Sunteți pe pagina 1din 28

1) Dreptul fiscal.

Dreptul fiscal , ca ramura a dreptului public reglementeaza raporturile juridice care se nasc in
procesul colectarii impozitelor si taxelor de la persoanele fizice sau juridice care obtin venituri sau
detin bunuri impozabile ori taxabile.
Raporturile juridice fiscale se nasc in procesul colectrii impozitelor si taxelor, sau al
administrrii acestora. Administrarea impozitelor si taxelor este o noiune legal folosit de codul de
procedur fiscal, a crei arie de acoperire este ins mult mai larg, avand in vedere nu numai
colectarea, dar si inregistrarea fiscal, declararea impozitelor, inspecia fiscal si contenciosul fiscal.
Subiect al impunerii este orice persoan fizic sau juridic (de drept public sau privat) care
realizeaz venituri ori deine bunuri impozabile ori taxabile. Principiul este universalitatea impunerii,
excepia fiind scutirea de la impunere, care trebuie s fie expres si limitativ prevzut de legea fiscal,
niciun fel de extindere pe cale de interpretare nefiind admis. Obiectul impunerii sunt atat bunurile cat
si veniturile considerate de legiuitor ca fiind impozabile ori taxabile.
Principiile dreptului fiscal
 neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferite categorii de investitori si capitaluri
 certitudinea impunerii, prin elaborarea normelor juridice clare, care sa nu conduca la
interpretari arbitrare.
 echitatea fiscala , la nivelul persoanelor fiscale , prin impunerea diferita a veniturilor in functie
de marimea acestora
 eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal

Izvoarele dreptului fiscal


Generale
Constitutia Romaniei este primul si cel mai important izvor al dreptului fiscal. Legea fundamentala a
tarii reglementeaza n art. 56 obligatia cetatenilor de a contribui prin impozite si taxe.
Codul fiscal strange la un loc principiile generale ale dreptului fiscal, raportul dintre legea romana si
tratatele internationale cu privire la impunere, principalele impozite si taxe din sistemul fiscal
Codul de procedura fiscala concentreaza toate reglementarile legale procedurale care tin de
administrarea impozitelor si taxelor.
Speciale
Reglementrile secundare, respectiv Normele, Instruciunile si Regulamentele de aplicare ale
legislaiei fiscale, adoptate prin Hotrare de Guvern ori prin Ordin al Ministrului finanelor Publice.

-1-

Deciziile Comisiei fiscale centrale constituite la nivelul Ministerului Finanelor Publice, modul de
interpretare a legii fiscale cuprinse intr-o Decizie a Comisiei putand fi infirmat pe cale judiciar prin
hotrare judectoreasc.

2) Raporturile juridice fiscale.


Sunt reglementate in temeiul normelor juridice referitoare la colectarea veniturilor fiscale ale
statului. Aceast categorie de raporturi juridice se particularizeaz prin specificul coninutului lor,
adic a drepturilor si a obligatiilor subiectelor participante.
Raporturile juridice fiscale sunt de dou categorii: raporturi juridice fiscale de drept material
si raporturi juridice de drept procedural fiscal.
In cazul celor dou categorii de raporturi juridice subiectele sunt aceleasi, respectiv organele
fiscale si contribuabilii, obiectul este acelasi, respectiv stabilirea si incasarea la bugetul general
consolidat a impozitelor, taxelor si altor contribuii datorate de ctre debitorii fiscali, dar difer
coninutul celor dou categorii de raporturi.
Raportul juridic de drept material fiscal are in coninutul su drepturile si obligaiile prilor
legate de perceperea impozitelor, perceperea2 dobanzilor si penalitilor, dreptul la restituirea
impozitelor si taxelor, dreptul la rambursarea T.V.A. si obligaiile corelative de declarare a materiei
impozabile, a bunurilor deinute si veniturilor realizate impozabile ori taxabile etc.
Raportul de drept procedural fiscal are in coninutul su acele drepturi si obligaii legate de
aciunile administrative, administrativ-jurisdicionale si procesual- civile legate de activitatea
de administrare a impozitelor si taxelor.

3) Fiscalitatea.
Fiscalitatea poate fi definita ca un sistem de percepere a impozitelor, taxelor si contributiilor de catre
autoritatile publice in scopul realizarii functiilor social economice.
Nivelul: Deoarece mrimea impozitelor este influenat de inflaie, indicatorul cel mai concret este
acela care exprim partea din produsul intern brut care este prelevat la dispoziia statului pe calea
impunerii. Mrimea prelevrii este dependent de anumii factori, printre care:
a) ponderea sectorului public in producia industrial a rii;
b) nivelul cotelor de impozit;
c) dimensiunile nevoilor fiscale si ale mijloacelor de acoperire a acestora;
d) proporiile evaziunii fiscale.
Structura fiscalitatii este reprezentata de diversitatea impozitelor prin intermediul carora statul
colecteaza veniturile fiscale.
-2-

Categorii de taxe si impozite:


Impozite indirecte: se impart in:

impozite reale, care sunt stabilite in legtur cu obiectele materiale (pmant, cldiri etc);

impozite personale, care au legtur cu situaia personal a contribuabilului, asezandu-se


asupra venitului sau averii.

In cadrul impozitelor directe se distinge impozitul pe venitul persoanelor fizice, impozitul pe


venitul persoanelor juridice si impozitul pe avere.
Impozitele indirecte cuprind taxele de consumaie, taxele vamale, monopoluri fiscale, precum si
diferite alte taxe.
Politica fiscal reprezint un asamblu de instrumente de intervenie a statului, generate de procese
specific financiar-fiscale: formarea prin impozite si taxe a veniturilor fiscale, alocarea cheltuielilor
fiscale, asigurarea echilibrelor fiscale.

4) Notiunea si principiile politici fiscale.


Prin politica fiscal se inelege volumul si proveniena surselor de alimentare a fondurilor publice,
metodele de prelevare care urmeaz a fi utilizate, obiectivele urmrite, precum si mijloacele de
realizare a acestora.
Politica fiscal poate urmri atingerea unor scopuri diferite, fie de natur pur fiscal, fie de natur
public, militar, social etc.
Politica fiscal se interfereaz puternic si cu politicile sectoriale (industrie, comer, agricultur
etc.), cu politicile financiarmonetare, sociale precum si cu strategiile legislativinstituionale.
Prin intermediul politicii fiscale se poate aciona in sensul protejrii, incurajrii anumitor ramuri
economice; astfel, intervenionismul fiscal poate avea obiective diferite, cum sunt:
stimularea agenilor economici spre realizarea de investiii in anumite domenii;
cresterea calitii si a competitivitii produselor;
stimularea exportului;
protejarea mediului inconjurtor etc.
Principiile politicii fiscale
1. Principiul impunerii echitabile, impunerea poate fi generala atunci cand se intinde asupra
tuturor claselor si pturilor sociale in ce priveste veniturile ori averea acestora sau parial,
atunci cand unele clase sau pturi sociale beneficiaz de anumite faciliti fiscale (scutiri sau
reduceri de impozite). Egalitatea in fata impozitului presupune ca impunerea s se fac in
-3-

acelasi mod pentru toate persoanele fizice si juridice, iar egalitatea prin impozit presupune
diferenierea sarcinilor fiscale de la o persoan la alta.
2. Principiul politicii financiare: Atunci cand introduce un nou impozit, statul urmreste ca
acesta s aib un randament fiscal ridicat, s fie stabil si s fie elastic. Pentru ca un impozit s
fie considerat ca avand randament fiscal ridicat, este necesar ca acesta s fie universal.
Un impozit este stabil atunci cand nu este influenat de oscilaiile provocate de conjuncturile
socio-economice. Impozitul este elastic atunci cand este capabil s se adapteze nevoilor fiscale,
adic s fie la dispoziia bugetului: s fie majorat cand cheltuielile fiscale cresc si s fie
micsorat atunci cand cheltuielile fiscale se reduc.
3. Principiul politicii economice: Statul utilizeaz impozitele nu numai ca mijloc de procurare a
veniturilor fiscale, ci si pentru a influena dezvoltarea sau restrangerea unor ramuri economice,
pentru a stimula sporirea produciei sau consumul unui anumit produs.

5) Obligatia fiscala. Notiune si particularitati.


