1. Noiunea de dr.

al afacerilor
1.1 Caract no de dr. afacerilor
Dr. afacerilor un ansamblu de norme jur. Care reglem. Relaiile sociale
patrimoniale i personal nepatrimoniale ce apar ntre persoane n legtur cu
desfurarea activit. De ntreprinztor, precum i raporturile ce apar n cazul
interveniei statului n aceast activitate. Afacerile operaiuni social utile de
extragere, creare sau dobndire de bunuri, pentru a fi comercializate, astfel nct
suma de bani primit ca plat s acopere toate cheltuelile suportate i s asigure
persoanei obinerea unui profit.
1.2explicati contravers dintre no. teoretica de dr. al afacer cu no de dr
comercial , dr antrep. Dre econom, dr civi.
Dr. comercial ansamblu de norme jur. De dr. privat aplicabile raporturilor jur.
Izvorte din svrirea actelor jur; faptelor i operaiunilor considerate de lege fapte
de comer, precum i raporturilor jur. La care particip pers. Care au calitatea de
comerciant. Se opteaz pentru denumirea de dr. afacerilor, deoarece aceasta din
urm reprezint un domeniu mai amplu, n care se include i normele de dr. public.
Denumirea dr. comercial sugereaz ideea c acest ansamblu de norme are un
obiect mai restrns, adic obiectul de reglementare se refer la distribuia de
mrfuri, nu ns i la producia lor, la executarea de lucrri sau prestarea de servicii.
Se sustine ca dr. economic ar fi o realitate si o necesitate dar fiind dirijarea masiva
a economieie socialiste.Desemneaza un ansamblu de reguli ce privesc interventia
statului intr-o economie libera si supusa legilor naturale ale cererii si ofertei.Deci
notiunea desemneaza o parte a dr public. Dreptul civil, ca ramur a dreptului
privat, reglementeaz raporturile juridice civile, care sunt raporturi sociale cu
coninut patrimonial sau personal nepatrimonial, stabilite ntre pri care au o
poziie juridic egal. Activitatea antreprenorial este un proces care se deruleaz
n diferite medii i uniti de afaceri ce cauzeaz schimbri n sistemul economic
prin inovri realizate de persoanele care valorific oportunitile economice crend
valori att pentru indivizi ct i pentru societate.
1.3 Raporturile jur. Dintre stat i pers. Fizice i jur. Ce apar n legtur cu
desfurarea activit. De ntreprinztor sunt de dr. Public i se reglementeaz de dr.
Afacerilor. Aceasta rezulta din definiia dr. Afacerilor dat de doctrin. Dr. Afacerilor
e un domeniu amplu ce include norme de dr. Public, n care pers. Fiz. i jur. Care
practic activ. De ntreprinztor sunt pe poziie de subordonare fa de stat. Un
exemplu n acest sens ar fi procesul de liceniere a unor genuri de activitate care
este strict reglementat de lege, n care statul n persoana org. Competente cum ar fi
Camera de Liceniere, Banca Naional a Moldovei, Consiliul Coordonator al
Audiovizualului acord licen pentru un anumit gen de activ. Alt exemplu care
demonstreaz caracterul public al raporturilor jur. Dintre stat i pers. Fiz. i jur. Care
practic activ. De ntreprinztor este procesul de nregistrare de stat a acestor pers.
Fiz. i jur. La Camera nregistrrii de Stat.

2.
ntreprinztor
ntreprinztor

individual-titular

al

patentei

de

1.1 caracteriz dr si obl intreprinz individ titular al patentei de

intreprinzator
Titularul patentei este obligat: a) s respecte ordinea stabilit de desfurare a
activitii indicate n patent, normele sanitare, normele de protecie contra
incendiilor, s ndeplineasc alte cerine ce se refer la genul de activitate
respectiv, iar pentru desfurarea activitii indicate la compartimentul 1din anex,
s aib documentele primare de provenien a mrfii, dup caz, factura de
expediie, chitana de percepere a taxei vamale sau actul de achiziie a
mrfurilor; b) s desfoare activitatea numai n locurile permise n aceste scopuri
de autoritatea administraiei publice locale; c) s respecte drepturile i interesele
consumatorilor; d) s afieze patenta sau copia ei, autentificat de notar, ntr-un
loc vizibil la locurile unde i desfoar activitatea de ntreprinztor sau s o
prezinte la cererea organului de control sau a consumatorilor. Titularul patentei poate
desfura activitatea de ntreprinztor specificat n patent pe ntreg teritoriul rii dac n patent nu
este indicat altfel.
1.2 comparati statut jurid al titular patentei de intreprinzat cu satutul intrepr individual inregistrat
in registrul de stat al II
Fondatorul pers. Fizic desfoar activit. Individual de ntreprinztor n nume propriu i pe riscul
propriu. ntreprinderea individual devine subiect de dr. din momentul nregistrrii de stat. n cazul
ntreprinztorului individual titular al patentei de ntreprinztor e n drept s desf oare activitate de
ntreprinztor, dac a obinut n modul stabilit patenta de ntreprinztor. Titularul patentei de ntreprinztor
nu are dr. s angajeze pers. La lucru, dar ntreprinztorul individual are dr. Titularul de patentei de
ntreprinztor practic activ. Prevzut de aceasta, pe cnd ntreprinztorul indiv.practic toate active.
neinterzise de lege. Ambii rspund cu patrimonial propriu. ntreprinztorul individual e obligat s achite
toate taxele i impozitele prevzute de lege, dar posesorul de patent doar taxa pentru patent.
1.3 Patenta se elibereaz pentru unul din genurile de activitate. Solicitantul patentei
depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza cruia i are domiciliul sau
la locul de desfurare a activitii preconizate. n cazul prevzut la alin.(7),
solicitantul depune cererea la primria respectiv
(2) n cerere se indic:
a) prenumele, numele i domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de ntreprinztor pentru exercitarea creia se solicit
patenta;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport i numrul de nmatriculare al acestuia, dac se
prevede c acest mijloc de transport va fi utilizat la desfurarea activitii
menionate.
(3) mpreun cu cererea de eliberare a patentei pentru unul din genurile de
activitate enumerate la poziiile 2.1, 2.2, 2.3, 2.5, 2.6, 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16
din anexa la prezenta lege, solicitantul prezint copii de pe certificat, diplom, alte
acte ce confirm nivelul de calificare necesar desfurrii genului de activitate
respectiv.
(4) n cazul n care, conform legislaiei, pentru desfurarea unor genuri de
activitate indicate n anexa la prezenta lege este necesar
autorizaia autoritii administraiei publice locale, la cererea de eliberare a
patentei se anexeaz decizia autoritii respective.
(5) La cerere se anexeaz documentele confirmative de achitare a contribuiei de
asigurare social de stat pentru ntreaga perioad solicitat de desfurare a

activitii n baza patentei de ntreprinztor sau actele care confirm scutirea de

plata contribuiei. (6) Patenta se elibereaz de inspectoratul fiscal teritorial, pe
raza cruia solicitantul i are domiciliul sau la locul de desfurare
a activitii preconizate, n decurs de 3 zile de la data depunerii cererii,
documentelor perfectate n modul respectiv i dup achitarea taxei stabilite.
(7) Patenta poate fi eliberat de primria n a crei raz de administrare
solicitantul intenioneaz s-i desfoare activitatea n baza patentei, n cazul dac
n localitatea respectiv nu este amplasat inspectoratul (oficiul) fiscal. Patenta
eliberat de primrie este valabil numai pe teritoriul administrat de aceasta.
(8) Patenta se autentific, aplicndu-se semntura conductorului organului ce a
eliberat patenta, i se tampileaz.
(9) La patent se anexeaz cuponul, decupat de la duplicatul patentei, ca
dovad a achitrii taxei pentru patent, cu indicarea termenului corespunztor
celui menionat n patent i sumei de plat. Cuponul, de asemenea, se autentific
aplicndu-se semntura i tampila.

3. Activitatea de ntreprinztor
1.1 CARACTERIZATI ELEMENTELE ACTIVIT DE INTREPR
Activitate de ntreprinztor active. De fabricare a produc iei, de executare a lucrrilor i de prestare a
serviciilor, desfurat de ceteni i asocia iile acestora n mod independent, din proprie ini iativ, n
numele i cu riscul propriu, sub rspunderea lor patrimonial, n scopul asigurrii unei surse de venituri
permanente. Elemente: 1)Activitatea practicat de cet eni i de asocia iile lor pers. Care pot desf ura
activitate legal de ntreprinztor n unme propriu sunt desemnate prin no . ntreprinztor. Pers. Fizic
poate desfura activ. De ntreprinztor, dac: a) a obinut patenta de ntreprinztor; b)a nregistrat o
ntreprindere individual; c) a nregistrat o gospodrie rneasc. Pers. Jur. Poate desf ura active. De
ntreprinztor numai dup naterea ei ca subiect de dr. , dup nregistrarea oficial. Prin nregistrare se
urmresc mai multe scopuri: controlul asupara acestor pers. Contracararea active. Ilegale. Pers jur. Care
pot desfura n nume propriu active. De ntreprinztor neinterzis de lege se num. pers. Jur. Cu scop
lucrativ (soc. Comerciale, ntreprinderile); 2) Activit. Independent ntreprinztorul ac ioneaz
independent, exprimndu-i voina n rap.jur. fr a cere acordul unor org. ierarhic superioare. Voin a
liber se manifest la alegerea formei jur. De organizare a viitoarei active. Garan ie a independen ei
ntrepriztorului servete patrimonial propriu i interdicia imixtiunii autorit ilor publice n active.
Acestuia. Independena nu trebue tratat ca o libertate total. ntro ar cu economie de pia nu poate
exista libertate absolut. Independena ntreprinztorului e limitat de acte normative i de dr. altor pers.
3) Activ. Din iniiativ proprie nimeni nu poate fi obligat s practice active. De ntreprinztor. Pers. i
manifest liber voina de a practica o active. ntro anumit form, depunnd cerere i actele necesare
nregistrrii; 4) Activ. n nume propriu active. De ntreprinztor va fi practicat de pers. Fizic care a
solicitat nregistrarea sau de subiectul pers.jur. creat prin nregistrare. Dac se solicit patenta de
ntrepriztor, titularul va practica active. n nume propriu fr a putea atrage munca unor alte pers.
Numele fondatorilor se indic n denumirea ntreprinderii individuale i a gospodriei rne ti. Toate
actele jur. Sunt semnate de ntreprinztorul individual cu numele su, inclusive n cazul cnd ac ioneaz
prin reprezentani. Dac se solicit nregistrarea pers. Jur. Active. Se practic n numele ei propriu. Pers.
Jur dispune de denumire, patrimoniu distinct i org. executive prin care manifest voin a n exterior,
dobndind dr. i asumndui oblig. n numele i pe seama pers. Jur. Activeaz administratorul, el poate
delega mputernicirea de reprezentare la ncheierea actelor jur. Altor pers. Pe toate actele emise trebue s
figureze denumirea pers. Jur. 5)Activit. Pe riscul propriu i sub rspunderea patrimonial proprie
iniiatorul pune n circuit anumite valori patrimoniale, indifferent de natural or, bani, bunuri sau munc
proprie. Efortul ntreprinztorului e orientat spre majorarea costului valorilor puse n circula ie i numai

datorit acestei majorri se consider c active. E eficient. Riscul se produce din cauze obiective
circumstane care nu depend de voina omului (calamnit i nat.), msurile fiind asigurarea de riscuri
comerciale, formarea fondurilor de rezerv; i subiective neexecutarea sau executarea oblig.
Necorespunztor asumate de partenerii comerciali, dup care survine rspunderea stipulat de pr i n
contract. Rspunderea patrimonial survine numai n cazul cnd active. E ineficient sau cnd ntrepr. i
ncalc oblig. Pres. Fiz. i jur. Rspund pentru oblig. Asumate cu tot patrimonial pe care l au n
proprietate; 6) Activitate permanent active. De ntreprinztor, actele de comer effectuate cu o anumit
regularitate, care aduc autorului un anumit venit; 7) Activit. Aductoare de beneficii beneficiul (profitul)
reprez. Diferena dintre valoarea capitalului nvestit i valoarea realizat din activ.
1.2 CLASIFICATI GENURILE ACTIVIT DE INTREPRINZ
Dup importan active. De ntreprinztor pot fi clasificate n: a)active. Interzise
active. Care pot s aduc un profit material i pentru care e prevzut o pedeaps
penal sau administrativ (traffic de fiine umane), b)activ. Monopol de stat sint
desfurate exclusive de org. de stat sau de pers. Jur. Create de stat. Monopol de
stat situaie n care un numr limitat de ageni economici sunt nvestii de ctre
autoritile adm. Publice cu dr. exclusive de desfurare a unei anumite activ.
Aductoare de profit(baterea monedei, imprimarea hrtiilor de valoare); c)active.
Monopoluri natural situaia n care producerea, transportarea, comercializarea
procurarea mrfurilor i grupurilor de mrfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de
servicii, n virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afl
sub controlul direct al unuia sau al mai multor ageni economici (activ. Legate de
exploatarea grilor); d)active. Supuse licenierii sunt stabilite prin legea privin
licenierea unor genuri de activ.; e)active. Practicate n baza patentei de
ntreprinztor legea privind patenta de ntreprinztor. ntreprinztorii pers. Fiz. i
jur. Pot desfuar genurile de active. Care nu sunt supuse licenierii fr vreo
autorizaie sau permisiune special.; f)active. Care pot fi practicate liber; e)fr
autorizaie special.
1.3 a) Legea cu privire la avocatur stabilete expres c avocatura nu constitue
active. De ntreprinztor; b) poate fi calificat astfel, deoarece acest gen de activit. E
prevzut n legea cu privire la patenta de ntreprinztor i respectiv nu e prevzut
sau interzis de alte legi , mai ales c patenta de ntreprinztor se elibireaz pentru
practicarea active. De ntreprinztor; c) nu poate, deoarece activ. De salariat nu
ntrunete n sine elementele constitutive ale active. De ntreprinztor (activ.
Independent, n nume propriu, pe riscul i sub rspunderea patrimonial proprie) i
n plus activ. Salariatului intr sub incidena raporturilor sociale de munc; d) poate,
dac e instituie de nvmnt privat, pentru acest gen de activ. Fiind prevzut
necesitatea obinerii licenei; e)nu poate fi, deoarece se consider c pers. Jur. Va
practica activ. De ntreprinztor (adic soc. Pe aciuni) iar nu acionarul care face
parte din ea, chiar i dac e singurul fondator; f) poate dac ntrunete elementele
constitutive; g)legea licenierii unor genuri de activ. h)nu e active. De ntreprinztor,
expres prevzut n lege; i), k) similar cu f).

4. Licenierea activitii de ntreprinztor

1.1 CARACTERIZ LICENTA CA AUTORIZARE DE ACTIVIT SI CA DREPT AL
TITULARULUI DE LICENTA
Licen - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de liceniere
n procesul de reglementare a activitii de ntreprinztor, ce atest dreptul

titularului de licen de a desfura, pentru o perioad stabilit, genul de activitate

indicat n aceasta, integral sau parial, cu respectarea obligatorie a condiiilor de
liceniere; Licena demonstreaz c titularul ei ntrunete toate condiiile i are
toate capacitile necesare pentru producerea de mrfuri i prestarea de servicii de
calitate.
1.2 Documentele necesare pentru obinerea
licenei
(1) Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori
persoana mputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de
liceniere respectiv personal, prin scrisoare recomandat sau prin pot
electronic (sub form de document electronic cu semntur digital) o declaraie
de modelul stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana care depune
declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al
organizaiei ori numele, prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul
de licen intenioneaz s obin licen;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a
responsabilitii pentru respectarea condiiilor de liceniere la desfurarea genului
de activitate pentru care se solicit licen i pentru veridicitatea documentelor
prezentate.
(2) La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz:
a) copia de pe certificatul de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei
ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare n conformitate cu prevederile actelor legislative ce
reglementeaz activitatea liceniat pentru care se solicit licena. Documentele pot
fi nsoite i de copii pe suport electronic.
(3) Solicitarea altor documente dect cele prevzute de prezentul articol se
interzice.
(4) Documentele se depun n original sau n copie. Datele din documentele i
informaiile depuse se verific prin procedura ghieului unic.
(5) Declaraia pentru eliberarea licenei i documentele anexate la ea se
nregistreaz conform borderoului, a crui copie se expediaz (se nmneaz)
solicitantului de licen, cu meniunea privind data nregistrrii declaraiei,
autentificat prin semntura persoanei responsabile a autoritii de liceniere.
(6) Declaraia pentru eliberarea licenei nu se nregistreaz n cazul n care:
a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile
respective;
b) documentele au fost perfectate cu nclcarea cerinelor prezentului articol.
(7) Despre refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul
de licen este informat n scris n cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii,
indicndu-se temeiurile refuzului.
(8) Dup nlturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul nregistrrii
declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen poate depune o nou
declaraie, care se examineaz n modul stabilit.
Decizia privind eliberarea licenei sau privind respingerea declaraiei pentru
eliberarea licenei: (1) Autoritatea de liceniere, n baza declaraiei pentru eliberarea
licenei i documentelor anexate, adopt decizia privind eliberarea licenei sau
privind respingerea declaraiei n cel mult 5 zile lucrtoare de la data nregistrrii

acesteia. (2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), n cazurile expres stabilite de

legile care reglementeaz activitatea liceniat respectiv, poate fi stabilit un
termen mai mare pentru adoptarea de ctre autoritatea de liceniere a deciziei
privind eliberarea licenei sau privind respingerea declaraiei pentru eliberarea
licenei.
(3) Informaia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei se comunic
solicitantului cel trziu n ziua lucrtoare imediat urmtoare adoptrii deciziei.
(4) Temei pentru respingerea declaraiei pentru eliberarea licenei este depistarea
de ctre autoritatea de liceniere a datelor neveridice n documentele prezentate de
ctre solicitantul de licen.
(5) n caz de respingere a declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul poate
depune o nou declaraie dup nlturarea cauzelor care au servit drept temei
pentru respingerea declaraiei precedente.
(6) Licena se consider eliberat dac autoritatea de liceniere nu rspunde
solicitantului de licen n termenele prevzute de lege. Dup expirarea termenului
cumulativ stabilit pentru ntiinarea despre refuzul nregistrrii declaraiei pentru
eliberarea licenei, despre respingerea acesteia sau despre adoptarea deciziei
privind eliberarea licenei, cu condiia lipsei unei comunicri scrise despre temeiurile
refuzului nregistrrii i/sau respingerii declaraiei pentru eliberarea licenei,
solicitantul de licen poate desfura activitatea pentru care a solicitat licena.
(7) n cazul survenirii situaiei prevzute la alin.(6), autoritatea de liceniere
perfecteaz licena n condiiile art.14 alin.(1).
(9) Rspunsul negativ, dat n termenele prevzute de lege, nu echivaleaz cu
aprobarea tacit. Licena se elibereaz pe un termen de 5 ani,
1.2 Eliberarea licenei
(1) Licena se perfecteaz n termen de 3 zile lucrtoare, ncepnd cu ziua primirii
documentului care confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Meniunea
despre data primirii documentului, care confirm achitarea taxei pentru eliberarea
licenei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licen.
(2) Dac solicitantul, n termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat
(nmnat) ntiinarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei, nu a
prezentat nemotivat documentul ce confirm achitarea taxei pentru eliberarea
acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licena perfectat, autoritatea de
liceniere este n drept s anuleze decizia privind eliberarea licenei sau s adopte
decizia privind recunoaterea licenei ca fiind nevalabil.
(3) n cazul n care titularul de licen intenioneaz s desfoare genul de
activitate indicat n licen dup expirarea termenului ei de valabilitate, acesta este
n drept s solicite prelungirea termenului de valabilitate a licenei pe termenele
prevzute la art.13, cu achitarea taxei pentru licen, stabilite conform legii, pentru
perioada ulterioar. n acest caz, pe licen se va aplica meniunea privind
prelungirea termenului de valabilitate, cu indicarea termenului nou. Meniunea
privind prelungirea termenului de valabilitate poate fi aplicat pe licen pn la
expirarea termenului anterior de valabilitate a licenei. n acest caz, termenul nou
de valabilitate a licenei va curge din ultima zi calendaristic n care a expirat
termenul anterior de valabilitate a acesteia.
(4) Titularul de licen nu este n drept s transmit licena sau copia de pe
aceasta altei persoane.
Taxa pentru eliberarea licenei pentru activitatea de transport internaional de
mrfuri este de 2500 lei,

1.3 a)Nu poate s retrag licena, deoarece n conformitate cu art.19 alin.(8) al

legii cu privire la licenierea unor genuri de activitate: n cazul n care se depisteaz
nclcri ale condiiilor de liceniere, autoritatea de liceniere, n termen de 15 zile lucrtoare de la data
ntocmirii actului de control, emite prescripia privind lichidarea nclcrilor, cuprinznd recomandrile
privind modul de remediere a tuturor deficienelor identificate, precum i avertizarea despre posibila
suspendare sau retragere a licenei dac nclcrile depistate nu vor fi lichidate n termenul stabilit. Ca
condiie de liceniere care a fost nclcat e nerespectarea cadrului legislativ i normative n vigoare la
desfurarea activitii liceniate (conform ordinului Min. Economiei privind condi iile de licen iere).
Titularul de licen, primind prescripia privind lichidarea nclcrilor condiiilor de liceniere, este
obligat, n termenul indicat n prescripie, s prezinte autoritii de liceniere informaia privind lichidarea
nclcrilor.
b)
c) Decizia camerei de liceniere privind retragerea licen ei poate fi contestat n instan a de judecat.

