Sunteți pe pagina 1din 10

CAP.

I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PIELII


1.1 Date embrilogice
Pielea (cutis) constituie un nveli neintreprupt care se continu la nivelul
marilor orificii (gur, nas, ochi) cu o semimucuas (parial karatinizat) si
care , in interiorul cavitailor respective devine o mucuasa propriuzis.Pielea reprezint o suprafat receptorie extrem de vast ,care asigur o
sensibilitate divers, protejeaz corpul de leziuni mecanice si
microorganisme , particip la secretarea unor produse finale ale
metabolismului i indeplinete de asemenea un important rol de
termoregulaie, execut funciile cu respiratie , contine reserve energetice ,
leaga mediul nconjurator cu tot organismul.
Structura microscopica
Pielea este construit din trei nveliuri : epidermal de origine
ectodermic , dermul si hipodermul ( stratul celular subcutanat ) de
origine mezodermic (mezenchimal).
Epidermul se dezvolt incepand din luna a II-a de sarcina , structura
devenind complet din lun a VII VIII . Componenta pigmentar a
epidermului (melanocitul) , ia natere de melanoblastii din creasta
neural , aceste elemente celulare migreaz apoi in derm , ajungnd
la nivelul epidermului dupa saptmana 11-12. Ajuni aici acetia
capt proprietai melanogene , prin dezvoltarea unui aparat
enzimatic specific in jurul lunii a V-a.
Dermul constituie scheletul nerezistent conjuctivo-fibros al pielii. El
este separat (si tot odata reunit) de epiderm prin membrane bazal.
Mebrana bazal (jonciunea dermo epidermic) . Constituie o
structur lamelar ce separ dermul de epiderm. La ultramicroscop
este constituit din trei benzii.

- mebrana plasmatic , face legatura intre celulele stratului


bazal si membrana plasmatic propriu-zis fiind strabatut de
hemidesmozomi.
- Lamina lucida conine o substan specific: laminina
- Lamino densa are aspect fibros fiind format din fibre de
colagen tip IV. Din ea pleaca fibrele de ancorare care se extind
pana n derm , asigurnd unitatea morfofuncional dintre derm
si epiderm.
Anexele pielii
-Anexele cutanate sunt reprezentate de fanerele i glandele pielii.
-Fanerele sunt organe anexe ale pielii difereniate la suprafaa ei ,
cu funcie de aprare a organismului , fiind prezente la om sub
forma unghiilor si parului.
-Unghia (unguis) este format dintr-o lama cornoas dur ,
distal , numit corpul unghiei (corpus unguis) , altacatuit din
limbul si patul unghial i o radacin (radix unguis) , situat
proximal , corespunznd partii acoperite de un repliu cutanat ,
numit plica unghial , care se prelungete pe laturile unghiei. Plica
acopera lanula , poriunea roz , palid semilunar a corpului ,
care in profunzime se continua cu radacina.
-Lama unghial este format dintr-o poriune superficial dur si un
strat profund moale.Stratul dur este regenerat de matricia unghiala
(portiunea cea mai profund a radacinei) , in timp ce stratul moale ia
nastere prin cornificarea celulelor patului unghial , pe care zace
unghia. Sub marginea liber a unghiei se gsete anul subunghial,
la nivelul cruia epidermul, cu stratul su cornos, se continu cu
unghia, formand hiponichiumul . Limbul unghiei este unghia propriuzis si este format din celule solzoase, cheratinizate. Cele de la
suprafaa limbului se continu la nivelul plicii supraunghiale cu stratul
cornos al epidermului formnd eponichium(perionix) .
Parul

