Sunteți pe pagina 1din 21

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

Grupul Scolar: ALEXANDRU ODOBESCU


Profil : TURISM SI ALIMENTATIE
Calificarea : OSPATAR (CHELNER) VANZATOR IN U.A.P.

PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE PENTRU
OBTINEREA CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE

NIVEL 2

Sisteme privind tehnica servirii


consumatorilor (naval, aerian, terestru,
room-service, bufet suedez)

Indrumator Absolvent:
Prof. Ing.:
NICU COCO ANGHEL ION MADALINA

LEHLIU-GARA
SESIUNEA IUNIE 2010

1
Sisteme privind tehnica servirii
consumatorilor (naval, aerian,
terestru, room-service, bufet suedez)

2
Cuprins:

Argument

Capitolul 1: Serviciul la bordul avioanelor


1.1 ACTIVITATEA DE CATERING SI INSOTITORII DE
BORD
1.2 STABILIREA MENIURILOR

CAPITOLUL 2 Serviciul pe nave fluviale si maritime


2.1 ECHIPAJUL SI UNELE REGLEMENTARI SPECIFICE
2.2 ATRIBUTII SPECIFICE UNOR FUNCTII CU
SARCINI
DE SERVIRE A PASAGERILOR
CAPITOLUL 3 Vagoane vechi, vagoane noi...

CAPITOLUL 4 Cum organizezi un bufet suedez


4.1 Idei si sugestii de organizare
4.2 Retete pentru un bufet elegant

3
Argument

Servirea clientilor cu preparate culinare si bauturi constituie un


element de evaloare a gradului de civilizatie a unei societati.
Asigurarea unei baze tehnico-materiale, necesare pregatirii si servirii
hranei in unitati specializate, permite realizarea unei productii
culinare, diversificate, care sa satisfaca cele mai exigente gusturi ale
populatiei, aplicarea principiilor unei alimentatii cat mai rationale,
stiintific determinate, respectarea normelor igienico-sanitare si ceea
ce este mai edificator creaza timp liber membrilor societatii, pe care
sa-l foloseasca in scopuri cultural-educative, social politice sau de
odihna pentru obtinerea sau refacerea sanatatii.

Prin alimentatie publica se intelege activitatea economica care se


ocupa cu producerea unei game variate de preparate culinare, ce se
servesc consumatorilor, impreuna cu alte produse agroalimentare,
consumul acestora facandu-se in unitati proprii, special amenajate.
Aceste unitati ofera si multiple posibilitatii de destindere. Productia
si servirea preperatelor se asigura de catre un personal cu pregatire
profesionala specifica.
Prin servire clientilor se intelege ansamblul de metode, sisteme si
mijloace folosite pentru, prezentarea si oferirea spre consum a
preparatelor culinare si a bauturilor, intr-o unitate de publica
alimentatie.

Volumul, structura si caracteristicile operatiilor de servire sunt diferite


fiind influentate de natura si particularitatea preparatelor sau
bauturilor servite, numarul si cererea consumatorilor, forma si tipul
mobilierului din unitate, dimensiunile, timpului rezervat consumarii
hranei, gradul de pregatire profesionala al personalului care le
efectueaza.

Aplicarea corecta a regulilor de servire in efectuarea operatiilor de


manipulare a obiectelor de servire, folosite de prezentare si servire a
preparatelor culinare si a bauturilor intr-o unitate de alimentatie
publica, creaza unele avantaje atat pentru consumatori cat si pentru
personalul unitatii.

4
CAPITOLUL 1
Serviciul la bordul avioanelor
Transprturile aeriene mondiale s-au dezvoltat in ultimii 45 de ani,
intr- un ritm mediu anual de 12-15%, datorita avantajelor evidente pe care
le au fata de alte mijloace de transport: rapiditate, comoditate, operativitate
si siguranta.
O data cu extraordinarea extindere a liniilor aeriene s-a inpus ca, in
afara conditiilor tehnice si de confort in care se desfasoara calatoria aeriana
sa existe un complex de servicii din partea lucratorilor companiilor de
aviatie capabil se asigure o servire tehnica exemplara, corelata cu servicii de
masa si auxiliare,
la nivelul
existentelor
circulatiei de
pasageri din etapa
actuala.
Diversitatea
serviciilor oferite
la bordul
avioanelor a
devenit, in
conditiile cresterii
concurentei pe
plan mondial, cel
mai eficace mijloc
de ridicare a
preturilor, de
atragere a pasagerilor pentru unele companii, mai ales cand se efectueaza
zboruri pararele pe acelasi rute.
Mesele servite la bordul avioanelor trebuie sa cuprinda o foarte mare
diversitate sortimentala , de la gustari simple, antreuri la preparate de baza si
desert, insotite de bauturi racoritoare, aperitive, vinuri etc., toate urmand sa
fie de o calitate ireprosabila si normala, prezentate la un nivel cat mai
deosebit.

