Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
din Romnia
Bucuresti
2016
Prin urmare, aceste cheltuieli pot fi incadrate in cadrul cheltuielilor sociale in limita a 150
lei pe persoana. Valoarea ce depaseste acest plafon (270 lei 150 lei = 120 lei / angajata) este
considerata venit din salarii, astfel devenind impozabila din punctul de vedere al impozitului pe
venit si al contributiilor sociale obligatorii.
Aceste cheltuieli sunt deductilile la calcul impozitului pe profit daca se incadreaza in
limita a 2% din fondul de salarii anual.
611
=
Cheltuieli de intretinere si reparatii
605
301
Materii prime
5.000 lei
401
Furnizori
3.000 lei
401
400 lei
641
=
Cheltuieli cu salariile personalului
Furnizori
421
1.500 lei
Salari datorate
6811
=
2813
200 lei
Cheltuieli de exploatare privind
Amortizarea instalatiilor,
amortizarea imobilizarilor
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor
Cercetarea in vederea descoperirii unui vaccin impotriva hepatitei B este realizata in scopul
ctigrii unor cunotine noi, din acest motiv activitatea desfurat n laboratorul propriu de
cercetare nu poate genera posibilitatea obinerii de beneficii economice viitoare. n acest sens,
cheltuielile ocazionate au fost considerate costuri de cercetare i au afectat profitul contabil al
perioadei.
In momentul in care exista posibilitatea ca produsul conceput sa genereze venituri viitoare
se recunoate in contabilitate ca activ.
Conform Codului fiscal, art. 19^1 alin. (1), la determinarea impozitului pe profit se
acord o deducere fiscal suplimentar n procent de 50% din valoarea cheltuielilor de cercetaredezvoltare.
Cheltuielile eligibile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare sunt:
cheltuielile cu amortizarea sau cu nchirierea imobilizrilor corporale i necorporale sau o
parte din aceste cheltuieli aferent perioadei de utilizare a imobilizrilor corporale i
necorporale la activiti de cercetare-dezvoltare;
cheltuielile cu personalul care particip la activiti de cercetare-dezvoltare, inclusiv la
activiti conexe n sprijinul acestora (documentare, efectuarea de studii, experimente,
msurtori, ncercri, schimb de experien);
cheltuielile cu ntreinerea i reparaiile imobilizrilor corporale i necorporale;
cheltuielile de exploatare, inclusiv: cheltuieli cu serviciile executate de teri, cheltuieli cu
materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar,
cheltuieli cu materiile prime, piese, module, componente, cheltuieli privind animalele de
experiment, precum i alte produse/bunuri similare folosite la activiti de cercetaredezvoltare;
cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetrii sau proporional, prin
utilizarea unei chei de repartizare;
n categoria cheltuielilor de regie alocate direct pot fi incluse costurile pentru: chiria
locaiei unde se desfoar activitile de cercetare-dezvoltare, asigurarea utilitilor,
servicii potale i de curierat, telefon, transport, depozitare, aferente activitilor de
cercetare-dezvoltare necesare pentru obinerea rezultatelor cercetrii;
n categoria cheltuielilor de regie alocate prin cheie de repartizare pot fi incluse costurile
pentru: servicii administrative i de contabilitate, servicii potale i telefonice, servicii
pentru ntreinerea echipamentelor i sistemelor IT, multiplicare i fotocopiere,
consumabile i birotic, chiria locaiei unde se desfoar activitile proiectului,
asigurarea utilitilor, cum sunt: ap curent, canalizare, salubritate, energie electric i
termic, gaze naturale, i alte cheltuieli necesare pentru implementarea proiectului.
Mai mult, societatea are posibilitatea de a utiliza metoda de amortizare accelerat pentru
aparatura i echipamentele utilizate n activitile de cercetare dezvoltare.
Laboratorul Synevo poate beneficia de aceste facilitai deoarece activitatea este cuprinsa
intr-un proiect, ce conine urmtoarele elemente: obiectivul stabilit, perioada de desfurare,
domeniul de cercetare, sursele de finanare, categoria rezultatului, caracterul inovativ si este in
categoria dezvoltrii experimentale.
Angajatorul poate stabili ca diurna orice suma de banii aceasta fiind cheltuiala deductibila
la calculul impozitului pe profit.
