Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL 1
CADRUL TEORETIC I CONCEPTUAL AL AUDITULUI
1.1. Conceptul i tipurile de audit
1.2. Diferene i asemnri ntre diferite tipuri de audit, inspecii i controale
1.3. Terminologia utilizat n audit
1.1.
1.1.1.
Prin audit, in sensul cel mai larg, se intelege examinarea profesionala a unei
informatii, efectuata de o persoana competenta si independenta in scopul emiterii unei opinii
motivate prin raportarea la un criteriu de calitate: standard, norma sau reglementare.
Sunt de retinut elementele fundamentale continute in definitie, fara de care activitatea
nu poate fi definita ca fiind un audit:
- examinarea este strict profesionala - presupune colectarea si evaluarea unor probe
privind informatiile examinate;
- persoana care examineaza trebuie sa detina competenta necesara si sa fie
independenta;
- obiectul examinarii: orice informatie economica, tehnica, tehnologica, financiara,
fiscala, juridica etc.;
- scopul examinarii: emiterea unei opinii, care consta in determinarea si raportarea
gradului de conformitate a informatiei la criteriul de calitate prestabilit;
- calitatea opiniei: motivata (motivarea implica responsabilitate)
- evaluarea i interpretarea rezultatelor obinute se efectueaz n condiiile existente,
prin luarea n considerare a criteriilor de evaluare care au la baz:
Referine contabile identificate, respectiv norme contabile naionale sau internaionale
recunoscute unanim n domeniu;
Principii de management, respectiv buna practic managerial recunoscut de
specialiti n domeniu.
1.1.2.Tipurile de audit
Auditul se clasific dup urmtoarele criterii:
a) n funcie de obiectivul urmrit:
- Audit financiar (sau auditul situaiilor financiare);
- Audit de conformitate;
- Audit operaional.
Auditul situaiilor financiare const n colectarea probelor care privesc situaiile
financiare ale unei entiti patrimoniale i utilizarea acestor probe pentru evaluarea
conformitii elaborrii, prezentrii i publicrii acestor situaii, cu normele naionale sau
internaionale de contabilitate sau cu orice alt criteriu prestabilit. De cele mai multe ori,
auditul financiar este asociat cu auditorii externi.
Auditul de conformitate. Scopul auditului de conformitate este acela de a determina
dac o persoan fizic sau o entitate patrimonial a respectat anumite politici sau norme
legale. Criteriile care sunt urmrite n cadrul acestui tip de audit sunt mult mai specifice i pot
1
CAPITOLUL 2
IMAGINEA FIDEL, PRAGUL DE SEMNIFICAIE I PROCESUL DE
EANTIONARE N AUDIT
2.1. Imaginea fidel
2.1.1. Conceptul de imagine fidel
Notiunea de imagine fidel n audit nu este clar definit; de o manier general, ns,
imaginea fidela este un concept care nu poate fi disociat de regularitatea i sinceritatea
contabilitatii.
REGULARITATEA presupune conformitatea la regulile si procedurile contabile, deci
la principiile contabile general admise. Reglementrile contabile romnesti prevd, de altfel,
c pentru a da o imagine fidel patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor obtinute
trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii
contabile, cum sunt:
principiul prudentei; prudenta presupune o apreciere rezonabil a faptelor n scopul
evitrii riscului de a transfera n viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva
patrimoniul si rezultatele financiare ale ntreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este
admis supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea
elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinnd cont de deprecierile, riscurile si pierderile
posibile generate de desfsurarea activittii exercitiului curent sau anterior;
principiul permanentei metodelor care conduce la continuitatea aplicrii regulilor
si normelor privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate si prezentarea elementelor
patrimoniale si a rezultatelor, asigurnd comparabilitatea n timp a informatiilor contabile;
principiul continuittii activittii potrivit cruia se presupune c unitatea
patrimonial si continu n mod normal functionarea ntr-un viitor previzibil, fr a intra n
stare de lichidare sau de reducere sensibil a activittii;
principiul independentei exercitiului presupune delimitarea n timp a veniturilor si
cheltuielilor aferente activittii unittii patrimoniale pe msura angajrii acestora si trecerea
lor la rezultatul exercitiului la care se refer;
principiul intangibilittii bilantului de deschidere a unui exercitiu financiar, care
trebuie s corespund cu bilantul de nchidere al exercitiului precedent;
principiul necompensrii potrivit cruia elementele de activ si de pasiv trebuie s
fie evaluate si nregistrate n contabilitate separat, nefiind admis compensarea ntre posturile
de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum si ntre veniturile si cheltuielile din contul de
rezultate.
SINCERITATEA presupune aplicarea cu bun credint a regulilor si procedurilor
contabile, n functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie s o aib despre
realitatea si importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor din ntreprindere.
2.1.2 Criterii de apreciere a imaginii fidele
8
Selectia in bloc. Spre exemplu, auditorul poate alege pentru testare dintr-un total
de 1.000 de articole, elementele de la 299 pana la 371, fara sa omita vreun
articol din interval si fara sa selecteze articole din afara intervalului.
Esantionarea se poate realiza atat prin metode statistice, cat si prin metode
nestatistice.
