DELWMRE (UGTVARID) | Ese in teaare dumineca.|
Amorul Elenei.
hal adese, de ce cu-atata chin
Vija mi-o -emesee eumplitul meu destin?
Si num seiut zespunde, end Gla 0 seriséze
‘Trimisd de un suflet c€-1 am mai drag sub séee,
Gn Lremur jen serisérea, Ia sinul mea o steing
fericie agé-mi vinid s® plang.
Am infeles acwma, de vos nonorocity
Flirt @ayd te iute me simt eu fericits
1 ou fevnten plecald pea sa mind
Antes 8 nue
Conanteari transps.caci colin iumea
ca paseres pribégi,
ce Vieja impresied,
inst ferbinte din whi
G atueed de-o parte a8 atau I ol privind,
de milk tresiring,
1 tubbur, $81 Aegtept
lusawénducl lin Ja pept.
war ato ae Mae Bane
—L
ia Jume In sin 6
fea pe om slab,
eADt& grioni mai
e in vre-0 mo-
a |
cirlt depfrtata il apacd nisle c&scituri fapene si ador=
me ca paméntul. Epa atunei pe picior printre copaci
si peste ripe cine scie unde si ‘neatrén. Nu o fi dur-
mit Paduretul tocmai mult, dar insédar, cici cand s'a
tregit colo dupa miequl noptii épa perise de pared n'a
mai fost de cind e lumea, gi nene déca
sei unde.
Da Paduretul incoei, di incolo peste vrémuri si
| bolovani, peste démburi si peste ripe, dar ia de unde
nue! Cum statea el agi mibnit frdméntandu-gi firea
ce sé facd igi aduce aminte de réndunicd, sculura pe-
nigora ce avea dela dénsa si rénduaica pe loc fa
acolo intrebanda-l ce nevoie Pau ajuas gi la ce
pate ajuta.
PAduretal i spuse nécazul, ér piserica o Ind peste
| verfurile copacilor, printre stanei st vai pe unde scia
| ea, si colo despre’ qina éeat’o numa vine gonind épa
| din dérépt cu 0 e6t& intrégé de surori de ale ei; vedi
cd me rog dvostra épa sé ascunsese inte’o scobiturd de
stanei si rénduniea 0 allase acolo,
Paduretul mulfumesce réndunicii, ia épa din dé-
rept si o duce stapanii; si nu résirise anca sérele pind
inholba. din ochi vé~
acest Iucru, mai dada niste ghionturi iopit si
mania in sulletul seu plin de
jail épa és din dérépt
‘gi merge cu propus tare de a se {iné in putere in pro-
tiva vrajmasulni de soma.
Dar multe isi propune omul si cu pufine din pro-
pusurile sale sé alege la sférgit de vreme. Aga gi Pa-
duretul. A dus’o el cat a dus'o, mai numérand stelele
ceriului, mai fluerand din buze cate-o doind liniscita
din {éra lui; dar colo dupa miedul nop, cand cobora
lucéferul eftra seapétat si grierii igi lungese cAntecul il
apucd nisle cdsedturi ca'acelea gi pace d'a se pulé line
pe piciore,
— Moja intinde 0 léed, cA tare-s rupt de deu-
muri, — isi dise ol in gandal luk
| cum s'au lungit pe covortl motatee de pajisce
au adormit ea cel ce mn-i pe lume.
| Epa atunei o ia pri codra inte ca o fartund ne-
praznict de pariiau vréseurile si seapirau bolovanii
sub copitele et ofelite 1 se ascunde binigor cine s
in ee infunuatura.
ene att imcepea a ee rospandi css we pti x9 yome-
| Resce Padure'ul spiriat ca cel ew yandu:i mar! si mul
si da dupa ep . Simalte
In 0 sinjzurX raitt oeolt el told impregiurimea ae
cea dan s€ inidrse erty dz unde a pieeal ew fre
teudatt de obpséla Pha iee de isiandiv 298
FAM
In acen clip indvinst isi aduse aminte de gopér-
Ja, ce scipase dela morle si ce-i figiduise ajutor in
yreme de. lipsi, Ja. ol iute solzul ce avea dela densa
sicl scuturi odat& cu nidejde. Si nu trecit vreme de 0
clipéla pand audi guguiel prin érbi gopérla nostra de
mai naint
— Ce nevoie te-a ajuns Paduretule? — il intreba
fen grabiti.
— Eda ce si éc& ce vecini draga, — i dise fl
ciul destiinuinda-si nécazul.
