Sunteți pe pagina 1din 33

Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai

din Romnia

Aplicatii Set No.2


Stagiu Anul I Semestrul I

Bucuresti
2016

1 Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale.


Cu ocazia zilei de 8 martie, un angajator ofera fiecarei angajate un cadou in valoare de
200 lei reprezentand produse cosmetice si un bilet la un concert in valoare de 70 lei.
Stabiliti daca aceste cadouri acordate cu ocazia zilei de 8 martie, potrivit contractului
colectiv de munca, se incadreaza in categoria cheltuielilor sociale si daca sunt deductibile la
calculul impozitului pe profit.
Rezolvare:
Conform art. 55 al. (4) urmtoarele sume nu sunt incluse n veniturile salariale i nu sunt
impozabile, n nelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de nmormntare, ajutoarele pentru pierderi produse n gospodriile proprii
ca urmare a calamitilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave i incurabile, ajutoarele pentru
natere, veniturile reprezentnd cadouri pentru copiii minori ai salariailor, cadourile oferite
salariatelor, contravaloarea transportului la i de la locul de munc al salariatului, costul
prestaiilor pentru tratament i odihn, inclusiv transportul pentru salariaii proprii i membrii de
familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaii proprii sau alte persoane, astfel cum
este prevzut n contractul de munc.
Cadourile oferite de angajatori n beneficiul copiilor minori ai angajailor, cu ocazia
Patelui, zilei de 1 iunie, Crciunului i a srbtorilor similare ale altor culte religioase, precum i
cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, n msura n care
valoarea cadoului oferit fiecrei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depete 150
lei.
Nornele metodologice stabilesc aplicarea plafonului in valoare de 150 lei pentru cadourile
oferite de angajatori copiilor minori ai angajailor cu ocazia Patelui, Zilei de 1 iunie, Crciunului
i a srbtorilor similare ale altor culte religioase pentru fiecare copil minor al fiecrui angajat,
precum i pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia Zilei de 8 martie, n ceea ce privete att
darurile constnd n bunuri, ct i cele constnd n bani, n cazul tuturor angajatorilor de for de
munc.
Potrivit prevederilor art. 296^15 lit. b) din Codul Fiscal, cadourile in bani si/sau in bunuri
nu se cuprind in baza lunara de calcul al contributiilor sociale obligatorii.
Deductilitatea cheltuielilor reprezentand cadouri acordate in beneficiul copiilor minori ai
salariatilor este limitata prin art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal la cota de 2%, aplicata asupra
valorii cheltuielilor cu salariile personalului.

Prin urmare, aceste cheltuieli pot fi incadrate in cadrul cheltuielilor sociale in limita a 150
lei pe persoana. Valoarea ce depaseste acest plafon (270 lei 150 lei = 120 lei / angajata) este
considerata venit din salarii, astfel devenind impozabila din punctul de vedere al impozitului pe
venit si al contributiilor sociale obligatorii.
Aceste cheltuieli sunt deductilile la calcul impozitului pe profit daca se incadreaza in
limita a 2% din fondul de salarii anual.

2 Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuelilor de cercetare.


Laboratorul Synevo i desfoar activitatea n domeniul medical i are ca obiect de
activitate cercetarea-dezvoltarea, realizat prin laboratorul propriu de cercetare.
n luna ianuarie 2016, entitatea a nregistrat urmtoarele consumuri pentru laboratorul
propriu de cercetare:
- materii prime: 5.000 lei;
- cheltuieli intretinere imobilizari corporale: 3.000 lei;
- utilitati: 400 lei
- manoper: 1.500 lei,
- amortizare imobilizri corporale: 200 lei.
Rezolvare:
Reflectarea n contabilitate a consumurilor ocazionate n activitatea de cercetare, se
realizeaza astfel:
601
Cheltuieli cu materiile prime

611
=
Cheltuieli de intretinere si reparatii

605

301
Materii prime

5.000 lei

401
Furnizori

3.000 lei

401

400 lei

Cheltuieli privind energia si apa

641
=
Cheltuieli cu salariile personalului

Furnizori

421
1.500 lei
Salari datorate

6811
=
2813
200 lei
Cheltuieli de exploatare privind
Amortizarea instalatiilor,
amortizarea imobilizarilor
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

Cercetarea in vederea descoperirii unui vaccin impotriva hepatitei B este realizata in scopul
ctigrii unor cunotine noi, din acest motiv activitatea desfurat n laboratorul propriu de
cercetare nu poate genera posibilitatea obinerii de beneficii economice viitoare. n acest sens,
cheltuielile ocazionate au fost considerate costuri de cercetare i au afectat profitul contabil al
perioadei.
In momentul in care exista posibilitatea ca produsul conceput sa genereze venituri viitoare
se recunoate in contabilitate ca activ.
Conform Codului fiscal, art. 19^1 alin. (1), la determinarea impozitului pe profit se
acord o deducere fiscal suplimentar n procent de 50% din valoarea cheltuielilor de cercetaredezvoltare.
Cheltuielile eligibile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare sunt:
cheltuielile cu amortizarea sau cu nchirierea imobilizrilor corporale i necorporale sau o
parte din aceste cheltuieli aferent perioadei de utilizare a imobilizrilor corporale i
necorporale la activiti de cercetare-dezvoltare;
cheltuielile cu personalul care particip la activiti de cercetare-dezvoltare, inclusiv la
activiti conexe n sprijinul acestora (documentare, efectuarea de studii, experimente,
msurtori, ncercri, schimb de experien);
cheltuielile cu ntreinerea i reparaiile imobilizrilor corporale i necorporale;
cheltuielile de exploatare, inclusiv: cheltuieli cu serviciile executate de teri, cheltuieli cu
materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar,
cheltuieli cu materiile prime, piese, module, componente, cheltuieli privind animalele de
experiment, precum i alte produse/bunuri similare folosite la activiti de cercetaredezvoltare;
cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetrii sau proporional, prin
utilizarea unei chei de repartizare;
n categoria cheltuielilor de regie alocate direct pot fi incluse costurile pentru: chiria
locaiei unde se desfoar activitile de cercetare-dezvoltare, asigurarea utilitilor,
servicii potale i de curierat, telefon, transport, depozitare, aferente activitilor de
cercetare-dezvoltare necesare pentru obinerea rezultatelor cercetrii;

n categoria cheltuielilor de regie alocate prin cheie de repartizare pot fi incluse costurile
pentru: servicii administrative i de contabilitate, servicii potale i telefonice, servicii
pentru ntreinerea echipamentelor i sistemelor IT, multiplicare i fotocopiere,
consumabile i birotic, chiria locaiei unde se desfoar activitile proiectului,
asigurarea utilitilor, cum sunt: ap curent, canalizare, salubritate, energie electric i
termic, gaze naturale, i alte cheltuieli necesare pentru implementarea proiectului.
Mai mult, societatea are posibilitatea de a utiliza metoda de amortizare accelerat pentru
aparatura i echipamentele utilizate n activitile de cercetare dezvoltare.
Laboratorul Synevo poate beneficia de aceste facilitai deoarece activitatea este cuprinsa
intr-un proiect, ce conine urmtoarele elemente: obiectivul stabilit, perioada de desfurare,
domeniul de cercetare, sursele de finanare, categoria rezultatului, caracterul inovativ si este in
categoria dezvoltrii experimentale.

3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatiei de deplasare-detasare.


Un salariat al unei societati comerciale platitoare de impozit pe profit, efectueaza o
deplasare in interes de serviciu timp de 6 zile (delegarea este intr-o localitate la o distanta mai
mare de 5 km de locul muncii). Diurna de deplasare pentru o zi este in valoare de 50 de lei,
salariatul primind in total o suma de 300 lei din partea angajatorului.
Conform ordinului de deplasare intocmit de salariat, in ultima zi a delegatiei, durata
delegarii este de 6 ore.
Rezolvare:
Prin Ordinul nr. 60/2015 pentru actualizarea cuantumului indemnizatiei zilnice de
delegare si detasare, precum si a sumei ce reprezinta compensarea cheltuielilor de cazare ale
personalului aflat in delegare in situatia in care acesta nu beneficiaza de cazare in structuri de
primire turistica, prevazute in anexa la Hotararea Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile si
obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta
localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, a fost majorat
la 17 lei cuantumul indemnizatiei zilnice de delegare si detasare.
Astfel, cuantumul indemnizatiei zilnice de delegare si detasare, ce urmeaza a fi acordata
salariatului pe perioada delegarii in alta localitate se va ridica la 42,5 lei (17 lei * 2,5). Valoarea
de 42,5 lei reprezinta cheltuiala deductibila la nivelul angajatorului, iar orice suma ce depaseste
aceasta valoare reprezinta avantaj de natura salariala si intra in baza de calcul a contributiilor
sociale (angajat + angajator) si a impozitului pe venit.
Prin urmare, suma reprezentand cheltuiala cu diurna deductibila este: 5 zile * 42,5 lei =
212,5 lei. Diferenta de 87,5 lei se considera avantaj de natura salariala si se impoziteaza ca atare.
Deoarece ultima zi a deplasarii nu este de cel putin 12 ore, salariatului nu i se acorda
diurna. Pentru aceasta perioada, salariatul nu primeste tichete de masa.