5
Majoritatea companiilor aeriene sustin ca, dincolo de asigurarea unor
conditii tehnice de zbor, serviciile de masa si divertisment in ‘in flight’ sunt
cele mai importante in gama serviilor personale asigurate pasagerilor in
timpul zborului.
Catering-ul isi controleaza un viitor greu de prevazut, daca tinem cont
ca initial servirea meselor la bord a fost considerata un lux, dar a devenit
astazi o necesitate, ridicata la un inalt grad de rafinament si sofisticare, mai
ales pe cursele transoceanice si pe unele curse intercontinentale

1.1 ACTIVITATEA DE CATERING SI INSOTITORII DE BORD

Lasand aspectele tehnice legate de primirea pasagerilor in seama


serviciilor specializate, vom aborda in cele ce urmeaza, destul de sumar,
pentru orientarea, activitatea de catering, care are menirea, prin gasirea unor
solutii moderne, sa vina in intampinarea pasagerilor si sa le ofere meniuri si
bauturile dorite potrivit momentului in care se efectueaza zborul si,
binenteles, gusturile pasagerilor, gusturile influentate de foarte multi factori:
obiceiurile alimentare, nationalitate, religie etc.
Practic, pregatirea acestor servicii revine sectorului catering al
fiecarei companii aeriene, care in functie de numarul previzibil al pasagerilor
ce urmeaza a fi transportati in diferite tronsoane sau rute de zbor trebuie sa
ia masuri adecvate pentru asigurarea meniurile sau gustarile necesare.

1.2 STABILIREA MENIURILOR

STABILIREA MENIURILOR are o deosebita importanta,


deoarece influenteaza in buna masura pretul biletului atat pentru clasa
business, cat si pentru clasa turist/economic.Meniurile se stabilesc de regula
cu un an inainte, pe cursele long currier sa se faca schimbari dupa
aproximativ dupa saptamani.

Scurtarea duratei de zbor ca urmare a cresterii vitezei de deplasare a


aeronavelor, cat si faptul ca unii pasageri repeta zborul la intervale foarte
scurte impun acordarea unei atentii deosebite alegerii preparatelor si
alcatuieii meniurilor.Pentru aceasta se recomanda stabilirea unei liste tip cu
preparate care sa corespunda unei cerinte internationale sau specifice unei
zone geografice pe baza caruia, apoi in mod diferential, in functie de
particularitatile pasagerilor transportati sa se intocmeasca meniurile
adecvate. Se are in vedere structura alimentelor si preparatelor care pot fi
pastrate si servite in conditii de cabina, conditii care la o asemenea atitudine

6
sunt caracterizate printrun grad scazut de umiditate ceea ce determina
uscarea mai rapida a alimentelor si preparatelor cu u continut scazut de apa.

La alcatuirea meniurilor se acorda o atentie deosebita


caracterului alimentelor respective.De regula, durata de zbor nu permite o
masa copioasa,pasagerul nu trebuie sa aiba stomacul incarcat si
ingreunat.Pentru aceasta meniul va fi alcatuit dintr-un amestec optim de
alimente de origine animala si vegetala care asigura o digestie normala; se
vor alege alimentele care stimuleaza gustul si activeaza secretia sucurilor
gastrice; se vor evita alimetele care lasa in stomac o cantitate mare de
resturi.

La determinarea valorii meniurilor pentru diferite platouri trebuie sa se


tina cont de componentele meniului respectiv: materiile prime si
ingredientele necesare, costurile materiale pentru realizarea preparatelor
respective in conditiile unei prezentari dosebite-apeisante.Se va tine cont de
dimensiunile platourilor, de locul rezervat felului principal si celorlalte
componente evident printr-o alegere ratonale.Toate acestea sunt influentate
de costuri ridicate in cazul in cand valorificarea preparatelor respective nu se
face prin consumul imediat ci si destinat congelarii.

