Aplicatii - Set Nr. 6

APLI
CATI
STRESNA GHEORGHE
Expert Contabil - Stagiu An I Semestru II
CECCAR Bucuresti
2015
Aplicatii Expert Contabil Stagiu An I - Semestru II
STRESNA GHEORGHE
Cuprins
Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura
cu urmatoarele aspecte:
1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social........................3
2. Studiu de caz privind diminuarea capitalului social..............................................3
3. Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului..............................................4
4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social............................................5
5. Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital...6
6. Studiu de caz privind rezultatul exercitiului..........................................................9
7. Studiu de caz privind rezultatul reportat............................................................10
8. Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii..............10
9. Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli...........................12
10.
Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.....................13
11.
Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si lung.......14
12.
Studiu de caz privind contractele de leasing financiar....................................15
13.
Studiu de caz privind contractele de leasing operational................................16
14.
Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare..............................................17
15.
Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similar...........................18
16.
Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor..............................................18
17.
Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor..............................................19
18.
Studiu de caz privind privind intrarile de imobilizari necorporale....................21
19.
Studiu de caz privind privind iesirile de imobilizari necorporale......................21
20. Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imoblizarilor

corporale..................................................................................................................22
21. Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior
corporale..................................................................................................................23
22.
Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor...............................23
23.
Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.

26
24.
Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans...................................27
25.
Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizarile financiare.................28
26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor

consumabile.............................................................................................................30
27.
Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.............................35
28.
Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti...........................36
29.
Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.....................................36
30.
Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor................................................36
Pagina 2
STRESNA GHEORGHE
Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform

rationamentului profesional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).
1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.

SC IRIS SRL este constituita sub forma unei societati cu raspundere limitata
cu un capital subscris de 20.000 lei divizat in 2000 parti sociale, cu o valoare
nominala de 10 lei/ parte sociala.
1.1.
Constituire capital social:

a) subscrierea capitalului social conform actelor constitutive:
456 = 1011 20.000
b) varsarea capitalului:
5121 = 456 20.000
c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:
1011 = 1012 20.000
1.2.
Majorare capital social:
Asociatul unic hotaraste majorarea capitalului social prin incorporarea unui aport in
natura sub forma unui autovehicul in valoare de 6.000 lei.
a) subscrierea aportului in natura:
456 = 1011 6.000
b) intrarea in patrimoniu a aportului subscris:
2133 Mijloace de transport = 456 6.000
1011 = 1012 6.000
2. Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.
2.1. In vederea reducerii capitalului social, societatea rascumpara cu numerar
1.000 parti sociale cu pretul de 1,5 lei bucata, pe care ulterior le anuleaza. Valoarea
nominala a actiunilor este de 1 leu.
a) rascumpararea partilor sociale:
502 = 5311
1.500
Pagina 3
STRESNA GHEORGHE
b) anularea partilor sociale rascumparate:

%
502 Actiuni proprii
1.500
1012 Capital subscris varsat 1.000

668
Alte cheltuieli financiare 500
2.2. O societate comerciala obtine in anul 2012 o pierdere in valoare de 2.000

lei. Capitalul social este in valoare de 10.000 lei. Hotararea AGA decide acoperirea
pierderii prinmicsorarea capitalului social.
1012 = 117 2.000
3. Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului.
Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti
sociale la societatile de persoane. Actiunile sau partile sociale se pot evalua la
urmatoarele valori:
3.1. Valoarea nominal (VN)
La infiintarea unei societati cu raspundere limitata se constituie un capital
social de 2.000 lei, care este divizat in 20 de parti sociale.
Valoarea nominala a unei parti sociale este Capital social/Numar Parti sociale
2.000/20 = 10 lei / parte sociala
3.2. Valoarea de piata sau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare cumparare a
titlurilor care se stabileste prin negociere la bursa de valori.Pretul de piata al unei
actiuni depinde de mai multi factori:
- marimea dividendelor asteptate de catre actionari
- stabilitatea financiara a entitatii
- situatia generala a pietei de capital
- rata dobanzilor etc
Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul care trebuie platit de catre
persoanele care subscriu actiunile sau partile sociale(PE).Pretul de emisiune poate
fi egal sau mai mare decat valoarea nominala.
3.3. Valoarea financiara (VF)
Pentru o actiune s-a primit un dividend de 1.000 lei ,iar rata medie a dobanzii este
de 40%.
Pagina 4
STRESNA GHEORGHE
Valoarea financiara a actiunii este VF=Valoare divident/ Rata dobanzii 1.000/0.4 =

2.500 lei
Suma de 2.500 lei corespunde sumei totale care ar trebui plasata la dobanda de
40% pentru a obtine un avantaj egal cu marimea dividendului de 1000 lei.
3.4. Valoarea de randament (VR)
VR=(dividendul pe actiune + cota parte din profit pe actiune incorporata in
rezerve):rata medie a dobanzii.
Dividendul pe actiune este de 1.000 lei,partea din profit incorporata in rezerve este
de 100 lei /actiune, iar rata dobanzii este de 40% pe an.
Valoarea de randament este VR=(Divident pe actune+Profit pe actiune)/Rata
Dobazii = (1000+100) : 40/100 = 2.750 lei
3.5. Valoarea contabila (VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca un raport intre
activul net contabil si numarul de titluri VC = ANC/NA
Activul net contabil (ANC)= Activ real Datorii
Activ
Imobilizari
corporale
Stocuri
Creante
Disponibilitati
Total
Suma
2.500
400
200
1.500
4.600
Capitaluri proprii +
Sum
Datorii
Capitalul social
a
2.50
(1000 actiuni)
Rezerve
Profit
0
500
1.00
Furnizori
Credite bancare
Total
0
300
300
4.60
0
VN = 2.500/1.000 = 2.5 lei

ANC = 4.600 600 = 4.000 lei
VC = 4.000/1.000 = 4 lei
4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.
Amortizarea capitalului consta in rambursarea depunerilor catre actionari fara
ca prin aceasta sa se reduca marimea capitalului social. Rambursarea se face din
rezervele disponibile constituite sau prin afectarea unei parti din beneficiu. Ca
Pagina 5
STRESNA GHEORGHE
reglementare, amortizarea capitalului se efectueaza in virtutea unei dispozitii

statutare sau prin decizia adunarii generale extraordinare a actionarilor.
Capitalul subscris varsat se ridic la 3.000 lei. Se decide s se amortizeze
capitalul cu 500 lei prin afectarea unei parti din rezervele disponibile:
1068 = 456
500
456 = 512 500

Totodat se face virarea interna prin debitarea contului 1012 Capital subscris
varsat si creditarea
conturilor 1012.1Capital neamortizat si 1012.2 Capital amortizat.
a) Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru partea amortizata
1012 = 456
500
b) Afectarea rezervelor la amortizare

1068 = 1012.2 500
c) Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:
1012 = 1012.1
2.500
d) Rambursarea efectiva a actiunilor

456 = 5121 500
5. Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.
Rezervele reprezinta in principiu beneficii capitalizate in mod durabil de
intreprindere pana la o decizie contrara a organelor autorizate. Deci ele se
constituie si doteaza in raport cu cotele distribuite din beneficiile anului.
In mod exceptional rezervele se mai pot constitui si din alte resurse cum sunt
diferentele din reevaluare si primele de capital.
Structural, rezervele se impart in rezerve legale, rezerve pentru actiuni
proprii, rezerve statutare si alte rezeve.
5.1. Rezerve pentru actiuni proprii
Asociatul unic al societatii hotaraste rascumpararea a 500 parti sociale.
Dobandirea acestora se face cu plata in numerar, la pretul de 1.5 lei/ parte sociala.
Sursa de procurare a partilor sociale este profitul distribuibil asociatilor. In exercitiul
urmator, partile sociale se revand in numerar la pretul de 2 lei/ parte sociala.
a) Rascumpararea in numerar a partilor sociale: 500 * 1.5 = 750 lei
502 = 5311 750
Pagina 6
STRESNA GHEORGHE
b) Constituirea rezervelor pentru actiuni proprii din profitul exercitiului curent, in