Angajatorul poate stabili ca diurna orice suma de banii aceasta fiind cheltuiala deductibila
la calculul impozitului pe profit.
In cazul in care un salarial al unei institutii publice efectueaza o deplasare in aceleasi
conditii, diurna de deplasare ar fi fost in valoare de 85 lei (17 lei * 5 zile).
.

4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor.


O societate comerciala achizitioneaza 2000 cutii lapte de consum in valoare de 5
lei/cutie. In urma depozitarii, se constata ca doar 1.930 cutii mai pot fi comercializate, restul
laptelui fiind stricat. Se ia decizia trecerii la perisabilitati a diferentei de 70 cutii lapte stabilite in
urma inventarul realizat si dupa aprobarea rezultatului comisiei de inventariere de catre
administratorul societatii prin intocmirea unui proces verbal in acest sens.
Sa se determine regimul fiscal al perisabilitatilor.

Rezolvare:
Prin perisabilitati se intelege scazamintele care se produc in timpul transportului,
manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare,
evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii
vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare,
imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in
procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu
amanuntul si de alimentatie publica).
Conform art. 21 lit d) din Codul Fiscal, cheltuiala cu perisabilitatile este considerata
cheltuiala cu deductibilitate limitata, in limitele stabilite de organele de specialitate ale
administratiei centrale mpreun cu instituiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanelor
Publice. De asemenea, confom Hotararii 831/2004, limita maxima admisa pentru categoria lapte
de consum la depozitare, este de 0.2%.
In acest caz, perisabilitatile sunt stabilite de catre conducerea societatii in urma
inventarierii. Astfel, limita maxima admisibila a perisabilitatilor este 2000 * 0,2% = 400 cutii
lapte de consum.
Deoarece limita maxima admisa a perisabilitatilor este mai mare decat minusul de
inventar se inregistreaza in contabilitate cheltuiala cu perisabilitatile integral deductibila la
calculul impozitului pe profit in valoare de 70 * 3 lei = 210 lei.
n sensul art. 148 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabil nu are obligaia
ajustrii taxei deductibile n cazul perisabilitile, n limitele stabilite prin lege.

5 Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa.


Societatea X SRL acorda lunar tichete de masa salariatilor sai. Tichetele sunt achizitionate
de la o unitate specializata in emiterea de tichete de masa, in baza contractului incheiat intre cele

doua societati. La finalul lunii aprilie 2016 societatea a achizitionat 200 tichete de masa, in
vederea distribuirii acestora catre salariati.
Valoarea totala a facturii a fost de lei 1.939,56 lei din care:
- valoarea totala nominala a tichetelor de masa achizitionate: 200 * 9,35 = 1.870 lei
- costul serviciilor de imprimare a tichetelor de masa: 3% * 1.870 = 56,1 lei
- T.V.A. deductibila, aferenta serviciilor de imprimare: 24% * 56,1 = 13,46 lei
Rezolvare:
In contabilitatea societatii se vor efectua urmatoarele inregistrari contabile:
a) achizitionarea tichetelor de masa de la unitatea emitenta:
%
=
5328
Alte valori
628
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
4426
T.V.A. deductibila

401
Furnizori

1.939,56 lei
1.870 lei
56,1 lei
13,46 lei

b) achitarea facturii reprezentand contravaloarea tichetelor de masa achizitionate:


401
Furnizori

5121
1.939,56 lei
Conturi la banci in lei

c) inregistrarea cheltuielii cu tichetele de masa acordate salariatilor:


642
Cheltuieli cu tichetele de masa

5328
Alte valori

1.870 lei

d) reinerea impozitului pe venituri aferente tichetelor de masa:


421
Personal remuneraii datorate

444
299,2 lei
Impozit pe venituri din salarii

In baza art. 55 alin.(1) din Codul fiscal, tichetele de masa reprezint venituri salariale
potrivit cruia, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura
obinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca
sau a unui statut special prevzut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea
veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizaiile pentru incapacitate
temporara de munca.
Valoarea tichetelor de mas, acordate potrivit legii, luat n calcul la determinarea
impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominal, iar veniturile respective se
impoziteaz ca venituri din salarii n luna n care acestea sunt primite. Conform art 296^4,
tichetele de masa nu se cuprind n baza lunar a contribuiilor sociale obligatorii. Acestea sunt
cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri.

Noutati legislative aduse de normele de aplicare a legii 142/1998 n ceea ce privete


tichetele de mas, att pentru angajatori, ct i pentru angajai:
eliminarea numrului maxim de tichete care pot fi folosite ntr-o zi : noua reglementare nu mai
reine limitarea ce a existat n normele anterioare de utilizare a numrului de tichete ce pot fi
folosite ntr-o zi;
legtura dintre timpul de lucru i numrul de tichete: n cazul salariailor a cror durat zilnic a
timpului de munc este mai mare de 8 ore - n regim de tur, numrul de zile pentru care se
acord tichete de mas se determin prin mparirea numrului de ore n care salariatul a fost
prezent la lucru n unitatea angajatorului la durata normal a timpului de munc de 8 ore. Fraciile
rezultate din calcul se consider zi de prezen la lucru, cu condi ia ca totalul zilelor rezultate s
nu depeasc numrul de zile lucrtoare stabilite conform Normelor;
regularizarea numrului de tichete de mas acordate ntr-o lun: n cazul n care salariatul
utilizeaz ntr-o lun un numr de tichete de mas mai mare dect numrul de zile lucrate stabilite
conform Normelor, iar angajatorul nu a ncasat de la salariat contravaloarea tichetelor utilizate i
necuvenite, angajatorul va acorda acestuia pentru luna urmtoare un numr de tichete de mas
egal cu numrul de zile lucrtoare, diminuat cu numrul de tichete acordate pentru luna anterioar
i necuvenite
aspecte privind valabiliatea tichetului de mas: principiul este acela c tichetul de mas are
valabilitate n anul calendaristic n care a fost emis. Excepia este dat de tichetul de mas emis n
perioada 1 noiembrie - 31 decembrie, care poate fi utilizat pna la data de 31 decembrie a anului
urmtor
tichetele de mas sunt netransferabile: tichetele de mas sunt nominale, nu pot sa fie transferate
ctre o alta persoan i nu pot s fie utilizate de ctre alte persoane dect salariatul ale crui
nume, prenume i CNP sunt imprimate pe tichet
noi reguli ce privesc utilizatorii de tichete de mas: este interzis utilizarea tichetelor de mas n
magazine, locaii, uniti, piee de orice fel, care NU vnd produse alimentare i NU au afi ate la
intrare autocolantele speciale ale unitii emitente; utilizarea tichetelor de mas se va putea face
nu doar prin intermediul legitimaiei de serviciu, cum era n trecut, ci i pe baza actului de
identitate; tichetele de mas sunt nominale, nu pot sa fie transferate ctre o alta persoan i nu pot
s fie utilizate de ctre alte persoane dect salariatul ale crui nume, prenume i CNP sunt
imprimate pe tichet.

6 Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele deductibile fiscal.


Societatea X SRL este o persoan impozabil romn, pltitoare de impozit pe profit. n
data de 15 ianuarie 2014, societatea efectueaz o prestare de servicii n sum de 10.000 lei + TVA
24% clientului Y SRL, persoan juridic romn, nregistrat n scopuri de TVA. Factura are
scadena n data de 31 ianuarie 2014.
Sa se stabileasc mrimea provizionului ce poate fi constituit si tipul de
cheltuiala la calculul impozitului pe profit.

Rezolvare:

Societatea X SRL decide constituirea unui provizion integral pe valoarea creanei


nencasate, pornind de la prezumia c probabilitatea nencasrii facturii este mai mare dect
probabilitatea de a ncasa debitul.
Astfel, societatea va nregistra la data de 31 decembrie 2014 o cheltuial cu deprecierea
creanelor clieni n sum de 13.400 lei, prin nregistrarea contabil:
6814
Cheltuieli de exploatare privind ajustrile

491
13.400 lei
Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni

Deoarece creanele ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:


a sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004;
b sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei;
c nu sunt garantate de alt persoan;
d sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
e au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului;
societatea are dreptul de a deduce 30% din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de
ctre contribuabili.
Prin urmare, suma deductibil la calculul impozitului pe profit pentru prestarea de servicii
de 10.000 lei, este de 10.000 lei x 30% = 3.000 lei.

