George Bacovia

Arta lui const n expurgarea oricrei gteli, a oricrui

confort sau cursiviti stilisticeIar inventivitatea luia
constat n ambiia recrerii limbajului nud,
depersonalizat, aproape mineralEl este poetul
negaiilor de felurite nuane, autorul n literatura
noastr al ntiului NU ideistic i structural, opera sa
comportndu-se ca un repro inextingibil, adresat
lumii(Ion Caraion, Bacovia. Sfritul continuu)

Note biografice-G. Bacovia

Nascut-17 septembrie 1881

Decedat-22 mai 1957
Cel mai mare poet simbolist roman
Influente:-C. Baudlaire
-E. Alan
-P. Verlaine

Simbolismul> curent literar aprut n Frana

Estetica simbolismului> caracteristici:
- utilizarea simbolurilor cu o bogat funcie sugestiv
- cultivarea sugestiei
- stri sufleteti vagi, fluide, confuze (melancolie, plictiseal, spaim, disperare)
- relevarea corespondenelor tainice dintre obiecte, oameni, natur, sentimente
- cultivarea elementului muzical, a sonoritilor verbale, a repetiiei
- existena sinesteziei (perceperea simultan a unui ansamblu de senzaii)
Poezia simbolist> accent pe strile indefinite, neclare
> valorific conceptele de reverie i nostalgie
> preferine pentru culori, pietre preioase
> conceptul de coresponden (transfer de sens)
> sugestia i simbolul

Farmecul poeziei simboliste const n a sugera> o idee

> un sentiment
Teme i motive predilecte> iubirea
> golul, singurtatea
> tristeea, plictisul, viaa trgurilor
> sentimentul morii
Muzicalitate aparte> repetarea unor cuvinte, a unor vocale
Preferin> versul alb.

Picturi realizate
de Gustave Moreau

jdii
e
d

ezn
d
a
e
oar tumnal
l
u
c
EN> lictis au
abil
i
B
d
L
e
GA
> p ee irem u
t
li
> tris are de do tului
e
o
> cul are a secr
o
> cul

NEGRU> culoare contrar

> determin pasivitate total
>reprezint neptrunsul i rul
>culoare a eului primordial
>virginitate primordial
>semn al morii
.

sare
p
a
,
e

mere
e
e
t
f
s
e
i
r
i
t
e

>
GRI
xisten
e
l
u
i

u
> cen

AL

RO
U

VIOLET> violen
> fast
>
artificialitate
>monotonie

RU
T
S
BA

> s
nge,
via

are
t
s
>

roz
v
e
de n

Motive simboliste> plumbul (sugernd cenuiul

existenial, apsarea, cderea n moarte)
> oraul de provincie (spaiu
dezolant, cu ploi putrede de toamn i copii bolnavi)
> ploaia depresiv, solitudinea,
golul
>agonia, somnul
Plumb> ars poetica
> sintez a ntregii lirici bacoviene
Catrenele> reunesc motive i stri sufleteti specifice:
* moartea, prbuirea, frigul, somnul,
pustiul
* singurtatea, apsarea
Plumb> deschidere spre modern ( n sensul relevrii
unor neliniti, frmntri i angoase care premerg
existenialismului)
.
Sursa de inspiraie> o vizit fcut la cavoul Sturzetilor
(din cimitirul bcoan).

Plumb

Plumb

de George Bacovia
Dormeau adnc sicriele de plumb,
i flori de plumb i funerar vestmnt
Stam singur n cavou... i era vnt...
i scriau coroanele de plumb.
Dormea ntors amorul meu de plumb,
Pe flori de plumb, i-am nceput s-l
strigStam singur lng mort... i era frig...
i-i atrnau aripele de plumb.

Continuitate:

Plumb>
element
chimic
metalic,
moale i
greu, de
culoare
cenuie

Stam singur lng mort...

i era frig...
i-i atrnau aripele de plumb

Cuvnt cheie folosit sicriele de plumb, flori de

plumb, coroane de plumb,
obsesiv:
amor de plumb
Neputin:
Pustietate:
Izolare:

i-i atrnau aripele de plumb...

Stam singur n cavou
Stam singur lng mort

Lacustr
De-attea nopi aud plound,
Aud materia plngnd...
Sunt singur, i m duce un
gnd
Spre locuinele lacustre.
i parc dorm pe scnduri
ude,
n spate m izbete-un val
Tresar prin somn, i mi se
pare
C n-am tras podul de la
mal.
Un gol istoric se ntinde,
Pe-acelai vremuri m
gsesc...
i simt cum de atta ploaie
Piloii grei se prbuesc.
De-attea nopi aud plound,
Tot tresrind, tot
ateptnd...
Sunt singur, i m duce-un
gnd
Spre locuinele lacustre.

i parc dorm pe scnduri ude,

n spate m izbete-un val
Tresar prin somn, i mi se pare
C n-am tras podul de la mal.

Lacustr concentreaz> motive specifice poetului:

ploaia, noaptea, singurtatea, somnul, comarul, golul,
prbuirea
> stri sufleteti ale eului liric:
nevroz,
plictis,
angoas,
spaim
Sentimentul predominant> teroarea de umed
lacustr= locuina construit pe ap, de ctre omul preistoric
Lacustr" antreneaz i sugestia a dou goluri:
* unul acvatic
* altul temporal > ambele generatoare de spaim
Motivul acestei stri> ploaia nocturn angoasant, interminabil
>

>

sugereaz: *putrezirea materiei

*descompunerea treptat

 plnsul cosmic>Aud materia plngnd"

ploaia -devenit grea ca i plumbul- trage n jos Universul
patru strofe (perfect simetrice) structurate pe dou planuri:
>planul exterior(cadrul material)
>planul interior (sufletul terorizat)
realitatea i visul
timpul actual i timpul istoric

>personificarea Aud materia plngnd

capt rolul de mar funebru.
> teroarea de umed se concretizeaz n
frecvena termenilor din cmpul semantic
al apei: lacustr", plound", plngnd",
ude", val", podul", mal", ploaie"

Charles-Pierre Baudelaire - Un hoit

Un hoit
O, suflete-aminteste- i privelistea murdara
Ce-att de mult cndva ne-a umilit
n diminea a-aceea cu molcom cer de vara
Un hoit scrbos pe un prundis zvrlit,
si desfacea asemeni unei femei obscene
Picioarele si, puhav de venin,
Nepasator si cinic, si deschidea alene
Rnjitul pntec de miasme plin.

Putreziciunea asta se rasfata la soare

Care-o cocea adnc si linistit
Vrnd parca sa ntoarc Naturii creatoare
Tot ce-adunase ea, dar nsutit

 Si cerul privea hoitul superb cum se desfata

mbobocind asemeni unei flori ...
Simtind ca te nabusi, ai sovait deoadata
Din pricina puternicei duhori.

Si cerul privea hoitul superb cum se desfata

mbobocind asemeni unei flori ...
Simtind ca te nabusi, ai sovait deoadata
Din pricina puternicei duhori.

Cu leganari de valuri si sfrit de foale,

Zvcnind si opintindu-se din greu
Parea ca trupul iar si, umflat de-un suflu moale,
Traieste nmultindu-se mereu.
Si-aceasta lume-ntr-una vuia cntnd ciudat
Ca vntul sau ca apa curg toare
Sau un graunte care, necontenit miscat,
Se-nvrte ritmic n vnturatoare.
Aproape stearsa, forma acum nu mai era
Dect un vis, o schi ce tnjeste
Pe pnza si pe care artistul o reia
Si doar din amintire o sfrseste.