suma egala cu valoarea partilor sociale rascumparate:
129 = 1062 750
c) Vanzarea in numerar a partilor sociale:
5311 =
%
502
7642
1.000
750
250
d) Disponibilizarea rezervelor pentru actiuni proprii, prin transferarea acestora la

rezultatul reportat:
1062
5.2.
= 117 750
Rezerve din reevaluare

Rezervele din reevaluare reprezinta plusurile de valori economice create prin
reevaluarea activelor imobilizate. Ele intervin numai in cazul in care cresterea de

valoare fata de valoarea contabila anterioara este apreciata ca sigura si durabila.
In exercitiul financiar 2011 se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de
10.000 lei, tinandu-se se seama de gradul de uzura fizica si morala al acestuia.
Valoarea de intrare (contabila) a utilajului este de 8.000 lei, iar valoarea amortizarii
cumulate este de 1.000 lei.
In exercitiul financiar 2012, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de
7.000 lei, amortizarea calculata intre cele doua reevaluari fiind de 1.000 lei.
a) Inregistrari contabile in exercitiul 2011:
Valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata = 8.000 1.000 = 7.000 lei
Rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 10.000 - 7.000
= 3.000 lei
2131 = 105 Rezerve din reevaluare 3.000
Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/
valoarea contabila neta) = 8.000 * (10.000/ 7.000) = 11.428,57 lei
Amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea
contabila neta) = 1.000 * (10.000/ 7.000) = 1.428,57 lei
Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 1.428,57 1.000 = 428,57 lei
2131 =
2813
428,57
Pagina 7
STRESNA GHEORGHE
b) Inregistrari contabile in exercitiul 2012:

Valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata =
10000 - (1000 + 428,57 + 1.000) = 7.571,43 lei
Rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 7.000 7.571,43 = - 571,43 lei
Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea
justa/ valoarea contabila neta) = 10.000 * (7.000/ 7.571,43) = 9.245,28 lei
Amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea
contabila neta) = 2.428,57 * (7.000/ 7.571,43) = 2.245,28 lei
Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 2.245,28
2.428,57 = -183,29 lei
In acest caz rezulta o diminuare a rezervei din reevaluare, intrucat valoarea
justa stabilita prin reevaluare este mai mica decat valoarea contabila neta cu
571,43 lei. Acest minus din reevaluare va fi acoperit din plusul din reevaluare
inregistrat in 2011
%
= 2131
105
5.3.
2813
Primele de capital
757,72
571,43
183.29
Primele de capital (capitalul aditional) se constituie ca excedent intre

valoarea de emisiune si valoarea nominala (primele de emisiune); intre valoarea
contabila sau intrinseca a actiunilor stabilite in urma fuziunii societtilor si valoarea
lor nominala (primele de fuziune), intre valoarea bunurilor primite ca aport si
valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise (primele de aport) si
intre valoarea nominala a obligatiunilor convertite in actiuni si valoarea nominala a
actiunilor (prime de conversie a obligatiunilor in actiuni).
In urma fuziunii, o societate comerciala absorbanta preia activul societatii
absorbite reprezentat de masini si utilaje evaluate la suma de 5.000 lei si
disponibilitati banesti in conturile bancare de 2.000 lei. Se hotaraste ca in
schimbul activului preluat sa se emita 6.000 de parti sociale cu valoarea nominala
de 1 leu. Prima de fuziune se integreaza ulterior in capitalul social.
- valoarea contabila a activelor preluate: 7.000 lei
- valoarea nominala a partilor sociale: 6.000 lei
- prime de fuziune: 7.000 - 6.000 = 1.000 lei
a) subscrierea capitalului:
Pagina 8
456
STRESNA GHEORGHE
7.000
1011 Capital subscris nevarsat
1042 Prime de fuziune
6.000
1.000
b) preluarea activelor aduse prin fuziune:

%
= 456
7.000
2131 Echipamente tehnologice
5.000
5121 Conturi curente la banci
2.000

1011 = 1012
6.000
d) integrarea primelor in capitalul social:

1042 Prime de fuziune = 1012 1.000
6. Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.
In decursul anului 2012 o societate a inregistrat urmatoarele cheltuieli si venituri :
6022
603
604
611
612
613
622
623
624
625
627
628
635
641
645
658
6811
665
704
7588
765
766
Cheltuieli privind combustibilul

Cheltuieli cu obiectele de inventar
Cheltuieli cu materialele nestocate
Cheltuieli cu intretirea si reparatii
Cheltuieli cu revedente si chirii
Chetuieli cu primele de asigurare
Cheltuieli cu comisioane si onorarii
Cheltuieli privind protocolul
Cheltuieli cu transportul de bunuri si
4200
8250
5350
500
5000
9500
1250
2400
persoane
Cheltuieli cu deplasari si detasari
Cheltuieli cu servicii bancare
Alte cheltuieli cu servicii la terti
Cheluieli cu alte impozite si taxe
Chetuieli cu salarii personal
Chetuieli sociale
Alte cheltuieli de exploatare
Chetuieli privind amortizarea si
1300
2300
350
6200
2700
8500
2500
700
provizioanele
Total cheltuieli exploatare
Chetuieli cu diferentele de curs
Total chetuieli financiare
Venituri din prestari servicii
Alte venituri din exploatare
Total venituri din exploatare
Venituri din diferentele de curs
Venituri din dobanzi
Total venituri financiare
Rezultatul din exploatare =
32000
93000
200
200
330000
500
330500
280
40
320
237500
Pagina 9
STRESNA GHEORGHE
Rezultatul financiar =
Profitul brut =
Cheltuiala cu impozitul pe profit (cont
120
237620
691) =
Rezultatul exercitiului =
38019.2
199600.8
7. Studiu de caz privind rezultatul reportat.

In categoria capitalurilor proprii se includ si rezultatele reportate din
exercitiile precedente a caror decizie de repartizare a fost amanata de adunarea
generala a asociat. Profitul figureaza ca sursa proprie de finantare pana in
momentul distribuirii sale pe destinatiile stabilite prin lege si statutul intreprinderii
societare, iar pierderea pana la acoperirea sa din rezultatul exercitiului urmator sau
din rezervele destinate in acest sens.
Rezultatul sub forma de profit sau pierdere obtinut in exercitiile anterioare a
carui decizie de repartizare a fost amanata pentru exercitiile urmatoare se
inregistreaza la contul 1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat,
respectiv pierderea neacoperita.
a) Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent n suma de
100 lei:
129 = 117
100
b) Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta n suma de 80 lei:

1061 = 117
80
c) Se reporteaza profitul net realizat n exercitiul precedent, care nu a fost nca

repartizat de 1.200 lei :
121 = 117
1.200
d) Se reporteaza pierderea contabila realizata n exercitiul precedent de 50 lei:

117 = 121
50
e) Se repartizeaza profitul reportat la reserve statutare n suma de 300 lei:

117 = 1063
300
8. Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.
Pagina 10
STRESNA GHEORGHE
SC IRIS SRL detine un capital social in suma de 500.000 lei, reprezentand

200.000 actiuni, cu o valoare nominala de 2,50 lei/ actiune.
In anul N, entitatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un
pret de rascumparare unitar de 2,00 lei/actiune. Tot in acest an urmeaza sa se
reduca capitalul social cu valoarea actiunilor rascumparate.
a) Rascumpararea actiunilor proprii:
109 Actiuni proprii
= 5121
4.000
b) Anularea actiunilor rascumparate, la valoarea nominala a acestora:

1012
5.000
109 Actiuni proprii
4.000
141 Castiguri legate de vanzarea sau anularea
1.000
instrumentelor de capitaluri proprii
c) Transferarea la rezerve a castigurilor obtinute din anularea actiunilor proprii:
141 Castiguri legate de vanzarea sau anularea
= 1068 Alte rezerve
1.000
instrumentelor de capitaluri proprii
In anul N+1, entitatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un
pret de rascumparare unitar de 3 lei/actiune. In acelasi exercitiu urmeaza sa se
reduca capitalul social cu valoarea actiunilor rascumparate.
a) Rascumpararea actiunilor proprii la valoarea de rascumparare (2.000 actiuni x 3
lei/actiune = 6.000 lei):
109 Actiuni proprii = 5121
6.000
Pagina 11
STRESNA GHEORGHE
b) Anularea actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (2.000 actiuni

x 2,50 lei/actiune = 5.000 lei) si inregistrarea pierderii rezultate din anulare:
%
= 109 Actiuni proprii
1012
6.000
5.000
149 Pierderi legate de emitere,
1.000
rascumpararea, vanzarea,
cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de
capitaluri proprii
c) Acoperirea din rezerve a piederilor inregistrate:
1068 Alte rezerve = 149 Pierderi legate de emitere,
1.000
rascumpararea, vanzarea,
cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de
capitaluri proprii
9. Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
Provizionul
pentru
riscuri
si
cheltuieli
reprezinta
un
pasiv
cu
exigibilitate sau valoare incerta. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se

constituie pentru elemente cum sunt:
a) litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele si alte datorii incerte;
b) cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte
cheltuieli privind garantia acordata clientilor;
c) alte provizioane.
Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli se tine pe feluri, in
functie de natura si scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.
Constituirea provizioanelor este impusa de doua principii de baza care stau
la baza organizarii contabilitatii:
a. prudenta, care presupune, in esenta, contabilizarea oricarei
pierderi probabile si necontabilizarea veniturilor probabile;
b. independenta exercitiului, conform caruia la stabilirea
rezultatului financiar al exercitiului se iau in considerare toate
cheltuielile si veniturile provenite din acel exercitiu, indiferent de
momentul in care are loc decontarea.
Pagina 12
STRESNA GHEORGHE
Conceptul de provizion se preteaza la doua interpretari:

a. interpretarea
contabila,
care
presupune
stabilirea
marimii
acestuia si reflectarea provizionului in contabilitate;

b. interpretarea economica, conform careia provizionul este un
element de cheltuiala la constituire, si, respectiv, de venit la
anulare.
Provizioanele pentru litigii se pot constitui la sfarsitul exercitiului pentru
litigiile aflate in curs, deoarece exista riscul ca acestea sa se finalizeze in
defavoarea unitatii. Acestea trebuie constituite la nivelul sumelor aflate in litigiu.
Provizioanele pentru garantii acordate clientilor se constituie in cazul
livrarilor de bunuri cu termen de garantie existand astfel posibilitatea ca o parte
din cei carora societatea le-a livrat bunurile respective sa solicite remedierea sau
inlocuirea acestora ceea ce presupune existenta unor riscuri pentru unitate care ar
putea genera cheltuieli suplimentare. Ca marime, acestea se dimensioneaza prin
aplicarea procentului de cheltuieli cu remedierile din anul trecut asupra valorii
livrarilor pentru care se acorda garantii. In ramura constructiilor provizioanele de
aceasta natura se constituie la nivelul retinerilor facute de catre beneficiarul
lucrarii de constructii - montaj.
Exemplu privind provizioanele pentru garantii acordate clientilor.
Un producator de televizoare ofera garantie la momentul vanzarii bunurilor.
Conform termenilor contractului de vanzare producatorul intelege s elimine prin
reparatii sau inlocuire defectele ce apar intr-o perioada de 12 luni de la data
bilantului Daca sunt probabile doar defecte minore, costurile de reparatie si
inlocuire vor fi de 5.000.000 lei, iar daca sunt majore de 15.000.000 lei. Pe baza
informatiilor trecute, intreprinderea estimeaza ca in anul 2000, 85 % din bunurile
vandute nu vor avea defecte, 10 % vor avea defecte minore i 5 % defecte majore.
In anul 2001 expira perioada de garantie a produselor vandute si nu s-au produs
defectiuni care sa impuna remedieri.
a) determinarea valorii estimate a costului reparaiilor:
85 % din TV vndute nu vor avea defecte
Calcul = 85 % 0 lei
Cost = 0
10 % din TV vandute vor avea defecte minore

Calcul = 10 % 5 000 000 lei Cost = 500 000
Pagina 13
STRESNA GHEORGHE
5 % din TV vandute vor avea defecte majore

Calcul = 5 % 15 000 000 lei Cost = 750 000
TOTAL= 1 250 000 lei
b) constituirea unui provizion pentru garanii acordate clienilor:
1 250 000 lei
6812
= 1512
1 250 000 lei
c) anularea n anul 2001 a provizionului constituit i devenit fr obiect:

1 250 000 lei
10.
1512
7812
1 250 000 lei
Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.

Imprumuturile din emisiuni de obligatiuni denumite si credite obligatare,
reprezinta datorii pe termen lung create prin vanzarea de titluri de credit negociate
catre public. Vanzarea se face, de regula, prin intermediul unor institutii financiare
sau bancare, fara s fie exclusa si
posibilitatea vanzarii directe de catre
intreprinderea societara. Intreprinderea care emite astfel de titluri se angajeaza sa

ramburseze la termen sau esalonat ratele scadente si sa plateasc o dobanda sub
forma cupoanelor atasate titlurilor de credit.
SC IRIS SA emite 1.000 obligatiuni. Valoarea nominala a unei obligatiuni este
de 100 lei. Valoarea nominala totala a celor 1.000 de obligatiuni emise este de
100.000 lei. Valoarea de emisiune pentru o obligatiune este de 95 lei, iar valoarea
de rambursare este de 110 lei. Termenul imprumutului este de 4 ani, cu o rata a
dobanzii de 14% pe an.
Cunoscand urmatoarele date, se inregistreaza in contabilitate operatiunile
specifice emisiunii de obligatiuni:
o
o
o
o
o
valoarea de incasat de la obligatari este de 95.000 lei (95 x 1.000)

valoarea de rambursare este de 110.000 lei (110 x 1.000)
prima de rambursare este de 15.000 lei [(110 95) x 1.000]
dobanda anuala este de 14.000 lei (14% x 100.000)
amortizarea anuala a primei de emisiune este de 3.750 lei (15.000/4 ani)
a) inregistrarea subscrierii imprumutului din emisiuni de obligatiuni la

valoarea de rambursare:
%
461
= 161
169
110.000
95.000
15.000
b) incasarea sumelor de la persoanele care au subscris:

5121
461
95.000 l
Pagina 14
STRESNA GHEORGHE
c) inregistrarea dobanzii anuale de 14.000 lei:

666 =
1681
14.000
d) achitarea dobanzii la termenul scadent conform contractului:

1681 =
5121 14.000
e) inregistrarea pentru primul an a amortizarii primelor privind rambursarea

obligatiunilor, in valoare de 3.750 lei:
6868 = 169
11.
3.750
Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si lung.

SC IRIS SRL primeste un credit bancar in devize in valoare de 1.000 USD la
cursul de 3 lei/USD, care se restituie in doua transe egale la sfarsitul fiecarui an.
Dobanda anuala este de 10% si se achita la sfarsitul fiecarui an. La sfarsitul
primului an cursul este de 3,1 lei/USD, iar la sfarsitul anului doi cursul este de 2,8
lei/ USD.
a) Primire imprumut (1000 USD * 3 lei/ USD)
5124 Conturi la banci in valuta = 1621 Credite bancare pe termen lung
3.000
b) Calcularea ,inregistrarea si achitarea dobanzii dupa primul an ( 1000 USD *
10% * 3,1 lei/ USD)
666 Cheltuieli privind dobanzile = 5121 Conturi la banci in lei
310
c) Contabilizare rambursare unei transe de imprumut (500 USD* 3,1 lei /

USD) si a pierderii din diferente de curs valutar (500 USD * 0,1 lei/ USD)
%
= 5124 Conturi la banci
1.550
in valuta
1621 Credite bancare pe termen lung
1.500
665 Cheltuieli cu diferente de curs
50
d) Recunoastere diferenta de curs pentru imprumutul ramas:

665 Cheltuieli cu diferente de curs = 1621 Credite bancare pe termen
lung
50
e) Calcularea , inregistrarea si achitarea dobanzii dupa al doilea an (500 USD

* 10% * 2,8 lei/ USD)
666 Cheltuieli privind dobanzile = 5121 Conturi la banci in lei
140
Pagina 15
STRESNA GHEORGHE
f) Contabilizare rambursare ultima transe de imprumut (500 USD* 2,8 lei /

USD) si a castigului din diferente de curs valutar (500 USD * 0,3 lei/ USD)
1621 Credite bancare pe termen lung
1.550
5124 Conturi la banci
1.400
in
valuta
765 Venituri din diferente
150
de curs
12.
Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.