7 Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele nedeductibile fiscal.


Societatea X SRL a emis o factura de servicii de consultanta in valoare de
10.000 lei catre un client in luna iunie 2014. In luna noiembrie 2014 societatea a
primit notificare conform
careia clientul este in procedura de insolventa. Firma nu s-a inscris la masa credala.
Sa se stabileasca marimea provizionului ce poate fi constituit si tipul de cheltuiala la
calculul impozitului pe profit.

Rezolvare:
1

Conform art. 22 al Codului Fiscal sunt deductibile:


provizioanele constituite n limita unui procent de 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, 25%
ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea
creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, care ndeplinesc cumulativ
urmtoarele condiii:
f sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004;
g sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei;
h nu sunt garantate de alt persoan;
i sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
j au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului;

provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea creanelor asupra clienilor,
nregistrate de ctre contribuabili, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007;
b creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura
de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest
aceast situaie;
c nu sunt garantate de alt persoan;
d sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
e au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.
Prin urmare, se poate constitui provizion 100% din valoarea creantei, deductibil fiscal,
numai daca asupra societatii respective a fost declarata procedura de deschidere a falimentului,
nu este suficienta procedura insolventei. In acest caz, nu exista hotararea judecatoreasca care
atesta procedura de deschidere a a falimentului, deci provizionul constituit - indiferent de suma
va fi considerat nedeductibil fiscal la calculul impozitului pe profit.
De asemenea, nu se indeplinesc nici conditiile de depasire a scadentei cu 270 de zile de
pentru a acorda deductibilitate limitata de 30%.

8 Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor.


Capitalul social al unei intreprinderi este de 100.200 lei, iar marimea rezervelor legale
existente la 31.12.2014 de 40 lei. Pe parcursul exercitiului financiar 2014 s-au inregistrat venituri
totale de 1.458.932 lei, iar cheltuielile totale (altele decat cele cu impozitul pe profit) sunt in suma
de 1.377.381 lei, din care cheltuieli nedeductibile fiscal 500 lei.
Calculati marimea rezervelor legale care se constituie pentru anul 2014, calculul
rezultatului impozabil, impozitului pe profit si a rezultatului net in situtia constituirii numai
rezervelor legale determinate la punctul precedent.
Rezolvare:
Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor legale n conformitate cu art. 22 al (1)
al Codului Fiscal, n limita unei cote de 5% aplicat asupra profitului contabil, nainte de
determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug
cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pn ce aceasta va atinge a cincea parte din
capitalul social subscris i vrsat sau din patrimoniu, dup caz, potrivit legilor de organizare i
funcionare.
n cazul n care aceasta este utilizat pentru acoperirea pierderilor sau este distribuit sub
orice form, reconstituirea ulterioar a rezervei nu mai este deductibil la calculul profitului
impozabil. Prin excepie, rezerva constituit de persoanele juridice care furnizeaz utiliti
societilor comerciale care se restructureaz, se reorganizeaz sau se privatizeaz poate fi
folosit pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de aciuni obinut n urma procedurii
de conversie a creanelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile
la calculul profitului impozabil.
Profit contabil = 1.458.932 - 1.377.381 = 81.551 lei
Rezerva legala deductibila = 5% * (81.551 + 500) = 4.102,55 lei
20 % din capitalul social = 100.200 x 20% = 20.040 lei

Rezerva legala de constituit: 4102,55 40 = 4,062.55 lei


Inregistrarea in contabilitate a rezervei legale:
129
Repartizarea profitului

1061
Rezerve legale

4,062.55 lei

9 Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiile facultative.


Societatea X SRL asigura plata contributiei la un fond de pensii facultative pentru
singurul salariat. Conform protocolului incheiat, contributiile la schemele facultative de pensii se
suporta numai de angajator. La data de 01.01.2014, salariatul are un venit salarial brut lunar de
2.050 lei. Conform actului de aderare incheiat, contributia totala va fi de 300 lei, suportata de
catre angajator.
Rezolvare:
Cheltuielile reprezentnd contribuiile pltite n numele angajailor, la fonduri de pensii
facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cele
reprezentnd contribuii la fondurile de pensii facultative calificate astfel n conformitate cu
legislaia privind pensiile facultative de ctre Autoritatea de Supraveghere Financiar, efectuate
ctre entiti autorizate, stabilite n state membre ale Uniunii Europene sau aparinnd Spaiului
Economic European, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit n limita echivalentului n
lei a 400 de euro, ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant.
Transformarea contributiilor retinute pentru fondurile de pensii facultative din lei in euro,
pentru verificarea incadrarii in plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de
Banca Nationala a Romaniei in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile
salariale.
Punctul 77 din Norma metodologica de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, in
aplicarea art. 55 alin. (3) din Codul fiscal prevede ca nu sunt considerate avantaje contributiile la
un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro
anual pe participant.
Prin urmare, pentru suma reprezentand contributii la un fond de pensii facultative
suportate de angajator pentru angajatii proprii care nu depaseste plafonul nu constituie avantaj si
nu se impoziteaza.
De asemenea, suma ce depaseste 400 euro/an, fiind inclusa in veniturile salariale, suporta
toate contributiile sociale aferente salariilor.
Plafonul atins de societate = 300 lei x 12 luni = 3.600 lei
Suma maxima deductibila = 400 euro * 4,4821 = 1792.84 lei
Suma de 1792.84 lei este integral deductibila, iar diferenta de 1.807,16 lei este considerata
ca constituie avantaj salarial si este impozitat ca atare.

10 Studiu de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare.


Incepand cu 01.01.2014, societatea X SRL a incheiat un cosntract de asigurare facultativa
de sanatate pentru salariati, costul primelor de asigurare fiind suportat de catre societate. Prima de
asigurare lunara pentru fiecare salariat este in valoare de 70 lei.
Stabiliti regimul fiscal al primelor de asigurare.
Rezolvare:
Conform Codului Fiscal, cheltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate sunt
deductibile fiscal n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 250 euro ntr-un an fiscal,
pentru fiecare participant.
Potrivit art. 296 indice 15 lit. p) pct. 5 din Codul fiscal, nu intra in baza de calcul al
contributiilor sociale contributiile platite la fondurile de pensii ocupationale, contributiile platite
la fondurile de pensii facultative, primele aferente asigurarilor profesionale si asigurarilor
voluntare de sanatate, suportate de angajator pentru salariatii proprii, in limitele de deductibilitate
prevazute de lege, dupa caz. Asadar, primele de asiguratre voluntara de sanatate nu intra in baza
de calcul in limitele de deductibilitate.
Astfel cum se precizeaza in normele metodologice, sunt deductibile la determinarea
profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, cheltuielile cu
primele de asigurare voluntara de sanatate efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma in
domeniul sanatatii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Cursul de schimb
utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb comunicat de Banca
Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.
Conform art 48 din Codul Fiscal, al. (4) lit. d) pct. 4 condiiile generale pe care trebuie s
le ndeplineasc cheltuielile cu primele de asigurare s fie efectuate pentru persoane care obin
venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului 3 din prezentul titlu, cu condiia impozitrii
sumei reprezentnd prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plii de ctre
suportator.
Prima de asigurare/salariat/an = 70 lei * 12 / 4,4821 = 187, 41 EUR/an
Astfel, primele de asigurare voluntara de sanatate suportate de angajator deoarece se
incadreaza in limita echivalentului in lei a 250 euro intr-un an fiscal intra in baza de calcul al
impozitului pe venit, sunt deductibile fiscal si nu intra in baza de calcul al contributiilor sociale.

11 Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii


locuintelor de serviciu.