Soperla nici un asculta vorba din urm&, ci 0 Ind
Ja fugi prin giurile ei intunecdse si pe cand’ se albise
do dina ecat’o numai eu o cétd intregi de surori de
ale ei, gonese din siltiti bieta epi care se ascunsese
ve semne in atare givauna sub pamént, pe unde pe-
emul. sopérlelor.
Paduretul parca apucd pe Dumneden de_picior,
ish vedi épa, -mullumi sopérlit pentru ostencl& gi
se spre arétare erincenel sale stipane.
Mama Padurit clinini numa din qintigori, eand i
venind si in acea manie turbat& juapni de eate-
va ori épa ea un par de fag ce avea ia indemand; er
prin erieri i trecurk ganduri grele despre acest bie{oi
nésdriven gi iste
‘A treia di dupa pring seote Padurefal épa pentru
cea de pe uma dri Ia pisme si-si propune eu Wid
taria sullenlui seu s8 nu se lase cuprins de acea ru-
sindsd slabiciune,
Dar ér tree miedul noptii, é in
a lene si ér il apucd pe Paduret niste fiori somnorosi
fi fied 88 vré cade pe érbi ametit. Pentru c& me rox
Avostrd era acésla Maesttia ubit gi ori eat s€ se fi ie
ut in putere figcdul nostra nu patea esi la eapét.
Atunci épa o ia érég pe picior si intr’o
perit ca 0 nile’,
A fi durmit binigor Padureful, pentru ci efind s'a
desleptat cantau réndunelele si s8 zoria in réstrit. Inte
aa el o raita prin tufigurile din pregiur, dar ori ce in
lume ar fi dorit gasia numai ép& ba,
‘Mabnit pana ’n suflet cam era atunci isi aduce a-
minte de solzul din urma, ee mai avea deta seine’; i
sculura odati cu putere gi na trecit o clipa
cep grierii a cllutd
a
po Paduret, ei la ce nevoie a ajuns si Ia ce Far pulé
jut?
We actul i destainat wea
primejdie, décd-i st ‘n putere,
— Nu te teme Pidurefule, et déct-i vorba numa
de alata, nu-i mult bitae de cap, s@ fim numai stné-
tosi si s8 fie bine in lume gi 'n (era.
‘© lua sciuca in a josulid iute ca fulgerul de se
tulbura apa pardului pe unde trecea, Cine scie prin ce
altori gi prin ce mari a fi umblat sciuea cu surorile
ei de abia cand egise sorele ca 0 secere do-asupra
muniilor a Yenit cu épa uda si fleoscai(a ca vai de ea;
fiind ca hoert dvéstrd acésta invélat& tlhArdied 86 as-
ccunsese intr'un colt de mare cine scie la care capét de
lume.
‘Pédurelal voios multumesce gopérlii pentru ajutor,
ia épa inainte gi pe cind résirié sérele 0 didea ba-
Dareii in séma.
Mama Padurii st poenése de necaz, nu alta,
fa sehpat din mand acest bujor de fecioray, uinesce
Ge eAteva ori in edstt biéta ep sii dice fdoaulul :
— Bine vine: Yen" impliait anul, "© po. éce
unde vrea, eA ai cap hine invéiat, Tar alege-ti rea
inte din ‘a-esi (rei manzi wn memes eh
san fost toca
—Apoi de masied drag, minsity ka pe
ef re taney sliyba face 10
= dive F
pina gt) nchisorea parca
Sedte sciuca capul’ din parduagul de alituri inisobon=+BEtt amar de vreme; cl nici nu
ILA,
j duretel Puneet eapéstral
in capul mane
Baba a perit odata imsygima ei védend ci ©
uma i fe flietal tainele, “ans Yeon
— Ia fii cu minte Padurotule y nu lus
acela de mann, — dice tay peat, ee
ceed ce mi-ai ficut cum pot eu sé-|i dan 0 mnirige de
| cal, c& micar esi in lume vestea de eyarciti gt in ar
| uitd Dumnedew pand ag mai e&péta un stuhes va tive
Nu-i vedi pe dstialaiti ‘doi cat sant de trupest si de
sprintenei, alege-ti unul dintr'éngi s@ nv esi chin cast
‘mea nemul{umit
— Sé te vedi Dumneden maid yi la
bine si la
réu pentru milostenia dumiale, da eu sdnt indestulat
sicu atata, Cun fliciu sirac cum sin) s# polri-
vesce mai bine mirjoga acesta decal armvieari. “via
sprinteni, Despre acésta parte nu te ingogt “emia tc,
ea vind mea a fi
la indemana,
— Da bine fétul meu, prost mai esi de fai de
bine, - dise baba. Baga de séma edi ve nevote in
drumurile tale de tn cal de incalecat, care +601 0 s
Ja bine gi la réu eredincios tovariis, si bag’ de seme
ca manzul ce tial ales gra hua pe la juosive a
drum dsele eu cidarele. $i f-o spun de pe worm. a
doua 6rd nu te-oin mai slobozi in horgheliv se ales
Dar pace de invoire; P&durejul Ina inaurw d+
déci nu mi-am ales cand mea fost
| pests strut ye Mana Pagurit in mais
Pera
| P Remaneti sinétist maick; ve arapunese 9
| tra gizdaire si Dumnedeu sé ve bk avril
| sh ab vo lungesca dilele; ct en mort tse «3
| iba. mea.
