Sunteți pe pagina 1din 163

DESPRE

E CU

DE

TEODOR V.

TEFANELLI

MEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE

, eu o ilustratiune, facsimile si anexe.

1.)

. BUCURESTI

PI

INSTITUTUL "E ARTE GRAFICE C. SFETEA

62-64, Calea 141.41or, 62-64

1914

,

www.dacoromanica.ro

FIMINTIRI

DESPRE

EMINESCU

DE

TEODOR V.

TEFANELLI

MEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE

Cu o ilustrafiune, facsimile si anexe.

BUCUREFI

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE C. SFETEA

62-64, Ca lea Mosi lor, 62-64

1914

www.dacoromanica.ro

rrZ2

o "If i!""4? 1h. a. r & Pp. . - I nr T Casa Pumnul
o
"If
i!""4?
1h.
a.
r
&
Pp.
.
-
I
nr
T
Casa Pumnul unde a locuit Eminescu in Cern

www.dacoromanica.ro

I

-.

4! "t

?°'

4.,

15.

:

e,

zas

,?

111,e

CATRE CETITOR1.

Despre Eminescu s'a scris atat de mull ca nici

despre until din bdrbatii insemna:i ai neamului

romanesc. Au scris cei ce l' au cunoscut in persoand,

au cunoscut dead dupd scrierile

sale si din toate publicaliunile acestea s'au format

si aiii cari nu

apoi concluziuni asupra intregii individualiti a

lui Eminescu.

Nu se putea ca uncle din aceste concluziuni sei

nu contrazith altora, pentrucd quot capita, tot sen-

sus., si in adeveir vedem cat de mutt se adevereste

acest proverb in criticile asupra personalitdtii lui

Eminescu. Este sigur cd dacd cei ce l' au cunoscut in persoand

ar fi adunat toate faptele din vi aa lui Eminescu

cunoscute lor,

si

le-ar fi publicat Kith nici un comen-

tar, ar fi fost mull mai usor pentru admiratorii

Si

criticii lvi Eminescu ca, pe baza acestor fapte,

i justa asupra lui.

i la hotaririle

sd-si formeze o opinie clard

Ei a fi fost in stare sei urn rze ca

judecdtoresti, adith sd cumpetheascd int& faptele

si

apoi sã tragel din ele concluziunile

juderata.

i sei pronunle

www.dacoromanica.ro

6

Dar nu toate faptele si epi:oadele din vieata lul

Eminescu sunt 'And acuma cunoscute

nu vor ajunge la cunostinta noastrd.

i multe nici

Eu dau acuma publicului amtinunte de pe tim-

pul cand a petrecut Eminescu la scoalele din Cer-

ndufi si la

cateva epizoade din vie* sa, dar ne lipsesc date

Universitatea din Viena, precum

si

precize asupra studiilor sale in Transilvania

si

asu-

pra pribegiilor cu trupele de teatru in Romania,

Banat si Transilvania. Privitor la studii usor s'ar

putea afld date precize dacd s'ar cercetd registrele

liceului din Blaj ;si poate si din alte orase ardelene,

dela anul 1866 pánd la 1869, dar ameinunte pozitive

asupra pribegiilor sale cu diferitele trupe de teatru,

nu cred cd ni le va mai puted da cineva in ziva de

astdzi, si cat de bine ar fi dacd le-am cunoaste

i publicat

fi lost indemnat spre aceasta de nenu-

dacd nu a

si

pe acestea.

Amintirile de lafti nu le-as fi scris

mdrate ofi 0 din foarte mune parfi. Mi s' a zis, cd eu

i coleg cu Eminescu in liceul

din Cerntiut,i, care am petrecut cu dansul cot limp

care am lost prieten

a stat in Bucovina si apoi cat timp a urmat studiile

la Universitatea din Viena, sunt dator sd dau

pu-
pri-

bliculut romdnesc amintirile mele despre acest

eten al meu, amintiri cari vor interesd pe cunoscniii,

prietenii

i admiratorii lui Eminescu.

i astfel m' am

hottirit sO urmez dorfnii exprimate din atcitea pOrti.

Dar, habent sua Pita libelli, cdci nu mi-a lost cu

putinid scl realizez aceastd hottirire 'Anti acuma si

aceasta nu din caned cO adunarea la un loc a acestor

www.dacoromanica.ro

7

amintiri mi-ar Ii /dcut greuttiti, ctici intre hdrtiele

mele aveam multime de insemnäri din vieata mea

si a colegilor mei, intre cari Si despre Eminescu,

pe ceind erd la Viena

i dupti acest timp, iar pentru

timpul cat am petrecut cu ddnsul tineretele in Cer-

ntiut,i,

intdmpldrile de pe atunci sunt ated de viu

intiptirite in memoria mea ca

i ceind s'ar Ii petrecut

astdzi.

icoanele

tie doarti oricine ceit de usor reproducem

i intdmpldrile ce ni s'au intipdrit in anii

tineretelor noastre. Cu scrierea acestor amintiri am

datorintele ce mi le

impunea serviciul meu de magistrat, imi absorbiau

tot timpul, inceit abia acuma, dupti ce m'am retras

din serviciul public, am a/Mt timp

inteirziat numai din cauza c

i linistea doritti

si

scriu aceste amintiri

si

sti

le aduc la cunostinta

acelora cari se inter eseazd mai de aproape de Eminesc u.

Implinindu-mi aceasrd datorinyi as avea cea mai

mare multumire su/leteascti, dacti prin aceste amin-

tiri as /1 putut contribui meicar cat de putin la mai

deplina cunostinyi a individualitalii marelui nos-

tril poet.

AUTORUL.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Cine voieste sa-si formeze o judecata dreapta

i sa-1 aprecieze dupa ade-

i

sa

asupra lui Eminescu

varata lui valoare. sa-1 inteleaga pe deplin

patruncla in firea lui, in felul lui de a cugetà, de

a lucrà si de a se purtà cu lumea in care a trait,

acela va trebui numai decât sa find seama de im-

prejurarile in care a trait si de mediul in care s'a

miscat si care 1-a inconjurat pe timpul cand el a

inceput sa-si formeze mintea i inima

si st-si

adune

sa-1

cunostintele trebuitoare pentru o crestere aleasa

la care rAvniau parintii sal si care ar fi avut

indreptateasca a ocuph un loc de cinste si in-

semnat in societatea omeneasca. Imprejurarile in

care traeste un individ, mediul in care se rnisca

si mijloacele educative pe care le foioseste, au

o desavarsita inrAurire asupra desvoltarii spiri-

tuale a individului, asupra vederilor sale si asupra

formarii caracterumi ski

Ca A-1 putern deci aprecia pe Eminescu in de-

plina cunostinta de cauza, vom trebui sa cunoas- tern toate fazele prin care a trecut el in vieata sa,

www.dacoromanica.ro

10

cki numai pe baza acestor premise putem ajunge

la concluziuni juste.

Spre a ajunge la aceste concluziuni vom trebui

sA avem in vedere cà Eminescu pArAseste, precum

vom vedea, in cea mai fragedA varstA de 8 ani

si 8-9 luni casa pArinteascA si este dus in strAinA-

tate la CernAuti, capitala Bucovinei, ca sA invete

carte si sA se procopseascA, intdi in scoala primarä

apoi in cea latineasca, precum numiau pe atuncia

Românii liceul din CernAuti. Tat Al sAu, originar

din Bucovina, avea mare incredere in invAtAtura

ce se putea castiga in scoalele nemlesti de peste

i orasul CernAuti nu era departe nici de

hotare,

i

Ipotesti nici de Botosani. Tata si mama il puteau

deci cerceta adese pe micul Mihai ca sA-si astam-

pere atat dorul lor,

cat

i dorul copilului, asezat

in tara strAinA. In lip, a pArintilor aveh sA grijeascA

de copil gazda la care locuia

i aceastA gazdA era

pi

responsabilA fatà de autoritAtile scolare si era

insemnatà in registrele oficiale 1). Este usor de in-

teles CA dela aceastA gazdA atarna foarte mutt,

cki ea avea sA grijeascA de copil, sA-1 povAtueascA,

n seurt sà-i tie in toate locul pArintilor. Intaiul

mediu in care se misca si se desvoltà elevul era

deci gazda i cei ce locuiau cu el impreunA. Trebuie

sA presupunun CA pgrintii lui Eminescu l'au asezat

hi inceput pe copil la un roman in gazdA, pentrucA

la varsta Cand ajunse la CernAuti, Mihai nu putea

sA cunoascA alta limbA decat cea romaneascA. Mai

1. In rubrica : verantwortlicher Aufseher.

www.dacoromanica.ro

11

pe urma Ii vor fi asezat la nemti, ca sA deprinda

sit

limba germana. In scoala primarà se Inv*. si

i in/cea germana

se conversh inpmba lromana

§i a tfel micul Eminescu, care atuncia se scria

Eminowicz, a putut sa deprinda usor limba ger-

mana. Pe langä aceasta auzia limba aceasta in

toate partile,

i chiar in familiile romanesti se vorbia

foarte mult aceasta limba. La anul 1858 cand a

venit Eminescu la Cernauti, simtul national era

Inca foarte putin de5teptat la Romanii din Buco-

vina. Nu exista nici o societate culturala, nici o

miscare nationala. Straduintele nationale ale lui

Pumnul si ale fratilor George, Alecu

i Eudoxiu

Hurmuzachi, incepute inainte de 9 10 ani, nu

prinsese Inca radacina. Limba oficiala

era cea

nemteasca. In scoli, afarA de cea primarà greco-

orientalà, toate obiectele erau predate numai in

limba germanA si in liceu numai o orà pe sapta-

rnanA era rezervata pentru limba

i

literatura

romanea sea.

Aceasta era situatiunea in Bucovina cand a venit

Eminescu in

inceput a se misch si a se desvoltà, i acest mediu numai putin s'a schimbat cat timp a petrecut Erni-

tara

; acesta era mediul in care a

nescu in Bucovina si aceasta schimbare s'a pro-

dus mai ales, prin reprezentatiunile teatrale sub

directiunea d-nei Fani Tardini, apoi sub Pascali

si

Millo. Imprivinta nationala era deci ace s'L mediu

destul de detestabil, dar pe de alta parte avea el

avantajele sale, caci in scoala se iivà foarte

s.erios 5i temeinic. Legile scolare e-au foarte se-

www.dacoromanica.ro

12

vere 5i profesorii tineau ca sa fie strict observate

de elevi. Cum infra in liceu, elevul nu mai avea

voie sa cerceteze cafenele, restaurante si alte lo-

caluri publice. Nu avea voie sa fumeze sau sä

poarte beuti5oare sau bastoane pe stradA. Trebuià

sa fie cuvnclos, modest 5i cu respect fatà de cei

mai in varsta. In toate Daminicele §i. sarbatorile

:.

.

trebuia sa umble regulat la biserica, iar inainte de

biserica trebuia sa asculte in clasa o preclic5 (ex-

horta) a catehetului. Contraventiuni in contra aces-

tor regule se pedepsiau foarte aspru, chiar

excluderea din scoal à. Pentru purtarea elevului

i cu

afara. de 5coa1 a era responsabild 5i gazda, care adese

trebuià sa raporteze (lirectorului sau ordinariului

(ordinarius) aclica principalului profesor din clasa.

In clasa elevii erau tinuti sa se deprinda cu un

studiu serios 5i temeinic al materiilor, sa fie cuvi-

incio5i, astdmparati, atenti 5i ascultatori. Lipsa de

cre5tere de acasa era suplinita in 5coa1a. Profesorii

tineau sä formeze caractere si in scopul acesta ve-

niau cu sfaturi 5i exemple frumoase din istorie.

Aceasta era metoda de instructiune 5i cre5tere ger-

mana in liceul din Cernauti child a intrat Eminescu

ca elev in acest liceu. $i profesorii erau atuncea

barbati a1e5i, serio5i 5i cu cuno5tinte a5a de fru- moase ca ar fi putut face 5i universitatilor cinste. In mi5cari1e din anul 1848 erau adeca" implicati

5i multi profesori foarte insemnati de prin Viena

5i din provinciile germane. Dupà potolirea acestor mi5cari, ace5ti profesori au fost spulberati in toate

pArtile, 5i Bucovina cea mai departata provincie

www.dacoromanica.ro

13

a Austriei, era considerata ca un loc de exil. Astfel

liceul din Cernauti capatase profesori foarte va-

loro. De astfel de profesori a avut Eminescu parte

in liceu §i de astfel de metoda in instructiunea ce

a primit'o in §coala. Dar §i afara de §coala se mi§ch

intr'un mediu bun, caci colegi corupti, destrábalati

nu avea. Strictele legi §colare §i supraveghiarea

continua, grijiau pentru aceasta. Samanta sadita

in inima frageda a tanarului Erninescu erh deci

buna §i puteà sa prinda radacina, sa incolteasca

§i sä aduca mai tarziu roade bune, caci ea cu-

prindea in sine principii frumoase etice §i morale.

De ar fi ramas el nurnai limp mai indelungat in

acest liceu ! Dar era ceva la acest baiat ce nu se

putea incatu§h §i aceasta era o pornire instinctiva

pentru neatarnare, pentru o rni§care libera, ne-

fortata de imprejurari si era apoi §i lipsa de rab-

dare. Nu-i placeau toate obiectele ce le cerea pro-

grama §colarä §i invata nurnai cele ce il interesau.

Din cauza ast a a ramas insa repetent in clasa a

doua. El se sile§te

i repeteaza aceasta clash' §i ca

repetent sfare§te cu succes bun semestrul inthiu,

dar la jumatatea semestrului al doilea, cu tot sac-

cesul bun ce-1 obtinuse in semestrul precedent,

parasete cu totul §coala (Aprilie 1863). Va fi con-

tribuit poate la aceasta §i lipsa de mijloace a pa- rintilor cari aveau sä ingrijeasca de o famine nu-

meroasä, desigur insa nu lenea, pentruca venind

iara§i la Cernauti, el studiaza mai departe singur,

afara de §coala, §i vom vedea cd e', ca autodidact,

§i-a ch§tigat mai frumoase cuno§tinte deca't muli

www.dacoromanica.ro

14

altii pe baza programelor §co1are

i ea a ajuns la

inaltimi de cugetare care a starnit admiratiunea

intregului neam i l'a ridicat pe un piedestal la care

atat profesorii cat §i colegii §i amicii sai nici macar

visara. Erninescu ne da o dovada mai mult, ca

geniul nu se lasa incatusa.t de programele §colare ;

el rupe lanturile cu care vor sä-1 lege, impulsiv

departeaza el stavilele ce ar putea impiedeca li-

berul sbor al aripelor sale,

I pe cal croite numai de

dansul, se Inalà in sfere neatinse, netarrnuite,

unde apoi planeaza nemuritor

i rece, precum carac-

terizeazd el admirabilul sau Luceafar.