Firul de pr este alctuit din dou pri: una extern, vizibil, liber,
numit tulpin sau tij si o parte ascuns profund in derm, numit
folicul pilosebaceu sau rdcin(radix pili). Ultima se termin printr-o
parte umflat ca o maciuc, numit bulb al parului(bulbi pili) creterea
prului se produce in regiunea bulbului. Bulbul, in partea sa cea mai
profund, prezint o scobitur in care patrunde papila dermica
nutritiv a prului, intens vascularizat. Culoarea firelor de pr este
diferit: blond, roie, castanie, neagr. Ea este determinat de un
pigment brun-graunos sau roiatic, care se formeaza in bulb. Prul
alb al senectuii se datoreaz ptrunderii aerului in tij.
Tija se dezvolt din epiderm si este cornoas, flexibil, elastic,
groas intre 0,006-0,6 mm, cu lungimea care variaz intre civa
milimetri, pn la peste un metru. Lungimea si densitatea variaz
regional si este legat de sex, pilozitatea fiind mai accentuat in
regiunea capului, pe fa la brbat, in axile, in regiunea pubian, pe
torace si abdomen(la brbat).
-Foliculul pilosebaceu reprezint o invaginaie in profunzime a
pielii , care prin vrful su ajunge pn n hipoderm. El conine firul
de pr i are anexate glanda sebacee si o fibr muscular neted ,
muchiul piloerector.
1.2 Anatomia si fiziologia pielii
Pielea definit din punct de vedere anatomic este un nvelis
membranos , conjuctiv-epitelial care acopera corpul in intregime ,
continundu-se cu semimucuasele si mucuasele cavitaii naturale.
Suprafaa pielii nu e uniform , pe ea fiind prezente orificii , cute
si prominene. Orificiile sunt de 2 tipuri : unele sunt mari , conducnd
in cavitile naturale (gura, nas ), iar altele sunt mici de-abia vizibile
cu ochiul liber , dar bine vizibile cu lupa. Ultimile rspund fie cu
foliculilor piloi (din acestea rsar fire de pr), fie glandelor sudoripare

ecrine(porii). Toate orificiile , dar mai ales cele mari , precum si cele
feliculare , sunt intens populate de microbi , fenomen ce explica
frecvena mare a foliculitelor. Orificiile foliculare reprezinta totodat si
locul de unde absorbia percutanat a apei , electroliilor ,
medicamentelor (unguente , creme) si altor substane, este maxim.
Cutele pielii sunt de 2 feluri: congenitale (sau structurale) i
functionale, ultimele aprnd odata cu inbtrnirea si scderea
elasticitii.
Cutele structurale sunt fie cute mari (plica axilar, inghinal), fie
microcute.
Cutele mari au unele particuriti fiziopatologice ca:umiditatea mai
mare fa de restul pielii , un pH alcalin sau neutru , pilozitate mai
accentuat.Datorit acestor caractere ele pot prezenta unele
mbolnviri specifice ca: micoze , fisuri , intetrigo.
Cutele mici sau microcutele sunt prezente pe toat suprafaa pielii
reunind orificiile porilor; ele determin astfel mici suprafee
romboidale , care constituie expresia unei elasticiti normale.Aceste
microcute dispar la nivelul cicatricelor , in strile de atrofie epidermic
sau de scleroz dermic (sclerodermice). La nivelul palmelor si
plantelor microcutele sunt aezate in lini arcuate dispuse paralel ,
realiznd amprentele , cu caractere transmisibile ereditar , importante
pentru identificarea juridic a individului. Crestele dintre cute ,
dispuse de asemenea in linii paralele prezint pe ele orificiile porilor
sudoripari .
Cutele functionale se constituie ca urmare a scderii elasticitii
cutanate si a contracilor musculare (riduri).
Culoarea pielii depinde de :
-cantitatea de pigment melanic care confera nuane de la piele
alb (lipsa pigmentului) , pana la cea neagr (excesul de
melamin).Cantitatea de melamin este determinat genetic , dar
variaiile culorii pielii , dup latitudinea geografic (de la pol la

ecuator) , arata si o adaptare.Melanina variaz ntre anumite limite i


in funcie de expunerea la razele ultraviolete.
-gradul de vascularizaie capilar determin nuana roz-roie.
Vascularizaia mai abundent a feii produce i anumite particularitai
morbide regionale: bolile congestive ale feii sunt mai numeroase.
Culoarea pielii depinde si de cantitatea de hemoglobin ( paloarea in
anemii). Pielea copiilor mici este bogat vascularizat i mai subire ,
motiv pentru care e roz.
-grosimea pielii influeneaz culuarea ei : pielea copiilor mici e
mai subire i e roz , pielea de pe palme i plante are o culoare
glbuie datorit stratului cornos (keratinei) mai ales in condii de
hiperkeratoz. Abundena keratohialinei (strat granulos) comfer pielii
o culoare alb.
Depresiunile infundibulare sunt cunoscute popular sub numele
de pori. Dintre acestea unele corespund orificiului glandelor
sudoripare i sunt greu de distins cu ochiul liber, altele corespund
foliculului pilosebaceu i sunt mult mai aparente. Suprafaa pielii ,cu
excepia palmelor si plantelor , este acoperit de peri , uni
voluminoi , iar alii foarte fini , abia vizibili.
1.3 Particulariti structurale ale pielii
Epidermul
Este alctuit din mai multe straturi de celule, mult deosebite intre
ele din punct de vedere morfologic, dar foarte strans legate din punct
de vedere functional. Din profutizime catre suprafat, epidermul
prezint urmatoarele structuri:
- Membrana bazal constituie structur lamelar ce separa
dermul de epiderm.La ultramicroscop este constituit din trei
benzi: membrana plasmatic(face legatura intre celulele
stratului bazal si membrana plasmatic propriu-zis , lamina