Continutul fundamental al raportului juridic fiscal il constituie obligatia stabilita unilateral de catre
stat in sarcina persoanelor fizice sau juridice denumite contribuabil de a plati o anumita suma de
bani, la termenul stabilit, in contul bugetului de stat.
Obligatie fiscala este stabilita in mod unilateral de catre stat in sarcina debitorului prin care
contribuie la realizarea banului public.
Particularitile obligaiei se refer la: izvorul obligaiei, beneficiara, obiectul obligaiei fiscale,
condiiile de stabilire i executare, modificarea obligaiei fiscale, stingerea obligaiei fiscale,
1. Izvorul obligatiei fiscale va fi in tot deauna legea sau actul normativ cu valoare de lege care
instituie si reglementeaza un venit al bugetului de stat. Prin lege se stabilesc categoriile de
persoane fizice sau juridice ce datoreaz bugetului de stat venitul respectiv, elementele venitului
fiscal, precum si modalitile de plat ale acestuia
2. Beneficiara a obligatiei fiscale este intreaga societate desi calitatea de creditor o are statul.
Scopul instituirii unilaterale de ctre stat a acestei obligaii este realizarea
veniturilor bugetului de stat, deci a fondului general de dezvoltare a societii, aceasta avand, in
final, calitatea de beneficiar a sumelor ce fac obiectul obligaiei fiscale.
3. Obiectul obligatiei fiscale consta in tot deauna intr-o suma de bani, aceasta fiind, in prezent,
unica form in care statele moderne percep veniturile datorate bugetului de stat.
Obligatia fiscala este constatata in forma scrisa prin titlul de creanta fiscala care o
individualizeaza la nivelul fiecarui contribuabil in raport cu veniturile obtinute. Titlul de crean
fiscal este intocmit sau confirmat de organele financiare ale statului care au atribuii in acest
sens, in conformitate cu prevederile legale prin care se reglementeaz veniturile fiscale si cu
respectarea procedurii stabilite prin aceast reglementare pentru fiecare categorie de venit in
parte.
4. Condiiile de stabilire si executare a obligaiei fiscale sunt reglementate in mod
diferit pentru fiecare categorie de venituri fiscale, datorit particularitilor prezentate de
-4-

aceste venituri. Variaia condiiilor de stabilire si executare a obligaiei fiscale mai este
determinat si de faptul c impozitele moderne nu mai au rol de a acoperi cheltuielile
publice, ci sunt folosite si ca parghii pentru stimularea sau, dimpotriv, impiedicarea dezvoltrii
unor mecanisme economice.
5. Modificarea obligaiei fiscale este determinat de cauzele prevzute de lege,
respectiv: modificarea elementelor in raport de care s-a fcut individualizarea obligaiei
fiscale, modificarea termenelor de plat stabilite anterior, modificarea situaiei juridice a
contribuabililor si, in general, orice modificare a actelor normative ce reglementeaz
veniturile fiscale.
6. Stingerea obligaiei fiscale se realizeaz prin modaliti comune si altor obligaii
juridice, cum ar fi plata, executarea silit sau prescripia, fiind reglementate ins si o serie de
modaliti specifice, cum ar fi compensarea, scderea sau anularea obligaiei fiscale.

6) Modificarea obligatiei fiscale.


Pan in momentul stingerii obligaiei pot interveni o serie de situaii, expres reglementate de
lege, care s determine modificarea obligaiei bugetare stabilite iniial.
Modificarea obligaiei bugetare intervine in una din urmtoarele situaii:

modificarea elementelor in raport cu care s-a fcut individualizarea sa;


modificarea situaiei juridice a subiectului pltitor;
acordarea inlesnirilor prevzute de lege;
modificarea actelor normative prin care se instituie si reglementeaz venituri ale
bugetului de stat.

7) Titlul de creanta fiscala . Notiune, particularitati , forme.


Reprezinta actul juridic prin care se stabileste intinderea obligatiei de plata ce revine persoanei
fizice sau juridice care are calitatea de contribuabil.
Titlul de crean fiscal se intocmeste sau se confirm de ctre organele ce compun aparatul fiscal
al statului si crora le revine competena de a calcula impozitele si taxele datorate bugetului de stat.
Titlul de crean fiscal, ca act juridic unilateral, d nastere unui drept de crean al statului avand
ca obiect sumele de bani pe care contribuabilul le datoreaz bugetului de stat, precum si obligaiei ce
revine contribuabilului de a plti aceste sume in cuantumul si termenele stabilite.
La baza emiterii titlului de crean de ctre organele financiare se afl declaraia de impunere sau
taxare pe care contribuabilul are obligaia legal de a o prezenta acestor organe din momentul in care
realizeaz un venit impozabil sau deine un bun impozabil sau taxabil. Nerespectarea acestei obligaii
atrage rspunderea contravenional a contribuabilului.
Titulul de creanta fiscala este un act juridic declarativ de drepturi si obligatii.

-5-

Caracterul executoriu. Titlul de crean fiscal este executoriu de drept, fr a mai fi necesar
investirea sa cu titlu executoriu, urmrirea silit a veniturilor si bunurilor deinute de debitor putanduse realiza fr parcurgerea unor etape prealabile.
Titluri de creanta explicite
Majoritatea titlurilor de crean fiscal au un caracter explicit, fiind acte juridice constituite
exclusiv in scopul de a constata obligaia unui contribuabil de a plti o anumit sum ctre bugetul de
stat, individualizand astfel obligaia cu vocaie general instituit de legea ce reglementeaz venitul
fiscal respectiv. Aceste titluri de crean sunt reprezentate de actele de impunere intocmite in form
scris de organele fiscale, diferite in funcie de categoria de impozite sau taxe pe care o constat:
procesul-verbal de impunere, declaratia de impunere, documentul de evidenta intocmit de contribuabil,
declaratia vamala.
Titluri de creanta implicite
Anumite categorii de venituri fiscale sunt individualizate prin titluri de crean cuprinse in acte
juridice care au un alt coninut principal. Aceste inscrisuri, reprezentand titluri de crean fiscal
implicite, sunt intocmite de organele financiar-contabile sau de alte organe ale statului:
documentele de plata ala salariilor si a altor drepturi salariale impozabile, actul constatator intocmit
de organul de control financiar, impozitul pe dividente.

8) Stingerea obligatiei fiscale prin palta si prescriptie.


Prin plata
Stingerea obligaiilor fiscale are loc, de regul, prin aceast modalitate, contribuabilii
executandu-si de bunvoie obligaia impus in mod unilateral de ctre stat.
Plata sumelor cuvenite bugetului de stat se poate realiza, in funcie de caracteristicile
veniturilor bugetare, potrivit prevederilor legale care le instituie, in una din urmtoarele
modaliti:
- prin plat direct;
- prin reinere la surs;
- prin aplicare si anulare de timbre fiscale mobile.
Prin prescriptie
Dreptul statului de a executa silit titlul de crean fiscal avand ca obiect patrimonial
sumele datorate bugetului de stat se stinge prin prescripie dac nu a fost exercitat
in termenul prevzut de lege.
Implinirea termenului de prescripie a obligaiei fiscale duce la stingerea dreptului
statului de a urmri incasarea veniturilor bugetare. Se stinge astfel si obligaia de plat ce
revine contribuabilului cu privire la venitul bugetar respectiv.
Astfel, prescripia reprezint si in aceast materie o cauz legal de incetare a forei
executorii a unui titlu executoriu, producand urmtoarele efecte juridice:
- stinge dreptul creditorului de a obine executarea silit;
- stinge obligaia debitorului de a se supune executrii silite (d nastere dreptului de a
-6-

se opune executrii)
Termenele de prescripie stabilite de reglementrile fiscale incep s curg de la data de 1
ianuarie a anului urmtor celui in care a luat nastere acest drept. Termenul de prescripie in privina
creanelor fiscale provenind din impozite si taxe, precum si din majorrile aferente, este de 5 ani.
Termenul de prescripie in materie fiscal se aplic si in cazul creanelor provenind din amenzi
contravenionale.

9) Stingerea obligatiei fiscale prin anulare, scadere si compensare.