In cazul in care un salarial al unei institutii publice efectueaza o deplasare in aceleasi
conditii, diurna de deplasare ar fi fost in valoare de 85 lei (17 lei * 5 zile).
.
Rezolvare:
Prin perisabilitati se intelege scazamintele care se produc in timpul transportului,
manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare,
evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii
vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare,
imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in
procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu
amanuntul si de alimentatie publica).
Conform art. 21 lit d) din Codul Fiscal, cheltuiala cu perisabilitatile este considerata
cheltuiala cu deductibilitate limitata, in limitele stabilite de organele de specialitate ale
administratiei centrale mpreun cu instituiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanelor
Publice. De asemenea, confom Hotararii 831/2004, limita maxima admisa pentru categoria lapte
de consum la depozitare, este de 0.2%.
In acest caz, perisabilitatile sunt stabilite de catre conducerea societatii in urma
inventarierii. Astfel, limita maxima admisibila a perisabilitatilor este 2000 * 0,2% = 400 cutii
lapte de consum.
Deoarece limita maxima admisa a perisabilitatilor este mai mare decat minusul de
inventar se inregistreaza in contabilitate cheltuiala cu perisabilitatile integral deductibila la
calculul impozitului pe profit in valoare de 70 * 3 lei = 210 lei.
n sensul art. 148 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabil nu are obligaia
ajustrii taxei deductibile n cazul perisabilitile, n limitele stabilite prin lege.
doua societati. La finalul lunii aprilie 2016 societatea a achizitionat 200 tichete de masa, in
vederea distribuirii acestora catre salariati.
Valoarea totala a facturii a fost de lei 1.939,56 lei din care:
- valoarea totala nominala a tichetelor de masa achizitionate: 200 * 9,35 = 1.870 lei
- costul serviciilor de imprimare a tichetelor de masa: 3% * 1.870 = 56,1 lei
- T.V.A. deductibila, aferenta serviciilor de imprimare: 24% * 56,1 = 13,46 lei
Rezolvare:
In contabilitatea societatii se vor efectua urmatoarele inregistrari contabile:
a) achizitionarea tichetelor de masa de la unitatea emitenta:
%
=
5328
Alte valori
628
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
4426
T.V.A. deductibila
401
Furnizori
1.939,56 lei
1.870 lei
56,1 lei
13,46 lei
5121
1.939,56 lei
Conturi la banci in lei
5328
Alte valori
1.870 lei
444
299,2 lei
Impozit pe venituri din salarii
In baza art. 55 alin.(1) din Codul fiscal, tichetele de masa reprezint venituri salariale
potrivit cruia, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura
obinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca
sau a unui statut special prevzut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea
veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizaiile pentru incapacitate
temporara de munca.
Valoarea tichetelor de mas, acordate potrivit legii, luat n calcul la determinarea
impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominal, iar veniturile respective se
impoziteaz ca venituri din salarii n luna n care acestea sunt primite. Conform art 296^4,
tichetele de masa nu se cuprind n baza lunar a contribuiilor sociale obligatorii. Acestea sunt
cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri.
Rezolvare:
491
13.400 lei
Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni
Rezolvare:
1
provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea creanelor asupra clienilor,
nregistrate de ctre contribuabili, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007;
b creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura
de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest
aceast situaie;
c nu sunt garantate de alt persoan;
d sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
e au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.
Prin urmare, se poate constitui provizion 100% din valoarea creantei, deductibil fiscal,
numai daca asupra societatii respective a fost declarata procedura de deschidere a falimentului,
nu este suficienta procedura insolventei. In acest caz, nu exista hotararea judecatoreasca care
atesta procedura de deschidere a a falimentului, deci provizionul constituit - indiferent de suma
va fi considerat nedeductibil fiscal la calculul impozitului pe profit.
De asemenea, nu se indeplinesc nici conditiile de depasire a scadentei cu 270 de zile de
pentru a acorda deductibilitate limitata de 30%.
1061
Rezerve legale
4,062.55 lei
O unitate are inchiriat un apartament in localitatea unde are sediul social pentru un
angajati din alte localitate. Suprafata pusa la dispozitia angajatului este de 43 m2. In luna aprilie
2015, cheltuielile cu functionarea si intretinerea locuintei de serviciu este de 2.700 lei.