Babarea ficea spumar la guri in aston
incoput 26 pliinuiésed alte mostesager
|bietw) Padures gi sé-i ia vestitul cal a 9 iin
J Dar niet badureu naa sis 1 eum
tovarig. Au mers © 23 po" wena un
eitur, er cid an eolit dupa un des, inte
ope inanzal avi vorbi fiketalui eu gh. Me oF
| chip
— Dumnegen ©
te noracéseit
sine, ¢
ita
vei I
ci Sar alla cineva
scl pe mine.
‘Atmei se intorse mivaad de tres oi pes
s® fied nene un gFmulea nésdrave
| pote eutriera pamérn! ints’ elipela «
Padureului mai departe :
SSSui pe mine siipue sire *
| ma ne-om opri pant a Aissnon!
te trage inimisra.
Paduretul sé cam uimi
| edlecd armasarul s@ pre
nw sb asvesll oda
| asupra_paméntl
tier Skin eva ly
Tumit nds' $i trecurd
lasand. uma lor p
aati spe gi xba
poator,
$8 dus Padurc
dave prin lumea Sn
Gei numa of ajun
‘ici mw sei
sensi, H spo
ab fav + der
8
Intra Pa
cu fost Joy 20
Gare cu primes FAMILIA,
Cum it vede oa, pe. Pidure, incepe «8
find edn seit ve ne bucure wou sb
T. Mera,
i
ie
at Je doin pit antec sal
Piel ajripe de vechis Hom de
intreee et jadecata lor istorica
| ered a8 mal serie atiten Iarfele
Nu are Romanul obiceiur, port
roman? Darere! Adversaril, cari j
ind despre not nu le eunosc, i to
dese! FAMILIA Anl XIX.
dare, el totdéuna-1 oviepioa cu binevéntaren: Tere
bun i noroe!* seu: Noroe bun la tery"
EL apled covéatal ,Sorte* mai mult pentra a in
inejuna nu ye | semnd prin eum jog gre, ce oul por'd ye pamént
ibs eh co vu Liui-o, vor deveat er Nore", spre a insemb Totdenua lolita iy fee
i Fille, caenri Bune i orocene’.
iar ex-anod i Inte popdre aid vehi, ct
(ind Tatinul yechia void 38 exprime Fe
el gicea: .Casur me ale" acu
5 td: yEst-ne tht Casas"; nu: “Doe
a mun chs popor f8ra limba ieo casum tuum? tc. tiermanc! tub cuvéntal Ful
Broprit lu, bu se pote eu- de asemenen ineloge mai fotdeuna 0 inteaplare rea st
fiat fara terior. Cand neferiit, seu un joc sburdalnic al Sori Dye. 580
ek limba, rayesceoli- it dpr Falls
mai enistt! Ferul nu @ | ‘La tte poysrele « fost si este credings, ct fee
[Rovor si mu are acel eect, ce-l| care om e exp altel la puteren sory de cat all
Minor ¢h a porilsi. Forte mic Toli menil ered, cA lecare om gare sortea rc
Vegeasi Ruscala eu privice In. re-i urmfvesce preotindenea : ,Casus ubicum, que
Featru un popor ¢ mai mare ru- |sequitar. Despre fe-care om co cugeld, clin own
onal, grail suiletulut seu, de | ul, clnd se nasce gi sh sorten langh cles ucesn apa
1 cea in athe Taree in ary om
4 scris Dea, cu degetal pe frantepunetele principale
dia vlna ae cent aon nd ot eat ale
cesta superaiune Ach © pet
"un ce care involve
i
i
iff
i
‘merge qa intra in Uanparia, sryand ca
A laces contra Destnali, ce nua dat Turor mtn
ine, de orece el le ria pein prone
‘Joe ered pe om, apart inaintea halo Winia
|, inénd intro mand un ofiomerfon (sbicia de
f)€¢ im alta un vas plin de foguri de mnere. Ar
Joe ca sbi deve et pe om, rast van
faguri de mnere. ,Al ten xe fa FAM
‘stata junk inglitre, deve favorore, si slegen
invinder cate un fagur de muere; ba nora le de-
al sori, qi ctte aiete
gel al sort, wi cate vaiele
el dia tnima omaluil?