Pregatirea serviciilor la sol incepe astfel: sectoarele de rezervari ale


companiilor respective comunica serviciului de catering, pentru fiecare zbor
ce urmeaza, numarul pasagerilor si numarul meselor servite pentru clasa
turist/economic si clasa business (B/C) sau First Class (F/C), precum si
meniurile pentru vegetarieni si cele cu restrictii religioase.

Pe baza acestor comunicari serviciul “lancement” transmite


compartimentelor interesate prestatiile ce le au de executat:numarul meselor
pentru pasagerii claselor turist/economic si clasa business sau First Class, la
bucatarie, economat si carmangerie; materialul ce trebuie furnizat in raport
de tipul de aparat prevazut xi pentru zborul respectiv, la serviciul materiale.
Notele vor fi prezentate co zi inainte la serviciile de control pentru
rectificarile de ultim moment.
La cursele de capacitate redusa meniurile trebuie sa fie simple, usor de
preparat, imbietoare si, mai ales,servite foarte rapid,operativitatea fiind un
element de baza.
Pentru asigurarea pregatirii corespunzatoare a platourilor este necesara
organizarea primirii marfurilor si materiilor prime de la furnizori, receptia
acestora, precum si pastrarea produselor achizitonate, efectuarea prelucrarii

7
materiilor prime ce vor fi oferite sub ofrma de preparate ,montarea
platourilor si transportarea lor, la timpul cuvenit, la bordul fiecarui aeronave.
Este de dorit, ca primirea marfurilor de la furnizori sa se faca la o
rampa speciala destinata acestui scop, aflata la acelasi nivel cu spatiile de
depozitare, pentru a se inlatura manipularile neeconomicoase.De asemenea
depozitarea acestora, livrarea catre sectoarele de transformare si pregatire
pentru livrare la avion.
Bucataria are o importanta deosebita in pregatirea preparatelor ce vor fi
consumate imediat sau ulterior (cele congelate).
In bucatarie, munca va fi organizata de asa maniera incat sa existe o
specializare bine conturata pentru pregatirea preparatelor reci sau calde si
cadrul acestora pe sortimente sau grupe de preparate.
Plecand de la faptul ca meniurile sunt stabilite anticipat (in principiu cu
un an inainte putand fi schimbate cu una doua luni inainte de intrarea in
vigoare a noilor orare), serviciul productie poate sa-si prevada materiile
prime necesare in funcie de numarul previzibil de pasageri pe clase, curse si
tipuri de meniuri, indiferent de modificarile care pot interveni pana in
ultimul moment.Lansarea anticipata a comenzilor pentru aprovizionare si
organizarea muncii in sectorul de productie, sunt factori care favorizeaza in
final pregatirea unor meniuri la nivelul dorit.
De asemenea, la intoarcerea din cursa, inventarul propriu este
curatat, dezinfectat si pregatit pentru o noua intrebuintare.
Cele enuntate mai sus, impun reconsiderarea activitatii de catering cu
toata respunderea, mai ales ca pentru dezvoltarea acestui sector companiile
aeriene investesc anual sume foarte mari din dorinta de a face fata
exigentelor mereu sporite ale pasagerilor.Nu trebuie uitat ca un bun serviciu
de catering poate atrage noi pasageri, cateringul devenind azi, mai mult ca
oricand, un
instrument din ce in
ce mai important de
marketing pentru
sporirea vanzarilor
companiilor aeriene.
In acest context
un rol deosebit revine
insotitorilor de bord.
Echipajul insotitor
de bord este format

8
dintr-un numar variat de persoane, in functie de tipul avionului, capacitatea
sa, durata zborului etc.
Coordonarea acvtivitatii insotitorilor de bord revine sefului de cabina
sau insotitorului instructor.El are obligatia de a stabili sarcinii celorlalti
insotitori de bord si, totodata, de a verifica modul cum sunt duse la
indeplinire acestea.Seful de cabina tine permanent legatura cu echipajul
navigant, informandu-se asupra datelor referitoare la zbor si la ruta, pentru a
putea coordona corespunzator activitatea insotitorilor si pentru a informa
pasagerii.

Desi insotitorii de bord au numeroase atributii, noi vom mentiona aici,


selectiv, doar pe aceea referitoare la primirea si servirea pasagerilor.

-Inainte de intoarcerea pasagerilor insotitorul de bord se informeaza


asupra numarului de pasageri pe categorii – T/C (Turist class),B/C sau F/C
si V.I.P. (Verry important persons)-, intocmesc actele legale pentru
produsele ce intra in cosul biletelor, fac suplimentari, daca este cazul,
intocmesc documentele specifice pentru pasagerii B/C sau F/C.