Stabiliti regimul fiscal al functionarii si intretinerii acestor acestor apartament.
Rezolvare:
Locuinta de serviciu este locuinta destinata angajatilor unor institutii sau agenti
economici, acordata in conditiile contractului de munca.
Sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile pentru functionarea,
intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social in
limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, care se
majoreaza, din punct de vedere fiscal, cu 10%. De asemenea, sunt deductibile in aceeasi masura
si cheltuielile de aceasta natura aferente locuintelor de serviciu amplasate in localitatile unde
societatea are sedii secundare.
Conform art 31 al (3) lit l) n cazul locuinei de serviciu date n folosina unui salariat sau
administrator, cheltuielile pentru funcionarea, ntreinerea i repararea acesteia sunt deductibile
n limita corespunztoare raportului dintre suprafaa construit prevzut de Legea locuinei nr.
114/1996, republicat, cu modificrile ulterioare, majorat cu 10%, i totalul suprafeei construite
a locuinei de serviciu respective.
Contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit
repartitiei de serviciu, nu este inclusa in veniturile salariale si nu este impozabila, in intelesul
impozitului pe venit conform art. 55 al. (4) lit. c).
Potrivit Anexei nr. 1 la Legea locuintei nr. 114/1996, pentru o singura persoana suprafata
construibila maxim admisa este de 58 m2.
Suprafata recunoscuta din punct de vedere fiscal : 58 + 10% x 58 = 63,80 m2
Valoarea cheltuielilor este deductibila fiscal deoarece suprafata construita a
apartamentului este mai mica decat 63,8 m2, reprezentand suprafata maxima construita pentru
care cheltuielile cu functionarea si intretinerea locuintei de serviciu sunt deductibile la calculul
impozitului pe profit.
12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu
aflat in locuinta proprietate personala.
Societatea X SRL isi inregistreaza sediul in apartamentul lui Andrei Marinescu, persoana
fizica. Conform contractului de inchiriere, suprafata inchiriata este de 24 m2 din suprafata totala
a apartamentului este de 78 m2. Pentru acest apartament in luna aprilie 2015 se inregistreaza
cheltuiei cu intretinerea si utilitatile in valoare de 1.000 lei.
Stabiliti regimul fiscal al cheltuielii cu functionarea si intretinerea sediului aflat in
locuinta proprietate personala.
Rezolvare:
Conform art. 21 alin. (3) lit. m) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cheltuielile de
functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a
unei persoane fizice, folosita si in scop personal, sunt deductibile in limita corespunzatoare
suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop.
Punctul 37 din normele metodologice date in aplicarea acestui articol stabileste ca, in
acest caz, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in
limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitia contribuabilului,
mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va
justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale,
cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.
Asadar, cheltuielile cu utilitatile aferente sediului fiscal al societatii, situat in spatiul
proprietate a unei persoane fizice sunt deductibile daca in contractul de inchiriere este prevazut ca
aceste cheltuieli sunt in sarcina societatii.
Daca spatiul respectiv este pus la dispozitia societatii in totalitate este recomandat ca
aceasta sa incheie contracte in numele sau cu furnizorii de utilitati.
Deductibilitatea acestor cheltuieli se calculeaza in limita corespunzatoare suprafetelor
puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti. In acest sens, cheltuielile de
functionare, intretinere si reparatii aferente sediului aflat in locuinta proprietate a unei persoane
fizice sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie
contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei.
Societatea isi poate deduce cheltuiala in baza urmatorului calcul: 24/78 * 100 = 30,77%
Valoarea cheltuielii deductibile: 30,77% * 1.000 lei = 307,7 lei.
In conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal,
determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai
cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin
acte normative in vigoare.
Alin. (4) lit. t) al acestui articol stabileste limita de 50% a deductibilitatii cheltuielilor
privind combustibilul
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgen, servicii de paz i protecie i
servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenii de vnzri i de achiziii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru serviciile de
taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plat, inclusiv pentru nchirierea
ctre alte persoane sau pentru instruire de ctre colile de oferi;
5. vehiculele utilizate ca mrfuri n scop comercial.
Cheltuielile care intr sub incidena acestor prevederi nu includ cheltuielile privind
amortizarea.
