Romnia

Planul National de Dezvoltare 2004 - 2006

6. Incluziunea sociala
6.1. Fenomenul saraciei si disparitatile n veniturile populatiei
Tranzitia n Romnia a fost nsotita de o crestere exploziva a saraciei. n prima jumatate a anilor 90
saracia a crescut, iar la mijlocul ultimei decade a cunoscut o perioada scurta de declin. Totusi,
ncepnd cu anul 1997 saracia a cunoscut o crestere atingnd maximul perioadei n anul 2000
(35%).
ncepnd de atunci, dimensiunea saraciei a scazut ajungnd la cca. 28,9% n anul 2002.

40
35
30
25

Rata saraciei

20

Rata saraciei extreme

15
10
5

20
00
20
01
20
02

19
97
19
98
19
99

0
19
95
19
96

Saracia generala (%) si saracia

extrema (%)

Evolutia saraciei n Romnia 1995-2002

Sursa: Ancheta Integrata n Gospodarii, Romnia 1995-2000,

HBS 2001-2, calculate pe baza consumurilor pe adult echivalent.

Saracia extrema, pe de alta parte, a cunoscut o evolutie mult mai lineara dovedindu-se n acelasi
timp mult mai rezistenta, scaderea ei fiind ceva mai redusa dect cea nregistrata de catre saracie n
ansamblu, nivelul saraciei extreme n anul 2002 fiind de 10,9%.
Una dintre principalele caracteristici ale saraciei n Romnia este profunzimea redusa, media
veniturilor persoanelor sarace, fiind cu aprox. 22% mai mica dect pragul de saracie.
Marea majoritate a persoanelor sarace din Romnia a cunoscut doar o saracie tranzitorie (58,4%)
numai 22% putnd fi considerate n stare de saracie cronica.
Copiii si adolescentii n grupa de vrsta 15 24 ani reprezinta grupul de populatie cu cel mai ridicat
risc de saracie dintre grupele de vrsta. Aceasta se datoreaza n parte unui raport ridicat de
dependenta n cadrul acestei grupe de vrsta.
Populatia Rroma este n mod disproportionat afectata de saracie, desi reprezinta doar 7% din totalul
persoanelor sarace din Romnia. Riscul unei persoane Rroma de a fi saraca este de 2,7 ori mai
mare dect al unei persoane facnd parte din etnia majoritara sau din alte grupuri etnice minoritare.

98

Romnia

Planul National de Dezvoltare 2004 - 2006

Pentru gospodariile cu numar mare de membrii (5 membrii si peste) incidenta saraciei este practic
dubla fata de media la nivel national (45% fata de 29%).
De asemenea, gospodariile din zonele rurale au un risc de cadere sub pragul de saracie simtitor mai
mare dect restul gospodariilor. Persoanele sarace din mediul rural reprezinta actualmente 67% din
totalul persoanelor sarace.
Distributia regionala a saraciei arata existenta unei regiuni cu o rata peste medie (regiunea Nord Est
cu 43%), trei regiuni cu o rata situata n jurul valorii medii si trei regiuni situate sub valoarea medie.
Cea mai redusa rata a saraciei a fost nregistrata n Bucuresti si n regiunea adiacenta si este n jur
de 11%.
Inegalitatea veniturilor se situeaza conform indicelui Gini sub media Uniunii Europene (0,33), fiind n
anul 2002 de 0,29. Acest indicator a cunoscut o usoara crestere n ultimii doi ani de la 0,28 la 0,29.
Cei 20% cei mai bine situati dintre romni au un venit curent de 4,57 ori mai mare dect al celor 20%
cei mai saraci.
Diferentele salariale ntre sectoare au crescut n dupa 1990. n ciuda politicii salariale restrictive
impusa regiilor autonome n a doua jumatate a anilor 90, situatia a ramas n mare neschimbata la
nceputul anului 2002 1; salariile n regiile autonome sunt mai mari dect media n aceste sectoare,
desi restructurarea a nregistrat progrese mici. Sectorul bancar si de asigurari detine a cel mai ridicat
nivel al salariului mediu net (mai mare de mai mult de doua ori dect media nationala), urmat de
sectorul de prelucrare a petrolului (salariul mediu net mai mare de aproape doua ori dect media
nationala). In sectoarele energie, posta-comunicatii, extractia carbunelui si a petrolului salariu mediu
net este cu mai mult de 50% mai mare dect media nationala. Salariile sunt, de asemenea, mari n
administratia publica (cu 42,3% mai mari dect media pe tara) n timp ce alte servicii cum ar fi
comertul cu amanuntul si hotelurile si restaurantele au cele mai mici salarii.
n general, la nceputul lui 2002, salariile reale au ramas cu 44% mai mari n sectorul public
comparativ cu cel privat2. Aceasta se datoreaza n parte raportarii de salarii mai mici n companiile
private, n special n IMM-uri. Studiile deja mentionate sugereaza nsa ca aceasta reflecta o
diferentiere crescuta a salariilor pe criteriul pregatirii profesionale atestate si n companiile private. La
sfrsitul anilor 90, personalul slab instruit si necalificat cstiga n medie cu 15% mai putin n
companiile private dect n cele de stat. Salariile relative sunt de asemenea sub medie n cele mai
multe ramuri industriale care creeaza locuri de munca, inclusiv majoritatea serviciilor, exceptie
facnd extractia petroliera si intermedierea financiara.
Adoptarea n anul 2001 a Legii nr.416 privind venitul minim garantat a reprezentat un pas important
n lupta mpotriva excluziunii sociale, fiind instituit venitul minim garantat n concordanta cu
reglementarile Uniunii Europene n domeniu.

