China-tara simbolurilor

In arta europeana, omul este in centrul artei, portretul acestuia, bucuriile si

tragediile vietii, omul in frumusetea meditatiei sale-figura umana domina totul.
In arta chineza, natura domina totul. Omul nu este decat o particica a
naturii. Daca artistii europeni isi exteriorizeaza tumultoasa lor viata sufleteasca,
maestrii chinezi recurgeau la simboluri pentru a sugera cu delicatete intimitatea
vietii lor afective.
Un tratat de initiere in tainele picturii chineze recomanda "Cand esti
furios, picteaza bambusi, cand esti fericit picteaza orhidee, iar cand iubesti, flori
de cires"
Patrunderea in lumea simbolurilor este un exercitiu de apropiere intre
doua civilizatii, intre doua sisteme de mentalitati, intr-o lume a conflictelor
spirituale. In lumea simbolurilor chinezesti sunt 4 plante nobile:
-bambusul=viata lunga si demna
-orhideea, pictata in momentele de bucurie ale vietii= modestia adevaratului
intelectual ca nu impresioneaza prin vorbe mari, ci prin temeinicia cunostintelor
sale, care se intruchipeaza in fapte nobiliare.
-crizantema, mult indragita si respectata in China, floarea-regina=prietenia si
viata matura, plina de satisfactii alese
-floarea de prunisor=speranta, increderea in viata, in eternitate. O crenguta de
prunisor fulguita de zapada simbolizeaza spiritul neinfricat, ce stie sa ingrunte
greutatile vietii.
In fata unui tablou ce infatiseaza o floare delicata impreuna cu bambusul
si pinul, muntii, "cei trei prieteni in frigul iernii", un chinez iubitor al artei
traditionale va medita asupra frumusetii unei prietenii loiale, ce rezista in fata
incercarilor vietii.
Imaginea florilor de cires este emblema dragostei dintre soti, simbolul
unei casnicii armonioase si fericite.

Bujorii sugereaza dorinta de a avea succes in viata publica, cea aducatoare

de onoruri si stare materiala indestulatoare.
Narcisele simbolizeaza increderea in puterea vietii, motiv pentru care, cu
ocazia anului nou lunar, sunt nelipsite din casele oamenilor asemenea brazilor de
la noi.
Muntii infatisati maiestuos si galosi sau acoperiti cu pini sau bambusi,
creeaza imaginea ca omul se contopeste cu elementele naturii, cu pamantul.
Omul e doar o insignifianta pata de culoare. Aceste elemente simbolizeaza
elementele cosmice, eterne, vesnicia pamantului si taria de caracter, insusiri ale
omului desavarsit.
Lotusul, ce isi are radacinile in malul baltilor, razbate pana la luciul apei
pentru a-si etala imaculata floare, constituie un alt simbol des intalnit in China.
Alaturi de egreta, lotusul este emblema puritatii, a perfectiunii, atat in cultul
daoist, cat si in cel budist.
Svastica, stravechea emblema din India, Persia si Grecia antica, numita
sanscrita srivatsa, semnifica locul unde se aduna tot ce este de bun augur. Ea a
devenit simbolul religios al brahmanismului, budismului si crestinismului. Dupa
patrunderea budismului in China, adeptii acestei credinte au preluat simbolul ca
o expresie a tot ce poate fi mai bun si mai virtuos in aceasta lume.
Tarji=originea tuturor lucrurilor. Acest semn cu valente magice, format
dintr-un cerc, semnul perfectiunii si al unitatii, ce include in sine cele doua forte
complementare-yin(principiul feminin, negativ) si yang(principiul masculin,
pozitiv). Perpetua miscare simbolizeaza punctul de plecare al creatiei si al
evolutiei lumii. Treptat, acesta a ajuns sa simbolizeze armonia.
Evantaiul=gingasia sentimentelor
Sabia=puterea suprema
Tartacuta=increderea in vindecare
Castanietele=muzica
Lotusul=puritate

Cele "opt" obiecte de pret:

perla=noroc si soarta norocoasa
scoica=victoria
moneda(banul)=bogatie
figura rombica=victoria si succesul in toate
oglinda=fericirea conjugala
cartile=intelepciune
cornul de rinocer=sanatate
frunza de pelinita=fericire
umbrela=noblete sufleteasca
copilasii dolofani= dorinta de a avea urmasi sanatosi si numerosi
inorogul=semnul bunului augur, aducator de bogatie materiala si implinire
spirituala
liliacul=fu=fericirea; reprezentarea a 5 lilieci=cele 5 fericiri la care aspira orice
chinez: longevitate, sanatate, belsug, virtute si moarte naturala.
pestele=belsug, trai indelungat
flluturele=

fericita

elefantul=xiang=bun augur
varza=ping=pacea si avansarea in rang

Culorile au si ele valoarea lor simbolica:

ROSU - soarele, elementul yang al vietii. E prezenta la nunta, nastere,
onomastica
GALBEN, auriu - culori imperiale si ale aristocratiei inrudita cu familia
imperiala

VERDE - culoarea prostituatelor. Un barbat incornorat era "purtator de palarie

verde".
NEGRU si ALB - culori de rau augur, ale doliului
ALBASTRU - culoarea doliului decent, de lunga durata, era "costumul
eternitatii", cu care era imbracat mortul.

Dragonul este aproximativ corespondentul balaurului din basmele

existente la mai multe popoare, a fost considerat de colectivitate fie aducator de
calamitati, fie sprijin pentru oamenii simpli; ei simbolizeaza vigoarea, forta si
agilitatea mintala si fizica. In ierarhiile imperiale insa, a devenit insemnul
originii divine a imparatilor, "fiii cerului", simbol al puterii supreme in stat.
Simbolul se gaseste inca din neolitic (cu cca 7000 de ani in urma); s-a
transformat intr-un simbol imperial odata cu cresterea importantei simbolice a
dragonului; s-a interzis poporului folosirea lui drept element decorativ.
Imparatul purta o roba de ceremonie brodata cu un singur dragon ce-i inconjura
corpul. Dansul dragonului-de anul nou. Se facea o intrecere a barcilor dragon.
Anul 2000 a fost anul dragonului.