SC IRIS SRL incheie in data de 20.05.2012 un contract de leasing pe o
perioada de trei ani

pentru achizitia unui autoturism, in valoare de 160.000 lei.
Principalele clauze contractuale sunt:
avans 10.000 lei ;

scadente trimestriale pe data de 25 a ultimei luni din trimestru;
durata contractului: 3 ani;
rata dobanzii 15% pe an;
se platesc transe egale in suma de 16.000 lei fiecare, mai putin ultima rata in
valoare de 11.878,84 lei

lei, valoare la care se efectueaza transferul dreptului de proprietate si care nu
contine dobanda;
fiecare transa este formata din dobanda si rambursare de principal (cota
parte din valoarea
activului) conform graficului prezentat in continuare;
valoarea reziduala 11.878.84 lei este insotita de transferul dreptului de
proprietate;
durata de utilizare economica a activului este de 5 ani.
Sold initial
1
160000
150000
139625
128860.9
GRAFIC DE RAMBURSARE CALCULAT DE LOCATOR

Dobanza
Rata
Principal
Sold Final
2 = 1 * 15% *
3
4=3-2
5=1-4
3/12
6000
16000
10000
150000
5625
16000
10375
139625
5235.9375
16000
10764.06
128860.9
4832.285156
16000
11167.71
117693.2
Pagina 16
117693.2
106106.7
94085.72
81613.93
68674.46
55249.75
41321.62
26871.18
11878.84
Total
13.
4413.49585
3979.001944
3528.214517
3060.522561
2575.292157
2071.865613
1549.560574
1007.669095
43.878,85
STRESNA GHEORGHE
16000
16000
16000
16000
16000
16000
16000
16000
11878.84
203878.8
11586.5
12021
12471.79
12939.48
13424.71
13928.13
14450.44
14992.33
11878.84
160.000
106106.7
94085.72
81613.93
68674.46
55249.75
41321.62
26871.18
11878.84
0
Studiu de caz privind contractele de leasing operational.

SC IRIS SRL inchiriaza in regim de leasing o cladire necesara desfasurarii
productiei, in urmatoarele conditii:

durata contractului de leasing 5 ani
platile se efectueaza trimestrial si sunt in suma de 20.000 lei fiecare.
Se cunosc:
valoarea cladirii: 500.000 lei,
durata de utilizare economica: 20 de ani.
Inregistrarile contabile efectuate de locatar pe durata de leasing :
a) primirea facturii reprezentand rata trimestriala:
612 Cheltuieli cu redevenele, locaiile
de gestiune si chiriile
= 401 Furnizori
20.000
b) plata facturii catre societatea de leasing:

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 20.000
14.
Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.

Entitatea BestMedical isi desfasoara activitatea in industria farmaceutica si
realizeaza activitati de cercetare- dezvoltare prin laboratorul propriu de cercetare.

Faza de cercetare :
In februarie 2012 entitatea a inregistrat urmatoarele consumuri pentru
laboratorul propiu:
o
o
o
o
Materii prime : 4.500 lei

Materiale auxiliare : 3.800 lei
Manopera : 2.000 lei
Amortizarea ecipamentelor din laborator : 1.600 lei
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 4.500
Pagina 17
STRESNA GHEORGHE
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare

3.800
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal - salarii datorate
2.000
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2813 Amortizarea instalatiilor
1.600
amortizarea imobilizarilor
Faza de dezvoltare :
Entitatea BestMedical doreste sa obtina un nou vaccin. Societatea a incheiat
cu un centru de cercetari pentru medicamente un contract pentru achiziionarea
studiului Tehnologia de obinere a vaccinului Antigripal in valoare de 30.000 lei. In
aceeasi luna, entitatea inregistreaza la OSIM produsul obtinut, taxele suportate
pentru brevetarea acestei inventii fiind de 3.000 lei. Entitatea obtine dreptul de a
vinde licenta asupra fabricarii acestui vaccin pe o perioada de trei ani.
a) Inregistrarea in contabilitate a achiziiei:
203 Cheltuieli de dezvoltare = 404 Furnizori de imobilizari
30.000
b) Brevetarea inventiei la OSIM:

205 Concesiuni, brevete, licene marci
33.000
comerciale, drepturi si active similare
%
203 Cheltuieli de
dezvoltare
30.000
404 Furnizori de
imobilizari
3.000
c) Inregistrarea amortizarii anuale aferente imobilizarii recunoscute (30.000 lei/

3 ani)
6811 Cheltuieli de exploatare
2805 Amortizarea
concesiunilor, 11.000
privind amortizarea imobilizarilor
brevetelor,licentelor
d) Scoaterea din evidenta la sfarsitul celor 3 ani a activului amortizat integral:

2805 Amortizarea concesiunilor,
205
Concesiuni, brevete,
33.000
brevetelor,licentelor
marci, drepturi si
active similare
Pagina 18
15.
STRESNA GHEORGHE
Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similar.

SC IRIS SRL achizitioneaza un program informatic ce urmeaza a fi utilizat
pentru nevoi proprii in valoare de 36.000 lei, durata de viata utila 3 ani si licenta
corespunzatoare in valoare de 10.000 lei, respective dreptul de a vinde acest
program pe o perioda de 2 ani.
Deoarece se poate efectua o separare clara intre cele doua component (IAS
38), in contabilitate ele
vor fi urmarite separat:
%
46.000
205
36.000
208
10.000
In
Concesiuni,
= 404 Furnizori de imobilizari

brevete,
drepturi si active similare

Alte
aceste
condiii,
amortizarea
licene,
marci
imobilizari
programului
comerciale,
necorporale
informatic
utilizat
pentru
necesitai proprii se va efectua pe perioada de utilizare, respectiv trei ani, iar costul
licenei va fi amortizat pe o perioada de doi ani, astfel :
a) Amortizare lunara program de contabilitate (36.000/36 luni=1000 lei)
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
1000
amortizarea imobilizrilor
licentelor,marcilor comerciale, si activelor
similiare
b) Amortizare lunara licenta(10.000/24 luni=416,67 lei)
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2808 Amortizarea altor imobilizari
necorporale 416,67
amortizarea imobilizrilor
16.
Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.

SC IRIS SRL achizitioneaza o instalatie de produtie sapun si detergenti la
costul de 840.000 lei. Conform Catalogului, instalatia are o durata normal de

functionare cuprinsa intre 8 si 12 ani, iar conducerea entitatii a optat pentru o
durata de recuperare fiscala a costurilor de 8 ani, prin aplicarea reginului de
amortizare accelerata.
Pagina 19
STRESNA GHEORGHE
Anul
Norma de
amortizare
Baza de
calcul a
amortizarii
Valoarea
anuala a
amortizarii
50%
840.000 lei *
50%
420.000
2
3
4
5
6
7
8
Amortizare lineara
Amortizare lineara
Amortizare lineara
Amortizare lineara
Amortizare lineara
Amortizare lineara
Amortizare lineara
Total
17.
420.000 lei/ 7
ani
60.000
60.000
60.000
60.000
60.000
60.000
60.000
840.000
Rata lunara
de
amortizare
(3/12 luni)
35.000
5.000
5.000
5.000
5.000
5.000
5.000
5.000
Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.