La aeronava verifica starea de curatenie a avionului si functionarea


instalatiilor tehnice din dotare, precum si existenta materialelor pentru
salvare, prim-ajutor si diverse.Iau in primire materialele de curatenie
necesare, inventarul catering si cel pentru pasageri F/C, materialele de
reclama si cele pentru confortul pasagerilor.De asemenea, la aeronava, pe
baza actelor emise anterior sau a celor suplimentare, primesc preparatele si
bauturile corespunzatoare numarului si structurii pasagerilor si alte marfuri
pentru vanzare in valuta sau in lei, comletand decontul pe care-l supun spre
viza organului vamal.Verifica buna functionare a carucioarelor pentru servit,
pe care, impreuna, cu containerele, le asigura la bufet in vederea decolarii.

-La imbarcarea pasagerilor si la rulaj inainte de decolare


insotitorii de bord stau la locul stabilit pentru primirea in aeronava, asteapta
pasagerii intr-o pozitie reverentioasa, adresandu-le, primii, salutul cuvenit si
dirijandu-i pentru ocuparea locurilor.Totodata, pasagerii vor fi dirijati sa-si
aranjeze bagajele si hainele, acordandu-le o atentie deosebita batranilor,
bolnavilor, handicapatilor, precum si mamelor cu copii in brate.

In timpul rulajului, inainte de decolare, se fac anunturile uzuale pentru


informarea pasagerilor si se verifica pregatirea acestora pentru decolare,

9
bomboane sau apa potabila (mai ales celora care prezinta aparente
emotionale deosebite).

-In timpul zborului, la momentul potrivit, se afc anunturile uzuale de


survol, se disstribuie presa si unele reclame (daca acest lucru nu s-a facut la
imbarcarea pasagerilor).Dupa ce aeronava a atins altitudinea de croaziera
insotitorii incep operativ pregatirea serviciilor pentru oferirea preparatelor,
produselor si bauturilor care intra in costul biletului, precum si pentru
efectuarea vanzarilor demarfuri si bauturi extra.

In permanenta, insotitorii vor cauta sa asigure o ambianta placuta prin


servicii si atitudine atenta fata de pasageri; ei vor urmari sa se pastreze o
curatenie perfecta in aeronava, vor da primul ajutor cand este cazul si vor
raspunde operativ si politicos pasagerilor care au diferite doleante, solicita
informatii etc.

-Inaintea de aterizare si la rulaj, pentru escala sau destinatie,


insotitorii dau anuntul pentru aterizare si verifica daca pasagerii sunt
pregatiti pentru aterizare (masute pliante inchise, cestile si paharele
debarasate), produsele, carucioarele si containerele, precum si celelalte
obiecte de la bufet trebuie, de asemenea sa fie asigurate.

La rulaj, insotitorii vor urmari ca pasagerii sa nu-si paraseasca locurile


pana la oprirea motoarelor, apoi ei, se vor instala in punctele stabilite pentru
momentul debarcarii pasagerilor, facilitand coborarea celor care au nevoie
de ajutor si salutand pasagerii la parasirea aeronavei.

-Pe durata escalei se


continua serviciile prevazute in
timpul zborului daca pasagerii nu
parasesc aeronava; insotitorii iau
legatura cu reprezentantul propriei

companii sau cu dispecerul pe


pista pentru a se informa asupra
numarului de pasageri ce urmeaza a
fi imbracati pentru tronsonul
urmator sau pentru inapoiere; ei
comanda, daca este cazul, platouri
cu preparate, apa fiarta, gheata si tot ce mai este necesar.Daca pasagerii
parasesc aeronava se va urmari ca bagajele acestora sa nu fie deranjate.

10
-La capat de linie, pentru curse cu ramanere de durata sau
echipaj de schimb, insotitorii de bord, pe langa alte atributii specifice, se
informeaza asupra numarului de pasageri ce urmeaza a fi transportati, emit
comenzi speciale – platouri si produse – in cazul mai multor pasageri si,
daca situatia impune, dau la spalat inventarul utilizat si cel in care se vor lua
produsele pentru inapoiere.Verifica existenta dotarilor si buna functionare a
instalatiilor tehnice pentru servirea pasagerilor in scopul luarii masurilor de
remediere, fac ordine in bufet, ducand in cala ambalajele goale.

