Sunteți pe pagina 1din 37

COALA POSTLICEAL SANITAR MOLDOVA ROMAN

Specializarea: ASISTENT MEDICAL GENERALIST


Evaluare modul 51: Conduita in medicina de urgenta
1. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi:
a. exteriorizate
b. arteriale, venoase, capilare, mixte
c. interne, externe, interstitiale.
2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale:
a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan
b. culoarea sangelui este inchisa
c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca.
3. Hemoragia este:
a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare
b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea
c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse.
4. In hemoragiile venoase:
a. sangerarea este difuza
b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace
c. sangele este de culoare inchisa.
5. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand:
a. sangerarea se face in afara organismului
b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp
c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa.
6. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand:
a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa
b. sangerarea se face in afara organismului
c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp.
7. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand:
a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa
b. sangerarea se face in afara organismului
c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp.
8. In hemoragiile capilare:
a. sangele iese in jet continuu
b. sangerarea este difuza
c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca.
9. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie:
a. sangele din hemoptizie este incoagulabil
b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala
c. sangele se evacueaza prin varsatura.
10. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari:
a. pulsul este slab batut, filiform
b. pulsul este aritmic
c. pulsul este bradicardic, bine batut
1

11. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului:
a. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
b. aplicarea unui garou
c. compresiune digitala pe plan osos
12. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia:
a. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena
b. peste pansamentul de la nivelul plagii
c. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera.
13. Melena este un scaun:
a. rosu-aprins
b. negru ca pacura
c. aspect de zat de cafea
14. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici:
a. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara
b. este localizata in hipocondrul drept, iradiaza in membrul inferior si cedeaza la
administrare de antispastice
c. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina
15. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin:
a. anxietate, bradicardie, dispnee
b. febra, varsaturi, frison
c. transpiratii reci, hipertensiune arteriala
16. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne:
a. tulburari de tranzit
b. semnul Murphy prezent
c. pozitie antialgica in decubit ventral
17. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia:
a. contine resturi alimentare
b. sangele este aerat
c. apare in timpul unui efort de varsatura.
18. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi:
a. colicii renale
b. colicii biliare
c. infarct de miocard.
19. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt:
a. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi
b. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal", cu iradiere in umeri
c. durere in etajul abdominal superior intensa, continua, cu iradiere in spate.
20. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara:
a. ulcerul aton
b. cancerul gastric
c. traumatismul cailor biliara.
21. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara:
a. rectocolitele ulcerohemoragice
2

b. varice esofagiene
c. hemoroizii.
22. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin:
a. hipertensiune arteriala
b. bradicardie
c. tendinta la lipotemie in ortostatism.
23. Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia:
a. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera
b. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena
c. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena
24. Hematemeza este:
a. varsatura sanghinolenta
b. explectoratie sanghinolenta
c. scaun sanghinolent
25. Durerea in ulcerul gastric apare:
a. la 3-4 ore dupa masa
b. la 30 de minute dupa masa
c. nu are legatura cu alimentatia.
26. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este:
a. meteorismul
b. agitatia extrema
c. "abdomen de lemn".
27. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este:
a. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie
b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata, lipotemie
c. are semnele caracteristice socului hemoragic.
28. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta:
a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal
b. durere la palparea hipocondrului drept
c. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund.
29. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care
tasneste sangele rosu aprins in jet continuu:
a. deasupra plagii
b. dedesubtul plagii
c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii.
30. Simptomatologia in hemoragia digestiva este:
a. senzatia de greata, varsaturi, caldura retrosternala
b. paloare, transpiratii reci abundente, hipotensiune arteriala
c. senzatia de gadilire a laringelui, greturi, varsaturi, hipertensiune arteriala.
31. Sangele din hemoptizie este:
a. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare
b. de culoarea zatului de cafea digerat
c. de culoare rosu aprins, aerat.
3

32. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt:


a. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala
b. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi
c. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura.
33. Hemoptizia consta in eliminarea de sange:
a. din cavitatea nazala
b. din stomac
c. din caile respiratorii inferioare.
34. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome:
a. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi
b. senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus, transpiratii profunde
c. greturi, varsaturi, caldura retrosternala.
35. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este:
a. repaus la pat, punga de gheata pe regiunea epigastrica, hemostatice, sedative
b. repaus la pat, punga cu gheta pe regiunea epigastrica, provocarea vomei pentru
eliminarea sangelui
c. repaus la pat, alimentatie lichida, hemostatice, opiacee, sedative.
36. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este:
a. rosu aerat, spumos
b. rosu neaerat
c. rosu inchis, brun.
37. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde, urmatoarele afectiuni:
a. astm bronsic, emfizem pulmonar si bronsita acuta;
b. astm bronsic, emfizem pulmonar si bronsita cronica;
c. bronsita acuta, astm bronsic si fibroza pulmonara;
38. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin:
a. reducerea generalizata, variabila si reversibila a calibrului bronhiilor, cu crize
paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante;
b. reducerea generalizata, ireversibila a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de
dispnee inspiratorie si raluri sibilante;
c. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor , cu crize paroxistice de
dispnee expiratorie si raluri ronflante;
39. Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori, care induc
bronhostenoza:
a. inflamatia mucoasei bronsice, hiposecretia si spasmul;
b. edemul mucoasei bronsice, hipersecretia si spasmul;
c. eritemul mucoasei bronsice, hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice;
40. Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de :
a. aparitia sputei viscoase, albicioase( perlata);
b. polipnee si transpiratii profuse;
c. aparitia cianozei;
41. Durata crizei de astm bronsic poate fi :
a. de cateva minute sau ore;
b. peste 24 de ore;
4

c. de citeva secunde , pina la citva minute;


42. In tratamentul astmului bronsic, corticoterapia:
a. nu se administreaza in formele grave;
b. este tratamentul cel mai eficace;
c. administrata pe cale orala, nu prezinta riscuri;
43. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin:
a. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat;
b. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie;
c. interventia de reanimare, in insuficienta respiratorie acuta, nu este o urgenta medicala
majora;
44. Simptomatologia in insuficienta acuta, nu depinde de :
a. lipsa de oxigen;
b. excesul de oxigen;
c. retentia de oxigen;
45. Ca fenomen compensator, in insuficienta respiratorie acuta apare:
a. bradicardia;
b. tahicardia;
c. hipertensiunea arteriala;
46. Masurile terapeutice generale, aplicate in insuficienta repiratorie acuta, presupun:
a. masuri terapeutice adresate cauzei;
b. masuri terapeutice adresate oricarei insuficiente respiratorii acute;
c. gimnastica respiratorie;
47Masurile terapeutice speciale, din cadrul insuficientei respiratorii acute, au urmatoarele
caracteristici:
a. se adreseaza cauzei;
b. nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta;
c. nu sunt obligatorii, in tratamentul insuficientei respiratorii acute;
48. Cauza cea mai frecventa de asfixie, in insuficienta respiratorie acuta, o reprezinta:
a. obstruarea cailor aeriene;
b. infectiile respiratorii;
c. pneumotoraxul;
49. Tuberculoza pulmonara are urmatoarele caracteristici:
a. nu afecteaza organismul in intregime;
b. este o boala infecto- contagioasa;
c. are de obicei o evolutie acuta;
50. In cazul tuberculozei pulmonare, contaminarea se realizeaza:
a. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar;
b. frecvent pe cale digestiva;
c. pe cale aeriana, aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman;
51. Simptomul fuindamental al tuberculozei secundare este:
a. expectoratia;
b. tusea;
c. durerile toracice;
5