SC IRIS SRL detinea un utilaj in anul 2011 in urmatoarele conditii :
Valoare de intrare = 105.000 lei

Durata de viata initala = 15 ani
Amortizare cumulata = 350.000 lei
Durata ramasa de viata dupa evaluare = 10 ani
Valoarea de utilizare = 65.000 lei
Valoarea justa = 71.000
Costurile estimate cu vanzarea = 3000 lei
Inregistrarile efectuate in contabilitate sunt:

31.12.2011
Valoarea de intrare
= 105 000 lei
(-) Amortizarea cumulata = 35 000 lei

= Valoare contabila
70 000 lei
Valoarea recuperabila = max ( Valoare justa Costurile estimate cu vanzare;

Valoarea de utilitate)
Valoarea recuperabila = max (71 000-3 000 ; 65.000) = 68.000
Din cele prezentate mai sus rezulta ca Valoarea contabila > Valoarea recuperabila,
deci utilajul este depreciat cu valoarea de 2000 lei (70.000 68.000)
2913 Ajustari pentru deprecierea
2000 lei
privind provizioanele
pentru deprecierea imobilizarilor
instalaiilor, mijloacelor de
transport, animalelor si plantaiilor
Valorea prezentata in bilant la 31.12.2012 va fi 105.000-35.000-2.000=68

000 lei
Pagina 20
STRESNA GHEORGHE
Inregistrarea amortizarii (105 000/15 ani = 7 000)

6811 Cheltuieli de exploatare privind
= 2813 Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor 7 000 lei

de transport, animalelor si
plantaiilor
Se va prezenta inregistrarea deprecierii in anul 2012 in urmatoarele situatii:
a) Valoarea recuperabila la 31.12.2012 ar fi fost de 59 000 lei
b) Valoarea recuperabila la 31.12.2012 ar fi fost de 66 000 lei
a) Valoarea de intrare = 105 000
- Amortizarea cumulate = 35 000 + 7 000 = 42 000
- Depreciere = 2 000
= Valorea contabila de 61 000
Val. Contabila(61 000) > Val. Recuperabila( 59 000) => Depreciere de 2 000 lei
2913 Ajustari pentru deprecierea
2000 lei
privind provizioanele
pentru deprecierea imobilizarilor
instalaiilor, mijloacelor de
transport, animalelor si plantaiilor
Valoare bilant = 105 000 42 000 2000 2000 = 59 000

b) Valoarea de intrare = 105 000
- Amortizarea cumulate = 35 000 + 7 000 = 42 000
- Depreciere = 2 000
= Valorea contabila de 61 000
Val. Contabila(61 000) < Val. Recuperabila( 66 000) => Apreciere de 5 000 lei
Deprecierea care poate fi reluata este 2 000
2913 Ajustari pentru deprecirea
= 7813 Venituri din ajustari
000
instalatiilor, mijloacelor de tranport,
pentru depreciera imobilizarilor
animalelor si plantatiilor
Pagina 21
STRESNA GHEORGHE
Valoare in bilant = 105 000 42 000 = 63 000

18.
Studiu de caz privind privind intrarile de imobilizari necorporale.

SC IRIS SRL realizeaza un program informatic software .Cheltuielile
ocazionate sunt impartite in faza de cercetare si faza de dezvoltare astfel:

cheltuieli din faza de cercetare (studierea , analiza unor programe informatice
similare, intocmirea modelului conceptual al datelor) in suma totala de
40.000 lei
cheltuieli din faza de dezvoltare (programarea efectiva si analiza software.
Testarea programului) in suma totala de 20.000 lei
cheltuieli aferente cursurilor pentru pregatirea personalului in vederea
utilizarii programului 2.500 lei
a) Inregistrarea cheltuielilor din faza de cercetare
614 Chetuieli cu studiile si cercetarile = 5121 Conturi la banci in lei 40.000
b) Faza de dezvoltare se recunoaste imobilizarea necorporala in curs
233 Imobilizari necorporale = 721 Venituri din productia de
in curs de exercutie
20.000
imibilizari necorporale
c) Receptia imobilizarii necorporale

208 Alte imobilizari necorporale = 233 Imobilizari necorporale
20.000
in curs de executie
d) Inregistrarea cheltuielilor aferente cursurilor de pregatire
628 Alte cheltuieli cu serviciile efecutate de terti = 5121 Conturi la banci in
lei 2.500
19.
Studiu de caz privind privind iesirile de imobilizari necorporale.
Prin hotararea conducerii, SC IRIS SRL. scoate din uz un program informatic
cu o valoarea contabila de 20.000 lei, amortizarea cumulata inregistrata fiind de
18.500 lei.
Scoaterea din evidena contabila a activului necorporal:
Pagina 22
%
necorporale
STRESNA GHEORGHE
= 208 Alte imobilizari
20.000
2808 Amortizarea altor imobilizari necorporale

18.500
6583 Cheltuieli privind activele
1.500
20.
cedate si alte operaii de capital

Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imoblizarilor
corporale.
La nivelul unei intreprinderi, intrarea imobilizarilor corporale se poate realiza
prin aporturile in natura ale proprietarilor, achizitionarea cu titlu oneros, constructia
si productia proprie, obtinute cu titlu gratuit prin donatie sau plusuri de inventar,
precum si prin asocierea, fuziunea sau achizitia de intreprinderi.
Intrari de imobilizari prin achizitie:
SC IRIS SRL achizitioneaza un utilaj pe baza factura nr 15 / 10.01.2012.
Factura cuprinde:
Valoare la pret de cumparare
Cheltuieli de transport facturate de furnizor
Tva 24 %
Total factura :
Avans acordat
4.000
Tva la avans
Valoare neta de plata :
10.000 lei
500 lei
2.520 lei
13.020 lei
lei
960 lei
8.060 lei
a) Inregistrare avansului acordat (presupunem primire factura avans la data

platii avansului):
%
5121 Conturi la banci in lei
4.960
2322 Avansuri acordate pentru instalatii tehnice
4.000
si masini
4426 Tva deductibila
960
b) Receptia utilajului intrat in patrimoniul SC IRIS SRL
%
imobilizari
404
Furnizorii de
13.020
Pagina 23
STRESNA GHEORGHE
2331 Echipamente tehnologice (masini, utilaja si

10.500
Instalatii de lucru)
4426 Tva deductibila
2.520
c) Achitarea furnizorului cu retinerea avansului acordat:
404 Furnizori de imobilizari
13.020
2322 Avansuri acordate pentru
instalatii tehnice si masini
4.000
in valuta
5121 Conturi la banci in lei 8.060
4426
Tva
deductibila
960
21.
Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior
corporale.
Operatiile privind iesirea imobilizarilor corporale se individualizeza sub forma
scoaterii din functiune, prin vanzare la licitatie sau cesionare si datorita unor
operatii exceptionale (lipsuri la inventar, degradari, etc).
Iesirea de imobilizari corporale prin casare:
In contabilitatea entitatii SC IRIS SRL situatia la scoaterea din functiune a unui
utilaj se prezinta astfel :
Cost de achizitie 50.000 lei
Amortizare cumulate 35.000 lei
Chetuieli ocazionate de casare : 10.000 lei (materiale consumabile 3.000 lei;
salarii : 7.000 lei )
Piese de schimb rezultate : 12.000 lei
a) Inregistrarea cheltuielilor ocazionate de casare :
6588 Alte chetuieli de exploatare
10.000
%
302 Materiale consumabile
3.000
421 Personal salarii datorate
7.000
Pagina 24
STRESNA GHEORGHE
b) Inregitrarea pieselor de schimb recuperate:

302 Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare
c) Scoaterea din gestiune a utilajului:
%
=
50.000
2813
Amortizarea
48.000
tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor si plantaiilor
6583
Cheltuieli
privind
2.000
si alte operaii de capital
22.
12.000

instalaiilor
activele
cedate
Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.