Pregatirea avionului pentru echipajul de schimb, este finalizata prin


intocmirea documentelor de predare-primire a gestiunii, iar in cazul cand in
avion sunt pasageri V.I.P sau B/C insotitorii vor da relatiile necesare in
legatura cu preferintele acestora.

-Inainte de aterizare si dupa debarcarea pasagerilor pe aeroportul


de plecare insotitorii de bord indeplinesc aceleasi atributii prevazute inainte
de aterizare la escala, carora li se adauga cele referitoare la intocmirea
documentelor de aprovizionare si consum pentru toate marfurile, produsele
si inventarul cu care a fost dotata aeronava.De asemenea, insotitorii de bord
au vedere pregatirea penru predarea produselor neconsumate sau a celor
nevandute, a ambalajelor si a inventarului utilizat.

Dupa debarcarea pasagerilor, insotitorii de bord controleaza cabina


aeronavei pentru a verifica daca nu au ramas obiecte uitate de pasageri,
asteapta organele sanitare, vamele si de granita pentru efectuarea
controalelor de resort, luandu-se pe documente, semnaturile si stampilele
prevazute.Insotitorii de bord predau semnatura, folosind documentele
corespunzatoare,produsele si marfurile nevandute, produsele neconsumate
de pasagerii T/C si B/C, numerarul rezultat din incasari, inventarul catering,
precum si cel pentru confortul pasagerilor, scrisorile (cartile) de impresii
luate de la pasageri, alte materiale si documente, cat si actele aferente
primirii-predarii produselor si incasarilor pentru vanzarea marfurilor extra.

11
CAPITOLUL 2
Serviciul pe nave fluviale si maritime
Dezvoltarea transporturilor internationale de pasageri si ca o
consecinta fireasca, transporturile pe apele noastre interne, croazierele in
Delta Dunarii, pe Dunare si pe mare impun cunoasterea caracteristicilor
acestei activitati in vederea luarii celor mai potrivite masuri de organizare a
unor servicii competitive pentru pasagerii care calatoresc la bordul navelor
romanesti.

2.1 ECHIPAJUL SI UNELE REGLEMENTARI SPECIFICE

Echipajul unei nave este compus din totalitatea marinarilor inscrisi in


rolul de echipaj.Comandantul este conducatorul unic al navei si el
raspunde de tot ce se petrece pe nava, de viata oamenilor aflati la bord.

Intregul personal imbarcat (echipaj, pasageri, reprezentati ai firmelor


turistice) este subordonat comandantului si are datoria sa execute ordinele
acestuia, deoarece el, prin
raspunderile avute, trebuie sa apere
demnitatea pavilionului national,
sa respecte actele normative din
tarile de origine si de uzantele
internationale sau convenite cu
tarile si respectiv porturile vizate.

Disciplinele si ordinea la
bordul navelor trebuie respectate
cu rigurozitate de catre fiecare
navigator, precum si de catre toti
pasagerii potrivit reglementarilor
statornicite prin actele normative in viguare, prin instructiunile de lucru sau
de serviciu date pentru membrii echipajului si prin insructiuni referitoare la
calatori.

Fiecare membru al echipajului, in indeplinirea atributiilor


profesionale, va tine cont, ca in afara executiilor sarcinilor specifice va

12
trebui sa aiba fata de calatori o atitudine plina de solicitudine, politicoasa,
amabila si sa faca totul pentru ca voiajul sa se desfasoare la nivelul de
confort, pentru care si-au platit serviciile.

Pe de alta parte pasagerii trebuie sa respecte cu strictete


reglementarile referitoare la imbarcare, ocuparea locurilor sau a cabinelor,
servirea mesei, controlul de vama sau gracineresc daca este cazul, normele
pentru prevenirea si stingerea incendiilor sau modul de a actiona in caz de
avarii etc.

Calatorii sunt obligati sa se prezinte in timp util pentru imbarcare, cu legitimatia de