Astfel cum prevede art. 145^1 alin. (1), se limiteaz la 50% dreptul de deducere a taxei
aferente cumprrii, achiziiei intracomunitare, importului, nchirierii sau leasingului de vehicule
rutiere motorizate i a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate n proprietatea sau n
folosina persoanei impozabile, n cazul n care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv n scopul
activitii economice.
n cazul vehiculelor care sunt utilizate exclusiv n scopul activitii economice, taxa
aferent cumprrii, achiziiei intracomunitare, importului, nchirierii sau leasingului i
cheltuielilor legate de aceste vehicule este deductibil. Utilizarea n scopul activitii economice a
unui vehicul cuprinde, fr a se limita la acestea: deplasri n ar sau n strintate la
clieni/furnizori, pentru prospectarea pieei, deplasri la locaii unde se afl puncte de lucru, la
banc, la vam, la oficiile potale, la autoritile fiscale, utilizarea vehiculului de ctre personalul
de conducere n exercitarea atribuiilor de serviciu, deplasri pentru intervenie, service, reparaii,
utilizarea vehiculelor de test-drive de ctre dealerii auto. Este obligaia persoanei impozabile s
demonstreze c sunt ndeplinite toate condiiile legale pentru acordarea deducerii. n vederea
exercitrii dreptului de deducere a taxei orice persoan impozabil trebuie s dein documentele
prevzute de lege pentru deducerea taxei i s ntocmeasc foaia de parcurs care trebuie s
conin cel puin urmtoarele informaii: categoria de vehicul utilizat, scopul i locul deplasrii,
kilometrii parcuri, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
In acest caz, vehiculul aflat in proprietatea societatii este utilizat in exclusiv in scopul
activitatii economice, astfel societatea avand dreptul la deducerea integrala a cheltuielilor cu
combustibilul si a taxei pe valoarea adaugata.
Deoarece in baza contractului incheiat intre parti, comodatarul suporta, de la data preluarii
autoturismului, cheltuielile necesare folosirii acestuia, iar scopul utilizarii acestuia este explusiv
desfasurarea activitatii economice, societatea are dreptul de deducere a cheltuielilor cu
combustibilul si a taxei pe valoarea adauga integral
contractul de imprumut este de 10% pe an. Societatea prezinta urmatoarele valori ale capitalului
imprumutat cu termen de rambursare peste 1 an si a capital propriu:
Capital imprumutat cu termen
de rambursare peste 1 an
Capital propriu
01.01.2014
31.12.2014
200.000 lei
400.000 lei
140.000 lei
160.000 lei
01.01.2014
31.12.2014
200.000 lei
400.000 lei
140.000 lei
160.000 lei
de 5.450 lei. Aceasta lipsa nu este imputata gestionarului, iar stocurile nu au fost asigurate.
Mrfurile sunt nregistrate la preul de vnzare cu amnuntul, iar adaosul comercial este de 20%.
Stabiliti regimul fiscal al minusului de inventar.
Rezolvare:
Potrivit art. 21 alin. (4) lit. c) din codul fiscal sunt considerate cheltuieli nedeductibile
fiscal, cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips
din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost ncheiate contracte de asigurare,
precum i TVA aferent, dac aceasta este datorat potrivit prevederilor titlului VI. Nu intr sub
incidena acestor prevederi stocurile i mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor
calamiti naturale sau a altor cauze de for major, n condiiile stabilite prin norme.
Conform art. 148, al (1) lit. c) in condiiile n care regulile privind livrarea ctre sine sau
prestarea ctre sine nu se aplic, deducerea iniial se ajusteaz cand persoana impozabil i
pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunuri lips din gestiune.
Normele metodologice aferente aceluiasi articol obliga persoana impozabil s ajusteze,
la data modificrii intervenite, taxa deductibil aferent bunurilor de natura stocurilor n situaia
n care persoana impozabil pierde dreptul de deducere a taxei. Ajustarea reprezint n aceast
situaie anularea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adugat deduse iniial i se
evideniaz n decontul de tax aferent perioadei fiscale n care a intervenit evenimentul care a
generat ajustarea. Persoana impozabil realizeaz aceste ajustri ca urmare a unor situaii cum ar
fi bunuri lips n gestiune din alte cauze dect cele prevzute la art. 148 alin. (2) din Codul fiscal.
n cazul bunurilor lips din gestiune care sunt imputate, sumele imputate nu sunt considerate
contravaloarea unor operaiuni n sfera de aplicare a TVA, indiferent dac pentru acestea este sau
nu obligatorie ajustarea taxei.
