economice si industriale prin inglobarca Bucovinei in
.

marele si bogatul domeniu economic al Romniei Mari.

mainte de Unire viata economic din Bucovina era. aproape
.

39
www.dacoromanica.ro

din cauza deprtrii

proa mari de Marea Adriatic5 cu care Bucovina putea comunica
numai prin Triest dupa un ocol peste Lww, Cracovia, Viena, Graz
sufocat, din cauza ngustimii hotarelor el

$i

$i Lubliana.

Dupa Unire, odat cu hotarele politice, s'au lrgit si debu:

seurile economice ale Bucovinei. Barierile vamale spre Basarabia si
Moldova au dispruf ca prin farmec, astfel ca astzi Basarabia de
Nord deopotriv cu judetele Dorohoi, Botosani si Baia si =au regsit
centrul vietii for economice la Cernuti, uncle, in zilele de iarmaroc
se intlnesc, ca in vremurile strbune, negustori si steni de la Do:
rohoi, Botosani, Hotin si Blti, ba chiar si dela Soroca pe Nistru.
Stenii Bucovineni pot incrca produsele for de material lemnos si
strbate cu ele pana in cele mai deprtatc calune ale judetelor mol=
dovene si basarabene, pentru a se intoarce de acolo cu cereale, ln,
piei $i alte produse, cari nu se gsesc ndeajuns in Bucovina.
Pe lng apropierea $i infrtirea sufleteasc ntre cettenii pro:
vinciilor unite, vedem inchegndu :se naintea ochilor nostri relatiuni
comerciale prin schimb direct de mrfuri si de producto ca si in
vremurile vechi.
Inainte de Unire populatiunea Bucovinei se aproviziona cu

mii de vagoane de porumb din Vechiul Regal cu nvingerea mul:

Astzi aprovizionarea se
poate face in conditiuni cu muli mai usoare. Prin Unire, Bucovina
for dificultti

de transport si vmuire.

si :a redus in mod simtitor distanta ce o desparte de mare. Galatul si

Constanta sun! cu mult mai aproape ca Triestul. In deosebi a pro:
fitat orasul Cernuti pe urma Unirii, cci vechea capifal a Buco:
vinei a luat un mare avnt economic din cauza largirii esentiale a
debuseului sau si din cauza asezrii sale la drumul de legatura s i
mare circulatie a Romniei cu Varsovia, Berlinul si Ostende.
Stpnirea austriaca a stnjenit meren desvoltarea industriei in
Bucovina, fiindc ea avea un inicies vdit de a pstra aceast pro.
vincie ca un debuseu pentru produsele sale industriale. Sub stp:
nirca romneasc a inceput sa se desvolte in Bucovina o frumoas

40
www.dacoromanica.ro

activitafe industriala care cauta debu$euri pentru produsele ei in Coate

oratele din tara.

Indat dup Unire ncepu in Bucovina marea opera de cansode a ezare a stpnirii romne ti. Era nespus de muli de
facut atunci cnd, dupa un rzboi de 4 ani
dupa repetate ocupaliuni
lidare

ruse0, Bucovina a ajuns o adevrata pustietate. Satele i oratele pe undo

Femci in fata bisericii din Arbore

numai gr=
se a5ezase frontul austro=rus erau prefcute in ruina
mezile de drmturi mai indicau locul unde mainte de rzboi se ri
dicau gospodrii ste0. Populalia ce se :ntorcea exfenuat 5i slbit de
captivitatea ruseasc sau de pe frontul austriac nu gasea adpost dect,
in bordee subterane, umede i infunecoase ca in vremurile primitive.
Dar
in regiunile mai deprtate de front, trupele de ocupatie
ruse sau austro-ungare luaser la plecare cu sine pn $i cenuSa