La data intrarii in intreprindere, imobilizrile corporale trebuie s fie evaluate
la cost de achizitie sau cost de productie, dupa caz.
Costul unei imobilizri achizitionate este format din pretul sau de cumparare,
la care se adauga taxele vamale, taxele nerecuperabile si toate cheltuielile directe
atribuibile, angajate pentru a aduce activul in starea de utilizare prevazut. In
cadrul pretului de cumprare se va tine cont de toate rabaturile si remizele .
Evaluarea la cost de achizitie

Pentru inlocuirea unei linii de sacrificare la abatorul de pasari, S.C. AGRICOLA
S.A. Bacau a efectuat urmatoarele cheltuieli:
- Costul de achiziie al utilajului
150.000 lei
- Cheltuieli de transport efectuate de teri
50.000 lei
- Taxe vamale achitate
10.000 lei
- Cheltuieli efectuate cu igienizarea spaiului si reparaii
25.000 lei
pardoseli
35.000 lei
- Cheltuieli cu montajul utilajului

- Chetuieli cu paza utilajului
- Cheltuieli cu pierderea tehnologica a primei producii
- Cheltuieli de reclama si publicitate
-Cheltuieli cu dobanzi aferente imprumutului bancar obinut
pentru achiziionarea utilajului
TOTAL
5.000 lei
15.000 lei
5.000 lei
10.000 lei
305.000
lei
Pagina 25
STRESNA GHEORGHE
Din valoarea totala a cheltuielilor prezentate mai sus se poate capitaliza

suma de 255.000 lei, diferena de 50.000 lei, reprezentand cheltuieli de gestiune
(de exploatare) dupa cum urmeaza:
- Cheltuieli efectuate cu igienizarea spaiului si reparaii
25.000 lei
curente la spaiul destinat instalarii utilajului

- Cheltuieli cu pierderea tehnologica
15.000 lei
- Cheltuieli cu paza
5.000 lei
- Cheltuieli de reclama si publicitate

5.000 lei
a) Inregistrarea utilajului (nu se tine cont de incidenta TVA)

255.000
(masini, utilaje si instalaii de lucru)
404 Furnizori de imobilizari

446 Alte impozite, taxe si
10.000
varsaminte asimilate
401 Furnizori
85.00
1682 Dobanzi aferente
creditelor
10.000
bancare pe termen lung
b) Inregistrarea celorlate cheltuieli

- cheltuielile cu igienizarea si reparaii la spaiul destinat instalarii utiliajului
628 Cheltuieli cu servicii executate
401 Furnizori
25.000
de teri
- cheltuieli cu paza
628 Cheltuieli cu servicii executate
401 Furnizori
5.000
401 Furnizori
5.000
de teri
- cheltuieli de reclama si publicitate
623 Cheltuieli cu reclama si
publicitate
- cheltuieli cu pierderea tehnologica
Pagina 26
601 Cheltuieli materiile prime
STRESNA GHEORGHE
301 Materii prime
5.000
Evaluarea la costul de productie

Secia de construcii din cadrul SC IRIS SR; executa pentru nevoi proprii o hala
frigorifica pentru depozitarea produselor, pentru care a efectuat urmatoarele
cheltuieli:
costul de achiziie al materialelor de construcii achizitionate si
300.000 lei
incorporate in lucrare
costul manoperei pentru muncitorii direct productivi
60.000
lei
diverse servicii prestate de teri
cota de cheltuieli legate de construirea activului
15.000 lei
22.500 lei
respectiv
(6% din cheltuielile directe)
a) Inregistrarea consumului de materiale
602 Cheltuieli cu materiale
302 Materiale consumabile
421 Personal salarii datorate
300.000
consumabile
b) Inregistrarea manoperei
641 Cheltuieli cu salariile
60.000
personalului
c) Servicii executate de terti
628 Cheltuieli cu servicii
401 Furnizori
15.000
efectuate de teri
d) Inregistrarea cheltuielilor indirecte repartizate pentru obiectivul construit in
regie proprie
Pagina 27
231 Imobilizari corporale
in curs
STRESNA GHEORGHE
722 Venituri din producia
397.500
de imobilizari corporale
e) Recepia imobilizarii corporale

212 Construcii
231Imobilizari corporale
397.500
in curs
23.
Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.

In conturile de subventii pentru investitii se contabilizeaza donatiile pentru
investitii, precum si plusurile la inventar de natura imobilizarilor corporale si

necorporale.
Subventiile de exploatare sunt sume incasate de la bugetul statului, cu titlu
nerambursabil, pentru a sprijini activitatea curenta a societatii comerciale. Ele se
inregistreaza ca venituri.
Subventii pentru investitii
SC IRIS SRL primeste o suma nerambursabila de 100.000 lei pentru
achiziionarea unui
echipament tehnologic. Entitatea achiziioneaza echipamentul la cost de achiziie
de 100.000 lei.
Durata de viaa estimata a respectivului echipament este de 10 ani, iar amortizarea
se calculeaza prin metoda liniara.
In contabilitate se efectueaza urmatoarele inregistrari:
a) recunoasterea dreptului de a incasa subvenia de 100.000 lei:
445 Subvenii = 475 Subvenii pentru investiii
100.000 lei
b) incasarea subveniei:
5121 Conturi la banci in lei = 445 Subvenii
100.000 lei
c) achiziionarea echipamentului tehnologic:

2131 Echipamente tehnologice = 404 Furnizori de imobilizari
100.000
lei
(masini, utilaje si instalaii de lucru)
d) achitarea furnizorului de imobilizari:
Pagina 28
STRESNA GHEORGHE
404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi la banci in lei
100.000 lei
e) inregistrarea amortizarii lunare de 833,33 lei (100.000 lei/10 ani/12 luni =

1.000 lei/luna):
6811 Cheltuieli de exploatare privind =
instalaiilor,
2813 Amortizarea
833.33
mijloacelor de transport, animalelor
si plantaiilor
f) recunoasterea venitului aferent subveniei (venitul din subvenie este la
nivelul cheltuielii cu amortizarea deoarece investiia a fost subvenionata
integral):
475 Subvenii pentru investiii = 7584 Venituri din subvenii pentru investiii
833.33
Subventii de exploatare
SC IRIS SRL primeste sub forma de subventii suma de 12.000 lei, din care
2.500 se incaseaz la data acordarii, iar 9.500 lei se incaseaza in aceeasi perioada.
Suma de 8.000 lei este aferenta cifre de afaceti (2.000 lei penrtu perioada curenta,
iar restul pentru perioadele urmatoare, iar 4.000 lei este pentru plata personalului
si este aferenta perioadei in curs.
%
12.000
445 Subventii
subventii de
7411 Venituri din

2.000
5121 Conturi curente la banci
exploatare aferente cifrei de
afaceri
7414 Venituri din
subventii de
4.000
exploatare
pentru plata personalului
Pagina 29
STRESNA GHEORGHE
472 Venituri in
avans
24.
6.000
Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans.

Aplicarea principiului independentei exercitiului financiar impune o delimitare
clara a cheltuielilor si veniturilor care trebuie incorporate in rezultatul exercitiului

financiar curent de cheltuieli si venituri realizate in perioada curenta, dar care sunt
aferente exercitiilor financiare urmatoare. Astfel, trebuie inregistrate in debitul
contului 471 Cheltuieli inregistrate in avans, toate cheltuielile efectuate in
exercitiul financiar curent si care sunt aferente exercitiilor financiare viitoare, si
anume: chirii, abonamente, reparatii, prime de asigurare etc. De asemenea, se
inregistreaza in creditul contului 472 Venituri inregistrate in avans, toate veniturile
incasate in exercitiul financiar curent si care sunt aferente exercitiilor financiare
viitoare.
Cheltuieli in avans
Se achita in numerar primele de asigurare auto pentru exercitiul financiar
urmator, in suma de 300 lei:
471 Cheltuieli inregistrate in avans = 5311 Casa in lei 300
Veniturile in avans
Editura ALFA Press incaseaza prin banca in luna decembrie abonamentele
aferente anului viitor in suma de 1.000 lei plus TVA 24%, conform facturilor emise si
a ordinelor de plata.
a) Emiterea facturilor:
4111 Clienti =
%
472 Venituri inregistrate
in avans
4427 TVA colectata
1.000
240
b) Incasarea facturilor:
5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti
25.
1.240
Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizarile financiare.
Pagina 30
STRESNA GHEORGHE
Imobilizarile financiare reprezinta plasamente ale capitalului sau ale altor resurse pe timp
indelungat in titluri de valoare sau creante. Ele mai poarta numele de investitii financiare pe termen
lung sau instrumente financiare (termenul este agreat si de catre normele internationale de
contabilitate).
1.Se achizitioneaza actiuni de la entitati din cadrul grupului in valoare de 10.000 lei. Pentru
acestea se platesc in momentul achizitiei, 8.000 lei prin virament bancar. Pentru diferenta plata se
face in 10 zile, in numerar.
a)
Inregistrarea achizitiei si plata initiala prin ordin de plata:

261
10.000
Actiuni detinute la entitatile afiliate
5121
8.000
Conturi curente la banci in lei

2691
2.000
Varsaminte de efectuat privind actiunile

detinute la entitatile afiliate
b)
Plata ulterioara, in numerar, a sumei ramase:

2691
5311
Varsaminte de efectuat
2.000
Casa in lei
privind actiunile detinute

la entitatile afiliate
2.Se obtin actiuni prin cedarea catre entitatile afiliate de active, ca aport in capitalul social al
acestora, astfel:
cladire in valoare de 100.000 lei, amortizata in proportie de 30%;

un echipament tehnologic nou in valoare de 5.000 lei;
marfuri in valoare de 3.000 lei
212
Constructii
261 Actiuni detinute la
100.000
70.000
entitatile afiliate
2812 Amortizarea constructiilor
261 Actiuni detinute la

entitatile afiliate
30.000
%
5.000
371 Marfuri
3.000
Pagina 31
STRESNA GHEORGHE
3. Entitatea ALFA SA acorda entitatii BETA SA in imprumut de 60.000 lei pe

termen de 2 ani, cu o dobanda de 10%, care trebuie achitata la sfarsitul fiecarui an.
Dobanda in primul an se incaseaza cu intarziere, adica in cursul anului urmator.
a) Acordarea imprumutului, in anul I:
2675 Imprumuturi acordate pe termen lung = 5121 Conturi la banci in
lei 60.000
b) Inregistrarea dobanzii curente in primul an, la 31.12 anul I (60.000 lei *
10% = 6.000 lei)
2676 Dobanza aferenta imprumuturilor = 763 Venituri din creante
imobilizate 6.000
acordate pe termne lung
c) Incasarea dobanzii restante in cursul anului II
5121 Conturi curente la banci = 2676 Dobanda aferenta
imprumuturilor
6.000
acordate pe
termne lung
d) Inregistrarea dobanzii cuvenite in al doilea al, la 31.12. an II
5121 Conturi curente la banci = 763 Venituri din creante imobilizate
6.000
e) Rambursarea imprumutului la sfarsitul celor 2 ani
5121 Conturi la banci in lei = 2675 Imprumuturi acordate pe termen
lung 60.000
26.
Studiu
de
caz
privind
contabilitatea
materiilor
prime,
materialelor
consumabile.
Contabilitatea materiilor prime
1. SC IRIS SRL detine un teren evaluat la valoarea justa de 45.000 lei, rezerva din
reevaluare disponibila fiind de 15.000 lei. Pe teren va fi construita o cladire.
Cazul 1 : Daca in contractile de vanzare-cumparare cladirea si cota parte din teren
fac obiectul unei tranzactii unice cu pret unic :
a) Transferul terenului in categoria materii prime:
Pagina 32
STRESNA GHEORGHE
301 Materii prime = 2111 Terenuri 45.000

b) Costul terenului(material prima) va fi trecuta pe cheltuiala si inclus in costul de
prductie al constructiei :
601 Chetuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 45.000
c) Realizarea rezervei din reevaluare
105 Rezerve din reevaluare = 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din
15.000
rezerve din reevaluare
Cazul 2 : Daca in contractile de vanzare pretul cladirii nu include pretul terenului
a) Reclasifiacrea terenului in categoria stocurilor
371 Marfuri = 2111 Terenuri
45.000 lei
b) Realizarea rezervei din reevaluare

105 Rezerve din reevaluare = 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din
15.000
rezerve din reevaluare
2. Societatea comerciala IRIS SRL are in stoc la inceputul lunii mai N:
- materii prime 3.000 lei;
- marfuri 12.000 lei
In cursul lunii mai au loc urmatoarele operatii:
1. Achizitie de materii prime la costul de achizitie de 2.000, TVA 24%
2. Achizitie de marfuri la costul de achizitie de 4.000 lei, TVA 24%
3. Consum de materii prime la costul de 3.000 lei
4. Vanzare de marfuri la pretul de vanzare de 1.600 lei, TVA 24%, costul de
achizitie diins de 1.200 lei
Pagina 33
STRESNA GHEORGHE
La sfarsitul lunii are loc inventarierea, in urma careia se stabilescu stocurile faptice:
-materii prime 3.200 lei;
-marfuri 6.500 lei
Inventarul permanent
D
Si
3000
3000
301 Materii prime
371 Marfuri
Si
1200
12000
2000
2000
4000
Sfs
1200
14800
Sfs
8300
3200
Sff
Sfs = stoc final scriptic
6500
Sff = stoc final
faptic
Sff
1. Achizitia de
materii prime
= 401 Furnizori
2.480
301 Materii prime
2.000
4426 TVA deductibila
480
2. Achitia de marfuri
%
= 401 Furnizori
4.960
371 Marfuri
4.000
960
3. Consumul de materii prime

4. Vanzarea de marfuri
4111 Clienti
1.984
707 Venituri din vanzarea marfurilor
1.600
4427 TVA colectata

384
Pagina 34
STRESNA GHEORGHE
607 Chetuilei privind marfurile = 371 Marfuri 1.200

5. Inregistarrea diferentelor constatate la inventar
a) Pentru materii prime :
Sff = 3200
Sfs = 3000
Plus = 200
301 Materii prime = 601 Chetuieli cu materiile prime 200
b) Pentru marfuri
Sff = 6.500
Sfs = 14.800
Minus = 8.300
607 Chetuilei privind marfurile = 371 Marfuri 8.300
Inventarul intermitent
D
301 Materii prime
Si
3000
C
Si
371 Marfuri
12000
3000
3200
3200
1. Achizitia de
Sfs
materii prime
12000
Furnizori
%
2.480
6500
601
6500
2.000
= 401
Cheltuieli cu materii prime
Sfs
480
2. Achitia de marfuri
%
371 Chetuieli privind marfurile
= 401 Furnizori
4.960
4.000
Pagina 35
STRESNA GHEORGHE
960
3. Consumul de materii prime

Nu se inregistreaza in contabilitatea financiara ci se determina la sfarsitul
perioadei , pe baza relatiei:
Iesiri = Sold initial+Intrati-Sold final stabilit de inventar = 3000+2.200-3200
=2.200
4. Vanzarea de marfuri
4111 Clienti
%
707 Venituri din vanzarea marfurilor
1.984
1.600
4427 TVA colectata
384
Iesirile de marfuri nu se inregistreaza in contabilitate ci se determina la

sfarsitul perioadei, pe baza relatiei:
Iesiri = Sold initial+Intrati-Sold final stabilit de inventar =15 000+4000 6500 =
12.500
5. Anularea soldurilor initiale
a) pentru materiile prime
b) pentru marfuri
607 Chetuilei privind marfurile = 371 Marfuri 12 000
6. Preluarea soldurilor finale
a) 301 Materii prime = 601 Chetuieli cu materiile prime 3.200
b) 371 Marfuri = 607 Chetuieli privind marfurile 6.500
Pagina 36
STRESNA GHEORGHE
3. O societate achitioneaza 3.000 lg de materie prima la pretul de 2 lei/kg. La

receptie se constata o lipsa de 500 kg care se imputa, la pretul de 2 lei/kg plus TVA
24%, delegatului unitatii.
a) Achizitia materiilor prime si constatatea lipsei
%
= 401 Furnizori
301 Materii prime
7.440
5.000
6588 Alte chetuieli de exploatare
1.000
1.440
b) Imputarea lipsei:
4282 Alte creante in legatura cu personalul =
1.240
7581 Venituri din despagubiri,
amenzi
1.000
si penalitati
4427 TVA colectata
240
Contabilitatea materialelor consumabile
1. Societatea Alfa achitioneaza combustibil in valoare de 1.500 lei, TVA 24%,
destinat unui vehicul pentru care nu se permisa deducerea decat in proportie de
50%, deoarece nu este utilizat pentru desfasurarea de activitati exceptate.
a) In cazul in care combustibilul este stocat :
a1) Achizitia de combustibil
%
401 Furnizori
3022 Combustibili
1.860
1.500
360
a2) Includerea a 50% din TVA in costul de achizitie al combustibilului

3022 Combustibil = 4426 TVA deductibila 180
Pagina 37
STRESNA GHEORGHE
b) In cazul in care combustibilul nu este stocat :

b1) Achizitia de combustibil
%
= 401 Furnizori
6022 Chetuieli privind combustibilul
1.860
1.500
360
b2) Includerea a 50% din TVA in costul de achizitie al combustibilului

6022 Chetuieli privind combustibilul = 4426 TVA deductibila 180
2. Ca urmare a dezmembrarii unui autoturism, o societate recupereaza materiale
auxiliare in valoare de 5.000 lei si piese de schimb in suma de 2.500 lei. Piesele de
schimb recuperate sunt utilizate pentru repararea unui mijloc de transport.
%
= 7588 Alte venituri din exploatare
7.500
3021 Materiale auxiliare

7.000
3024 Piese de schimb
2.500
Darea in consum a pierselor de schimb
6024 Chetuieli privind piesele de schimb = 3024 Piese de schimb 2.500
27.
Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.