Lipsa din gestiune, se nregistreaz n contabilitate n baza procesului verbal de
inventariere i a listelor de inventar ntocmite de ctre Comisia de inventariere special constituit
n acest scop.
Valoarea de inventar a mrfurilor este: 320.450 - 5.450 = 315.000 lei
Minus de inventar = 5.450
Tva neexigibila aferent mrfurilor lips: 5.450 / 1,24 5.450 = 1054, 84 lei
Costul de achiziie al mrfurilor lips la inventar: (5.450 - 1054, 84) / 1,2 = 3.662.63 lei
Adaosul comercial aferent mrfurilor lips: 5.450 - 3.662.63 - 1054, 84 = 732,53 lei
607
=
Cheltuieli privind mrfurile
371
Mrfuri
3.662.63 lei
378
=
Diferene de pre la mrfuri
371
Mrfuri
732,53 lei
371
Mrfuri
1054, 84 lei
4428
TVA neexigibila
635
=
Cheltuieli privind impozite,
taxe i vrsminte asimilate
4426
TVA deductibila
879,03 lei
17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate
salariatilor.
Societatea X SRL, firma produccatoare de incaltaminte din piele, acordarda cu
titlu
gratuit catre salariati cate o pereche de pantofi la costul de 100 lei.
635
"Cheltuieli cu alte impozite, taxe
Si varsaminte
asimilate"
4427
"TVA colectata"
24 lei
In conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, nu sunt deductibile la
determinarea profitului impozabil cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate
salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la
sursa.
Prin urmare, cei 24 lei/salariat reprezinta cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
Rezolvare:
Cheltuielile efectuate de societate n favoarea acionarilor sau asociailor, altele dect
cele generate de pli pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preul de pia
pentru aceste bunuri sau servicii, sunt considerate cheltuieli nedeductibile conform prevederilor art 21, al
(4) lit e).
Normele metodologice ale aceluiasi articol enumera cheltuielile considerate fcute n favoarea
participanilor:
a) cheltuielile cu amortizarea, ntreinerea i repararea mijloacelor de transport utilizate de ctre
participani, n favoarea acestora;
b) bunurile, mrfurile i serviciile acordate participanilor, precum i lucrrile executate n
favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria i ntreinerea spaiilor puse la dispoziie acestora;
d) alte cheltuieli n favoarea acestora
De asemenea, pe langa faptul ca aceste cheltuieli nu sunt deductibile, suma este considerata
dividend din punct de vedere fiscal conform art. 7 alin 1 pct. 12 din Codul Fiscal si se supune aceluiai
regim fiscal ca veniturile din dividende.
Astfel, suma pltit de o persoan juridic pentru bunurile sau serviciile furnizate n favoarea unui
participant la persoana juridic, dac plata este fcut de ctre persoana juridic n folosul personal al
acestuia se considera dividend.
612
=
Cheltuieli cu redeventele, locatiile
de gestiune si chiriile
401
1.700 lei
Furnizori
Rezolvare:
Factura pro forma reprezinta o copie a facturii fiscale, transmisa in avans. Ea contine aceleasi
elemente ca factura fiscala: denumirea, datele de indentificare si de plata ale vanzatorului si alte
cumparatorului, data, denumirea bunurilor si serviciilor livrate/ prestate, data scadenta,cantitatea, valoarea,
dar nu genereaza obligatii de plata pentru cumparator.
Denumirea de Factura pro forma se impune pentru a nu fi confundata cu factura finala. De
asemenea, trebuie precizat ca termenul de emitere al facturii fiscale nu are legatura cu proforma.
Desi aceasta poate furniza informatii utile profesionistului contabil in vederea realizarii
estimarilor sau planificarii cash flow-ului, utilizarii informatiilor din facturile pro forma referitoare la
valoarea anumitor servicii prestate pentru care nu s-a emis inca factura fiscala.