41

www.dacoromanica.ro

bisericile erau in cea mai mare parte dr=

din vatr. Scoalele
drumurile
si podurile erau impracticabile, sera
mate, cile ferate,
viciile publice se gseau in complect desorganizare si in imposibi,
litate de a functiona. Aprovizionarea populatiei era aproape inexistent.
Drile publice nu se puteau ncasa. Vduvele orfanii rmaseri fr
ajutor. Circulatia fiduciar era redus la minim. Functionarii pu=
blici rmseser fr plat, astfel c administratia public se vzu si=
lit sa faci imprumuturi pe la bnci particulare pentru acoperirea chele
tuelilor mai urgente. O stare de neliniste si de nesigurant domnea
pretutindeni, iar in unele parti ale Bucovinei neajungurile si nevoile
mnau populatia la miscri violente $i anarhice.
Iat care era situatia Bucovinei, care se htorcea la Patria Mama
$i complect epuizat. Nu era deci lucru usor pentru
administratia romnesc de a intra in stpnirea uriei mosteniri att
de grele. Totugi administratia romneasci, sustinut si sftuit de
gata la orice jertf, s'a dovedit capabil de a reoameni priceputi
organiza o tari in plin descopunere, de a o reface, a o ridica din
starea de mizerie in care se gisi si de a .o indruma, Cu pricepere

desorganizat

energie, pc calea propsirii.

Regele Ferdinand $i Principesa Elisabeta la Pufna 1920

42
www.dacoromanica.ro

Administratia romneasc i Reforma Agrar

Prin decretal =lego pentru administralia Bucovinei din Decem=

brie 1918 s'au adus ordine in treburile publico. Prin accst decret-

Mn.istirca Dragomirnci

www.dacoromanica.ro

43

lege administra#ia $ucovinei fu incredintat unui ministru delegat al

guvernului romn, care exercita puterea administrativ prin secretarir
sefi la ramurile de administralie cele mai importante.
In Aprilie 1920 ministrul delegat fu nlocuit printr'un presedinte
al comisiei regionale de unificare, care avea nsrcinarea s lichideze
serviciile regionale si s tread atributiunile lor asupra resorturilor
ministeriale corespunztoare din Bucuresti.

La 1922 opera de unificare administrativ era terminata. Ea s'a

desvr$it cu mult chibzuint $i erutare, fr jignirea intereselor lo=
cale. Operatiunea aceasta s'a fcut prin ordonante decizii ministeriale
cu respectarea vechilor legiuiri locale bucovinene. Cum ns aceste
legiuiri nu mai corespundeau in toate cerintelor noui, create prin Unirea

cu Romnia, era firesc ca guvernul romn s se gndeasc la con=

vocarea Corpurilor Legiuitoare pentru Romnia :ntregit.
Vechea lege electoral din Vechiul Regat nu mai corespundea
nouei situaliuni. $i cu att mai putin aceast lege putea fi ntins
asupra nouilor provincii. De aceea era necesar s se promulge o nou
lege electoral pentru tara ntreag. Aceasta s'a si fcut in Noem.
brie 1919 s'a intrunit la Bucuresti primul parlament al Romniei n<
tregite, iar Bucovina a avut cinstea ca Mitropolitul ei, fericitul Vladimir

Repta, s prezideze primul Senat al Romniei Mari ca presedinte

de vrst.
In timpul acesta guvernul roman era .preocupat: de problema
agrar care se impunea in Bucovina. $i aici, ca ,i in celelalte prli
ale StatuluP Roman, trnimea obijduit
nendrepttit de veacuri
cerea pmnt pentru mbunttirea existentei sale.. Tinnd seam de
aceast legifim cerere s'a alctuit un, decret=lege de reform agrar

prin care s'au expropiat 561 mo$ii cu o suprafat de 75.798.52 ha

de pmnt cultivabil care a fost distribuii in loturi pn la 5 hectare
la 76.911 steni bucovineni.
Cum ns in Bucovina trnimea era suprancrcat de datorii,
Statul a irebuit s intervin prin o lege pentru:conversiunea datoriilor
agricole. Prin legea de conversiune dela 1934, Bucovina s'a bucurat

44
www.dacoromanica.ro

de un regim special prin faptul e datoriile agricole au lost reduse cu

700 /o, iar plata restului de 300 /o urmnd a se face in rate mici in
limp de 1.7 ani.
Concomitent cu aceast mare opera de dreptate social s'au s
vrt?it acte insemnate privitoare la refacerea satelor tji ora$elor distruse

Noua eldire a Universitl din Cernuti

de razboi, la reconslruirea bisericilor t1i a caselor parohiale, la reclr

direa localurilor de coala ce fusesera darmate in timpul razboiului,
refacerea cilor de comunicatie, a spitalelor
aezmintelor de asiY
stent sociala.