A petrecut catva timp §i in anul 1864 in Cer-

nauti, apoi in anul 1865 si primavara anului 1866.

In aceasta primavard a clispärut cu totul din Bu-

covina. A pribegit apoi prin Romania, Transil-

vania si prin Banat pana in toamna anului 1869 cand apare in Viena si se inscrie la universitate.

Ar trebui de stabilit amänuntit cu ce s'a ocupat Eminescu in decursul acestor trei ani §i jumatate

(1866-1869), caci numai a§à vom puted avea o

icoana fidela a acestei vieti sbuciurnate.

In Viena a urmat cursurile dela universitate din

toamna anului 1869

le-a

pada' in vara anului 1872.

Lunile de vara

in 18 Decemvrie 1872 il aflam inscris la facultatea

filosoficä a universitätei din Berlin 1) unde petrece

petrecut probabil la parinti, iar

1, Vezi : Eminescu cornenwrativ, album de Octav Mina; fàrà indicare de

an, pag. 66 und.e este reprodusa foaia de inscriptiune la universitatea din

Berlin.

www.dacoromanica.ro

15

si

anul 1873. Acesta a fost cel de pe urrna an de stu-

dii1), ceeace se vede din dotia scrisori ce le adreseaza

el parintilor din Berlin, dar pe cat stiu, nu s'a

supus unui examen. In scrisoarea sa din 22 Iunie

1873 adresata parintilor din Berlin, roaga sa i se

trimità bani pe Iu ie si August. In aceasta scri-

softre vorbeste in mod cu totul vag

toral, dar acea ta, dupa parerea mea. nu pentruca

i despre doc-

ar fi avut in adevar de gand sa ia doctoratul, ci

pentru a linisti pe parinti

i a-i induplica a acluce

cele din urma jertfe pentru dansur 2). In anul 1874

s'a stabilit definitiv in Iasi, si cu aceasta a incetat

pribegia sa prin strainatate. Astfel II vedern ajuns

in Ora in varsta de 24 de ani.

acuma avern inaintea ochilor nosfri, macar

in parte, tabloul pribegiilor, sbuciumarilor

i

fra-

mantarilor sale printre straini, din cea mai frageda

2. Vezi : douil scrisori ale lui Eminescu adresate din Berlin parintilor si

In 17 5i 22 Iunie 1873 reproduse in Almanah lilerar pe anul 1903. Cerniuti 1903. Tipografia bucovineana. In scrisoarea din 17 lunie scrie : Pe 11 Jima

lui August sau lnceputul lui Septemvrie gdndesc cd mi-oi isprdvi examenele

si m'aiu Intoarce fn lard. Astept cu nerdbdare capalut viefit de student, care

de sigur penlru mine numai pldculd n'a lost.

Afara de accea

3. Ibidem pag. 47. Scrisoarea aceasta glisueste astfel

ma vad constrans 5i de imprejurari, ca so vii rog pentru ratele pc Ina! 5i Au-

gust, 5i o fac aceasta cu inima cu atilt mai grea, pentruca nu Itiu dael im-

prejurarile, in care va aflati acuma, nu vii fac pcnibili realizarca sumei, pe

care-mi yeti trimite-o. Dar in curand vor inceta acestea toate. In Lim cat pri- velte taxele de doctoral, voiu face tot ce-mi sta In putinta ea sa vii scutese de

proinisiuni de a pozitivitate

rispunderea lor, 5i am din mai multe pirti

oarecare. Afara de aceea cred ea zilele astea va sosl 5i Rosetti, agentul nostru

din Berlin 5i voiu intra cu el in relatiunile in cad am stat odata

www.dacoromanica.ro

16

varsta pada' ce, ca barbat, se salaslue§te in sfar§it

in patria sa.

Aproape 16 ani a petrecut el peste hotare, in

Cernauti, in Viena, Berlin, in Transilvania§iBanat.

Zic aproape 16 ani, pentruca disparand in vremea

aceasta dintr'un loc §i din altul pe catava vreme,

refugiul san era la parinti ; dupg aceea plech iata§i

in strainatate.

In varstä de plina maturitate, cu cuno§tintele

culese cea mai mare parte in §coli germane §i

din izvoare germane, §i nurnai cea mai mica parte

ca§tigate ca autodidact din carti §i din alte izvoare

romane§ti, infra el acuma intr'un mediu nou, in

i incepe activitatea

mediul societatei romane§ti

sa extraliterara in tara, prourniand totodata §i pe

cea litera -sa pe care o inagurase in strainatate.

Toate aceste irnprejuräri vor trebui sa le aiba

in vedere cei ce vor voi sa--1 inteleaga pe Eminescu

sa-1 aprecieze in deplina cunostinta de cauza.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU LA KOALA PRIMARA DIN CERNAUTI

Cand in anul 1860 am facut cunostinta lui Emi-

nescu la liceul din Cernauti, mi-a spus ea a cerce-

tat in CiTnauti si douà clase primarc, si anume

dasa a treia si a patra a §coalei primare greco-

orientale, care se nurnià pe atuncia

Nctiorial-

Haupisciwle. Asupra acestor doi ani ce i-a petrecut

Eminescu in scoala primara din Cernauti nu pot

da deslusiri din autopsie, fiindca atuncea ma aflam

la scoala primara din Siret, unde imi faceam in- vatatura. Totusi cred ca. nu Va fi de prisos daca

vom reconstitui dupà datele oficiale ce-mi stau la

indamâna,

tirile privitoare la Eminescu pe timpul

Fl-

celor doi ani de invatatura la scoala primara.

când aceasta ma bazez pe testimoniile din clasa

a III-a si a IV-a scoase din registrele acestei scoli

publicate de profesorul Dr. Radu I. Sbiera in

literar

pe anul 1903 1). Nefiinct acest

Almanahul

Almanah accesibil tuturor cari se intereseaza de

vieata lui Eminescu, reproduc aici in anexa testi-

1. Vezi Almanah literar pe anul 1903. Cerntluti. Societatea tipograficä

bucovineanä.

Eminescu.

2

www.dacoromanica.ro

18

moniile lui Eminescu pe cele patru semestre dirt

clasa a treia §i a patra; adaogand in conformitate

cu afirmatiunea d-lui profesr Dr.

ca alte testimonii nu se afla in registrele mentio-

Radu I.

Sbiera,

natei §coli.

Din aceste testimonii vedem cA micul Eminesca

a intrat in luna Septemvrie 1858 in clasa a II-a

a §coalei primare din CernAuti, prin urmare trebuie

sa fi fost supus unui examen de primire ca sA poatA

fi admis deo data in clasa II-a. Cum _si unde a lost

Eminescu instruit si pregAtit pentru acest examen

nu am putut aflà.

Ni se impune acuma dela sine intrebarea ce var.-

sta. a avut Eminescu când a inceput sA cerceteze

aceastA §coalA?

In testimoniile mentionate este notat cA M ichait

Eminowicz s'a nascut la 6 Decenwrie 1850 in

Bolopni.

Cu totul alta data a na§terii lui Eminescu arata_

testimoniul sau din liceu, cAci, in testimonial lui

Eminescu din intaia clasa a liceului, liberat de

directiune pe semestrul I al anului 1860-18611),

stA nota oficialA cA Eminescu s'a nAscut la 14

Decemvrie 1849 in Bolcsani, vra sA zica cu un an.

inainte de cum este notat in testimoniile din §coala

primara. Nota _din testimoniul liceal trebuie sä fi

fost conformA cu actul de na§tere prezentat di-

rectiunii, pentruca pe atuncea directorul liceului

1. Si testimoniul acesta este publicat de Dr. Radu I. Sbiera In Almanahub mentionat.

www.dacoromanica.ro

19

§tefan Wolf, cereh cu mare strictetà actul de na§-

tere §i nu-1 introduceh pe elev in registrele liceului,

adeca nu-1 primià in liceu pana nu i se prezenth

acest act. Elevul trebuia sa se prezinte la primire

Insotit de parinti, sau de tutor, §i ace§tia trebuiau

sä inainteze directorului testimoniul prin care se

klocumentà cà elevul a absolvat cu bun succes

§coala primara §i pe lângä acest testimoniu §i actul

de na§tere. MA s'a intamplat §i cu mine, cand un

an in mina am intrat §i eu in acest liceu. Tatal meu

nu adusese cu sine actul de na§tere, i acelas direc-

tor,

tefan Wolf, nu m'a primit in liceu, pada ce

nu i-a prezentat tatal meu acest act pe care dupa

o saptamana §i l'a procurat dela oliciul parohial

din Siret, unde eram nascut. Daca a introdus deci

.directorul in registrul oficial al liceului ca Emi-

nescu s'a ndscut la 14 Decemvrie 1849 in Boto§ani,

a trebuit s'o faca aceasta pe baza actului de na§tere

ce i s'a prezentat, caci aceasta este intóia insem-

nare oficiald in registre, este prescrisa de lege §i

o conditiune pentru a fi primit in liceu. Fost'a

insa acest act de na§tere exact ? Iata o chestiune

-asupra careia parerile Inca nu sunt pe dep

ii. la-

Inurite. Mie insu-mi mi-a spus poetul atat in Cer-

pfauti cat §i in Viena cà s'a nascut la anul 1849,

IA1-à sa-mi numeasca ziva §i locul na§terii. In un

registru al societatei literare Junimea" din Ia§i

a insemnat Erninescu singur cä s'a nascut la 20

Decemvrie 1849 in satul Ipote§ti 2).

i tatal lui

2. Vezi : Omagiu lui Mihail Eminescu. edat de Comitetul comemorativ.

Galati,

pag. 41.

www.dacoromanica.ro

20

Eminescu a insemnat pe o psaltire veche ca Mihai

s'a nascut la 20 Decemvrie 1849, iar actul de na§--

tere dela Adormirea Maicei Domnului" din Boto-

§ani, copiat §i publicat de d. Corneliu Botez 1)

§i autentificat de grefa tribunalului Boto§ani, aratä

ea Mihail fiul carninarului Gheorghe Iminovici 0 a sotiei sale Ralu s'a nascut la 15 Ghenarie 1850.

Deosebirea intre data nasterii din registrele li-

ceului, apoi intre data na§terii * precum a in-

semnat'o poetul in registrul Junimii, iar tatäl sari

pe psaltire, si intre actul de na§tere publicat de d. Corneliu Botez, nu este mare, numai o luna,

si asd putem stabili cu siguranp cei incepdncl Emi-

nescu sd cerceteze clasa a treia a scoalei primare din

Cernduti avea v( rsta de 8 ani si 8 sau 9 luni.

Din testimoniile ce le publicarn (vezi- Anexa A),

vedem ca in §coala primara Eminescu a invatat

bine. Din purtare a avut tot nota parte bund,

asemene §i din sirguinta, afard de semestrul al

doilea din clasa III-a cand a avut numai nota

bund de sirguintä. In limba germana a facut pro-

gres foarte frumos, caci numai in semestrul intaiu

al clasei a III-a a avut nota bund, pe cAnd notele

din toate celelalte semestre sunt parte hune. La IL-

nele clasei a IV-a a fost clasificat cu eminenta al

5-lea intre 82 de elevi. Si vom vedea, cd de§1 era

inoa un eopil in clasele primare, totu0 acesta a

fost timpul cand Erninescu a avut cea mai bunä

1. Vezi : Omagiu lui Mihail Eminescu, edat de Comitetul comemorgril,

Galati, pag. 47.

www.dacoromanica.ro

21

purtare in

Eminescu.

scoala

si

cele mai bune nol,e

din

obiectele de invaTAtura. Timpul acesta este pe-

rioada de strAlucire in inviipura de scoald a lui

Uncle a locuit el pe timpul cat a cercetat scoala

primarà nu am putut afla.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU IN SCOALA LA LICEU

Eminescu a inceput sa cerceteze liceul din Cer-

nauti in luna Septemvrie a anului 1860. Astfei

intrand eu in liceu in toamna anului 1861, l'am

aflat in clasa a doua. Din cauza aceasta ma intal-

niam cu dansul numai Duminicile

1

i sarbatorile la

exercitiile religioase ce le tinea batranul nostru

catehet Veniamin flint en toti elevii romani, in

o said mare a liceului. Iliut facea intai apelul no-

minal §i constata cine lipse§te, apoi ne facea morala

El era un barbat inalt §i frumos, aveh mare autori-

tate intre profesorii

liceului

i

inea cu stricteta ca

sä invatam obiectul salt : religia. 0 nota rea din

religie, avea urmarea cà elevul trebuià sä repeteze

clasa,

iar

absentarile

dela exercitiile

religioase

(exhortae) aducea en sine nota rea din purtare.

Noi baietii ii numiam pe catehetul Iliut numai

i porecla aceasta i-a limas cat a trait, Med

popa

sa fi putut fi exterminata.

Eminescu era diligent in cercetarea exhortelor

si

nu-mi aduc aminte sa fi constatat candva cate-

hetul lipsa lui dela aceste exercitii, dar in clasa.

www.dacoromanica.ro

24

intaia trebuie s. fi lipsit adese, caci odata lipsind

eu dela o exhorta, mi-a zis Eminescu :

Ia seama §i te fere§te, caci pe mine m'a

i mi-a dat nota rea din

purtare pentru ca am codit de cateva ori exhortele.

La aceste exercitii am fäcut, pe cand eram eu in

clasa Intâia, iar Eminescu in clasa a doua, cuno§-

'Ara popa in clasa intaia,

tinta cu dansul, ne-am imprietenit §i am rdmas

amicr pentru totdeauna.

Pe atuncea purta Eminescu numele Eminoviciu.

Par'ca-1 \Tad §i astazi mic §i indesat, cu pdrul negru

pieptanat dela frunte spre ceafa, cu fruntea

lata,

fata lungäreata, umerii obrajilor putin ridicati,

ochii nu mari dar vii, colorul fetei intunecat prin

care strabatea insa rurneneala sanatoasa a obra-

jilor. Era totdeauna curat imbracat.