calatorie si actele de identitate valabile.Accesul este permis numai pe scarile de
imbarcare destinate acestui scop.Plecarea navei are loc la ore fixe, ora plecarii fiind
afisata prin mijloace adecvate la scara vasului. Pe navele de croaziera ea este
adusa la cunostinta calatorilor si prin programele turistice ale zilei.
Odata adusi la bord, calatorii isi vor ocupa locurile rezervate sau
repartizate (pentru care au legitimatii de calatorie). In cazul in care un
calator doreste ca pe timpul drumului sa beneficieze de serviciile
corespunzatoare unei clase superioare celei pentru care a achitat serviciile
poate cere ecest lucru ofiterul intendent, si in functie de posibilitati, dorinta
ii va fi rezolvata, cu plata diferentelor de pret.
Calatorii vor avea in vedere, pentru voiajele mai lungi, sa-si ia numai
obiectele personale strict necesare, evitand excesul de bagaje sau anumite
produse care, in cantitati ce depasesc consumul normal individual, pot crea
unele suspiciuni organelor vamale. Unele bagaje importante si, mai ales,
bunuri de valoare deosebita (bijuterii, bani, cecuri etc) pot fi lasate spre
pastrare administratiei navei sub sigiliu, contra bon, cu mentinerea naturii
depozitului. De asemenea, se va avea grija ca in cabine sa nu se admita decat
acele bagaje care au loc in spatiile rezervate fara a produce degradari
interiorului.
Bagajele mari vor fi predate si pastrate la magazia de bagaje.

In caz de forta majora, orce persoana aflata pe nava este obligata sa


execute toate muncile de bord ordonate de comandant. De asemenea, este
obligatorie participarea la exercitiile de alarma si instructaj pe teme de
securitatea navigatiei.

In cazuri cu tot exceptionale, cand, prin puterea ei, o persoana aflata la


bordul navei ameninta si tulbura ordinea si linistea la bord, securitatea navei
sau a pasagerilor, comandantul va lua masurile necesare de prevenire.

13
2.2 ATRIBUTII SPECIFICE UNOR FUNCTII CU SARCINI

DE SERVIRE A PASAGERILOR

Intregul echipaj al navelor este obligat sa cunoasca regulamentul


serviciilor la bord si sa aiba fata de calatori o atitudine corecta, politicoasa,
amabila, plina de solicitudine, dand relatii in legatura cu calatoria efectuata
si asigurand confortul la care au dreptul. Intotdeauna personalul trebuie sa
fie prezent la bord in timp util pentru a se putea termina toate preparativele
inaintea plecarii in cursa.

Intregul echpaj al
navelor de pasageri va
cauta sa castige admiratia
si simpatia calatorilor,
pentru ei si vasul lor,
printr-o atitudine plina de
tact, solicitudine si
politete desavarsita. Se
va face totul ca ordinea si
disciplina sa
caracterizeze serviciile la
bord, iar atunci cand apar
nemultumiri sau
reclamatii se va cauta solutionarea lor in limita reglementarilor existente.

Tinuta echipajului – imbracamintea uniforma trebuie sa fie curata,


ordonata si corecta. Purtarea uniformei la bord, la intrarea, la trecerea sau
stationarea navelor in porturi sau la acostarea in diferite puncte populate,
precum si relatiile cu organele portuare in interesul serviciului, este
obligatorie pentru intreg personalul.

Imbracamintea-uniforma va fi purtata ca atare, completa, sau cum


este ea stabilita pentru fiecare functie. Se interzice modificarea uniformei ca
linie, tip, croiala sau purtarea ei descheiata, murdara, necalcata, cu embleme,
insemne sau nasturi lipsa, cu incaltamintea nelustruita sau de culoare
necorespunzatoare, degradata.

14
Consumul de bauturi alcoolice sau prezentarea la serviciul sub
influenta acestora sunt cu
desavarsire interzise pentru
toti membrii echipajului.

Serviciul calatorilor se
ocupa de primirea, cazarea,
hrana, transprtul sau
itinerarului stabilit.
Conducerea si organizarea
acestui serviciul in functie de
marimea echipajului si a
vasului revine, dupa caz,
comandantului, secundului
sau unui ofiter intendent de
bord, acestia asigurand si problemele administrative ale echipajului
(aprovizionarea, hrana, corespondenta si alte documente ce cad in sarcina
serviciului administrativ).

Activitatea de servire a pasagerilor cuprinde urmatoarele sectoare:


restaurante si baruri; cambuza (magazia) de alimente; bucatariile si anexele
lor; magaziile pentru dotarea
cabinelor cu inventarul
necesar pentru asigurarea
confortului prevazut, pentru
materiale de intretinere si
curatenie; sali de lectura,
spectacole si alte mijloace de
agrement; magazine pentru
vanzarea de marfuri in special
obiecte pentru amintiri si
cadouri; servicii de posta,
telegraf, telefon etc.

Conducerea operativa
a acestor activitati este incredintata sefilor de sectoare si anume: sef de
restaurant sau de sala (sef steward), barmanilor, cambuzierilor, bucatarului
sef, magazinerului sau comisarului de bord, precum si altor membri de
echipaj.