1
2

Buletinul statistic lunar nr.1/2002, Institutul National de Statistica

Evaluarea economicaRomnia, OCDE, iunie 2002
99

Romnia

Planul National de Dezvoltare 2004 - 2006

6.2. Combaterea excluziunii sociale

Adoptarea n anul 2001 a Legii nr. 416 privind venitul minim garantat a reprezentat un pas important
n lupta mpotriva excluziunii sociale, garantnd venitul minim n concordanta cu regulamentele
Uniunii Europene.
Daca n anul 2001 au beneficiat de ajutoare sociale acordate n temeiul Legii nr.67/1995 privind
ajutorul social un numar de aproximativ 91.000 familii, n anul 2002, n baza Legii nr.416/2001 privind
venitul minim garantat numarul total al beneficiarilor de ajutoare sociale a crescut la 619.570 familii,
iar contributia financiara a fost n suma totala de 3.141 miliarde lei.
n primul semestru al anului 2003 au beneficiat de ajutoare sociale un numar mediu lunar de
aproximativ 375.000 familii si persoane singure pentru care s-a alocat o suma de cca. 500 miliarde
lei. Prin Legea bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale n anul 2003, n vederea
asigurarii platii ajutoarelor sociale, a ajutoarelor pentru ncalzirea locuintei si pentru protectia speciala
a persoanelor cu handicap a fost prevazuta suma de 7.727 miliarde lei, reprezentnd circa 0,41% din
PIB.
Complementar cu ajutorul social, n vederea sprijinirii familiilor cu venituri reduse, pentru perioada
sezonului rece au fost instituite ajutoare pentru ncalzirea locuintei care sa conduca la diminuarea
presiunilor financiare n aceasta perioada asupra bugetelor de familie.
Urmare a monitorizarii situatiei sociale s-a constatat existenta unui segment important de populatie
cu venituri reduse, pentru care n sezonul rece cheltuielile cu energia termica, gaze naturale, energie
electrica si alte utilitati, reprezinta mai mult de 7080% din bugetul familiei, ceea ce a condus la
necesitatea elaborarii unui act normativ care sa reglementeze n mod distinct sprijinul acordat
familiilor n sezonul rece.
n acest sens, a fost aprobata OUG nr.5/2003 care, n principal, reglementeaza: acordarea ajutorului
pentru ncalzirea locuintei pentru familiile si persoanele singure cu venituri reduse n functie de
sistemul de ncalzire utilizat, de dimensiunea familiei si de veniturile acesteia, precum si acordarea
unor facilitati populatiei pentru plata energiei termice astfel nct sa se previna acumularea de
restante la plata facturilor de energie termica.
Au beneficiat de ajutoare, n baza acestui act normativ pe cele trei sisteme de ncalzire un numar
mediu lunar de aproximativ 600.000 familii pentru care s-a platit suma de 242 miliarde lei.
Unul dintre cele mai recente instrumente de realizare a obiectivelor strategice cuprinse n Planul
National de Actiune Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale l constituie Legea nr.116/2002
privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale. Obiectul legii l constituie garantarea
accesului efectiv, n special al tinerilor, la drepturile fundamentale precum si instituirea unor masuri
de prevenire si combatere a marginalizarii sociale si mobilizarea institutiilor cu atributii n domeniu. La
elaborarea actului normativ au fost luate n considerare reglementarile comunitare n domeniu,
respectiv Rezolutia nr.89/1031 a Consiliului ministrilor afacerilor sociale precum si Conventia OIM
nr.117/1962 si Carta Sociala Europeana revizuita, ratificate de Romnia.