5. Noiunea de concuren
1.1 Concuren o liber competiie ntre agenii economici care ofer pe o pia
determinat produse sau servicii ce tind s satisfac nevoi asemntoare sau
identice ale consumatorilor, desfurat n scopul de a asigura existena sau
expansiunea comerului.
1.2 Condiiile pentru existena concurenei 1)Liberalizarea acttivitii de
ntreprinztor fiecare ntreprinztor e n drept s-i aleag domeniul de activitate,
avnd deplina libertate de a produce i/sau de a vinde mrfurile, de a presta servicii
cerute pe pia. n acest sens au fost elaborate dispoziii legale privind dr.
ntreprinztorului pers. Fizic de a-i desfura activitatea fr a constitui o pers.
Jur; i dr. ntreprinztorului pers. Jur. De a practica orice gen de activitate neinterzis
de lege. 2)Existena unui numr suficient de ntreprinztori privai i are originea
n princip. Constituional de libertate a activ.de ntreprinztor, conform cruia
legiuitorul permite pers. Fizice a se nregistra ca ntreprinztor individual i de a
participa la constituirea pers. Jur. Cu scop lucrative ca s desfoare activit.
Economice aductoare de profit. E important i existena unei liberti depline de
intrare i retragere de pe pia, libertate care face investiia mai atrgtoare. Cadrul
normative reglementeaz ca autoritile publice nu au dr. s interzic constituirea
de noi ageni economici i s creeze obstacole intrrii i ieirii de pe pia a
agenilor economici. 3) Liberalizarea preurilor i tarifelor ntreprinztorii sunt n dr.
s stabileasc n mod independent preurile i tarifele la producia fabricat sau la
serviciile prestate. Mrfurile, lucrrile i serviciile se comercializeaz la preuri
libere, cu excepia celor reglementate de stat (preul la energia electric i termic,
la gazelle natural, la transportul de pasageri). 4)Asigurarea unui cadru legal, care s
previn i s sancioneze concurena ilicit Legea cu privire la protecia
concurenei, care prin reglementrile sale interzice un ir de aciuni ce duc la
denaturarea i suprimarea concurenei, ca abuzul de situaia dominant pe pia,
acordurile anticoncuren dintre agenii economici, actele de concuren neloial,
aciunile autoritilor publice care limiteaz concurena.
Funciile concurenei:
1)Regulator al cererii i ofertei numai ntr-o economie de pia n care concurena
funcioneaz efectiv se ajunge la un echilibru ntre cerere i ofert. Dac piaa are
un deficit de anumite produse, mrfuri sau servicii, preul la ele crete, determinnd

ntreprinztorii s s majoreze cantitatea de producie deficitar.Dac pe pia se

observ un surplus de mrfuri sau servicii, preul la ele scade brusc. n ctig vor fi
ofertanii care propun mrfuri mai calitative i la un pre mai redus; 2)Factorul
determinant n stabilirea preului la mrfuri concurena mpiedic impunerea
preurilor de monopol i obinerea de suprabeneficii; 3)Mecanismul de repartizare a
profitului ntre ntreprinztorii implicai n producia i distribuia mrfurilor pentru
a se menine pe pia i a obine profitul scontat, ntreprinztorii au dr. de a utiliza:
reducerea cheltuelilor de producie i a preului de cost, producerea de mrfuri i
prestarea de servicii de calitate mai nalt.
1.3 singuri

6. Concurena neloial
1.1NOTIUNEA
din plan doctrinar concurenta neloiala e definite ca incalcare a obligatiei
comerciantului de a folosi in activitatile comerciale sau industrial numai procedee
oneste si corecte.
Legislatorul nostrum reglementeaza concuren neloial ca aciunile agentului
economic de a obine avantaje nentemeiate n activitatea de ntreprinztor, ceea
ce aduce sau poate aduce prejudicii altor ageni economici sau poate prejudicia
reputaia lor n afaceri;
1.2 conform legii cu privire la protectia concurentei ca acte de concurenta
neloiala sunt:
a) raspindirea de informaii false sau neautentice care pot cauza daune unui alt
agent economic i (sau) pot prejudicia reputaia lui;
b) inducerea n eroare cumprtorul privitor la caracterul, modul i locul fabricrii,
la proprietile de consum, la utilitatea consumului, la cantitatea i calitatea
mrfurilor;
c) compararea neloiala n scopuri publicitare mrfurile produse sau comercializate
de el cu mrfurile altor ageni economici;
aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau
raspindirea de afirmatii depreciative sau comparative facute de autor, in
detrimental unui concurrent , in scopul de a-I stirbi reputatia sau de a-I discredita
intreprinderea sau produsele
d) folosirea neautorizata, integral sau parial, marca comercial, emblema de
deservire a altor obiecte ale proprietii industriale, firma unui alt agent economic,
s copieze forma, ambalajul i aspectul exterior al mrfii unui alt agent economic;
acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care
consta in utilizarea semnelor de identificare a intreprinzatorului concurentsau a
produselor acestuia , creind astfel consumatorilor iluzia ca obiectul procurat e
fabricat de firma ale carei date de identificare au fost utilizate
e) obtinerea nelegitima de informaii ce constituie secretul comercial al unui alt
agent economic, s le foloseasc sau s le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze
prin aceasta spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite forme sis a
previna alte actiuni de dezorganizare a intreprinderilor rivale

1.3 conform legii privind marcile si denumirile de origine a produselor Titularul unei
marci,
pe intregul termen de valabilitate a marcii are
dreptul exclusiv de a
dispune de marca, de a o folosi
pe teritoriul Republicii Moldova si de a
interzice altor persoane sa foloseasca, fara consimtamintul sau, in operatiunil
comerciale semne identice oh similare pentru produse sau servicii identice ori
similare celor pentru care marca a fost inregistrata in cazul in care o astfel de
folosire ar genera risc de confuzie. In cazul folosirii unui semn identic pentru
produse sau servicii identice, existenta riscului de confuzie va fi prezumtiv.
Pentru utiliyarea ilicita a marcilor e stabilita raspundere juridica sub forma de
amenda , de reparatie a pagubelor cauyate titularului marcii, inclusiv a cistigului
ratat. La cerinta partii lezate marcile plasate ilicit vor fi inlaturate de pe produs,chiar
daca aceasta operatiune conduce la nimicirea lor.
Lui SRL Piele ii va ramine doar dreptul de regres impotriva companiei din China.

7. Evidena contabil
1.1 NOIUNEA prin evident contabila putem intelege procesul care trebuie sa
asigure inregistrarea cronologica si sistematica , prelucrarea si pastrarea informatiei
cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie, decontarile,
obligatiile , drepturile si reyultatele obtinute , utiliyate atit pentru necesitatile proprii
cit si in relatiile cu actionarii , clientii, furniyorii ,bancile , organelle fiscal si cu alte
persoane fiz sau jur
1.2 ELEMENTELE Ciclul contabil
Ciclul contabil al entitatiii cuprinde:
a)
ntocmirea documentelor primare i centralizatoare;
Faptele economice se contabilizeaz n baza documentelor primare i
centralizatoare.
Documentele primare se ntocmesc n timpul efecturii
operaiunii, iar dac aceasta este imposibil - nemijlocit dup efectuarea operaiunii
sau dup producerea evenimentului
b)
evaluarea i recunoaterea elementelor contabile;
Evaluarea i recunoaterea elementelor contabile se efectueaz n conformitate cu
prevederile S.I.R.F(Standarde Internaionale de Raportare Financiar - standarde i
interpretri, emise de Consiliul pentru Standarde Internaionale de Contabilitate,
care devin valabile n Republica Moldova dup acceptarea lor de Guvernul
Republicii Moldova)
c)
reflectarea informaiilor n conturile contabile;
Entitatea care aplic sistemul contabil n partid dubl este obligat s in
evidena activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor i
veniturilor n baza conturilor contabile. Nomenclatorul grupelor de conturi contabile
i metodologia privind utilizarea acestora snt stabilite n Planul general de conturi
contabile, care se elaboreaz i se aprob de Ministerul Finanelor. Entitile, cu
excepia instituiilor publice, n baza Planului general de conturi contabile,
elaboreaz planul de conturi de lucru, totodat entitatea care aplic S.I.R.F. poate s
elaboreze planul de conturi propriu, ce corespunde cerinelor S.I.R.F. Planul de
conturi utilizat de instituiile publice se elaboreaz i se aprob de Ministerul
Finanelor.
d)

ntocmirea registrelor contabile;

Datele din documentele primare i centralizatoare se nregistreaz, se acumuleaz

i se prelucreaz n registrele contabile. Nomenclatorul i structura registrelor
contabile se stabilesc de ctre fiecare entitate de sine stttor, pornind de la
necesitile informaionale proprii, inndu-se cont de normele metodologice )
Ministerul Finanelor stabilete registre contabile obligatorii pentru unele categorii
de entiti, cu excepia entitilor care aplic S.I.R.F. Registrele contabile se
ntocmesc pe suport de hrtie sau n form electronic. Dac registrul contabil este
ntocmit n form electronic, entitatea, la solicitarea organelor autorizate, este
obligat s imprime pe cont propriu copia acestuia pe suport de hrtie. Registrele
contabile obligatorii snt Cartea mare, balana de verificare sau alte registre
centralizatoare, care servesc drept baz pentru ntocmirea rapoartelor financiare..
e)
inventarierea elementelor contabile;
Modul i regulile de efectuare a inventarierii se elaboreaz i se aprob de
Ministerul Finanelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii n ramurile
respective se elaboreaz de organele centrale de specialitate ale administraiei
publice i de autoritile administraiei publice locale, precum i de alte organe
autorizate i se aprob de Ministerul Finanelor
f) ntocmirea balanei de verificare, a Crii mari i a rapoartelor financiare.
1.3 a) titularul patentei de intreprinzator nu tine evident contabila, deoarece
conform legii e scutit de acesta evidenta, achitind doar o simpla taxa pe o anumita
perioada de timp
b) intreprinzatorii individuali, cu exceptia titularilor de intreprinzator, tin evidenta
contabila conform prevederilor imperative ale legii contabilitatii, care la rindul sau
poate fi evident contabila in partida simpla sau sistemul simplificat al partie simple
c) SRL pot utilize pentru tinerea contabilitatii sistemul simplificat al partidei duble
sistem contabil complet n partid dubl - sistem contabil care prevede reflectarea
faptelor economice n baza dublei nregistrri, cu aplicarea planului de conturi
contabile, registrelor contabile i rapoartelor financiare;
sistem contabil n partid simpl - sistem contabil care prevede reflectarea
unilateral a faptelor economice, utiliznd nregistrarea n partid simpl conform
metodei intrare-ieire; se utilizeaza daca activitatea e bazata pe munca
individuala a membrilor unei familii si volumul annual al vinzarilor nete nu
depaseste limita de 1 mln lei, iar valoarea totala de bilant a mijloacelor fixe limita
de 350 mii lei

8. ntreprinztori subiecte ale dr. afcerilor

1.1 caracteriz pers care au calitatea de intreprin Intreprinzatorul e persoana
fizica sau juridical ce desfasoara legal activitatea economica producatoare de venit
ca un profesionist , in permanenta, in nume propriu , cu riskul si sub raspunderea
patrimoniala proprie cu skopul de a obtine profit. Astfel de persoane sunt
persoanele fizice intreprinzatori individuali si persoanele juridice cu skop lukrativ.
Pers fizika dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod
prevazut de lege, in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce

inregistreaza o intreprindere individuala in Registrul de stat sau o gospodarie

taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti tinut de autoritatea administratiei
publice locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta de intrep.
Pers jur cu skop lukrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si
inskrierii ei in Registrul de stat al intreprinderilor.
De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea.
1.2comparati not de intreprinz cu a)Agent economic inseamna persoana care
desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident contabila , sau care , in
genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident contabila e tinuta de un
cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de
intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de binefacere , etc.si
activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect bunuri material e
desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are
un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea
conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu
propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere
personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi
distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex
patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg
poate servi ca un obiect al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde
notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers
care desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un
sinonim al cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic
consacrat , prin care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare
antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste
termenul comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate
comerciala,adica savirseste fapte de comert cu character professional.in legislatia
moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de
intreprindere , care detine licenta pentru importarea si comercializarea
produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara afaceri in
domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau
industriasii.
e)pers jur
din prevederile codului civil reese ca Persoan juridic este organizaia care are un
patrimoniu distinct i rspunde pentru obligaiile sale cu acest patrimoniu, poate s
dobndeasc i s exercite n nume propriu drepturi patrimoniale i personale
nepatrimoniale, s-i asume obligaii, poate fi reclamant i prt n instan de
judecat.

Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu

diferentele ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara
activitate economica ca un profesionist cu skopul de a obtine profit.
1,3 In domeniul skimbului valutar se utilizeaza licentierea acordata de BNM si o pot
practica intreprinyatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita.
Activitatea de asigurare se desfasoara conform legii cu privire la asigurari doar de
persoanele juridice , adica , srl, sa, soc in nume colectiv si soc in
comandita,inregistrate in RM si se supun licentierii.
Comertul cu produse alcoolice si tutun se pot desfasura de catre intreprinzatorii
individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita , licentierea trebuieste
doar in cazul cazul comertului acestora in angro, cu amanuntul e necesara doar
respectarea unor anumite conditii tehnice si permisiune organului competent
Reparatia tehnicii de uz casnic se poate face atit de intreprinzatorii individuali, srl,
sa, soc in nume colectiv si soc in comandita cit si pe baza de patenta de catre
intreprinzatorul pe baza patenta.

9. Noiunea de pers. Jur. Cu scop lucrativ

1.1caracteriz formele de pers jur cu scop lucrat
ca forme ai pers jur ku skop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si
anume societatea in nume colectiv(este societatea comercial ai crei membri
practic, n conformitate cu actul de constituire, activitate de ntreprinztor n
numele societii i rspund solidar i nelimitat pentru obligaiile acesteia),
societatea in comandita(este societatea comercial n care, de rnd cu membrii
care practic n numele societii activitate de ntreprinztor i poart rspundere
solidar nelimitat pentru obligaiile acesteia (comanditai), exist unul sau mai
muli membri-finanatori (comanditari) care nu particip la activitatea de
ntreprinztor a societii i suport n limita aportului depus riscul pierderilor ce
rezult din activitatea societii),SRL(este societatea comercial al crei capital
social este divizat n pri sociale conform actului de constituire i ale crei
obligaii snt garantate cu patrimoniul societii), SA(Societate pe aciuni este
societatea comercial al crei capital social este divizat n aciuni i ale crei
obligaii snt garantate cu patrimoniul societii), intreprinderile de atat si
municipal, cooperativele de produktie/de intreprinzator(cooperativ este asociaia
benevol de persoane fizice i juridice, organizat pe principii corporative n scopul
favorizrii i garantrii, prin aciunile comune ale membrilor si, a intereselor lor
economice i a altor interese legale).
1.2 comparati not de pers jur cu not de.
a) societatea comerciala poate fi definite ca o pers jur fondata in baza actului de
constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru
exercitarea activitatii de intreprinzator , in skopul realizarii si impartirii beneficiilor
rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana juridical cu
skop lukrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un character mai vast ,
mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si municipal
b) societatea civila chiar in urma constituirii prin contract civil intokmit in forma
autentika nu-si skimba natura civila, iar persoana juridica cu skop lucrativ de la bun
inceput reprezinta o persoana juridical care poate practika o multitudine de

activitati premise de lege, pe cind soc civ doar acelea care le pot desfasura asociatii
ei
c)intreprinderetermenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea
conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu
propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere
personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi
distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex
patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg
poate servi ca un obiect al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de persoana jur ku skop lukrativ nu
corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
d) intreprinzatorul in comparative cu persoana jur ku skop lucrativ poate fi si pers
fizika ce desfasoara legal active eco producatoare de venit ca un profesionist , in
permanenta , in nume propriu ,cu riskul si sub raspunderea proprie cu skopul de a
obtine venit
e)persoana juridica fara skop lukrativ se deosebeste essential de pers juridika
ku skop lucrati, insasi din denumirea acestora rezulta diferentierea de skopuri si
mijloacele de realizarea a acestora, cele fara skop nelukrativ se fondeaza pentru
satisfacea intereselor spiritual,profesionale cultural ,sociale etc.
f) pers juridika de drept public se difera essential de cea cu skop lukrativ prin
faptul ca din cea de dr public fac parte statul ,unitatile adm-ter, alte autoritati
publice, pe cind din cele cu skop lukrativ societatile comerciale, intreprinderile de
stat si municipal, cooperativele de productie si de intreprinzator .
d)agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridika cu
skop lucrativ , tinind de drept public, in dr fiscal reprezentind pers care praktica
activitate de intreprinyator , iar in contabilitate pers care are oblig de a prezenta
rapoarte org competent. , astfel cuprinzind atat per jur cu si fara skop lucrative de
dr public, precum si pers fiy ce practika aktiv de intreprinzator
1.3 cererea procurorului nu va fi satisfacuta , deoarece din dispozitiile legale reyulta
ca persoanele mentionate in speta ca fondatori nu pot sa participle in calitate de
fondatori si asociati la societatea in nume colectiv si nici in calitate de comanditar la
societatea in comandita, deoarece prin definitie aceasta calitate presupune si
desfasurarea activitatii de intreprinyator. Ele insa au capacitatea de a participa la
fondarea societatilor pe actiuni si a celor cu raspundere limitata. Calitatea de
asociat al SRL si de actionar presupune participarea la beneficii , dar nu neaparat si
la o activitate prin munca proprie in aceste societati. Participarea la beneficii pentru
persoana care nu activeaya prin munca se reduce numai la dr la dividend, care
constituie o plata pentru utiliyarea investitiei facute in capitalul social de catre
asociati.

10. Actul de constituire al pers. Jur. Cu scop lucrativ

1.1caracteriz clauzele obigat ale actului de constiuire a pers jur cu scop
lucrat

a)Clauzele privind individualizarea viitoarei societi comerciale trebuie s cuprind

anumite date stabilite de lege sau de fondatori, care individualizeaz subiectul de
drept n circuitul civil i cel comercial: denumirea i sediul.
Denumirea actul de constituire trebuie s conin denumirea societii, complet
i prescurtat, cu care aceasta va fi nmatriculat n Registrul de stat. denumirea
fiind atributul care face ca societatea comercial s se deosebeasc de ali
participani la raporturile juridice.
Sediul trebuie s fie indicat n actul de constituire fiind un atribut de identificare
ce arat locul sau stabilimentul n spaiu al societii comerciale. Locul care poate
fi indicat n actul de constituire este limitat la teritoriul statului.
b)Clauzele privind identificarea fondatorilor. Fondatori in societii comerciale pot
fi persoanele fizice, persoanele juridice, statul i unitile administrativ-teritoriale.
identificarea lor n actul constitutiv se face:
c) Clauzele privind caracteristicile societii comerciale privesc obiectul de
activitate al societii, durata activitii, capitalul social.
Prin obiect de activitate al societii se neleg genurile de activitate care urmeaz
a fi practicate de societatea comercial
Durata activitii, persoana juridic este perpetu, ceea ce nsemn c societatea
comercial se constituie pentru un termen nelimitat, dac actele de constituire nu
prevd altfel
Capitalul social i aporturile fondatorilor. In actul constitutiv se menioneaz
neaprat participaiunea fiecrui fondator la capitalul social
d) Clauzele privind drepturile si obligaiile fondatorilor societii comerciale. n
actul constitutiv se arat ce drepturi i obligaii le dobndesc sau le asum
fondatorii
e)Clauzele privind structura, atribuiile, modul de constituire i de funcionare a
organelor societii. Fiecare societate comercial are structur organizatoric
proprie, compus din cel puin dou organe: suprem i executiv.
f) Clauzele privind modul de reprezentare. societatea comercial i exercit, de la
data constituirii, drepturile i i execut obligaiile prin administrator (organ
executiv)
g) Clauzele privind reorganizarea, dizolvarea t lichidarea societii. Actul de
constituire trebuie s prevad temeiurile de ncetarea activitii societii prin
reorganizare i lichidare, altele dect cele indicate de lege.
h)Clauzele privind filialele si repreyentantele societilor comerciale. Societatea
comercial are dreptul s constituie filiale i reprezentane. Acestea se
nregistreaz n modul stabilit pentru societile comerciale i numai dac suni
indicate n actul constitutiv' al societii.
1.2comparati eroare cu dolul
Consimmntul, ca element al contractului de constituire, implic, n orice tip de
societate, voina specific a dou sau mai multe persoane de a desfura n comun
activitatea
comercial
convenit.
La
fondarea
societii
comerciale,
consimmntul prilor contractante poate fi viciat de eroare, dol (viclenie),
violen sau leziune.