Refacerea inainta incet din cauza lipsei de mijloace materiale

iar nevoile tji neajunsurile pricinuite de rzboi erau foarte mari i treu
de satisfcut. Cu toate acestea guvernul roman n'a crutat nici munc
nici cheltuiala pentru a veni in ajutorul populatiunii bucovinene, rea.

45
www.dacoromanica.ro

liznd o oper de refacere si de mbunttire pe toate trmurile, vred=

nic de cea mai deplin laud
recuno,tint.
In epoca aceea s'a inceput $i s'a dus la bun sfrsit si opera

de legiferare unitar pentru Romnia ntregit. Aceast oper a fost

ncununat cu votarea Constitutiei $i promulgarea ei la 20 Martie
1923. Prin noua Constitutie att Bucovina at $i celelalte provincii
surori intrar sub regimul larg si liberal al Statului Romn unitar. In
temeiul nouei Constitutii s'au ntocmit si celelalte legiuiri speciale cum
este legea cultelor, legea administrativ, legea organizatiei judectoresti
legea nvtmntului de toate gradele. In Februarie 1938 aproape
unanimitatea cettenilor romni s'a rostit prin plebiscit pentru noua
reform constitutional, reclamat de nevoile vremurilor de astzi.

Ion I. Nistor

46
www.dacoromanica.ro

XI

Viola cultural
Prin legea cultelor s'a dat o solutie bun definitivi problemei
bisericesti din Bucovina $i problemei fondului bisericesc din aceast

Mnstirea Homorului

provincie. Biserica bucovinean fcea parte din Mitropolia Moldovei,

avnd un vechi sediu episcopal la Rduti. La . anexarea Bucovinei
de are Austriaci, biserica bucovinean fusese smuls din legturile ei
canonice cu mitropolia Moldovei
supus patriarhiei srbesti dela

47
www.dacoromanica.ro

Carlovitz. Decenii ntregi fruntasii vielii politice din Bucovina cerur

desprtira bisericii bucovinene de patriarhia srbeasc si unirea ei
cu mitropolia romana a Transilvaniei. Cererea aceasta ns n'a fost
bgat in seam de guvernul austriac. Dar ndat dup proclamarea
dualismului austroungar guvernul din Viena consimti la crearea unei
mitropolii ortodoxe
astfel lu fiint la 1873 Mitropolia Bucovinei
Dalmatiei cu un sinod mitropolitan ortodox la Viena. In situatia
aceasta a rmas biserica bucovinean pn la proclamarea Unirii cnd
mitropolitul Vladimir fusese rentegrat in scaunul mitropolitan din
Cernuti, din care fusese ridicat de ctre Austriaci in timpul rzboiului
sub pretext de iloialitate fata de statul austriac.
Dup Unire mitropolitul Bucovinei intr ca membru in Sf. Sinod
al bisericii autocefale romane, iar mitropolia Bucovinei primi ca epis
copie sufragan nou nfiintata episcopie Hotinului Bltilor, satisf
cnduse astfel dorintele legitime ale credinciosilor ortodocgi din Buco.
vina. De asemenea s'a incredintat administratia fondului bisericesc, ce
s'a alctuit din domeniile mnstiresti episcopesti din Bucovina, consi
liului eparhial in frunte cu mitropolitul. Sub Austriaci bunurile ace
stea se administrau de guvernul din Viena.
Biserica bucovinean a primit, prin noua lege a cultelor, auto
nomia ei cu dreptul de a.si administra averile si a alege organele de
conducere. Ca corp reprezentativ al ntregei biserici bucovinene s'a
constituit adunarea eparhial a Bucovinei.
Prin noua lege administrativ, Bucovina fu imprtit in 5 judete
cu personalitate juridic
cu o larg administratie local.
Prin .legea organizrii .judectoresti, Bucovina a primit . o curte
de apel si frei tribunale noui pe lng cele dou existente din vre=
mea Ausfriacilor. Crearea curtii de apel la Cernuti a satisfcut
una din cele mai ardente dorinti a justitiabililor bucovineni, care pe
vremea Ausiriacilor nu avea . o curte proprie, ci era supus curtii de
apel din Lww, capitala C'zalitiei.
Stpnirea romneasc nu siar fi :mplinit ndeajuns menirea ei
civilizatoare,.dac nu ar fi luat in noua provincie toate msurile pentru

