Sunteți pe pagina 1din 16

Tuberculoza

Ce este tuberculoza?
Tuberculoza este o maladie infectioasa periculoasa, care, Tn cazul nedepistarii la timp si
tratarii inadecvate, poate duce la pierderea capacitatii de munca, invaliditate si deces.
Cel mai frecvent tuberculoza afecteaza plamTnii (tuberculoza pulmonara), TnsS poate
afecta si alte organe (tuberculoza oaselor si articulatiilor, tuberculoza renala, tuberculoza
ganglionilor limfatici intratoracici, tuberculoza aparatului uro-genital, tuberculoza pielii,
a ochiloretc.)
De ce este provocata tuberculoza?
Tuberculoza este provocata de mycobacteria tuberculozei (Mycobacterium tuberculosis)
numita si bacilul Koch Tn numele medicului Robert Koch, care a descoperit agentul
patogen al maladiei.
Ce reprezinta mycobacteria tuberculozei?
Este un microorganism neobisnuit de viabil, care Tsi pastreaza proprietatile la uscare,
congelare, dupa prelucrarea cu alcool, acid si alcalii. Lumina directa a soarelui,
temperaturile ridicate si substantele care contin dor distrug rapid bacteriile. lata de ce eel
mai mare rise de contaminare cu tuberculoza reprezinta Tncaperile fnchise, umede si
neaerisite.
Cum are loc transmiterea infectiei (contaminarea)?
In majoritatea cazurilor, tuberculoza este transmisa pe cale aeriana de la bolnavul cu
tuberculoza pulmonara contagioasa, adica care elimina mycobacteria tuberculozei.
Sursa principals de infectie o constituie sputa bolnavului care raspTndeste Tn aer
microparticulele ei bacilifere eliminate prin tuse, stranut, vorbire si scuipat. Acestea,
Tmpreuna cu aerul inspirat, patrund Tn plamTnii persoanelor sanatoase, provocTnd
tuberculoza. Persoana sanatoasa poate fi contaminata cu tuberculoza Tn TncSperi
aglomerate, neventilate, Tn care se afla un bolnav de tuberculoza pulmonara contagioasa.
fn cazul altor forme ale maladiei, cum ar ft, de exemplu, tuberculoza renala sau
tuberculoza ganglionilor limfatici, mycobacteriile nu sunt eliminate Tn aer si
contaminarea nu poate avea loc.
Cine este receptiv la tuberculoza?
Orice persoana poate fi infectata cu tuberculoza, indiferent de statutul social si situatia
materiala. Riscului ridicat de transmitere a infectiei sunt expuse:
- persoanele care se afla n contact permanent cu bolnavii de tuberculoza pulmonara
contagioasa;
- persoanele cu imunitate scazuta, cauzata de subnutritie si conditii nefavorabile de viata,
afectiuni cronice;
- persoanele infectate cu HIV;
- fumatorii activi; persoanele care consuma alcool si/sau droguri;
- copiii nevaccinati contra tuberculozei.
Care sunt consecintele tuberculozei?

- Mycobacteriile tuberculozei distrug tesutul pulmonar, ducnd la invaliditate grava a


bolnavilor si la deces.
- Boala poate evolua latent timp ndelungat si, daca persoana nu este obisnuita sa acorde
atentie starii generale nesatisfacatoare a organismului, ea va solicita asistenta medicala cu
ntrziere, ca urmare tratamentul fiind de o durata mai lunga si necesitnd mult mai multe
eforturi. Drept consecinta, tratamentul ar putea fi ineficient.
- Bolnavul cu tuberculoza pulmonara contagioasa nesupus tratamentului poate infecta
timp de un an de la 10 la 15 persoane. Unui risc sporit sunt supusi membrii familiei
bolnavului si alte persoane care se afla adesea sau permanent n anturajul lui.
Care sunt principalele simptoame ale tuberculozei?
Cel mai frecvent tuberculoza afecteaza plamnii. Principalele simptoame ale tuberculozei
pulmonare sunt:
- Tuse cu sputa mai mult de 3 saptamni
- Febra timp de o saptamna fara o cauza evidenta, frisoane
- Dureri n regiunea cutiei toracice
- Hemoptizie (sputa cu snge eliminata prin tuse)
- Scadere brusca n greutate
- Pierderea poftei de mncare
- Astenie permanenta, oboseala
- Dispnee la efort fizic
- Transpiratii excesive, mai ales noaptea
Cum trebuie sa procedati n cazul n care ati constatat simptoamele mentionate la
dumneavoastra sau la apropiatii dumneavoastra?
n nici un caz nu initiati un autotratament, nu pierdeti timpul. N CEL MAI SCURT
TIMP SOLICITATI ASISTENTA MEDICULUl' DE FAMILIE. Medicul va dispune
trimiterea dumneavoastra pentru examinari la ftiziopneumolog. Numai specialistul poate
prescrie un tratament adecvat. Nu trebuie sa va nspaimnte diagnosticul tuberculoza".
Un tratament precoce este sansa dumneavoastra de a va vindeca.
Ce investigatii se fac n cazul prezentarii cu simptoame sugestive de tuberculoza?
Principalele investigatii efectuate n caz de suspectare a tuberculozei la maturi sunt:
examenul medical, analiza microscopica a sputei si radiografia cutiei toracice. Toate
aceste investigatii nu provoaca dureri si sunt inofensive. Volumul de investigatii este
stabilit de medic.
Cum se trateaza tuberculoza?
Actualmente exista cteva preparate antituberculoase eficiente care contribuie la:
- stoparea dezvoltarii mycobacteriilor tuberculozei
- distrugerea mycobacteriilor tuberculozei
- prevenirea dezvoltarii rezistentei mycobacteriilor tuberculozei la medicamente

n functie de preparatele antituberculoase, proprietatile mentionate mai sus se manifesta


