Sunteți pe pagina 1din 10

EVALUAREA DISTANEI DE SIGURAN DINTRE

AUTOVEHICULE LA DESPRINDEREA DIN COLOAN,


N VEDEREA DEPIRII
Adrian TODORU, Istvn BARABS

EVALUATING THE SAFETY DISTANCE BETWEEN


VEHICLES WHEN INITIATING THE OVERTAKE
Depending of frequent variants meet in the overtake driving practice, it
is emphasized the influence of the drivers time reaction and of the vehicles
speed on minimum safety distance when initiating the overtake.
Keywords: driver reaction time, distance, safety, performance
exceeded
Cuvinte cheie: conductor auto, timp de reacie, distan de siguran,
efectuarea depirii

1. Introducere
Durata de percepie-reacie a conductorului auto este
variabil, n funcie de vrsta i gradul de oboseal a acestuia, de
condiiile climaterice, de numrul stimulilor externi care pot afecta
starea lui. Pentru situaii care reclam pericol iminent, o valoare a
timpului de reacie ntre 0,8 i 1 secund reflect comportamentul normal
al unui conductor auto cu vrsta de 25...35 ani, odihnit, cu o experien
medie n conducere, care privete normal nainte i neavizat n prealabil
de un posibil pericol de accident. Fa de situaiile n care conductorul
auto nu se ateapt la vreun pericol i privete normal nainte, n cazul
n care el este avizat n prealabil sau dac circul pe un sector de drum
529

ori n condiii predispuse s genereze pericole specifice (cel de la


volan se ateapt deja la pericol), timpul su de reacie este mai scurt,
cu pn la 40 %. Cu ct durata reaciei este mai scurt, cu att
manevra decisiv va intra n funciune mai devreme, iar ansele de
evitare sau de eliminare a accidentului cresc.
n procesul depirii trebuie percepute i analizate raporturile
de cauzalitate a unui numr relativ mare de elemente nu totdeauna
previzibile (viteza autovehiculului care depete i a celui care trebuie
depit; distana ntre autovehiculul care intenioneaz s depeasc
i cel care urmeaz s fie depit; poziiile fiecruia dintre autovehicule
n raport cu limea drumului; viteza autovehiculului care circul din
sens opus; distana dintre autovehiculul care intenioneaz s
depeasc i vehiculul de pe sensul opus etc.). n asemenea cazuri
se recomand [2] un timp mediu de reacie al conductorului auto de
trei secunde, att pentru cel aflat n depire ct i pentru cel depit.
n anumite situaii, timpul de reacie se majoreaz astfel [2, 5]:
cu 15...20 % n condiiile deplasrii pe drumuri alunecoase
(ude, cu mzg, zpad, polei);
cu 15...50 % atunci cnd numrul de elemente percepute n
vederea lurii deciziei este mai mare de patru;
cu 20...30 % pentru perioadele de rsrit i crepuscul;
cu 25...50 % n condiii de vizibilitate redus (ploaie, ninsoare,
cea, ntuneric);
cu circa 50 % dac este folosit telefonul mobil;
cu circa 160 % n cazul orbirii trectoare la strlucirea puternic
a farurilor unui autovehicul, dac n perioada de refacere sau
imediat dup, este sesizat un obstacol.
2. Etapele procesului de depire
Dac desprinderea din coloan i revenirea autovehiculului
care depete este caracterizat de o anumit traiectorie (n form de
S - arce de clotoid), cu viteza v, n timpul t, atunci distana lateral de
siguran D ntre axele longitudinale ale autovehiculelor, poate fi
apreciat cu relaia [2]:
D 1,56 t t 2 , [m],
(1)
n care: t reprezint coeficientul de frecare aderent pe
direcie transversal, iar t este durata pargurgerii traseului desprinderii
i revenirii n coloan.
Etapele consecutive ale procesului depirii sunt (figura 1) [2]:
530

etapa iniial care decurge pe distana S i (autovehiculul care


depete execut o micare sub form de S corespunztoare
desprinderii din coloan i replierii pe o direcie paralel cu a
autovehiculului depit);
etapa deplasrii paralele cu autovehiculul depit pe o distan
Sp;
etapa final, cu o traiectorie tot n form de S, dar pe o distan
S s , pe care autovehiculul se desprinde de culoarul de depire
i revine pe banda iniial.