Cheltuielile nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document justificativ, potrivit legii,
prin care s se fac dovada efecturii operaiunii sau intrrii n gestiune, sunt considerate cheltuieli
nedeductibile conform prevederilor art 21, al (4) lit f).
Factura pro forma nu reprezinta un document justificativ de inregistrare in contabilitate. Din acest
motiv plata in valoare de 8.000 va fi considerata cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
Explicaie
Total Venituri
Total cheltuieli
Rezolvare:
Suma
100.000 lei
50.000 lei
150.000 lei
35.000 lei
80.000 lei
115.000 lei
Determinarea veniturile neimpozabile aa cum conform art.15, alin.2 din codul fiscal: 100.000 lei
Determinarea veniturilor ce constituie limita maxim a scutirii a a cum sunt definite la art.15 al. (3):
organizaiile nonprofit, sunt scutite de la plata impozitului pe profit i pentru veniturile din activiti
economice realizate pn la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult
de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.
a
Prin urmare, valoarea veniturile destinate activitatilor economice ce sunt scutite la plata
impozitului pe profit este de 10.000 lei.
3
plati catre PFA Mihai Grigore in valoare de 4.200 lei, factura nefiind insotita de rapoarte de lucru sau
situatii de lucrari.
Rezolvare:
Conform art. 21 al. (4) lit. m) cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau
alte prestri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii acestora n scopul
activitilor desfurate i pentru care nu sunt ncheiate contracte sunt considerate cheltuieli nedeductibile
la calculul impozitului pe profit.
Pentru a putea deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte
prestri de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:
a) serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate n baza unui contract ncheiat ntre pri
sau n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor se
efectueaz prin: situaii de lucrri, procese-verbale de recepie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de
pia sau orice alte materiale corespunztoare;
b) contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul
activitilor desfurate.
Serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate i de persoane juridice, cum
sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor, serviciile potale, serviciile de comunicaii i de
multiplicare, parcare, transport i altele asemenea nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea
contractelor de prestri de servicii.
Cheltuiala este nedeductibila la calculul impozitului pe profit deoarece societatea nu indeplineste
toate condiitiile obligatorii in vederea deducerii acesteia, si anume: nu exista justificarea prestarii efective
a serviciilor, iar contribuabilul nu poate dovedi necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul
activitilor desfurate.
4111
Clienti
707
50.000 lei
Venituri din vanzarea marfurilor
4427
TVA colectata
12.000 lei
Deoarece riscul de neincasare este mare, se constituie provizion pentru creanta incerta de
100 % din valoarea creantei.
4118
Clienti incerti sau in litigiu
411
Clienti
62.000 lei
6814
Cheltuieli de exploatare privind
ajustarile pentru deprecierea
activelor circulante
491
62.000 lei
Ajustari pentru deprecierea
creantelor - clienti
4118
62.000 lei
Clienti incerti sau in litigiu
7814
62.000 lei
Venituri din ajustari pentru
deprecierea activelor circulante
-venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii judecatoresti definitive si
irevocabile 2.000 lei;
-venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale 20.000 lei.
Din exercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de 270.000 lei, din
care 70.000 fiscala si 200.000 lei contabila.
Rezolvare:
1
Rezultatul contabil = Venituri totale Cheltuieli totale = 4.500.000 2.500.000 = 2.000.000 lei
Total venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare: 164.000 lei
Rezultatul fiscal = 2.000.000 + 237.760 164.000
Rezultatul fiscal = 2.073.760 lei
4 Calculul impozitului pe profit:
Impozit pe profit = 2.073.760 * 16% = 331.802 lei.
Conform art. 21 al 4 lit. p) cheltuielile de sponsorizare, acordate potrivit legii nu sunt deductibile;
Contribuabilii care efectueaz sponsorizri potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea,
cu modificrile i completrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din
impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos:
a) 3 la mie din cifra de afaceri; pentru situaiile n care reglementrile contabile aplicabile nu
definesc indicatorul cifra de afaceri aceast limit se determin potrivit normelor;
b) 20% din impozitul pe profit datorat.
Sumele care nu sunt sczute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se
reporteaz n urmtorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua n ordinea nregistrrii
acestora, n aceleai condiii, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit.
Valoarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 10.000 lei, deoarece sponsorizarile
realizate de catre intreprindere nu depasesc limitele impuse de acesti indicatori.
Stabiliti regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la terti inactivi fiscal.
Rezolvare:
Conform art 78^1 al Codului de procedura fiscala contribuabilii persoane juridice sau orice
entiti fr personalitate juridic se declar inactivi i acestora le sunt aplicabile prevederile art. 11 alin.
(1^1) i (1^2) din Codul fiscal dac se afl n una dintre urmtoarele situa ii:
a) nu i ndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obliga ie declarativ
prevzut de lege;
b) se sustrag de la efectuarea inspeciei fiscale prin declararea unor date de identificare a
domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
c) organele fiscale au constatat c nu funcioneaz la domiciliul fiscal declarat, potrivit procedurii
stabilite prin ordin al preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal.
Declararea contribuabililor inactivi, precum i reactivarea acestora se fac de ctre organul fiscal,
prin decizie, emis de catre ANAF, care se comunic contribuabilului.
Beneficiarul serviciilor este obligat sa se informeze cu privire la starea partenerilor cu care au in
derulare contracte.
Conform art. 21 lit. r) cheltuielile nregistrate n evidena contabil, care au la baz un document
emis de un contribuabil inactiv al crui certificat de nregistrare fiscal a fost suspendat n baza ordinului
preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal nu sunt deductibile la calculul impozitului pe
profit.
Prin urmare, societatea nu are dreptul de a-si deduce nici cheltuiala, nici TVA-ul aferent.
Rezolvare:
Conform art. 21 al. 1 lit. g) taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile obligatorii, reglementate
de actele normative n vigoare, precum i contribuiile pentru fondul destinat negocierii contractului
colectiv de munc sunt considerate deductibile.
Intr sub incidena prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de
nscriere, cotizaiile i contribuiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii
cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar i altele
asemenea. Contribuiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munc sunt cele datorate
patronatelor, n conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001*).
Cotizatia pentru CECCAR de 9.500 lei este integral deductibila.
An
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
Anortizare contabila
Valoare
Anuala
ramasa
76.000
304.000
76.000
228.800
76.000
152.000
76.000
76.000
76.000
0
Amortizare fiscala
Valoare
Anuala
ramasa
38.000
342.000
38.000
304.000
38.000
266.000
38.000
228.000
38.000
190.000
38.000
152.000
38.000
114.000
38.000
76.000
38.000
38.000
38.000
0
2010
Amortizarea contabila: 76.000 * 6/12 = 38.000 lei cheltuiala nedeductibila
Amortizarea fiscala: 38.000 * 6/12 = 19.000 lei deducere fiscala
Amortizarea contabila> Amortizarea fiscala cheltuieli nedeductibile in valoare de 19.000 lei
2011
Amortizarea contabila: 76.000 lei cheltuiala nedeductibila
Amortizarea fiscala: 38.000 lei - deducere fiscala
Amortizarea contabila> Amortizarea fiscala cheltuieli nedeductibile in valoare de 19.000 lei
30.04.2012
Amortizarea contabila: 4 * 6.333,33 = 25.333,32 lei cheltuiala nedeductibila
Amortizarea contabila : 38.000 * 4/12 = 12.666,67lei - deduceri fiscal
Vanzarea activului:
Valoarea venitului de este de 70.000 lei si o cheltuiala cu valoarea ramansa neamortizata contabil
de 240.666,68 lei.
Venitul din vanzarea utilajului este impozabil : 70.000 lei.
Cheltuieli privind activele cedate recunoscute fiscal = 380.000 (19.000 + 38.000+38.000 +
12.666,67) = 272.333,33 lei.
%
704
"Venituri din lucrari executate si
servicii prestate"
124.000 lei
100.000 lei
4427
"TVA colectata"
24.000 lei
Garantiile nu intra in baza de impozitare a TVA (pct. 45 alin. (11) din Normele
metodologice date in aplicarea art. 145 din Codul fiscal), iar beneficiarul lucrarilor are dreptul sa
achite constructorului valoarea facturii emise, diminuata cu valoarea garantiei stabilite prin
contract.