ligt Omeni cari pe fala se
‘Dar ti Omeoi rostici, ci Omeni ca
‘aceaion sistema! fatalisilor a fost com-
i bsericll, ct gi de flosoi I~
‘numai poporul nostra e falalist, ci sant fata-
Teapsl, pline ae idel, teori si ex
TLEA, Anal XIX.
vinte remase chiar de acelea, ce
‘nticitatea romand,
Se scie ch Romanal la toe sérbatorle are ana=
mite datini, pe cat de frumive. pe wat de insemnate
fisinte, "Aceste datige 8 fost conservate de el prin
‘de cand. vent din Islia El le-n pastrat
1 intrebuingate de
i
sale gi ext-mod sérbatorile romanescs i tn
clase, atAt din. punet religios, cit ¢ prot
Ditorle Romanului dat erestine, ¢ forma |
ta incantare, Cri
Te incanund ca
nile na sant rele (precum die unit sup
le aint framise gi ominal are mare atragore cAtrh
. Colindatorit a Crictun, darncile la anal now, ovele
rosii [a Paged Gre nu innalfd acestea malt tarmoc
Datoei!?
despre
sera
atina poporala, ce ve face
“Sanziene-
ceuvéatal sminta* dapd cum m'am incredintat deta
credinia. din Trausilvania, Dosieia,
wadone
‘cand intron dictionar romanese din 1871 xe vor
stle, peladnd. in socotin, cumch cuvin'le
| famine" qi'ssmintla* essta dela inceps
jimi, “ya se pot iolatura prin
| meni népricepat,Trebue scat
| roatal smintd* s'a format
(i smintela) stint de réa Anul XIX. FAMI
Cuvéntal ,smintd* si ysminti* insémnd in graiul |
banajenese in infeles primar: a) error, errare lat., de-
faut, fall fr, Fehler, fehlen germ, d. e. a fcut 0
sminti, séu mai multé sminte in seris6re; sminta ta nu
e Vina’ mea; nu este om in lume f’rd sminta ; a smin-
Lit pe om dela Iucru; a smintit calea cea drépti; tre-
ue bigat de séina,’ ciei ugor smintesee omul’ cand
mésura; di-mi pace’ nu me smintt cand serin ; care lu-
‘ri injeleplesce nu smintesce; b) in inteles derivat, tix
surat apoi
fect trupese si sufletesc; deffectus, perturbatio mentis
lu, defaut, egarement de l'esprit’fr., mangel, fehler,
geistige Verwirrung germ., d. e. este cu sminta la pit
jor, de aceex ambi schiop; na te face cu sminth
(mintéla) la cap (se dice de’ un om, care se face cu
Ge adiusul nepriceput la cap, eu seop spre a seduce pe
altul); acest cal esle fara sminta (fara defect); dia ae
cesta are o stninta (cand bali in ea si nu suni bine);
omul acesta este smintit la minte,
Cumea cuventul ,smini* de dup
insemna numai ,errare* lat., feblen germ,
resee gi din Bobb : Dictiunariu romanesc
se adeve-
-Jatineseu-un-
gurescu, Clug 1822 tom. 2 pag. 374 asemene si din
dictionarinl de Buda. Dositeiu, metropolitul Moldaviei
Poultirer in versuri, lagi 1673'pag. 58 anca dice: ,in-
reg si fra sminia, de unde neineredinfam nu numai
despre vechilatea forme: ,sminti* ci si despre semni-
ficatiunea de ,error® lat., Rebler germ., 2 acestui
vent in acesta’ forma, Numai ,smintit* “drept pariicipiu,
se intrebuintéza mai vérlos pentru omul conturbat, a2
deca smiulit ja minte, si act se vede apriat intelesim
derivat, figurat, ori metatorie al cuventului
i Cihae: Diet. etym, daco-romane, élements slaves