15
CAPITOLUL 3
VAGOANE VECHI, VAGOANE NOI...

Ideea de a calatori intr-un compartiment de tren dotat cu toate


facilitatile necesare unui voiaj placut si util, trebuie sa
recunoastem, este tentanta pentru oricine.

Din pacate, evolutia economica in Romania nu a


permis construirea unui numar suficient de vagoane la
standardele deja existente in tarile vest-europene, costul
unui vagon nou ridicandu-se la circa 1.240.000 de
dolari. Aceasta situatie a condus la ideea modernizarii vagoanelor cu o
vechime de pana la 20 de ani, costul reconditionarii si
modernizarii unui vagon ridicandu-se, in medie, la 180.000 de
dolari.

Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori


"CFR Calatori" SA a demarat un program in acest sens, iar trei dintre
societatile romanesti constructoare si reparatoare de material rulant au fost
alese pentru a realiza modernizarea unui numar de aproximativ 1.300 de
vagoane de calatori (Atelierele CFR Grivita, Astra Vagoane Arad si Remar
SA Pascani).

Pana in prezent au fost modernizate 240 de


vagoane (restaurant-bar, vagoane de clasa a II-a
compartimentate si salon).

In debutul acestui an, cele trei societati


reparatoare de vagoane au organizat in Gara de Nord din
Bucuresti o prezentare a ultimelor lor realizari in materie de modernizare si
reconditionare de vagoane de calatori.

16
Au fost prezentate urmatoarele tipuri de vagoane:

• vagon-bar modernizat;
• vagon-restaurant reconstruit, dotat cu toate
facilitatile necesare depozitarii alimentelor si
prepararilor de toate tipurile;
• vagon de clasa tip salon (modernizat de catre
Atelierele Grivita) dotat cu facilitati pentru clasa I
si a II-a (tip 19.56), cu o capacitate de 54 de
locuri. avand toate dotarile necesare calatoriilor
de agrement, precum si celor de afaceri (masute ergonomice, surse de
alimentare individuale etc.);
• vagon de dormit transformat dintr-un vagon tip 70.30 modificandu-se
lungimea la 26,4 m, alte modificari fiind operate la sistemul de
incalzire (tensiunea 1500 V alternativ), precum si a tensiunii de la 110
la 24 V;
• vagon-salon dotat cu facilitati pentru clasa I si a
II-a;
• vagon pentru clasa I (tip A 9), cu o capacitate de
54 de pasageri ;
• vagon de calatori, clasa a II-a, tip Blee, cu 11
compartimente a cate sase
locuri, vagon modernizat de
Atelierele Grivita;
• vagon de calatori, clasa a II-a
(din categoria Blee);
• vagon pentru clasa a II-a tip
Corail, cu o capacitate de 66
de locuri in 11 compartimente
si 18 locuri pe strapontine.
Vagonul poate rula cu o
viteza de 200 km/h, fiind in
intregime compatibil cu
normele de siguranta a
circulatiei si cele de protectia
mediului ale UIC.

SURSA: www.cfr.ro/jf/romana/2001_1/vag_vechi.htm

17
CAPITOLUL 4
Cum organizezi un bufet suedez

Bufetul suedez este solutia perfecta mai ales pentru Revelion, dar
merge si pentru Craciun. Daca te organizezi si daca mergi pe mana noastra
in ceea ce priveste retetele, o petrecere cu bufet suedez te va face sa te simti
si tu, chiar daca esti gazda, musafir. Te poti bucura din plin de petrecere si
de invitatii tai.

Idei si sugestii de organizare

Amenajeaza bufetul intr-un loc accesibil, atat pentru tine, care va


trebui sa aduci platourile pe masa, cat si pentru musafiri. Daca poti, lasa
libere trei laturi ale mesei. Bufetul trebuie sa fie in primul rand lung, nu
neaparat lat. Platourile din spate sunt mai greu accesibile.
Nu incarca bufetul. Foloseste o fata de masa alba si servetele din