n mod diferit. De aceea medicul-ftiziopneumolog, n urma examinarii bolnavului si n
baza rezultatelor analizelor efectuate, stabileste combinatia optima ale acestor preparate.
Administrarea preparatelor medicamentoase bolnavului are loc sub supravegherea directa
a lucratorilor medicali.
Tratarea tuberculozei este un proces ndelungat, cu durata de cteva luni. Pe durata
tratamentului, periodic sunt efectuate analize ale sputei la prezenta mycobacteriei
tuberculozei si alte investigatii necesare. Pentru un tratament eficient este necesara
respectarea cu strictete a tuturor indicatiilor medicului.
Daca tratamentul are loc n stricta conformitate cu prescriptiile medicului, boala cedeaza.
Pacientul care a trecut cursul integral de tratament se vindeca si nu mai prezinta o sursa
de infectie pentru societate.
De ce este necesar controlul administrarii preparatelor?
Tratamentul de lunga durata este obositor pentru unii bolnavi de tuberculoza si, simtinduse mai bine peste putin timp dupa nceperea administrarii preparatelor antituberculoase,
acestia ntrerup tratamentul sau nu administreaza toate preparatele prescrise de medic. n
aceste cazuri creste rezistenta mycobacteriei tuberculozei la medicamentele administrate,
iar pacientul devine o sursa de raspndire a tuberculozei rezistente la medicamente.
Tratarea unei astfel de forme de tuberculoza este mult mai complicata, de durata mai
lunga si nu ntotdeauna duce la vindecare.
Ct costa tratarea tuberculozei?
n Moldova diagnosticul si tratamentul tuberculozei sunt gratuite.
Care sunt consecintele bolii netratate?
n unele cazuri tuberculoza evolueaza att de repede nct decesul bolnavului poate
surveni peste cteva luni. n celelalte cazuri boala evolueaza cronic. Acutizarea acesteia
decurge foarte greu - cu febra, tuse persistenta si dureroasa, hemoptizie. Bolnavul pierde
n greutate, pierde nu doar capacitatea de munca, ci si capacitatea de a efectua lucrari
simple n gospodarie, de a se misca. Extenuat si neajutorat el poate supravietui ctiva ani,
continund sa infecteze pe cei din jurul sau.
Poate oare fi prevenita infectarea cu tuberculoza?
Binenteles. n primul rnd, trebuie redus numarul bolnavilor - sursa de mycobacterii de
tuberculoza. Pentru aceasta este necesar ca toti bolnavii de tuberculoza sa solicite la timp
asistenta medicala si sa obtina un'tratament complex. Cel mai bun mod de profilaxie a
tuberculozei este depistarea la timp si tratamentul adecvat.
Totodata, fiecare om poate si trebuie sa contribuie la cresterea imunitatii organismului
sau. Renuntarea la anumite deprinderi vicioase, respectarea regimului alimentar, calirea
organismului, exercitiile fizice pot diminua riscul de contaminare cu tuberculoza.
Daca n casa sunt bolnavi de tuberculoza, pentru a evita contaminarea celor din jurul lui
este necesara aerisirea frecventa a ncaperii si curatarea umeda a acesteia de 2-3 ori pe zi.
Bolnavul, n timpul tusei si stranutului, trebuie sa-si acopere nasul si gura cu o batista sau
cu un servetel, sa utilizeze scuipatoare, care urmeaza a fi dezinfectate. Batistele si
servetelele cu sputa trebuie distruse.

RETINETI!

Orice persoana poate fi infectata cu tuberculoza, / indiferent de statutul social si

situatia materiala.

!
!

Tuberculoza se transmite de la persoana bolnava m la cea sanatoasa pe / cale aerogena.

La aparitia a ce! putin unuia din simptoamele specifice tuberculozei, de urgenta

solicitati asistenta medicului de familie.

Tuberculoza se trateaza numai cu preparate * antituberculoase speciale sub

supravegherea directa a lucratorilor medicali. n nici un caz nu va autotratati!

Tratamentul trebuie continuat att timp ct este indicat de medic pentru a evita aparitia

tuberculozei rezistente la medicamente.

Tuberculoza POATE FI TRATATA!


Tuberculoza

1. Ce este tuberculoza ?
Tuberculoza este boala infecto-contagioasa
cu evolutie cronica, provocata de bacilul
Koch (bacilul tuberculozei) si care poate
afecta toate organele corpului, cu precadere
plamnii.
2. Care este cauza ?
Boala este provocata de infectarea cu un
microb, bacilul Koch. Tuberculoza primara
este
determinata
de
infectia
cu
Micobacterium Tuberculosis, transmisa pe
cale aeriana de la om la om.
Prin scaderea apararii imunitare, se constituie
terenul nefavorabil pe care se reactiveaza
infectiile cu acesti microbi ai tuberculozei.
Principalii factori de risc care duc la slabirea
organismului
sunt:
vrsta
naintata,
alcoolismul,
subnutritia,
SIDA,
diabetul
zaharat,
- tratamentele cu prednison (corticoterapia),
leucemia,
limfoamele
maligne,
- operatiile pe stomac (gastrectomia),
- tratamentele cu substante citostatice (pentru
cancer),
- silicoza.
3. Care sunt simptomele tuberculozei ?
Tuberculoza pulmonara primara apare,
frecvent, fara simptome si, eventual, se
manifesta ca si o stare gripala. n cazuri cu
evolutie grava, se manifesta prin (vezi in
coloana din dreapta):

transpiratii
tuse
si
apa
la
plamni
(revarsat
o
eruptie
pe
piele
(eritem
Dupa vindecare si, eventual, reinfectie, tuberculoz
postprimara
se
manifesta
tuse
transpiratii
- lipsa poftei de mncare (anorexie) cu scader
diminuarea
capacitatii
de
- tuse cu expectoratie sanguinolenta (cu snge,
snge),
- dureri toracice.
4. Care este tratamentul n tuberculoza ?

Tratamentul trebuie sa se faca cu doze mari, c


antibiotice deodata si cu medicamente la care bac
rezistenti. Tratamentul unei tuberculoze trebuie pre
mult, uneori peste un an, si chiar peste un an
Medicamentele antituberculoase utilizate sunt:
rifampicina,
streptomicina,
etambutolul,
Alimentatia bolnavului trebuie sa fie, n primul rnd
cuprinda toate felurile de alimente. Ea trebuie sa
produse bogate n albumine (carne, peste, brnza
fainoase, dulciuri, grasimi si verdeturi.