Fig. 1 Etapele procesului de depire. 1 - autovehiculul care efectueaz


depirea; 2 - autovehiculul care este depit (v 2 = const.)

Dintre variantele de efectuare a depirilor, frecvent ntlnite n


practica conducerii auto, se menioneaz [2]:
Varianta I: autovehiculul 1 (figura 1) se deplaseaz cu viteza
V 1 = V 2 n spatele autovehiculului 2, la distana de siguran S 1
(figura 1). Cnd se ivete posibilitatea depirii, autovehiculul 1
accelereaz i ncepe desprinderea, astfel c la finele primei
etape atinge o vitez v 1i > v 2 . Dup deplasarea paralel pe
distana S p (cu aceeai acceleraie a), la finele creia atinge
viteza v 1p > v 1i , ncepe s revin pe banda iniial fr s mai
accelereze; se consider astfel c pe distana etapei finale S s
se deplaseaz cu viteza constant v 1p .
Varianta II: autovehiculul 1, avnd viteza v 1 > v 2 , intr n
depirea lui 2, ncepnd de la o distan de siguran S 1
(figura 1). Cnd spatele autovehiculului 1 depete cu S 3 faa
autovehiculului 2 (figura 2) ncepe revenirea pe banda iniial,
astfel ca dup revenire ntre 1 i 2 s existe o distan de
siguran S 4 .
Varianta III: autovehiculul 1 se deplaseaz cu vitez constant
531

v 1 > v 2 , iar cnd ajunge la distana de siguran S 1 n spatele


lui 2 (figura 1), sesiznd c este posibil depirea, ncepe
desprinderea de pe band i concomitent accelereaz. n
continuare 1 efectueaz o aceeai deplasare ca la varianta I.

Fig. 2 Distana dintre autovehicule la revenirea pe banda iniial

Varianta IV: similar cu varianta III pn cnd autovehiculul 1


ncepe revenirea pe banda iniial, dup care se consider c
i continu deplasarea cu aceeai micare uniform accelerat.
Revenirea trebuie s nceap dup ce depete autovehiculul
2 cu distana S 3 , astfel ca n momentul sfritului depirii,
ntre ele s existe o distan de siguran S 4 (figura 2).
3. Distana de siguran dintre autovehicule la
desprinderea din coloan

Obligaia respectrii distanei de siguran S 1 revine


autovehiculului 1 care efectueaz depirea. Distana de siguran S 1
la desprinderea din coloan se determin n funcie de varianta n care
se execut depirea. Pentru a se evita coliziunea cu autovehiculul 2
care ar putea frna energic, autovehiculul 1 ar trebui s se afle la o
distan S 1 care s-i permit nceperea aceleeai manevre nainte sau
chiar n locul n care a nceput frnarea autovehiculul 2. Considernd
eficienele egale de frnare, acest lucru este posibil dac sunt
ndeplinite condiiile [2]:
n cazul variantei I (figura 3):
S1 v 1 t r , [m],
(2)
n care t r reprezint timpul de percepie-reacie la frnare al
ansamblului conductor-autovehicul 1;
la varianta II (figura 4):
532

S1 S 11 S12 , [m],

(3)

n care:
v 12 v 22
2d
iar d este deceleraia unei frnri energice;
S11 v 1 t r

S12

Fig. 3 Distana de siguran la desprinderea din coloan

Fig. 4 Distana de siguran


la desprinderea din coloan pentru depirea cu vitez constant

la variantele III i IV (figura 5):

S1 S 13 S 14 , [m],

(4)

n care:
v2
v 12
v2
v 22
v 1,3 4 v 1 a t r ,
;
;
S13 1,3 4
S14 1,3 4
2a
2d
iar a reprezint acceleraia medie aferent depirii.