La finea sernestrului al doilea anul 1862 Emi-

i ciin ma-

tematici

Astfel l'arn ajuns in anul 1862-1863 §i am devenit

colegi de clasà. Dar nici acuma nu eram la un loc,

nescu a avut nota rea din limba latina

si a ramas repetent in clasa a doua.

caci clasa avand aproape 140 de elevi, era despar-

tita in douà clase paralele A §i B i Eminescu dupa

. numelui ski era in despartitura A, iar eu

i limba

in despartitura B. La obiectele religia

romaneasca eram insä toti elevii romani ai clasei

la un loc

din cauza deselor intalniri capata legaturd tot

i acuma prietenia mea cu Eminescu

§i mai temeinica.

mai stransa

Limba §i literatura romaneasca ne-o preda, cand

.era sanatos, profesorul Aron Pumnul, iar daca se

www.dacoromanica.ro

25

boldavia, atuncea Ii substituià profesorul Dr. Ion

Sbiera, ulterior profesor la universitatea din Cer--

na'uti. Ace§ti doi profesori ne-au initiat in grama-

tica §i literatura romaneasca §i ne-au predat

putinA istorie nationala, atata cat era pe atuncea

permis sa ascultam din istoria neamului no tru.

Profesorul Pumnul venia foarte neregulat in

pentrucd era mai mult bolnav, dar cand ye-

clasa,

nia era o sarbRoare pentru noi, caci mult Ii iu-

b'am cu totii pe 'acest barbat bun care ne instruià

cu atata tragere de inima, cu atata iubire pärin

teasca §i cu atata lini§te §i raldare. Noi elevii nu

1-am Vazut nici cand razand. Avea ve§nic o inf a-

ti§are melancolicä §i dureroasä. 11 respectam cu

totii

i adese, cand din cauza durerilor ce-i frä-

rnantau trupul, era silit s'a p Afaseasca clasa, multi

din noi Ii petreceam pana Ia tr5sura, §i-i ajutam sä

se urce in ea, iar Eminescu pe care Pumnul ii

iubià foarte mult, Ii petrecea pada' acasà.

In ipsa lui Pumnul venia, precum am zis, pro-

fesorul Sbiera, §i el ne clasifica la finea fiecarui se-

mestru.

Atat la Pumnul cat §i la Sbiera era Eminescu

unul din cei mai buni elevi, pentrucä el cunostea

gramatica §i literatura romada mai bine decat

noi toti. iar ce prive§te istoria nationalà, nici nu ne

puteam asemäna cu dansul, pentruca el avea o

deosebita predilectie pentru aceasta, §i se vede Ca'

aveh §i din Romania carti de istorie nationala,

pe cand noi ceilalti, nu numai ca nu aveam astfeL

de carti, dar nici nu le puteam aflà undeva.

www.dacoromanica.ro

26

Eminescu ne vorbia adese in clasa" 0 noi il as-

cultam cu placere, pentrud vorbia române§te mai

-corect decat noi, 0 se feria si de a§a numitele ex-

presii pumnuliste care prinsese rAcläcinA intre stu-

denti. Pe langá aceasta avea §i un dar deosebit

pentru a istorisi !

Poate cd 0 imprejurarea d era din România,

a fost una din cauzele cá noi Bucovinenii tineam

a-tat de mult la Erninescu 0 c5 Aron Pumnul il

trata cu deosebitä bunAvointà 0-1 luà ades la sine.

Odatà l'am intrebat pe Eminescu ori de are

cärti pentru istoria Românilor, §i el imi rAspunse ca

nu are cArti de §coalã, dar are alte carp vechi in

care aflà ce-i trebuie.

Pe acea vreme noi elevii din liceu nu aveam o

gramaticA româneasd tiparita, ci invAtam dupà

dictatul profesorilor. Erninescu insA dpätase scrip-

tele dela Pumnul 0-0 prescrisese astfel gramatica.

Colegii lui Eminescu imprumutau deci adese ma-

nuscriptul sAu ca sà-0 prescrie si ei gramatica,

0 el le imprumuta färà greutate acest manuscript

cu conditia sä nu-i indoaie colturile filelor, acted

sä nu-i facä Eselsolirenl) cum ziceam noi pe atuncea.

Pe langà limba 0 istoria româneasd studia

Eminescu cu mare pläcere §i istoria antid §i se

ocupà Cu predilectiune cu istoria Grecilor. Roma-

nilor, Egiptenilor, Babilonienilor, Asirienilor, Per-

sienilor 0 a Indiilor.

Opul din care studia el aceastà istorie era W elt-

1. Urechi de mägar.

www.dacoromanica.ro

27

geschichte de Welter, carte scrisa intr'un mod foarte-

atragator, care de§tepta interesul tinerilor mai

cu seama din cauza ea cuprindeà pe larg toate mi-

turile, povestile §.1 legendele nebuloase in care erau

invaluite originile acestor popoare cu o cultura

a-tat de veche §i frumoasà. Aceasta carte nu era

impusa de legile §colare, dar cei mai multi din

colegi o aveau

§.1

i Eminescu nu se putea desparti

de dansa, caci ii vedeam purtand-o cu sine chiar

la plimbdri. Imi aduc aminte c

predandu-ne

profesorul nostru in clasa a doua istoria PerOeni-

lor

i venind vorba de tineretele regelui Cyrus,

ne zise mustrandu-ne, ca in despartitura A a

acestei clase este un elev Eminovici, care §tie is-

toria mai bine decat noi.

Dela aceastà placere a Iui Eminescu pentru

istoria antica §i pentru faptele invaluite in nimburi

mitice §i misterioase ale regilor din cea mai de-

partata antichitate, ne putem explich

i faptul

de ce Eminescu in poeziile sale scoate adese in

relief figuri luminoase din cronicele antice, pline

de misticism §i de poezie.

Eminescu vorbia bine §.1 limba germana, pentru-

urrnase

in Cernauti §i cloud clase primare

invete

i aceasta

limbA.

§i

astfel avuse ocazie s

Cele mai bune note le avea Eminescu din re-

i literatura româneasca §i din

istoria universala. In celelalte materii §i mai cu

ligie, din limba

seama in matematici §i latina era slab, iar cursuI

din limba greaca nici nu l'a urmat la liceul din

Cernauti, _pentruca aceasta limba se inVata abia

www.dacoromanica.ro

28

In clasa a treia, iar Eminescu a pa'rasit §coala in

semestrul de vara din clasa a doua, adicd in pri-

ina'vara anului 1863 pe vremea pa§telor (Aprilie)

-§i

nu a mai intrat ca elev public in acest liceu.

Pentru a avea deplind cuno§tintà despre mersul

intregului studiu al lui Eminescu la liceul din Cer-

nauti, reproduc aici certificatele din toate semes-

trele cercetate de dansul la acest liceu 1). (Anexa

B. C. D.).

Din aceste certificate vedem notele ce le-a avut

el la fiecare obiect de invätalurà, dar mai bAtätor

la ochi este faptul ea' la atenliune (Aufmerksamkeit)

a avut neintrerupt note rele, afarà de semestrul 1,

din clasa II, cand ca repetent, a avut o nota me-

diocrA. Din sirguinfti (Fleiss) numai in semestrul

I din clasa I §i in semestrul I din. clasa Il (ca re-

petent) a avut note bune, iar in celelalte semestre

note slabe. Din conduitti (Sitten) a avut in se-

mestrui II din clasa I notã rea fiindcä a lipsit dela

exhorte, iar in semestrul II din clasa II notà rea

din cauza cä a fost limbut (wegen Ge schwatzigkeit).

Mai vedem ca' in semestrul Il din clasa II (1862)

a lipsit 58 de ore dela §coalg, dar a justificat aceastä

absenta".

Cat timp a urmat Eminescu liceul era vorlAret

0 vioiu ca mai toti colegii s'ai, §i aveh un vecinic

suras pe buze, afarà doar cand nu §tia lectia.

1. Si aceste testimonii sunt extrase din registrele liceului si publicate de

profesorul Di. Radu I. Sbiera in Almanahul literar pe anul 1903, mentionat

anai inainte.

www.dacoromanica.ro

29

Acest. zâmbet prielnic i-a castigat inima colegilor

sai, ceeace nu impiedeca insa ca la certe ocazio-

nale sa se ghionteasca intre dânii de-abinele,

si in aceste cazuri de lupta tragicomica parul lung

al lui Eminescu formà o mare atractiane pentru

a fi scalfait de manile colegilor sài. Dar supara-

i iarasi eram cu totii buni pri-

rea nu tinea mult

eteni. Cand avea sa intre profesorul Pumnul in

clasa era mare liniste

tului

i aceasta din cauza respec-

i iubirii ce aveam toti pentru acest barbat,

dar fata de alti profesori nu existau aceste con-

i sariturile erau la

ordinea zilei. Eminescu contribuia si el din toata

cu toata vioiciunea unui copil neastarn-

parat ca sä ridicam pulberea

sideratiuni

inima

§i

i vuetul, jocul ile

in aer,

i se intrecea

cu noi, eine va sari mai usor peste Much

Eminescu era si bun de inima, ceeace se poate

vedea si din urmatoarea intamplare. Odata dupa

amiaza, inainte de pastele anului 1863, cand se

finiserd orele de invatatura in clasa mea

i colegii

iesiau din clasa, eu m'an, urcat pe catedra si am

strigat cat ma tinea gura petrecere buna domniIor.

Dar nervosului de profesor Vyslouzil, care trecilse

pragul usii, se vede ca nu-i placuse strigatul meu,

:

se intoarse si-mi dicta pentru o oara career in

clasa unde eram. Curand veni

i servitorul scoalei

Onufri ca sà incuie usa. Aceqt Onufri era foarte

popular .1a noi, pentruca ne irnprumuta

rale cand flamanziam in scoalä si nu aveam bani

sa ne cumparam covrigi sau mere. Tocmai cand

i Eminescu prin

i cu pa-

Voià Onufri sa incuie

usa, trece

www.dacoromanica.ro

30

coridor, ducandu-se acasa,

i zarindu-ma, ma in-

treaba ce-i cu mine, iar eu ii povestesc cu mare su-

parare nenorocirea ce a dat peste mine. Nu putu-

ram vorbi mult pentruca Onufri se grabi si incuie

i eu ramasei singur §i foarte descurajat. Dar

u§a

dui-A vreo zece minute aud ea scartie cheia la u§a

§i vad ca intra Onufri si cu Eminescu in clasà.

Eminescu aveh toate buzunarele pline de covrigi.

El imprumutase bani dela Onufri, camparase co-

vrigi, §i-1 induplecase sa-1 sloboaza ca sä steh cu

mine pana ma va libera. Ce voios eram acuma

in profuziunea multumirii §i zapacelii mele, i-am

§i.

promis lui Eminescu ca §i eu voiu sta cu dansul

cand 11 vor inchide vreodata. Acu ne treat timpul

foarte repede, caci abia sfar0sem sa mancam co-

i Onufri ne dete drumul, dar ne zise sa lii

vrigii,

spunem nimänui nimica c'apoi vai de cap al nostru,

iar noi arnandoi ne-am dus drept pe toloaca unde impreunä cu a1i colegi am jucat rningea

pada pe inserate.

Cateva zile dup A aceasta intarnplare disp

Emi-

nescu din Cernauti pe vremea pa0.e1or in Aprilie

1863 §i abia in primavara anu.ui 1864 ne-am in-

talnit iarA0,

i atuncia mi-a spus ca are de gaud

sà intre ca elev public in iceu dupà ce va trece

examenele restante. In acest timp ma intaln am

cu dansul totdeauna Ia reprezentatiile de teatru

pe care le da in aceastä stagiune, dela 1/13 Martie

1864 pana la 15/27 Maiu 1864, trupa doamnei

1. Loc viran In dosul grädinei publice, cgruia Ii ziceau si la pulverturm_

www.dacoromanica.ro

31

Fani Tardini in CernAuti. Despre acest teatru voiu

vorbi mai in urma.

Nu-mi mai pot aduce aminte cat timp a stat

Eminescu in Cernauti in arm] 1864, dar in Octom-

vrie 1864 il gasim functionar la tribunalul si la

consiliul permanent din Botosani unde sth pana

la 5 Martie 1865'). Dandu-0 aici demisiunea, vine

iarasi la Cernauti si anume pe vremea cand trupa

Fani Tardini sfarsia a doua stagiune a reprezen-

tatiunilor de teatru. Aceasta stagiune care ince-

puse la 2/14 Noemvrie 1864, s'a sfarsit cu repre-

zentarea din 9/21 Martie 1865.

Imprejurarea ca Eminescu, dupa ce-si dete dern.i-

siunea in 5 Martie 1865, era asa de grabit sa pa-

raseasca Botosanii incat nu si-a ridicat nici sa-

lariul ci a rugat (7 Martie 1865) pe Prezident 4-1

dea in primirea fratelui sau 5erban 9, ne indrepta-

teste sä presupunem ca Erninescu voia cu orice

pret sa fie inainte de sfarsitul stagiunii in Cernauti

ca sa se intalneasca cu trupa aceasta. Cateva zile

dupa inchiderea stagiunii, trupa a p ecat din Cer-

nauti si dupa plecarea ei a dispArut si Eminescu fara sa stim incotro a apucat-o. Se vorbia CA s'a

luat dupd aceasta trupa, dar in toamna aceluias

an 1865 vine el iarasi la Cernauti si-mi spune ca

studiaza mai departe ca privatist. A ramas aici

toamna si iarna anului 1865 si inceputul anului

1866 si apoi a disparut cu totul din Bucovina si

1. Vezi Albumul : Omagiu lui Eminescu, Bucure5ti 1909 pag. 58, 59.

2. Vezi : Omagiul lui Eminescu pag. 60.

www.dacoromanica.ro

32

se vorbia iarAsi intre colegi, cA s'ar fi angajat la

o trupà de teatru.

Insemnez aici faptul caracteristic &à Eminescu

cu privire la ceeace avea de gand sä facA, nici

cand nu mi s'a destainuit, nici mie nici colegilor sAi, §i astfel pentru noi era totdeauna o surprizà,

Canct ne incredintani c5 nu mai este intre noi.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU AFARA DE-*COALA

Precum vedem din cele precedente, Eminescu

ca elev public, a cercetat numai douA clase ale

liceului din CernAuti si silit fiind sä repeteze clasa

a doua, a Ordsit-o in semestrul al doilea pentru

totdeauna si de a tuncea nu a mai intrat in liceu.

Cauzele ce 1-au silit pe Eminescu sA purceaclA ast-

fel, erau cu bunA seamA inainte de toate greutAtile

ce le intampina la studiul limbei latine si la mate-

matici, iar cauzele ce 1-au silit sA dispara" de atatea

ori din CernAuti si sA aparà iarAsi pentru a studia,

ne-au rAmas nouà colegilor necunoscute, si Emi-

nescu in aceastä privintà nu era comunicativ si

nici cand nu ne vorbia despre afacerile sale parti-

culare, in deosebi despre cele familiare, care poate

si ele au avut o inraurire decizivA asupra acestei purtAri a lui Eminescu.