5. Ce trebuie facut pentru a preveni mbolnavirea

Alimentatia si igiena sunt conditii de baza pentru ca


sa
fie
Trebuie crescuta puterea de aparare a organismului,
fata
agresiunii
Pentru ca sursa de infectie o constituie oameni
animalele bolnave de tuberculoza, un prim si import
preventie este tratamentul bolnavilor, pentru a face s
posibilitatea contactarii bolii de catre persoanele sa
contactii tuberculosi (sputa bolnavilor de tuberculoz
numar enorm de bacili).

TUBERCULOZA SECUNDARA
Definitie: tuberculoza secundara sau ftizia este o tuberculoza de suprainfectie (fie
endogena - prin reactivarea leziunilor primare - fie, mai rar, exogena prin contaminari
noi), care debuteaza prin leziuni nodulare apicale sau infiltrate precoce. Domina
fenomenele de imunitate specifica relativa. Leziunea caracteristica este caverna, a carei
evolutie este cronica. Diseminarile sunt de obicei bronhogene; se insotesc de pleurezie,

iar prognosticul este rezervat.


Etiopatogenie: boala apare de obicei la adult si debuteaza frecvent printr-un infiltrat in
lobul superior, numit infiltrat precoce. Se datoreaza fie reinfectiei endogene, prin
scaderea rezistentei organismului in conditii precare de mediu (surmenaj, subalimentatie)
sau dupa boli anergizante, care redeschid focarele gan-glionare ale complexului primar,
fie reinfectiei exogene, in care bacilii Koch provin dihtr-o suprainfectie pe cale aeriana.
in afara debutului prin infiltrat precoce, tuberculoza secundara mai poate incepe cu un
complex primar excavat cronicizat, cu perforarea unui ganglion intr-o bronhie sau cu o
diseminare hematogena in plamani. Diseminarile se fac, de obicei, pe cale bronhogena.
Simptome: debutul poate fi asimptomatic, boala fiind descoperita cu ocazia unui control
radiologie, sau insidios, cu fenomene de impregnare bacilara: inapetenta, pierdere
ponderala, astenie fizica si psihica precoce si constanta, amenoree, subfe-brilitate,
transpiratii nocturne, uneori si expecto-ratie. Alteori, debutul poate fi acut, brusc,
realizand diferite aspecte: pneumonie, pseudogripal, hemoptoic, pleuretic.
in perioada de stare, un caracter particular il prezinta febra, lainceput discreta, vesperala,
iar mai tarziu ridicata, depasind 39 si destul de bine suportata de bolnav. Tusea, care la
inceput este uscata si apare in accese, constituie simptomul fundamental. Uneori se
insoteste de varsaturi. Expectorata este redusa, in fazele de remisiune si abundenta in
perioadele active (de obicei muco-purulenta, verzuie, cu miros fad). in scuipatoare are
aspect floconos sau de monede (sputa numulara). Uneori este striata cu firisoare de sange.
Durerile toracice pot lipsi, dar se intalnesc in formele pleuretice si in complicatiile
pleurale. Dispneea exista destul de des,depinzand de intinderea leziunilor. in
pneumotoraxul spontan apare brusc si este Pulmonara intensa. Hemoptizia este un
simptom frecvent. Poate fi: minimala (spute hemoptoice), aparand in faza de debut a bolii
(hemoptizii revelatoare) sau in tuberculozele fibroase: mijlocie (pana la 1 litru), tinand
cateva zile sau saptamani; fulgeratoare, provocand moartea bolnavului in cateva minute,
prin asfixie sau soc.
Semnele fizice sunt foarte variate, dar necaracteristice. Se pot intalni sindroame de
condensare, cavitare, semne de emfizem sau de bronsita, uneori doar cateva raluri
crepitante, alteori numai modificari ale murmurului vezicular.
Examenul radiologie este absolut indispensabil pentru precizarea diagnosticului.
Aspectele obisnuite sunt: infiltrate, sub forma de opacitati rotunde sau ovalare situate, de
obicei, subclavicular, opacitati omogene lobare sau segmentare, opacitati nodul are,
opacitati liniare si imagini cavitare.
Examenele de laborator: in tuberculozele active, viteza de sedimentare, este accelerata,
dar o viteza normala nu exclude existenta unei tuberculoze evolutive. He-moleucograma
arata obisnuit leucocitoza, mai rar anemie. Examenul bacteriologic cuprinde cercetarea
bacilului Koch in sputa, in lichidul de spalatura gastrica si, la nevoie, in secretia prelevata
prin bronhoscopie. Trebuie folosite toate tehnicile pentru descoperirea bacilului Koch,
inclusiv cultura sau inocularea la cobai. Se spunea inainte, ca nu se poate pune
diagnosticul de tuberculoza, inainte de punerea in evidenta a bacilului Koch. Astazi se
stie ca, sub influenta tuberculostaticelor, bacilii pot disparea rapid, chiar inaintea
vindecarii. Cand examenul direct este negativ, se vor face neaparat o cultura si o
antibiograma.
Formele clinice se precizeaza in special cu ajutorul examenului radiologie.

Tuberculoza infiltrati va (infiltratul precoce) este forma obisnuita prin care apare
tuberculoza adultului. Debutul poate fi insidios sau acut. Imaginea radiologica caracteristica, este un infiltrat - o opacitate rotund-ovalara - bine delimitat sau cu marginile
estompate. Evolueaza spontan spre cazeificare si excavare.
Tuberculoza fibrocazeoasa cavitara (17, fig. 18, fig. 20) constituie forma comuna a
tuberculozei adultului. Leziunea caracteristica este caverna, care coexista cu alte tipuri de
leziuni: infiltrate, leziuni bronsice, zone de atelectazie, emfizem, dilatatii bronsice,
modificari pleurale. Boala evolueaza in puseuri, care alterneaza cu perioade de remisiune.
Complicatiile sunt frecvente. Diseminarile bronhogene constituie modul obisnuit de
extindere a leziunilor. Tuberculoza fibroasa se caracterizeaza prin predominanta
elementelor fibroase, care variaza de la cateva elemente discrete, pana la fibrozarea unui
plaman intreg (fibrotorax). Boala evolueaza lent si relativ benign. Evolutia este de lunga
durata, formele grave ducand de regula la cordul pulmonar cronic.