lucida(contine laminina), lamino densa (din ea pleaca fibrele de


ancorare care se extind pn in derm. asigurnd unitatea
morfofunctionala dintre derm si epiderm) -Stratul bazal(sau
generator) este cel mai profund, fiind in contact cu membrana
bazal. Celulele sale au un nucleu mare situat apical. La polul
apical sunt dispuse granule de melanina, care a un rol
fotoprotector, ferind acizii nucleici(mai ales ADN) de razele
ultraviolete , cu aciune inhibant asupra acestora. ntre celulele
bazale se gsesc melanocitele si corpusculii senzoriali MerkelRanvier.
Stratul spinos(stratul filamentos). Stratul mucos a lui
Malpighi este format din 6-8 rnduri de celule poligonale, aezate
n mozaic, separate intre ele prin mici straturi libere. Pe msur
ce se apropie de suprafat, celulele spinoase se turtesc, iar
spatiul dintre ele devine mai mic. In spatiile dintre celule, la
microscop, se observ mici filamente intercelulare. La
microscopul electronic, aceste formatii au o structur deosebit:
complexele tonofilamente- desmozomiale. Sunt formate din:
- Plci desmozomiale ovale, dispuse ntre celule, cu o structur
dens lamelar.
- Tonofilamentele, fibre ce pleac din placa desmozomial, sunt
dispuse intracitoplasmatic si ajung in zona perinuclear.
Stratul granulos este situat deasupra celui precedent, fiind
compus din 1-5 rnduri de celule turtite. Caracteristica lor e
abundena granulaiilor citoplasmatice de keratohialin. Formeaz
o barier care impiedic pierderea apei. Aceast barier este ins
penetrat de gaze, lipide, vitamine, enzime, hormoni sexuali,
radiatii, glucoz, dar si de substante nocive(ex. nicotina).ic
pierderea apei. Aceast barier este ins penetrat de gaze,

lipide, vitamine, enzime, hormoni sexuali, radiatii, glucoz, dar si


de substante nocive(ex. nicotina).
Stratul lucidum este dispus deasupra stratului granulos, fiind compus
din 2-3 rnduri de celule alungite, asezate culcat. Celulele sunt ncrcate
cu o substan denumit eleidin, ce are afinitate tinctorial a corpiilor
grasi si care provin din keratohialin.
Stratul cornos este format din mai multe randuri de celule asezate
Aceste celule si-au pierdut nucleul, organite intracitoplasmatice si
functiile intercelulare. coeziunea intracelular a disprut si celulele de la
suprafat se desprind unele de altele si se exfoliaz n mod spontan(strat
disjunct).
Dermul
Dermul este compus din dou pari: dermul superficial care prezint nite
ondulaii sau creste la nivelul contactului cu epidermul(papilele dermice)
si dermul profund. Dermul are trei componente: substana
fundamental, fibrele dermice si celulele dermice.
a) Substana fundamental este componentul amorf al dermului si are
aspectul unui gel fiind format din mucopolizaharide dispuse in retea,
care umplu spaiul intercelular si interfibrilar
b) Sistemul fibrilar al dermului este constituit din fibre de colagen,
dispus in dermul superficial, orizontal si in cel profund vertical se mai
ntalnesc fibre elastice de reticulina cu rol in existena tegumentului.
Sistemul fibrilar sta la baza tranei conjunctive pe care se inser vasele
sungvine ,terminaiile nervoase, foliculii pilosebacei, glandele sebacee,
canalele excretoare ale glandelor sudoripare.
c) Sistemul celular al dermului este format din mai multe categori de
celule fibrocite mastocite, limfocite, plasmocite, leucocite,
histiocite, cu rol eseniial n mecanismul de aprare.
Hipodermul
Hipodermul este situat in profunzime, deasupra apronevrozei. Este
format n cea mai mare parte din celule adipoase, organizate sub forme
de lobuli, desprtiti de septuri conjunctive. ntre lobuli se gsesc vase
sangvine, nervi, bulbi pilori si glomeruri sudoripari.