Prin anulare
Aceast modalitate de stingere a obligaiei bugetare se realizeaz prin acte ale organelor
financiare competente. Actele care declar anularea unei obligaii bugetare pot avea fie aplicabilitate
general (amnistia fiscal), fie ele vor avea in vedere situaia unui anumit contribuabil.
Amnistia fiscal se declar printr-un act normativ care anuleaz obligaia unor categorii de
contribuabili de a plti o serie de sume restante ctre bugetul de stat.
Potrivit art. 174 C. proc. fisc. in situaiile in care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind
comunicarea prin post, sunt mai mari decat creanele fiscale supuse executrii silite, conductorul
organului de executare poate aproba anularea debitelor respective.
Creanele fiscale restante aflate in sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 10 lei
(RON), se anuleaz. Anual, prin hotrare a Guvernului se stabileste plafonul creanelor fiscale care pot
fi anulate.
Prin scadere
Aceast modalitate de stingere a obligaiei fiscale intervine in situaiile in care contribuabilul

persoan fizic a decedat fr s lase avere, este insolvabil sau a disprut. In situaia in care debitorul
este o persoan juridic, aceast modalitate de stingere a obligaiilor sale fiscale va interveni:
a) dac debitorul a fost supus procedurii de reorganizare si faliment care a fost inchis;
b) cand debitorul isi inceteaz existena in alt mod si rman neachitate obligaii bugetare.
Starea de insolvabilitate determin aplicarea procedurii speciale de scdere in urmtoarele situaii:
- debitorul nu are venituri sau bunuri urmribile;
- in urma executrii silite creana bugetar nu a fost acoperit in intregime;
- debitorul a disprut sau a decedat fr s lase avere;
- debitorul nu este gsit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut si la acestea ori in alte
locuri unde exist indicii c a avut bunuri, nu se gsesc bunuri urmribile;
debitorul persoan juridic isi inceteaz existena si rman neachitate obligaii bugetare.
Dispariia debitorului poate duce in anumite situaii la imposibilitatea realizrii creanei bugetare,
atunci cand cel disprut nu a lsat venituri sau bunuri sesizabile.
Decesul debitorului. In cazul in care debitorul a decedat fr s lase avere, situaie constatat de
organele financiare, creana impotriva sa se va da la scdere, fr a se mai trece in prealabil in
evidena special.
Prin compensare
-7-

Aceast modalitate de stingere a obligaiei fiscale intervine in situaia in care un


contribuabil a pltit bugetului de stat o sum nedatorat sau a pltit mai mult decat datora.
Sumele astfel pltite se vor compensa cu alte obligaii fiscale ale contribuabilului, restante
sau viitoare.
Se poate considera c debitorul obligaiei fiscale efectueaz o plat nedatorat
in urmtoarele situaii:
a) cand nu exist titlu de crean fiscal;
b) cand titlul de crean fiscal a fost emis ca urmare a aplicrii eronate a prevederilor
legale in materie.
Compensarea creanelor debitorului se va efectua cu obligaii datorate aceluiasi
buget, urmand ca din diferena rmas sa fie compensate obligaiile datorate altor bugete,
in urmtoarea ordine:
a) bugetul de stat;
b) fondul de risc pentru garanii de stat, pentru imprumuturi externe;
c) bugetul asigurrilor sociale de stat;
d) bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate;
e) bugetul asigurrilor pentru somaj.
Dispoziiile de mai sus nu se aplic in cazul creanelor bugetelor locale.

10)

Executarea silita si executorul. Notiune, conditii, particularitati.

In situaia in care contribuabilii nu si-au executat obligaiile fiscale la data la care acestea au
devenit exigibile, ia nastere la aceast dat dreptul statului de a trece la executarea silit a creanelor
fiscale.
Executorul fiscal este un functionar al unei administratii financiare caruia i s-a incredintat sarcina
de executare a titlurilor executorii fiscale.
Pentru a se putea trece la executarea silit a creanei fiscale este necesar s fie intrunite cumulativ
urmtoarele condiii:
 sa existe titlul de creanta fiscala devenit titlu executoriu
 creanta fiscala sa fie exigibila
 dreptul statului dea incepe executarea silita sa nu se fi prescris.

Subiectele
Executarea silit a obligaiei fiscale se desfsoar cu participarea subiectelor raportului juridic

fiscal creditorul (statul, prin organele financiare) si debitorul (contribuabilul), la care se adaug
instana judectoreasc.
Executarea silita se face de organul de executare competent prin intermediul executorilor fiscali.
Organul financiar care este competent in privina executrii creanei fiscale va avea aceeasi
competen si in ceea ce priveste creanele nscute in legtur cu aceasta (cheltuieli de executare,
cheltuieli de judecat, majorri de intarziere etc.).

-8-

Competena teritorial va reveni organelor financiare in a cror raz teritorial se gsesc bunurile
supuse urmririi, intreaga procedur de executare silit fiind coordonat de organul in raza cruia isi
are sediul sau domiciliul debitorul ori unde este luat in eviden fiscal.
Organele de executare au obligaia de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau
sediului debitorului, precum si a bunurilor si veniturilor lui ce pot fi urmrite silit.
Organele de executare vor putea solicita sprijinul poliiei in luarea msurilor de executare silit.
Obiectul
Executarea silit a obligaiilor fiscale se desfsoar asupra elementelor active ale patrimoniului
debitorului, respectiv veniturile bnesti si bunurile sale. Aceasta va avea ca obiect toate bunurile si
veniturile debitorului ce pot fi urmrite potrivit legii.
Cu toate acestea, potrivit Codului de procedur fiscal si Codului de procedur civil,
anumite categorii de venituri si anumite bunuri nu pot fi supuse urmririi silite.

11)

Poprirea ca modalitate de executare silita.

Poprirea reprezint acea form de executare silit prin care creditorul urmreste sumele pe care o
ter persoan le datoreaz debitorului urmrit. Ea const in indisponibilizarea in mainile terului
debitor al contribuabilului urmrit si in obligarea acestuia de a plti direct creditorului urmritor ceea
ce datoreaz creditorului su (debitorul urmrit).
In materie fiscal, calitatea de creditor o are statul, debitorul poprit este contribuabilul, iar terul
poprit va fi un debitor al contribuabilului.
Subiectele popririi (de obicei n nr. de 3)
1. creditorul popritor (cel care solicit infiinarea popririi)
2. debitorul poprit (cel care este obligat fa de creditorul popritor)
3. terul poprit (care este debitorul contribuabilului).
Ceea ce este ins de esena popririi este existena a trei raporturi juridice.
1. raportul juridic existent intre creditorul popritor si debitorul poprit
2. raportul juridic dintre debitorul poprit si terul poprit. Ambele sunt raporturi juridice directe, de
la creditor la debitor, care au luat fiin anterior infiinrii popririi.
3. In momentul infiinrii popririi ia nastere al treilea raport juridic: cel intre creditorul popritor si
terul poprit.
In materie fiscal, calitatea de creditor o are statul, debitorul poprit este contribuabilul,
iar terul poprit va fi un debitor al contribuabilului.
Sunt supuse executrii silite prin poprire, potrivit legii, orice sume urmribile reprezentand:
venituri si disponibiliti bnesti in lei si in valut
titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deinute si/sau datorate cu orice titlu
debitorului de ctre tere persoane sau pe care acestea le vor datora debitorului si/sau le vor
deine terii in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.
Sumele ce reprezint venituri bnesti ale debitorului persoan fizic, realizate ca angajat,
pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizaiile cu destinaie special sunt supuse
urmririi numai in condiiile prevzute de Codul de procedur civil.
-9-

Procedura executrii silite prin poprire presupune urmtoarele etape:


a) Infiinarea popririi
- decis de organul financiar urmritor, dup expirarea termenului la care obligaia fiscal trebuia
executat
- se realizeaz prin comunicarea ctre terul poprit a unei adrese impreun cu o copie certificat a
titlului executoriu.
Poprirea nu este supus validrii, astfel c ea devine executorie din momentul in care
terul poprit a primit comunicarea de infiinare a popririi.
Poprirea infiinat anterior, ca msur asigurtorie, devine executorie prin comunicarea
copiei certificate de pe titlul executoriu, fcut terului poprit, si instiinarea
despre aceasta a debitorului.
b) Terul poprit are obligaia ca in termen de 5 zile de la comunicarea infiinrii
popririi s instiineze organul financiar de executare dac datoreaz sau nu vreo sum de
bani debitorului.
Poprirea se consider infiinat la data la care terul poprit, prin instiinarea trimis
organului de executare confirm c datoreaz debitorului suma de bani ce urmeaz a fi
indisponibilizat, sau la data expirrii termenului de 5 zile in care terul poprit trebuie s
comunice aceast instiinare organului de executare.
c) Dup infiinarea popririi terul poprit este obligat s fac de indat reinerile
prevzute de lege si s vireze sumele reinute in contul indicat de organul de executare,
comunicand totodat in scris despre existena altor creditori.
In cazul in care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai muli creditori, terul
poprit ii va anuna in scris despre aceasta pe creditori si va proceda la distribuirea sumelor
potrivit ordinii de preferin prevzute la art. 167 C. proc. fisc.
Pentru stingerea creanelor bugetare debitorii deintori de conturi bancare pot fi
urmrii prin decontare bancar. In acest caz, o dat cu comunicarea somaiei si a titlului
executoriu, fcut debitorului, o copie certificat de pe acest titlu va fi introdus la banca
unde se afl deschis contul debitorului.
Din momentul indisponibilizrii sumelor si pan la acoperirea integral a creanei
banca nu va putea face nici o plat care ar putea diminua aceste sume.
Dac debitorul face plata in termenul prevzut in somaie, organul de executare va
instiina de indat in scris bncile pentru sistarea total sau parial a indisponibilizrii
conturilor si reinerilor.
In situaia in care banca nu poate acoperi in aceeasi zi creana bugetar din sumele
indisponibilizate, va urmri executarea creanei din incasrile zilnice realizate in contul debitorului.
Contestatia la poprire
Organul de executare si orice alt persoan interesat pot invoca in fata instanei judectoresti
in a crei raz teritorial isi are domiciliul sau sediul terul poprit orice neregulariti in legtur cu
drepturile si obligaiile prilor privind infiinarea popririi. Pe baza probelor administrate, instana va
putea menine poprirea, stabilindu-i limitele si msurile de executare ce pot fi intreprinse, sau o va
putea desfiina. Judecata se va face cu precdere.
Pe parcursul judecrii contestaiei, instana poate suspenda executarea, chiar fr cauiune.