2678
411
5.000 lei
"Clienti"
6812
5121
"Conturi la banci
1512
5.000 lei
411
119.000 lei
"Clienti"
in lei"
5121
"Conturi la banci
2678
5.000 lei
in lei"
1512
"Provizioane pentru garantii
7812
5.000 lei
acordate clientilor"
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu provizionul pentru garantia de buna executie
sunt cheltuieli deductibile trimestrial deoarece societatea a inregistrat la venituri valoarea
lucrarilor, iar veniturile reluate din inchiderea provizionului in sunt impozabile.
Rezolvare:
Societatea estimeaza ca va incasa 10% din valoarea creantei in urma inregistrarii la masa
credala, deci va constitui un provizion pentru partea de creanta supusa riscului de neincasare:
11.500 * 90% = 10.350 lei.
Deoarece partenerului nu i s-a declarat procedura de deschidere a falimentului, nu se
poate constitui provizion 100% din valoarea creantei, deductibil fiscal. De asemenea, creanta nu a
depasit 270 de zile de la scadenta pentru a constitui provizion deductibil 30% din valoarea
creantei inregistrata in contabilitate.
In acest caz, nu provizionul constituit in suma de 10.350 lei va fi considerat nedeductibil
fiscal la calculul impozitului pe profit.
Creanta indeplineste cumulativ conditiile prevazute mai sus, ceea ce inseamna ca se poate deduce
un provizion in limita a 30% din valoarea creantei: 30% * 200.000 = 60.000 lei.
Astfel din provizionul total in valoare de 160.000 lei (80% * 200.000 lei) se iregistreaza cheltuiala
deductibila in suma de 60.000 lei, iar diferenta de 100.000 lei va fi reflectata in contabilitate drept
cheltuiala nedeductibila.
Ulterior, datorita neincasarii creantei, clientul este scos din evidenta prin evidentierea la cheltuieli
a intregii creante in valoare de 200.000 lei, iar pe venituri suma recunoscuta ca provizion in suma de
160.000 lei.
Din cheltuielile de 200.000 lei, numai suma de 60.000 lei a fost acoperita de un provizion
deductibil fiscal si, ca urmare, partea neacoperita de provizion, respectiv 140.000 lei (200.000 60.000)
este considerata nedeductibila.
Venitul de 160.000 va fi impozabil pentru suma de 60.000 lei si neimpozabil pentru 100.000 lei
corespunzator deductibilitatii provizionului.
Rezolvare:
Conform art 25 al codului fiscal, in cazul contractelor de fiducie, ncheiate conform
dispoziiilor Codului civil, n care constituitorul are i calitatea de beneficiar, se aplic urmtoarele reguli:
a) transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor ctre fiduciar nu este transfer
impozabil n nelesul prezentului titlu;
b) fiduciarul va conduce o eviden contabil separat pentru masa patrimonial fiduciar i va
transmite trimestrial ctre constituitor, pe baz de decont, veniturile i cheltuielile rezultate din
administrarea patrimoniului conform contractului;
c) valoarea fiscal a activelor cuprinse n masa patrimonial fiduciar, preluat de fiduciar, este
egal cu valoarea fiscal pe care acestea au avut-o la constituitor;
d) amortizarea fiscal pentru orice activ amortizabil prevzut n masa patrimonial fiduciar se
determin n continuare n conformitate cu regulile prevzute la art. 24,care s-ar fi aplicat la persoana
care a transferat activul, dac transferul nu ar fi avut loc.n cazul contractelor de fiducie, ncheiate
conform dispoziiilor Codului civil, n care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o ter persoan,
cheltuielile nregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor ctre fiduciar sunt
considerate cheltuieli nedeductibile.Societatea constituitoare, X SRL inregistreaza la 01.01.2014 transferul
creantelor cu titlu de garantie in fiducie:
6585
=
Alte cheltuieli din
exploatare-operatiide constituire a fiduciei
2677
=
Drepturi aferente
activelor nete aflate in fiducie
4111
Clienti
1.000 lei
7585
Venituri din exploatare
1.000 lei
7587
Venituri din exploatare.
1.000 lei
6587
=
2677
1.000
Alte cheltuieli din exploatare.
Drepturi aferente
Operatii legate
activelor nete aflate in fiducie
de lichidarea fiduciei
La beneficiarul garantiei reducerea elementului in afara bilantului.Credit 802 Angajamente
primite 1.000