. Alte Forme clinice sunt: tuberculoza bronsica, pneumonia si bronhopneumonia


cazeoasa, tuberculoza miliara.
Aspecte particulare ale tuberculozei secundare: tuberculoza pulmonara asociata cu
silicoza, constituie silicotuberculoza.
in raport cu varsta, tuberculoza pulmonara are o evolutie mai severa la sugari si
adolescenti. La batrani, datorita scaderii rezistentei organismului, se produc reactivari ale
vechilor focare, cu tendinta la cazeificare si excavare. Batranii pot reprezenta o
importanta sursa de infectie, mai ales purtatorii asa-ziselor bronsite cronice, in realitate
tuberculoze evolutive. Sarcina (in primele luni mai ales) si alaptarea, prin scaderea
rezistentei organismului, favorizeaza aparitia tuberculozei pulmonare.
Evolutia tuberculozei s-a modificat mult sub influenta tuberculostaticelor moderne.
Incorect tratata, tuberculoza secundara (ftizia) dureaza timp indelungat, cu perioade de
evolutivitate si perioade de liniste. Tratamentul corect duce de obicei la o evolutie
favorabila. Simpotmele generale si functionale dispar in cateva saptamani. Semnele
radiologice se modifica mai tarziu, incepand sa se atenueze dupa 3-4 luni de Tratament.
Pentru ca bolnavul sa-si reia viata normala, temperatura si viteza de sedimentare trebuie
sa devina normale, iar imaginile radiologice sa dispara sau in orice caz, sa nu persiste
imagini de pierdere de substanta. Se spune ca tuberculoza pulmonara este evolutiva cand
se gaseste bacilul Koch in expectoratie sau in sucul gastric, ori cand imaginile radiologice
se modifica (se extind sau regreseaza). Se spune ca tuberculoza este stabilizata, cand
bolnavul nu prezinta semne clinice de tuberculoza, cand leziunile radiologice sunt stabile
si sputele nu contin bacilul Koch la examene repetete.
Complicatii: pleurezia purulenta, pneumotoraxul spontan, hemoptizia, pleurita si

pleurezia serofibrinoasa, tuberculoza laringelui, tuberculoza intestinala si tuberculoza


uro-genitala.
Prognosticul depinde de natura si intinderea leziunilor pulmonare si de modul in care
Tratamentul este prescris de medic si urmat de bolnav.
Profilaxia detine o pondere importanta in combaterea tuberculozei si are urmatoarele
obiective principale:
intarirea rezistentei nespecifice a organismului, prin cultura fizica si sport si prin
imbunatatirea continua a conditiilor de mediu.
intarirea rezistentei specifice se obtine prin vaccinarea antituberculoasa, care urmareste
cresterea rezistentei la suprainfectiile cu bacii Koch. Se stie, din descrierea fenomenului
Koch, ca un animal infectat cu bacii Koch este refractar la o noua infectie, prezentand o
stare de imunitate. Vaccinarea se face cu vaccinul B.C.G., numit astfel dupa Calmette si
Guerin, care, in 1922 - cultivand pe medii specifice cu bila, bacili bovini virulenti, - au
obtinut bacili care si-au pierdut virulenta, dar si-au pastrat calitatile antigenice,
imunizante. Vaccinarea B.C.G. este o metoda care urmareste protejarea individului
impotriva tuberculozei-boala, conferindu.-i artificial o infectie latenta, care-i da, fara
riscuri, o stare de rezistenta asemanatoare primoinfectiei benigne. Se realizeaza deci o
primoinfectie tuberculoasa neevolutiva, cu instalarea alergiei la tuberculina. Apare astfel
o rezistenta la reinfectia cu bacili Koch. Vaccinarea B.C.G. s-a practicat la inceput prin
metoda perorala, apoi prin cea percutana (cu ajutorul unui vaccinostil). in prezent se
utilizeaza metoda intradermica - la fel ca si testarea tuberculinica -, locul de electie fiind
regiunea postero-externa si inferioara a bratului. Vaccinul actual este liofilizat si se
livreaza in fiole care contin 20 de doze. Pulberea care reprezinta vaccinul se dilueaza cu 2
ml dintr-un solvent special, injectandu-se dupa dizolvare, 0,1 ml suspensie intradermic. in
tara noastra, vaccinarea B.C.G. se aplica sistematic tuturor indivizilor anergici, de la 0 la
25 de ani, adica celor ce reactioneaza negativ la testarea prealabila cu tuberculina si care,
prin urmare, nu si-au constituit, prin infectie naturala cu bacii Koch, o stare de alergie,
respectiv de imunitate.
Durata imunitatii vaccinale este de 5 - 7 ani, astfel ca vaccinarea se repeta din 7 in 7 ani.
Aparitia alergiei postvaccinale la tuberculina se testeaza dupa 6 - 8 saptamani. O
vaccinare eficienta duce la aparitia alergiei in 80 - 90% din cazuri, la scaderea
morbiditatii de patru pana la zece ori si a mortalitatii de sase ori, comparativ cu indivizii
nevaccinati.
Lupta in focar, care urmareste cunoasterea si limitarea sau neutralizarea tuturor focarelor
de contaminare, este un alt obiectiv profilactic important. Prin aceasta actiune se
urmaresc:
- izolarea si tratarea bolnavilor cu leziuni deschise;
- sterilizarea sputei prin fierbere cu lesie (soda 2%) timp de 20 - 30 de minute, cu clorura
de var 10 - 20% sau cloramina 5%;
- sterilizarea veselei, lenjeriei de pat, de corp, a obiectelor si a hainelor prin fierbere,
etuvare sau expunere la soare sau la raze ultraviolete;
- dezinfectia incaperii prin varuire, spalarea dusumelelor cu petrol, vapori de cloramina
5% etc;
- in sfarsit, izolarea, vaccinarea B.C.G. si chimioprofilaxia contactilor, de la caz la caz.
Chimioprofilaxia, alta actiune profilactica, consta in administrarea de tubercu-lostatice
(de obicei H.I.N.) populatiei cu risc crescut de imbolnavire sau reactive: copiilor inca