12)

Executarea silita mobiliara.


- 10 -

Urmrirea bunurilor mobile ale debitorului reprezint o modalitate de executare silit indirect a
creanei bugetare. Bunurile mobile ale debitorului sunt valorificate prin vnzarea la licitaie sau prin
alte modaliti, suma de bani astfel obinut fiind destinat a acoperi obligaia de plat ce revine
contribuabilului urmrit.
Procedura executrii silite mobiliare cuprinde urmtoarele etape:
- somaia de plat. Organele financiare urmritoare vor declansa procedura executrii silite mobiliare
prin somaia de plat adresat debitorului in sensul indeplinirii obligaiei bugetare;
- identificarea bunurilor mobile urmribile. Prin identificare, organele financiare vor seleciona
bunurile asupra crora se va aplica sechestrul, in funcie de valoarea necesar acoperirii obligaiei
bugetare.
- aplicarea sechestrului asupra bunurilor mobile selecionate se face de ctre organul de executare
printr-un proces-verbal de sechestru, care va cuprinde, potrivit art. 148 C. proc. Fisc.

13)

Executarea silita imobiliara.

La fel ca executarea silit mobiliar, urmrirea bunurilor imobile reprezint o procedur de


realizare indirect a creanei bugetare, presupunand valorificarea bunurilor urmrite silit.
Competena in ceea ce priveste desfsurarea acestei forme de executare revine organului financiar
in raza cruia sunt situate imobilele ce fac obiectul executrii silite, iar dac domiciliul sau sediul
debitorului se afl in raza teritorial a altui organ de executare, acesta din urm va coordona intreaga
procedur de executare silit.
Procedura executrii silite imobiliare presupune urmtoarele etape:

somaia de plat. Organul de executare va comunica debitorului, cu 5 zile inainte de inceperea


executrii, o somaie care va cuprinde datele de identificare a imobilului urmrit precum si
meniunea inscrierii somaiei in evidenele de publicitate imobiliar.
Identificarea bunurilor supuse urmririi. Organul de executare va intocmi un proces-verbal
de identificare a bunurilor imobile supuse urmririi silite, proces-verbal ce va conine aceleasi
meniuni ca procesul-verbal de instituire a sechestrului asupra bunurilor mobile in cadrul
procedurii de executare silit mobiliar.
aplicarea sechestrului si evaluarea bunurilor supuse urmririi. Dup comunicarea somaiei
ctre debitor, care reprezint actul inceptor al acestei modaliti de executare silit, precum si
in tot cursul executrii silite, organul de executare poate numi un administrator-sechestru, in
msura in care este necesar administrarea imobilului urmrit, a chiriilor, arendei si a altor
venituri obinute din administrarea acestuia sau aprarea in litigii privind imobilul respectiv.
valorificarea bunurilor imobile supuse urmririi se face prin vanzarea lor la licitaie, vanzarea
direct de ctre debitor sau prin alte modaliti admise de lege.

Contestatia la executare
Orice persoan interesata poate face contestaie impotriva msurilor de executare silit luate de
organul de executare.
Contestaia poate fi fcut si impotriva titlului executoriu in temeiul cruia a fost pornit executarea, in
msura in care acest titlu nu este reprezentat de hotrarea unei instane judectoresti sau a altui organ
jurisdicional.
- 11 -

Termenul in care poate fi fcut contestaia la executare este de 15 zile din mometul in care
contestatarul a luat la cunostinta.
Data ncetrii executrii silite va fi data efecturii ultimului act de executare, care va fi momentul
vrsrii in contul bugetului de stat a sumelor rezultate din valorificarea bunurilor supuse executrii
silite.

14)

Impozitele si taxele . Notiune , particularitati.

Impozitul
Impozitul reprezint o contribuie bneasc obligatorie si cu titlul nerambursabil, datorat,
conform legii, bugetului de stat de ctre persoanele fizice si persoanele juridice pentru veniturile pe
care le obin sau bunurile pe care le posed.
Particularitati:
Impozitul este o contribuie bneasc, in sensul c toate persoanele fizice si juridice sunt
datoare s participe, dup anumite criterii, la formarea fondurilor generale de dezvoltare a
societii, necesare finanrii unor cerine social-economice in folosul intregii colectiviti.
Impozitul este o contribuie obligatorie, in sensul c toate persoanele fizice si juridice care
beneficiaz de aciunile sau obiectivele finanate din fondurile generale ale societii trebuie s
participe la formarea acestor fonduri;
Impozitele sunt prelevri cu titlu nerambursabil, in sensul c, odat fcute in scopul formrii
fondurilor generale ale societii, ele sunt utilizate numai la finanarea unor aciuni si obiective
necesare tuturor membrilor societii si nu unor interese individuale sau de grup.
Impozitele sunt datorate conform dispoziiilor legale, in sensul c niciun impozit al statului

nu se poate stabili si percepe decat in puterea unei legi, conform principiului dup care
nullum impositum sine lege1.
Impozitele sunt datorate de ctre persoanele fizice si persoanele juridice, in sensul c reprezint
o modalitate de participare a acestora la constituirea fondurilor generale ale societii.

Impozitul se datoreaz pentru veniturile realizate si bunurile deinute.


Taxa
Taxele (de timbru, de inregistrare, de arbitrare, de metrologie, consulare, de spitalizare etc.)
reprezint, alturi de impozite, cea de a doua categorie principal de venituri la bugetul de stat.
Taxa reprezint plata efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora
de ctre instituii sau autoritati publice. Prin urmare, taxele sunt reglementate ca obligaii fiscale
datorate de persoanele fizice sau juridice reprezentand plata neechivalent a unor servicii, dup
principiul recompensei speciale. Cu alte cuvinte, taxele sunt incasate de la persoanele care solicit o
anumit activitate din partea unor instituii de stat sau care beneficiaz de servicii publice altele decat
cele cu caracter productiv.
Particularitati
Spre deosebire de impozite, taxele se caracterizeaz printr-o serie de trsturi specifice, si anume:
- reprezint o plat neechivalent pentru servicii sau lucrri efectuate de organe sau
instituii care primesc, intocmesc sau elibereaz diferite acte, presteaz servicii si rezolv
alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice. Plata serviciilor sau lucrrilor
este neechivalent, deoarece, conform dispoziiilor legale, aceasta poate fi mai mare sau
- 12 -

mai mic, comparativ cu valoarea prestaiilor efectuate de organe sau instituii de stat;
- subiectul pltitor este precis determinat din momentul cand solicit efectuarea unei
activiti din partea unui organ sau a unei instituii de stat.
- taxele reprezint o contribuie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate
de diferite persoane, pe cand impozitele se intrebuineaz la acoperirea cheltuielilor
generale ale societii;
- taxele reprezint pli fcute de persoanele fizice sau juridice pentru servicii sau
lucrri efectuate in mod direct si imediat acestora de ctre organe sau instituii de stat
specializate.

In stabilirea si aplicarea taxelor se au in vedere unele principii, si anume:


- unicitatea taxrii, in sensul c pentru unul si acelasi serviciu prestat unei persoane,
aceasta nu datoreaz taxa decat o singur dat.
- rspunderea pentru neindeplinirea obligaiei de plat revine funcionarului sau persoanei
incadrate de la instituia sau organul de stat respectiv, si nu debitorului;
- nulitatea actelor nelegal taxate;
- taxele sunt anticipative, in sensul c ele se datoreaz si se achit in momentul solicitrii
serviciilor sau lucrrilor ce urmeaz a fi efectuate de organele sau instituiile de stat.

15)

Impozitul pe profit.

Profitul reprezint o form de venit obinut din derularea unei activiti economice, ca urmare a
investirii unui capital. Condiia ca venitul realizat s poat fi calificat drept profit este ca activitatea
economic s se desfsoare cu scopul obinerii unui beneficiu. Acest aspect este foarte important,
deoarece, in practic, exist entiti care desfsoar activiti productoare de venituri care nu sunt
calificate drept profit, pentru c nu exist intenia obinerii unui beneficiu, ci susinerii cu aceste
venituri a unei alte activiti proprii entitii respective. Este cazul persoanelor juridice fr scop
lucrativ.
Impozitul pe profit este un impozit direct aplicat asupra beneficiului obinut dintr-o activitate
economic.
Impozitul pe profit are un rol important in cadrul sistemului fiscal, intrucat:
- este o surs cert de alimentare cu venituri a bugetului public;
- duce la cresterea ponderii impozitelor directe in sistemul fiscal roman.
Randamentul fiscal al impozitului pe profit este sczut, in general, deoarece exist multiple posibiliti
de evaziune fiscal.