le, pag. 852 schimosind gi intortocand infelesul logic
al _acestui cuvént, spre a puté sedte din el o etimologie
slava, spane ei intelesul primar al cuvéntului ar in-
semna: troubler, deranger, distrair, detrageur, porter
dommage, faire tort, prevertir franc., adeca : triben, in
Unordnung bringen,’zertheilen, aus dem Gange bringen,
sehaden, leiden, Unrecht thn, verdrehen germ., fiind
ef astiel eu infelesul primar (hu figurat) trebue traduse
in germanesce cuviniele Irancese. Mai de parte produce
al Cibac spre a ilustré euvéntul urmilorele frase: ,2
smin{{ mintea cuiva‘, egarer esprit a q. fr. care fra
este cu totul falsa, nepomeniti si neauditi’ in graiul
Romanilor din Austro-Ungaria (numai un strain care
‘bu @ erescut cw geniul gi spiritul limbei romanesci, péte
rosti o asifel de trast); "ya se sminti* se troubler, se
deranger fr. adecd : a se turburé, a se confunda, care
frasd nu pole avé atare semnificagiune, de drece inte-
Jesul primar al acestei constructiumi este numai_ i nu-
mai: se tromper, s'ogarer fr., sich tinschen, sich irren
germ, eri injelesul figurat pote avé loc numai atanei
cand ‘se rostesce si cuvéntul ,minte* (mens) dictnd : a
se sminti la minte,
Cavéntul ,smintélis asemene este tridus réu de
al Cihae eu : trouble, dérangement, dommage, préjudi
ce, tort fr, de orece ,smintéla® are asemene in{cles cu
»sminti® precum maisus arétarim, si precum se vede
infelesul euvéntulai din dietionarial ‘de Bobb si cel de
Buda. Participiul ,smintit* spre a avé infelesul de :
turburat la minte,”trebue totdéuna s8 fie insotit de
sminte® (mens), stu se subinfelege acest cuvént,
DI Gihae combin& eu cuvéntul ,smintese* si cu-
ul ,sumu(* si ,asmu(‘, care are inelesul de: ex-
citare lat., hetzen,"anhetzen germ., gi acésta o face
iui ér& tot cu acel seop de a mijloci 0 etimologie sla.
vi, cici altmintrele ne esistind nici o legitura in for-
mii si concept, intre aceste dou’ cuvinte, nu putem sé-1
pricepem pe dui
nsémni cuvéntul ysminta® si ,sminti* :de- |
LIA 308
DI Cihac: Dict. etym. daco-romane, éléments slaves
Jete. pag. 852, dup& ce a intortocat si falsificat estmod
semnificatinnea cuvéntului, il deduce dela paleosiov.
sstimesti®, stimeta‘, care insémni: tarbare lat., si
Matti: turbatio iat., Combindnd si pe rus, —,smustall*,
»smutiti®, ysmueati* cu infelesul de : troubler, susciter
fr, trben, erwecken, anheizen germ., pe croat, si
stif, ,smutnja‘, jsmucati‘, ,smutiti* : troubler, emp
cher f., trébben, hinder germ., ,sméeat, ,smeinja®
»smulnja* : trouble, tumulte fr., ‘Trabang, ‘Tumult germ.
Dar trebue sé observain, cumeit dl Cihae nn este ori-
| ginal act, pentru ea impuisul la acésta nenorocita eti-
| mologia, 'I'a dat dl Miklosich : Lexieon _paleosiovenic
| graeco-latinum, Vindobonae 1862—65 pag. 938-939,
combinand si euvéntul romanese ,smintese* eu paleo
slov. ,stimesti‘: turbare lat., ne ludnd in socotinta,
cumed, nici forma miei eonceptul euventulai nu concede
acesta’ etimologie.