neinfectati cu tuberculoza, daca traiesc in focare de tuberculoza, in iminenta de a face


infectii repetate, copiilor si adultilor cu I.D.R. pozitiva, deci in iminenta de a contracta
tuberculoza-boala etc.
Depistarea si Tratamentul precoce se adreseaza tuturor cazurilor de tuberculoza, in faze
cat mai precoce, adica in stadiul de tuberculoza primara sau in primele faze ale
tuberculozei secundare. Depistarea poate fi:
- biologica; consta in testarea in masa a tuturor copiilor, adolescentilor si adultilor tineri
prin I.D.R. la tuberculia. Se considera pozitive reactiile in care induratia dermica
depaseste diametrul de 9 mm;
- radio fotografi ca consta in examinarea grupelor de populatie cu risc crescut la
imbolnavire: bolnavii in supraveghere, fostii bolnavi, contactii, hiperergicii, sechelarii, copiii, adolescentii si tinerii, bolnavii cu Simptome respiratorii care dureaza mai
mult de o luna;
- bacteriologica consta in examinarea sistematica a sputei colectate in recipiente speciale
de la toti tusitorii; examenul direct in lumina fluorescenta si culturi pe mediul
Lowenstein-Jensen.
Educatia sanitara joaca un rol important in combaterea tuberculozei: pe de o parte, se
adreseaza bolnavilor, pentru a respecta masurile de preintampinare a raspandirii bolii
(protectia cu dosul palmei sau batista in timpul tusei, utilizarea scuipatorii, vesela si
obiecte de toaleta separate etc.) si recomandarile medicului; pe de alta, se adreseaza
intregii populatii, pentru a se feri de contaminare sau a se prezenta de timpuriu la control.
Tratament
- Igieno-dietetic ramane - cu toate rezultatele remarcabile obtinute prin tuber-culostatice absolut indispensabil pentru terapia tuberculozei. Cura de repaus, aero-climatoterapia,
dietoterapia pot fi considerate inca un Tratament de baza in tuberculoza.
- Repausul poate fi prescris, fie lasand bolnavul in mediul sau, fie in spital sau sanatoriu.
Cura de sanatoriu ramane totusi superioara, pentru ca suprima riscul contaminarii pentru
anturaj si obliga bolnavul la o disciplina mai stricta. Spre deosebire de trecut, cura de
repaus se face astazi in cadrul unui regim mai moderat, alternand cu un efort dozat, in
functie de stadiul bolii si de starea generala a pacientului.
- Aero-climoterapia nu mai detine rolul din trecut. Cura de altitudine a ramas un element
facultativ. Se pare ca altitudinea are un efect tonifiant, fizic si psihic, prin aerul curat,
ozonat, de munte si cadrul de frumusete naturala.
- Regimul alimentar trebuie sa fie variat, bogat in proteine si vitamine. Trebuie sa se evite
supraalimentatia si regimurile bogate in grasimi, datorita pericolului aparitiei unor
tulburari digestive. Alcoolul si tutunul trebuie interzise. Un aport de 3 500 - 4 000 cal.
este suficient.
- Psihoterapia este un alt element al Tratamentului general. Muzica, filmele, lectura,
convorbirile bolnavului cu medicul sunt principalele mijloace.
Tratamentul simptomatic si adjuvant ocupa un loc modest in terapia tuberculozei,
deoarece majoritatea Simptomelor cedeaza rapid la administrarea tuberculos-taticelor.
Febra se combate cu aminofenazona sau fenilbutazona. Tusea seaca, iritativa, se combate
cu preparate de codeina (Codenal), cu sedative (Calmotusin) sau cu tinctura de aconit si
beladona (Tusomag). Tusea cu expectoratie nu va fi combatuta, dar se usureaza
expectoratia administrand infuzii expectorante (Sirogal, Sirop expectorant, Sirop de
patlagina). Inapetenta se trateaza cu tincturi amare, stricnina, preparate de calciu, Madiol

etc. Insomnia si starile de neliniste se trateaza cu Bromoval, meprobamat, ciclobarbital