Cu toate acestea Eminescu avea dorinta sä ur-

meze studiile ca elev public, dovadA cA a studiat

atata timp in CernAuti ca privatist cu scopul de

a trece examenele restante ca sä fie prima in clasa

in care se aflau colegii sAi, dovadA mai departe

Emineseu.

3

www.dacoromanica.ro

34

ea' 51 in Ardeal a incercat sa" urmeze studiile la li-

ceul din Blaj 1), ceeace a5i5derea nu i-a succes, ne- putand corespunde din limba greaca".

Vedem deci cA nu i-a succes ca student extern sa"

depun5 vre un examen, iar ca sà repeteze clasele,

nu l'a Fdsat ambitia, pentruc'd ar fi ràmas prea in

urma colegilor säi cu care sta, cel putin in Cerdauti,

in neintrerupt contact 51 era acuma aproape de

5eaptesprezece ani, cand in anul 1866 a párAsit

cu totul ora5u1 Cernäuti.

Dacä consideram aceste imprejuthi, u5or vom

puteh intelege ca studiile lui Eminescu nu puteau

i ea' trebuiau sä fie lipsite de acea

temeinicie pe care 5i-o poate Insui cineva numai

treptat 5i prin studii regulate 5i sistematice.

fi sistematice

Cu toate acestea

i studiul particular 51 fdrà con-

trolä, pe care se puse Eminescu, avea pentru dan-

sul un avantaj, anume cä putea dispune de timp

cum voia, ca se puteà ocupà cu ce c oria, 5i ca' se

putea.mArgini numai la acele materii, care-i pla"-

ceau mai mult 5i care se potriviau mai bine cu

inclinatiunile sale.

cari le afla'm ulterior in scrierile lui Eminescu, do-

vedesc Ca el, ca autodidact, a intrebuintat foarte

_bine timpul 51 ea' s'a ocuput mult cu istoria 51 li-

i

cuno5tinte1e frumoase pe

teratura nationalä, cu literaturile streine, cu siste-

mele filosofice, cu metafizica

i chiar cu latina

care in liceu Ii fAceà atatea greutali. Poetul Ho-

1. Veli. Anghel Demetrescu : Literalura August §i Septemvrie 1903.

t arta romand pe luna IuPe,

www.dacoromanica.ro

35

ratiu se vede ca i-a placut cu deosebire, cci dupa

ani de zile, cand petreceam la studii in Viena, imi

recità adese ode ale acestui poet, intre cafi mai

ales : Beatus ille, qui procul negoliis

fugaces, Posthume, Posthume labuntur anni

. Eheu

.

.

Versuri din Carmen saeculare s. a. Se aprofundase

chiar in metrul antic si cei cunoscatori cetesc cu

placere oda sa : Nu credeam set"' nveil a murl vreodatd,

scrisa in cel mai perfect metru sapphic.

Si acuma sä reviu la vieata

i traiul ce-1 purth

Eminescu in Cernauti afara de scoala.

Am spus cä in scoala era vioiu, vorbaret

i ne-

astamparat ca mai toti colegii sài. Asa era el si

afara de scoala. Se intelege c

aceasta vioiciune

inaintand ih varstä,

i neastamparare se tot domo-

lia, se tot micsora, dar nu in mod pripit, ci ama-

surat evolutiunii firesti a pornirilor si a tempera-

mentului, cand trece amul dela copilarie la pu-

bertate.

Eu am locuit multi ani in stracta Cuciur-mare,

si inaintea locuintli mele se intindea asà numita

toloacei a orasului, unde studentii jucau adese in

orele libere mingea.

i Eminescu era adese prmtre

noi si juca cu noi mingea.

Imi aduc aminte

c intr'o vreme se iscase mare

cearta intre studenti

i intre ucenicii

i calfele me-

seriasilor din oras, fiindca fiecare partid voià sa

ocupe exclusiv pentru sine terenul de joc. Au urmat

si

bAttlii

serioase, in care insa studentii ramasera

invingatori, caci erau mai multi la numar

i po-

litia era pe partea lor. Noi doi, adica eu i Eminescu,

www.dacoromanica.ro

36

ilind prea mici, nu luarn parte activA la aceste

lupte, dar Mei pasivi nu eram, pentrucA la locuinta

mea se afla sub strea§ina un depozit de bete §i nu-

iele, pregatite anume pentru acest scop.

Cand lupta era signalizatA, eu §i Eminescu sco-

team armele §i trecand cu dansele numai drumul,

eram pe toloaca §i le impra§tiam intre studenti ca

sa invingk Oc latA insa, in invalmA§alk ne rataci-

ram intre du§mani" §i numai o fugA sanatoasa ne-a scapat de bataia sdravana ce ne ameninta.

Atuncea venise Eminescu cu. o carte imprumutata

din biblioteca studentilor §i in aceastA invalrna§ala

unde amandoi cAutam sA ajungem cat se poate de

repede sub adApostul locuintii mele, Eminescu a

scapat cartea pe campul de lupta, iar du§manii

au facut-o bucatele. Eminescu era nemangaiat, te-

mandu-se, ca neinapoind aceastä carte, nu va ca-

pAta altele. Dar a capatat §i mai departe carti din

aceastA biblioteck pentruca bibliotecarul, un stu-

dent

deosebita considerare pentru acest caz tragicomic de forta majora.

paremi-se Alexandru

Ple§cA

a

avut

Voiu da aici cateva amanunte asupra acestei

biblioteci, care se afla in casele lui Pumnul §i care

a avut o insemnAtate atat de mare in desvoltarea

studentilor pe terenul limbii §i literaturii romane.

Pumnul locuià in casele proprii, aproape de peri-

feria ora§ului, in strada care astAzi poarta numele

lui. El aveà doua case in aceea§ curte. Daca intrai

pe o portita de lemn in aceastA curte, te aflai intre

amandoua casele. Cea din dreapta mai mare §i

www.dacoromanica.ro

37

mai inalta, cu cerdac dinainte, era casa unde locuia.

Pumnul, iar cea din stânga, mai mica §i mai joasa,

era menità pentru stu.dentii ce-i gazduia. Pumnul.

In aceastä casuta se afla. §i o mica biblioteca a stu-

dentilor români, ferità de ochii profesorilor straini,

caci dupa legile §colare, studentii nu aveau voie

fost confiscata

§i aceastä biblioteca, daca in ochii lumii nu ar fi

sa intretina biblioteci

§i

ar

fi

trecut de proprietate a lui Purnnu.1. Biblioteca era

alcatuita din diferite carti daruite de Pumnul, de

studenti §i de alti barbati, prieteni ai tineretului

§i ai culturii neamului nostru, cu scopul ca studentil

sa cunoasca §i literatura româneasca §i sa se in-

deletniceasca in limba neamului lor, pentruca in

liceu toate obiectele se predau in limba germana,

iar pentru limba §i literatura româneascd, era re-

zervata numai o ora pe saptama.na, in care trebma

sa fie pe furi§ ghemuitä §i istoria nationala, pentru-

ca programa §colara nu permiteh sa se predeh stu-

dentilor români istoria neaniului bor. Nu era o bi- blioteca aleasa, ci cuprindea numai volumuri rds- lete din poetii §i scriitorii români, bro§uri, foi vo-

lante, reviste mai vechi literare, calendare cu a-

daos beletristic, cateva carti privitoare la istoria

13 omanilor §i letopisetele lui Mihai Cogalniceanu.

Aceasta era unica biblioteca unde stu.dentii cu in-

lesnire puteau *eel §i imprumuta carti române§t.

Bibliotecar era totdeauna un student gazduit de

Pumnul, care locuià in camera in care se Oa §i

biblioteca.

Aceasta a fost

intdia

bibliotecd consultatd de

www.dacoromanica.ro

38

Erninescu. El o cercetà foarte sarguincios, cetià

acolo §i-§i imprumutà §i acasä carti. Când mergeh

la biblioteca, trebuià sa treaca pe langa locuinta mea §i m luà adese cu sine. El citià cu inlesnire

slova veche cirilica §i mai cu seama carp vechi ve-

deam in maim lui, iar letopisetele lui Cogalniceanu

le luà acasä. and a vazut sa i eu cetesc slova ve- che, m'a intrebat unde am deprins aceasta slovk

Ca doar in §coa1 5 nu se invata. Spuindu-i ca tatal

meu m'a invatat sa cetesc slovele vechi dupa o

psaltire §i dupd o carte ce cuprindeà vieata sfin-

i el tot acasa a deprins aceasta

tilor, imi zise,

slova. Mai cu seama in zile de dumineci §i sarbatori Ii aflam pe Eminescu regulat in bibliotecd, rasfoind,

cetind §i luand acasä tot cele mai vechi carti.

De aici ne putem explicA cuno§tinta deplina a

limbii cronicarillor pe care §i-a insu§it-o Eminescu

§i a frumoaselor forme ce le admiram azi in scrie-

rile sale. Dar Eminescu cetià §i tot felul de carti

germane, care nu stau de fel in legatura cu mate-

riile ce le invatam in clasà.

Odata a venit el la mine cu o carte intitulata

Mythologie f Or N ichtstudierend e

§i mi-a spus Ca

dupa aceasta carte invata mitologia Grecilor §i a

Romanilor. Cand i-am facut observarea ca aceastd

carte nu e pentru studenti,

raspuns ca el,

daca are gust sà invete ceva temeinic, nu se tine

1. Mythologie fur Nichtstudierende von G. Reinbeck, Professor an der

deutschen Hauptschule zu St. Petersburg. Mit 16. Abbildungen. Wien irn Verlage bei R. 'Sammer. (Anul nu este incticat.)

www.dacoromanica.ro

,49

de programa din §coalà. Aceasta carte a daruit-o

apoi

Eminescu in anul 1865 bibliotecii studentilor

§i a iscalit actul de danie cu mâna sa proprie. Dau

aici §i un facsimile al acestui act, de oarece aceasta

iscalitura e unica ce o am de pe timpul când Emi-

nescu se scrià Inca Eminoviciu.

y2,

2444;07"

OZelfam:

,444

r.tz

9c.

c:65

Multi ani in urma, dupà ce s'a desfacut biblio-

teca, mitologia aceasta a devenit propietatea mea

§i o pastrez

i astazi intru amintirea lui Eminescu.

Aceasta carte a fost cu buna seama intAia mi-

tologie scrisa pe larg din care §i-a insu§it Eminescu

cuno§tintele sale mitologice ce le vedem intre-

buintate atat de des in poeziile sale.

acuma voiu vorbi de o imprejurare care a

avut o inraurire foarte mare asupra vietii lui Erni-

nescu §i anume Tea'rul.

www.dacoromanica.ro

40

Mid dupa disparitiunea din primavara anului

1863 se ivi Eimnescu iara§i in Cernauti in prima-

vara anului 1864, el a avut ocazia sa vada trupa

de teatru a D-nei Fani Tardini, care a dat repre-

zentatii in sala hotelului de Moldavie1) din ince-

putul lunei Martie pada' la 15/27 Maiu 1864, §i

apoi a fost angajata §i pentru stagiunea din No-

emvrie 1864 pada' la Martie 1865. Pe vremea sta-

giunii de .primavara 1864 era §i Eminescu in

Cernauti.

Trupa D-nei Fani Tardini a fost intedul teatru

romónesc pe p(undritul Bucovinei §i a avut o deo-

sebit de mare inthurire asupra desvoltarii vietii §i

activitätii RoManilor din Bucovina. Venia pu-

blicul din toate unghiurile Bucovinei sä asiste la

reprezentatii, iar studentii nu lipsiau niciodata

dela ansele. Era tot una, ori de aveau parale sau

ba, pentruca cei ce puteau pläti pretul mic de in-

trare ce era statorit pentru studenti, intrau cu bi-

lete cumparate de dân§ii ;

la multi le imp artia

comitetul teatral bilete prin profesorul Sbiera, iar

restul forma un grup inaintea u§ii de intrare

nu era seara sa nu se afle ativa barbati cu dare

de Mana, cari platiau intrarea pentru grupul in-

§i

treg de studenti ce asediau ua teatrului. Astfel

tot parterul teatrului era ocupat de studenti, §i

nici Eminescu, nici eu mi lipsiam dela aceste

reprezentatii.

Eminescu era foarte atent la cele ce se petreceau.

Langh biserica : Sf. Paraschiva. Azi e cash particulara.

www.dacoromanica.ro

41

pe scenä. El sth nemiscat cu privirea atintitä asu-

pra actorilor ca

i frumoasele melodii chntate de dânsii,

si se suparà grozav dacä carevh din colegi Ii stin-

gherià prin intrebäri sau observari. Ii supárh mult

aplauzul sgomotos din teatru, pentrucd in aceste

i când ar fi voit sa soarba toata

actiunea

aplauze se pierdeau multe fraze i melodii ale artis-

tilor. Pe Eminescu nu ham vazut aplaudând nici

oda-Ca, dar actiunea din piesa reprezentata, se oglin-

a'a in fata sa

i in ochii si scanteietori. Dacd

esiam intre acte prin coridoarele teatrului, atuncea

Eminescu fredonh melodiile auzite pe scena, sau

repeth fraze din piesa reprezentatä.

Imi aduc aminte ca la o astfel de ocazie, dupà

ce fredonase o melodie, se oprise deodata drept

inaintea unui student, cunoscut al sau,

1i-i

zise

brusc in fata fraza auzitä in acea seara pe scena :

ah !

esti un 1a

ca-i

I Studentul, cà-

scapase aceasta fraza, era surprins

i te voiu palmul

ruià se vede

de amenintarea lui Eminescu si se dete repede

intr'o parte. Noi ceilalti izbucniram intr'un hohot

de rhs, iar Eminescu Ii zise rdzand si el :

ma

!

tu

nici nu stii ce s'a jucat pe scenä.

asupra noastra a studentilor, a avut acest teatru

mare inrhurire. Vedeam piese patriotice nationale,

auziam o limba frumoasa i chntece bine executate,

gi

astfel ne indeletniciam

i noi in declamatiuni

ne insufletiam din piesele alcatuite din istoria

trecutului nostru. Toata invatatura noastra in de-

si

cursul celor opt ani de zile din liceu, n'a avut athta

www.dacoromanica.ro

42

influenta asupra desvoltärii noastre nationale, ca acest teatru.