48
www.dacoromanica.ro

adncirea nvtturii si adncirea culturii. In aces! scop.

s'a organizat si s'a completat nvtmntul de toate gradele, s'au con.
struit localuri noui si s'au nfiintat scoale profesionale si de meserii.
Pentru pregtirea corpului didactic primar s'a nfiintat la Cernuti o
nou coal normal de fete pe lng cea de beti existent inca pe
vremea stpnirii Austriei. In nvtmntul secundar s'au realizat
promovarea

Palaiul Mitropolitan din Cern:luli

progrese simtitoare faca de epoca austriaca, creindu=se pe lng liceele

gimnaziile existente allele noui in centrele cele mai importante.
Deasemenea s'a reorganizat si Universitatea Regele Carol II'lea

din Cernuti, care din germana ce era, a devenit o universitate rol

mneasc, primind un nou avant in activitatea el stiintifica cultural.
Deasemenea au luat fiint la Cernuti un Teatru =National
un Conservator de muzica
arta dramatic.

49
www.dacoromanica.ro

Ministrul Al. Constantinescu citete in fata altarului improvizat actul de imprarietrire a stenilor din Calafindesti
Balc.iuti, Czranicc;ti si Tibeni (29 August 1922)

www.dacoromanica.ro

Pe vremea stpnirii austriace limba de predare in scoalele de

toate gradele era limba cea oficial germani. Limba majorittii pox
pulaliei b$tina$e, adic limba romn nu era admis dect in cteva
scoli rurale si ca object facultativ in unele din gimnaziile liceele pus
blice. In felul acesta guvernul austriac jntelegea s impun Rom=
nilor modul lor de gndire si simtire
jnstrineze de cultura lor

Improprietrirea din Berhomet (1923). ontele Gh. Vasilco, far fund

generalul Berthelot, vorbe te tranilor mproprietriti

national. Impotriva acestor nzuinte dusmnoase au luptat mereu

sub stpnirea strin conRomnii si au reusit s =si pstreze
$tiinta natinal
spiritul de solidaritate i de "aspiratiuni nationale,
comune c fratii for din Regatul liber
din Coate celelalte piovincii

romnesti. Prin actul Unirii lupta lot a lost nctinunat de cea mai
strlucit izbnd.

51

www.dacoromanica.ro

Astfel vedem c timp de 20 ani,

cati

s'au

strecurat dela

proclamarca actului de Unire dela Cernuti, Bucovina s'a .nvrednicit de

toat grija si solicitudinea ur.ci ocrmuiri printesti. Stpnirea romneasc, sprc deosebire de cea strin, s'a strduit s trezeasc si s
incredere fat de noua stare de
cultive simlimntul de dragoste
lucruri
s realizeze progrese si mbunttiri pe foate frmurile
vietii publice.
cinstit administrafie, prin respectarea legii
Prin o bun
legalitt, prin preocupri permanente de ordin national si cultural si
prin grija neintrerupt pentru indrumarea si incurajarea vietii econo=

mice, comerciale si industriale, prin crearea de camere profesionale,

de agricullur, de comert si industrie si de munc, prin incurajarea
ncurajarea
meseriilor $i prolectia muncii, prin sporirea creditului
cooperatiei s'a putut realiza un real progres. De aceea putem constata
cu adnc multumire sufleteasc c stpnirea romneasc in Bucovina,

in timp de 20 ani, a fost ct se poate de rodnic si a realizat progrese

Odile in foate ramurile de activitale public
particular.
S dea Dumnezeu ca
in deceniile ce vor urma, acest bilant
acliv s sporeasc si mai mull pentru binele cettenilor
pentru
consolidarea
prop$irea patriei romane.