sau clordelazin. Hemoptizia - care este si simptom si complicatie - se combate prin
repaus total, calmarea bolnavului si a familiei, uneori punga de gheata pe piept si
abdomen, hemostatice (injectii cu calciu clorat 10%, vit. K), injectii cu extract de
hipofiza posterioara, sedative (Bromoval, Bromosedin, calciu bromat). in situatii speciale
- mici transfuzii repetate (200 - 300 ml), hormoni corticosuprarenali sau pneumotorax. in
caz de pneumotorax spontan, se calmeaza durerea cu codeina sau morfina, se
administreaza oxigen si se evacueaza aerul prin aspiratie continua. Ca medicatie
adjuvanta, in cazuri speciale, se administreaza A CTH (in perfuzie) sau Superprednol, sub
protectia tuberculostaticelor si vitaminoterapiei. Tratamentul etiologic, este indispensabil
si se face cu tuberculostatice, care sunt antibiotice si chimioterapice active in Tratamentul
si profilaxia tuberculozei. Dupa efectul lor terapeutic se impart in trei categorii: majore:
izoniazida, rifampicina, streptomicina, etambutolul; minore: acidul paraaminosalicilic
(PAS), etionamida, pirazinamida, morfazinamida; de rezerva: cicloserina, tiocarlidul,
viomicina.
Tuberculostaticele se folosesc in asocieri (cate 2-3), pentru intarzierea instalarii
rezistentei si asigurarea unui Tratament activ. in formele acute, in cazul prezentei
bacilului Koch, la examenul direct in sputa, se asociaza izoniazida cu rifampicina (900
mg/zi). Cand bacilul Koch este prezent numai in culturi, se asociaza izoniazida cu
streptomicina (1 g) si etambutolul. in formele cronice se administreaza izoniazida cu
streptomicina.
Izoniazida (H.I.N. - hidrazida acidului izonicotinic) este cel mai intrebuintat
tuberculostatic. Se administreaza de obicei oral (10 mg/kilocorp/zi), sub forma
comprimatelor de 0,050 sau de 0,100 g, dar si i.m. sau i.v. (fiole de 10 ml), insa niciodata
intrarahidian, fiind iritant. Patrunde bine in L.C.R. in formele cazeoase si in ganglioni,
este bacteriostatica si bactericida. Rezistenta bacilului Koch la izoniazida aparand repede,
de aceea trebuie asociata cu alte tuberculostatice. Toleranta este buna, dar uneori pot
aparea inapetenta, varsaturi, constipatie, icter, convulsii, psihoze, polinevrite, insomnie
sau somnolenta, fenomene alergice. Este indicata in toate formele de tuberculoza
pulmonara si extrapulmonara. Este contraindicata in psihoze, insuficienta hepatica sau
renala.
Streptomicina se administreaza de preferat sub forma de Strepancil, in doze de 1 - 2 g/zi,
in 2 prize.
Rifampicina (Rifadin) este bacteriostatica si bactericida. Se administreaza de obicei oral,
in doze a 0,600 g - 0,900 g/zi (capsule de 0,150 si 0,300 g). Spectrul de activitate
cuprinde bacilul Koch, germeni grampozitivi si gramnegativi. Re-zistenta se instaleaza
repede. Toleranta este buna; ca reactii adverse, apar rar: tulburari digestive, icter, reactii
alergice si leucopenie. Este indicata in Tratamentul tuberculozei pulmonare si
extrapulmonare (acute si cronice), septicemii cu stafilococ si infectii biliare.
Etambutolul este tuberculostatic bacteriostatic. Rezistenta apare treptat. Ca reactii
adverse se intalnesc: nevrite optice si periferice, tulburari (digestive si hepatice). Se
administreaza in doze de 25 - 40 mg/kilocorp/zi (comprimatele contin 0,250 g).
Acidulparaminosalicilic (PAS) este activ, dar greu de suport in dozele terapeutice orale 10 - 16 g/zi (drajeuri de 0,300 g si pulbere). Calea i.v. este mai utilizata (perfuzie unica 15 g PAS in solutie/zi). Toleranta este mediocra. Apar frecvent tulburari digestive, urinare
si alergice.

Etionamida (Nizotin), sub forma de drajeuri de 0,250 g si supozitoare de 0,500 g, in doze


orale de 0,750 - 1 g/zi, este indicata in tuberculoza pulmonara si ex-trapulmonara acuta si
cronica. Ca reactii adverse se intalnesc, tulburari digestive, polinevrite, psihoze, eruptii
alergice.
Alte tuberculostatice, utilizate mai rar, sunt: pirazinamida - cu structura asemanatoare
izoniazidei, dar cu activitate mai slaba, si reactii adverse relativ frecvente (tulburari
digestive, hepatice, urinare, alergice); administrare orala si prezentare sub forma de
comprimate de 0,500 g; moifazinamida (Morinamid) - tuberculostatic minor, derivat al
pirazinamidei, cu toleranta mai buna (comprimate de 0,500 g administrate in doze de 2 3 g/zi); cicloserina (Tebemicina) - sub forma de comprimate de 0,250 g administrate in
doze de 0,5 - 1,5 g/zi, utila in Tratamentul tuberculozei si al unor infectii urinare, activa
asupra bacilului Koch, unor germeni grampozitivi si gramnegativi; tiocarlidul, in doze de
4 - 6 g/zi (comprimate de 0,500 g), este indicat in tuberculoza pulmonara cronica.
Colapsoterapia medicala urmareste punerea in repaus a plamanului bolnav, prin
colabarea (comprimarea) sa spre hil, suprimand astfel traumatismul respirator si
favorizand procesul de cicatrizare. Se realizeaza prin:
- pneumolorax artificial, care consta in introducerea unei cantitati de aer in cavitatea
pleurala, prin punctionare, de obicei in spatiul al III-lea - al IV-lea inter-costal. Se
practica in caz de esec al Tratamentului cu tuberculostatice. Metoda se foloseste mult mai
rar decat in trecut. in cazul aderentelor sau bridelor, care unesc cele doua pleure,
impiedicand patrunderea aerului, se procedeaza la sectionarea acestora cu cauterul, pe
cale endoscopica (tehnica Jacobaeus);
- pneumoperitoneu, care consta in introducerea unei cantitati de aer in cavitatea
peritoneala. Se practica in leziunile situate la baza plamanilor si pentru combaterea unor
hemoptizii.
Tratamentul chirurgical se aplica in cazurile nerezolvate prin Tratamentul etiologic.
Metodele utilizate sunt:
- exereza - metoda de electie care consta in rezecarea unui segment (segmentec-tomie),
lob (lobectomie) sau chiar a unui plaman (pneumectomie);
- toracoplastia - folosita cand exereza nu este posibila. Consta in rezecarea unui numar
de coaste (3 - 6), obtinandu-se colabarea cu retractia definitiva a plamanului, care
favorizeaza vindecarea leziunilor;
- pneumotoraxul extrapleural, care consta in introducerea unei cantitati de aer intre
pleura parietala si peretele toracic.
Cultura fizica si terapia ocupationala (prin munca) folosesc ca arma terapeutica efortul
fizic dozat, care stimuleaza capacitatea de aparare a organismului, realizand o tranzitie
spre reincadrarea in munca si constituind o modalitate de recuperare a bolnavului (uneori
prin recalificare).
Ultima masura terapeutica este reincadrarea in munca a bolnavilor {reabilitarea).
Aceasta incepe din momentul internarii, sub forma culturii fizice si a terapiei
ocupationale, si se continua progresiv. in unele cazuri se impune recalificare in alta
profesie.