Astfel comparind eroarea cu dolul putem mentiona ca:

-eroarea poate afecta contractul i servi ca temei de nulitate numai dac este
considerabil. Eroarea este considerabil dac semnatarii actului juridic au o
reprezentare fals asupra naturii acestui act(poale s se produc atunci cnd o parte
consider c ncheie un contract de societate, in timp ce punea cealalt consider
c ncheie unul de mprumut cu participare la beneficii), asupra formei de
societate(poate s se produc atunci cnd unul din asociai crede c particip la
fondarea unei societi cu rspundere limitat sau a, unei societi pe aciuni, n
realitate ns devenind asociat ntr-o societate n nume, colectiv sau n comandit
n care poart o rspundere nelimitat) , asupra calitilor substaniale ale
obiectului actului juridic(const n aprecierea greit a. aportului fcut la capitalul
social de una din prile contractante. Eroarea poate s opereze n cazul n care
un bun a fost adus cu titlu de aport. ns datorit unor viciide ordin calitativ nu este
n stare s serveasc scopului pentru care a iost adus Eroarea asupra valoni reale a
aportului subscris sau a anselor de succes ale viitoarei
entiti colective nu poate servi ca temei pentru nulitate) ori asupra persoanei
contractante(const n aprecierea greit a identitii unui asociat sau a calitilor
sale substaniale. Identitatea persoanei are importan in societile pe
persoane).
- dolul definit ca totalitate a manoperelor frauduloase (mincinoase, dolosive) pe
care una din pri le ntrebuineaz la ncheierea actului juridic pentru a induce
n eroare cealalt parte i a o determina astfel s ncheie actul respectiv. Se poate
vorbi de existena dolului la ncheierea unui contract de societate dac unul dintre
semnatari a avut comportament viclean, contribuind prin acesta la formarea unei
viziuni eronate asupra societii, exagernd importana i ansele ei de reuit.
Dolul trebuie sa reprezinte o anumit gravitate, s fie factorul determinant al
adeziunii victimei, care altminteri s-ar fi abinut s ncheie operaiunea. Condiia
este ndeplinit dac de exemplu, acceptarea de a subscrie s-a datorat unor
bilanuri false, nu ns i n caz de informaie incomplet sau de reticene, pe
care persoana le putea descoperi dac ar fi fost mai vigilent, procednd la verificri
minime. Dolul nu conduce la desfiinarea contractului de societate n ntregul su,
nulitatea fiind doar partiala, producnd efect doar fa de victima aciunilor
dolosive. Cnd dolul vine numai din partea unuia din asociai, contractul de
societate i menine valabilitatea. n acest caz, :asociatul al crui consimmnt
a fost viciat are o aciune n daun doar mpotriva autorului dolului, rmnnd n
raporturi juridice cu ceilali asociai
1.3. ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa
clauzelor din acest act cum sunt:
a) numele, locul i data naterii, domiciliul, cetenia i datele din actul de
identitate al fondatorului persoan fizic; denumirea, sediul, naionalitatea,
numrul de nregistrare al fondatorului persoan juridic;
b) denumirea societii;
c) obiectul de activitate;
d) participaiunile asociailor, modul i termenul lor de vrsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participaiune n natur i modul de
evaluare, dac au fost fcute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atribuiile, modul de constituire i de funcionare a organelor
societii;

h) modul de reprezentare;
i) filialele i reprezentanele societii
deasemenea ca lista clauzelor care in cayul lipsei duc la nulitatea societatii pe
actiuni, deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera
si:
a) cuantumul capitalului social;
b) numrul, tipul i valoarea nominal a aciunilor; clasele de aciuni i numrul
de aciuni de fiecare clas;
c) mrimea aportului i numrul de aciuni atribuit fiecrui fondator;
d) modul de inere a registrelor societii;
f) ordinea de ncheiere a contractelor cu conflict de interese.

11. Drepturile asociatului societatii comerciale.

1.1.caracteriz drep asociatului SC
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115
alin (1) CC. Acestea sint: dreptul de a participa la conducere si la activitatea
societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de constituire; dr de a cunoaste
informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si de
alta documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire; sa participle
la repartizarea profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social
(dividende); sa primeasca in caz de lichidare a societatii o parte din valoarea
activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor, proportional
participatiunii la capitalul social; sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de
actul de constituire. Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii
include dr de a participa la sedinta adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de
vedere referitor la problemele de pe oridnea de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi
ales in organul executive sau de control. Exceptie de la dr de vot: persoana care
detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni, actionarul interesat in
incheierea unui contract de proportii cu societatea emitenta, persoana care a
procurat un pachet important de actiuni fara respectarea conditiilor impuse de lege.
Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si modificarile sale,
procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de cenzori,
operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea
controlului de catre organul de control. De la dividende: profitul este repartizat
proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se
poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat
primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile suferite de societate. La
repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza
proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi
repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul
Oficial a avizului cu privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3)
asociatul are dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor
au pagubit societatea, cerind acestora sa o despagubeasca.
1.2.comparati .. In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati:
comanditati si comanditari. Administrarea societatii in comandita tine de

competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si

bunurile transmise societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre
comanditati si comanditari in conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii
cit si asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au
drept de vot. Diferenta este ca comanditatii participa in mod obligatoriu personal la
administrarea societatii pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit
personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii au dreptul la un singur vot pe cind
numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital.
Plus la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor.
In ceea ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit
dreptul cit si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au
dreptul si de multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor
manageri profesionali-persoane terte.
1.3.consultati asociatul SRL cu privire la
a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit
c) CC care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la
repartizarea profitului societatii.
b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul
are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art
115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de
repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului
societii poate fi modificat prin hotrrea adunrii generale a asociailor, care se
adopt cu votul unanim al asociailor. NU este admisa insa clauza lionina prin care
aosociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate.
c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea
distribuie anual beneficiul rmas dup achitarea impozitelor i altor pli obligatorii.
Beneficiul se pltete asociailor n form bneasc, n decurs de 30 de zile de la
data adoptrii hotrrii privind distribuirea beneficiului, dac adunarea asociailor
nu a stabilit un alt termen.
d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este n drept
s adopte hotrre privind distribuirea beneficiului ntre asociai 1.pn la vrsarea
integral a aporturilor; 2.dac, n urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor
nete ale societii va deveni mai mic dect suma capitalului social i capitalului de
rezerv. Societatea nu este n drept s plteasc asociailor beneficiul a crui
distribuire s-a hotrt la adunarea general a asociailor dac, la momentul
achitrii, societatea este n stare de insolvabilitate sau poate ajunge n aceast
stare n urma distribuirii beneficiului. n cazul ncetrii circumstanelor
menionate, societatea este obligat s plteasc asociailor beneficiul a crui
distribuire s-a hotrt la adunarea general a asociailor. Beneficiul pltit contrar
reglementrilor stabilite se restituie societii.

12. Obligatiile asociatului societatii comerciale.

1.1. carateriz obilg asociat SC
Asociatul
societatii
comerciale
are
urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la
capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de
constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa
comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui
sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii

obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de

lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea
adunarii asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului
societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu
mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel
asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data
inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o
luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile
subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art
113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa
verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu
prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie
depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de
data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului.
Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial
decide ce informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta
asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera
societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea
prejudiciului.
In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu,
societatea nu-l poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii,
ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea adunarii generale.
Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul
actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.
De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii
nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de
societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara daca la data
acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile
date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea
prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele
incheiate.
1.2.comparati modalit si termen de transmitere a aport asociat SRL cu cea
a
In conformitatea cu Legea privind SRL aportul asociatului la capitalul social al
societaii este prezumat a fi n numerar, dac actul de constituire nu prevede altfel.
Pn la data nregistrarii de stat a societaii, fiecare fondator va trebui s verse n
numerar n contul societii cel puin 40% din suma aportului subscris, dac legea
sau actul de constituire nu prevd o proporie mai mare. Fiecare asociat va trebui
s verse integral aportul subscris n cel mult 6 luni de la data nregistrrii
societii. Dreptul societaii de a reclama aportul de la asociat se prescrie n
termen de 3 ani de la nregistrarea de stat a societii. n calitate de aport la
capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani. in perioada de
activitate a societii, asociaii nu pot cere restituirea aportului lor vrsat n
capitalul social. Asociatul care nu a vrsat n termenul stabilit aportul este obligat
s repare prejudiciile cauzate societii dac angajamentul asumat a generat
aceste prejudicii. Dac administratorul societii nu cere asociatului s verse
nentrziat aportul i s acopere prejudiciul cauzat prin ntrziere, fiecare asociat
este n drept, n limitele termenului de prescripie, s cear, n numele societii,

vrsarea aportului i repararea prejudiciilor. Suma total a aporturilor nu poate fi

mai mic dect cuantumul capitalului social. Asociaii nu pot fi eliberai de
obligaia de a vrsa aportul. Creana societii privind transmiterea aportului nu
poate fi stins prin compensaie. Fa de obiectul aportului n natur nu poate fi
opus dreptul de retenie ntemeiat pe o crean care nu se refer la acest obiect.
n cazul reducerii capitalului social al societii, asociaii pot fi eliberai de
obligaia de a vrsa aport n cuantum ce nu depete suma cu care a fost redus
capitalul social. Obiect al aportului n natur poate fi orice bun aflat n circuitul
civil. Bunul care face obiectul aportului n natur va fi indicat n actul de
constituire.
Pe de alta parte comanditatul nu este tinut sa faca aporturi in bani sau in bunuri la
capitalul social. Aportul comanditatilor consta in munca si servicii depuse in
perioada de activitate a societatii, care nu sint luate in considerare la formarea si
majorarea capitalului social dar care dau dreptul la beneficii si la o parte din active
in cazul lichidarii. Comanditarii sint cei care transmit aportul in contul societatii in
comandita. Spre deosebire de asociatii SRL, comanditarii trebuie sa verse cel putin
60% din aportul promis pina la inregistrarea de stat. Actionarii SA pot plati pentru
actiuni atit in numerar cit si in natura. Codul Civil si Legea cu privire la SA stabilesc
obligatia actionarului de a achita valoarea nominala a actiunii subscrise. Astfel,
fondatorii sint obligate sa plateasca actiunile subscrise pina la inregistrarea
societatii pe actiuni daca aportul este in numerar si in termen de 30 de zile de la
inregistrare daca aportul este in natura. Daca s-a subscris la actiunile emisiunii
suplimentare, actionarul este dator sa-si onoreze aceasta obligatie in termenul
stabilit in prospectul de emisiune a actiunilor. In ceea ce priveste SRL cu asociat
unic, acesta trebuie sa verse aportul indiferent de natura lui pina la data inregistrarii
societatii comerciale.
1.3.In conformitate cu art 113 alin(5) in cazul in care asociatul care nu a varsat
aportul, oricare asociat are dr sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-i un termen
suplimentar de cel putin o luna si avertizindu-l ca e posibila excluderea acestuia din
societate. Cu toate ca in conformitate cu art 154 CC si art 47 Legea privind SRL
asociatul poate fi exclus in temeiul nevarsarii aportului stabilit, totusi art 113 alin (5)
impune avertizarea acestuia si acordarea termenului de cel putin 1 luna pentru ca
asociatul sa-si indeplineasca obligatia. In cazul dat asociatul Verega s-a adresat in
instanta fara sa-l avertizez pe cetateanul Lutcan mai intii si fara sa-I acorde acestuia
termenul d e1 luna ca sa-si indeplineasca obligatia. Prin urmare in cazul dat instanta
va refuza in primirea cererii.

13. Inregistrarea de stat a persoanelor juridice cu scop

lucrativ.
1.1.numiti actele nesesare
Pentru inregistrarea de stat a SRL date sint
necesare urmatoarele acte: cererea de inregistrare; actul de constituire a societatii
care urmeaza a fi inregistrata; bonul de plata a taxei de inregistrare; actul bancar
care demonstreaza ca fondatorii au varsat aportul la capitalul social; actul de
evaluare a bunurilor care se transmit ca aport la capitalul social. De asemenea
fondatorul cetatean al RM prezinta buletinul de identitate, fondatorul persoana
juridical straina prezinta in forma autentica, traduse in limba romana si legalizate
urmatoarele acte: extras din registrul persoanelor juridice, copia de pe certificatul

de inregistrare si copia de pe actul de constituire, certificatul de bonitate care

demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa aportul la care s-a
obligat. In ceea ce priveste statul RM ca fondator, se prezinta avizul autoritatilor
publice centrale imputernicite in acest sens de catre Guvern. De asemenea se
prezinta actul de identitate al primului administrator care daca este persoana fizica
atunci va prezenta buletinul de identitate si cazierul juridic, iar daca este persoana
juridical va prezenta aceleasi acte ca si fondatorul societatii comerciale, precum si
actele persoanei fizice care administreaza managerul-persoana juridical.
1.2. explicati deosebirile
Registrul de stat al intreprinderilor se inregistreaza si se tine de catre Camera
Inregistrarii de Stat pe cind registrul actionarilor se tine de catre Societatea pe
actiuni. In conformitate cu Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice
si a intreprinzatorilor individuali Tinerea Registrului de stat consta n nscrierea n
acesta a datelor despre persoanele juridice, inclusiv filialele si reprezentantele
acestora, nregistrate, reorganizate si lichidate,
despre modificarile operate n actele de constituire si a altor date despre
persoanele juridice, precum si a datelor privind obtinerea si ncetarea calitatii de
ntreprinzator individual de catre persoanele fizice. In conformitate cu prevederile
CC registrul actionarilor trebuie sa contina denumirea, sediul, si numarul de
inregistrare al societatii emitente, numarul de inregistrare al fiecarei emisiuni
acordat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare; numele, alte date din actul de
identitate, domiciliul actionarului; denumirea, numarul de inregistrare si sediul
actionarul; numarul de actiuni tipul, clasa si valoarea nominala a actiunilor detinute
de fiecare actionar; data la care fiecare actionar a dobindit sau a instrainat actiuni.
Registrul trebuie sa mai aiba o rubrica speciala in care s ementioneaza sechestrul,
gajul sau o alta grevare a actiunilor fiecarui actionar. Sint diferite aceste 2 registre si
prin efectele pe care le are inscrierea datelor in ele. Astfel efectul juridic al
inregistrarii persoanei juridice sau intreprinzatorului individual in Registrul de stat al
intreprinderilor consta in faptul ca acestea din urma exista si au capacitate civila
atita timp cit sint inregistrate, iar radierea lor atrage imposibilitatea practicarii
activitatii de intreprinzator. Registrul actionarilor pe de alta parte serveste ca sursa
de informatie pentru societatea emitenta, actionari si pentru Comisia nationala a
valorilor mobiliare, privind orice persoana inregistrata in calitate de posesor sau
detonator nominal de actiuni precum si operatiunile effectuate in baza acestor
actiuni.
1.3
In conformitate cu art 10 alin (1) din Legea cu privire la antreprenoriat si
intreprinderi, persoana juridica poate practica orice genuri de activitate cu exceptia
celor interzise de lege. Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a
intreprinzatorilor individuali prevede in art 13 temeiurile de refuz in inregistrarea de
stat a persoanelor juridice. Respectiv este temei de refuz in inregistrarenecorespunderea actelor de constituire sau a altor documente cu cerintele legii,
insa in cazul dat nu exista o necorespundere cu cerintele legii intrucit prinsul
pestelui in Marea Nordica ca activitate de intreprinzator nu este interzisa si
respectiv in confromitate cu Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, SRL
in cazul dat poate practica aceasta activitate. Depinde deja de cerintele speciale ale
statelor care au iesire la Marea Nordului, respectiv cerintele si restrictiile impuse de
acestea. In ceea ce priveste legislatia RM respingerea cererii de inregistrare de
catre Camera Inregistrarii de Stat in cazul dat este ilegala.

14. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ.

1.1. Administrator nu pot fi persoane minore, incapabile, lipsite sau limitate in
capacitate de exercitiu prin hotarirea instantei de judecata, persoana care ocupa o
functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata, persoanele condamnate
pt anumite infr si pers private prin sanctiunea instantei de dr de a ocupa functia de
director, persoane cu antecedente penale nestinse pentru infraciuni contra
patrimoniului, infraciuni economice, infraciuni svrite de persoane cu funcie
de rspundere sau de persoane care gestioneaz organizaii comerciale.
Ex: In conf cu legea cu privire la avocatura: f-ctia de avocat este incompatibila cu
oricare funcie retribuit prin urmare nici administrator. In conf cu legea cu privire
la procuratura: funcia de procuror este incompatibil cu orice alt funcie public
sau privat, cu excepia activitilor didactice i tiinifice.
1.2. natura jurid a raport administrat
Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care alcatuiesc organele
sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul
de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica raporturilor ce apar
intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are si
calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea
comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul
in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat
intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri,
administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar in numele sip
e contul persoanei juridice. Asadar raportul dintre administrator si societatea
comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul administratorului
are o dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual deoarece
imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati,
concretizate in actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii
generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi
reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat administratorului este
unul general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu
oneros. Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de
administrator. In acest sens legea privind SA prevede ca organul executive poate
face orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de
competenta adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii.
1.3. In cazul dat, hotaririle cu privire la o tranzactie in proportii ce depasesc
valoarea activelor societatii potrivit ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin
(2) din Legea privind SA, se iau de catre adunarea generala a actionarilor. Respectiv
urmeaza a fi convocata adunarea generala extraordinara, intrucit nu se spune in
speta daca adunarea generala urmeaza a fi convocata in conf cu prevederile legii
mentionate. In conformitate cu art 53 alin (3) din aceeasi lege, adunarea generala
extraordinara se convoaca de catre organul executiv (administrator) in temeiul
deciziei luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta data administratorul
trebuie sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari asupra
vinderii cladirii in valoare de 2 mln lei. De asemenea in speta data valoarea
activelor este mai mica decit valoarea capitalului social. In conformitate cu art 39
alin (6) din Legea privind SA, daca, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau a

oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale societatii, potrivit bilantului
anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social, adunarea
generala anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire:
a) cu privire la reducerea capitalului social; si/sau
b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii
societatii a unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau
c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar
trebui sa ia in considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este
luata o decizie in acest sens in conformitate cu art 158 alin (5) societatea se
dizolva.