IRIS SRL achizitioneaza scaune in valoare de 1.000 lei, TVA 24%. Se dau
in folosinta scaunele:
a) Achizitia de materiale de natura obiectelor de inventar
%
=
303 Materiale de natura
401 Furnizori
1.240
1.000
obiectelor de invetar
240
Pagina 38
STRESNA GHEORGHE
b) Darea in folosinta a obiectelor de inventar

603 Chetuieli privind materialele de = 303 Materiale de natura
1.000
obiectelor de inventar
28.
Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.
SC ALFA SRL trimite spre prelucrare la terti materiale consumabile in valoare

de 25.000 lei conform avizului de insotire. Se primesc de la terti obiecte de invetar
in valoare de 30.000, cstul prelucrarii 3.000 lei, TVA 24%.
351 Materii si materiale aflate la terti = 3021 Materiale auxiliare
25.000
Primirea obiectelor de inventar de la terti
303 Materiale de natura obiectelor de inventar = 351 Materii si materiale
aflate la terti 25.000
%
3.720
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
426 TVA deductibila
720
29.
401 Furnizori
3.000
Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.

1. SC ALFA SRL obtine din productia proprie 2.000 pungi la costul de 0,2
lei/bucata. Aceasta ii vinde societatii Alfa 1000 de pungi la pretul de 1 leu/bucata
plus ecotaxa de 0,2 lei/punga, TVA 24%.
a) Obtinerea pungilor din productie proprie:
345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor produse
200
b) Vanzarea pungilor si descarcarea din gestiune:
4111
Clienti
1.488
701 Venituri din vanzarea produselor finite
1.000
446 Alte impozite si taxe

200
4427 TVA colectata
288
Pagina 39
STRESNA GHEORGHE
711 Venituri aferente costurilor stocurilor produse = 345 Produse finite

200
2. SC BETA SRL doneaza produse finite in suma de 30.000 lei confirm avizului
de insotire a marfii si procesului verbal de predare/primate.
6582 Donatii acordate = 345 Produse finite 30.000
30.
Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.

1. Se presupune urmatorul detaliu de factura:
Marfuri
1.000 lei
Rabat (5 % 1 000 lei) 50 lei

950 lei
Remiza (10 % 950 lei) 95 lei
NETA COMERCIALA
855 lei
Scont de decontare (2 % 855 lei) 17, 10 lei

NETA FINANCIARA
837, 90 lei
TVA (24 % 837, 90 lei)

NETA DE PLATA
201,1 lei
1.039 lei
a) inregistrarea sconturilor acordate pe baza de factura la livrarea bunurilor:

855 lei
371 Marfuri
401 Furnizori
1039 lei
201,1 lei
767 Venituri din sconturi obtinute
17, 10 lei
b) decontarea facturii:
401 Furnizori = 5121 Conturi curente la banci 1.039 lei
2. O societate platitoare de TVA importa marfuri in valoare de 1.000 euro (1
euro = 4,4 lei). Taxa vamala este de 10%. Taxa vamala se plateste prin
virament in lei, iar marfurile se achita prin banca la cursul de 4,42 lei.
Pagina 40
STRESNA GHEORGHE
a) achiziia marfurilor
371 Marfuri = 401 Furnizori 4.400
b) inregistrarea taxei vamale 10% x 4.400 lei = 440 lei
371 Marfuri = 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 440
c) se inregistreaza TVA, aplicand regimul de taxare inversa:
TVA = (pre de cumparare + taxa vamala) x 24% = (4.400 + 440) x 19% =
1.161,6
4426 TVA deductibila = 4427 TVA colectata 1.161,6
d) plata taxei vamale
446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 5121 Conturi la banci in lei
440
e) plata marfurilor
valoarea de achiziie a marfurilor = 4.400 lei
valoarea marfurilor la plata = 4.420 lei
diferena nefavorabila de curs valutar = 20 lei (665 Cheltuieli din diferene de
curs
valutar)
%
valuta
= 5124 Conturi la banci in
4.420
401 Furnizori
4.400
665 Cheltuieli din diferene de curs valutar
20
Pagina 41

Aplicatii - Set Nr. 6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicatii - Set Nr. 6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

APLI

Aplicatii Expert Contabil Stagiu An I - Semestru II

Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.....................13

Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si lung.......14

Studiu de caz privind contractele de leasing financiar....................................15

Studiu de caz privind contractele de leasing operational................................16

Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare..............................................17

Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similar...........................18

Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor..............................................18

Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor..............................................19

Studiu de caz privind privind intrarile de imobilizari necorporale....................21

Studiu de caz privind privind iesirile de imobilizari necorporale......................21

20. Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imoblizarilor

Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor...............................23

Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.

Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans...................................27

Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizarile financiare.................28

26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor

Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.............................35

Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti...........................36

Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.....................................36

Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor................................................36

Aplicatii Expert Contabil Stagiu An I - Semestru II

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform

1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.

Constituire capital social:

Majorare capital social:

Aplicatii Expert Contabil Stagiu An I - Semestru II

b) anularea partilor sociale rascumparate:

502 Actiuni proprii

1012 Capital subscris varsat 1.000

Alte cheltuieli financiare 500

2.2. O societate comerciala obtine in anul 2012 o pierdere in valoare de 2.000

Aplicatii Expert Contabil Stagiu An I - Semestru II

Valoarea financiara a actiunii este VF=Valoare divident/ Rata dobanzii 1.000/0.4 =

VN = 2.500/1.000 = 2.5 lei

Aplicatii Expert Contabil Stagiu An I - Semestru II

reglementare, amortizarea capitalului se efectueaza in virtutea unei dispozitii

456 = 512 500

b) Afectarea rezervelor la amortizare

d) Rambursarea efectiva a actiunilor

Aplicatii Expert Contabil Stagiu An I - Semestru II

b) Constituirea rezervelor pentru actiuni proprii din profitul exercitiului curent, in

d) Disponibilizarea rezervelor pentru actiuni proprii, prin transferarea acestora la

Rezerve din reevaluare

reevaluarea activelor imobilizate. Ele intervin numai in cazul in care cresterea de

Aplicatii Expert Contabil Stagiu An I - Semestru II

b) Inregistrari contabile in exercitiul 2012:

Primele de capital (capitalul aditional) se constituie ca excedent intre

Aplicatii Expert Contabil Stagiu An I - Semestru II

b) preluarea activelor aduse prin fuziune:

2131 Echipamente tehnologice

5121 Conturi curente la banci

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

d) integrarea primelor in capitalul social:

Cheltuieli privind combustibilul

Aplicatii Expert Contabil Stagiu An I - Semestru II

7. Studiu de caz privind rezultatul reportat.

b) Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta n suma de 80 lei:

c) Se reporteaza profitul net realizat n exercitiul precedent, care nu a fost nca

d) Se reporteaza pierderea contabila realizata n exercitiul precedent de 50 lei:

e) Se repartizeaza profitul reportat la reserve statutare n suma de 300 lei:

8. Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.