Chilia lui Daniil Sihastrul dela Puma

www.dacoromanica.ro

Teatrul National din Cernuli

Noul palat al Asigurrilor Sociale din Ccrnuli

www.dacoromanica.ro

Cminul dc Uccnici Ion I. Nistor din Ccrnuli

Majestatca Sa Rcgcic Carol al II=lca la inaugurarca noului Palat

al Universitlii din Cernuri

www.dacoromanica.ro

I
Inflorirea Bucovinei sub domnia M. S.
Regelui Carol al Ho lea
Prin unirea tuturor provinciilor romne cu tara mama in 1918
s'a mplinit visul de veacuri al poporului roman. La nltimea marelui
act erau de sigur fruntaii, exponenti ai credintelor nationale din provin=

M. S. Regele la intrarea in Universitate

cule subjugate, precum i intelectualii, in mare parte voluntari., plecati

s moar pe frontul datoriei, acolo unde glasul neamului ii cherna.
Regele Ferdinand Intregitorul, cel care cu. mana pe sabie, a
tiat drum avntului nostru in istorie, a inteles jertfa de singe cu care
fiecare Roman contribuise pentru nfptuirea idealului comun in m=
sura cea mai larg a rspltit neamul acesta prin marile reforme
sociale ce lesa prezidat..

www.dacoromanica.ro

55

C4RTE .l?/!'L /./6h'I' / 1 Ir %F N!: /.

l i

/%1h\!'!/'i!'Tf:

cl: .

.I7'/.(' !Ii

.. I

'\ft`.

.jo

IY.,a:

..trL))4/a,La..ir

ILrv,i,aiu

Za6L
[n.[

A'

n,n1nrlc 16101.41V

twm

I'..x.,La.

kk

1411a11436n

Y.

. M`..*t, >'

G U B>z R=

L) ! V T
Cs'
T. '..C'',".
}i .>Jta

' as. "t

:RLI}f}
.

%j
4r

r 'ty I
[!

,da
.

T R_

p,.

C'a.wo1N

yx

') 1

.y adc.`Lr

'I

L .yir '...':
O,

K raraLg.

.,

d+ry

MARE

Hwrfir

w.'

..7tl

Aran /ay

NIGRUM

P!r/
MOLDAVIA

,
.

GIY)VINA.

j;n.;:

1QICCLXXXIX

New L:vuliatte von Inn jrLwgen

FUR.STENTIfu.;( MOILlb! U
mtt ler A!S(I{r7.v,t
,.

y"{Lr i'.

.t

-v.+F..r_ r..rIXV,

T 4.y
1lI,Au,.

{ it

-`

XJie,
wL.D.r
a[rie
/
r rteft
r
71
4
xa.,..-011: .: n..' rT.? d. "Ada r,[

1.

..trraramr---

RJ
rdo-d:

is

UL

t0

.I

.._
"

Ly:A.::la

..c, o4.a

www.dacoromanica.ro

J6

I'r

11111111111.:7,-

www.dacoromanica.ro

A. S. R. Marcic Vocvod Mihai dc Alba Iulia

www.dacoromanica.ro

M. S. Regele Carol II, Consolidatorul, psind glorios pe urs.

mele Augustului Su Printe, s'a artat, din primele nceputuri ale
domniei, preocupat de unificarea sufleteasc a poporului Su si de
consolidarea statului in raporturile sale cu strintatea.
Opera aceasta de mari proporlii si care necesit timp, creste
sub ochii nostri. Institutii de cultur, asezminte sociale, iau fiint si
se desvolt. Marile probleme ale neamului afl o atentie continu si
se bucur de sprijinul cel mai larg din partea M Sale Regelui. Inalta
Sa grij pentru Coate categoriile sociale, pentru sntatea public, pentru
bunul trai al muncitorimii, se face resimtit in modul cel mai binefctor.

Dar pentru a se identifica la fata locului cu ncvoile trii, M. S.