O unitate are inchiriat un apartament in localitatea unde are sediul social pentru un
angajati din alte localitate. Suprafata pusa la dispozitia angajatului este de 43 m2. In luna aprilie
2015, cheltuielile cu functionarea si intretinerea locuintei de serviciu este de 2.700 lei.
Stabiliti regimul fiscal al functionarii si intretinerii acestor acestor apartament.
Rezolvare:
Locuinta de serviciu este locuinta destinata angajatilor unor institutii sau agenti
economici, acordata in conditiile contractului de munca.
Sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile pentru functionarea,
intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social in
limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, care se
majoreaza, din punct de vedere fiscal, cu 10%. De asemenea, sunt deductibile in aceeasi masura
si cheltuielile de aceasta natura aferente locuintelor de serviciu amplasate in localitatile unde
societatea are sedii secundare.
Conform art 31 al (3) lit l) n cazul locuinei de serviciu date n folosina unui salariat sau
administrator, cheltuielile pentru funcionarea, ntreinerea i repararea acesteia sunt deductibile
n limita corespunztoare raportului dintre suprafaa construit prevzut de Legea locuinei nr.
114/1996, republicat, cu modificrile ulterioare, majorat cu 10%, i totalul suprafeei construite
a locuinei de serviciu respective.
Contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit
repartitiei de serviciu, nu este inclusa in veniturile salariale si nu este impozabila, in intelesul
impozitului pe venit conform art. 55 al. (4) lit. c).
Potrivit Anexei nr. 1 la Legea locuintei nr. 114/1996, pentru o singura persoana suprafata
construibila maxim admisa este de 58 m2.
Suprafata recunoscuta din punct de vedere fiscal : 58 + 10% x 58 = 63,80 m2
Valoarea cheltuielilor este deductibila fiscal deoarece suprafata construita a
apartamentului este mai mica decat 63,8 m2, reprezentand suprafata maxima construita pentru
care cheltuielile cu functionarea si intretinerea locuintei de serviciu sunt deductibile la calculul
impozitului pe profit.

12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu
aflat in locuinta proprietate personala.
Societatea X SRL isi inregistreaza sediul in apartamentul lui Andrei Marinescu, persoana
fizica. Conform contractului de inchiriere, suprafata inchiriata este de 24 m2 din suprafata totala
a apartamentului este de 78 m2. Pentru acest apartament in luna aprilie 2015 se inregistreaza
cheltuiei cu intretinerea si utilitatile in valoare de 1.000 lei.
Stabiliti regimul fiscal al cheltuielii cu functionarea si intretinerea sediului aflat in
locuinta proprietate personala.

Rezolvare:
Conform art. 21 alin. (3) lit. m) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cheltuielile de
functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a
unei persoane fizice, folosita si in scop personal, sunt deductibile in limita corespunzatoare
suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop.
Punctul 37 din normele metodologice date in aplicarea acestui articol stabileste ca, in
acest caz, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in
limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitia contribuabilului,
mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va
justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale,
cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.
Asadar, cheltuielile cu utilitatile aferente sediului fiscal al societatii, situat in spatiul
proprietate a unei persoane fizice sunt deductibile daca in contractul de inchiriere este prevazut ca
aceste cheltuieli sunt in sarcina societatii.
Daca spatiul respectiv este pus la dispozitia societatii in totalitate este recomandat ca
aceasta sa incheie contracte in numele sau cu furnizorii de utilitati.
Deductibilitatea acestor cheltuieli se calculeaza in limita corespunzatoare suprafetelor
puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti. In acest sens, cheltuielile de
functionare, intretinere si reparatii aferente sediului aflat in locuinta proprietate a unei persoane
fizice sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie
contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei.
Societatea isi poate deduce cheltuiala in baza urmatorului calcul: 24/78 * 100 = 30,77%
Valoarea cheltuielii deductibile: 30,77% * 1.000 lei = 307,7 lei.

13 Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile cu combustibilul.


Societatea X SRL are un autoturism proprietate cu care face aprovizionarea de marfa,
transporta numerarul la banca si intre punctele de lucru si caserie, transporta piese de schimb
pentru utilajele din dotare si diferite alte materiale care participa la buna desfasurare a activitatii
ducand astfel la generarea de venituri. Alimentarea cu combustibil se face de maxim doua ori pe
luna. In plus, societatea are un contract de comodat cu administratorul firmei pentru o Dacia
Break pe care o foloseste integral pentru tot acele activitati de la punctul de mai sus. Alimentarea
cu combustibil se face aproape zilnic, masina fiind exploatata la maximum datorita consumului
mic de combustibil si a cheltuielilor de intretinere reduse.
Pentru ambele masini exista bonuri fiscale de combustibil, ordine de deplasare, foi de
parcurs, Stabiliti regimul fiscal al cheltuielilor cu combustibilul.
Rezolvare:
pentru

In conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal,
determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai

cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin
acte normative in vigoare.
Alin. (4) lit. t) al acestui articol stabileste limita de 50% a deductibilitatii cheltuielilor
privind combustibilul
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgen, servicii de paz i protecie i
servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenii de vnzri i de achiziii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru serviciile de
taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plat, inclusiv pentru nchirierea
ctre alte persoane sau pentru instruire de ctre colile de oferi;
5. vehiculele utilizate ca mrfuri n scop comercial.
Cheltuielile care intr sub incidena acestor prevederi nu includ cheltuielile privind
amortizarea.
Astfel cum prevede art. 145^1 alin. (1), se limiteaz la 50% dreptul de deducere a taxei
aferente cumprrii, achiziiei intracomunitare, importului, nchirierii sau leasingului de vehicule
rutiere motorizate i a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate n proprietatea sau n
folosina persoanei impozabile, n cazul n care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv n scopul
activitii economice.
n cazul vehiculelor care sunt utilizate exclusiv n scopul activitii economice, taxa
aferent cumprrii, achiziiei intracomunitare, importului, nchirierii sau leasingului i
cheltuielilor legate de aceste vehicule este deductibil. Utilizarea n scopul activitii economice a
unui vehicul cuprinde, fr a se limita la acestea: deplasri n ar sau n strintate la
clieni/furnizori, pentru prospectarea pieei, deplasri la locaii unde se afl puncte de lucru, la
banc, la vam, la oficiile potale, la autoritile fiscale, utilizarea vehiculului de ctre personalul
de conducere n exercitarea atribuiilor de serviciu, deplasri pentru intervenie, service, reparaii,
utilizarea vehiculelor de test-drive de ctre dealerii auto. Este obligaia persoanei impozabile s
demonstreze c sunt ndeplinite toate condiiile legale pentru acordarea deducerii. n vederea
exercitrii dreptului de deducere a taxei orice persoan impozabil trebuie s dein documentele
prevzute de lege pentru deducerea taxei i s ntocmeasc foaia de parcurs care trebuie s
conin cel puin urmtoarele informaii: categoria de vehicul utilizat, scopul i locul deplasrii,
kilometrii parcuri, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
In acest caz, vehiculul aflat in proprietatea societatii este utilizat in exclusiv in scopul
activitatii economice, astfel societatea avand dreptul la deducerea integrala a cheltuielilor cu
combustibilul si a taxei pe valoarea adaugata.
Deoarece in baza contractului incheiat intre parti, comodatarul suporta, de la data preluarii
autoturismului, cheltuielile necesare folosirii acestuia, iar scopul utilizarii acestuia este explusiv
desfasurarea activitatii economice, societatea are dreptul de deducere a cheltuielilor cu
combustibilul si a taxei pe valoarea adauga integral

14 Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor.


Societatea X SRL contracteaza de la un asociat persoana fizica, la inceputul anului 2014
un imprumut in valoare de 600.000 lei rambursabil integral peste 3 ani. Rata dobanzii stabilita in

contractul de imprumut este de 10% pe an. Societatea prezinta urmatoarele valori ale capitalului
imprumutat cu termen de rambursare peste 1 an si a capital propriu:
Capital imprumutat cu termen
de rambursare peste 1 an
Capital propriu

01.01.2014

31.12.2014

200.000 lei

400.000 lei

140.000 lei

160.000 lei

Stabiliti regimul fiscal al dobanzilor.


Rezolvare:
Conform art. 23, al codului fiscal, incepand cu 01.01.2005, cheltuielile cu dobnzile sunt
integral deductibile n cazul n care gradul de ndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu 3.
In cazul n care gradul de ndatorare a capitalului este peste 3 sau capitalul propriu are o valoare
negativa, cheltuielile cu dobnzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt
nedeductibile in perioada de calcul al impozitului pe profit. Aceasta se reporteaza n perioada
urmatoare, devenind subiect al limitarii pentru perioada in care se reporteaza, pna la
deductibilitatea integrala a acestora.
Sunt deductibile integral, indiferent de marimea gradului de indatorare dobnzile si
pierderile din diferente de curs valutar, n legatura cu mprumuturile:
1. obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii
similare, mentionate n norme;
2. garantate de stat, potrivit Legii datoriei publice nr. 313/2004, cu modificarile ulterioare;
3. obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare,
de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii;
4. obtinute in baza obligatiunilor emise potrivit legii, de catre societatile comerciale cu
respectarea cerintelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata din
Romania, potrivit Legii 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile ulterioare, precum si
cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea in
domeniu a statelor respective.
In cazul in care societatea are impumuturi angajate de la alte entitati, cu exceptia celor de
mai sus, se aplica limita prevazuta la art. 23, alin. (5), indiferent de data la care au fost
contractate. Aceasta limitare se aplica separat pentru fiecare imprumut in parte, inainte de
calculul gradului de indatorare si este :
a) nivelul ratei dobnzii de referin a Bncii Naionale a Romniei, corespunztoare
ultimei luni din trimestru, pentru mprumuturile n lei; i
b) nivelul ratei dobnzii anuale de 9%, pentru mprumuturile n valut. Acest nivel al ratei
dobnzii se aplic la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei
dobnzii pentru mprumuturile n valut se actualizeaz prin hotrre a Guvernului.
Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excede nivelul de deductibilitate permis este
considerata nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.