Acuma sa fi vazut biblioteca studentilor cat era

de cautata §i cum piesele publicate de V. Alexandri,

Constantin Negruzzi, Matei Milo §i de alti autori,

erau cetite §i. rescitite de studenti. Intrase o boala

intre noi a repetà cantece §i fraze din teatru, a

face" poezii §i a scrie chiar piese de teatru pe

care le aratam pe intrecute unul altuia. Poate &à

unii din colegi vor fi pastrand §i astazi aceste pa-

cate comise atuncea, ca o scumpa amintire din

zilele pline de iluzii §i de farmec din tinerete. 5i

Eminescu ne spunea ca scrie poezii §i ca a inceput

si o piesa de teatru, dar nu ne-a aratat nici poezii

nici piesa.

Dupà ce a paräsit trupa Tardini, in Maiu 1864,

apoi in primavara anului 1865 Cernautul, a dis-

parut §i Eminescu, dar spre toamna anului 1865

apare iara§i intre noi §i ne spune ca se va supune

unui examen pentru a fi primit ca elev public.

A cuma locuià el la Pumnul §i ingrijia §i de bi-

blioteca. Aici trebuie sa se fi simtit el in elementul

sau, caci randuise biblioteca §i §tia unde :ze afla

orice carte. Nu mai trebuia ca mai inainte, sa

scotoce§ti tot dulapul, pan ce dai de cartea ce-ti

trebuia. Eminescu se ducea drept la clansa §i o

scoteh dintre celelalte carti, dandu-ti-o cu tin fel de satisfactie §i dovedind, astfel ca cunoa§te fie

care tom din aceasta colectiune.

Pe vremea aceasta profesorul Pumnul era greu

bolnav §i nu mai paräsia patul. Eminescu imi spuse

www.dacoromanica.ro

43

Ca dupa vorbele medicilor, Pumnul nu va duce-o

lung,

i in adevar Pumnul marl in ziva de 12/24

Ianuarie 1866. Doliul era mare in toata Bucovina

si

intre studenti, iar Eminescu era neconsolat,

pentruca tineh mult la acest rar barbat vi 11 iubià

ca pe un tata. Chn-d am auzit despre moartea lui

Pumnul, am alergat la locuinta sa, ca sa-1 vad pe

iubitul meu profesor cea din urma oara. Am.in-

trat inthi in camera lui Eminescu. El imi povesti

despre ultimele momente ale acestui mare apostol

al Romanilor din Bucovina vi acuma Ill vazui pe

Eminescu intaiavi data varsand lacrami de durere.

Seara m'am dus iaravi la Eminescu

i 1-am aflat

scriind o poezie. El mai schimbh, mai aclaogih, mai

netezia, dar am observat, cà nu i-a placut ca 1-am

surprins. Pe urnà insd Iini arata poezia

§i-mi

spuse

ca mai multi studenti vor scrie poezii la moartea

lui Pumnul cari se vor tipari. Mi-a cetit apoi in-

treaga poezie. Este aceeni care impreuna cu alte

vase poezii a fost tiparita cu ocazia mortii lui Pum-

nul sub titula : Lcicramioarele invtifeiceilor giamasi-

asti din Cernclufi la moartea prea iubitului Thr pro-

lesor Arune Pumnul.

Dupa cetire imi spuse singur ca inceputul strofei

a doua adeca Metalica vibreindei a clopotelor jale,

nu-i place, dar nu mai are timp sa prefaca poezia

caci trebuie sa o predeh profesorului Sbiera. Erni-

nescu iscale§te aceasta poezie : M. Eminoviciu,

privatist 1).

1. Am bropra originald inaintea mea. Nu este exact cd poetul si-ar Pi

schimbat cu aceastd ocaziune numele In Eminescu, cum se spune aceasta In Omagiu lid Eminescu pag. 53.

www.dacoromanica.ro

44

Imprejurarea ea Ii zice aici privatist, dovede§te

ea Eminescu venise in adevar cu gandul la Cer-

nauti ca sa studieze pentru a se supune unui exa-

men §i a infrà in liceu ca elev public, dar aceasta

dorinta nu avea sa se realizeze, caci dupa moarted

lui Pumnul, Eminescu nu ramase mult timp in

Cernauti, ci parasi Bucovina in primävara anului

1866. N'a §tiut nimene din ;1,colegi cand a plecat

si incotro a apucat-o, dar in urma se lap vestea

ea se afla in Transilvania.

,

Ce ajutor aveh Eminescu de acasd cat timp a

trait in Cernauti, nu §tia nimeni din colegii sal

Eminescu era privitor la afacerile sale personale

§i

tacut ca mormantul, §i a§a a §i ramas cat timp am

trait cu dansul in Cernauti §i apoi in Viena. Eu

§tiam in Cernauti numai atata cà acolo unde era

el cu locuinta, avea §i mancarea i toate ingrijirea,

iar privitor la locuintele sale in Cernauti, nu le-am

cunoscut pe toate, pentruca Eminescu aveh obi-

ceiul sa le schimbe foarte adese. Eu am cunoscut

numai doua locuinte ale sale, §i anume pe aceea

ce o avea la Pumnul si clespre care am vorbit mai

sus iar alta ce o avea la un profesor de limba fran- ceza V ictor Blanchin. Aceasta lOcuinta se afla in strada Domneasca de jos') §i anume in casele care

pe atuncea erau propietatea lui Samuil Morariu,

ulterior Mitropolit al Bucovinei. Blanchin tineà

cu chifie o parte din aceste case §i aici ,avea Emi-

nescu o camera pentru sine. Din vorbele sale am

1. Azi : strada losif.

www.dacoromanica.ro

45

inteles ca tatAl sàu Ii pusese la Blanchin in gazda

ca sa invete §i limba Franceza §i ca sa fie silit a

conversa in aceasta limba, dar Eminescu nu era

de fel multumit cu locuinta, pentrucA Blanchin

era betiv, venia turmentat acasA, facea numai ga-

lägie §1 se certh cu sotia sa. Aici locuia Emmescu

când era repetent in clasa II, iar din certificatele

liceale ale lui Erninescu, publicate in scrierea de

fata, vedem ca el a locuit in clasa I-a liceului i in

clasa II-a când Inca nu era repetent, la un Niko-

laus Dzierzek, care aveh intAi locuinta pe Schul-

gasse Nc. 799, iar apoi pe Dreifaltigkeitsgasse

No. 1309.

Nu pot sa tree aici cu vederea o imprejurare

care mi se pare ca a avut un rol insemnat in vieata

lui Eminescu §i care cred ca l'a determinat sa intre

in trupele de teatru §i sa duca mult timp traiul de

actor nomad. Am spus ca Eminescu a disparut

din Cernauti dupã moartea lui Pumnul in prima-

vara anului 1866, iar child in luna Iu lie 1869, di-

rectorul de teatru Mihai Pascali a dat 9 reprezen-

tatii in Cernauti, multi din colegi imi spuneau ca

si

Eminescu se afla ca sufleur in aceasta trupa.

Eu nu 1-am vdzut atuncea, cu toate ca mi-am dat

multa silinta sa-1 intalnesc. Dar §i

el se vede cA

dat toata silinta sA nu se intalneasca cu cu-

§i-a

noscutii sai. In aceeasta trupa se afla o tanara

artista Eufrosina Popescu, o copila de o frumusete

rara, care Vara voie atragea atentiunea publicului

asupra ei. Aceastä copilA, care putea sa aiba atun-

cea vdrsta de vreo 17 ani, de§1 nu era artista de

www.dacoromanica.ro

, 46

i a gin-

gasiei miscarilor, favorita publicului din Cernauti

si mai, cu searna a studentilor. Se zicea cä stä sub

deosebitul scut al.lui Pascali si Ca toti actorii tineau

la dansa ca la un copil al trupei bor. Studentii cari-

mi spusese ea i Erninescu se aflä in aceasta trupà,

suctineau cu toata taria ea' Eminescu este amorezat

mana intaiao clevenise in urma frumusetii

de clansa

i ca din cauza ei s'a lasat de scoall

si

s'a angajat la teatru, insotind trupa prin Transil-

vania

i Banat. Nu am dat multa insemnatate

acestor banuieli,

i dupà plecarea lui Pascali, in-

i Eminescu.

cetara §i. vorbele despre Eufrosina

Dar in toamna anului 1870, cand ma aflam in

Viena, petrecusem odata "Ana tarziu noaptea in

societatea lui Eminescu si a altor colegi in res-

taurantul Bischof din Wipplingerstrasse,

sá ne intoarcem acasa

i cand

toti locuiam in strada

Diana

am facut trista constatatre cä toti la un

loc nu avem zece creitari, taxa portarului, ca

sA

ne deschiza poarta. Hotari am deci sà ne plim-

barn pe strada pana la 6 ore dirnineata, cand tre-

buia sä se deschiza poarta. Eminescu era atuncea

foarte bine dispus, ma tinea de brat si canta, de-

clama

i istorisia multe. Apoi deveni sentimental,

auzii exclamand : 0 ! Eufrosina, Eufrosina Cunoscand slabiciunea lui Eminescu pentru fi-

gurile rnitologice, credeam ca vorbeste despre una

intrebai prin ce asociatie de

din cele trei gratii,

i declamatiune

idei a ajuns deodata dela cantare

la o figura mitologica?

1i-1

1

si-I

Ve4i .ca n'a lost figura mitolo.gica, raspunse

www.dacoromanica.ro

47

Eminescu, ci chip aieve Eufrosina mea, Eufro-

sina P op escu.

Acuma imi adusei aminte de acest nume uitat

de mult §i-1 intrebai de nu cumva aceastA Eufro-

sina a fost artista din trupa lui Pascali in CernAuti? Cum, o cuno§ti?

Imi aduc foarte bine amin e de dânsa, era

foarte frumu§icA.

Da, rAspunse

el

oftând, era foarte frumu§el

acest dracu§or impelitat. Am fost amorezat cue

de clAnsa §i nu o pot uità. 1-am facut §i poezil.

cestui amor, dar atuncea se deschise poarta

Voiam sA 06 mai de aproape despre soarta a-

i ne

despArtirAm, pentruca Eminescu locuià cu o casd

mai departe in Dianagasse.

Vom vorbi despre aceasta altA data', imi zise

el depArtandu-se, dar de ea-Le ori am luat in urmä

vorba despre Eufrosina Popescu, nu a mai voit

sä vorbeasca de clAnsa,

ci mi-a raspuns :

Eh,

fleacuri !

Epizodul povestit m'a convins insa cA au fost

adevArate banuelile studentior din CernAuti despre

amorul lui Eminescu pentru artista Popescul.

Dar fost-a el impArta§it de Eufrosina sa ?

Adese m'am intrebat care pot fi poeziile lui Eini-

nescu dedicate acestei iubite, §i mi-am zis, cA daca

le-a publicat nu pot fi altele, decAt cele clouà ce

sunt publicate in anul 1868 in Familia : La o artistei

§i Amorul unei marmore.

www.dacoromanica.ro

CAND A VENIT EMINESCU LA VIENA

DupA o disparitiune de ani intregi dintre colegii

-sAi din Cernauti Eminescu se ive§te deodatA §i pe

nea§teptate In Viena spre marea surprindere §i

bucurie a colegilor sai din CernAuti, can ii fAceau

atuncea studiile la universitatea din Viena. Acea-

sta a fost in toamna anului 18691). Toti '11 primirAm

cu mare dragoste §i vechea prietenie, era iarA§i M-

chegatà, astfel

ca

i când nici odatA nu am fi fost

i ne pArea

despartiti timp atat de indelungat.

cu totul fireascA sosirea lui Eminescu la Viena,

pentrucA coincidea cu sosirea noastrA, astfel ca.

dacA el ar fi urmat regulat studiile liceale, trebuia numai cleat sA se inscrie la universitate odatA cu

1. Pe aceea

vreme a sosit i loan Slavici la Viena. Pe atuncea rivalitatea

Intre societatile studenteFti Romdnia

i Societatea 1iterara-0iintif ica era foarte

.mare i membrii acestor societä0 Mean adevarata vanatoare dupa membrii

noi, chiar daca ace§tia Inca nu erau In Viena, dar despie care se §tia cà vor

i Slavici au fos Inscriii chiar In luna

Februarie 1869 membrii In Societatea literaraltiintifica cu toate ca nu erau

di Viena

i prietenii lor au platit 0 taxa de Inscriere, dar abia dupl sosirea

glor In Viena In toanuza anului 1869 au fost amandoi proclamati membri definitivi al acestei Societatei.

vent Incolo. Astfel ant Eminescu cat

Emainesca.

4

www.dacoromanica.ro

50

noi, precum a §i facut'o. Acuma era el in aceln;

an de studii ca §i vechii sài colegi §i nu mai putea

cineva sa-i spuna cA a rAmas in urma lor. Dar. dacA

Ii intreba careva unde a finit studiile liceale, el rAs-

pundeh cam evaziv cA a studiat in Transilvania,

insA testimoniul sAu din liceu nu l'a vAzut nimene

§i nici nu a insistat cineva sA-1 vazà. Pentru colegii

sAi era destul sä §tie cA era inscris la universitate

§i cA urrna regulat cursurile. Pentru dAn§ii era

aceasta destulà dovadA ca a finit cursurile liceale.

Dar cu toate acestea era ceva la mijloc, caci Emi

nescu era inscris la facultatea de filosofie numai ca

auzitor extraordinar (ausserordentlicher Hörer), nu

ca student ordinar ca ceilalti colegi, ceeace dovedea.

ca Eminescu nu trecuse la liceu examenul de ba-

calaureat sau de maturitate cum se nurne§te el in

Austria, §i de aceea nici nu putea fi primit ca stu-

dent ordinar. Faptul cA Eminescu asculta CUFSU-

rile dela universitate numai ca student extraordi-

nar avea ca urmare ca nu putea fi admis la examene

I se testa numai in Index lectionum" la finea fie-

cArui semestru ca a ascultat acele obiecte la care

se inscrisese §i pentru care, chiar la inscriere, tre-

buia sA plAteascA taxa cuvenitä (Collegiengelder).

Pentru Eminescu avea insA acest fel de inscriere

§i un avantaj pentruca astfel aveh deplinA liber

tate a-§i alege obiectele ce le doria §i care-i con

veniau mai mult, pe cAnd pentru noi ceilalti erau

fixate materiile ce trebuia sã le ascultam §i dirt

care trebuia sa dam examenele.