Origina cavéntului este nesmintit romani, ete’
despre acésta marturisesce, chiar forma cavéntului,
deci :
a) euvéntal ,sminti* si ,sminti* i putem deriva
| dela ,ex-mente® lat., pentru ek ,s* dela inceputul eu
ventului este urgit din ox‘ lat, si insémni un ee
contra mintei, o abatere dela minte si principiete sale
normale, aleed insémni 0 yerdre® ‘chiar ca inex
jlex* lat, care dup Du Cange: Glossarium mediae
infimae latinitatis, Parisiis 1940—50 tom. 3 pag. 154
insémna : faclum contra legem, injuria, maleficium, de-
lictum — despre ce se pote vede si Diez: Crammatik
der romanischen Sprachen, Bonn 1856—60 1. 2 p. 397
jeu privinta le semnitieatiamen hi in excheres,
exlex, expers ete, dar
b) euvéntal ,sminta* si ,sminti* se pole deriva
si dela jmenda* (mendum) lnlinese, care insémna ,eré-
Tet cu {3° protetic, neetimologic, care se prepuné cu-
2ex*
ventului numai pentru buna sunare, gi asimod se face
‘menda® apoi prin stramatarea ini je* in ,i* sia
i
2d in. ,t® se face sminta. Despre acest ,s* prote-
tic dice Diez: Grammatik der_romanischen Sprachen,
Bonn 1856-60 tom. I pag. 327: bie Sprache (italic
hische), fgt sich selten dem Worte ein unetymologi-
sches ,s* verstirkend vor, wie in: sbieco, sbulimo,
| scalabrone, smania, smanigiia, smergo, smintia, spiag-
sia — neben: bieco, balimo ‘ete. In’ den Mundarten
wird diese Prothese noch weiter’ getrieben, besonders
in der mailandischen*, Adect : ,Limba (italiana) adau-
ge dinainte spre intarire nu arate ori un ys‘ neclimo-
logic, ea in: sbieco, sbulimo, scalabrone, smapia, sma-
| miglia, smergo, sninfia, spiaggia, langi: bieco, bulimo
etc. In dialecte se estinde acésta protest mult mai de
parte, mai vértos in cel milanes*. In Monti: Vocabo-
latio ‘dei dialetti di Como, Milano’ 1845, apoi tot Monti
Vocabolario di Gallia cisalpina e celtico, Milano 1856
alltim 0 multime de cuvinte cu ,s* protetic d. e. srer~
za, spesega, scernere, sgrif, slavaz, slita smachina,
smajvea, sciavo, sciambo, spuza, pentru: verza, pesega
ete, In Toni: Vocabolario bolognese-ital. Bologna 1850
pag. 102—349 flim ,seambi pentru ycambio® ital,
| chiar ca in limba romana ,schimb‘. In Morriz Voca~
bolario romagnolo-ital. Faenza 1840 aflam d. e, slofa
pentra Jofa, sbelz pentru belz, sbiesan pentra biasimo,
sboce pentra boce, sbuce pentru ,buces, scartozz pen-
tra cartoccio, scurozz pentru cortceio, 'sfurbi pentra
forbire, sgaf pentra gaf, slurd® pentru Iurde, smadrize
pentru’ madrize, smanché pentru mineare, snarbé pen-
tru nerbare, Ta Banfi: Voeabolario milanese-ital. Mi
Jano 1852 aflam sliquid pentru liquid, sgonfi pentru
gonfio ete. Tot Banfi in precuvéntare ne spune, eumed
.sgonfia® insémnd in dialectal milanes ,gonfiare® ita-
Tienesee, adeca : ganfi (inganta) infla, éra in dinlectul 304
toscan insémnd ,sgonfiare* cu totul contrariul, adecd :
desganfi, desinfla. In Angeli: Vocabolario veronese,
Verona 1821 pag. 71—72 allam ,spuzzar* pentru ,pu-
fire®, ystrabelo® pentru ,trabello*, ,strabuco* pentru
jtrabueco*, In latinitatea evului de mijloc, dupa Die-
fenbach : Glossariam latino-germanicum mediae et in-
fimae actatis, Francofurti a/M. 1856 asemene allim
ccest proces cu ,s* protetie d. e. spenula pentru penu-
Ja, spirgum peniru pirgum, spoma pentra poma, stripa
pentru tripa, scarsela pentru carsela ete. Pang si in
limba grecesea se afl owezgoe pentru aexoos, Astfe
de procedura cu ,s* protetic are gi limba nost
psturgia® (starz) “din jtardus* lat, in
oortex-cis* Int. Apoi tebue a scf cumes ymenda* lat
Pentru yerror* se afl mai in tote dialectele italienesci,
rept aceste, este cuvént al graiului poporal. Din cele
pand act spuse se documentéza, cumea cuventul ,smin-
fat pile deriva de dupa t6te legile limbistice din’ men-
dat (error) latinese, cu ,s* protetic, facéndu-se ,smen-
da® apoi_ jsminta‘. Mai de parte:
©) Cavéntul ,smintas si ,sminti* se_pote dedu
sidin ymentiri* lat., care insémn& a min((*, mentir
fr, lgen germ., pentru cd acest cuvent se cred a fi
format érd din ymente* (minte) lat., i ar insemma un
act contra mintei, o abatere dela mintea sinétosa, In
limba spaniola ,mentir*, ,mentira‘ i ,mentiroso* are
semnificatiunea Tu numai de ,minti*, ci si de ysmin-
tit. Tot asemene aflim in Barguy : Grammaire ‘de. la
langue d'oil, Berlin 1856 tom. 3 glossaire pag. 244
Smentic® aicn intelesul de faillir® gi_jmanquer* fr.