Cheltuieli totale cu dobanda = 10% * 600.000 = 60.000 lei


Limita maxima a cheltuielilor cu dobanda pentru care se acorda deducere in anul 2014
este: 6% * 600.000 = 36.000 lei.
Diferenta de 24.000 lei este considerata nedeductibila la calculul impozitului pe profit in
anul 2014.
Gradul de indatorare = (200.000 + 400.000) / (140.000 + 160.000) = 2
Deoarece gradul de indatorare este mai mic decat 3, cheltuiala deductibila la calculul
impozitului pe profit este 36.000 lei.

15 Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar.


Societatea X SRL contracteaza de la societatea afiliata, la inceputul anului 2014 un
imprumut in valoare de 30.000 EUR rambursabil integral peste 2 ani. Rata dobanzii stabilita in
contractul de imprumut este de 10% pe an. Societatea prezinta urmatoarele valori ale capitalului
imprumutat cu termen de rambursare peste 1 an si a capital propriu:
Capital imprumutat cu termen
de rambursare peste 1 an
Capital propriu

01.01.2014

31.12.2014

200.000 lei

400.000 lei

140.000 lei

160.000 lei

De asemenea, societatea inregistreaza in cursul anului cheltuieli cu diferentele de curs


nefavorabile aferente acestui imprumut in valoare de 1.000 lei.
Stabiliti regimul fiscal al diferentelor de curs.
Rezolvare:
n cazul n care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc
veniturile din diferentele de curs valutar, aceasta diferenta (pierderea neta din diferentele de curs
valutar) va fi tratata ca o cheltuiala cu dobnda, deductibilitatea acestei diferente fiind supusa
limitei prevazute la art. 23, din Codul fiscal. Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se
limiteaza potrivit acestor prevederi, sunt numai cele aferente capitalulului mprumutat luat n
calcul la determinarea gradului de ndatorare a capitalului, adica aferente imprumuturilor cu
termen de rambursare mai mare de 1 an.
Gradul de indatorare = (200.000 + 400.000) / (140.000 + 160.000) = 2
Deoarece gradul de indatorare se incadreaza intre 0 si 3 cheltuielile cu diferentele de curs
valutar aferente acestui imprumut sunt deductibile integral.

16 Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar.


Societatea X SRL prezinta in contabilitate la finalul anului 2014 un stoc de marfuri in
valoare de 320.450 lei. In urma inventarierii anuale se constata un minus de inventar in valoare

de 5.450 lei. Aceasta lipsa nu este imputata gestionarului, iar stocurile nu au fost asigurate.
Mrfurile sunt nregistrate la preul de vnzare cu amnuntul, iar adaosul comercial este de 20%.
Stabiliti regimul fiscal al minusului de inventar.
Rezolvare:
Potrivit art. 21 alin. (4) lit. c) din codul fiscal sunt considerate cheltuieli nedeductibile
fiscal, cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips
din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost ncheiate contracte de asigurare,
precum i TVA aferent, dac aceasta este datorat potrivit prevederilor titlului VI. Nu intr sub
incidena acestor prevederi stocurile i mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor
calamiti naturale sau a altor cauze de for major, n condiiile stabilite prin norme.
Conform art. 148, al (1) lit. c) in condiiile n care regulile privind livrarea ctre sine sau
prestarea ctre sine nu se aplic, deducerea iniial se ajusteaz cand persoana impozabil i
pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunuri lips din gestiune.
Normele metodologice aferente aceluiasi articol obliga persoana impozabil s ajusteze,
la data modificrii intervenite, taxa deductibil aferent bunurilor de natura stocurilor n situaia
n care persoana impozabil pierde dreptul de deducere a taxei. Ajustarea reprezint n aceast
situaie anularea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adugat deduse iniial i se
evideniaz n decontul de tax aferent perioadei fiscale n care a intervenit evenimentul care a
generat ajustarea. Persoana impozabil realizeaz aceste ajustri ca urmare a unor situaii cum ar
fi bunuri lips n gestiune din alte cauze dect cele prevzute la art. 148 alin. (2) din Codul fiscal.
n cazul bunurilor lips din gestiune care sunt imputate, sumele imputate nu sunt considerate
contravaloarea unor operaiuni n sfera de aplicare a TVA, indiferent dac pentru acestea este sau
nu obligatorie ajustarea taxei.
Lipsa din gestiune, se nregistreaz n contabilitate n baza procesului verbal de
inventariere i a listelor de inventar ntocmite de ctre Comisia de inventariere special constituit
n acest scop.
Valoarea de inventar a mrfurilor este: 320.450 - 5.450 = 315.000 lei
Minus de inventar = 5.450
Tva neexigibila aferent mrfurilor lips: 5.450 / 1,24 5.450 = 1054, 84 lei
Costul de achiziie al mrfurilor lips la inventar: (5.450 - 1054, 84) / 1,2 = 3.662.63 lei
Adaosul comercial aferent mrfurilor lips: 5.450 - 3.662.63 - 1054, 84 = 732,53 lei
607
=
Cheltuieli privind mrfurile

371
Mrfuri

3.662.63 lei

378
=
Diferene de pre la mrfuri

371
Mrfuri

732,53 lei

371
Mrfuri

1054, 84 lei

4428
TVA neexigibila

Deoarece minusul de inventar este neimputabil i nu s-au ncheiat contracte de asigurare,


se calculeaz TVA aferent costului de achiziie al mrfurilor n minus, care se include n
cheltuieli nedeductibile fiscal : 3.662.63 * 24% = 879,03 lei.

635
=
Cheltuieli privind impozite,
taxe i vrsminte asimilate

4426
TVA deductibila

879,03 lei

17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate
salariatilor.
Societatea X SRL, firma produccatoare de incaltaminte din piele, acordarda cu
titlu
gratuit catre salariati cate o pereche de pantofi la costul de 100 lei.

Stabiliti regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor.


Rezolvare:
Conform art. 128 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, este asimilata livrarilor de bunuri
efectuate cu plata preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau
produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa
aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.
Astfel, daca la achizitia materialelor utilizate in producerea produselor acordate gratuit
salariatilor societatea deduce TVA, acordarea acestora salariatilor este asimilata unei livrari de
bunuri efectuata cu plata.
In acest caz, conform art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, baza de impozitare a taxei
pe valoare adaugata o constituie pretul de cumparare al produselor sau al unor bunuri similare ori,
in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii.
Acordarea cu titlu gratuit a produselor reprezinta livrare catre sine, iar societatea va emite
o autofactura in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (7) din Codul fiscal. Astfel,
TVA aferenta produselor acordate ca avantaje in natura se include in cheltuieli:

635
"Cheltuieli cu alte impozite, taxe
Si varsaminte
asimilate"

4427
"TVA colectata"

24 lei

In conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, nu sunt deductibile la
determinarea profitului impozabil cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate
salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la
sursa.
Prin urmare, cei 24 lei/salariat reprezinta cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

18 Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea


actionarilor.
O societate cu raspundere limitata neplatitoare de TVA ii achita asociatului unic chiria
apartamentului utilizat de acesta in interes personal in valoare de 1.700 lei, inclusiv TVA.
Stabiliti regimul fiscal al platilor realizate in favoarea actionarului.