16)Impozitarea veniturilor persoanei fizice. + 17. Impozitul pe salarii si pe


pensii.
Salarii
Codul Fiscal reglementeaz in Titlul III impozitele aplicabile persoanelor fizice
prin identificarea tuturor categoriilor de venituri obinute pe teritoriul Romaniei de persoanele
fizice rezidente si nerezidente, stabilirea atat a cotelor de impozit cat si a modului de
asezare a masei impozabile.
- 13 -

Contribuabilii persoane fizice debitori ai impozitului pe venit:


- persoanele fizice rezidente;
- persoanele fizice nerezidente care desfsoar o activitate independent prin intermediul
unui sediu permanent in Romania;
- persoanele fizice nerezidente care desfsoar activiti dependente in Romania;
Impozitul pe venit, se aplic urmtoarelor categorii de venituri:
- venituri obinute de persoane fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania,
pentru veniturile obinute din orice surs, atat din Romania, cat si din afara Romaniei;
- venituri obinute de persoane fizice rezidente, fr domiciliu in Romania, pentru
veniturile obinute din Romania;
- venituri obinute de persoane fizice nerezidente, care desfsoar activitate independent
prin intermediul unui sediu permanent in Romania, pentru venitul net atribuibil sediului
permanent;
- venituri obinute de persoane fizice nerezidente, care desfsoar activitate dependent
in Romania, pentru venitul salarial net din aceast activitate dependent;
Venituri ce fac obiectul impozitrii:
a) venituri din activiti independente
b) venituri din salarii
c) venituri din cedarea folosinei bunurilor
d) venituri din investiii
e) venituri din pensii
f) venituri din activiti agricole
g) venituri din premii si din jocuri de noroc
h) venituri din transferul proprietilor imobiliare
i) venituri din alte surse
Cota standard de impozitare aplicabil veniturilor care intr in sfera de aplicare impozitului pe venit,
respectiv:
- activiti independente;
- salarii;
- cedarea folosinei bunurilor;
- pensii;
- activiti agricole;
- premii;
este de 16% aplicat asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din categoria
respectiv.
Fac excepie cotele de impozit prevzute in categoriile de venituri din investiii, din
jocuri de noroc si din transferul proprietilor imobiliare.
Regimul fiscal aplicabil veniturilor persoanelor fizice considerate impozabile de ctre legiuitorul fiscal
se impart in dou mari categorii, in funcie de modalitatea concret de impozitare. Exist venituri
supuse impozitului pe venitul net anual impozabil si venituri supuse unui impozit final.
Veniturile supuse unui impozit final sunt:
- veniturile din salarii
- 14 -

- veniturile din investiii


- veniturile din pensii
- veniturile din premii si jocuri de noroc
- venituri din transferul proprietilor imobiliare
Veniturile din salarii
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natur obinute de o
persoan fizic ce desfsoar o activitate in baza unui contract individual de munc sau a unui statut
special prevzut de lege, indiferent de perioada la care se refer, de denumirea veniturilor ori de forma
sub care ele se acord, inclusiv indemnizaiile pentru incapacitate temporar de munc.
Intrucat venitul din salarii nu presupune efectuarea unor cheltuieli specifice de ctre contribuabil, astfel
c impozitul se aplic la o sum brut, iar nu la o sum rezultat din scderea din venitul brut a unor
cheltuieli deductibile, legiuitorul fiscal, pentru motive de echitate, a creat instituia deducerilor
personale, adic a unor cheltuieli recunoscute de ctre legiuitor in beneficiul contribuabilului care
obine venituri din salarii. Aceste cheltuieli sunt considerate deductibile in persoana unui contribuabil

aflat intr-o anumit situaie expres prevzut de legiuitor (de exemplu un copil in intreinere),
urmand ca baza impozabil la care se aplic impozitul pe salarii s fie stabilit prin deducerea din
venitul net a cheltuielilor avand caracter de deducere personal.
Determinarea impozitului pe venitul din salarii
Impozitul lunar se determin astfel:
a) la locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferena intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din
venitul brut a contribuiilor obligatorii aferente unei luni, si urmtoarele:
deducerea personal acordat pentru luna respectiv;
cotizaia sindical pltit in luna respectiv;
contribuiile la schemele facultative de pensii ocupaionale, astfel incat la nivelul
anului s nu se depseasc echivalentul in lei a 200 euro;
b) pentru veniturile obinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra
bazei de calcul determinate ca diferena intre venitul brut si contribuiile obligatorii pe
fiecare loc de realizare a acestora;

Termen de plata a impozitului


Pltitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligaia de a calcula si de a reine
impozitul aferent veniturilor fiecrei luni la data efecturii plii acestor venituri, precum si de a-l vira
la bugetul de stat pan la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei pentru care se pltesc aceste
venituri.
Pensiile
Veniturile din pensii reprezint sume primite ca pensii de la fondurile infiinate din
contribuiile sociale obligatorii, fcute ctre un sistem de asigurri sociale, inclusiv cele din schemele
facultative de pensii ocupaionale, si cele finanate de la bugetul de stat.

- 15 -

Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin scderea unei sume neimpozabile lunare
din venitul din pensii.
Orice pltitor de venituri din pensii are obligaia de a calcula lunar impozitul aferent acestui
venit, de a-l reine si de a-l vira la bugetul de stat.
Impozitul se calculeaz prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil
lunar din pensii.
Impozitul calculat se reine la data efecturii plii pensiei si se vireaz la bugetul de stat pan la
data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei pentru care se face plata pensiei.

18) Impozite si taxe locale.


Impozite si taxe locale enumerate de Codul fiscal sunt:
a) impozitul pe cldiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizaiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam si publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelier;
h) taxe speciale;
Toate impozitele si taxele locale enumerate de Codul Fiscal, amenzile si penalitile aferente
impozitelor si taxelor locale precum si majorrile pentru plata cu intarziere a impozitelor si taxelor
locale, reprezint integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor,
sectoarelor municipiului Bucuresti sau judeelor, dup caz.

19) Impozitul pe cladiri si pe terenuri.


Pe cladiri
Subiectele impunerii
Debitor al impozitului pe cldiri este orice persoan fizic sau juridic care are in proprietate o
cldire situat in Romania. Subiectul impozabil datoreaz anual impozit pentru acea cldire.
Pentru cldirile proprietate public sau privat a statului ori a unitilor administrativteritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosin, dup caz, impozitul pe cldiri
nu reprezint sarcina fiscal a proprietarului, ci sarcina fiscal a concesionarilor, locatarilor, titularilor
dreptului de administrare sau de folosin, dup caz.
Obiectul
Obiectul impunerii il constituie valoarea cldirilor2. In inelesul codului fiscal, cldire este
orice construcie care serveste la adpostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de
materiale, de instalaii si de altele asemenea.
Codul fiscal prevede o serie de scutiri de la plata impozitului pe cldiri, care pot fi clasificate astfel:
A. Scutiri prin raportare la obiectul impunerii: Nu sunt supuse impozitului:

- 16 -

-cldirile proprietate a statului, a unitilor administrativ-teritoriale sau a oricror instituii


publice, cu excepia incintelor care sunt folosite pentru activiti economice, precum si alte
cladiri care potrivit legislatiei in vigoare sunt scutite de la plata impozitului.
B. Scutiri prin raportare la subiectele impunerii
Scutiri acordate persoanelor fizice. Aceste scutiri sunt de dou categorii: scutiri legale si
scutiri administrative.
Scutiri acordata persoanelor juridice
Persoanele juridice sunt scutite complet de plata impozitului pe cldiri in conditiile legii.
Stabilirea si perceperea impozitului pe cladiri
Stabilirea si perceperea impozitului pe cldiri se realizeaz, in mod concret, in raport de mai multe
criterii si mai muli factori.
In cazul persoanelor fizice, impozitul pe cldiri se calculeaz prin aplicarea cotei de impozitare la
valoarea impozabil a cldirii.
Cota de impozitare este de 0,2% pentru cldirile situate in mediul urban si de 0,1% pentru cldirile din
mediul rural.
In cazul persoanelor fizice ce dein mai multe cldiri utilizate ca locuin, impozitul se majoreaz
astfel:
a) cu 15% pentru prima cldire in afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua cldire in afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cldire in afara celei de la adresa de domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cldire si urmtoarele in afara celei de la adresa de
domiciliu.
In cazul persoanelor juridice, impozitul pe cldiri se calculeaz prin aplicarea unei cote de impozitare
asupra valorii de inventar a cldirii.
Cota de impozit se stabileste prin hotrare a consiliului local si poate fi cuprins intre 0,5% si 1%,
inclusiv.
Plata impozitului
Impozitul pe cldiri se datoreaz ctre bugetul local al unitii administrativ-teritoriale in care este
amplasat cldirea.
Impozitul pe cldiri se plteste anual, in patru rate egale, pan la datele de 15 martie, 15 iunie, 15
septembrie si 15 noiembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaie a impozitului pe cldiri, datorat pentru
intregul an de ctre persoanele fizice, pan la data de 15 martie a anului respectiv, se acord o
bonificaie de pan la 10%, stabilit prin hotrare a consiliului local.
Pe terenuri
Subiectele impunerii
Orice persoan, fizic sau juridic, care are in proprietate un teren situat in Romania datoreaz pentru
acesta un impozit anual.
- 17 -

