S7 Epidemiologia psihiatriei

Def: studiul cantitativ a distributiei si cauzelor tulb psihice in pop umana

: principala furnizare a datelor privind raportul concret sanatate/boala mintala,
morbiditatea prin boli psihice, factori etiopatogenici ai b psihice, factori de risc, etc
Caracteristici ale studiilor epidemiologice:
se bazeaza pe grupuri populationale nu pe indivizi
precizeaza intregul spectru calitativ si cantitativ al manifestarilor unei boli
stabileste caracteristicile evolutive si riscul ei morbid
construieste conceptual dg si clasificarea b psihice
ajuta la adoptarea unei pol;itici organizatorice sanatoase coerente, eficiente si in
concordanta cu nevoile de asistenta a populatiei
ajuta la elaborarea de masuri cu caract profilactic primar adresate patologiei
psihiatrice.
Epidemiologia psihiatrica vizeaza cel putin 7 domenii principale:
1.
studii privind tendintele istorice ale variatiilor frecventei
bolilor in populatie
2.
stabilirea naturii si relatiilor dintre starile morbide dintr-o
comunitate si problemele de sanatate generale
3.
analiza serviciilor de sanatate (cost/eficienta)
4.
cercetarea riscurilor individuale de imbolnavire
5.
descrierea tablourilor clinice si completarea cunostintelor
privind evolutia bolii
6.
identificarea sindroamelor in populatia generala
7.
determinarea cauzelor imbolnavirii si a factorilor genetici
intr-o colectivitate
aspecte practice ale activitatii de specialitate sunt influentate de rezultatele studiilor
epidemiologice:
spatiul acordat diferitelor afectiuni in tratatele de specialitate
stabilirea tematicii manifestarilor stiintifice
aprovizionarea cu medicamente psihotrope la nivel national
elaborarea programelor de cercetare stiintifica psihiatrica
necesiatatea studiilor epidemiologice se impune si datorita faptului ca datele
epidemiologice dintr-o tara nu sunt aplicabile in alte tari datorita fie variatiei
transculturale ale b psihice, fie situatiilor economico-sociale, fie criteriologiei diferite
(exista insa un limbaj nosologic impus prin clasificarea nationala tip ICD). Diferentele
rezultatelor studiilor epidemiologice se pot datora si metodologiei diferite de studiu.
Epidemiologia psihiatrica foloseste 3 metode principale de investigatie:
1. metoda activa investigarea directa a unor esantioane cu/fara metoda
screeningului
2. metoda pasiva prelucrarea datelor aflate in evidentele primare ale retelei de
asistenta psihiatrica
- dezavantajul acestei metode: inregistreaza doar cazurile care sunt
in evidentele retelei de psihiatrie nu si pe cele care ar putea sau ar trebui tratate

3. metoda combinata furnizeaza datele cele mai propiate de adevar; retuseaza

erorile aplicarii izolate a celor 2 met anterioare
Diferitele aplicatii ale epidemiologiei depin de 3 nivele de investigare care pot fi grupate
astfel:
1. nivelul descriptiv = studii care produc estimari de baza ale ratelor bolii in pop
generala
ajuta la:
a) diagnosticul counitar studii epidemiologice incep prin estimarea ratelor bolii
intr-o pop data; asigura un fundament pentru intelegerea poverii bolii in pop
generala, amestecul de boli prezent si intinderea cazurilor netratate intr-o
comunitate
b) completarea tabloului clinic raspunsuri mai precise la intrebari precum cele
legate de diagn comunitar si prevalenta a bolii pot fi obtinute numai cu o evaluare
standardizata care poate stabili diagn unui mare nr de indivizi
- tabloul clinic complet al bolii poate fi studiat prin caracte-rizarea
cazurilor subclinice sau usoare, prin studierea rudelor pentru a stabili incidenta familiala
a afectiunii si prin urmarirea evolutiei ulterioare a bolii pentru a-i determina cursul si
prognosticul
c) identificarea sindroamelor in mod similar, anumite afectiuni pot apare intr-un lot
populational care nu au fost detectate in studii care au avut loturi luate doar din
populatia ce se prezinta in clinica
2. nivelul analitic studii care exploreaza baza variatiilor in proportia bolilor printre
diferite grupuri pentru a identifica factorii de risc care pot contribui la dezvoltarea
tulburarii
ajuta la:
a) evaluarea riscului individual legat de unele caracteristici cum ar fi saracia,
densitatea populationala, locuinta precara, factori genetici, nutritionali sau alte
riscuri familiale sau agenti toxici si infectiosi pot avea densitate mai8 mare in
astfel de conditii.
b) Studii istorice identificarea factorilor de risc poate fi mai usoara daca sunt
descoperite cateva variatii istorice
3. nivelul experimental- studii care testeaza asocierea prezumptiva intre factorii de
risc is o afectiune si cauta sa reduca incidenta bolii prin controlul factorilor de
risc.
Ajuta la:
a) identificarea cauzelor odata cu demonstrarea factorilor de risc, epidemiologii
pot reduce cauzele ce contribuie la aparitia afectiunii prin interventia in lantul
cauzal prin care un factor de risc duce la aparitia bolii
b) activitatea serviciilor de sanatate metodele epidemiologice sunt de obicei luate
ca ghid in preventia primara dar pot fi folosite si in preventia secundara,
diagnosticul precoce si tratamentul eficient rapidla persoanele care au dezvoltat
simptomele bolii

Diferentele de morbiditate inregistrate depind si de structura populatiilor studiate:

urban/rural, grupuri etno-culturale, zone geografice, nivel socio-economic.
In afara studiilor transversale, cele longitudinale analizeaza tendintele evolutive ale
morbiditatii inrt-o populatie.
Studiile desfasurate atat in tara, cat si in starinatate au relevat ca:
frecventa patologiilor evidentiate este cu atat mai apropiata cu cat metodologia
adoptata este mai asemanatoare
patologia psihiatrica este mai frecventa in mediul urban decat in cel rural (datorita
proceselor de dezvoltare, industrializare, urbanizare), mai ales in cazul patologiei
rective (nevroze)
frecventa patologiei reactive (marginale) e mai frecventa la femei
pe masura inaintarii in varsta, frecventa tulburarilor psihice creste (mai ales cele
de etiologie organica)
frecventa bolilor psihice majore (psihoze afective, schizofrenii, deliruri cronice,
demente si retarduri mintale) este remarcabil de constant de la o tara la alta
patologia psihiatrica marginala evidentiaza mai multe cazuri cu cat asistenta
psihiatrica e mai bine dezvoltata si mai uniform repartizata teritorial
accelerarea ritmului de viata determina stres endemic care actioneaza asupra
indivizilor si se manifesta in mare masura independent de eventualele trasaturi
premorbide nevrotice ale persoanei respective
dezorganizarea sau disfunctia familiala in copilarie reprezinta un factor de riscptr
boala psihica
Studiile epidemiologice
aduc date despre: structura psihopatologica, factorii de risc ai bolii psihice
nu sunt solutia problemelor de sanatate mintala
nu dau date despre mecanismele imbolnavirii psihice
nu pot preveni, nici rezolva terapeutic cazurile depistate
reprezinta punctul de plecare pentru cercetari:
- clinice pe grupuri de bolnavi depistati in pop generala
- profilactice de prevenire activa a aparitiei de cazuri noi de boala pe baza
cunostintelor acumulate
Studiile populationale in psihiatrie reprezinta un tot unitar al celor 2 faze: constatarea si
actiunea.