Rezolvare:
Cheltuielile efectuate de societate n favoarea acionarilor sau asociailor, altele dect
cele generate de pli pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preul de pia
pentru aceste bunuri sau servicii, sunt considerate cheltuieli nedeductibile conform prevederilor art 21, al
(4) lit e).
Normele metodologice ale aceluiasi articol enumera cheltuielile considerate fcute n favoarea
participanilor:
a) cheltuielile cu amortizarea, ntreinerea i repararea mijloacelor de transport utilizate de ctre
participani, n favoarea acestora;
b) bunurile, mrfurile i serviciile acordate participanilor, precum i lucrrile executate n
favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria i ntreinerea spaiilor puse la dispoziie acestora;
d) alte cheltuieli n favoarea acestora
De asemenea, pe langa faptul ca aceste cheltuieli nu sunt deductibile, suma este considerata
dividend din punct de vedere fiscal conform art. 7 alin 1 pct. 12 din Codul Fiscal si se supune aceluiai
regim fiscal ca veniturile din dividende.
Astfel, suma pltit de o persoan juridic pentru bunurile sau serviciile furnizate n favoarea unui
participant la persoana juridic, dac plata este fcut de ctre persoana juridic n folosul personal al
acestuia se considera dividend.
612
=
Cheltuieli cu redeventele, locatiile
de gestiune si chiriile

401

1.700 lei
Furnizori

Aceasta cheltuiala este considerat nedeductibila la calculul impozitului pe profit.


De asemenea, conform celor mentionate mai sus, suma este tratata drept dividend si in consecinta
trebuie retinut, declarat si virat impozitul pe dividende.
Valoarea dividendului net: 1.700 lei
Impozit pe dividende: 16% * (1.700 / (100% - 16%)) = 323,81 lei.

19 Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un


document justificativ.
Societatea X SRL a efectuat o plata in valoare de 8.000 lei pe baza unei facturi pro forma, suma
pentru care nu a primit factura fiscala.
Stabiliti regimul fical al tranzactiei.

Rezolvare:
Factura pro forma reprezinta o copie a facturii fiscale, transmisa in avans. Ea contine aceleasi
elemente ca factura fiscala: denumirea, datele de indentificare si de plata ale vanzatorului si alte
cumparatorului, data, denumirea bunurilor si serviciilor livrate/ prestate, data scadenta,cantitatea, valoarea,
dar nu genereaza obligatii de plata pentru cumparator.
Denumirea de Factura pro forma se impune pentru a nu fi confundata cu factura finala. De
asemenea, trebuie precizat ca termenul de emitere al facturii fiscale nu are legatura cu proforma.
Desi aceasta poate furniza informatii utile profesionistului contabil in vederea realizarii
estimarilor sau planificarii cash flow-ului, utilizarii informatiilor din facturile pro forma referitoare la
valoarea anumitor servicii prestate pentru care nu s-a emis inca factura fiscala.
Cheltuielile nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document justificativ, potrivit legii,
prin care s se fac dovada efecturii operaiunii sau intrrii n gestiune, sunt considerate cheltuieli
nedeductibile conform prevederilor art 21, al (4) lit f).
Factura pro forma nu reprezinta un document justificativ de inregistrare in contabilitate. Din acest
motiv plata in valoare de 8.000 va fi considerata cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

20 Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor


neimpozabile.

O asociaie prezinta la 31.12.2014 urmtoarele date financiare:


Nr.
crt.

Explicaie

Venituri din cotizaiile membrilor

Venituri economice din vnzare de bunuri (comer)

Total Venituri

Cheltuieli de natur economic

Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile

Total cheltuieli

Rezolvare:

Suma

100.000 lei
50.000 lei
150.000 lei
35.000 lei
80.000 lei
115.000 lei

Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile sunt considerate cheltuieli nedeductibile conform


prevederilor art 21, al (4) lit e) cu exceptia veniturile din dividende primite de la persoane juridice romne
sau strine care nu au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuieli aferente.
1

Determinarea veniturile neimpozabile aa cum conform art.15, alin.2 din codul fiscal: 100.000 lei

Determinarea veniturilor ce constituie limita maxim a scutirii a a cum sunt definite la art.15 al. (3):
organizaiile nonprofit, sunt scutite de la plata impozitului pe profit i pentru veniturile din activiti
economice realizate pn la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult
de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.
a

15.000 EUR * 4,4823 lei/EUR = 67.234,5 lei

10% * 100.000 lei = 10.000 lei

Prin urmare, valoarea veniturile destinate activitatilor economice ce sunt scutite la plata
impozitului pe profit este de 10.000 lei.
3

Total venituri neimpozabile: 110.000 lei.

Total venituri impozabile: 150.000 110.000 = 40.000 lei

Determinarea cheltuielilor deductibile aferente veniturilor impozabile proportional cu


veniturile impozabile:

Total cheltuieli de natur economic/Total venituri economice * Total venituri impozabile =


(35.000 lei/50.000 lei) * 40.000 lei = 0,7 x 40.000 lei = 28.000 lei.
6

Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile: 115.000 28.000 = 87.000 lei

Determinarea profitului impozabil/pierderii fiscale: 40.000 28.000 = 12.000 lei.

Impozit pe profit: 16% * 12.000 = 1920 lei.

21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultanta si


management.

Societatea X SRL, ce activeaza in domeniul medical, a incheiat un contract de prestari servicii de


consultanta cu PFA Mihai Grigore in valoare de 4.200 lei. Lunar, societatea primeste factura si efectueaza

plati catre PFA Mihai Grigore in valoare de 4.200 lei, factura nefiind insotita de rapoarte de lucru sau
situatii de lucrari.

Rezolvare:
Conform art. 21 al. (4) lit. m) cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau
alte prestri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii acestora n scopul
activitilor desfurate i pentru care nu sunt ncheiate contracte sunt considerate cheltuieli nedeductibile
la calculul impozitului pe profit.
Pentru a putea deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte
prestri de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:
a) serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate n baza unui contract ncheiat ntre pri
sau n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor se
efectueaz prin: situaii de lucrri, procese-verbale de recepie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de
pia sau orice alte materiale corespunztoare;
b) contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul
activitilor desfurate.
Serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate i de persoane juridice, cum
sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor, serviciile potale, serviciile de comunicaii i de
multiplicare, parcare, transport i altele asemenea nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea
contractelor de prestri de servicii.
Cheltuiala este nedeductibila la calculul impozitului pe profit deoarece societatea nu indeplineste
toate condiitiile obligatorii in vederea deducerii acesteia, si anume: nu exista justificarea prestarii efective
a serviciilor, iar contribuabilul nu poate dovedi necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul
activitilor desfurate.

22 Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele


neincasate.
O societate comerciala produce si vinde produse finite catre clientul Y SRL. Valoarea
facturii este de 50.000 lei + Tva. Numarul de zile depasit de la scadenta este de 300 zile.
Rezolvare:
Intocmirea facturii:
4111
Clienti

4111
Clienti

707
50.000 lei
Venituri din vanzarea marfurilor
4427
TVA colectata

12.000 lei

Deoarece riscul de neincasare este mare, se constituie provizion pentru creanta incerta de
100 % din valoarea creantei.
4118
Clienti incerti sau in litigiu

411
Clienti

62.000 lei

6814
Cheltuieli de exploatare privind
ajustarile pentru deprecierea
activelor circulante

491
62.000 lei
Ajustari pentru deprecierea
creantelor - clienti

In cazul in care clientul achita factura, anularea provizionului constituit se face


printrecerea acestuia pe venituri.
5121
Conturi la banci
491
Ajustari pentru deprecierea
creantelor - clienti

4118
62.000 lei
Clienti incerti sau in litigiu

7814
62.000 lei
Venituri din ajustari pentru
deprecierea activelor circulante

In cazul in care clientul achita factura, anularea provizionului constituit se face


printrecerea acestuia pe venituri.
In cazul constituirii de provizioane pentru creantele incerte, in litigiu, contribuabilul
aredreptul la deducerea acestora, numai In conformitate cu prevederile Codului fiscal, adica30%
pentru provizioanele constitite incepand cu 01.01.2006.
7814 impozabil 30%*62.000 = 18.600 lei
7814 neimpozabil = 70%*62.000 = 43.400 lei.

23 Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.


Societatea X SRL inregistreaza in cursul exercitiului financiar 2014 cheltuieli totale de 2.500.000
lei si venituri totale de 4.500.000 lei. Cifra de afaceri a intreprinderii in cadrul exercitiului financiar curent
este de 4.000.000 lei. In categoria cheltuielilor au fost realizate urmatoarele cheltuieli particulare:
- cheltuieli cu protocolul 55.000 lei;
- cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului 2.500 lei;
- cheltuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comerciale inchiate 8.000 lei;
- cheltuieli cu sponsorizarile 10.000 lei;
- cheltuieli privind constituirea unei ajustari de valoare privind imobilizarile corporale 4.000 lei;
- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor 3.500 lei;
- cheltuieli privind TVA nedeductibila aferente proratei TVA (mai mica de 100%) 500 lei;
- cheltuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus ca urmare a unei calamitati
naturale, stocul de marfa nefiind asigurat 3.600 lei.
Capitalul social al intreprinderii este de 1.000.000 lei, iar pana la 31.12.2014 intreprinderea a
constituit rezerva legala in valoare de 160.000 lei.
In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare:
-venituri din participatii (dividende) 50.000 lei;
-venituri din reluarea unei ajustari de valoarea privind stocurile 4.000 lei;

-venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii judecatoresti definitive si
irevocabile 2.000 lei;
-venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale 20.000 lei.
Din exercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de 270.000 lei, din
care 70.000 fiscala si 200.000 lei contabila.