Obiectul
Obiectul impunerii il reprezint valoarea terenului deinut in proprietate. In principiu, conform Codului
fiscal, pentru orice teren deinut, proprietarul datoreaz impozit.
Codul fiscal prevede in material impozitului pe cldiri, o serie de scutiri.
Scutiri acordate persoanelor fizice. Aceste scutiri sunt de dou feluri. Scutiri legale si scutiri
administrative.
Persoanele juridice sunt scutite complet de plata impozitului pe terenuri in conditiile legii.
Stabilirea si perceperea impozitului
Impozitul pe teren se stabileste in funcie de urmtoarele criterii:
numrul de metri ptrai de teren;
rangul localitii in care este amplasat terenul;
- zona si/sau categoria de folosin a terenului, conform incadrrii fcute de consiliul local.
Impozitul pe teren se stabileste anual in sum fix, in lei pe metru ptrat de teren, in mod difereniat, in
funcie de locul siturii, intravilanul sau extravilanul localitilor.
Plata impozitului pe terenuri
Impozitul pe teren se plteste la bugetul local al unitii administrativ-teritoriale in raza creia este
situat terenul.
Impozitul pe teren se plteste anual, in patru rate egale, pan la datele de 15 martie, 15 iunie, 15
septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
Pentru plata cu anticipaie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de ctre persoanele fizice,
pan la data de 15 martie a anului respectiv, se acord o bonificaie de pan la 10%, stabilit prin
hotrare a consiliului local.

20) Taxa asupra mijloacelor de transport (rutiere, pe apa, aeriene) si impozitul pe


spectacole.
Subiectele impunerii
Orice persoan care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat in Romania
datoreaz o tax anual pentru mijlocul de transport.
In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra
mijlocului de transport se datoreaz de locator.
Obiectul
Obiectul impunerii il reprezint valoarea mijlocului de transport stabilit conform legii. Valoarea se
stabileste in funcie de capacitatea cilindric si o cifr variabil care se actualizeaz in fiecare an prin
Hotrare a Guvernului Romaniei.
Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplic pentru autoturismele, motocicletele cu atas si
mototriciclurile care aparin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului
acestora, mijloacele de transport ale instituiilor publice, precum si mijloacelor de transport in comun.
- 18 -

Stabilirea si perceperea impozitului: Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaz in funcie de


tipul mijlocului de transport.
Plata taxei asupra mijloacelor de transport:
Taxa asupra mijloacelor de transport, se plteste la bugetul local al unitii administrativteritoriale unde persoana isi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dup caz.
Taxa asupra mijlocului de transport se plteste anual, in patru rate egale, pan la datele de 15 martie,
15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaie a taxei auto, datorat
pentru intregul an de ctre persoanele fizice, pan la data de 15 martie a anului respectiv, se acord o
bonificaie de pan la 10%, stabilit prin hotrare a consiliului local.
Impozitul pe spectacole
Subiectele impunerii
Orice persoan care organizeaz o manifestare artistic, o competiie sportiv sau alt activitate
distractiv in Romania are obligaia de a plti impozit pe spectacole.
Obiectul
Impozitul pe spectacole se calculeaz prin aplicarea cotei de impozit la suma incasat din vanzarea
biletelor de intrare si a abonamentelor.
Scutiri: Impozitul pe spectacole nu se aplic spectacolelor organizate in scopuri umanitare.
Cota de impozit se determin dup cum urmeaz:
a) in cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o pies de teatru, balet, oper,
operet, concert filarmonic sau alt manifestare muzical, prezentarea unui film la
cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiie sportiv intern sau internaional,
cota de impozit este egal cu 2%; (continuu)
b) in cazul oricrei alte manifestri, cum ar fi festivaluri, concursuri, cenacluri, serate,
recitaluri sau alte asemenea manifestri artistice ori distractive care au un caracter
ocazional, cota de impozit este egal cu 5%.
Plata impozitului pe spectacole
Impozitul pe spectacole se plteste lunar, pan la data de 15, inclusiv, a lunii urmtoare celei in care a
avut loc spectacolul la bugetul local al unitii administrativ-teritoriale in raza creia are loc
manifestarea artistic, competiia sportiv sau alt activitate distractiv. La nivelul municipiului
Bucuresti, impozitul pe spectacole se face venit la bugetul local al sectoarelor in a cror raz de
competent se desfsoar spectacolele.

21. T.V.A.
Taxa pe valoarea adugat este un impozit indirect, deci un impozit stabilit nu pe averea, posesiunile
ori venitul unui contribuabil, ci asupra vanzrii bunurilor ori prestrii serviciilor.
Taxa pe valoarea adugat este un impozit asupra consumului, intrucat nu este stabilit asupra averii
(privit calitativ), ci asupra gradului de consumare a acesteia.
Avantaje pentru stat:
1) acesta are intotdeauna un randament fiscal ridicat, adic:
- este pltit, in mod obligatoriu de ctre toi beneficiarii operaiunilor supuse impozitrii;
- nu reclam cheltuieli mari de percepere;
- nu este susceptibil de evaziuni fiscale decat in foarte puine situaii;
- 19 -

2) este stabil, nefiind supus fluctuaiilor determinate de conjunctura economic;


3) este elastic, intrucat poate fi majorat sau micsorat (prin modificarea cotei de impozitare) in funcie
de nevoile concrete ale bugetului de stat.
Caracteristici

transparena taxa pe valoarea adugat asigur fiecrui subiect impozabil posibilitatea de a


cunoaste exact care este mrimea impozitului si a obligaiei de plat ce-i revine.

unicitatea taxa pe valoarea adugat nu este independent de intinderea circuitului

economic. Oricate verigi are de strbtut produsul pan la consumatorul final, nivelul cotei si
mrimea taxei este aceeasi.
taxa pe valoarea adugat este suportat intotdeauna de ctre beneficiar.
este un impozit neutru, eliminand inegalitile fiscale intre circuitele de desfacere a produselor.

Mecanismul T.V.A.
Taxa pe valoarea adugat este un impozit care se calculeaz pe baz lunar, ca diferen intre T.V.A.
aferent operaiunilor impozabile si taxa pe valoarea adugat aferent achiziiei de bunuri si servicii
de ctre pltitorul de T.V.A.
Pentru a putea fi luat in considerare la calculul T.V.A. de plat, orice sum aferent T.V.A colectat
sau deductibil trebuie s fie inscris pe o factur fiscal pentru pltitori de T.V.A.
Cota standard a taxei pe valoarea adugat este de 24% si se aplic asupra bazei de impozitare
pentru orice operaiune impozabil care nu este scutit de taxa pe valoarea adugat sau care nu este
supus cotei reduse a taxei pe valoarea adugat.
Termenul de plata
Potrivit prevederilor art. 157 alin. (1) C. fiscal, T.V.A. se datoreaz odat cu depunerea decontului
lunar de T.V.A., adic pan la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei pentru care s-a calculat
T.V.A. de plat. Ca excepie, in cazul importurilor de bunuri, T.V.A. se plteste la organul vamal,
odat cu plata drepturilor de import.
Locul: T.V.A. este guvernat de principiul teritorialitii impunerii, in sensul in care este aplicabil
regimul legal al T.V.A. din statul pe al crui teritoriu este considerat a fi fost efectuata operaiunea
impozabil. De aceea, reglementarea legal in materie stabileste criteriile de determinare a locului
efecturii operaiunii impozabile in raport de tipul operaiunii impozabile.
Au dreptul de deducere a T.V.A. numai persoanele impozabile inregistrate la organele fiscale ca
pltitoare de T.V.A.
Subiect impozabil este orice persoan care desfsoar, de o manier independent si indiferent de loc,
activiti economice de natura celor definite de lege, respectiv activitile productorilor,
comercianilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitile extractive, agricole si activitile
profesiilor libere sau asimilate acestora, exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, in scopul
obinerii de venituri cu caracter de continuitate.
Calculul si plata T.V.A.