TUBERCULOZA
1. DEFINIIE

Tuberculoza este o infecie cronic, recurent, care afecteaz mai frecvent plmnul.
Stadiile evolutive sunt:
infecie primar,
infecie latent,
infecie recrudescent.
Dup infecia primar, la vrful plmnului rmn cicatrici nodulare sau calcificri i/sau
adenopatie hilar rezidual calcificat. Din aceste sedii TBC se poate activa la orice
vrst producnd localizri pulmonare sau n alte organe (rinichi, ganglioni limfatici, oase
lungi, vertebre). Frecvent activarea survine la1-2 ani de la infecia iniial sau este
favorizat de boli i tratamente imunodepresoare, silicoz, etilism, stress.
2. ETIOLOGIE
Mycobacterium tuberculosis i mai rar Mycobacterium bovis, bacili din genul
Mycobacterium;
Rezist o perioad lung de timp n aer i n praful din ncperi, mai ales n condiii de
uscciune;
Aciunea direct a soarelui i omoar n 24-30 h; prin fierberea laptelui sunt distrui n 5
minute, la 1000C; fenolul 2% omoar bacilii din sput n 24h.
3. MANIFESTRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
Boala are rspndire universal, cu evoluie endemic, morbiditatea fiind n cretere,n
ultimii ani; incidena la 100.000 locuitori a ajuns de la valori de 50-60, n anii 80, la
valori de peste 100 de cazuri, n 1995-1998. Morbiditatea predomin n mediul urban i la
sexul masculin.
4. DIAGNOSTIC POZITIV
4.1. DIAGNOSTIC CLINIC
Tuberculoza pulmonar

Tuberculoza pulmonar apare mai ales prin reactivarea focarelor


nodulare din apexul pulmonar, de unde se rspndete pe cale bronic
i mai rar prin receptarea unei noi infecii.
Simptomatologia este tears, chiar absent. Tusea este prezent, dar intermitent, uor de
atribuit unei viroze sau fumatului. La nceput expectoraia este redus, mucoas, de
culoare galben sau verzuie, mai ales matinal. Pe msur ce boala progreseaz tusea
devine mai persistent i expectoraia mai abundent.
n fazele iniiale, dispneea apare n cazul unui pneumotorax sau a unei pleurezii, iar n
fazele tardive este dependent de extinderea leziunilor.
Hemoptizia caracterizeaz tuberculoza pulmonar dup o evoluie prelungit.
La copii, adenopatia hilar, poate sugera diagnosticul n prezena tusei iritative. Fr
tratament infecia evolueaz spre tuberculoz miliar, meningit sau menigo-encefalit.
Boala este mult mai sever la pacienii imunosupresai.

La vrstnici infecia se poate reactiva att la nivel pulmonar, ct i renal, osos,


meningean, cu simptomatologie clinic redus, ceea ce face ca diagnosticul s fie stabilit
cu ntrziere.
Pleurezia tuberculoas apare prin rupturi ale leziunilor pulmonare situate n vecintatea
pleurei. Lichidul pleural este serocitrin i conine puini germeni, dar frecvente limfocite.
Tuberculoza extrapulmonar
meningita TBC;
tuberculoz renal;
peritonit TBC;
pericardit TBC;
TBC ganglionar;
TBC osoas i articular;
TBC gastrointestinal;
TBC hepatic;
TBC miliar.
Meningita TBC
Simptomatologia neurologic se instaleaz insidios, pe fondul impregnaiei bacilare.
Debutul este prelungit, cu febr sau subfebriliti, cefalee, ameeli.
n perioada de stare, la sindromul de iritaie meningean, care poate fi incomplet sau slab
exprimat se adaug semne de afectare a nervilor oculomotori (ptoz palpebral, strabism
etc.).
Tabloul clinic este completat de modificrile LCR sugestive meningitei tuberculoase
(LCR clar hipertensiv, cu proteinorahie mult crescut, glicorahie i clorurorahie sczut i
care scad n dinamic n absena tratamentului specific; elementele celulare sunt
reprezentate de limfocite mici, n numr de zeci, sute). Lsat n eprubet la temperatura
camerei, LCR face vl din care se poate evidenia bacilul Koch n bacterioscopia direct.
Cultura pe mediul Lowenstein se pozitiveaz la 6-8 sptmni.
4.2. DIAGNOSTIC DE LABORATOR
A. Diagnostic bacteriologic
Produsele patologice recoltate sunt: sputa, lichidul pleural, urina, LCR, aspiratele de
mduv osoas, lichidul de ascit, fragmentele de ganglioni.
Recoltarea produselor patologice:
sputa se recolteaz spontan, dup o prealabil asepsie a cavitii bucale cu ser fiziologic,
sau prin aspirarea secreiilor din arborele bronic;
lichidul pleural se recolteaz numai de ctre medic prin puncie pleural;
urina se recolteaz n caz de suspiciune de tuberculoz renal, dimineaa, din prima
miciune, dup o toalet extern riguroas. Eliminarea bacililor fiind intermitent, se
recomand ca recoltarea s se repete n decurs de cteva zile. Nu se face examinarea

urinei de 24 ore i nu se administreaz bolnavului cu o zi nainte antibiotice i vitamina