,

Venind Eminescu la Viena era lucru firesc

ef

www.dacoromanica.ro

51

Intaiele sale intalniri cauth sä le aiba cu vechii

sai colegi din Bucovina cu cari a reinnoit cunos-

tinta si prietenia.

i erau multi de ace§tia, pentruca

pe acele vremuri nu exista in Cernauti Universitate

si toti tinerii din Bucovina ce voiau sä urmeze

studiile universitare, trebuiau sa le faca la Viena. Dar erau pe atuncea §i foarte multi tineri din Ro-

mania, Transilvania, Ungaria, Banat si chiar din

Macedonia, astfel ca colonia studentilor romani

din

Viena era foarte mare. Eminescu s'a lipit mai

mult de Bucovineni ca unii ce-i erau de mult cu-

noscuti si colegi, §i deoarece mai toti Bucovinenii

Ii alesese locuintele lor in al treilea cartier al Vi-

enei, Landstrasse, se salaslui si Erninescu in acest

cartier §i-si alese la inceput locuinta in strada

Radetzky in apropierea celorlalti romani din Bu-

covina. In toamna anului 1870 era §i mai aproape

de Bucovineni caci a locuit in Dianagasse No. 8

int"' o camera impreuna cu colegii sai Samuil Iso-

pescu §i Iancu Cocinschi. In aceea§ casä locuià

si colegul nostru Ioan Luta, iar eu locuiam in aceea§

strad a No. 4, cativa pasi mai departe de Eminescu. Astfel ne puteam intalni in toate zilele cand mer-

geam si veniam dela universitate §i adese venia el

la mine §i eu mergeam la dansul §i la ceilalti colegi

ce locuiau cu el impreunä. Unde a locuit Eminescu

in anul 1872 pana a paräsit definitiv universitatea

sdin Viena nu-mi mai aduc aminte.

www.dacoromanica.ro

STUDIILE LUI EMINESCU IN VIENA

Cum ani vAzut, Eminescu era inscris la univer-

sitate ca student extraordinar i astfel avea drep-

tul sA asculte disciplinile ce-i placeau, farà sA aib

indatorirea a se supune unui examen. Nefiind le_ at

de tin sistem in alegerea disciplinelor ce se predau

la universitate, Eminescu avea deplina libertate

a-§i alege §i profesorii §i obiectele ce-i conveniau

§i astfel ii VAzurAm cercetand cursurile de filosofie

practic a

(praktisehe Philosophie)

la

profesorul

Dr. Zimmerman,

losophie), economia politicà (Nationalökonomie),

i tiintele

administrative (Verwaltungslehre)

filosofia dreptului (Rechtsph

-

rernAnitul

§tiinta financiara (Finanzwissenschaft)

la

profesor Dr. Lorenz Stein, iar dreptul internatio-

nal (Völkerrecht) la profesorul Dr. Louis Neumann.

De sigur ca nu era inscris la toti ace§ti profesori

§i la toate obiectele acestea, dar aceasta nu im-

piedech pe nici un student a ascultà pe orice

profesor. Nu era inscris nici la cursul de medicina

legalà, pe care eu ca student in drept, eram inda-

torit sa-1 cercetez, dar venia adese cu mine la

acest curs, pentrucA profesorul Dr. Gatscher avea.

www.dacoromanica.ro

54

o deosebitA metodA a ne preda acest obiect §i a

ne initia in tainele trupului omenesc, desvoltand

inaintea noastrA atat pe schelete cat §i pe cadavre

tot ce un laic, care doria s

devink judecAtor, avea

nevoe sA cunoascA in mod practic spre a nu fi

dus in eroare de medicii legi§ti. Lui Eminescu Ii

pl Lea acest curs §i era foarte atent cand profe-

sorul Gatscher disech inaintea .noastrA cadavre

bArhAte§ti

i femee§ti, explicandu-ne toate orga-

nele dela creeri pand la falpi. Eminescu cerceta

§i cursul de limbi romanice la renumitul profesor

Dr. Musaffia.

Precum vedem, Eminescu nu ravnia sa se spe-

cializeze in un ram anumit de §tiintä adicA in

-drept, in medicinA, in litere sau §tiinte, ci cauta s5-§i insu§eascd o cultura generald, care se cere

dela fiecare om cult, §i dacA vom cohsidera cA Eminescu din toamna anului 1869 panA in vara

anului 1872 a cercetat cursurile mentionate §i poate

§i altele pe care nu le cunosc, cA in Berlin a urmat

inai departe studiile la universitate §i. cA acasA cetia

necontenit, atuncea ne vom explich u§or cultura

cu care era inzestrat. La mijloacele de culturA pe

care le-a intrebuintat el, trebue neapArat sA numd-

ram §i diferitele inuze ce le poseda in numAr atAt

de mare capitala Austriei, apoi renumitele galerii

de picturA §i diferitele expozitii de arta'. Eminescu le cerceta pe toate, cu catalogul explicativ in manA

adese imi spunea cA va mai cerceth cutare mu-

_zeu sau cutare galerie. Teatrul curtii cu cei mai

mari arti§ti germani §i cu cele mai clasice piese de

www.dacoromanica.ro

55

teatru, precum §i opera curtii imperiale, erau foart

adese cercetate de Eminescu §i cand

se reprezentà

vre-o piesa clasica, Ikea tot posibilul sa nu lip--

seasca. Imi aduc aminte de un epizod care ilus--

treaza fermitatea hotaririi lui Eminescu in aceasta

privinta. Era in 22 sau 23 Decemvrie a anului 18711 §i in teatrul curtii avea sa se reprezinte piesa clasica

Regele Lear de Shakespeare. Nici Eminescu, nici

eu nu avusesem ocazia sa vedem acest cap de

opera al genialului englez §i i-a fost lui Eminescu usor sa ma induplice ca sä mergem la Burgtheater

care, pe acea vrem.e era la intrarea in Curtea im-

parateasca. Dar cum dispuneam amandoi numai de

putini bani, nu puteam cumpara locuri numero-

tate, ci trebuià sa ne multumim cu un loc eftin

pe galerie.

Ca sa ocupi insa un loc bun pe aceasta galerie,

trebuià sa te postezi de cu vreme afara inaintea

uii teatrului, ca dupa ce se deschidea ua, sa fii

intre cei dintai pe galerie. Ne-am dus amandoi la

patru ore d. a. §i ne-am a§ezat langa 110 §i tot nu

eram noi cei dintai, caci altii venisera inaintea

noastra, dar tot puteam spera ca vom cuceri un

loc bun pe galerie, daca ne succede sa ramanem

in locul unde ne postasem. Era un ger cumplit

atuncea §i vantul ne patrundea pana la oase. In--

ghetasern de frig §i tot bateam din picioare ca sa

ne mai incalzim. Sgribuiti §i tremurand am rezis- tat pada aproape de §ease ore, dar eu unul nu mai

puteam suferi gerul §i-i zisei lui Eminescu sä la

sam dracului §i pe Lear §i pe Shakespeare §i sá ne.

www.dacoromanica.ro

56

.ducem acasà. Eminescu n'a voit sA pArAseascA pos-

tul sAu, iar eu am e§it din multime inlemnit de

i am tinut tot o fugA pand acasä, ca sä mA

frig

mai incalzesc. Eminescu insä a rAmas, a asistat la

reprezentatie §i a doua zi a rAs de mine cA am fugit

.de un loc a§d de bun."

www.dacoromanica.ro

EXTER1ORUL, PORTUL $1 TRAIUL LU1 EI1NESCU

Eminescu cat timp a petrecut in Viena arata

de regula foarte Mne §i era deplin sada-tog. Prin

pehta curata a fetei sale strabatea o rumeneala_

sanatoasà, iar ochii sai negri, nu mari, dar pururea

vii, te priviau dulce in fata §i se inchideau pe ju-

radea adese,

cu o naivitate de copil, de facea sa raza si ceilalti

matate cand Eminescu radea.

i

din Eocietatea lui, iar cand vorbia prin ras, glasul

salt ave.i un ton deosebit, Lin ton dulce, molatet,

ce ti se lipia de inima. Pam] sau negru Ii purta

lung, pieptanat fara carare spre ceafa

i

astfel

fruntea sa latà parea §i mai mare decum era, ceea

ce-i da o infati§are senina, inteligenta, distinctä.

Eine Denkerstirne (frunte de ganditor) ziceau co-

legii säi germani. Avea statura mijlocie, era cam

lat in spate dar totul era proportionat. Cand a

venit la Viena avea mustata rasa, ceeace ne-a facut

sa-1 recuno§tem indata, caci avea astfel Inca in-

f ati§area tanarului baiat ce disparuse din mijlocul

nostru in Cernauti, dar in Viena a lasat sa-i creasca_

mustata, avea insa obiceiul sa §i-o tot mu§te.

Eminescu nu tinea de fel la mon, dar hainele-

www.dacoromanica.ro

58

-sale, erau totdeauna curate §i le purta atat de mult

_pada deveniau imposibile. A aved in garderobA mai

multe rancluri de haine de varA sau de iarnA, era

(lupA opinia lui Eminescu un lux fArà rost, de aceea

la clansul vara nu aflai decat un rand de haine de

varà §i iarna numai unul de iarnA. Cand vara avea

lipsA de bani, el le punea zAlog hainele de iarnA

§i le scotea abia tarzia toamna. Stau mai bine a-

colo, imi ziced el §i ,unt scutite de molii. Luxul

unei redingote §i-1 permitea insa. Aceasta ii servia pentru zile marl §i pentru vizite la persoane insem-

nate §i mai ales pentru ziva de pa§te cand ea totii

ne duceam la functionarul din minister Dr. Vasile

GrigorovitA acasA ca sA ciocnim cu ouà ro§i §i sA

.ne infruptAm cu pascA. lama purta un palton

intunecat §i. o cAciulA de Astrahan pe care §i-o

trAgea Oda' peste urechi daca gerul era mare.

34ane1e le tinea ferite in manecele pall onului pe

cari le impreuna la piept. Vara era vecinic cu ma-

nele in buzunar. Nici odatà nu 1-am vAzut cu bas-

ton sau cu mAnu§i pe manA, in schimb insA avea un cortel negru pentru ploale. Traiul lui Eminescu

era cat se poate de simplu. Nu am cunoscut un

om cu mai putine pretentii ca dansul. Cand avea

bani manch bine, iar cand erau paralele pe sfar§ite,

se multurnia cu putin M.A. ca sA putein presupune

cA cauza acestei frugalitAti ar fi lipsa de bani. Nu

dispuneam nici noi ce lalti colegi de mai multe

parale decal Eminescu, dar noi aveam grij A ca,

indatä ce primiam banii, sA plAtim inainte abo-

-namentul pentru cafeaua cu lapte ce o luam dimi-

www.dacoromanica.ro

59

neata acasA,

luam in restaurant. Astfel ne asiguram pentru luna

i pentru mâncarea de arriaa. ce o

intreagA, iar mancarea de searA atarna dela im.

prejurAri. DacA nu cheltuiam pentru operA, teatru,

concerte sau alte petreceri, mAncam bine seara,

altfet trebuià sA ne multumim cu foarte putin.

Eminescu insA nu era asa de practic ca noi, si nu

avea grija de mane. LAsa ca totul sA se rezolve de

sine si devenia astfel un joc al imprejurArilor, pro

vocate de nepasarea sa. Dus pe ganduri

i preo-

cupat

creerii, el uità ade e si de masg, i trebuiau colegii

i pe atuncea de vre-o idee ce-i frAmanta

sA-i aducA aminte de aceastA nece itate prozaicA.

Cafeaua cu lapte ce o lua dimineata aca. A, o pratia

in abonament cu 3 florini pe lunA,

de amiazA

§i-o

iar mancarea

asigura numa atuncea prin abo-

nament cand noi, colegii sal, prinzand de veste cA

a primit banii de acasA,

aceastA silA ne era pe la sfarsitul lunii recunoscator,

Ii siliam Ia. aceasta. Pentru

spuindu-ne cA l'am. scApat de o grij A. In toamna

anului 1869 si in decursul anului 1870 lua masa

de regulA in restaurantul Moretti din cartierul

Landstrasse, unde mancau cei mai multi Bucovi-

nem. Cand avea bani venia

i seara la Moretti,

unde se intalnia si cu multi colegi din Transilvania.

Eminescu era dintru inceput tAcut, dar apoi tras

cte limbA, Jua si el parte la discutie, cAci adese se

i Transil-

iviau divergente de opinii intre dânsul

vAnenii Aurel Murepana,

Tanai

i Moisil. Se ames-

teca apoi in discatie cu Vasije Burl A, care fiind

mai in varstA cleat ceilalti, calma voroapele" in-

www.dacoromanica.ro

60

focate ale tinerilor studenti, iar inainte de zece

-ore de noapte Se indreptaa toti spre locuintele lor, cAci la ora zece se incuiau portile locuintelor noa-

stre si cine intarzia, trebuià sa plateasca portaru-

lui zece creitari ca sä-i deschiza poarta. Nu-i vorba,

rAmaneam si peste ora zece la un loc si hoinaream

prin cele cafenele band cafea neagra, cetind gazete

§i jucand biliard, dar aceasta se intampla numai

in jumatatea intaia a lunei cand aveam Inca parale.

Eminescu nu bea mult. La un sfert de litru de

-vin, sau la o halbA de bere era in stare sA petreaca

o noapte intreagA, dar in sc.himb lua mai multe

cafele negre §i f ulna mult. Cafeneaua ce o cercetà

Eminescu mai adese, era cafeneaua Troidl de pe

Wollzeile. Aici se adunau dupA amiazA foarte multi

studenti romani si discutau, se sfAtuiau si-si irn-

pArtasiau noutatile din patrie. Aici lua Eminescu

dupa amiazA cafeaua cu lapte sau o cafea neagrA,

dis-

lua

foarte rar parte la discutii si se mArginia numai sA

cetia gazetele si asculth cu mita atentiune

tinerilor §i §tirile din tara. El insu§

asculte. In aceastA cafenea avea Eminescu si un

avantaj, pentruca chelnerul Jean ii dadeà panA la

o sumil oarecare cafea si chiar tutun pe credit.