- 20 -

Orice persoan obligat la plata taxei pe valoarea adugat poart rspunderea pentru calcularea
corect si plata la termenul legal a taxei pe valoarea adugat ctre bugetul de stat si pentru depunerea
la termenul legal a deconturilor de tax pe valoarea adugat la organul fiscal competent.
Persoanele obligate la plata taxei trebuie s achite taxa pe valoarea adugat datorat, stabilit prin
decontul intocmit pentru fiecare perioad fiscal la trezoreria in raza creia isi are sediul sau domiciliul
fiscal.
Taxa pe valoarea adugat pentru importuri de bunuri, cu excepia celor scutite de taxa pe valoarea
adugat, se plteste la organul vamal, in conformitate cu regulile in vigoare privind plata drepturilor
de import.

22) Accizele.
Accizele sunt taxe de consumaie aplicate asupra producerii si comercializrii anumitor produse. In
sfera de aplicare a accizelor intr trei categorii de taxe desemnate ca atare de legiuitor.
accizele armonizate

accizele
impozitul la ieiul si la gazele naturale din producia intern

Obligaiile pltitorilor de accize si condiiile producerii si comercializrii produselor accizabile sunt


tratate de reglementrile legale separat pentru cele trei categorii de taxe de consumaie.
Accizele armonizate
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaz bugetului de stat, pentru
urmtoarele produse provenite din producia intern sau din import:
bere;

vinuri;
buturi fermentate, altele decat bere si vinuri;
produse intermediare;
alcool etilic;
produse din tutun;
uleiuri minerale si electricitate.
Acestea se numesc produse accizabile.
Accizele
Subiectele impunerii

Pltitori de accize pentru produsele accizabile sunt agenii economici persoane juridice, asociaii
familiale si persoane fizice autorizate care produc sau import astfel de produse. Pltitori de accize
sunt si persoanele fizice care introduc in ar autoturisme si autoturisme de teren, inclusiv rulate,
precum si iahturi si brci cu sau fr motor pentru agrement.
Plata la bugetul de stat
- 21 -

Accizele se pltesc la bugetul de stat pan la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei in care acciza
devine exigibil. Pentru alte produse accizabile, provenite din import, plata se face la momentul
inregistrrii declaraiei vamale de import.

Impozitul la ieiul si la gazele naturale din producia intern


Pentru ieiul si gazele naturale din producia intern, agenii economici autorizai, potrivit legii,
datoreaz bugetului de stat impozit in momentul livrrii. Impozitul pentru gazele naturale din producia
intern, provenite din zcminte de gaze naturale, din zcminte de gaze cu condensat si din zcminte
de iei, se plteste la bugetul de stat de ctre agentul economic autorizat potrivit legii in domeniu prin
care se realizeaz livrarea acestor produse ctre consumatorul final.
Sunt scutite de plata acestor impozite cantitile de iei si gaze naturale din producia intern,
exportate direct de agenii economici productori.

23) Taxele vamale


Taxele vamale sunt definite ca fiind acele prelevri bnesti, percepute de ctre stat in momentul
in care lucrurile trec graniele rii, respectiv in vederea importului, exportului sau tranzitului.
In condiiile economiei noastre, taxele vamale constituie un mijloc de stimulare a exportului,
de lrgire a cooperrii economice cu alte state. Prin taxele vamale se asigur folosirea avantajelor
participrii Romaniei la diviziunea internaional a muncii, intensificarea pe baze reciproc avantajoase
a schimburilor economice si tehnico-stiinifice cu alte ri.
Trsturile taxelor vamale reies din definiia de mai sus:
- taxele reprezint plat neechivalent pentru servicii sau lucrri efectuate de diverse
organe sau instituii publice;
- taxele au rolul de a acoperi cheltuielile necesare serviciilor solicitate; aceste servicii
sau lucrri sunt efectuate in mod direct si imediat persoanelor solicitante de ctre organele
sau instituiile de stat specializate;
- subiectul plilor este precis determinat din momentul cand acesta solicit efectuarea
activitii de ctre organul sau instituia de stat.
Taxele vamale fiind reglementare in virtutea necesitii fondului bnesc al statului sunt, din punct de
vedere juridic, obligaii financiar bugetare. Caracterul obligatoriu al taxelor vamale este prevzut in
formulare expres.
Obligaia de a plti taxele vamale este o obligaie juridic pentru c este prevzut de normele
juridice in vigoare si, potrivit acestora, neindeplinirea obligaiei respective atrage rspunderea juridic
si silit de a plti taxele neachitate integral sau la termen legal.
Funciile ndeplinite de taxele vamale sunt de:
A. instrument fiscal;
B. instrument de politic comercial.

- 22 -

Clasificare :Taxele vamale cunosc mai multe clasificri in funcie de criteriul folosit.
Dup scopul urmrit de ctre stat:
- taxe vamale fiscale;
- taxe vamale protecioniste.
Dup obiectul impunerii:
- taxe vamale de import;
- taxe vamale de export;
- taxe vamale de tranzit.
Dup modul de fixare:
- taxe vamale autonome;
- taxe vamale convenionale;
- taxe vamale prefereniale;
- taxe vamale de retorsiune.
Dup modul de percepere:
- taxe vamale ad valorem;
- taxe vamale specifice;
- taxe vamale mixte.
Procedura vamuirii
Odat cu sosirea mrfii in vam, exportatorul (direct sau folosind un tranzitor in vam), completeaz o
declaraie pe un formular tipizat DAU (document administrativ unic). La acest formular se va anexa:
factura, lista de ambalaj, declaraia de export sau licena de export, dac produsul este supus
controlului comerului exterior. Aceast declaraie poate acoperi mai multe operaiuni.
Serviciul vamal remite exportatorului al doilea exemplar DAU pentru a fi pstrat in contabilitatea
acestuia justificand scutirea de TVA, cu meniunea liber de vam. Odat ce formalitile vamale au
fost indeplinite, produsul poate fi admis in depozitele vmii, in vederea expedierii. Termenele de
admitere in aceste depozite depind de legislaia vamal in vigoare. In general, aceste termene sunt:
- 60 de zile de la data liber de vam, pentru produsele destinate exportului sau reexportului;

- 15 zile pentru mrfurile in tranzit, de la data aprobrii de ctre vam a declaraiei sumare cu
privire la mrfurile in tranzit.
Proceduri simplificate
Procedurile simplificate includ:
- vmuirea la domiciliu;
- procedura accelerat generalizat;
- procedura de urgen.
Emiterea documentelor cerute la intrarea mrfii n ara importatorului:
factura consulara
certificatul de origine
certificatul de circulatie (se utilizeaza in U.E.)
certificatul sanitar-veterinar
certificatul fitosanitar
- 23 -

Raspunderea juridica
Rspunderea juridic referitoare la nerespectarea normelor cu privire la regimul vamal se face in
conformitate cu prevederile din Codul vamal si Regulamentul vamal.
Dreptul vamal sancionator cuprinde dou categorii importante de acte ilicite de drept public:
infraciunile si contraveniile.
Codul vamal se refer, cu precdere, la infraciunea de contraband; infraciunea de contraband
calificat; infraciunea de folosire de acte nereale; infraciunea de folosire de acte falsificate.

24. Inspectia fiscala


Inspecia fiscal are ca obiect verificarea bazelor de impunere, a legalitii si conformitii
declaraiilor fiscale, corectitudinii si exactitii indeplinirii obligaiilor de ctre contribuabili, a
respectrii prevederilor legislaiei fiscale si contabile, stabilirea diferitelor obligaiilor de plat, precum
si a accesoriilor aferente acestora.
Metodele realizarii inspectiei fiscale
In realizarea atribuiilor legale, organele inspeciei fiscale pot aplica urmtoarele metode de control:
controlul prin sondaj, care const in activitatea de verificare selectiv a documentelor
si operaiunilor semnificative in care sunt reflectate modul de calcul, de evideniere
si de plat a obligaiilor fiscale datorate bugetului general consolidat;
controlul inopinat, care const in activitatea de verificare faptic si documentar, in
principal, ca urmare a unei sesizri cu privire la existena unor fapte de inclcare a legislaiei
fiscale, fr anunarea in prealabil a contribuabilului;
- controlul ncrucisat, care const in verificarea documentelor si operaiunilor impozabile ale
contribuabilului in corelaie cu cele deinute de alte persoane; controlul incrucisat poate fi si inopinat.
Locul si timpul desfasurarii inspectiei fiscale
Inspecia fiscal se desfsoar, de regul, in spaiile de lucru ale contribuabilului.
Contribuabilul trebuie s pun la dispoziie un spaiu adecvat, precum si logistica necesar desfsurrii
inspeciei fiscale.
Inspecia fiscal se desfsoar, de regul, in timpul programului de lucru al contribuabilului.
Inspecia fiscal se poate desfsura si in afara programului de lucru al contribuabilului, cu acordul scris
al acestuia si cu aprobarea conductorului organului fiscal.
Durata inspectiei fiscale
Durata efecturii inspeciei fiscale este stabilit de organele de inspecie fiscal sau, dup caz,
de compartimentele de specialitate ale autoritilor administraiei publice locale, in funcie de
obiectivele inspeciei, si nu poate fi mai mare de 3 luni. In cazul marilor contribuabili sau al celor care
au sedii secundare, durata inspeciei nu poate fi mai mare de 6 luni.
Actele controlului fiscal
Rezultatul inspeciei fiscale va fi consemnat intr-un raport scris, in care se vor prezenta
constatrile inspeciei, din punct de vedere faptic si legal.
- 24 -