C;
LCR se recolteaz prin puncie subdural, n scopul precizrii diagnosticului de
meningit tuberculoas;
aspiratele de mduv osoas, precum i fragmentele de chiuretaj bioptic din leziunile
osoase sunt examinate n cazul stabilirii diagnosticului de tuberculoz osoas;
lichidul de ascit, fragmente de peritoneu, ganglioni mezenterici, se recolteaz prin
intervenie chirurgical, n cazul tuberculozei abdominale, peritoneale, intestinale;
fragmentele de ganglioni sau chiar ganglioni ntregi (axilari, cervicali, inghinali, etc.) n
tuberculoza ganglionar.
n cazul n care nu este posibil prelucrarea imediat a produselor patologice, ele vor fi
conservate, n bune condiii, timp de 24-48 ore, cu excepia urinei care se conserv la +
40C.
1. Examenul direct const fie, n examinarea frotiurilor, colorate Ziehl-Neelsen, fie direct
din produsul ca atare, fie dup o prealabil omogenizare i concentrare a acestuia cu
NaOH. Bacilii apar sub form de bastonae subiri, curbai, de culoare roie, dispui sub
form de grmezi sau mperechiai caracteristic n unghi, rar izolai.
ntruct, prin evidenierea unor bacili nu se poate identifica specia M. tuberculosis,
rezultatul va fi exprimat n bacili acido-alcoolo rezisteni. Un rezultat negativ se poate da
numai dup examinarea a minim 100 cmpuri microscopice.
Bacilii pot fi vizualizai i prin examenul microscopic n lumin UV, utiliznd tehnica de
colorare la rece cu un amestec de auramin-rhodamin. Bacilii vor aprea fluoresceni pe
fondul negru al preparatului.
2.Izolarea. nsmnarea produselor patologice pe medii de cultur solide (LowensteinJensen), dup o prealabil decontaminare (tratare cu NaOH care distruge flora asociat)
permite efectuarea unor teste biochimice de identificare, precum i determinarea
sensibilitii germenilor la tuberculostatice.
Multiplicarea mycobacteriilor in vitro fiind lent, apariia coloniilor pe mediul de cultur
survine dup un timp de incubare de minim 14 zile (maxim 4 sptmni).
3. Identificarea coloniilor de mycobacterium tuberculosis se face pe baza caracterelor
culturale, i prin teste enzimatice (testul catalazei, testul niacinei, testul peroxidazei,
testul la tuberculostatice).
B. Inoculare la oarece pentru probele care conin un numr mic de bacili (LCR).
C. Testul la tuberculin
n absena cicatricei vaccinale, reacia pozitiv traduce infecia bacilar;
n prezena cicatricei vaccinale:
a.copiii precolari (0-5 ani) cu reacie tuberculinic de 10-14 mm (induraie dur sau
foarte consistent, necroz, flictene sau reacie general) sau cu reacie mai mare de 15
mm se controleaz prin radiografii,
b.copiii i tinerii cu reacii tuberculinice de 10-19 mm (induraie dur sau foarte

consistent, necroz, flictene sau reacie general) sau reacie mai mare de 20 mm se
controleaz prin radiofotografii.
D. Noi metode rapide de diagnostic
PCR detecteaz ADN de M.tuberculosis n LCR;
amplificarea ARN ribozomal;
ELISA detecteaz antigenele specifice n LCR,
detectarea acidului tuberculostearic i mycolic.
4.3. DATE EPIDEMIOLOGICE
Factorii epidemiologici principali
1. Sursa de infecie
bolnavii cu tuberculoz pulmonar deschis, activ; cei cu tbc extrapulmonar sunt
contagioi numai dac prezint cale de eliminare;
infectaii inaparent.
2. Transmiterea:
contact direct, prelungit cu bolnavul (intrafamilial);
aerian, prin picturi sau nuclei de pictur;
prin consum de lapte sau preparate din lapte contaminate, insuficient prelucrate termic;
prin obiecte contaminate cu secreii (sput), provenite de de la bolnavi cu leziuni deschise
(rar).
3. Receptivitate
general; perioada de 6-12 luni de la infecie, este cea mai cu risc de dezvoltare a bolii
clinic manifeste. Riscul de dezvoltare a bolii este mai mare la copiii pn la 3 ani, scade
la copilul mare i crete din nou la adolescent i adultul tnr. Reactivarea infeciei
latente apare deobicei la vrstnici. Susceptibilitatea la boal este crescut n caz de:
silicoz, diabet, gastrectomii, alcoolism, imunodepresie (bolnavi cu AIDS).
Profilaxie i combatere
1. Msuri fa de izvorul de infecie
depistare: ancheta epidemiologic, clinic, examene de laborator;
izolarea cazurilor, obligatoriu n spital pn la negativarea produselor patologice (cel
puin microscopic, 2 luni consecutiv);
declarare nominal, lunar;
contacii, vor fi investigai prin IDR la PPD, 2 uniti, la copii i tineri pn la 20 ani; cei
cu reacie pozitiv vor fi investigai radiologic, iar cei cu reacie negativ vor fi
revaccinai; contacii aduli, vor fi investigai radiologic, iar la cei suspeci se va face i
examen bacteriologic al sputei.
2. Msuri fa de cile de transmitere
se vor lua msuri de dezinfecie periodic n focarele n care exist bolnavi care nu pot fi

izolai n spitale i terminal la domiciliu n caz internare sau deces.


3. Msuri fa de receptivi
vaccinare cu BCG, la nou-nscui, fr testare la tuberculin i revaccinare la clasa VIII i
la 18 ani, dup testare (vezi capitolul imunizri).
chimioprofilaxie cu HIN (Izoniazid), timp de 6-9 luni, n doz de 300mg/zi la adult i
10mg/kg la copii, doz unic dimineaa.
Este indicat la :
copiii contaci (0-5 ani) ai bolnavilor eliminatori de bK, cu reacii la tuberculin de peste
10mm;
la cei ntre 6-20 ani, cu reacie peste 20mm, dar fr cicatrice vaccinal;
la cei cu test la tuberculin cu conversie de la negativ la pozitiv;
la cei cu cicatrice vaccinal prezent, dar la care reacia la tuberculin este flictenular
sau necrotic, nsot de febr, cu dimensiuni de peste 20mm la copilul de 1-5 ani i de
peste 30 mm, la cel de 6-20 ani;
la pacieni infectai cu HIV, cu test 10mm;
la bolnavii cu insuficien renal cronic, la gastroctemizai, la pacieni cu tratament
imunosupresor, contaci.
Se vor respecta examenele radioscopice periodice efectuate cu diverse ocazii (cstorie,
angajare, etc) i se va insista i pe msuri de educaie sanitar a populaiei.

S-ar putea să vă placă și