Fanerele sunt anexe ale pielii situate la exteriorul corpului, reprezentate


de pr si unghii.
Prul se prezint ca o formaiune tubular, flexibil ce se gasete intr-un
spaiu numit folicul. Firul de pr, mpreun cu foliculul poart
denumirea de folicul pilos. Acestuia ii sunt anexate una sau mai multe
glande sebacee. Prul este format din doua prti, una care se afla in
piele, numit rdacin si alta la exterior numit tulpin sau mai simplu
pr. Partea terminal a rdcinii este mai umflat si are forma unui bulb,
fiind denumita bulbul prului sau bulbul folicular. Acest bulb prezint la
baz o scobitur(papila foliculara) care conine vase sangvine si nervi,
care are rolul de a asigura hrana prului. Deasupra papilei foliculare se
afl celulele germinative bulbare din care prin multiplicarea lor rezult
prul. Dac secionm longitudinal un fir de pr, putem observa trei
zone. La centru maduva, la mijloc scoara sau corticala, iar la exterior
epidermicula sau cuticula(membrana de protecie din exterior.)
Unghia este o lam cornoas care acoper faa dorsal a extremitaii
degetelor la mini si picioare. Ele sunt aezate pe ceea ce se numete
patul unghiei si indeplinesc funcia de a proteja ultimele falange. Unghia
este alcatuit din corpul unghial, poriunea pe care o vedem si rdacina,
partea inclus n piele. Organul regenerator al unghiei il reprezint
matricea sa ce deriv din epidermul de suprafat. Creterea unghiei este
un proces permanent n tot cursul vieii(0,5-1,2 mm pe sptmn).
Vascularizatia si inervaia pielii
Epidermul nu are vase, schimbul metabolice se face prin osmoz. Vasele
sangvine sunt situate n derm si au calibrul mic cu lumenul tapetat cu un
rnd de celule endoterial turtite. Arteriorele au lumenul rotunjit iar venele
mai lite(turtit).
Vasele sangvine se grupeaz in trei etape:
-Vasele mari ale hipodermului.
-Cele de calibru mijlociu se condenseaz in plexul orizontal subdermic.
-Cele mai mici formeaz plexul subpapilar.
Un organ vascular specializat, prezent in derm, mai frecvent in
extremitiile degetelor si patul unghiilor il reprezint glomusul. Este
constituit dintr-o anastornoz arteriovenoas, respectiv dintre arteriol
aferent cu lumenul ngustat si o vena aferent cu lumenul lrgit.

Vasele limfatice culeg limfa care circul prin spatile intercelulare


malpighiene si printre fasciculele conjunctive dermice.
Circulatia cutanata este reglat de centri vasomotori din: mduva
spinrii, bulb, hipotalamus si cortex.
Inervatia pielii se realizeaz la nivelul dermului si hipodermului prin
terminaiile nervoase libere si corpusculi specializai Acesti corpusculi,
recepioneaz excitaiile pe care le transmit. n afara terminaiilor
nervoase libere epidermice, in derm si hipoderm, se mai gasesc celule si
mai ales corpusculi senzoriali specializai:
-Sensibilitatea tactil este atribuit corpusculilor Meissmer, discurilor
Merkel, terminaiilor in forma de coule de la nivelul foliculelor
pilosebacee.
-Sensibilitatea termic este asigurat de corpusculii Krause(pentru frig)
si corpusculii Roffini(pentru cald).
-Sensibilitatea tactila si la presiune isi are reprezentanii in corpusculii
Vater-Pacini.
-Durerea isi are corespondentul anatomic n terminaiile nervoase, in
dermul superior.
-Pruritul nu are terminaii nervoase specializate, ci reprezint o form
atenuat a durerii.
-Terminaiile nervoase, sistemul nervos cutanat cuprinde pe de-o parte
nervi senzitivi cerebrospinali care asigura funciile senzoriale ale pielii.
1.4 Particulariti de funcionale ale pielii
Funciile dermului
Substratul morfologic al functionalitii dermului care asigur, pe de-o
parte metabolismului su propriu,iar, pe de alt parte, controlul
morfofuncional al dezvoltri epidermului si echilibrului metabolic al
acestuia, este reprezentat de sistemul fibrilar, substana fundamental,
elementele celulare si reeaua vascular. Sistemul fibrilar, care include
in cea mai mare parte fibrele colagene, acesta asigur coeziunea si
rezistenta pielii. Sinteza fibrelor colagene, are loc in fibroblasti, care
mpreun cu histiocitii si mastocitii, constituie tipurile celulare ale
dermului, cu importante proprietti metabolice. Funcia de baz a
substanei fundamentale este aceea de a fixa apa si electroliii i de a
favoriza difuzarea dinspre vase ctre esutul conjunctiv al diferitelor

produse ce iau natere din metabolismul general si invers, dinspre esutul


conjunctiv dermic spre restul organismului.