Organele fiscale vor sesiza organele de urmrire penal in legtur cu constatrile efectuate cu
ocazia inspeciei fiscale si care ar putea intruni elemente constitutive ale unei infraciuni, in condiiile
prevzute de legea penal.
Impotriva actelor de control fiscal se poate formula plngere prealabil in condiiile art.7 din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Cazierul fiscal
Cazierul fiscal ine evidena persoanelor fizice si juridice, precum si a asociailor, acionarilor
si reprezentanilor legali ai persoanelor juridice, care au svarsit fapte sancionate de legile financiare,
vamale si de disciplina financiar.
In cazierul fiscal se inscriu date privind:

sanciuni aplicate contribuabililor pentru svarsirea faptelor de inclcare a legislaiei vamale,


financiare si de disciplin financiar, rmase definitive si irevocabile potrivit prevederilor
legale in vigoare;
msuri de executare silit aplicate contribuabililor in legtur cu faptele artate mai sus, rmase
definitive si irevocabile potrivit prevederilor legale in vigoare;
inscrierea datelor in cazierul fiscal se face pe baza hotrarilor judectoresti definitive si
irevocabile.

nscrierea datelor in cazierul fiscal se face in baza urmtoarelor documente:

extrasele de pe hotrarile judectoresti definitive, transmise de instanele judectoresti


Ministerului Finanelor Publice;
extrasele de pe deciziile de soluionare a contestaiilor rmase definitive si irevocabile prin
neexercitarea cilor de atac;
actele/documentele intocmite de organele fiscale si vamale din subordinea Ministerului
Finanelor Publice, rmase definitive, prin care se consemneaz datele si informaiile privind
inclcarea legislaiei financiarfiscale;

actele rmase definitive ale altor organe competente s constate faptele incriminate de lege.

Prezentarea certificatului de cazier fiscal este obligatorie in urmtoarele situaii:

la infiinarea societilor comerciale de ctre asociai, acionari si reprezentanii legali


desemnai;
la solicitarea inscrierii in Registrul asociaiilor si fundaiilor, a asociaiilor si fundaiilor, de
ctre asociaii sau membrii fondatori ai acestora;
la autorizarea exercitrii unei activiti independente de ctre solicitani.

In baza acordurilor fiscale internaionale, Ministerul Finanelor Publice poate furniza autoritilor
fiscale competente din statele partenere, la cerere, informaii din cazierul fiscal al contribuabililor.

- 25 -

Certificatul de cazier fiscal este valabil 15 zile de la data emiterii si numai in scopul in care a fost
eliberat.
Eliberarea certificatului de cazier fiscal se face in termen de 10 zile lucrtoare de la data solicitrii
eliberrii.

25) Evaziunea fiscala


Evaziunea fiscal este definit ca sustragerea de la plata obligaiunilor fiscale prin
transmiterea unor date eronate privind sursele si veniturile impozabile. Dar evaziunea fiscal se poate
concretiza in multe alte aciuni ale contribuabililor. In afar de spiritul de fraud care creste din
simplul joc al interesului, oricare ar fi cota impozitului pus in cauz, exist si alte mobile care pot s
determine contribuabilul, pan atunci onest, la o anumit disimulare.
Dup modul in care se procedeaz in activitatea de evitare a reglementrilor fiscale se face
diferenierea intre:
evaziunea fiscal legal;
evaziunea fiscal frauduloas.
Evaziunea fiscala legala
Prin evaziune fiscal legal se inelege aciunea contribuabilului de a ocoli legea, recurgand la
o combinaie neprevzut a acesteia si, deci, tolerat. Aceast form de evaziune nu este posibil
decat atunci cand legea este lacunar sau prezint inadvertene. In cazul evaziunii legale, contribuabilul
incearc s se plaseze intr-o poziie cat mai favorabil, pentru a beneficia in cat mai mare msur de
avantajele oferite de reglementrile fiscale in vigoare.
Metode: In practic faptele de evaziune fiscal bazate pe interpretarea favorabil a legii, deci cazurile
de evaziune fiscal legal sunt foarte diversificate in funcie de inventivitatea contribuabilului si
largheea legii, dar cele mai frecvent folosite metode sunt urmtoarele:

practica unor societi comerciale de a investi o parte din profitul realizat in achiziii de masini
si echipamente tehnice pentru care statul acord reduceri ale impozitului pe venit, msur
menit s stimuleze acumularea;

folosirea in anumite limite a prevederilor legale cu privire la donaiile filantropice, indiferent


dac acestea au avut loc sau nu duce la sustragerea unei pri din veniturile realizate de la
impunere;

scderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclam sau publicitate, indiferent
dac au fost fcute sau nu;

interpretarea favorabil a dispoziiilor legale care prevd importante faciliti (scutiri, reduceri)
pentru contribuiile la sprijinirea activitilor sociale, culturale, stiinifice si sportive;

constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerv intr-un cuantum mai mare decat cel ce se
justific din punct de vedere economic, micsorand astfel venitul impozabil.
- 26 -

Evaziunea fiscala frauduloasa


Spre deosebire de evaziunea fiscal legal, care const intr-o meninere prudent a sustragerii
in limitele legale, frauda fiscal se svarseste prin inclcarea flagrant a legii, profitandu-se de modul
specific in care se face impunerea. Prin evaziunea fiscal ilicit se inelege aciunea contribuabilului ce
incalc (violeaz) prescripia legal cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor si
contribuiilor cuvenite statului.
In general este greu s se determine toate formele de evaziune de acest gen, ele fiind practic
nelimitate. In activitatea fiscal exist ins forme care se regsesc mai frecvent si de acelea trebuie s
se in seama la cercetarea contabil:
- inregistrrile fcute in scopul micsorrii rezultatelor;
- infiinarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive;
- trecerea de cifre nereale in registrele contabile;
- amortismente nelegale si amortismente la supraevaluri;
- intocmirea de declaraii false;
- intocmirea de documente de pli fictive;
- crearea de rezerve latente;
- alctuirea de registre contabile nereale;
- nejustificarea cu documente legale a inregistrrilor;
- trecerea in conturi personale a unor pri din beneficiu;
- compensaiuni de conturi;
- reducerea cifrei de afaceri;
- nedeclararea materiei impozabile;
- crearea de conturi pasive la care se gsesc alocate diferite rezerve;
- declararea de venituri impozabile inferioare celor reale;
- falsificarea sau crearea pur si simplu a unor piese si acte justificative;
- executarea de registre de evidene duble, un exemplar real si altul fictiv;
- contabilizri de cheltuieli si facturi fictive;
- erori de adunare si raportare;

- 27 -

- diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin inregistrarea in
cheltuielile unitii a unor cheltuieli cu caracter personal ale patronilor ori inregistrarea de cheltuieli
neefectuate in realitate;
- vanzrile fcute fr factur, precum si emiterea de facturi fr vanzare efectiv, care ascund
operaiunile reale supuse impozitrii;
- falsificarea bilanului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o convenie intre patron si
contabilul sef, ei fiind astfel inui s rspund solidar pentru fapta comis
. Una din cauzele importante ale evaziunii o reprezint lipsa unei reglementari clare, precise si
unitare, care s ingrdeasc acest fenomen si s il interzic.
Modalitati generale ale evaziunii fiscale
Evitarea cderii sub incidena legii fiscale si, implicit, evitarea de a plti impozitul, poate fi
realizat prin trei modaliti principale:
1. legea fiscal asigura ea inssi evaziunea printr-un regim fiscal de favoare (este cazul, in special, al
regimurilor de evaluare forfetar a materiei impozabile);
2. abinerea, pur si simplu, a contribuabilului de a indeplini activitatea, operaiunea sau actul
impozabil. Aceast modalitate este frecvent in cazul unei fiscaliti excesive (presiune fiscal mare),
deoarece rata marginal de impozitare devine foarte ridicat si contribuabilul prefer s se abin de a
furniza o unitate suplimentar de munc. Evaziunea se produce in acest caz prin substituirea timpului
liber exonerat muncii impozitate si prin folosirea lacunelor sistemului fiscal. In acest caz, evaziunea
fiscal se rezum la abilitatea fiscal sau la alegerea modalitilor de a plti cat mai puin impozit;
3. folosirea de mijloace si metode care incalc in mod deschis legea fiscal.

- 28 -