Fig. 5 Distana de siguran


la desprinderea din coloan pentru depirea uniform accelerat

Valorile parametrilor autovehiculelor 1 i 2 sunt prezentate n


tabelul 1 (Datele de intrare pentru variantele de depire), iar variaia
distanei minime de siguran S 1 , la desprinderea din coloan, n
533

funcie de timpul de percepie-reacie al ansamblului conductorautovehicul care efectueaz depirea se poate urmri n figura 6.
Tabelul 1
Caz
Varianta I
Varianta II
Varianta III i IV

v 1 , km/h
50
70
70

Date de intrare
v 2 , km/h
tr, s
d, m/s2
50
0,48...1,5
50
0,48...1,5
7
50
0,48...1,5
7

a, m/s2
4

Fig. 6 Variaia distanei minime de siguran la desprinderea din coloan n


funcie de timpul de percepie-reacie al ansamblului conductor-autovehicul
care efectueaz depirea
Situaia conductorului auto
se ateapt la pericol
comportament normal n situaiile

care reclam un pericol iminent


pentru perioadele de rsrit i

crepuscul
situaiile de folosire a telefonului

mobil
534

Varianta
I

Varianta
II

Varianta
III i IV

a1

a2

a3-4

b1

b2

b3-4

c1

c2

c3-4

d1

d2

d3-4

Fa de situaiile care reclam un pericol iminent, n cazul unui


comportament normal al conductorului auto, distana minim de
siguran la desprinderea din coloan n funcie de timpul de percepiereacie al ansamblului conductor-autovehicul care efectueaz
depirea, variaz n funcie de situaia conductorului auto i a
variantei de depire conform figurii 7.

Fig. 7 Variaia distanei minime de siguran la desprinderea din coloan n


funcie de situaia conductorului auto, lund ca baz de comparaie cazul unui
comportament normal al conductorului auto n situaiile care reclam un
pericol iminent

Variaia distanei minime de siguran, la desprinderea din


coloan, n funcie de viteza de deplasare a autovehiculului care este
depit se poate urmri n figura 8 (se consider un comportament
normal al conductorului auto n situaiile care reclam un pericol
iminent).
Pentru varianta I de depire, viteza de deplasare a
autovehiculului care depete se consider aceeai ca a
autovehiculului care este depit (20-70 km/h), iar pentru variantele II,
III i IV de depire luate n studiu, viteza autovehicului care depete
se consider la valoarea de 70 km/h.
n cazul unui comportament normal al conductorului auto n
situaiile care reclam un pericol iminent, pentru varianta I de depire,
535

distana minim de siguran la desprinderea din coloan crete


proporional cu viteza de deplasare a autovehiculelor, iar pentru
variantele II, III i IV de depire luate n studiu, considernd c viteza
de deplasare a autovehiculului care depete este un maxim
considerat (70 km/h), iar a autovehiculului depit variaz ntre un
minim i maximul considerat (20-70 km/h), se constat c distana
minim de siguran la desprinderea din coloan scade odat cu
creterea vitezei autovehicului depit.

Fig. 8 Variaia distanei minime de siguran la desprinderea din coloan n


funcie de viteza de deplasare a autovehiculului care este depit, n cazul unui
comportament normal al conductorului auto n situaiile care reclam un
pericol iminent

Variaia distanei minime de siguran, la desprinderea din


coloan, n funcie de viteza de deplasare a autovehiculului care este
depit i situaia conductorului auto se poate urmri n figura 9.
Condiiile referitoare la vitezele de deplasare ale
autovehiculelor se consider aceleai ca i n cazul figurii 8, iar
semnificaia notaiilor din figura 9 este aceeai ca n figura 6.
Fa de situaiile care reclam un pericol iminent, n cazul unui
comportament normal al conductorului auto, distana minim de
siguran la desprinderea din coloan n funcie de viteza de deplasare
536

a autovehiculului care este depit i situaia conductorului auto,


variaz n funcie de situaia conductorului auto i a variantei de
depire conform tabelului 2 (Variaia distanei minime de siguran la
desprinderea din coloan n funcie de viteza de deplasare a
autovehiculului care este depit i situaia conductorului auto, lund
ca baz de comparaie cazul unui comportament normal al
conductorului auto n situaiile care reclam un pericol iminent).