Odata intrecutA aceastA suma, inceth creditul pana

nu era intreaga datorie achitatA. Dup A achitare

incepea un nou credit. Dar de multe ori intarzia

mult aceasta achitare si atuncea Eminescu era

foarte supArat §i ni se jeluià ca are la Jean o da-

torie care a devenit flotantd" §i nu mai are credit.

www.dacoromanica.ro

61

In astfel de imprejurdri era abatut §i nervos

eià dupa amiaza din camera sa.

i nu

Câi bani primia Eminescu dela parintii sai pe

lunä nu am putut afla cu siguranta, caci el nu ne-o

spunea. Colegul Samuil Isopescu care locuià in anul

1870-71 cu Eminescu, afirma ca Eminescu primia

.3 napoleoni pe lung, iar colegul Joan Luta zicea ca

Eminescu eapatä 150 de galbeni pe trimestru. Altii

sustineau ea are 18-20 galbeni pe lunä §i aceasta

versiune e cea mai probabilà. Daca Eminescu in

adevar a prirnit aceasta suma de 18-20 de galbeni

lunar, atuncea el a fost cel mai bogat dintre noi

toti, caci cei mai bine situati dintre noi nu aveau

pe luna mai mult decat 50 florini, iar altii traiau

numai cu 30 florini pe luriä. Eu sunt de opinie Ca'

Eminescu primia de acasä 18-20 de galbeni pe

luna, dar foarte neregulat

tea cea mai mare. Aceasta opinie a mea e bazata

i aceasta era calamita-

pe vorbele ocazionale aruncate de Eminescu, când

era vorba de bani sau cfind se jeluià cd Inca nu i-au

sosit parale de acasä Ori cum, supararea cea mai

mare pentru Eminescu era &á nu-i primia regulat

ace§ti bani. Sosiau adese abià dupd mai multe

luni §i in vremea aceasta Eminescu trebuia sä faca

clatorii, sa traiasca neregulat §i sa ramânä adese

nemancat, cad de§1 imprumuta la astfel de oca-

ziuni dela colegii sài, suma imprumutata nu putea

fi mare, fiindcd §i ei aveau numai strictul necesar.

Ce-i drept, Ii dadeau adese pe credit §i bicta§ii §i

chelnerii, daca era oaspe regulat al birtului, dar

ori§icum aceste griji materiale produceau in Emi-

www.dacoromanica.ro

62

nescu depresiuni psihice, il fAceau tAcut, indispus

5i nervos. In astfel de imprejurAri dispareà veci- nicul sau zambet de pe buze, dar suferinta sa era

lini5tità, era un fel de resignatiune 5i melancolie, cAreia ii da expresie prin un adanc oftat 5i prin o

unicA vorba mai grea ce am auzit'o din gura lui,

adicd : tu-1 neamul nevoii.

Dar aceastA stare psihic5 nu dainuia mai mult

cleat pan5-i sosiau banii de acasà. Atuncev plAtia

datoriile, era iarA5i bine dispus, zarnbetul ii re-

venia iarAsi 5i apoi se rAsbuna pentru mizeria in-

duratà, mancand bine 5i trAind in be15ug catva

timp. Pe astfel de vremuri nu-1 vedeai zile intregi,

5i venia tarziu noaptea acasA. DupA un timp se

lini5tea 5i ducea iara5i traiul sAu obicinuit, cand

lipsA cand belpg. Sunt convins cA dacd Eminescu

ar fi prima regulat banii de acasA si dacA pe lang6

aceasta ar fi avut 5i grija zilei de mane 5i 5i-ar fi

asigurat traiul pe fiecare lunA prin abonament p1A-

tit inainte, cum o fAcea cu cafeaua de dimineata,

el, ca 5i ceilalti colegi, nu ar fi dus nici o lipsA sau

cel putin nu mai mare cleat cei mai multi din

colegii sAi. 5i nu ar fi lost greu sA-5i alcAtuiascA

un fel de bilant, cAci pe acele vremuri traiul in

Viena nu era scump 5i Eminescu plAtia, precm am

spus, pentru cafeaua de dimineatA 3 florini, iar

iocuinta il costa 7-8 florini pe lunA, pe cand man-

carea de amiazA costa in abonament cel mult 14

florini lunar, fArA bAuturA. Pentru searA nu era

nimeni abonat 5i fiecare se multum a cu atata cat

ii permit ea punga. Dar precum am zis, Eminescu

www.dacoromanica.ro

63

nu avea grija zilei de mane si din cauza aceasta,

-era adese silit s5 ducA lips5

1 i sä sufere.

Dar de una avea Eminescu grij à,

i anume sä nu-i

lipseasca acasA cafeaua neagrä

i tutunul. Era ne-

5i

norocit cand Ii lipsiau aceste douà stimulante

nu putea scrie. Cand Ii lipsià tutunul se ajuta. cu

Jean chelnerul dela Troidl, dar de cafea trebuià sä

se ingrijeasca singur si de aceea, cand Ii sosiau pa-

ralele se aproviziona cu cafea rasnità

i cu spirt.

MasinA pentru fiert cafea avea, si era mester in

prepararea unei cafele turcesti cu caimac.

Dupa ce am pgrásit in toamna anului 1870 res-

taurantul Moretti, am cercat sa" 1u5m masa in mai

multe locuri, dar apoi ne-a.m ales restaurantul

Zu den drei Tauben al lui Wihl din Marokkaner-

gasse. Tata Wild ii ziceam noi propietarului, pen- trued era foarte cum se cade, se purta cu. noi bine

si la nevoie aveam si credit la clausal si la chelnerul

s5u, Andreas. Eminescu. era foarte multumit cu

acest restaurant si mai ales cu. creditul la care

recurgea adese. Cat timp s'a tinut el de acest res-

taurant, nu-mi mai pot aduce aminte.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU, COLEGII SAI SI ALTE CUNOSTINTE

Cand a venit Erninescu la Viena a cAutat pre-

cum am spus, intai pe colegii sAi din Cernauti, pe

i afland in societa-

care-i cunostea incA din liceu,

tea acestora

i alti studenti din Bucovina cad stu-

diase la liceul din Suceava, gal i cunostinta aces-

tora §i astfel dintru inceput se misca mai mult in

cercul Bucovinenilor, cAci

ii legau de ei amintirile

din tinerete, iar dragostea ce purta el pentru dul-

cea sa Bucovina' unde petrecuse cea mai mare parte

a fragedei sale copilArii, se rAsfrangea

i asupra

fiilor Bucovinei, ce erau acuma tovarAsii sAi de

traiu inte.un mediu strain. Acest mediu aduceà

insa cu sine si un bine, cAci el silia pe tineri

strangA randurile, sa se concentreze

astfel o mare familie romaneasca care da semne de

i sA formeze

sA-§i

vieatA prin infiintarea de societati, prin baluri,

conferinte, petreceri sociale,

i

excursiuni.

i ab-

stractie fAcancl dela studentii din Romania, care-si

,Jorbiaii bine limba maternA,

ceulalti

studenti

nici cand nu au vorbit mai mult romaneste deck

In Viena, unde, petrecand mai mult intre

dan§ii,

erau siliti sä vorbeascA limba I. Astfel multi

Eminescu.

6

www.dacoromanica.ro

66

tineri, din provinciile supuse Austriei, cari la in-

ceput vorbiau rAu limba româneascA, dupA o pe-

trecere de mai multi ani in Viena, i§i insu§iau o

cuno§tintA deplinA a limbii §i se intorceau in pa-

trie cu o limbA romAneascA curatà 5i frumoasä.

Desele intalniri ale studentilor fAceau. sA se in-

chege §i sA se intareascd legAturile de prietenie

intre dan§ii, legAturi cari dAinuirA apoi vieata in-

treagA §i se manifestau prin vii corespondente ce le

intretineau unii cu altii, cand de mult devenise

bArbati maturi §i functionari publici in patria lor.

Pe vremea cand petrecea Eminescu in Viena,

erau foarte multi studenti din toate terile locuite

de Romani. Nu cred sA fi fost vreunul, care sA

nu fi venit in contact cu Eminescu §i cine ii need

odatà cuno§tinta, tinea la dansul ca la un vechiu prieten. Eminescu era cu toti deopotrivA de bun §i sincer, dar nu erau multi acei cu care avea le- g5turi mai stranse. Intre acei din urmA erau Bu-

covinenii §i mai cu seamA eu, Vasile Morariu,

Alexandru Chibici-Revneanul, Joan Lutà, Samuil

Isopescu, Onesim Turcan, Vasile Bumbac, lancu

Cocinschi

s'

Pa i fil Dan Dintre tinerii din Regatul

Unga iei erau 'roan Slavici cu care avea foarte

bunA prietenie §i era in bune relatii cu Alexandru

Ciurcu, Aurel Mure0anu, Tancu, Neagoe si Nicolai

Oncu. Tinea foarte mult la medicinistul Joan Ho-

sanu, care ne incânta cu cântecele sale dulci §i

mai cu seamA cu rninunatele doine din Ardeal,

Despre Teodor Nica vorbia cu man' insufletire.

cAci acesta ne impunea tuturora cu cuno§tinte1e

www.dacoromanica.ro

67

sale de economie politica si

Grigorovitä

din stiintele finan-

ciare. Dintre Romanii ce nu mai erau studenti

ci in functiuni publice traià bine cu Dr. Vasile

i en Neculai Tec lu, iar pe pictorul

si-i

ado:lira pan-

roman Bucevschi Ii vizita adese

zele frumoase. Numai cu studentul bucovinean

Ionita Bumbac nu traià bine, dar nu Eminescu

era de villa 1). Eminescu daca-i era cuiva prieten, tinea la dan-

sul cu toata sinceritatea ce-1 caracteriza si care era una din cele mai frumoase virtuti ale lui. Dar fiind

si foarte modest si putin comunicativ, iti facea

impresia ea-0 impune oaresicari rezerve fata de

unul sau altul din prieteni. Numai daca era cu ci-

neva foarte intim, Ii permitea ate o gluma ne-

vinovata precum a facut-o odata cu mine 2), cand

mi-a vandut pantalonii, fapt, de care a ras el Inca

multà vreme cand Ii aducea aminte cat de bine

i-a succes pacaleala.

Era lucru firesc ea, petrecand Erninescu atata

timp in Viena, a Merit cunostinta

i cu persoane

afara de cercul studentilor, dar cunostintele aces-

tea le Ikea numai intamplator, caci el nu se batea

dupg ele, din contra Ii erau in cele mai multe ca-

zuri suparacioase si nu le cultiva de fel. Era un om

care se multumia cu lumea gandurilor sale si in

aceasta lume nu se plictisia nici odata

i mci odata

nu 1-am vazut vanand dupà distraotii precum o

1. Vezi epizodul : Eminescu

i lonitä Bumbac.

2. Vezi epizodul 0 glumd a lui Eminescu.

www.dacoromanica.ro

68

fAceau alti colegi ai sAi. Nu fugià insä de distrac-

tii, dar ele trebuiau sA vinA din intamplare §i fArà

sfAtuire premergAtoare §i când era odatà in toiul

unei petreceri voioase, era §i el voios §i petrecea

cu plAcere.

0 cunotinta avea insä deosebità trecere inaintea

sa §i pe aceasta o cultiva cu. multa plAcere. Era

cuno§tinta sa cu D-na Bognar. artista renumità

dela teatrul curtii din Viena. Cum ajunse el sA

facA cuno§tinta cu aceastä artistA de primul rang,

nu ne-a spus-o nici odatA, dar in anul 1870 §i 1871

vizita regulat jururile e.i, §i acolo se intAlnia §i pe-

trecea cu primii arti§ti §i artiste dela Burgtheater

§i dela opera §i cand venid de acolo, ne povestia

multe din lumea arti§tilor, despre traiul lor §i

multe intamplAri de dupA culise ce se destAinuiau

§i Fe depAnau in acest cerc de arti§ti, pururea vo-

io§i, cari aveau. lefuri de mini§tri §i chiar mai mari

cleat ace§tia. Adese facea apoi comparatii cu vieata

arti§tilor români, vieata plind de mizerii i de jertfe.

Era atuncea dureros impresionat §i cAdea pe

gân-

dun. Nu cugetà el oare in astfel de momente la

vieata sa de actor nomad §i la suferintele ce le

indurase?

www.dacoromanica.ro

EMINESCU IN CAMERA SA

Cand nu-1 vedeam pe Eminescu mai multe zile,

Ii cautam acasa §i astfel am putut observa cum

petrecea el in camera sa din Dianagasse. Pe langA observarile mele proprii, adaog §i cele ce spuneau

colegii ce locuiau cu Eminescu despre traiul ce-1

ducea el acasä. Camera era mare §i luminoasa §i avea ferestrele

spre stradA. Eminescu se culca tarziu §i se scula

abia pe la opt ore dimineata, ate odatà §i mai tar-

ziu. Lua apoi cafeaua cu lapte ce i-o fAcea doamna

de casA, se imbraca §i mergea last universitate,

daca in acea zi se tineau cursurile la care era in-

scris, iar dacA in acea zi nu avea treabA la univer-

sitate, rAmanea acasa §i scria pada' ce sosia timpul

mesei. Cand dupà masa venia acasa se desbraca

de jachetà, i§i scotea ghetele §i imbrAca un halat

vechiu pe care-1 avea, §i o pareche de pantofi.

Aprindea apoi spirtul dela ma§ina de cafea §i-§i

facea o cafea neagra cu caimac, pe care 9 sorbia cu

mare gust, fumand neintrerupt. In vremea aceasta

discuta cu colegii!sai din camera' §i mai ales cu

Popescu. Discutialdevenia] cateodata atat de in-

www.dacoromanica.ro

70

focat5 incat Iancu Cocinschi zicea cA atat Eminescu

cat §1 Isopescu sunt nebuni §i incepea sä cante

cAci era foarte bun can-Caret. Atuncea Eminescu

incepea sA raz5 §i canta §i el.

Era foarte multumit cand tovarৠi sAi flu erau

acasà. Atunci era el singur stApan intre cei patru

pAreti §i puteh cetl §i lucrà nestingherit de nimeni.

Se plimbh atunci prin camera, bea cafea, fuma, §uera, fredona ate o melodie §i-§i alcAtuià ast-

fel ideea §i forma, in care avea s'o imbrace. Se

punea apoi la masA §i scrid, scria mereu, a§ternand

pe o coalA sau pe un petec de hartie rodul gandu-

rilor sale, §i dacA i se ivia vreo dificultate, se sculà

iaea§i, mai bea cafea, se plimba, gandid §i iarg§i

se punea la scris. DacA-i lipsia vre-o expresie po-

trivita sau vreo frazA frarnoasà, el nu se impiedica

de lipsa ei la scris, ci lAsà un loc gol §i trecea mai

departe. Gaud era lucrarea gata, atunci o cetia de

mai multe ori §i acuma incepea sA corigeze, sä

netezeascA, sA adauge §i sA cizeleze cele ce scriseQe,

Odd ce lucrarea al:4tà forma frumoasä §i ex-

presia concizA, ce o admiram in scrierile sale.