18
hartie colorata (rosii de Craciun, albastre, galbene, portocalii sau verzi de
Revelion). Platourile pot fi de forme si modele diferite, pentru ca dau farmec
bufetului suedez.
Farfuriile pentru servit nu trebuie sa fie foarte mari, dar in numar cel
putin dublu cu al musafirilor (ca sa poata fi schimbate), si trebuie asezate pe
o laterala a mesei ca sa fie foarte accesibile.
Asaza platourile, castroanele si tavile cu mancare in ordinea clasica:
antreuri, peste, carne, salate, deserturi.
Portioneaza carnea, prepara tarte cat sa poata fi mancate dintr-o
inghititura, foloseste bruschetele, pentru antreuri, adauga cateva sosuri si
castroane cu salata.
Este ideal sa poti aseza dulciurile pe o alta masa sau sa le aduci pe o
masa mobila, cu roti, la mijlocul petrecerii. Unii dintre invitati poate ca nu
mai vor mancare, iar unele dulciuri nu pot sta mult timp la temperatura
camerei.
Fructele pot reprezenta decorul pentru masa principala. Nu face
constructii complicate, astfel incat sa nu existe riscul prabusirii intregului
aranjament in momentul in care iei un mar. Combina merele rosii cu cele
galbene, pune strugurii alaturi de frigarui cu fructe (de tipul celor care
trebuie taiate si curatate - kiwi, pepene, mango), dar tine cont cand le aduci
la masa, pentru ca fructele taiate se oxideaza. O idee ar fi ca frigaruile de
fructe sa fie "imbracate" intr-un strat de gelatina, care le pastreaze proaspete.
Combina mandarinele (pentru ca se desfac usor) cu banane.
Pune pe masa si fructe uscate (sunt si un decor elegant, care merge cu
perioada de iarna) si seminte decojite (migdale, alune, fistic).
Organizeaza separat bufetul pentru bauturi, ca sa eviti aglomeratia. Nu
folosi mai mult de doua feluri de pahare. Iti recomand pahare lalea, pentru
sampanie si cele cilindruce cu fundul gros pentru bauturi tari, dar si sucuri,
apa si chiar vin.
Fiecare platou trebuie sa aiba propria lingura, furculita sau un cleste
pentru servit, dupa caz.
Nu decora platourile. Mancarea in sine, aratoasa, colorata este
suficienta. La aceasta se adauga si asocierea fireasca, pentru ca este vorba
despre bufet suedez, a mai multor feluri de mancare.

Retete pentru un bufet elegant

Iata sugestia mea pentru un bufet, cu retete din colectia de reteta


adunata de eva.ro.

19
La capitolul antreuri poti incerca mingiute umplute cu pui, chiftelute
mexicane si degetele de porc, totul asociat cu un sos salsa verde si sos de
usturoi cu nuca.
Pentru felurile de baza iti propun rulada de pui cu crema de verdeturi,
mai ales ca este de preferat sa fie servita rece, rulada-friptura de porc cu
nuca, alune si fistic cu pateurile hanburgheze cu carne, totul garnisit cu
piureul de telina si tabuletul liberian.
Mai poti adauga, eventual crochetele de peste cu sos de usturoi si
porumb in sos alb. Desertul poate fi tortul de vis, fie un tiramisu clasic ori
tiramisu fara blat.

20
BIBLIOGRAFIE:

1. Banu, C., Preda, N., Produsele alimentare şi inocuitatea lor,


Editura Tehnică, Bucureşti, 1982

2. Banu, C., şi colectiv Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară,


Editura Tehnică, Bucureşti, 2000

3. Costin, G.M., Segal, R., Alimente pentru nutriţie specială,


Editura Academica, Bucureşti, 2001

4. Dan, V., Microbiologia alimentelor,


Editura Alma, Galaţi, 2001

5. Dobrescu, E. şi colectiv Tehnica servirii consumatorilor,


E.D.P. R.A., Bucureşti,

6. Florea, C., Îndrumar pentru unităţile de alimentaţie publică,


Editura Tehnică, Bucureşti, 1988

7. Florea, C., ş.a., Bucătăria internaţională,


Editura Ceres, Bucureşti, 1998

8. Gal, A.M., Teodorescu, G.F., Dicţionar gastronomic,


Editura Petcom, Sibiu, 2000

9. Lungu, C., Nutriţie umană şi toxicologia produselor alimentare,


Editura EvriKa, Brăila, 1999

10. Mihăilescu, A., şi colectiv Tehnologia produselor de cofetărie şi patiserie,


E.D.P., Bucureşti, 2003

11. Mincu, I., Segal, B., Orientări actuale în nutriţie,


Editura Medicală, Bucureşti, 1989

12. Negrea, I., Bucşa F., Bucătăria românească,


Editura Nera, Bucureşti, 1997

21