15. BUNURILE INCORPORALE ALE PERSOANEI JURIDICE CU

SCOP LUCRATIV.
1.1. In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr asupra
denumirii de firma, dr asupra emblemei, dr asupra marcilor de productie, dr asupra
clienteleisi vadului commercial, dr de autor, dr asupra modelului si desenului
industrial, dr asupra inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din
totalitatea subiectelor de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al
intreprinderilor si trebuie sa figureze in toate actele emise de societate comerciala,
inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub sanctiunea platii de daune-interese.
Societatea dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate
incorporala. Societatea care si-a inregistrat in modul stabilit firma are dr sa ceara
oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa-I
plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un element de identificare a
persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un element obligatoriu,
emblema este un element facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive
asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de Stat pentru
protectia industriala. Valoarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de
a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de
vechimea utilizarii sale. Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea
elemente de individualizare ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala
(constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind reprezentari grafice),
combinata (alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie marcile
sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de
fabricant in domeniul activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de
comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe
care le vinde. Dupa obiect marcile se impart in marci de productie si marci de
serviciu. Dupa titular marcile se impart in marci individuale si colective. MArca
individuala apartine unei singure persoane fizice sau juridice. Marca colectiva
apartine unei uniuni, asociatii economice sau altei asociatii de persoane
fizice/juridice. DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca
fiecare intreprinzator are clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa
ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul comercial
desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant produse si servicii
de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si efectul vadului. DR de autor
consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a interzice
reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei,

traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate fi

inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau
care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra
modelului sau desenului industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al
soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui
constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi
racoritoare. DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de
inventie care reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia
industriala.
1.2. Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare
a intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica
principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri
diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de
stat al intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat
pentru protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata
numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de
societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea
platii de daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si
in reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este
necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala
poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De
asemenea inregistrarea mercii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu
posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e
vaalbila pe parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate
fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract
inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind
denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare.
1.3. Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii
comerciale poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin
bunuri in acest caz se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de
productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii
comerciale. Valoarea marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani
urmeaza sa fie aprobata de adunarea generala. Aportul in natura urmeaza sa fie
varsat in termenul stability in actul de constituire darn u mai tirziu de 6 luni de la
data inregistrarii societatii comerciale.

16. Aportul n natur la capitalul social

1.1 aportul in natura la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuitul
civil:corporale si incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile
similare sunt unele partikularitati bazate pe natura bunului care se transmite.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire ,
in cayul unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data
inskrierii actului in Registrul de stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de
iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inskriu in registrul
aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in
proprietatea societatii prin semnarea unui act intre administrator ei sau o pers

imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv

bunurile.
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului
social,sokotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis.
1.2 intre notiunile de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune
exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in
natura se formeaza capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e
divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes , parti
sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin
participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de
interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii
sociale) asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta.
Partea social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei
cuantum se stabilete n funcie de cuantumul aportului i include toate drepturile
i obligaiile asociatului. Aciunea este un document, care atest dreptul
proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi
dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia.
1.3 In calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi
patrimoniale, i bani.
Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vrsat integral pn la
nregistrarea de stat a societii conform art. 18 al.1 din legea privind srl ,
deoarece e asociat unic, astfel el va trebui sa verse pina la inregistrare suma de
50000 lei. Aportul n natur caimobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vrsat
n cel mult 30 de zile de la nregistrarea de stat a societii. Dovada vrsrii
acestui aport va fi prezentat organului de nregistrare n termen de 10 zile de la
vrsare. Aportul n natur al asociatului unic va fi evaluat de un evaluator
independent.
Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform
CC RM art.114 al.3 Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea
capitalului social al societii de capital creanele i drepturile nepatrimoniale,
astfel actiunile din SA Timplarul reprezentind creante.
Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea
automobilului va fi in Regstrul de stat al transporturilor.

17 Societatea in comandita
1.1

Identificati caracterele societatii in comandita din definitia ei

Societatea in comandita este o societate comerciala in care in care de rind cu

membrii care practica in numele societatii , activitatea de intreprinzator si poarta
raspundere solidara ne limitata pentru obligatiile acesteia(comanditati) exista unul
sau mai multi membri finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de
intreprinzator a societatii,dar suporta in limita aportului depus,riscul pierderilor ce
rezulta din activitatea acestuia

-asociatia se bazeaza pe deplina incredere a membrilor societatii;la asa forma de

societate recurg numai rudele si prietenii apropiati care isi cunosc calitatile
profesionale si personale
-capitalul social este devizat in participatiuni (cote parti), care nu sunt reprezentate
prin titluri de valoare; participatiunea la capitalul social de dreptul la un singur vot
daca actul de constituire nu prevede altfel
-obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social precum si cu raspunderea
nelimitata si solidara a asociatilor
-societatea in comandita are doua categorii de asociati: comanditatii care raspund
pentru obligatiile sociale nelimitat si solidar, si comanditarii, care raspund numai in
limita aportului depus in societate
1.2 Comparati drepturile asociatilor societatii in comandita cu drepturile asociatilor
societatii in nume colectiv
-Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume
colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in
activitatea de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de
vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a
contribuit la formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai
multe voturi.Fiecare asociat are dreptul de actiona de sine statator in numele
societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in comandit se
deosebeste de societatea in nume colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de
asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la
activitatea societatii prin intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur
vot,participarea comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si
reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la
adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta
exclusiva a comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator
a societatii nu au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si
nici sa o reprezinte.
-Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in
ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile
contabile si de alte documente ce privesc activitatea societatii .Numia ca in
societatea in comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in
activitatea comanditatilor
-Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se
repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul
care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o
parte din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului
comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si

majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si

intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti
din beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea
ce I se cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul
social.cota comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la
capitalul social
-Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se
likideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca
actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se
dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social,
dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din
patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele
ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in
suma egala valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si
majorarea capitalului social.
-Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept
sa se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte,
asociatul poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri
ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se
retrage trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate
pretinde la o parte din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are
dreptul sa se retraga din societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din
activele ei proportional participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de
actul de constituire.
1.3 Denumirea SC trebuie sa includa sintagma in limba de stat ,, societatea in
comandita ,, sau abrevierea ,,SC,, numele sau denumirea comanditatilor. EX ,, SC
movileanu si popescu,,. Daca sint mai multi se scrie SC movileanu si
Compania.sau Co..
Daca dnumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului acesta
raspunde nelimitat ca si asociatii comanditati si, impreuna cu ei raspunde solidar

18 Partea sociala a asociatului soccietatii cu raspundere

limitata
1.1 Caracterizati def partii sociale a asociatului SRL
Partea social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei cuantum
se stabilete n funcie de cuantumul aportului i include toate drepturile i
obligaiile asociatului. Partea social este indivizibil, dac actul de constituire nu
prevede altfel.

1.2 a) certificatul a partii sociale- societatea elibereaza asociatului care a varsat

apotrul integral un certificat de confirmare a executarii obligatiei de aport. c)
aport- Capitalul social al societii se constituie din aporturile asociailor i
reprezint valoarea minim a activelor, exprimat n lei, pe care trebuie s le dein
societatea. Aportul asociatului la capitalul social al societii este prezumat a fi n
numerar, dac actul de constituire nu prevede altfel.Pn la data nregistrrii de stat
a societii, fiecare fondator va trebui s verse n numerar n contul societii cel
puin 40% din suma aportului subscris, dac legea sau actul de constituire nu
prevd o proporie mai mare. Fiecare asociat va trebui s verse integral aportul
subscris n cel mult 6 luni de la data nregistrrii societii.
Dreptul societii de a
reclama aportul de la asociat se prescrie n termen de 3 ani de la nregistrarea de
stat a societii. n calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi
patrimoniale, i bani. n perioada de activitate a societii, asociaii nu pot cere
restituirea aportului lor vrsat n capitalul social.Asociatul care nu a vrsat n
termenul stabilit aportul este obligat s repare prejudiciile cauzate societii dac
angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Dac administratorul societii nu
cere asociatului s verse nentrziat aportul i s acopere prejudiciul cauzat prin
ntrziere, fiecare asociat este n drept, n limitele termenului de prescripie, s
cear, n numele societii, vrsarea aportului i repararea prejudiciilor.Suma total
a aporturilor nu poate fi mai mic dect cuantumul capitalului social.Asociaii nu pot
fi eliberai de obligaia de a vrsa aportul. Creana societii privind transmiterea
aportului nu poate fi stins prin compensaie. Fa de obiectul aportului n natur nu
poate fi opus dreptul de retenie ntemeiat pe o crean care nu se refer la acest
obiect. n cazul reducerii capitalului social al societii, asociaii pot fi eliberai de
obligaia de a vrsa aport n cuantum ce nu depete suma cu care a fost redus
capitalul social.
1.3 speta Creditorii asociatului pot urmri partea social numai n temeiul titlului
executoriu n cazul n care creanele nu pot fi satisfcute din contul altor bunuri ale
asociatului. Dreptul creditorilor asupra prii sociale se exercit cu respectarea
dreptului de preemiune al celorlali asociai i al societii. Asociatul care
intenioneaz s nstrineze parial sau integral partea social transmite o ofert
scris administratorului societii. Acesta aduce oferta la cunotina tuturor
asociailor n termen de 15 zile de la data transmiterii. n cazul vnzrii prii sociale
sau a unei fraciuni din ea cu nclcarea dreptului de preemiune, fiecare asociat
poate, n decursul a 3 luni de la data ncheierii actului juridic, s cear pe cale
judiciar ca drepturile i obligaiile cumprtorului s treac la el. Actul juridic de
nstrinare a prii sociale se autentific notarial

19. Fuziunea pers. Jur. Cu scop lucrativ

1.1 Operatiuni
a) negocierile si elaborarea proiectului contractului de fuziune

b) aprobarea contractului de fuziune de catre organelle supreme ale societatilor

participante la fuziune
c) notificarea CS cu privire la initierea reorganizarii
d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MOf a RM cu privire la fuziune
e) satisfacerea creantelor creditorilor sau dupa caz garantarea drept acestora
f) prezentarea actelor necesare inregistrarii fuziunii
g) inreg fuziunii la CS
1.2 deosebirea dintre efecte
a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata
absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta
b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza
un nou subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati
1.3 . Proiectul contractului de fuziune
(1) n scopul fuziunii, organul mputernicit al persoanei juridice elaboreaz
proiectul contractului de fuziune.
(2) n proiectul contractului de fuziune trebuie s se indice:
a) forma (felul) fuziunii;
b) denumirea i sediul fiecrei persoane juridice participante la fuziune;
c) fundamentarea i condiiile fuziunii;
d) patrimoniul care se transmite persoanei juridice beneficiare;
e) raportul valoric al participaiunilor;
f) data actului de transmitere, care este aceeai pentru toate persoanele juridice
implicate n fuziune.
(3) Dac persoanele juridice fuzioneaz prin contopire, n proiectul contractului
de fuziune trebuie s se indice i denumirea, sediul i organul executiv al persoanei
juridice ce se constituie. La proiectul contractului de fuziune se anexeaz proiectul
actului de constituire al persoanei juridice care se constituie.
(4) Proiectul contractului de fuziune se ntocmete n scris.
(5) Dac contractul de fuziune aprobat este afectat de o condiie, acesta se
desfiineaz cu efect retroactiv n cazul n care condiia nu s-a realizat timp de un an
de la data aprobrii. Contractul poate prevedea un termen mai scurt sau un termen
de prevenire.

20. Dezmembrarea PJ cu scop lucrative

1.1 Operatiuni
a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrare
b) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreaza
c) notificarea CS cu privire la initierea reorganizarii
d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MOf cu privire la dezm
e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept credit
f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii
g) inregistra dezmemb in CS
1.2 comparati
a) divizare-SC isi pierde calitatea de subiect de drept prin dizolvare

separare SC nu isi pierde personalitatea juridical

b) divizare-iau fiinta 2 sau mai multe PJ
separare- iau fiinta una sau mai multe PJ
c) divizare- transmiterea patrimoniului de la SC care se divizeaza la societ care se
constituie
separare- transmit unei parti din patrim societ care se dezmembr la societ care se
constituie
1.3 Conform CC si a legii cu privire la SA , hot AG se iau cu 2/3 din nr de voturi nu
cu 3/4.

21. Transformarea SC in alta forma de organizare

1.1 Transformarea- este o operatiune prin care societatea , pe parcursul existentei,
trece de la o forma juridica la alta, isi schimba forma initiala
Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de
organizare prin modificarea actelor de constituire n condiiile legii.
Transformarea persoanei juridice trebuie s ntruneasc i condiiile prevzute de
lege pentru forma juridic de organizare n care se transform.
1.2 procedura de transformare implica urmat operatiuni
a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma
b) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului
actului de constituire,
c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor
d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care
se transforma
e) informarea creditorilor despre transformare
f) publivarea anuntului in MO al RM
g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii
1.3 n cazul reorganizrii societii n nume colectiv n societate pe aciuni, n
societate cu rspundere limitat sau n cooperativ, asociaii continu, n termen de
3 ani, s rspund solidar i nelimitat pentru obligaiile nscute pn la
reorganizare.
Asociatul nu este absolvit de rspundere nici n cazul n care, pn la expirarea
termenului de 3 ani, nstrineaz dreptul de participaiune la capitalul social.

22. Lichidarea pers. Jur. Cu scop lucrativ

1.1 Lichidarea este guvernata de urmatoarele principia care defines statutul juridic
al societatii aflate in lichidare:
1)
Lchidarea juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii (societatea
comerciala continua sa existe si dupa dizolvarea in masura in care este necesar
pentru lichidarea patrimoniului.organele societatii comer continua sa existe in forma
de pina la dizolvare ori in alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu-si pierde
atributiile. Dupa desemnarea lichidatorului , ea mai are si alte competente
aprobarea bilantului de lichidare, de a reveni asupra hot de lichidare, modificarea
proiectului de impartire a activelor. Capacitea soc, este una restrinsa, deoarece se
efectuiaza numai operatiunile necesare lichidarii si radierii societatii din registru de
stat.
2)
Lichidarea societati se face in interesul asociatior _ (interesul asociatilor este
pe prim plan .)
3)
Lichidarea societatii este obligatore (
1.2 Procedura de lichidare

informarea creditorilor nsi inaintarea creantelor. Lichidatorul are obligastia de a

informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput despre dreptul de a
cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua editii
consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut
despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre
dizolvarea acesteia si data disponibilizarii lor. Legiuitorul stabileste ca fiecare
creditor poate sa-si formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei
publicatii a avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie
si pina la radierea societatii din registru. Daca creantele sint intemeiate acestea
trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in drept in cazul cind
creanta a fost respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la data
informarii despre respingere o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este
definitiva.
Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze
in decurs a 15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a
bilantului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a
activelor. Daca din proiectul de bilant rezulta un excedent al pasivelor fata DE
ACTIVE LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de
intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea trebuie depusa in cel mult o luna
de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la cunostinta organului care la
desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul creditorilor de a
continua lichidarea societatii fara a depune cerere introductiva. Daca creditorii
accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate continua
indeplinirea formalitatilor de lichidare.
Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor
societatii in bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de
inaintare a creantelor de catre creditori societatea isi continua activitatea executind
contracte, incheiaste inainte de data dizolvarii si primind executarea de la debitorii
din raporturile in care societatea are calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere
executarea contractelor neajunse la scadenta. In cazul in care debitorii nu-si
onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta impotriva lor
procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor.
Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul
patrimoniului pentru a le transforma in bani.
lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a
datoriilorpe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa
plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca
plata nu a fost facuta la timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru
prejudicial efectiv cit si pentru venitul ratat. Un loc aparte ocupa creantele
cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de debitor in cazul unui
prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in care
societatea se lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si
cheltuielile de judecata. Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor
creditorilor este elaborate un proiect de impartire a activelor care este aprobat de
adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa organizeze o sedinta a
asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul. Adunarea generala poate
sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca impartit intre
asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor.
Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea

activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului.

Transmiterea banilor se face prin act sub semnatura private.
Actele necesare radierii:
cererea de radiere
bilantul de lichidare
actele de constituire in original
certificatul de inregistrare
extras din registru precum societatea care se lichideaza nu este fondator al unei
alte societati
actul ce confirma onorarea obligatiilor impozitare
actul ce dovedeste inchiderea conturilor bancare
actul de predare spre nimicire a stampilelor
numerele M.O in care au fost publicate avizele

22 . Dizlovarea pers jur cu scop lucrativ

1.1 Dizolvarea este o operatiunie juridical prin care societatea comerciala pune
capat activitatii sale de intreprinzator , fiind private de dreptul incheierii a noi acte
jur ce tin de obiectul activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a
societatii comerciale.
Temeiurile de dizolvare sunt stabilite de CC art 86 si prevede urmatoarele moduri de
dizolvare 1) voluntara la initiative societatii 2) fortata la decizia inst jud.
Dizolvarea fortata se face prin act judect. Temeiurile de dizolvare fortata sunt stab
de cc:
1)
Constituirea soc, este viciata au fost inculcate conditiile de fond sau de
fosrma ale actului de constituire sau dispozitiile legale
Lipsa acutului de constituire sau neautentificarea lui notariala (se considera
ca actul lipseste sau nu-I autentificat notarial , daca nu se afla in dosar cu doc de
constit.
Obiectul active este illicit sau contrat ordinii publice ( obiectul activit . este
illicit daca : actele normative interzic desfasurarea unei astfel de activitati sau
pentru practicarea acestui gen de activitatea se aplica pedeapsa penala sau
administrative; activitatea este permisa numai intreprinderilor de stat; societ tre sa
obtina autoriz organului de stat pina la inregistrare)
Actul de constituuire nu prevede denumirea societatii , participatiunile
asociatilor, marimea capitatlului social subscris ori scopul societatii.
Dispozitiile legale privind capitalul social minim nu a fost respectat
Toti fondatorii au fost incapabili la datat constituirii societatii.
2)
Actul de constituire nu corespunde preevederilor legale ( stucnci cind
adunarea generala a asociatilor introduce , ulterior constituirii, modificari in acest
act, iar modificarile contravin dispozitiilor legale
3)
Forma juridical a societatii comerciale nu corespunde celei stabilite de lege
4)
Activitatea societatii contravene ordinii publice (contravene ordinii publice
daca practica un gen de activitaeta interzis de lege sau genul de activitatea
desfasurat este monopol de stat)
5)
Activitatea societatii contravene grav actului de constituire( daca se incalca
dispozitiile)
6)
Alte cazuri stabil. de lege.
1.2 Constituirea societatii este viciata atunci cind au fost inculcate conditiile de
fond sau de forma ale actului de constituire sau dispozitiile legale. Este important

ca temeiurile dizolvarii sa existe la momentul inregistrarii de stat a societatii si nu

dupa inregistrare.
Ceea ce priveste activoteatea contravene ordinii publ . aceasta survine dup ace a
fost iregistrata societatea. De asemeanea poate aparea si forme de raspundere ca
penala, administrativa.

23 Intentarea procesului de insolvabilitate

1.1 Confosrm legii INSOLVABILITATII, nr. 632 din 14.11.2001, Art 22, prevede ca
intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existent unui temei de
intentare. Astfel, acelasi articol prevede doua categorii de tameiuri : 1) Temeiul
general de intentare a unui proces de insolvabilitate este incapacitatea de plat a
debitorului
2) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este
suprandatorarea debitorului, n cazul n care debitorul reclamat este o persoan
juridic responsabil de creanele creditorilor n limita patrimoniului ei. n acest
caz, la baza evalurii patrimoniului debitorului trebuie pus continuarea activitii
lui dac este posibil aa ceva conform circumstanelor.
2.1 Efectele jur. Ce privesc dr so obl debitorului insolvabil:
Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a
patrimoniului, dr si obl lui trecind la administratorul insolvabilitatii desemnat de
instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor
ce ii apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care sunt
comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este
desesizat , adica I se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de
dispune de ele.
Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda
Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special,
deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu
debitorul vor fi considerate nule
Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a
obligatiilor(sa depuna in gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor
poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului
creditorilor
Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate
de administrator.
Efectele jur care privesc dr si obl creditorilor debitorului insolvabil:
Creantele de natura contractual pe cafre le au creditorii fata de debitor se
considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate
Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea
se face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;
Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea
creantelor asupra debitorului si bunurilor acestuia se suspenda
Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai
in instatnta
Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului
Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in preces de
insolvabilitate.

Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de

catre Ministerul finateleor
3.1 Efectele ce survin pentru societatea comerciala daca impotriva ei se intenteaza
procesul de insolvabilitate.
Potrivit art 83 L insolvabilitatii, hotararea de intentare a procesului de insolvabilitate
produce efecte juridice care privesc atat drepturile si obligatiile debitorului
insolvabil, cat si ale creditorilor debitorului insolvabil.
Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil. De la data
intrarii in vigoare a hot privind intentarea procesului de insolvabilitate pentru
debitor se produc urmatoarele efecte:
Debitorul pierde dreptul de folosinta, de dispunere si de administrare a
patrimoniului, drepturile si obl lui trecand la administratorul insolvabilitatii
desemnat de instanta de judecata; in realitate debitorul nu pierde dr de proprietate
asupra bunurilor ce ii apartin, acestea continuand sa fie ale debitorului pana in
momentul in care sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre
creditori; debitorul este desesizat, adica i se ridica dreptul de a administra bunurile
ce ii apartin si de a dispune de ele; administratorul actioneaza in numele
debitorului, nu in nume propriu, prin urmare, este organul lui executiv, indeplinind
functiile acestui organ sub supravegherea instantei, a creditorilor debitorului
insolvabil si a debitorului; orice act de dispozitie al debitorului efectuat asupra
bunurilor sale dupa intentarea procesului de insolvabilitate este nul; daca contractul
a fost executat in ziua intentarii procesului de insolvabiliate este nul; daca contr a
fost executat in ziua intentarii procesului de insolvabilitate, se considera ca s-a
dispus dupa intentare;
Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;
Decontarile cu debitorul insolvabil se efectueaza numai printr-un cont special,
deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, achitarile cu
debitorul vor fi considerate nule;
Debitorul insolvabil nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor;
orice garantie de executare a obligatiilor poate fi garantata doar de administrator,
cu autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor;
Precesele pendinte in care debitorul are caliatetea de reclamant vor fi preluate de
administrator.
Efectele jur care privesc drepturile si obl creditorilor debitorului insolvabil si care se
produc de la data intentarii procesului de insolvabilitate:
Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se
considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate;
Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se
face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;
Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor
asupra debitorului si bunurile acestuia se suspenda;
Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in
instanta;
Se intrerupe calcularea penalitatilor aferente datoriilor debitorului;
Se intrerupe calcularea dobanzilor la obligatiile bancii aflate in proces de
insolvabilitate;
Se suspenda calcularea dobanzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre
Ministerul Finantelor.

24. Patrimoniul debitorului n procesul de insolvabilitate

1.1 Conform legii LPM632/2001 art 50 , Masa debitoare cuprinde toate bunurile
debitorului la data intentrii procesului de insolvabilitate, precum i cele pe care el
le dobndete i le recupereaz pe parcursul procesului. Bunurile aflate n
proprietatea comun n devlmie a soilor se includ n masa debitoare. Debitorul
rspunde pentru obligaii doar cu partea sa din proprietatea comun n
devlmie, urmnd ca instana de judecat s separe cota corespunztoare din
proprietatea comun n conformitate cu dispoziiile Codului civil.
In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii,
hirtiile de valoare, bunurile material si nemateriale, creantele etc. de asemenea,
masa debitoare poate si completata cu anumite valori (bani sau bunuri) dobindite
prin rezilierea sau anularea unor contracte.
Art 51 , aceleiasi legi , prevede Bunurile care nu se includ n masa debitoare
(1) Nu se includ n masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile
care, conform Codului de procedur civil, nu snt pasibile de executare silit i
drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului.
(2) Dac n masa debitoare exist bunuri excluse din circuitul civil,
administratorul notific proprietarul lor. Acesta este obligat s ridice bunurile n
termen de 30 de zile din momentul notificrii. n cazul nclcrii termenului stabilit,
proprietarul trebuie s restituie cheltuielile de ntreinere a bunurilor excluse din
circuitul civil.
(3) Fondul social de locuine, instituiile precolare i obiectivele de
infrastructur comunal snt transmise autoritilor administraiei publice locale
n modul prevzut la alin.(2). Obligaiile de ntreinere i de meninere n
funciune a acestor obiective conform destinaiei lor trec la autoritile
administraiei publice locale la expirarea a 30 de zile de la notificarea lor despre
acest fapt. Obiectivele snt transmise necondiionat n starea n care se afl la
data transmiterii lor. Finanarea ntreinerii acestor obiective se efectueaz de la
bugetele respective.
Lista bunurilor (inventarul) debitorului poate fi intocmit de debitor, administrator
sau de ambii.
2.2 In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse in
masa debitoare se comercializeaza. Normele legale nu stabilesc momentul in care
administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa debitoare, lasindu-l sa
decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina la inventarierea
toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare.
Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs
sau licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii
sau concursuri desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la decizia
adunarii sau comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe.
Pretul initial de vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de
comitetul creditorilor, in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa
nu poate fi mai mic decit valoare evaluata.
Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator,
insa numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea
bunului in posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in care
creditorul garantat a solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa
audierea creditorului si a administratorului , transmite bunul si stabileste un termen
in care acesta trebuie vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi

vindut de administrator care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat
si va depune in masa debitoare banii ramasi.
In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise
de fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie
problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi
vindute de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability
de actul constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in
acest caz nu este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere
dreptul de folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea
termenului satabilit de actul constitutive al debitorului.
2.3 Consultati administratorul insolvabilitatii si explicati-i ce trebuie sa faca daca a
descoperit ca:a)cu 30 de luni pina la intentarea procesului de insolvabilitate
debitorul a vindut o cladire a carei pret de piata era de 1 mln lei cu doar 300 mii
lei;b)cu doi ani pina la intentare a donat un automobil fundatiei Secolul 21;c)cu 2
zile inainte de intentarea procesului de insolvabilitate a vindut marfa unui
intreprinzator.
Nulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art 113, L
insolvabilitatii, administratorul poate intenta procese in judecata pentru anularea
actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de insolvabilitate
daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu
titlu gratuit, actele frauduloase si actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor
unor creditori in detrimentul altora.
a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii
cererii introductive poate fi anulat, daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a),
sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea primita (art 113
lit. C).
b)potrivit art 113 al (1) lit b), administratorul poate intenta o actiune in anularea
contractelor debitorului savarsite cu cel mult 3 ani pana la data intentarii procesului
de insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a facut un transfer cu titlu gratuit a
bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul acestor
norme sunt considerate si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru
actele juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele
public, in care generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici l
egiuitorul se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea
persoanelor sarace, studentilor, oamenilor de stiinta, celor care au suportat
consecintele unor calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea de a
restitui suma obtinuta candva.

25. Cooperativa de ntreprinztor

1.1 Cooperativele sunt pri componente ale economiei naionale i ale vieii
sociale, activitatea lor economic desfurndu-se n sistemul sectorului privat al
economiei de pia. Cooperativele sunt, ca i societile comerciale, persoane
juridice de drept privat; n cadrul acestei categorii, ns, ele ocup un rol aparte.
Astfel, dei se aseamn, sub multe aspecte, cu societile comerciale,
cooperativele nu sunt identice cu acestea nici n general i nici n ceea ce privete
reglementrile speciale referitoare la cele dou categorii de persoane juridice. Spre
deosebire de societile comerciale, care au ca motor al funcionrii exclusiv
obinerea unor profituri, cooperativele exist, mai degrab, pentru a servi
necesitilor membrilor ce o dein i controleaz. Cooperativele sunt, deci, n

general, persoane juridice cu sau fr caracter economic, cu un profil propriu,

specific.
Codul civil definete cooperativa ca fiind o asociaie benevol de persoane fizice i
juridice, organizat pe principii corporative n scopul favorizrii i garantrii, prin
aciunile comune ale membrilor si, a intereselor lor economice i a altor interese
legale (art.171 alin.1 din cod).
Definiia legal se apropie, astfel, foarte mult de definiia dat cooperativei de
ctre Aliana Cooperatist Internaional (ACI), potrivit creia, cooperativa este o
asociaie autonom de persoane ce s-au asociat voluntar n vederea satisfacerii
necesitilor i aspiraiilor lor comune pe plan economic social i cultural printr-o
ntreprindere deinut n comun i controlat democratic.
n fine, doctrina a definit cooperativa ca pe o societate asociativ cu caracter
economic constituit pe baza consimmntului exprimat n mod liber de ctre
persoanele care devin membrii acesteia, n scopul desfurrii unei activiti n
comun cu mijloace material-financiare comune.
Din definiiile de mai sus, dar i din observaiile fcute pe marginea
reglementrilor legale n domeniu, se pot evidenia urmtoarele trsturi definitorii
pentru o cooperativ:
a) Posibilitatea asocierii libere i voluntare i a retragerii necondiionate dintr-o
astfel de ntreprindere. Cooperativele se constituie pe baza liberului
consimmnt i sunt deschise tuturor persoanelor care sunt de acord s-i asume
responsabilitile calitii de membru cooperator, fr nici un fel de discriminare pe
criterii de naionalitate, origine etnic, religie, apartenen politic, origine social
sau sex;
b) Structura democratic a funcionrii. Cooperativele funcioneaz n mod
democratic i sunt controlate de ctre membrii cooperatori, care particip la
stabilirea politicilor i adoptarea deciziilor, potrivit principiului un membru un
vot, iar conducerea aleas este responsabil n faa membrilor;
c) O participare economic echitabil a membrilor. Astfel, fiecare membru a
cooperativei contribuie n mod echitabil la constituirea capitalului social, particip
activ la aciunile acesteia i, n final, beneficiaz de o distribuire corect i just a
rezultatelor ei economice;
d) Un capital social variabil, ce este susceptibil de cretere prin vrsminte treptate
fcute de membrii asociai i de diminuare prin luarea napoi, total sau parial,
a participaiunilor vrsate;
e) Autonomia i independena cooperativei n relaiile cu alte persoane fizice sau
juridice, inclusiv cu autoritile publice.
2.2 Comparati cota ordinara cu cota preferentiala a membrului cooperativei de
intreprinzator si analizati dr-le pe care acestea le ofera
Membrul cooperativei detine o cota ordinara din capitalul social a carui valoare este
direct proportionala valorii aportului sau. Membrul cooperativei poate detine si o
cota preferentiala, care de asemenea , suplineste capitalul social si este
proportionala aportului varsat in contul ei.
Membrul asociat al cooperativei detine numai o cota preferentiala. Numarul total de
cote ordinare ale cooperativei este egal cu numarul ei de membri, iar nr. total de
cote preferentiale nu poate depasi suma nr. de membri si nr. de membri asociati.
Este ordinara cota care acorda membrului, in relatiile lui cu cooperativa, dr-ri
patrimoniale si dr-ri nepatrimoniale personale aferente celor patrimoniale , inclusiv
dr. de vot. Cota ordinara se compune din cota initiala , cotele suplimentare si din
cotele bonus

Este preferentiala cota care,fara a acorda detinatorului dr. de vot , ii da dr. exclusiv
la dividente si la dr. preferential la patrimoniul liber de datorii in cazul lichidarii
cooperative
2.3 Consultati un cetatean strain cu privire la diferenta dintre o societate
comerciala si cooperativa de intreprinzator si daca el poate fonda : a) o soc. comerc.
b) o cooperativa de intreprinzator
Diferenta cooperativei de intreprinzator de o societate comerciala este ca prima,
poate avea ca fondator o societate comerciala insa societatea comerciala nu poate
avea ca fondator o cooperativa de productie, ci doar persoane juridice cu scop
lucrativ (SNC,SC,SA,SRL), persoane juridice cu scop nelucrativ, si persoanele juridice
de drept public
Cetateanul strain poate participa la fondarea unei societati comerciale, fapt care
este indicat expres in prevederile legilor speciale (legea SA)
El poate participa si la fondarea unei cooperative de intreprinzator in calitate de
persoana fizica care practica activitate de intreprinzator (detinator de patenta,
intreprindere individuala)

26. Procedura planului aplicat pers. Jur. insolvabile

2.1.Numiti si carcterizati etapele procedurii planului.

Prin procedura planului se intelege procedura aplicabila debitorului in cadrul

procesului de insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor
prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a
debitorului si/sau devalorificare a masei debitoare.
Etapele:
I.Propunerea proiectului planului-acest proiect poate elaborat si propus instantei de
catre debitor sau administrator in 90 de zile de la data solicitarii.Instanta poate
prelungi,cu titlu de exceptie,termenul de elaborare si de propunere a planului cu
inca 30 de zile.
II.Structura si continutul proiectului de plan-planul trebuie sa fie compus din 2
parti:partea descriptiva si partea organizatorica.
Partea descriptiva indica masurile care au fost si vor fi intreprinse,inclusiv
temeiurile,oportunitatea si consecintele aplicarii planului,necesare si importante
pentru ca creditorii sa decida asupra planului si ca instanta de judecata sal
confirme.
In partea organizatorica se stabileste modalitatea de modificare,prin intermediul
planului,a statutului juridic al participantilor la procesul de insolvabilitate.
III.Admiterea si confirmarea planului-pina a fi pus in aplicare,planul urmeaza 2
proceduri distincte:admiterea si confirmarea.
Proiectul de plan se prezinta adunarii creditorilor pentru a fi admis.Aceasta
procedura presupune votarea planului de catre adunarea creditorilor in cel mult 30
de zile de la prezentare,insa nu inainte de adunarea de validare a creantelor.
Dupa ce a fost admis de creditori cu votul majoritatii cerute,planul se confirma de
catre instanta de judecata.Confirmarea consta in emiterea unei hotariri
judecatoresti in care planul se confirma si se dispune inceperea realizarii lui.
IV.Indeplinirea masurilor stabilite in plan-daca planul a fost confirmat prin hotarire
judecatoreasca definitiva,conducatorul debitorului este obligat sa efectueze fara
intirziere schimbarile de structura prevazute de plan.In indeplinirea planului
debitorul este obligat sa puna in practica masurile stabilite de redresare a activitatii.

V.Consecintele realizarii sau nerealizarii planului-daca debitorul si-a onorat

obligatiile fata de creditori,se considera ca planul a fost realizat.Daca planul nu se
realizeaza in termenul stabilit ,orice creditor poate inainta o noua cerere
introductiva,care va avea ca efect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului
fara a mai fi necesara dovada insolvabilitatii.
2.2. Comparati procedura planului cu procedura de lichidare a patrimoniului si
explicati deosebirea.
I.Procedura planului este procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de
insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea
unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului
si/sau de valorificare a masei debitoare.Procedura planului are cel putin 2
justificari:pe de o parte,este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept,acordinduise sansa unui nou inceput,iar,pe de alta parte,procedura permite creditorilor sa
recupereze mai multe procente decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare.
II.Prin procedura de lichidare a patrimoniului se intelege procedura aplicabila
debitorului in procesul de insolvabilitate:valorificarea masei debitoare pentru
obtinerea de mijloace banesti in vederea satisfacerii creantelor,care finalizeaza cu
lichidarea debitorului ca subiect de drept.Aceste actiuni incep imediat dupa
emiterea hotaririi de intentare procesului de insolvabilitate,daca debitorului nu i s-a
aplicat procedura planului sau daca aceasta procedura a fost aplicata,insa fara
efect.Administratorul este indreptatit sa efectueze o serie de operatiuni in procesul
de lichidare:sa ia in primire patrimoniul si documentatia debitorului;sa deschida un
cont special prin care va opera in procedura de lichidare;sa rezilieze ori sa ceara
declararea nulitatii unor acte juridice incheiate anterior procesului de
insolvabilitate;sa determine masa activa si sa ia masuri de conservare a bunurilor
s.a.Administratorul este obligat de asemenea sa intreprinda masuri prevazute de
legislatie de suspendare a tranzactiilor cu hirtiile de valoare ale SA.Spre deosebire
de procedura planului,legea nu impune o perioada in interiorul careia s-ar efectua
toate formalitatile de lichidare a debitorului.Lipsa unor limite legale de timp,a unor
alte mecanisme care sa urgenteze operatiunile de lichidare reduce eficienta
legii,pune efectuarea operatiunilor in dependenta nu numai de calitatile
administratorului,dar si de interesul acestuia.Procedura de lichidare incepe cu
desesizarea debitorului si intrarea in functie a administratorului desemnat de
instanta.Daca in procedura planului,titularul dreptului de gestiune si dispozitie
asupra bunurilor si a dreptului de prezentare a debitorului ramine a fi conducatorul
acestuia ,desemnat de adunarea generala a asociatilor,in procedura de lichidare
este altfel.Administratorul,indata ce intra in functiune,pentru a asigura drepturile
creditorilor si a preveni actiuni pagubitoare din partea
conducatorului,asociatilor,persoanelor cu functie de raspundere ale
debitorului,precum si din partea unor creditori,intrepinde masuri de conservare a
activelor debitorului,inclusiv sigileaza bunurile si documentele debitorului,instituind
o paza buna asupra lor.
2.3.Consultati administratorul unei SRL care nu-si poate onora obligatiile pecuniare
ajunse la scadenta,insa are active mai mari decit pasive si explicati-i daca are
dreptul societatea sa ceara aplicarea procedurii planului si momentul cind el poate
sa ceara.
art 168
(1) Sint indreptatiti sa depuna planul in instanta de judecata administratorul si
debitorul.

(2) Planul poate fi depus de catre debitor o data cu cererea introductiva sau cu
referinta la cererea introductiva a creditorilor, ori intr-o cerere expresa adresata
instantei de judecata pina la sedinta de distribuire.
(4) In cazul cind planul nu este prezentat in termen de 90 de zile in instanta de
judecata, aceasta poate decide lichidarea debitorului. Instanta de judecata poate
prelungi, la cererea administratorului sau a debitorului, termenul de prezentare a
planului, dar nu mai mult decit cu 30 de zile.
Procedura planului este binevenita, mai ales in cazul insolventei, cand debitorul are
active mai mari decat pasivele si nu-si poate onora obligatiile pecuniare, din
considerentele: pe de o parte este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept,
acordandu-i-se sansa unui nou inceput, iar pe de alta parte, procedura permite
creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decat ar fi obtinut printr-o
simpla
lichidare.

27 Adunarea generala a SRL

1.1 In competenta adunarii generale a SRL intra solutionarea celor mai importante
probleme ce tin de activitatea societatii. Adunarea nu poate decide numai in
problemele pe care legea le atribuie competentei organului executiv al societatii.
Numai adunarea generala poate efectua modificari in actul de constituire, poate
majora sau reduce capitalul social , alege si revoca membrii organelor executive si
ai organelor de control, poate stabili remuneratia acestor membri, poate primi sau
exclude asociati, poate aproba darea de seama si bilantul societatii, repartiza
beneficii, aproba contractele societatii cu tertii, a caror valoare depaseste o patrime
din capitalul social, contractele socieatatii cu asociatii sai, poate reorganiza sau
lichida societatea, Adunarea generala adopta hotariri si in alte proble neordinare cu
care organul executiv nu a fost imputernicit.
1.2 Adunarea generala se poate convoca in sedinte extraordinare ori de cite ori este
necesar, la cererea asociatilor care detin de la 10 % in sus din capitalul social.
Adunarea generala ordinara se convoaca de regula la sfirsitul fiecarui an financiar
pentru a se aproba darea de seama si bilantul annual, a se repartiza beneficiile
obtinute si a se aproba planul de perspectiva pe urmatorul an. Data convocarii
adunarii generale, locul si ordinea de zi vor fi communicate asociatilor cu cel putin
15 zile inainte. Fiecare asociat este in drept sa propuna in ordinea de zi chestiuni
pentru a fi examinate la adunarea generala, cu conditia ca ele sa fie aduse la
cunostinta tuturor asociatilor cu cel putin 3 zile inainte de adunare. Chestiuni
neincluse in ordinea de zi sau neaduse la cunostinta asociatilor nu pot fi examinate.
Adunarea generala a asociatilor este deliberativa daca la sedinta sunt prezenti
asociati care detin cel putin 3 din voturile societatii. Daca minimul necesar nu a fost
intrunit, comitetul de conducere va convoca o noua adunare generala cu aceeasi
ordine de zi, in cel mult 2 saptamini. Adunarea convocata repetat va fi deliberativa
indiferent de numarul voturilor intrunite. La adunarea generala, comitetul de
conducere organizeaza inregistrarea asociatilor prezenti ori a reprezentantilor lor cu
indicarea valorii partii sociale a fiecarui asociat si a numarului de voturi. Lista celor
prezenti va fi supusa aprobarii si va fi semnata de presedintele si de secretarul
adunarii generale. Hotaririle adunarii generale se adopta cu simpla majoritate de
voturi, cu exceptia chestiunilor care se decid cu o majoritate calificata de 3 din
voturi. Cu 3 din voturi se adopta hotaririle privind modificarea actului de constituire,

majorarea sau reducerea capitalului social, aprobarea darii de seama, a bilantului

annual, repartizarea beneficiului, excluderea asociatior din societate, reorganizarea
sau lichidarea societatii. Pentru buna desfasurarea a sedintei adunarii generale, se
alege un presedinte al adunarii si un secretar care in timpul sedintei tine procesul
verbal, in care consemneaza mersul lucrarilor, modul in care se voteaza, faptul daca
a fost sau nu adoptata o hotarire. Acest proces este semnat de presedintele
adunarii si contrasemnat de secretar si cel putin 2 asociati prezenti la adunare.
Organul executiv al SRL pastreaza procesele verbale.
1.3 Hotaririle adoptate de adunarea generala sunt obligatorii pentru toti asociatii,
chiar si pentru cei care au votat contra, Totusi, ulterior daca se descopera ca
hotarirea adunarii generale contravine normelor legale, asociatul respectiv poate
cere convocarea unei adunari generale extraordinare pentru a o anula sau modifica.
La fel hotarirea ilegala el o poate ataca in instanta de judecata. Un drept de a se
adresa in instanta de judecata pentru a declara nula decizia este acceptarea
creditului de catre administrator din 2 considerente: a) valoarea creditului social
depaseste mult valoarea capitalului social, asa cum este prevazaut in regulamentul
societatii economice, constituind intreaga valoare a capitalului social. Si b)
administratorul a luat decizia fara a intruni adunarea generala.