100

Romnia

Planul National de Dezvoltare 2004 - 2006

Pentru unitatea programelor antisaracie derulate de institutii ale administratiei centrale, locale si ale
societatii civile, a fost nfiintata Comisia Guvernamentala Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii
Sociale (CASPIS) - organism guvernamental aflat sub directa coordonare a primului ministru.
Din CASPIS fac parte reprezentanti ai Ministerelor si Agentiilor Guvernamentale, reprezentanti n
Romnia ai misiunilor Uniunii Europene, Bancii Mondiale, PNUD, UNICEF etc., reprezentanti ai
Sindicatelor si ai Patronatului, reprezentanti ai autoritatilor locale, specialisti din lumea academica,
precum si reprezentanti ai societatii civile. CASPIS functioneaza n baza Hotarrii Guvernului
nr.705/202. Obiectivele principale ale CASPIS sunt elaborarea Planului National Anti-Saracie si
Promovare a Incluziunii Sociale si implementarea sa, monitorizarea dinamicii fenomenului saraciei,
evaluarea efectelor anti-saracie ale masurilor de politica sociala promovate, precum si dezvoltarea
capacitatii de a identifica si solutiona prioritatile n domeniul social.
Planul National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc) a fost aprobat prin
Hotarrea Guvernului nr.829/2002. Acest document, a carui implementare se face sub coordonarea
Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei reflecta noua abordare a politicilor sociale, care
conecteaza trei tipuri de politici interdependente: politica economica, politica de angajare si politica
sociala.
Planul National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale cuprinde o viziune globala pe termen
lung (10 ani) si pe termen scurt (20022004), iar mpreuna cu Programul Social pe perioada 20022003, aprobat prin Hotarrea Guvernului nr.811/2002, permite o complementaritate ntre abordarea
imediata si cea pe termen mediu.
Pentru implementarea la nivel teritorial a obiectivelor PNAinc s-au nfiintat, la nivelul judetelor si
municipiului Bucuresti, Comisiile judetene antisaracie, al caror obiectiv principal este de a elabora
planurile judetene antisaracie tinnd cont de realitatile sociale, nevoile sociale identificate si
posibilitatile de solutionare.
6.3. Situatia populatiei Rroma
Persoanele apartinnd etniei rrome se confrunta cu o serie de dificultati de integrare pe piata muncii,
att datorita unei calificari slabe, ct si reticentei unor angajatori de a-i ncadra n munca.
In scopul unei abordari mai ferme si solutionarii problemelor cu care se confrunta minoritatea rromilor
Guvernul Romniei a adoptat n 2001 Strategia Nationala de mbunatatire a Situatiei Romilor,
precum si metodologia de implementare a actiunilor si masurilor specifice ale acestei Strategii.
Problemele rromilor sunt integrate si n alte Strategii, n principal n Strategia de dezvoltare a
nvatamntului preuniversitar n cadrul careia mbunatatirea gradului de cuprindere a rromilor n
sistemele de educatie formala constituie un obiectiv principal.
Pentru aplicarea celor doua strategii, Ministerul Educatiei si Cercetarii a initiat Programul Accesul la
educatie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe rromi, care este co-finantat prin Programului
PHARE 2001.

101

Romnia

Planul National de Dezvoltare 2004 - 2006

Totodata, ncepnd cu anul 2001, ANOFM a cuprins n programul anual de actiuni pentru cresterea
gradului de ocupare a fortei de munca ca grup tinta si persoanele de etnie rroma.
De asemenea. n vederea aplicarii strategiei Guvernului Romniei de mbunatatire a situatiei rromilor
aprobata prin HG nr. 430/2001, la nivelul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale a luat fiinta
Comisia Ministeriala pentru Rromi, formata din reprezentanti ai MMSS, ANOFM si ai organizatiilor
pentru rromi.
Comisia are n vedere aplicarea acestei strategii n raport cu atributiile respectivelor institutii. Masurile
luate si implementate au vizat:
stabilirea unei bune comunicari ntre agentiile pentru ocupare si birourile judetene pentru
rromi n vederea mediatizarii drepturilor si obligatiilo r acestora privind sistemul asigurarilor
pentru somaj;
elaborarea unui program anual de formare si reconversie profesionala pentru rromi;
instruirea personalului propriu n vederea facilitarii accesului pe piata muncii a rromilor;
prezentarea si sprijinirea, n colaborare cu ONG urile, a unui program de formare
profesionala a nsotitorilor romi pentru persoanele cu handicap din rndul etnicilor romi;
prezentarea unui plan de sprijinire a includerii asistentilor sociali de etnie rroma n structurile
guvernamentale centrale si locale;
favorizarea proiectelor de creare a locurilor de munca pentru femeile de etnie rroma;
prezentarea unui plan de angajare de asistenti sociali si ngrijitori de etnie rroma, n cadrul
institutiilor de ocrotire a copiilor.
ANOFM a organizat pentru prima oara n anul 2003 bursa locurilor de munca pentru rromi. Numarul
total al agentilor economici participanti a fost de 708, din care 84 au fost angajatori de insertie, iar 91
au fost oameni de afaceri de etnie rroma.
Au fost oferite 8.243 locuri de munca pentru persoanele de etnie rroma, iar numarul persoanelor
selectate n vederea ncadrarii a fost de 3.676. n ziua de desfasurare a bursei au fost ncadrate pe
loc 830 persoane.
De asemenea, n 2003 ANOFM a elaborat proiectul Reducerea inegalitatilor socio-economice pentru
etnia rromilor Masuri de stimulare a accesului pe piata muncii pentru care a solicitat finantare din
bugetul Programului de Reconstructie Economica a Balcanilor al Guvernului Republicii Elene pentru
perioada 2002-2006. Acest proiect si propune sa sprijine populatia de etnie rroma prin masuri care
privesc integrarea pe piata muncii a rromilor, ntarirea actiunilor serviciului de ocupare si sustinerea
interventiei acestuia pe piata muncii, promovarea egalitatii de sanse, formarea profesionala initiala si
continua, crearea de noi locuri de munca si sprijinirea tinerilor ntreprinzatori.

102