Esantionarea prin metode statistice implica determinarea esantioanelor si
interpretarea rezultatelor prin prisma teoriei probabilitatilor. Aplicarea acestei metode de
esantionare nu inlocuieste rationamentul profesional al auditorului, ci doar ofera o baza mai
stiintifica pentru exercitarea unui astfel de rationament. Esantionarea prin metode statistice
11
Riscul acceptarii incorecte. Acest risc apare atunci cand, pe baza esantionului
ales, rezultatele unui test de detaliu sustin concluzia ca soldurile inregistrate ale
conturilor nu prezinta erori semnificative, cand in realitate acestea prezinta
astfel de erori.
Riscul unei respingeri incorecte. Acest risc apare atunci cand, pe baza
esantionului ales, rezultatele unui test de detaliu sustin concluzia ca soldurile
inregistrate ale conturilor prezinta erori semnificative, cand in realitate acestea
nu prezinta astfel de erori.
13
20
21
22
23
25
29
actionarii;
managementul;
angajatii;
clientii;
furnizorii, etc.
Sursele legale care reglementeaza acest tip de relatii se regasesc in legislatia
referitoare la societatile comerciale, la insolventa, diverse reglementari financiare, etc.
Exemple de acte care contravin guvernantei corporative sunt: :spalarea banilor,
utilizarea informatiilor confidentiale pentru a obtine castiguri la tranzactionarea titlurilor, etc.
Una din prevederile specifice conceptului este necesitatea separarii consiliului de
administratie de managementul firmei. Consiliul de administratie ar trebui sa urmareasca
activitatea managementului si sa se asigure ca acesta face o raportare corecta catre actionari.
Acest lucru nu se poate intampla atunci cand CEO -ul este una si aceeasi persoana cu
presedintele consiliului de administratie. Acesta este un model specific Marii Britanii.
Prin guvernanta corporativa se urmareste cresterea performantei companiei si
armonizarea diferitelor grupuri de interese. In special, dupa marile scandarilor care au zguduit
companii precum WorldCom sau Enron guvernele si autoritatile de control si-au canalizat
atentia pe stabilirea unui sistem mai eficient de guvernare a companiilor
Una dintre organizatiile care s-a concentrat asupra implementarii unui regim de
guvernanta corporativa este OECD. Principiile OECD vizeaza asigurarea unui cadru
transparent si care sa respecte legislatia in vigoare, specificarea clara a drepturilor actionarilor
(in cele din urma guvernanta corporativa trebuie sa apere drepturile actionarilor), transparenta
informatiei, stabilirea rolului consiliului de administratie astfel incat acesta sa tina cont de
interesele diferitelor grupuri de actionari , etc.
6.3. Principiile guvernantei corporative
Principiile guvernantei corporative, stabilite de OECD constituie un ghid util in
implementarea guvernantei corporative la nivelul fiecarei tari.
Aceste principii urmaresc imbunatatirea cadrului legal si institutional din fiecare tara
pentru functionarea pietelor financiare, pentru ghidarea investitorilor, companiilor si altor
parti implicate in dezvoltarea unui sistem sanatos de guvernanta corporativa.
In mod deosebit, aceste principii se aplica companiilor listate.
Aceste principii sunt:
Asigurarea cadrului pentru aplicarea unui sistem eficient de guvernanta corporativa;
32
BIBLIOGRAFIE
Bibliografie
1. Boaj, M., Radu, S., C., Control i audit financiar, Editura UNIVERSITAR, Bucureti,
2008
2. Boulescu, M., Gdu L., Auditul sitaiilor financiare, Editura Tribuna Economic,
Bucureti, 2010
3. Boulescu M., Audit concept, investigaii, denaturri - Editura Tribuna Economic,
Bucureti, 2011
4. Dobroeanu L., Dobroeanu C.L., Audit, concepte i practici, Editura Economic,
Bucureti, 2002
5. Ghi, M., Sas, F., Tomas, A., S., Briciu, S., Ghi, R., Dobra, I., B., Guvernana
corporativ i auditul intern, Editura AETERNITAS, Alba Iulia, 2009
6. Ghi, M., Auditul intern, Ediia a doua, Editura Economic, Bucureti, 2009
7. Lenghel, R., D., Control i audit financiar-contabil, Editura RISOPRINT, 2008
8. Morariu, A., Suciu, Gh., Stoian, F., Audit intern i guvernan corporativ, Editura
UNIVERSITAR, Bucureti, 2008
9. Toma, M., Audit suport curs CECCAR, 2011
10. Toma, M., Iniiere n auditul situaiilor financiare ale unei entiti -Ediia a III-a revizuit
i adugit-, Editura CECCAR, Bucureti, 2009
35
3.
4.
***Legea 672/2002, legea privind auditul public intern, republicata n Monitorul Oficial,
Partea I nr. 856 din 5 decembrie 2011
***OG 23/2012 pentru modificarea si completarea OUG 90/2008 privind auditul
statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale
consolidate si a OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si
a contabililor autorizai, publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 624 din 30
august 2012
***Legea 26/2010 pentru modificarea si completarea OUG nr. 75/1999 privind
activitatea de audit financiar. Lege nr. 26/2010, Publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 145 din 5 martie 2010
***Hotarre nr. 9/180/2009 pentru modificarea Regulamentului privind auditul de
calitate in domeniul serviciilor contabile, aprobat prin Hotararea Consiliului
superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania nr.
08/91/2008, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 862 din 10 decembrie 2009
12. *** Ordonana nr. 119 din 31 august 1999, republicat i actualizat privind controlul
managementul-riscurilor/
36