28 Capitalul social al societatii comerciale

1.1 Sunt 3 functii ale Capitalului Social: 1) Capitalul social- baza materiala a
societatii. De aici se asigura cheltuielile de constituire si inregistrare. Eficienta
investitiei in societate se apreciaza dupa beneficiile pe care le produc aceste
investitii. 2) Capitalul Social garantie a creditorilor societatii. Marimea capitalului
social este un indiciu al credibilitatii partenerilor, creditorilor si tertilor fata de
societate. Cu cit capitalul este mai mare, cu atit riscul fondatorilor este mai mare si
de aici creste increderea partenerilor de afaceri. 3) Capitalul social legatura dintre
societate si asociati. Asociatul devine membru al viitoarei entitati colective cu
scopul vadit patrimonial - de a obtine o cota predeterminata din cistigul
prezumabil sau, altfel spus, din foloasele ce ar putea deriva si care trebuie impartite
intre ei.
1.2 Delimitarea capitalului social de alte noiuni similare. n literatura

juridic s-a menionat c, n unele cazuri, capitalul social trebuie delimitat i

de alte noiuni, cum ar fi cea de patrimoniu, de active ale societii497, de
capital propriu i de capital vrsat.
- Capitalul social i patrimoniul. Din noiunea de capital social498 rezult c
acesta este un element al patrimoniului societii, ns nu se confund cu el.
O eventual confuzie a capitalului social cu patrimoniul societii apare la
constituire, atunci cnd asociaii vars integral aporturile la care s-au obligat.
Cu alte cuvinte, aportul n numerar, vrsat la contul bancar al societii, este
capitalul propriu iniial al societii i, ca valoare contabil, se reflect, pe de o
parte, la pasiv, ca datorie fa de fondatori, indicnd legtura juridic sau,
altfel spus, dependena de acetia, iar pe de alt parte, la activ, ca bani
disponibili pe contul societii. Dac patrimoniul este un ansamblu de drepturi
i obligaii cu valoare economica ce aparin unei persoane, capitalul social
este suma valorilor bunurilor aduse de asociai ca aport n societatea
comercial pentru formarea activului patrimoniului social 499. Patrimoniul este

o rarime variabil i depinde de eficacitatea activitii societaii comerciale,

adic de profit sau pierderi. Capitalul social este o valoare fix, meninut pe
ntreaga durat a societii i nscris n actele constitutive i n Registrul de
stat, modificarea lui efectundu-se prin proceduri dure.
-Capitalul social i activul societii. Capitalul social ca valoare este
echivalentul valorii sumare a tuturor aporturilor asociailor, indiferent de
forma n care sunt fcute. De aceea, el indic valoarea ininim a laturii active
a patrimoniului societii, dar nu este activul societii. Acesta din urm este
format din activele proprii ale societii (aporturi, rezerve sau beneficii
nerepartizate) sau mprumutate (credite bancare sau comerciale), precum i
din bunurile deinute de societate la un anumit moment, indiferent de faptul
dac aceste active sunt aportate de asociai, sunt procurate din mijloace
proprii sau sunt procurate din mijloace atrase. Capitalul social arat nivelul
minim al activelor pe care trebuie s le dein societatea. Din activele care
asigur intangibilitatea capitalului social nu pot fi pltite dividende. Dac
activitatea, ntr-o anumit perioad, s-a dovedit a fi ineficient, iar societatea
a avut pierderi i valoarea activelor a sczut sub mrimea capitalului social,
la sfritul exerciiului financiar organul de decizie i control al societii
trebuie s hotrasc fie ntregirea, fie reducerea capitalului social la valoarea
real a activelor500. Dac societatea a activat eficient, la sfritul exerciiului
financiar societatea va obine beneficii i asociaii vor putea participa la
mprirea lor.
- Capitalul social i pasivul societii. Potrivit regulilor de eviden
contabil, mrimea capitalului social figureaz la pasiv. Capitalul social, pe
lng faptul c indic nivelul minim al activelor de care trebuie s dispun
societatea, indica i sursa acestui patrimoniu, care, n esen, nu este altceva
dect datoria societii fa de asociaii si. Asociaii, la rndul lor, au un drept
de crean complex, care include att dreptuii patrimoniale (dreptul la dividende;
dreptul la o parte din active n cazul lichidrii societii), ct i drepturi
nepatrimoniale (dreptul de a participa la adunarea asociailor cu drept de vot;
dreptul la informaie; dreptul dc control etc), pe care le pot valorifica n modul
stabilit de normele legalc i statutare. Creana asupra societii se materializeaz n
cota dc participare la capitalul social, numit i participaiune, parte social sau
aciune, care poate fi valorificat prin: a) nstrinare ctre o alt persoan; b)
retragere din societate (numai n unele forme de societate); c) obinerc a unei pri
din active n cazul lichidrii societii.
- Capitalul social i capitalul propriu. Capitalul social nu sc confund
integral nici cu capitalul propriu al societii. Dup cum am indicat anterior,
capitalul social indic sursa iniial a capitalului propriu, i acestea corespund
la constituire, cnd societatea a obinut ntregul capital social de la fondatorii
si, dar nu a efectuat nici un fel de operaiuni juridice i, prin urmare, nu a
suportat nici cheltuieli, nu a obinut nici beneficii. Dup nceperea activitii,
capitalul propriu, pc lng capitalul social i capitalul de rezerv, include i
beneficiile realizate, dar nedistribuite, alte fonduri formate de societate. Din
aceasta rezult c valoarea nominal a participaiunii unui asociat (acionar)
reprezint o fraciune a capitalului social (de exemplu, 10% din capitalul
social), pe cnd valoarea contabil a prii sociale a asociatului depinde de
capitalul propriu al societii, adic cele 10% vor fi suplimentate i de 10%

din capitalul de rezerv, de 10% din beneficiul nerepartizat i de 10% din alte
fonduri ale societii.
Capitalul social i capitalul vrsat. Capitalul social se confund cu capitalul
vrsat al societii atunci cnd asociaii au transmis integral aporturile la care s-au
obligat. Exemplu poate servi dispoziia art.112 din Codul civil, potrivit creia
asociatul unic vars integral aportul pn la data nregistrrii de stat. De regul, la
constituire capitalul social este mai mare dect cel vrsat. Art.113 stabilete c, la
data nregistrrii de stat a societii, fiecare asociat este obligat s verse n numerar
cel puin 40% din aportul subscris, pe cnd capitalul social se vars integral n cel
mult 6 luni de la nregistrare.
1.3 Legislatia RM prevede expres un capital social prevazut pentru lombarduri, in
functie de amplasament, si anume daca lombardul este in localitati municipale
trebuie sa aiba un capital de cel putin 25000$ SUA iar in localitatile rurale de cel
putin 15000$ SUA. Avind in vedere situatia noastra concreta, lombardul este
amplasat in Chisinau, deci este considerat intr-un municipiu, si deci el nu a
respectat norma minima a capitalului social cerut, in conditiile valorii curente a $ pe
piata, avind numai 8, 333$ SUA. Astfel in cadrul acestui lombard nu s-au respectat
prevederile legii si lui ii pot fi anulate atit faptul inregistrarii cit si actele de
constituire si poate fi declarat nul.

29.Patrimoniul pers. Jur. Cu scop lucrativ

1.1 Prin patrimoniu, n sens juridic, se nelege o - talitate de drepturi i

obligaii cu caracter economic (Codul civil, irt.284 alin.(l)) pe care societatea
comercial le are n mod distinct i ndependent de cele ale altor subiecte de
drept, precum i de cele ale r-ersoanelor care o alctuiesc. Acest sens are o
latur activ (drepturile) i o latur pasiv (obligaiile).
Sensul economic al noiunii de patrimoniu include numai o latur activ,
adic o totalitate de drepturi (bunuri corporale i incorporale) zeinute de
societate, fiind utilizat mult mai frecvent.
Distincia dintre ambele sensuri este evident. Prin urmare, la iplicarea
dispoziiilor legale trebuie identificat sensul adecvat. O confuzie comite
nsui legiuitorul n definiia persoanei juridice, date la art. 55 din Codul civil.
Este o imprecizie, care const n dubla utilizare a :ermenului patrimoniu n
diferite sensuri. Indicnd c persoana juridic ire un patrimoniu distinct,
legiuitorul evideniaz un element mdispensabil al subiectului de drept. n
acest sens, juridic, patrimoniul fiind o totalitate de drepturi i obligaii cu
caracter economic, este indicat att latur activ, ct i latura pasiv.
Afirmaia c persoana uridic ar rspunde pentru obligaiile sale cu acest
patrimoniu este :ncorect, deoarece nu se poate ca un subiect de drept s
rspund cu italitatea de drepturi i obligaii pentru obligaiile sale. Persoana
rspunde cu toate drepturile sale (totalitate de bunuri corporale i
ncorporale) pentru obligaiile asumate. Utilizarea acestui termen
cisemantic n definiia legal nu este justificat din cauza confuziei pe care o
provoac.
Patrimoniul societii comerciale este suportul material care ofer acesteia
posibilitatea realizrii scopului pentru care a fost nfiinat, permindu-i s

participe n nume propriu la raporturile juridice i s-i asume drepturile i

obligaiile pe care aceast participare le presupune 461. Toate bunurile societii
comerciale fac parte component din patrimoniul (activul) ei. Iniial, acesta se
constituie din bunurile transmise cu titlu de aport la capitalul social,
suplimentndu-se cu bunurile dobndite de societate n procesul activitii.
1.2 Componena patrimoniului. n activul patrimoniului pot fi cvideniate
urmtoarele bunuri:
Bunurile corporale, care au o existen material, fiind perceptibile
simurilor omului (o cas, o cantitate de alimente, un autoturism, un animal de
traciune)463. Potrivit Codului civil, bunuri corporale sunt lucrurile, adic obiectele
lumii nconjurtoare, n raport cu care pot exista drepturi i obligaii civile (art.285).
Bunurile incorporale, care au o existen abstract, ideal, ele fiind
percepute cu "ochii minii". Astfel de bunuri sunt drepturile patrimoniale, cum ar fi
dreptul ntreprinztorului asupra denumirii de firm, asupra mrcii de producie sau
de serviciu, drepturile de autor etc.

Bunurile mobile, care se pot mica dintr-un loc n altul, fie prin for
proprie, fie cu ajutorul energiei strine (o mas, un televizor, un autoturism, o
carte) fr ai pierde forma sau valoarea economic. n aceast categorie
intr banii i hrtiile de valoare, orice alt lucru care nu
este imobil.
Bunurile imobile, care, prin natura lor, au o aezare fix i nu pot l'i
mutate din loc n loc fr a-i pierde valoarea lor economic464. Potrivil art.288
din Codul civil, sunt imobile terenurile, poriunile de subsol, obiectivele
acvatice separate, plantaiile prinse de sol prin rdcini, cldirile,
construciile i orice alte lucrri legate solid de pmnt, precum i tot ceea
ce, n mod natural sau artificial, este ncorporat durabil n acesta. Calitatea
de imobil o pstreaz i acele materiale care, fiind separate provizoriu de un
teren, sunt destinate reamplasrii n alt loc. Prin lege pot fi considerate
imobile i alte bunuri.
Din activul patrimoniului societii comerciale poate face parte l
ntreprinderea ca un complex patrimonial unic. Noiunea de
ntreprindere are dou sensuri: unul juridic - ca subiect de drepf 46'1 inclusiv
ca societate comercial, i altul economic - ca un complo patrimonial unic.
Dei, n unele cazuri, o noiune bisemantic poate provoca unele confuzii,
excluderea unui sens sau a celuilalt din circuil duce la alte deficiene.
Important este ca persoana care aplic legea s| aib dexteritatea
profesional de a deslui sensul pe care legiuitorul 1-a ncorporat n norma
respectiv466.
Prin ntreprindere-obiect de drept trebuie neles un bun complex ce cuprinde
un ansamblu de bunuri corporale i incorporale, mobile i imobile. Acest
ansamblu de bunuri asigur ntreprinztorului, inclusiv societii comerciale,
unirea factorilor de producie (mijloacele de producie, capitalul i fora
de munc) astfel nct, n urma interaciunii lor, s apar mrfuri, lucrri i
servicii. Exemplu de ntreprindere complex patrimonial unic pot servi
fabricile (de conserve, de vin, de iricotaje, de ciment etc), uzinele (de mainiunelte, de tractoare), atelierele de reparaii, restaurantele, hotelurile etc.

In acest sens, ntreprinderea apare ca un bun material deosebit cu

nsuiri specifice:
a) este destinat activitii de ntreprinztor i aparine, de regul,
ntreprinztorului;
b) este distinct de alte bunuri ce aparin aceleiai persoane;
c) este un complex patrimonial unic, care nu reprezint un
ansamblu de lucruri separate, ci un bun complex neconsumptibil 467,
destinat s asigure unei activiti un proces unic.
Un subiect de drept, ntreprinztor persoan fizic ori societate
comercial, poate avea n proprietate una sau mai multe ntreprindericomplexe patrimoniale. O societate comercial poate deine n proprietate o
fabric de vin, o moar i un atelier de reparaie a automobilelor 468. O fabric
de nclminte i o fabric de mobil se pot afla concomitent i n
proprietatea unui ntreprinztor persoan fizic, i n proprietatea unei
societi comerciale. O fabric de vin, ca bun complex, poate fi n
coproprietatea a dou sau mai multe societi comerciale.
Potrivit art.817 din Codul civil, proprietarul unei ntreprinderi-complex
patrimonial poate s-i realizeze dreptul de dispoziie asupra ei nstrinnd-o
prin act de vnzare-cumprare. De altfel, fiind un bun, ntreprinderea poate fi
nstrinat sau dat n posesiune i prin alte acte juridice: schimb, act de
societate, arend, ipotec etc. ntreprinderea poate fi transmis i prin
succesiune.
n caz de nstrinare a ntreprinderii n stare funcional, n care procesul
de producie a mrfurilor sau de prestare a serviciilor continu, poate s
apar i problema salariailor. Dei preul ntreprinderii poate fi influenat de
acest factor, fora de munc nu poate fi inclus n componena ei ca valoare.
Nu considerm c ntreprinderea ar putea ncorpora i obligaii. Legiuitorul
stabilete c ntreprinderea este un complex patrimonial, adic un ansamblu de
bunuri, o parte a activului societii. Obligaiile (datoriile) ns nu pot fi incluse n
activ, deoarece ele sunt prin excelen pasive i nu pot face parte din bunuri.
Bunurile incorporale ocup n activul patrimoniului un loc deosebit. Ele au
o reglementare specific, iar succesul ori insuccesul ntreprinztorului depinde n
mare msur i de ele. Aceste bunuri explic att diferenele care exist n situarea
pe pia a unei firme consolidate, cu o anumit vechime, fa de o firm n curs de
instalare, ct i eficiena, diferit, nregistrat de firme cu vechime i dotri
materiale comparabile. Factorul care produce diferena de profit const tocmai n
calitatea diferit a elementelor incorporale ale fondului de comer. Acestea concur
la formarea reelei de relaii i parteneri, a clientelei, a reputaiei i creditului n
afaceri prin contribuia calitilor comerciantului, calitatea mrfurilor, lucrrilor sau
serviciilor oferite, amplasamentul stabilimentului, firma i mrfurile utilizate etc. Ca
urmare, acestc elemente incorporale au o pondere nsemnat n valoarea
economic a societii comerciale sau a unei pri din ea476.
Sunt bunuri incorporale: dreptul asupra denumirii de firm, dreptul asupra
emblemei, dreptul de autor, drepturile asupra mrcii, drepturilc asupra modelelor
industriale, clientela, vadul comercial477 etc.
1.3 speta ii usoara

30. Majorarea Capital Social al SRL

1.1 Formele de majorare a CS sunt:
a) mrirea proporional a prilor sociale din contul beneficiului net al societii sau
din mijloacele capitalului de rezerv;
b) vrsarea aporturilor suplimentare de ctre asociai i/sau de ctre terii care au
devenit asociai.
1.2 majorarea CS din contul beneficiilor nerepartizate ale societatii. In acest caz se
realizeaza o crestere de capital daca adunarea generala decide incorporarea
beneficiului in capitalul social, concomitant si cresterea valorii partipaciunilor
fiecarui asociat. O crestere similara a capitalului si a apartipatiunilor are loc in cazul
reevaluarii unor tipuri de active ale societatii(a activelor imobile) . in aceste cazuri
partipatiunile tuturor asociatilor cresc proportional si nici unul din ei nu este lezat in
drepturi
noi aporturi- acestea pot fi depuse de catre asociati, care au dreptul sa-si mentina
influenta in societate, dar si de terti. CS se poate majora prin aporturile
suplimentare, dar neproportionale, ale tuturor asociatilor,, prin aporturile numai a
unor asociati sau prin aporturile unor terti..
1.3 nregistrarea modificrilor actului de constituire a societii n Registrul de stat
al ntreprinderilor i organizaiilor n cazul majorrii capitalului social se efectueaz
dup vrsarea efectiv a aporturilor i includerea acestora n bilanul societii. La
nregistrarea de stat se va face dovada vrsrii aporturilor.

31. Reducerea CS al SRL

1.1 formele de reducere a CS al SRL sunt:
a) reducerea proporional a valorii nominale a tuturor prilor sociale;
b) stingerea prilor sociale dobndite de societate.
1.2 Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind org suprem
considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator,
iar pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide
micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa
inform creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun,
societatea prezinta CS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate
face in bani sau in natura
reducerea in legatura cu diminuarea activelor in cazul in care societatea activeaza
inefficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea
trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a
CS fie reducerea CS pina la nivelul activelor nete.
1.3 CS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de
asociat nu este prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL
prevede ca societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea activelor nete ale
societatii este mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a
fiecarui an financiar urmator. AG e obligate sa decida reducerea CS. Dac,
societatea nu va reduce capitalul su social, la cererea creditorilor sau a
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ea poate fi lichidat prin hotrre
judectoreasc.