Feblen, mangeln germ. Cuyéntul acest ;mentire® pri-
mesce in limba italian’ gi un ys protetic si sund
ssmentire* si ,smentirsi‘, care are semnnificatiune de
Gementit, se contradir fr, lagen strafen, sich selbst
wiedersprechen germ. Precum vedem cuvéntul “acest
italienese ysmentire‘ desvoll& deja semnificatiunea ei-
véntulai romanese ,smintire*, apoi infelesul se intre-
gese in acésta directinne prin limba spaniolt si ,lan-
gue d'oil® frances. Insemndm aci, cumea in mai multe
Gialecte italienesci au Inat ,mentire* forma de ,smen~
tire® cu ,s* protetic. Estmod aflam in Porra:’ Dizio-
nariu sardu-italianu, Casleddu 1832 pag. 530. ,sminciri*
si ,smenda‘, in Azzi: Vocabolario ferrarese-ital, pag.
279 ,smentagh*, in urma
4%) Cuventul jsminta® si ysminti® se pole deriva
scemot si ,scementito® italienese, edci noi aflam
Etymol. “historische Grammatik der_italieni-
schen Sprac
leetul dela Roma), care vine in
semnificatiunea de ,smintit* (ia minte),
nesce, In limba italian nu aflam verbul ,scementire'
dar de dupa datele act produse trebue sé-1 presupunem
de jsmin-
sscementire’ si ',scementilo® (resp. sie-
mentire si slementito) prin elidarea Ini ,e* se face for-
si ,smintit*, si act infelesal logic nu
italienesci, cu inteles
a esista in dialectel
is, chet din
mal ,sminti*
lipsesce.
Deci ere
dintre cele mai vechi si straordinarie
roman rustic’. *
(Wa uema)
‘Simeon Mangiuea.
In numeral premergitoriu 24 au intrat in acest tractat sus Malic
tunile sminte cari se indrépltd in urmitoriul mod. Pag. 291 ec~
ta] * Un fel de testit de India care eresce Ia 0 it
mei | «
28 nu numvai pent | b
Jona I girul 18 de din sus se intregesce eonstruetia astiel
‘espunde ,stessp" in loc de ,sterp este contra dinamieei
Guiventul .sterp
“mane. se intrebui
FAMILIA
Halle 1844 pag. 634 unde tractézi des-
pre diuleetele itulienesei, cumea ,scementito* (in dia-
‘ile intr’ soneta, are
jsmatto® italie-
ma fi demustrat mai pe sts de tot)
indoiéla, cumed cuvéntul ,sminta® si ,sminti® este unul |
uavinte de limba
Anul XIX.
\ Oglindile magice.
| Un tinge fisic engles, d. W. E. Ayrton, a deseo-
perit secretul proprietatilor miraculose ce au unele
ogling japonese, E muita vreme de cand aceste ogling:
magice esciti cariositatea Europei
DI Stanislas Julien a avut dreptate eind dicen
Malti invéfali celebri au voit sé deseopere adevératn
Gansd a fenomenului ce presinlA unele ogiin|i metalice
fabricate in China, si supranumite ogiindi magiee, insé
cercotirile lor n’au avut nied un resultatt
De acum inainte putem si not sé fabric&m acele
cenamite ogtindt japonese.
In Japonia, oginds magic, obiectal waei_adevé-
rate veneratiuni, este un simbol religios; se ssesce in
temple, la persone eu posifii innalte si chiar in palatal
| imperial.
Marele palat dela [sé, in care fuse depust prima
oglindi de acest fel, Are pentra Japonesi aceiagi im-
| portanta ca sf, Morimént la Gireci gi Armeni gica Meca
Ja mahometani.
Ozlinda japonest are tradifiunea ei mitologied,
Doita Sorele sé necaji intr’o di (pe atunci sb sur
péra xi deifele ca simplele muritore); se ascunse intro
amera si indata iniunericul cuprinse lumea, ‘Tristetea
eri pe tote fetele. ,Dati-ne pe deita!® strigt poporul
| spaimentat.
Deli o rugard s8 revie, insé deita era tot suptra~
ta, si néptea continua a-si intinde vélul seu cel negra
peste plimént. Se tin adunare, s8 incercd tote strate
gemele, dar insédar. Atunci deii avura feriita idee d'a
labried o oglind’ si a o ageda Ja intrarea escent
Deita védii 0 aureola de foc strilucind afard; 8
in oglinda si se credit inlocuita cu o rivala.