Regele a intreprins atele vizite in Coate provinciile unite, care au ins.
tiprit pe veci icoana Suveranului in sufletul poporului.
Bcovina a avut fericirea s.L vad pentru ntia oar pe Au.
gustul Rege in Mai 1933.
*ceast vizit a insemnat pentru poporul bucovinean o renass.
Cere si trezire la viata romneasc. Institutia cea mai nalt din Bus.
covina, Universitatea Cernutean, care mai pstra ceva din atmoss.
fera vechei stpniri austriace, a primit cu cea mai adnc satisfactie

ngduinta regal dc a punta numele Universitatea Regele Carol

al II =lea ". Tot atunci M. S. Regele a fost promovat doctor honoris
causa la Coate faculttile Universittii Caroline.
Vizitarea monumentelor istorice din Bucovina in special la mA'

nstirea Putna, undo doarme somnul de veci marele voevod Stefan,

a mrturisit atasamentul viu si dragostea ce M. S. Regele o poart
strvechci Tri'de =Sus a Moldovei.
A doua vizit a M. S. Regelui in Bucovina a avut lac in Oc
tombric 1935, cu ocazia manevrclor regale ce s'au desfsurat pe
mcicagurilc bucovincne. Atuaicii N. S. Regele a participat la scrbarea
restaurrii mnstirii Putna, dcvenind al doilea ctitor al accstui sfnt
lca$. Cu accast ocazic a avut loc, ntr'un cadru impresionant, inau'
gurarea_ noului. local al Universittii din Cernuti.
Poporul bucovinean a avut dcosebit satisfactie s =si vad Sii=

60
www.dacoromanica.ro

M. S. Rcgele Carol al II=Ica, linnd discursul `Sau la inaugurarca noului

Palat al Univcrsirilii din Ccrnauli

Sosirea M. S. Regelui, a Marelui Voevod si a membrilor guvernului la I3ucsoaia

www.dacoromanica.ro

eranul in tinut de campanie, cercetnd satele

lund contact cu
pturile largi ale populatiei rurale.
Soli ai solicitudinei Sale pentru ameliorarea strii materiale si

fizice a trii, nerau vizitat satele din Bucovina, echipele regale stur
dentesti, a cror strduinte pe teren, au lsat mbunttiri simtitoare
si urine nesterse pe unde au trecut.
Dar mrturia cea mai vie care leag Bucovina de gndurile
sfletul M. Sale Regelui, peste orice conventiuni sociale, este darul

M. S. Regele i Marcie Voevod Mihai tree in revista frontul Arcailor la Bucaia

fScut cspitalittii bucovinene, trimitnd pe Marele Voevod Mihai in

primvara din 1936 in Bucovina s cunoasc strile din aceast
frumosul costum bur
parte a trii, s iubeasc datinile, obiceiurile
covinean, carerl prinde att de bine.
Popasul Sau prin satele de munte i ,es, pe la stnele Cu
ciobani sftosi, pe la horele din srbtori, uncle pasul Su a btut
mrunt in ritmul jocului sau s'a avntat furtunos cuprins brbtesfe
de flci chipesi, va rmne ca o amintire de neuitat, una din acele
cari chezsuesc legturi de adnc temeinicie.
Pentru a treia oar M. S. Regele, nsotit de Marche Voevod

62
www.dacoromanica.ro

Mihai a vizitat Bucovina in Iulie 1937, cnd 'la intoarcerca din Po,
Ionia, a descins la Bucsoaia din judelul Cmpulung, uncle a luat
parte ,la festivitlile incadrrii arca$ilor bucovineni in oficiul de edu,
catie a iineretului roman. Cu acea ocazie' M. S. Regele a binevoit
s primeasc proclamara Majesttii Sale 'de Mare Vornic al Arca,

Tribuna regala la Buc3oaia

silor

ingdue nvestirea Marelui Voevod Mihai cu brul de

cpitan al arcgimei bucovinene.

aplauzele frendice ale trnimei
bucovinene s'a cutremurat vzduhul de mretia momentelor trite la
Bucsoaia. Sufletul romnesc din Bucovina in credintele si idealurile
sale strbune. Fie ca rodnicia acelor clipe nlttoare s; sporeasc

s nu aib sfrsit, iar dulcea noastr Bucovina, s nfloresc mereu

sub oblduirea romneasc in hotarele Romniei Mari, una $i ne=
desprtit !

63
www.dacoromanica.ro

Poporul romn din Bucovina vede in M. S. Regele Carol al II2lea

pe Stpnul drept, pe Suveranul intelept si pe Regele iubit
asteptat
de veacuri, iar in Marele Voevod Mihai, garantia c aceast drag
goste adnc- va dinui in veci.