32. Constituirea SA

1.1 Conform codului civil SA este societatea comercial al crei capital social este
divizat n aciuni i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii.
Societatea pe aciuni poate fi constituit de una sau de mai multe persoane.
Acionarii nu rspund pentru obligaiile societii. Ei suport, n limitele
participaiunii lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezult din activitatea
societii.
Acionarul care nu a vrsat n termen aportul subscris rspunde subsidiar pentru
obligaiile societii, n limita prii nevrsate.
Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform
art157 actul de constituire al societii pe aciuni trebuie s se indice:
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numrul, tipul i valoarea nominal a aciunilor; clasele de aciuni i numrul
de aciuni de fiecare clas;
d) mrimea aportului i numrul de aciuni atribuit fiecrui fondator;
f) modul de inere a registrelor societii;
g) ordinea de ncheiere a contractelor cu conflict de interese.
Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societii pe aciuni
Mrimea minim a capitalului social al societii pe aciuni este stabilit prin lege.
Capitalul social al societii pe aciuni se formeaz prin plasarea aciunilor ntre
acionari i reprezint valoarea aporturilor n numerar i n natur vrsate
proporional numrului i valorii aciunilor subscrise.
Aciunile emise la constituirea societii pe aciuni se plaseaz integral ntre
fondatori.
Fondatorii snt obligai s plteasc aciunile subscrise pn la nregistrarea
societii pe aciuni dac aportul este n numerar sau n termen de 30 de zile de la
nregistrarea de stat dac aportul este n natur.
n cazul n care valoarea activelor nete ale societii pe aciuni, la expirarea a 2
ani financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea
general a acionarilor nu a luat nici o hotrre conform legii, societatea se dizolv.
1.2. Procedura de constituire a SA reglementata de Codul Civil difera de proced de
constituire reglem de leagea cu priv la SA prin faptul ca legea descrie mai
amanuntit procedura de constituire.
Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea
mai prevede si infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza
incheierii unui contract de act de societate intre fondatori, subscrierea lor la
actiunile plasate si tinerea donarii constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul
ca infiintarea SA poate fi facuta si de o singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ
leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in legatura cu fondatorii societatii. Astfel
leagea spune ca fondatori ai societii sunt persoanele fizice i juridice care au luat
decizia de a o nfiina. Fondatori ai societii pot fi persoane fizice capabile i
persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum i state
strine i organizaii internaionale. n calitate de fondatori ai societilor, n numele
Republicii Moldova sau al unitilor administrativ-teritoriale, apar autoritile publice
determinate de legislaie. ntreprinderile de stat i municipale snt n drept s
fondeze societi n temeiul autorizaiilor autoritilor publice. Numrul fondatorilor
societii pe aciuni nu este limitat. Societatea poate fi nfiinat de un singur
fondator (alctuit dintr-un singur acionar) numai n cazul n care fondatorul
(acionarul) nu este o alt societate comercial alctuit dintr-o singur persoan.
Fondatorii snt n drept s svreasc numai aciuni ce in de nfiinarea societii i

numai n limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza si faptul

ca nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate
pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin nsuire,
delapidare sau abuz de serviciu, nelciune sau abuz de ncredere, fals, depoziie
mincinoas, dare sau luare de mit, precum i pentru alte infraciuni prevzute de
legislaie dar care nu i-au ispit definitiv pedeapsa.
C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de
constituire, pe cind legea indica expres modalitatea acestui act care este
contractul de societate. Contractul de societate are prioritate fa de statutul
societii pn la nregistrarea ei de stat. Efectul contractului de societate
(declaraiei de constituire a societii) nceteaz dup nregistrarea de stat a
societii i executarea de ctre fondatori a tuturor obligaiilor lor. Informaiile din
documentele de constituire ale societii nu pot fi obiect al secretului comercial.
Modificrile i completrile operate n documentele de constituire ce in de
modificarea datelor de identificare, a denumirii i adresei juridice a societii se
prezint Comisiei Naionale a Pieei Financiare, n termen de 15 zile lucrtoare de la
data nregistrrii acestor modificri, pentru introducerea lor n Registrul de stat al
valorilor mobiliare. n acest scop se vor prezenta urmtoarele acte:
a) cererea privind operarea modificrilor n Registrul de stat al valorilor mobiliare;
b) originalul sau copia autentificat notarial a deciziei Camerei nregistrrii de
Stat privind modificarea documentelor de constituire ale societii;
c) originalul (originalele) Certificatului nregistrrii de stat a valorilor mobiliare;
d) copia dispoziiei de plat pentru achitarea taxei n mrimea stabilit de Legea
privind Comisia Naional a Pieei Financiare.
Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul
activitatii societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de
infiintare; marimea capitalului social; etc.
1.3. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de inregistrarii de
stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate fi
inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta
soc comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut
inregistrarea mai era unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.

33. Tranzaciile SA cu propriile hirtii de valoare

1.1. Tranzactiile SA cu propriile hartii de valoare sunt:
- Achizitionarea o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor
actiuni din propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al
prevenirii scaderi cursului actiunilor.
- Rascumpararea este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea
actionarilor in cazurile prevazute de lege.
- Convertirea este operatiunea de schimbare a unor category de valori
mobiliare pe altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase.
- Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a
actiunilor cu numar m mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor
nominale.
1.2.
*Achizitonarea:
Aciunile plasate de societate se achiziioneaz de societate la propunerea sa, prin
intermediul ofertei publice pe piaa secundar. Societatea este n drept s

achiziioneze aciunile plasate de ea numai n scopurile prevzute de prezenta lege

sau de statutul societii. Hotrrea de achiziionare de ctre societate a aciunilor
plasate de ea se ia de:
a) adunarea general a acionarilor, la achiziionarea aciunilor plasate n scopul
reducerii capitalului social sau cedrii ctre salariaii societii a unui anumit numr
de aciuni proprii;
b) consiliul societii, la achiziionarea aciunilor plasate n scopul prevenirii
scderii cursului lor.
n hotrrea societii privind achiziionarea aciunilor plasate de ea vor fi indicate
clasele i numrul lor, preul de achiziie, forma de plat i termenul n decursul
cruia are loc achiziionarea. Preul de achiziie va fi echivalent cu valoarea de pia
a aciunilor, iar termenul de achiziie nu va fi mai mic de o lun. Societatea este
obligat s aduc la cunotina fiecrui acionar sau reprezentant legal al acestuia,
sau deintor nominal de aciuni propunerea de achiziionare a aciunilor aflate n
circulaie ale societii i/sau s publice propunerea sa. Orice acionar este n drept
s vnd aciunile care i aparin, societatea fiind obligat s le achiziioneze n
condiiile anunate. Dac numrul total de aciuni care figureaz n ofertele
acionarilor depete numrul de aciuni anunate pentru achiziionare de ctre
societate, aciunile se achiziioneaz proporional numrului lor, indicat n fiecare
ofert.
Societatea nu este n drept s achiziioneze aciuni plasate de ea:
1) n decursul unei luni pn la nceputul plasrii aciunilor emisiunii suplimentare,
n procesul plasrii acestor aciuni, precum i n decursul unei luni dup plasarea lor;
2) dac, conform ultimului bilan:
a) societatea este insolvabil sau achiziionarea aciunilor plasate o va face
insolvabil; sau
b) valoarea activelor nete ale societii este mai mic dect valoarea capitalului ei
social sau va deveni mai mic n urma achiziionrii aciunilor plasate;
3) dac, n urma unei astfel de achiziii, numrul aciunilor de tezaur va depi
limita stabilit la art.13 alin.(6), cu excepia situaiilor enumerate la alin.(3).
*Rascumpararea:
Aciunile plasate de societate se rscumpr de ea la cererea acionarilor n cazurile
prevzute de prezenta lege, de legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de
statutul societii.
Societatea va rscumpra n mod obligatoriu aciunile plasate de ea n cazul:
a) sosirii termenului de rscumprare a aciunilor, prevzut n statutul societii;
sau
b) operrii n statutul societii a unor modificri ce limiteaz drepturile
acionarilor; sau
c) efecturii de ctre societate a unei tranzacii de proporii ; sau
d) reorganizrii societii, potrivit hotrrii adunrii generale a acionarilor;
e) neadoptrii, la cererea acionarilor, a hotrrii de conformare a societii
prevederilor art.39 alin.(6).
Acionarul este n drept s cear rscumprarea aciunilor care i aparin dac:
a) nu i s-a permis, fr temei legal, s participe la adunarea general a
acionarilor la care s-a luat hotrrea n unul din cazurile prevzute la alin.(2) lit.b) e); sau
b) el a votat mpotriva adoptrii hotrrii prevzute la alin.(2) lit.b)-d) i/sau a
votat pentru adoptarea hotrrii prevzute la alin.(2) lit.e) i a cerut rscumprarea

aciunilor n termenul prevzut la alin.(6);

c) i-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societii privind ncheierea unei
tranzacii de proporii.
Rscumprarea aciunilor societii se efectueaz la preul lor de pia, dac
legislaia nu prevede altfel. Termenul de depunere de ctre acionari a cererilor de
rscumprare a aciunilor ce le aparin se stabilete n statutul societii i va fi de
cel puin 2 luni de la data lurii de adunarea general a acionarilor sau de consiliul
societii a uneia din hotrrile prevzute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a
aciunilor nu va depi 3 luni de la data depunerii cererii de rscumprare.Dreptul
de a cere rscumprarea aciunilor ce le aparin l au acionarii inclui n registrul
deintorilor de valori mobiliare la data lurii uneia din hotrrile prevzute la alin.
(2) lit.b)-e). Acionarul nu este n drept s cear rscumprarea aciunilor ce i
aparin n cazul n care se ia hotrrea de dizolvare a societii.
1.3. Litigiul referitor la rascumparare va fi solutionat in felul urmator:
SA Victoria va fi obligate de a rascumpara actiunile pe care le detine Vetrescu
deoarece conform legii actionarul este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor
daca nu I sa permis fara temei legal sa participle la adunarea generala a actionarilor
la care sa luat hotarirea de a se fuziona cu SA Favorit. Astfel Vetrescu isi va putea
intoarce contravaloarea actiunilor sale deoarece SA Victoria a incalcat prevederile
legii referitor la rascumpararea actiunilor care spune ca daca actionarului nu I sa
permis sa participle la adunarea generala la care sa luat vreo hotarire de organizare
sau fuziune, el e in drept sa ceara rascumparare.

34. Tranzaciile de proporii ale SA

1.1. Tranzacia de proporii este o tranzacie sau cteva tranzacii legate reciproc,
efectuate direct sau indirect, n ceea ce privete:
a) achiziionarea sau nstrinarea, gajarea sau luarea de ctre societate cu titlu
de gaj, darea n arend, locaiune sau leasing ori darea n folosin, darea n
mprumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a cror
valoare de pia constituie peste 25% din valoarea activelor societii, conform
ultimului bilan; sau
b) plasarea de ctre societate a aciunilor cu drept de vot sau a altor valori
mobiliare convertibile n astfel de aciuni, constituind peste 25% din toate aciunile
cu drept de vot plasate ale societii; sau
c) achiziionarea de ctre orice persoan a unui important pachet de aciuni ale
societii.
1.2. Tranzactiile de proportii care au ca obiect procurarea sau instrainarea unor
bunuri reprezinta achizitionarea sau instrainarea, gajarea sau luarea de ctre
societate cu titlu de gaj, darea n arend, locaiune sau leasing ori darea n folosin,
darea n mprumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a
cror valoare de pia constituie peste 25% din valoarea activelor societii,
conform ultimului bilan.
Decizia despre o astfel de tranzactie se adopta de toti membrii ai consiliului
societatii daca obiectul tranzactiei sunt bunurile a caror valoare constitue peste
25% darn u m mult de 50% din valoarea activelor societati. Achizitionarea unui
important pachet de aciuni snt aciunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare
ale societii, convertibile n asemenea aciuni care constituie peste 25% din totalul
aciunilor cu drept de vot plasate ale societii i aflate n proces de plasare.
Aceasta achizitionare poate fi facuta de orice persoana daca aceasta nu contravene
legislatiei.

Deosebirile din aceste 2 tranzactii de proporti mai reise si din faptul ca prima
tranzactie se face mereu la hotarirea adunarii generale a actionarilor si a consiliul
societii care totodata nu este n drept s adopte decizii care pot avea efecte
asupra patrimoniului societii, pe cind achizitionarea unui pachet important poate fi
facut la cererea unei singuri personae sau impreuna cu anumite personae afiliate si
acestea se obliga n termen de 10 zile calendaristice de la data achiziionrii lui, s
publice o informaie despre aceasta n organul de pres indicat n statutul societii.
O alta deosebire este ca la primul tip de achizitionare daca la luarea deciziei de
ncheiere a unei tranzacii de proporii consiliul societii nu a ajuns la unanimitate,
el este n drept s nscrie aceast chestiune n ordinea de zi a adunrii generale a
acionarilor, pe cind la al doilea tip de tranzactie persoana care doreste sa cumpere
actiuni face o oferta publica care se trimite tuturor actionarilor care poseda drept de
vot in societate. Preturile la acest tip de tranzactii se determina conform legislatiei
cu privire la piata valorilor mobiliare.
Astfel principala deosebire dintre aceste 2 tranzactii este ca prima nu produce
modificari pt SA pe cind cea de a doua poate produce anumite modificari deoarece
prin procurarea de actiuni persoana obtine si anumite drepturi asupra societatii si
respective poate invoca anumite propuneri de schimbare a statutului societatii.
1.3. Conform legii cu priv la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea lui
Lucescu va fi respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre societate
sau respective de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta in unanimitate de
toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respective Lucescu sa adresat din
initiative proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina garanta BCA Prima
ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern nu va restitui bancii 2mil
euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitie a debitorului. Deci sa fi fost inaintata o
pretentie in judecata din partea adunarii generale a SA Fintina cererea putea fi
admisa si solutionarea litigiului putea avea o alt effect.

35. Majorarea capitalului social al SA

1.1. Capitalul social al societii poate fi mrit prin:
a) mrirea valorii nominale (fixate) a aciunilor plasate; i/sau
b) plasarea de aciuni ale emisiunii suplimentare.
La majorarea valorii nominale a aciunilor, cota deintorilor acestora va rmne
neschimbat.
Surse ale mririi capitalului social pot fi:
a) capitalul propriu al societii n limita prii ce depete capitalul ei social;
i/sau
b) aporturile primite de la achizitorii de aciuni.
Mrirea valorii nominale (fixate) a aciunilor plasate se efectueaz n proporie egal
pentru toate aciunile societii, dac statutul nu prevede c aceast mrire a
valorii se extinde asupra aciunilor de o clas sau de cteva clase.
Capitalul social nu poate fi mrit i aciunile nu pot fi emise pn nu vor fi pltite
integral aciunile din emisia precedent.
Plasarea emisiunii suplimentare este procedura prin care SA emita actiuni in
corespundere cu legea si cu statutul societatii cu scopul de a mari capitalul social.
Emiterea poate fi de 2 feluri: emisiune inchisa sau publica.
1.2. Marimea valorii nominale a actiunilor plasate reprezinta majorarea cuantumului
actiunilor actionarilor fara ca cota detinatorilor acestora sa se schimbe. Sursa
acestei metode de marire a capitalului social poate fi capitalul propriu al societatii si
aporturile primate de alti achizitori de actiuni. Marimea valorii nominale plasate se

efectueaza in proportii egale pt toate actiunile societatii daca statutul soc nu

prevede ca aceasta marire a valorii se extinde asupra actiunilor de o clasa sau
citeva clase. Spre deosebire a marimii valorii nominale a actiunilor procedura de
plasare de actiuni ale emisiunii suplimentare este urmatoarea: emiterea
suplimentar de aciuni se efectueaz dup nregistrarea de stat a aciunilor plasate
la nfiinarea societii; cndiiile emiterii suplimentare de aciuni, inclusiv costul
plasrii lor, vor fi aceleai pentru toi achizitorii de aciuni. Costul plasrii aciunilor
de aceeai clas va fi nu mai mic dect valoarea nominal sau valoarea fixat a
acestora;Societatea pe aciuni are dreptul s emit aciuni prin emisiune nchis sau
public; Aciunile emisiunii suplimentare pltite n ntregime cu activele nete
(capitalul propriu) ale societii se repartizeaz ntre acionarii societii fr plat,
n corespundere cu clasele i proporional numrului de aciuni care le
aparin; nscrierile n legtur cu emisiunea suplimentar de aciuni se fac n
registrul acionarilor n baza Certificatului nregistrrii de stat a valorilor mobiliare i
a listei subscriitorilor de aciuni din emisiunea respectiv.
1.3.

36. Drepturile acionarilor

1.1. Drepturile suplimentare ale acionarilor
Acionarii care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng
drepturile prevzute la art.25, au de asemenea dreptul, n modul prevzut de
prezenta lege, de alte acte legislative i de statutul societii:
a) s introduc chestiuni n ordinea de zi a adunrii generale anuale a
acionarilor;
b) s propun candidai pentru membrii consiliului societii i ai comisiei de
cenzori;
d) s cear convocarea edinei extraordinare a consiliului societii.
Acionarii care dein cel puin 10% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe
lng drepturile prevzute sus au de asemenea dreptul, n modul prevzut de
prezenta lege, de alte acte legislative i de statutul societii:
a) s cear stabilirea costului plasrii aciunilor societii, n temeiul raportului
organizaiei de audit sau al altei organizaii specializate ce nu este persoan afiliat
a societii;
b) s cear efectuarea de controale extraordinare ale activitii economicofinanciare a societii;
c) s adreseze instanei judectoreti cerere de reparare a prejudiciului cauzat
societii de persoanele cu funcii de rspundere n urma nclcrii intenionate sau
grave de ctre acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.
Acionarii care dein cel puin 25% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe
lng drepturile prevzute susau de asemenea dreptul s cear convocarea adunrii
generale extraordinare a acionarilor n modul stabilit de prezenta lege i de statutul
societii.
1.2.Drepturile patrimoniale ale actionarilor in cadrul SA:
Acionarul are dreptul:
a) s participe la adunrile generale ale acionarilor, s aleag i s fie ales n
organele de conducere ale societii;
b) s ia cunotin de materialele pentru ordinea de zi a adunrii generale a
acionarilor;
c) s ia cunotin i s fac copii de pe documentele societii, accesul la care
este prevzut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societii;

d) s primeasc dividendele anunate n corespundere cu clasele i proporional

numrului de aciuni care i aparin;
e) s nstrineze aciunile care i aparin, s le pun n gaj sau n administrare
fiduciar;
f) s cear rscumprarea aciunilor care i aparin, n cazurile prevzute de
prezenta lege sau de statutul societii;
g) s primeasc o parte din bunurile societii n cazul lichidrii ei;
h) s exercite alte drepturi prevzute de prezenta lege sau de statutul societii.
Acionarul deintor de aciuni care nu dau dreptul la vot poate participa la
discutarea chestiunilor de pe ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor.
Acionarii deintori de aciuni care nu dau dreptul la vot obin acest drept la
adunarea general a acionarilor cnd se iau hotrri asupra unor chestiuni sau
asupra tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi n cazurile prevzute de prezenta
lege sau de statutul societii.
Dreptul la vot, dat de aciunea cu drept de vot, nu poate fi limitat, dac prezenta
lege sau alte acte legislative nu prevd altfel. Acionarul este n drept, n temeiul
mandatului sau contractului, s delege exercitarea drepturilor sale reprezentantului
sau deintorului nominal de aciuni. Acionarul este n drept s-l nlocuiasc oricnd
pe reprezentantul su ori pe deintorul nominal de aciuni sau s-i retrag
mputernicirile, dac actele legislative, contractul sau actul administrativ nu
prevede altfel. Acionarul care lucreaz n societate nu are drepturi prefereniale
fa de ceilali acionari. Acionarul nu este n drept s cear rscumprarea de
ctre societate a aciunilor care i aparin, cu excepia cazurilor prevzute de
prezenta lege, de alte acte legislative sau de statutul societii. Acionarul nu este
n drept s acioneze n numele societii sau pe cauiunea ori cu garania societii.
Drepturile asociatului din cadrul SRL:
Asociatul beneficiaz de drepturile stabilite de lege i de actul de constituire,
inclusiv dreptul:
a) de a participa la conducerea societii n conformitate cu prevederile legii i ale
actului de constituire;
b) de a vota la adunrile generale ale asociailor;
c) de a fi informat despre activitatea societii;
d) de a exercita controlul asupra modului de gestionare a societii;
e) de a nstrina i a dobndi, n condiiile legii, partea social;
f) de a cere dizolvarea societii;
g) de a participa la repartizarea beneficiilor;
h) de a obine, n caz de lichidare a societii, valoarea unei pri a patrimoniului
acesteia rmas dup achitarea cu creditorii i cu salariaii si, proporional prii
sale sociale;
i) de a cere excluderea asociatului n conformitate cu art.47.
Dreptul asociatului la informare, la control i examinare:Administratorul este
obligat s prezinte nentrziat, la cererea oricrui asociat, informaii privind
activitatea societii i s i pun la dispoziie registrele contabile i alte documente
ale societii.Orice asociat are dreptul la o copie a bilanului anual.Asociatul are, de
asemenea, dreptul s examineze bilanul anual, lund cunotin de registrele
contabile i de alte documente ale societii de sine stttor sau cu ajutorul unui
expert, s cear explicaii de la organele societii dup prezentarea bilanului
anual.
1.3. Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii
capitalului social deoarece majorarea tre facuta cu decizia tuturor actionarilor.

Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii de a mari capitalul

si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii.
Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume informatia despre
starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor sale din cauza
maririi capitalului social.