Nu se mai gandi, si dinw’o striturd est afard.
| O-lumina surie cuptinse ath, now paméotal, #0
| poral entusiasmat s& prosterna la picidrele qeiei
Sorele.
| Cid se funda imperiul Japonies, deita dete oglin-
da unai nepot al ci si i dise: ,Sé consideri acésta
| oglind’ ca pe un spirit al meu, s8 0 conservi in a-
ceiasi odaic in care vei locul, i s8 0 onorezi ca pe
mine énsi-mi*,
| Dela acésta epocd depariata, oglinda metaliea
bucura in Japonitt de un mare respect.
| Ba se compune dint'un dise de bronz eam: #2 nn
contimentru in geosime si 15—25 centimetre in Jame
| vege
a
tru; are o manusi de acelasi melal incungives!
|bambue.* Una din fetele discului are in relief vesem:
ne, embleme religidse, arbori, flori, animale ete. e:
| alta fata putin bombaid si perfoct lustruita, este
| tg ca un amalgam (eositor si mereurin) eons!
inda proprin dis
jo" Cand cineva sti in fala parti luciose, si vous ct
Jin ori ce oglindd ordinara; insé déci se espune cst
fata lusteuita Ia radele sorelat astfel ca s& le rett-te:
pe un paravan, sé vede-c§apare pe acel paravay de
semnele care snt pe’ dosdY ogiindei. Fie-care linc est
| reflectata lumindst. Blectul este analog cu acela> a
Par produce o oglinda taiata pe liniile unni dese
care si luminati pe la spate, Acésta justified nutsire
rmueri i gi pentru animale*, Mai departe girul 82 de
| tpteit yguaioa in loo de giorines"." Srl 1 de
aella" pntea yapoelia’. Colona Tl iret 17—18 der
[een et in toe do sce’, ac In gil 2 25 27+"
pentrw Wali 0
conteadicfiune’
Tw urina pag, 292 eal, {si
conteaeivn
sus sn fipiit in Toe de
6 “piciore, Sé fac din ea basténe numite bast
ise Anul XIX, FAMI
ce sé di in China acestor oglingi magice (Anca din se~
colul 1X) numire care suna asttel :Theou-Kouang-Kien,
s6u: ogiind’ care pote fi patrunst de lumin’.
Fenomenul este in adevér curios. Discul de bronz
este destul de gros si cu totul opac; pe suprafata lus
truitd na_ sé observa nici o linie — din cele din dos
— nici chiar ew microscopul. $i cu tote acestea desem-
nele in relief din dos st reproduc ea prin magie gi cu
© perfectiune admirabili pe paravan.
Cum, arbori si animale desemnate in relief pe 0
Ducati de bronz espusi Ia luminé numai cu partea h
cidsi, se pot reproduce I distant pe o supralati
all
Mult vreme s'a clutat esplicatiunea acestui fe-
nomen.
Sé pote chiar bimui ef primii fabricanti mu sciau
acest mister eum mu-l sein nici negutitorii din timpul
nostra.
Aceste oglingi au fost eunoscute din anticitate,
mai ntain in China, apoi in Japonia si chiar in Grecia
ai Italia,
Istoricul italian Muratori vorbesce deo oglindi
magic’ gésita sub perna episcopului din Verona care
fu mai targiu condamnat la mérie dela Martin della
Scala, si despre o alta oglinda deseoperita in casa lui
Collada Rienzi, pe al edrei dos sé cetid : Kiorone.
Acest fel de oglinde erau forte respandite prin
oraculele grece si etrusce yi pe tx fermeedtorii din Eval
Mediu.
Multi invejati din epoca ndstr’ nesciind ce sé dice,
au conchis cd oglinda japonesi este 0 mistificare, 0
seaunatorit
Sir David Brewster credea ei fabricantul ascundea
an facsimile imagini’ in reliot in “mijocul me-
talului
Wheastone, Arago, Humboldt, Savart, emiserii, cam
pe Ta 1883, teorfi cari n’au putut resista ‘cand s'au esa-
minat cu atentiune,
Ttalianul Govi (cari locuia in Francia la acea epo-
S-ar putea să vă placă și
- Basarabia, Drepturi Naționale Și Istorice (Gheorghe Brătianu)Document147 paginiBasarabia, Drepturi Naționale Și Istorice (Gheorghe Brătianu)Andrei Alexandru MicuÎncă nu există evaluări
- Acte Şi Documente Din Trecutul Farmaciei În Ţările Româneşti, 1904 - N.I. AngelescuDocument196 paginiActe Şi Documente Din Trecutul Farmaciei În Ţările Româneşti, 1904 - N.I. AngelescuAnonymous IogovJWÎncă nu există evaluări
- Stoicescu Vlad TepesDocument242 paginiStoicescu Vlad TepesSerghei Sevciuc100% (3)
- Matei Basarab - Nicolae StoicescuDocument228 paginiMatei Basarab - Nicolae StoicescuAdina Guțu100% (3)