Rezolvare:
1

Determinarea rezultatului contabil al exercitiului:

Rezultatul contabil = Venituri totale Cheltuieli totale = 4.500.000 2.500.000 = 2.000.000 lei

Calculul rezervei legale:

Rezultatul contabil * 5% = 2.000.000 * 5% = 100.000 lei


20% * Capital social = 20% * 1.000.000 = 200.000 lei
Rezerva legala de constituit : 40.000 lei
Deoarece societatea are deja constituita din exercitiile financiare anterioare rezerva legala in
valoare de 160.000 lei mai poate constitui 40.000 lei, diferenta deductibila .
3

Determinarea rezultatului fiscal al exercitiului:

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile venituri neimpozbile


Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:
Cheltuielile cu protocolul care depasesc limitele legale: 14.000 lei;
TVA aferenta depasirii cheltuielilor cu protocolul: 3.660 lei;
Cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: 2.500 lei;
Cheltuieli cu sponsorizarea: 10.000 lei;
Cheltuieli privind constituirea unei ajustari de depreciere a imobilizarilor corporale: 4.000 lei;
Cheltuieli privind stocul de marfa distrus prin calamitati naturale: 3.600 lei;
Pierderea contabila din exercitiului precedent: 200.000 lei;
Total cheltuieli nedeductibile: 237.760 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile:
Baza de impozitare si a cheltuielilor cu protocolul: (2.000.000 + 55.000) * 2% = 41.000 lei;
Cheltuielilor de protocol nedeductibile: 55.000 41.000 = 14.000 lei;
TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 14.000 * 24% = 3.660 lei.
Veniturile neimpozabile si alte reduceri ale bazei de impozitare a impozitului pe profit sunt:
Veniturile din participatii: 50.000 lei;
Veniturile din reluarea unei ajustari privind stocurile: 4.000 lei;
Pierderea fiscala din exercitiile financiare anterioare: 70.000 lei;
Rezerva legala constituita in exercitiului financiar curent: 40.000 lei;

Total venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare: 164.000 lei
Rezultatul fiscal = 2.000.000 + 237.760 164.000
Rezultatul fiscal = 2.073.760 lei
4 Calculul impozitului pe profit:
Impozit pe profit = 2.073.760 * 16% = 331.802 lei.
Conform art. 21 al 4 lit. p) cheltuielile de sponsorizare, acordate potrivit legii nu sunt deductibile;
Contribuabilii care efectueaz sponsorizri potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea,
cu modificrile i completrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din
impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos:
a) 3 la mie din cifra de afaceri; pentru situaiile n care reglementrile contabile aplicabile nu
definesc indicatorul cifra de afaceri aceast limit se determin potrivit normelor;
b) 20% din impozitul pe profit datorat.
Sumele care nu sunt sczute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se
reporteaz n urmtorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua n ordinea nregistrrii
acestora, n aceleai condiii, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit.

impozit pe profit * 20% = 331.802 * 20% = 66.360 lei;

cifra de afaceri * 3 = 4.000.000 * 3 = 12.000 lei.

Valoarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 10.000 lei, deoarece sponsorizarile
realizate de catre intreprindere nu depasesc limitele impuse de acesti indicatori.

24 Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din


documente de la terti inactivi fiscal.
Societatea X SRL primeste o factura in valoare de 3.500 lei, inclusiv TVA de la un furnizor si
inregistreaza in contabilitate o cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit. La finalul lunii,
inainte de depunerea decontului de TVA verifica registrul operatorilor inactivi si observa ca partenerul
este inactiv.

Stabiliti regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la terti inactivi fiscal.

Rezolvare:

Conform art 78^1 al Codului de procedura fiscala contribuabilii persoane juridice sau orice
entiti fr personalitate juridic se declar inactivi i acestora le sunt aplicabile prevederile art. 11 alin.
(1^1) i (1^2) din Codul fiscal dac se afl n una dintre urmtoarele situa ii:
a) nu i ndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obliga ie declarativ
prevzut de lege;
b) se sustrag de la efectuarea inspeciei fiscale prin declararea unor date de identificare a
domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
c) organele fiscale au constatat c nu funcioneaz la domiciliul fiscal declarat, potrivit procedurii
stabilite prin ordin al preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal.
Declararea contribuabililor inactivi, precum i reactivarea acestora se fac de ctre organul fiscal,
prin decizie, emis de catre ANAF, care se comunic contribuabilului.
Beneficiarul serviciilor este obligat sa se informeze cu privire la starea partenerilor cu care au in
derulare contracte.
Conform art. 21 lit. r) cheltuielile nregistrate n evidena contabil, care au la baz un document
emis de un contribuabil inactiv al crui certificat de nregistrare fiscal a fost suspendat n baza ordinului
preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal nu sunt deductibile la calculul impozitului pe
profit.
Prin urmare, societatea nu are dreptul de a-si deduce nici cheltuiala, nici TVA-ul aferent.

25 Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile


profesionale.
Societatea X SRL, societate de expertiza contabila, platitoare de impozit pe profit, achita in anul
2014 o cotizatie obligatorie catre CECCAR in valoare de 9.500 lei. Cursul deschimb folosit este 1 euro =
4.2833 lei.

Rezolvare:
Conform art. 21 al. 1 lit. g) taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile obligatorii, reglementate
de actele normative n vigoare, precum i contribuiile pentru fondul destinat negocierii contractului
colectiv de munc sunt considerate deductibile.
Intr sub incidena prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de
nscriere, cotizaiile i contribuiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii
cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar i altele
asemenea. Contribuiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munc sunt cele datorate
patronatelor, n conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001*).
Cotizatia pentru CECCAR de 9.500 lei este integral deductibila.

26 Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea


contabila si fiscala.

O societate comerciala achizitioneaza un utilaj pentru productia de materiale, in


23.06.2010 de la un furnizor, la pretul de 380.000 lei. Durata de amortizare conform catalogului
de mijloace fixe este de 10 ani, dar societatea intentioneaza sa-l utilizeze doar 5 ani. Metoda de
amortizare folosita de societate este cea liniara. Societatea vinde utilajul la 30.04.2012 la valoarea
de 70.000 lei.
Rezolvare:
Amortizarea contabila anuala = 380.000 / 5 = 76.000 lei
Amotizarea contabila lunara = 38.000 / 12 = 6.333,33 lei
Amortizarea fiscala anuala = 380.000 / 10 = 38.000 lei
Amortizarea fiscala lunara = 38.000 / 12 = 3.166,67 lei

An
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019

Anortizare contabila
Valoare
Anuala
ramasa
76.000
304.000
76.000
228.800
76.000
152.000
76.000
76.000
76.000
0

Amortizare fiscala
Valoare
Anuala
ramasa
38.000
342.000
38.000
304.000
38.000
266.000
38.000
228.000
38.000
190.000
38.000
152.000
38.000
114.000
38.000
76.000
38.000
38.000
38.000
0

2010
Amortizarea contabila: 76.000 * 6/12 = 38.000 lei cheltuiala nedeductibila
Amortizarea fiscala: 38.000 * 6/12 = 19.000 lei deducere fiscala
Amortizarea contabila> Amortizarea fiscala cheltuieli nedeductibile in valoare de 19.000 lei
2011
Amortizarea contabila: 76.000 lei cheltuiala nedeductibila
Amortizarea fiscala: 38.000 lei - deducere fiscala
Amortizarea contabila> Amortizarea fiscala cheltuieli nedeductibile in valoare de 19.000 lei
30.04.2012
Amortizarea contabila: 4 * 6.333,33 = 25.333,32 lei cheltuiala nedeductibila
Amortizarea contabila : 38.000 * 4/12 = 12.666,67lei - deduceri fiscal
Vanzarea activului:

Valoarea venitului de este de 70.000 lei si o cheltuiala cu valoarea ramansa neamortizata contabil
de 240.666,68 lei.
Venitul din vanzarea utilajului este impozabil : 70.000 lei.
Cheltuieli privind activele cedate recunoscute fiscal = 380.000 (19.000 + 38.000+38.000 +
12.666,67) = 272.333,33 lei.