37. Adunarea generala a actionarilor in SA

1.1 Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de
regularitatea tinerii sedintelor
a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea
exercitiului financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai
frecventa a AG
b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.
Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta
actionarilor b)prin corespondenta c) in forma mixta
Formele de tinere:
Adunarea general a acionarilor se ine cu prezena acionarilor, prin
coresponden sau sub form mixt. Adunarea general anual nu poate fi
inut prin coresponden.
Adunarea general ordinar anual a acionarilor se ine nu mai devreme de
o lun i nu mai trziu de dou luni de la data primirii de ctre organul
financiar corespunztor a drii de seam anuale a societii. Societatea cu
un numr de acionari mai mare de 5000 este obligat s in adunri
generale regionale dac la dou adunri anterioare n-a fost ntrunit cvorumul
prevzut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunri va fi identic cu
ordinea de zi a adunrii ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a
avut loc.
Adunrile generale extraordinare ale acionarilor se in n temeiul prevzut
de lege, de statutul societii sau de adunarea general.
Termenul de inere a adunrii generale extraordinare a acionarilor se
stabilete prin decizia consiliului societii, dar nu poate depi 30 de zile de
la data primirii de ctre societate a cererii de a ine o astfel de adunare.
1.2 Adunarea general ordinar a acionarilor se convoac de organul
executiv al societii n temeiul deciziei consiliului societii.
n cazul n care consiliul societii nu a asigurat ntiinarea acionarilor cu
privire la inerea adunrii generale anuale sau inerea ei n termenul indicat
aceasta se convoac la decizia organului executiv al societii.
Adunarea general extraordinar a acionarilor se convoac de organul
executiv al societii n temeiul deciziei consiliului societii.
Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunrii generale ordinare anuale a
acionarilor, lista candidailor n organele de conducere ale societii se
ntocmesc de consiliul societii, inndu-se cont, n mod obligatoriu, de
cererile acionarilor care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale
societii
Chestiunile propuse pentru a fi nscrise n ordinea de zi a adunrii generale
anuale a acionarilor vor fi formulate n scris, indicndu-se motivele nscrierii

lor, numele i prenumele (denumirile) acionarilor care propun chestiunea,

precum i clasele i numrul de aciuni care le aparin.
Consiliul societii nu este n drept s modifice formulrile chestiunilor
propuse pentru a fi nscrise n ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor.
Consiliul societii este obligat s examineze cererile acionarilor primite pn
la data de 10 ianuarie, s decid cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul
de a le satisface i s expedieze acionarilor decizia luat cel mai trziu pn
la data de 25 ianuarie a anului urmtor celui gestionar.
Informarea actionarilor - Informaia despre inerea adunrii generale a
acionarilor cu prezena acestora: va fi expediat fiecrui acionar,
reprezentantului lui legal sau deintorului nominal de aciuni, sub form de
aviz, pe adresa indicat i la numrul de fax indicat n lista acionarilor care
au dreptul s participe la adunarea general i/sau va fi publicat n organul
de pres indicat n statutul societii de ctre societile pe aciuni
Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor prin coresponden
sau sub form mixt: se expediaz fiecrui acionar sau reprezentantului lui
legal, sau deintorului nominal de aciuni sub form de aviz mpreun cu
buletinul de vot; i se public n organul de pres indicat n statutul societii.
Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor va cuprinde
denumirea ntreag i sediul societii
Adunarea general a acionarilor este prezidat de preedintele consiliului
societii sau de o alt persoan aleas de adunarea general.
Hotrrile adunrii generale a acionarilor asupra chestiunilor ce in de
competena sa exclusiv se iau cu dou treimi din voturile reprezentate la
adunare, cu excepia hotrrilor privind alegerea consiliului societii care se
adopt prin vot cumulativ i a hotrrilor asupra celorlalte chestiuni care se
iau cu mai mult de jumtate din voturile reprezentate la adunare
La adunarea general a acionarilor, votarea se face dup principiul o
aciune cu drept de vot - un vot, cu excepia cazurilor prevzute de
prezenta lege.
Dac acionarul a votat mpotriva hotrrii luate, el are dreptul s-i exprime
opinia separat care se va anexa la procesul-verbal al adunrii generale a
acionarilor sau se va reflecta n el.
Procesul-verbal privind rezultatul votului- Rezultatul votului la adunarea
general a acionarilor se nregistreaz ntr-un proces-verbal, care se
semneaz de membrii comisiei de numrare a voturilor i de membrii
comisiei de cenzori. Procesul-verbal privind rezultatul votului se anexeaz la
procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor. Rezultatul votului cu
prezena acionarilor se anun la adunarea general a acionarilor.
Rezultatul votului prin coresponden sau sub form mixt se aduce la
cunotina acionarilor printr-un aviz i/sau prin publicarea informaiei despre
rezultatul votului. Hotrrea adunrii generale a acionarilor intr n vigoare
la data anunrii rezultatului votului, dac prezenta lege, alte acte legislative
sau hotrrea adunrii generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a
ei n vigoare.

Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor - Procesul-verbal al

adunrii generale a acionarilor se ntocmete n termen de 10 zile de la
nchiderea adunrii generale, n cel puin dou exemplare. Fiecare exemplar
al procesului-verbal va fi semnat de preedintele i de secretarul adunrii
generale ale cror semnturi se autentific de membrii comisiei de cenzori n
exerciiu sau de notar.
(2) Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor va cuprinde:
a) data, ora i locul inerii adunrii generale;
b) numrul total de aciuni cu drept de vot ale societii;
c) numrul de voturi care au fost reprezentate la adunarea general;
d) numele i prenumele preedintelui i secretarului adunrii generale;
e) ordinea de zi ;
f) tezele principale ale cuvntrilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea
numelor i prenumelor vorbitorilor;
g) rezultatul votului i hotrrile luate;
h) anexele la procesul-verbal.
1.3 speta
Hotrrile adunrii generale a acionarilor asupra chestiunilor ce in de
competena sa exclusiv se iau cu dou treimi din voturile reprezentate la
adunare, cu excepia hotrrilor privind alegerea consiliului societii care se
adopt prin vot cumulativ i a hotrrilor asupra celorlalte chestiuni care se
iau cu mai mult de jumtate din voturile reprezentate la adunare.
de competenta exclusive a SA tine si modificarea capitalului social adica 2/3
si deci solutia instantei va fi urmatoarea-anularea hotaririi AG a asociatilor
deoarece ia nu intruneste nr necesar de voturi adica trebuie 67 dar ei au
adoptat cu 62

38. Consiliul directorilor SA

1.1 Membrii consiliului societii se aleg de adunarea general a acionarilor
pe termenul prevzut n statut, dar nu mai mare de 4 ani. Aceleai persoane
pot fi realese un numr nelimitat de ori. La efectuarea votului cumulativ,
fiecare aciune cu drept de vot a societii va exprima un numr de voturi
egal cu numrul total al membrilor consiliului societii care se aleg.
Acionarul este n drept:
a) s dea toate voturile conferite de aciunile sale unui candidat; sau
b) s distribuie aceste voturi egal ori n alt mod ntre civa candidai
pentru funcia de membru al consiliului societii.
n cazul alegerii prin vot cumulativ, se consider alei n consiliul societii
candidaii care la adunarea general a acionarilor au ntrunit cel mai mare
numr de voturi.
Prin hotrrea adunrii generale a acionarilor, mputernicirile oricrui
membru al consiliului societii pot nceta nainte de termen.
1.2 Orice tranzacie cu conflict de interese poate fi ncheiat sau modificat
de societate numai prin decizia consiliului societii sau prin hotrrea
adunrii generale a acionarilor, n modul stabilit de prezenta lege i de
statutul societii.

Hotrrea adunrii generale a acionarilor privind ncheierea tranzaciilor

cu conflict de interese, n conformitate cu prezenta lege sau cu statutul
societii, se adopt cu majoritatea voturilor din numrul total de voturi
ale persoanelor care nu snt interesate n ncheierea acestor tranzacii.
Dac mai mult de jumtate dintre membrii alei ai consiliului societii
snt persoane interesate n efectuarea tranzaciei date, aceasta va fi
ncheiat numai prin hotrrea adunrii generale a acionarilor.
Deci adoptarea hotaririi se va face cu majoritatea voturilor neavind nevoie de
a convoca AG deoarece nu este majoritatea pers care au interes si deci
hotarirea se va adopta in cadrul consiliului cu majoritatea de voturi
1.3 Speta
Conform legii SA ( art 85 alin 2 lit b) se considera persoana interesata
persoana care este membru al consiliului si lit g persoana afiliata adica fiu
respective tata si fiu adica persoana care are interes material ce nu coincid
cu interesele societatii/
art 86 alin 7- Dac consiliului societii sau adunrii generale a acionarilor
nu le erau cunoscute toate circumstanele legate de ncheierea tranzaciei cu
conflict de interese i/sau aceast tranzacie a fost ncheiat prin nclcarea
altor prevederi ale prezentului articol, consiliul societii sau adunarea
general este n drept s cear conductorului organului executiv al
societii:
a) s renune la ncheierea unei astfel de tranzacii ori s o rezilieze; sau
b) s asigure, n condiiile legislaiei, repararea de ctre persoana
interesat a prejudiciului cauzat societii prin efectuarea acestei tranzacii.
Art 86 alin 8- Tranzaciile cu conflict de interese snt valabile pentru
persoanele cu care au fost ncheiate, dac aceste tranzacii nu au fost
reziliate n condiiile alin.(7) sau declarate nevalabile n alte temeiuri.
Respectiv contractul va urma sa fie reziliat sau urmeaza sa se repare
prejudiciul societatii altfel contractul este nevalabil

39. Actiunile- valori mobiliare a SA

1.1 conform legii SA -Aciunea este un document, care poate fi in forma de
certificat sau inscriere in contul personal sau care atest dreptul
proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a
primi dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii
acesteia.
Drepturile acordate de actiune titularului sunt:
-de a participa la conducerea societatii
- de a primi dividende
-de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii
1.2 clasificarea actiunilor :
a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele
---actiunea ordinara- confer proprietarului ei dreptul la un vot n adunarea
general a acionarilor, dreptul de a primi o cot-parte din dividende i o
parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia.

---preferentiala- d proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fa de

proprietarul aciunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor
anunate i la cuantumul dividendelor, precum i la ordinea primirii unei pri
din bunurile societii care se distribuie n cazul lichidrii ei.
b) dupa metoda de legitimare a detinatorului
---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi
incorporate si transmiterea ei se face fara vreo formalitate de inregistrare
---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este
materializata si se transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul
actionarilor societatii emitente.
c) dupa forma lor de emisiune
--- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate,
confectionat prin metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic
sau de alt material in care se inscriu anumite date
--- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul
personal inclusiv pe suport electronic
d) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor
--- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul
de constituire inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare
--- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in
registrul de stat al valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul
actionarilor
e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur
--- act aflate in circulatie- este aciunea plasat ce aparine acionarului
societii.
--- act de tezaur- este aciunea plasat a societii, achiziionat sau
rscumprat de ea de la acionarul societii.
f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate
---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele
de constituire al societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie
in reg se stat a val mobiliare
---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor
determinindu-se prin impartirea maririi capitalului social la nr total de
actionari.
1.3 speta
1) daca el poate sa voteze la AG-? Aciunea preferenial cu dividende
fixate nu d proprietarului ei dreptul la vot n adunarea general a
acionarilor, cu excepia cazurilor:
a) neplii dividendelor fixate pe aciunile cumulative sau parial
cumulative n decursul termenului stabilit de statut. Dreptul la vot nceteaz
dup plata n ntregime a dividendelor acumulate;
b) lurii de ctre adunarea general a acionarilor a hotrrii privind
modificarea drepturilor proprietarilor de aciuni prefereniale n legtur cu
reorganizarea ori lichidarea societii, cu emiterea suplimentar de aciuni
prefereniale de alt clas care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare
fa de proprietarii aciunilor prefereniale plasate, sau din alte motive

prevzute de legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul

societii.
2) poate sa le instraineze- Dac societatea plaseaz aciuni prefereniale de
dou sau mai multe clase, n statutul ei va fi prevzut ordinea de plat a
dividendelor anunate i a valorii de lichidare a aciunilor prefereniale de
fiecare clas.

40. Obligatiunile- valori mobiliare a SA

1.1 Obligaiunea este un titlu financiar de mprumut care atest dreptul
deintorului de obligaiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominal
sau valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n termenele
stabilite prin decizia de emitere a obligaiunilor.
obligatiunea acorda urmatoarele dr:
-de a primi de la emitentul ei valoarea nominala
- de a primi valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n
termenele stabilite
Deintorii de obligaiuni apar n calitate de creditori ai societii
Deintorii de obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari la primirea
unei pri din profitul societii sub form de dobnd sau alt profit.
Termenul de circulaie a obligaiunilor va fi de cel puin un an.
Obligaiunile se pltesc numai cu mijloace bneti.
1.2 a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere
in contul personal , oblig- titlu financiar de imprumut
b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societii, de a
primi dividende, oblig- atest dreptul deintorului de obligaiuni de a primi
de la emitentul ei valoarea nominal sau valoarea nominal i dobnda
aferent n mrimea i n termenele stabilite
c) actiune apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de
creditori a societatii
d) actiunile reprez o parte din capitalul social iar obligat se emit numai daca
aceasta sa decis la AG
e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posib de a primi o parte din
bunuri a acesteia iar oblig nu dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor
restitui sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni..
1.3 Speta
In cazul acesta deintorii de obligaiuni au dreptul preferenial fa de
acionari la primirea unei pri din profitul societii sub form de dobnd
sau alt profit.
Deintorul de obligaiuni are dreptul s cear de la societate rscumprarea
obligaiunilor plasate nainte de termenul de scaden n cazul n care
emitentul nu respect termenul de achitare a dobnzilor aferente.

41. Fondul de investitii

1.1 n funcie de condiiile de plasare i rscumprare a aciunilor

proprii,se deosebesc urmtoarele tipuri de fonduri de investiii:
mutuale i pe intervale.
Fondul de investiii mutual i plaseaz permanent aciunile, cu
obligaia de a le rscumpra oricnd la cererea acionarului.
Fondul de investiii pe intervale i plaseaz permanent aciunile, cu
obligaia de a le rscumpra la cererea acionarului n termenul
stabilit de statutul fondului i de prospectul de emisiune a aciunilor
fondului, ns nu mai puin de dou ori pe an, la intervale de timp
egale.
1.2 Organele de conducere ale societii snt:
a) adunarea general a acionarilor;
b) consiliul societii;
c) organul executiv;
d) comisia de cenzori.
Organele de conducere ale fondului de investiii snt:
a) adunarea general a acionarilor;
b) consiliul observatorilor sau consiliul directorilor, denumit n continuare
consiliul fondului;
c) comisia de cenzori.
Spre deosebire de AG a SA , AG a FI are mai putine atributii( competenta
exclusiva)
Adunarea general extraordinar a acionarilor fondului de investiii se
convoac n temeiurile stabilite la art.53 alin.(3) al Legii privind societile pe
aciuni, precum i la cererea managerului fiduciar, depozitarului sau
auditorului fondului.
n componena comisiei de numrare a voturilor a adunrii generale a
acionarilor fondului de investiii, pe lng persoanele menionate la art.60
alin.(2) al Legii privind societile pe aciuni, nu pot intra:
a) persoanele cu funcii de rspundere ale managerului fiduciar;
b) persoanele cu funcii de rspundere ale persoanelor
afiliate managerului fiduciar.
Suplimentar la prevederile art.55 din Legea privind societile pe aciuni,
informaia privind inerea adunrii generale a acionarilor fondului de
investiii, cu ntiinarea oficial despre reorganizarea acestuia, n
conformitate cu art.31 din prezenta lege, se difuzeaz prin intermediul
programelor de radio i televiziune de audien naional.
Consiliul fondului acioneaz n numele fondului de investiii, n limitele
stabilite de Legea privind societile pe aciuni, de prezenta lege sau de
statutul fondului
n plus la atribuiile stabilite la art.65 alin.(3) al Legii privind societile pe
aciuni, de competena consiliului fondului, dac aceasta este prevzut de
statutul fondului sau de hotrrea adunrii generale a acionarilor fondului,
in:
a) aprobarea principalelor clauze ale contractelor prevzute la art.6 alin.
(1) lit.c) din prezenta lege, precum i a modificrilor acestora;

b) luarea deciziei privind rezilierea, din iniiativa managerului fiduciar,

depozitarului, registratorului sau auditorului fondului, a contractelor
prevzute la art.6 alin.(1) lit.c) din prezenta lege.
Din componena consiliului fondului, n afar de persoanele
indicate la art.66 alin.(5) i art.73 alin.(5) ale Legii privind societile pe
aciuni, nu pot face parte:
a) persoanele cu funcii de rspundere ale managerului fiduciar,
depozitarului i auditorului fondului;
b) persoanele cu funcii de rspundere ale persoanelor afiliate
managerului fiduciar, depozitarului i auditorului fondului;
c) persoanele fizice care exercit controlul asupra managerului fiduciar,
depozitarului, registratorului sau auditorului fondului.
In cadrul fondului de investitii este present menagerul fiduciar ,
depozitarul si auditorul fondului.
1.3 Speta
a) ) Fondul de investiii este n drept s-i investeasc i reinvesteasc
mijloacele numai n urmtoarele obiecte:
a) valori mobiliare ale altor emiteni;
b) depozite bancare pe conturi bancare speciale.
Alte restricii asupra activitii fondului de investiii
Fondul de investiii nu are dreptul:
a) s efectueze tranzacii de vnzare-cumprare a valorilor mobiliare
asupra crora nu are drept de proprietate;
b) s efectueze tranzacii de schimb cu valori mobiliare, exceptnd cazurile
prevzute de legislaia cu privire la privatizare;
c) s efectueze depuneri nemonetare la capitalul altor emiteni;
d) s contracteze credite i mprumuturi, inclusiv prin gajarea activelor
sale;
e) s emit cauiuni i garanii de asigurare a executrii obligaiilor altor
persoane;
f) s ncheie cu managerul fiduciar, depozitarul, registratorul,
auditorul fondului, membrii consiliului fondului sau cu persoanele afiliate lor
alte contracte dect cele prevzute de prezenta lege.
b) Fondul de investiii este obligat s repartizeze pentru plata
dividendelor acionarilor si cel puin 50 la sut din profitul net.

42. Intreprinderea de stat

1.1 ntreprinderea de stat este o ntreprindere al crei capital social
aparine n ntregime statului.
ntreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de
persoan juridic, care, pe baza proprietii de stat transmise ei n gestiune,
desfoar activitate de ntreprinztor.
Caracterele:
a) este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au
delegate aceasta imputernicire prin acte unilaterale

b) patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive

propr publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral
statului
c) are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca
fonduri fixe primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la
destinatie fara dreptul de a dispune de ele, numai cu autorizatia
expresa a fondatorului poate sad ea in arenda..
d) se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator
considerate monopol de stat poate insa desfasura alte activitati
neinterzise de lege
2.2 a)societatea comerciala
Art 31, al(4) L cu privire la SA. Intreprinderile de stat si municipale sunt in drept sa
fondeze societati in temeiul autorizatiilor autoritatilor publice.
Potrivit Regulamentului Societatilor economice pct 4, intreprinderile de stat si
societatile pe actiuni in care statul detine de la 30% din actiuni nu pot participa la
fondarea SNC. Din motive de protectie a patrimoniului statului.
Pentru SC, nu pot fi fondatoare IS in care statul detine 50% si mai mult din actiuni.
b) intreprindere municipala
conform dispozitiilor legii cu privire la administratia publica locala, dreptul de a
infiinta o intreprindere municipala il au atat u.a.t. de niv I sate (comune) si orase
(municipii) cat si cele de niv II raioane.
c)cooperativa
fondatori ai cooperativei de productie pot fi doar pers fizice! Art 5 L cu priv la coop
de productie.
Art 4 L cu priv la cooperativele de intreprinzator prevede not de membru al
cooperativei persoana juridica sau fizica care practica activitate de intreprinzator
si detine cota ordinara si, dupa caz, preferentiala.
2.3 Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta
de dreptul de proprietate.
Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza
prerogativele, , in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi
bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de
aceasta in posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua
sa ramana in proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite
bunurile sale in gestiune, adica in drept de administrare economica, care se
deosebeste de dreptul de proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie.
Managerul intreprinderii de stat nu poate decide soarta bunurilor corporale si
incorporale ale intreprinderii, bunuri calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu
acordul scris al fondatorului. Altfel spus, dreptul de administrare economica are un
continut identic dreptului de uzufruct, care, de asemenea, are prerogative identice
dreptului de proprietate, cu exceptia dreptului de instrainare. Nu cad sub incidenta
acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept mijloace circulante, de care S
poate dispune ca si proprietarul.