Cine a avut in manA vreun manuscript al lui Emi-

nescu, a vAzut ate corecturi cuprindea, cate fraze

sunt schimbate §i cate cuvinte §terse §i inlocuite

prin altele mai potrivite, aceasta mai cu seamA in

manuscriptele ce cuprind poezii. Adese insa rasa Eminescu lucrarile sale sAptdmani si luni intregi

necetite §i necorigeate §i

Am observat cA dacA-i venia vreo idee, vreo in-

spiratiune, atuncea el, ori unde s'ar fi aflat, cAuth

se lua la alte lucrAri.

www.dacoromanica.ro

7 1

un petec de hartie §i scria cu creion poezia. Astfel

frumoasa poezie Kamadeva a carei ciorna se afla

in posesiunea mea, este scrisa cu creion, pe o foitä

de hartie, rupta dintr'un caet de adnotatiuni.

i

multe alte poezii tot astfel sunt scrise. 0 particu-

laritate a lui Eminescu era ca nu spunea nimanui

ce scrie, §i daca scrisese ceva nu arath nici colegilor

F. Ai din camera, ce a scris, ci incuià manuscriptul.

Astfel Sermanul Dionis §i toate poeziile publicate

in Convorbiri in anul 1870, 1871 §i la inceputul

anului 1872, noi le cuno§team abia dupà ce ajungeh

aceasta revista in manile noastre.

i precum nu.

spuneà nimanui ce scrie, a§à nu-i placea sä discu-

teze cineva cu. dansul despre scrierile sale publicate.

In astfel de cazu.ri el da din umeri §i zicea. : Lasà-

ma in pace, iti place, bine, nu-ti place, treaba ta.

Uneori era atat de adancit in lucru, ca scria

'Ana foarte tarziu noaptea §i atuncea nici nu mer-

geà seara la s.ina, ci trimitea pe cinevà sa-i cum-

pere pane, branza, o sticla de bere §i lucra mai

departe. Gaud veniau apoi colegii sai acasa, allau

in camera un aer infect, produs de fumal de tutun,

de mirosul de spirt si de larnpa, de nu era u in

stare sa respire, iar pe Eminescu abia il puteau

zari prM norii de fum, cu capul plecat sub lampa

pe coala de hartie. Eminescu nici nu §tià ce aer

e in camera si abia dupa ce colegii sai deschideau

ferestrele §i aerisiau camera, respirà §i el mai u§or.

and nu sera, cetia §i cetia foarte mult, tot

felul de carti, lungit pe o canapea, sau §ezand la

masa sau chiar in pat. Masa sa era plina de carti

www.dacoromanica.ro

72

romane§ti §i nemte§ti. In romane§te cetia mai cu

cronicari §i Convorbiri

seama scrierile vechilor

Literate, iar in limba germana operile celor mai

insemnati scriitori. Lenau era un poet predilect

al lui Eminescu, iar pe filosoful Schopenhauer II

cetia foarte adese §i cu multä atentiune. Dl. Iacob

Negruzzi, directorul Convorbirilor literare, Ii da-

raise lui Eminescu operile lui Schopenhauer §i ele

ocupau locul de cinste pe masa poetului. Dar el

nu se marginia numai la cetirea operelor originale

ale scriitorilor germani, ci cetia tot felul de carp

tradus.e din alte literaturi in limba germana §i

cum germanii in aceastprivnà bunt foarte bogati,

Eminescu avea ocazia sa cunoasca toata literatura

straina din traduceri germane. Astfel a cetit el

mult din literatura indica §i persanA §i &and avea

cu cine, discuta mult asupra acestor literaturi

si

mai cu seama asupra principiilor religiei budhiste,

de care era incantat i despre care spunea ca este

cea mai poetica, mai frumoasa §i mai profunda

religie de pe lume.

Cetise §i Ramaiana i Mahabbarata apoi Sakon-

tala din literatura indica §i frumoasele versuri ale

lui Hafis din literatura persana §i trebaie sa-i fi

placut foarte mult aceste opere caci foarte adese

vorbia despre ele pana ajungea la Budha-Sakhia-

Muni §i la Nirvana.

www.dacoromanica.ro

EM1NESCU

I ROMAN1A-JUNA.

PETRECER1LE STUDENTEVI, CERTELE PENTRU

ORTOGRAF1E, PENTRU DIRECT1A NOUA

PENTRU SERBAREA DELA PUTNA

Societatea academicä România-junä era pe a-

tuncea o societate tas aàrà, inchegatä in urma std-

ruintii patriotului bucovinean Alecu Hurmuzachi

din cele dou5 societAti anterioare studente§ti adicä

i sail-Ili/tea. Ea

din Romeinia §i Societatea literard

avea foarte multi membri din toate tärile locuite

de romani §i era deci lucru firesc ca" la inceput nu

domnia acea unitate cie vederei ce am fi dorit:o,

de oarece tinerii din deosebliele tan doriau, fiecare

in felul lui, ssa impunä timbrul lor particular mer-

sului societ

Cea mai insemnatà cauzd de frictiune era orto-

grafia

§i

directia nouà, croitä prin criticile lui

i propagatá prin revista

Convorbiri literare. Pe acest camp se dädeau cele

mai clese lupte in societate, studentii flind despar-

titi in douä grupuri. In fruntea grupului ce sustinea

T. Maiorescu i susjinut

directia noua in ortografia romaneascä §i lupta

www.dacoromanica.ro

74

pentru ortografia Convorbirilor literare, sta Emi-

nescu

1

i

I. Slavici si aderentii lor erau studentii

cle

cei din Romania si cei din Bucovina, afara

Ionita Bumbac. Acesta impreund cu cea mai mare

parte a studentilor din Regatul Uungariei comb atea

cu cea mai mare inversunare directia noua si or-

tografia societatii Junimea din Iasi, numindu-i pe

Junimisti

i pe aderentii lor, cosmopoliti lipsiti

de orice patriotism. Conflictele acestea se resimtiau

la toate intalnirile studentesti

i chiar la lucrarile

pregatitoare pentru serbarea comemor Arii lui ste-

fan cel Mare ce avea sä se tuna in anul 1871 in

Putna. Se mai ivird in anul 1870 si certe din cauza

c a firma romaneasc a din Viena, Mure .ianu. i Perlea 1

disparuse cu banii adunati de Romania-juna pen-

tru serbarea din Putna si se discuta cu mare in-

fiebantare a cui este vina ea banii au fost depusi

la aceastd firma si ca nu s'au luat masuri de ur-

marire in contra defraudantilor. Grupul caruia a-

partineh Eminescu era mai puternic, pentruca avea

mai multi aderenti

i astfel concluziunile votate

in edinta erau deo cam data in favoarea acestui grup

si

astfel sub patronagiul lui s'a facut

i serbarea

din Putna in vara anului 1871. Eminescu, aderent

insufletit al directiunii noui, si al serbarii din Putna,

a luat parte activa la toate aceste lupte, dar in

modul lui linitit, lipsit de orice pornire violent A

si de acuzatiuni

dusmanoase

i &and era sa se

1. Acestei firme apartined

i un Zehetbauer, dar banii au fost depuSi

acolo numai de dragul romdnilor Muresianu si Per lea.

www.dacoromanica.ro

75

aleaga comitetul pentru serbarea din Putna, el

a staruit din toate puterile ca sa iasa alesi tinerii

din grupul direcfiei noui, si a dat concursul sàu

acestui Comitet al carui presedinte era Joan Slavici.

Spre acest scop a plecat el la Cernaufi si de acolo

au dirigiat impreunä cu Pamfil Dan lucrarile

preparative pentru serbarea din Putna pana la

sosirea prezidentului Slavici. Dela Cernaufi a ple-

cat apoi la Putna si a luat acolo parte activa la toate

lucrarile. Activitatea lui Eminescu pentru reu-

sita serbarii din Putna o descriu in un capitol

deosebit 1). Aici vroiu sa arät numai ca conflictele

iscate intre Romania-juna din cauza ortografiei

si a directiunii nom se resimfiau nu numai la

sedinfele literare ale acestei societafi, dar

i la

edinfele sociale se fineau totdeauna

intr'un restaurant si erau. menite a intari legaturile

cele sociale.

de prietenie intre studenfi si a desvolth gustal

pentru limba, muzica, declamafiune

româneasca. Erau deci un fel de serate muzicale-

i cantarea

declamatorii. Dar tot inceputul e greu si de aceea aceste serate erau adese plicticoase daca nu ne

cânta. medicinistul Joan Hosanu frumoasele sale

§i

doine ardelenesti

i daca nu ne ziceà din vioara

medicinistul 0. Blasianu, sau conservatoristul Th.

Micheru. Eminescu venià rar la aceste sedinfe

§i

când l'am intrebat odata de ce nu vine, mi-a fa's-

puns cam in sensul acesta : Pacat de vreme, ma

plictisesc. Membrii nu produc nimic original. Imi-

1. Vezi : Erninescu

i serbarea dela Patna.

www.dacoromanica.ro

76

teaza pe studentii nemti f Ara' sa cugete ca deprin-

derile acestora se sprijinesc pe o vechime istorica

seculara §i cd au rostul lor in vechimea de sute de

ani de existenta a universitatii din Viena §i nu se

potrivesc eu deprinderile Romanului §i nici nu

se vor lipi vreodata de sufletul nostru.

Avea dreptate Eminescu §i mi-a venit atuncea

in minte sà introducem noi studentii din Bucovina

un alt fel de petreceri, dar numai intre noi,

Med

sä ne instraindm insa de Romania juna. Am pro-

pus §i s'a primit ideea mea sa ne constituim dupa

prototipul vechilor a§ezaminte ale neamului nostru

in divan domnesc §i in obsteascd obicinuitd adunare.

Ne-a fost u§or sä formam divanul. Pe colegal nostru

Pamfil Dan il aleseramDomn cu numele Dan-Voda,

iar pe colegul 0. Turcan, care finise studiile teo-

logice in Cernauti §i acuma studia drepturile in

Viena, l'am randuit Mitropolit Moldovei §i Sucevei,

exarh plaiurilor. Aleserarn §i daisprezece boieri de

divan carora le haraziram marile boierii. Ace§tia

erau boierii veliti ai Orli. Restul colegilor form4

ob§teasca obicinuita adunare, carora le ziceam §i

prostimea. La intrunirile divanului toti erau

sa vorbeasca in limba neao§a a vechilor cronicari

§i ne faceà mare haz sä vedem acuma pe min din

colegi cari panalatunce4nici in mana nu avusera pe

vreun cronicar,rcum se bateau dupd astfel de carti

iliti

vechi §i le cetiau ca sa-§i insu§easca limba lor.

Dupä mai multe intalniri intime, in care ne indelet-

niceam in rolurile noastre, a§teptam ocazia ca sä

tinem o adunare bine pregatitä §i sa invitam §i pe

www.dacoromanica.ro

77

mai multi colegi ce nu erau din Bucovina. Ocazi-

unea aceasta ni se oferi in .scurt, caci un coleg al

nostru N. Macovei, jurist, care fáceà §i anul de

voluntar la militie, trecand bine examenul de ofiter,

fu numit sublocotenent. Divanul nostru hotari sa

nu recunoasca aceasta inaintare, ci sa-1 supuna unei

deosebite ispitiri inaintea divanului,

i abia dupà

aceasta sa-i recunoasca" inaintarea in cin §i sa-i

dea boieria de splitar. Top boierii de divan aveau

sa-i

puna intrebari din §tiintele duhovnicesti §i

lumesti §i din cuno§tintele ostaSesti §i peirgtiresti.

Intrebarile se statorira in consiliu §i erau de tot

umoristice, se Valued insa in taina pana in seara

intrunirii. Se mai alcatui pentru candidat §i o

carte domneascd, scrisä in limba veche a hrizoavelor,

cu slove vechi, data in Beciu §i iscalita de Voda,

de Mitropolit §i de velitii boieri. In seara hotarità

pentru aceasta serbare l'am aclus §i pe Eminescu

§i pe mai multi colegi din Romania §i Transilvania.

Voiu aminti numai in scurt ca atat constituirea

divanului in frunte cu Voda §i cu Mitropolitul,

cat §i intrebarile umoristice, raspunsurile neprega-

tite §i de ob§te false ale eandidatului §i intreg mer-

sul ispitirii a pricinuit mari hohote de ras pre-

cam na se mai auzise in adunarile studente§ti.

Culmea aplauzelor a fost insa, cand cu mare gra-

vitate s'a clat cetire cär1ii domnesti care se fineh

astfel : iar de-a fi sa fie §i cartea noastra sä nu o

cinste§ti, §i in seama sä nu o tii, §i ras §i batjocura

de ea sa faci, atunci sa fii proclet

i anaftima

§i afurisit de 335 sfinti parinti din Nichea, §i bu-

www.dacoromanica.ro

78

ricul iadului inghità-te,

sca-te,

i setea Gheenei muncea-

i vinul in otet

i focul dragostei arda-te,

sä ti se prefaca, si berea in apa sa ti se schimbe

sa ai parte cu Arie ereticul Era ceva cu totul nou acest fel de petrecere

de aceea bucuria

i multumirea se vedea pe toate

i a aplaudat

fetele. Eminescu toata seara a ras

5i cand 1-am intrebat cum i-a placut aceasta pe-

trecere mi-a raspuns :

Minunat, a5a. inteleg 5i eu. Este vieata din

vieata noastra romaneasca care se 1ipe5te de su-

fletul nostru. Ma ! felul acesta de petrecere tre-

buie sa urmeze inainte.

§i

a urmat cat timp au tinut studiile noastre

i intrunirile acestea a-

pand am parasit Viena

trageau multime de public. Eu aveam boieria de Mare logofat 5i avearn insärcinarea sa alcatuesc

cartile domne5ti. Dela aceasta petrecere inainte,

i suflet la alcatuirea

Eminescu imi ajuth cu trup

acestor carti 5i avea mare iscusinta in privinta

aceasta. Mai tarziu a primit 5i el o boierie 5i a fost

randuit intre boierii de divan, ceeace i-a pricinuit

mare bucurie. Multi colegi de ai no5tri pästreaza

astazi ca amintire astfel de carti domne5ti, al-

catuite la deosebite ocaziuni.

Cu incetul se introduse

i la 5edihte1e sociale

ale Romaniei-june o vieata mai animata

i petre-

ceri mai române5ti,

l cu timpul se prefacura aceste

i dis-

5edinte in adevarate intruniri de placere

tractie, caci se molipsirä tinerii de gustul de a pro-