Fig. 9 Variaia distanei minime de siguran la desprinderea din coloan n


funcie de viteza de deplasare a autovehiculului care este depit i situaia
conductorului auto
Tabelul 2
Situaia conductorului auto
se ateapt la pericol
pentru perioadele de rsrit i

crepuscul
situaiile de folosire a telefonului

mobil

Varianta
I

Varianta
II

Varianta
III i IV

-40%

-20.993%

-27.520%

+25,556% +13.414% +18.511%


+50%

+26.241% +36.896%

537

3. Concluzii

Se pot concluziona urmtoarele:


lund ca baz de comparaie cazul unui comportament
normal al conductorului auto n situaiile care reclam un pericol
iminent, variaia distanei minime de siguran la desprinderea din
coloan n funcie de timpul de percepie-reacie al ansamblului
conductor-autovehicul care depete (vezi figura 7) ct i n funcie
de viteza de deplasare a autovehiculului care este depit i situaia
conductorului auto (vezi tabelul 2) prezint aproximativ aceeai
tendin de variaie pentru fiecare din variantele de depire studiate;
rezultatele obinute cu referire la distana minim de
siguran dintre autovehicule, la desprinderea din coloan n vederea
depirii, reflect necesitatea pstrrii distanei de securitate adecvate
fiecrei variante de depire considerate;
creterea vitezei autovehiculului antreneaz o reducere
important a distanei de siguran i conductorul auto nu poate
compensa acest fapt printr-o reacie mai rapid, contribuind astfel la
creterea riscului de accident;
estimarea corect a vitezei de deplasare a autovehiculelor i
o apreciere corespunztoare a distanei minime de siguran necesar
efecturii depirii, sporesc sigurana rutier.
BIBLIOGRAFIE
[1] Gainginschi, R., Filip, I., Expertiza tehnic a accidentelor rutiere. Editura
tehnic, Bucureti, 2002.
[2] Gaiginschi, R., Reconstrucia i expertiza accidentelor rutiere. Bucureti,
Editura tehnic, 2009.
[3] Lepdatu, M., Sndor, G., Conducerea preventiv. Editura Institutul de
formare profesional n transport rutier, Miercurea-Ciuc, 2008.
[4] Todoru, A., Bazele dinamicii autovehiculelor. Algoritmi de calcul, teste,
aplicaii. Cluj-Napoca. Editura Sincron, 2005.
[5] Todoru, A., Dinamica accidentelor de circulaie. Cluj-Napoca, Editura
U.T.PRESS, 2008.
Conf.Dr.Ing. Adrian TODORU,
Conf.Dr.Ing. Istvn BARABS,
Facultatea de Mecanic,
Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca
membri AGIR

538

S-ar putea să vă placă și

  • Trensporturi Multimodale
    Trensporturi Multimodale
    Document17 pagini
    Trensporturi Multimodale
    Gabi Dudanu
    Încă nu există evaluări
  • Tema
    Tema
    Document20 pagini
    Tema
    Gabi Dudanu
    Încă nu există evaluări
  • Tema DPF
    Tema DPF
    Document8 pagini
    Tema DPF
    Gabi Dudanu
    Încă nu există evaluări
  • Tema DPF
    Tema DPF
    Document8 pagini
    Tema DPF
    Gabi Dudanu
    Încă nu există evaluări
  • Articol
    Articol
    Document8 pagini
    Articol
    Gabi Dudanu
    Încă nu există evaluări
  • Tema Transporturi
    Tema Transporturi
    Document36 pagini
    Tema Transporturi
    Gabi Dudanu
    Încă nu există evaluări