Stean din Bucovina

64
www.dacoromanica.ro

L BUCOVIHE
z

D:dr-q.

r6 km.

e;:

TAVMA'"'

EV.r r:
n

a.

ourOrr.vr

L.

4ea.d4

10.04

I1.'i Y j

<

`
f

,a, w

rti w.

?t

i
,,..r

' `

Co %.e........4.

"^-'s^'

-V '.:</N
VI'

.%)

I:

,_%

;;

www.dacoromanica.ro

yR.p

.nou.

M ty+
,,

ILUSTRATIUNI
Pag.

1. Hora in pista Unirii din Cernuti, la 28 Noembrie 1918

2. Mitropolitul Vladimir, Ministrul Nistor si Generalul Zadik la 10 Mai 1919 .

3. M. S. Regina Maria
4. Regele Ferdinand I

8
9

5. Sterna Moldovei
6. Mitropolitul Vladimir Repta
T. Cetatea Sucevei
8. Ruinele Cettii dela Suceava
9. Racla cu moagtele Sf. Ion dela Suceava
10. Mnstirea Putna
11. Iancu Flondor
12. Triplicul lui $tefan-celMare dela Putna
13. Mnstirea Putna cu mormntul lui $tefan.celMare
14. Icoan dela Mnstirea Putna
15. Icoana din triplic
16. Epitaf dela Putna
17. Biserica dela Rduti cu m:.rmntul lui Bogdan Desclectorul
18. Mnstirea Sucevita
19. Epitaful lui Ieremia Movil dela Sucevita .
20. Ivlnstirea Voronet
21. Steni din Bosancea, jud. Suceava
22. Biserica dela Arbore
23. Fernei in fata bisericii din Arbore
24. Regele Ferdinand si Principesa Elisabeta la Putna 1920
25. Mnstirea Dragomimei
26. Ncua cldire a Universittii din Cernuti
2T. Ion I. Nistor
28. Mnstirea Homorului
29. Palatul Mitropolitan din Cernuti
30. Ministrul Al. Constantinescu citegte in fata altarului improvizat actul de
improprietrire a stegilor din Calafindegti, Balcuti, Grnicegti si Tibeni
(29 August 1922) .
31. Improprietrirea din Berhomet (1923). Contele eh. Vasilco, fat fiind si
generalul Berthelot, vorbegte tranilor improprietriti

32. Teatrul National din Cernuti

33. Noul palat al Asigurririlor Sociale din Cernuti
34. Cminul de Uceniei Ion I. Nistor din Cernuti
35. Majestatea Sa Regele Carol al II-lea la inaugurarea noului Palat al Uni versittti din Cernuti
36. M. S. Regele la intrarea in Universitate
37. Plana Principatului Moldovei cu Bucovina
38. M. S. Regele Carol al II -lea

39. A. S. R. Marele Voevod Mihai de Alba Iulia

40. M. S. Regele Carol al I1-lea, vorbind la inaugurarea noului Palat al
Universittii din Cernuti

10
11

13
15

IT
19

20
21

23
25
2T

29
31

33
35
3T

38
39
41

42
43

45
46
47
49
50
51

53

53
54
54
55
56
58
59
61

41. Sosirea M. S. Regelui, a Marelui Voevod si a membrilor guvernului la

Bucgoaia

61

42. M. S. Regele $i Marele Voevod Mihai tree in revist frontul Arca$ilor

la Bucgoaia

43. Tribuna regal la Bucgoaia

44. Stean din Bucovina
45. Harta Bucovinei

www.dacoromanica.ro

62
63
64
65

CUPRINSUL
Pag.

1. Unirea Trilor Romnc .

2. Bucovina, leagnul Moldovci
3. Anexarea Bucovinei la Austria
4. Bucovina sub administratia austriaci
5. Propaganda nalional .

23

6. Actul Unirii

25

T. Regele Ferdinand Unirea

8. Bucovina sub administralia nalional
9. Viala economici
Reforma agrari
10. Administralia romneasei
11. Viala culturali
12. Inflorirea Bucovinei sub doinnia M. S. Regelui Carol al II =Ica
13. Ilustraliuni

51

www.dacoromanica.ro

5
11

15

21

35

39
40
47
55
66

21130 Tiparul Glasul Bucovinei

www.dacoromanica.ro

Lei 30.