27 Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele de garantii de buna


executie acordate clientilor.
O societate de constructii realizeaza lucrare de amenajare a 3 birouri. Conform
contractului, acesta este obligat sa constituie o garantie de buna executie in favoarea
beneficiarului in valoare de 5% din valoarea contractului (100.000 lei) in vederea crearii unor
disponibilitati banesti necesare pentru acoperirea unor eventuale remedieri de calitate care ar
putea interveni intre data receptiei provizorii si data receptiei definitive a lucrarilor.
Rezolvare:
Pentru garantiile de buna executie acordate clientilor in baza clauzelor contractuale,
constructorii pot sa inregistreze cheltuieli cu provizioanele, considerate deductibile din punct de
vedere fiscal la determinarea profitului impozabil asa cum sunt reglementate prin Codul Fiscal la
articolul 22 alineatul 1 litera b) si punctul 52 din normele de aplicare a Codului fiscal.
Provizioanele pentru garantii de buna executie se constituie trimestrial, n limita cotelor
prevzute n contracte, cu condiia reflectrii integrale la venituri a valorii lucrrilor executate i
confirmate de beneficiar pe baza situaiilor de lucrri.
Inregistrarea la venituri a provizioanelor create pentru garaniile de buna execuie se face
pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanie inscrise in
contract.
Societatea emite o factura de 100.000 lei + TVA 24% = 124.000 lei. Se retine o garantie
de 5% (5.000 lei). Pe factura se trece la pozitia 1: prestari servicii 100.000 + 24.000 = 124.000,
pozitia 2: garantie 5% = 5.000 lei
Inregistrarea in evidenta contabila a garantiilor de buna executie, principalele operatiuni
pot fi prezentate astfel:
411
"Clienti"

%
704
"Venituri din lucrari executate si
servicii prestate"

124.000 lei
100.000 lei

4427
"TVA colectata"

24.000 lei

Garantiile nu intra in baza de impozitare a TVA (pct. 45 alin. (11) din Normele
metodologice date in aplicarea art. 145 din Codul fiscal), iar beneficiarul lucrarilor are dreptul sa
achite constructorului valoarea facturii emise, diminuata cu valoarea garantiei stabilite prin
contract.

2678

411

"Alte creante imobilizate"

5.000 lei

"Clienti"

Constituirea proviziomnului deductibil:

6812

"Cheltuieli de exploatare privind


provizioanele"

5121
"Conturi la banci

1512

5.000 lei

"Provizioane pentru garantii


acordate clientilor"

411

119.000 lei

"Clienti"

in lei"

La finalul lucrarii, beneficiarul vireaza si contravaloarea garatiei de buna executie:

5121

"Conturi la banci

2678

5.000 lei

"Alte creante imobilizate"

in lei"

1512
"Provizioane pentru garantii

7812

5.000 lei

"Venituri din provizioane"

acordate clientilor"

Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu provizionul pentru garantia de buna executie
sunt cheltuieli deductibile trimestrial deoarece societatea a inregistrat la venituri valoarea
lucrarilor, iar veniturile reluate din inchiderea provizionului in sunt impozabile.

28 Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea


clientilor-insolventa.
Societatea X SRL a emis o factura de servicii juridice in valoare de 11.500 lei
catre un client cu scadenta 21.06.2014 La inceputul lunii decembrie 2014 societatea
a primit notificare conform careia clientul este in procedura de insolventa.
Societatea s-a inscris la masa credala.
Sa se stabileasca regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea clientilor
in cazul insolventei.

Rezolvare:
Societatea estimeaza ca va incasa 10% din valoarea creantei in urma inregistrarii la masa
credala, deci va constitui un provizion pentru partea de creanta supusa riscului de neincasare:
11.500 * 90% = 10.350 lei.
Deoarece partenerului nu i s-a declarat procedura de deschidere a falimentului, nu se
poate constitui provizion 100% din valoarea creantei, deductibil fiscal. De asemenea, creanta nu a

depasit 270 de zile de la scadenta pentru a constitui provizion deductibil 30% din valoarea
creantei inregistrata in contabilitate.
In acest caz, nu provizionul constituit in suma de 10.350 lei va fi considerat nedeductibil
fiscal la calculul impozitului pe profit.

29 Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea


clientilor-vechime.
La data de 31.12.2014 o societate comerciala a analizat situatia incasarilor de la clienti si a
ajuns la concluzia ca are de incasat o creanta de la un client in valoare de 200.000 lei pentru care
data scadentei a fost 18.12.2014 si stabileste un risc de neincasare de 80%. Asupra clientului rauplatnic nu a fost declansata procedura de deschidere a falimentului.
Stabiliti regimul fiscal al provizionului pentu deprecierea clientilor in functie de vechimea
creantei.
Rezolvare:
Conform art. 22 al Codului Fiscal sunt deductibile provizioanele constituite n limita unui
procent de 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, 25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30%
ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre
contribuabili, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a
b
c
d
e

sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004;


sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei;
nu sunt garantate de alt persoan;
sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului;

Creanta indeplineste cumulativ conditiile prevazute mai sus, ceea ce inseamna ca se poate deduce
un provizion in limita a 30% din valoarea creantei: 30% * 200.000 = 60.000 lei.
Astfel din provizionul total in valoare de 160.000 lei (80% * 200.000 lei) se iregistreaza cheltuiala
deductibila in suma de 60.000 lei, iar diferenta de 100.000 lei va fi reflectata in contabilitate drept
cheltuiala nedeductibila.
Ulterior, datorita neincasarii creantei, clientul este scos din evidenta prin evidentierea la cheltuieli
a intregii creante in valoare de 200.000 lei, iar pe venituri suma recunoscuta ca provizion in suma de
160.000 lei.
Din cheltuielile de 200.000 lei, numai suma de 60.000 lei a fost acoperita de un provizion
deductibil fiscal si, ca urmare, partea neacoperita de provizion, respectiv 140.000 lei (200.000 60.000)
este considerata nedeductibila.
Venitul de 160.000 va fi impozabil pentru suma de 60.000 lei si neimpozabil pentru 100.000 lei
corespunzator deductibilitatii provizionului.

30 Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.


Societatea X SRL, in calitate de constitutor transfera la 01.01.2014 fiduciarului Y SRL
un portofoliu de creante clienti de 1.000 lei cu titlu de garantie in beneficiul lui Z SRL. Riscul
de credit asociat creantelor este suportat de fiducie, adica beneficiarul suporta pierderea daca
valoarea creantelor scade. La 31.12.2014 contractul de fiducie este lichidat.

Rezolvare:
Conform art 25 al codului fiscal, in cazul contractelor de fiducie, ncheiate conform
dispoziiilor Codului civil, n care constituitorul are i calitatea de beneficiar, se aplic urmtoarele reguli:
a) transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor ctre fiduciar nu este transfer
impozabil n nelesul prezentului titlu;
b) fiduciarul va conduce o eviden contabil separat pentru masa patrimonial fiduciar i va
transmite trimestrial ctre constituitor, pe baz de decont, veniturile i cheltuielile rezultate din
administrarea patrimoniului conform contractului;
c) valoarea fiscal a activelor cuprinse n masa patrimonial fiduciar, preluat de fiduciar, este
egal cu valoarea fiscal pe care acestea au avut-o la constituitor;
d) amortizarea fiscal pentru orice activ amortizabil prevzut n masa patrimonial fiduciar se
determin n continuare n conformitate cu regulile prevzute la art. 24,care s-ar fi aplicat la persoana
care a transferat activul, dac transferul nu ar fi avut loc.n cazul contractelor de fiducie, ncheiate
conform dispoziiilor Codului civil, n care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o ter persoan,
cheltuielile nregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor ctre fiduciar sunt
considerate cheltuieli nedeductibile.Societatea constituitoare, X SRL inregistreaza la 01.01.2014 transferul
creantelor cu titlu de garantie in fiducie:

6585
=
Alte cheltuieli din
exploatare-operatiide constituire a fiduciei
2677
=
Drepturi aferente
activelor nete aflate in fiducie

4111
Clienti

1.000 lei

7585
Venituri din exploatare

1.000 lei

La beneficiarul garantiei operatia se inregistreaza in afara bilantului.Debit 802 Angajamente


primite 1.000
La 31.12.2014 se inregistreaza incetarea contractului de fiducie la constituitor
5121
Conturi la banci

7587
Venituri din exploatare.

1.000 lei

6587
=
2677
1.000
Alte cheltuieli din exploatare.
Drepturi aferente
Operatii legate
activelor nete aflate in fiducie
de lichidarea fiduciei
La beneficiarul garantiei reducerea elementului in afara bilantului.Credit 802 Angajamente
primite 1.000

S-ar putea să vă placă și