52.Dispneea polipneica din insuficienta respiratorie


a. procese pulmonare si pleurale;
b. procese laringotraheobronsice;
c. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare;

acuta

poate

53. Cauza principala a anginei pectorale este:


a. coronarita;
b. ateroscleroza coronariana;
c. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare;
54. Crizele din angina pectorala nu dispar la :
a. incetarea cauzelor;
b. administrarea de nitroglicerina;
c. administrarea de miofilin;
55. Durata crizelor din angina pectorala este de :
a. cateva minute;
b. citeva ore;
c. 1-2 zile;
56. Simptomul principal al anginei pectorale este:
a. tusea seaca;
b. dispneea;
c. durerea;
57. Caracterul durerii din angina pectorala este:
a. constrictiv, ca o gheara, arsura sau sufocare;
b. restrictiv;
c. continuu;
58. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza:
a. intravenos;
b. sublingual;
c. peros;
59. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este:
a. nitroglicerina;
b. propanolol;
c. nitropector;
60. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de:
a. necroza ischemica a unei portiuni din miocard;
b. inflamatia miocardului;
c. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard;
61. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de :
a. inflamarea in grade variate a unei artere coronare;
b. obstruarea brusca a unei artere coronare;
c.obstruarea brusca aunei artere carotide
62. Cauza principala a infarctului miocardic este:
a. aortita luetica ;
b. coronarita reumatica ;
6

apare

in

c. ateroscleroza 90 95 % .
63. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc :
a. o perioada prodromala, una de debut, de stare si de convalescenta ;
b. o perioada de debut, de stare si de convalescenta
c. o perioada prodromala, de debut si de convalescenta
64. Febra in infarctul miocardic
a. dureaza 8-10 zile ;
b. apare la 6 12 h dupa debut ;
c. este de obicei moderata.
65. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata
de :
a. tulburarile de ritm ale inimii ;
b. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul
caronarian ;
c. un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian.
66. Criza dureroasa din angorul pectoral :
a. nu dispare la administrare de nitroglicerina ;
b. apare dupa efort, emotii, mese copiaose ;
c. dureaza 2-3 minute, pana la maxim 20 minute.
67. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt:
a. diabetul zaharat, tabagismul, tulburarile de ritm;
b. cardiopatiile valvulare;
c. hipertensiunea arteriala .
68. Localizarea durerii in angorul pectoral:
a. in umarul stang;
b. in regiunea toracica anterioara;
c. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala
69. Manifestarile clinice ale EPA sunt :
a. tuse uscata in prima faza, apoi cu sputa spumoasa rozata, aerata ;
b. turgescenta jugularelor, tegumente uscate, palide;
c. bradipnee.
70. Conduita de urgenta in IMA este:
a. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor ;
b. prelungirea timpului pana la internarea in spital ;
c. mobilizare precoce.
71. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in :
a. efectuarea examinarilor (transaminaze, glicemie, leucocite, VSH, radioscopie toracica,
ECG)
b. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina ;
c. instituirea regimului igieno-dietetic.
72. Insuficienta cardiaca este :
a. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice ;
b. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata ;
7

c. un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate


de sange primita.
73. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin:
a. curatirea orofaringelui, aspiratia, introducerea unei pipe Guedel;
b. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul;
c. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei.
74. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt :
a. pastrarea cunostintei;
b. mobilitatea globilor oculari;
c. absenta pulsului la artera carotida, oprirea miscarilor respiratorii, toracice si
abdominale.
75. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaa corpului evoloutia se complica :
a. cu oc hipovolemic
b. nu se complica
c. cu oc toxico-septic
76. Gsim flictene cu coninut sero-citrin in ?
a. arsura de gradul I
b. arsura de gradul II
c. arsura de gradul III-IV
77 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt :
a. de aceeai intensitate
b. n arsurile de grd III sunt mai mici dect n arsurile de grd II
c. in arsurile grd III sunt mai mari dect durerile din arsurile grd II
78. Arsurile de gradul IV sunt mai puin provocatoare de oc imediat deoarece :
a. plasmoragia nu se produce din cauz c sunt mai profunde
b. terminaiile din derm sunt distruse
c. organismul se adapteaz mai uor la arsurile de grd IV
79. Nefrita acut, bronhopneumonie, embolia pulmonar, hemoragia digestiv, aprute drept
complicaii n arsur se datoreaz:
a. intoxicaiei masive a organismului cu substane toxice resorbite din regiunea ars
b. ocului hipovolemic
c. profunzimii arsurilor
80. n cazul unui accident colectiv, primii evacuai spre unitile sanitare de specialitate vor fi:
a. accidentaii agitai
b. arii apatici care reacioneaz lent i numai la stimuli puternici
c. arii cu leziuni combinate
81. In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara
consta in:
a. ndeprtarea flictenelor i a corpilor strini
b. efectuarea tratamentului antioc, concomitent cu ndeprtarea hainelor, dezinfecia
tegumentelor i ndeprtarea flictenelor
c. efectuarea tratamentului antioc naintea oricrei manevre chirurgicale
8

82. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, feei i care prezint arsuri ale cilor
respiratorii se va efectua:
a. dezobstrucia cilor respiratorii
b. anestezie a cilor respiratorii superioare, oxigenoterapie
c. traheostomie
83. La arii cu leziuni circulare pe membre, pentru prevenirea fenomenelor de ischemie
periferic, se va practica:
a. excizia complet a escarelor
b. excizia parial a escarelor
c. incizii de decompresiune, care traverseaz regiunea de escar de la un cap la altul,
depind-o n esut sntos n profunzime
84. n cazul electrocutrii, local, se produc arsuri de gradul
a. II
b. III
c. IV
85. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective:
a. terapia socului, asfixiei, durerii si hipercoagulabilitatii
b. terapia asfixiei, durerii si administrarea de hemostatice
c. administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare
86. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator:
a. la persoane obeze, diabetice,care prezinta un risc mare cardiovascular
b. la toti cardiacii, indiferent de amploarea interventiei chirurgicale
c. la hipertensivi
87.Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis, decesul poate surveni in cateva
minute de la accident prin:
a. soc sau hemoragie masiva
b. hemoragie interna lenta
c. leziuni parietale
88.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un
traumatism care:
a. intereseaza si deschide peretele abdominal
b. nu intereseaza peretele abdominal
c. produce leziuni viscerale, dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal
89.Cele mai frecvente hemoragii in doi timpi sunt cele:
a. ale ficatului
b. ale pancreasului
c. ale splinei
90.La hemoragia interna in doi timpi, timpul intai consta in:
a. hemoragia intra- sau subcapsulara
b. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala
c. sangele curge liber in abdomen

91.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin:


a. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale
b. durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar, stare generala usor alterata
c. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi
92.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre:
a. tripsina
b. amilaza
c. tripsinogen
93.Contuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului
prin:
a. hemoragie in doi timpi
b. hemoragie interna lenta
c. leziuni parietale
94.Colecistita acuta este:
a. o inflamatie acuta a peretului colecistic
b. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice
c. o tulburare a motricitatii veziculei biliare
95.Diskineziile biliare reprezinta:
a. tulburari date de parazitozele intraveziculare
b. tulburari ale cailor biliare
c. tulburarii ale motricitatii veziculei biliare
96.Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe:
a. caracterul durerii, semnele de peritonita si antecedentele ulceroase
b. caracterul durerii si fenomenele digestive
c. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive
97.Apendicita acuta are un singur tratament:
a. medical
b. medico- chirurgical
c. chirurgical de urgenta
98.La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este contraindicat
sa se administreze:
a. barbiturice
b. antialgice
c. antialgice majore (morfina, mialgin)
99.Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului, formand asa zisul abdomen
de lemn , se intalneste in:
a. ocluzia intestinala
b. apendicita acuta
c. ulcerul duodenal perforat

10

100.Daca un bolnav se prezinta in urgenta, avand o durere violenta in epigastru, ca o lovitura


de pumnal, cu iradiere in hipocondrul drept, paloare, lipotimie, accelerarea pulsului,
imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior, ne gandim la:
a. pancreatita acuta
b. apendicita acuta perforata
c. ulcer gastro- duodenal perforat
101.In evolutia unei apendicite acute, peritonita acuta poate aparea:
a. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare
b. odata cu peritonita plastica localizata
c. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare
102.Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor, mucoaselor si tegumentelor
poate fi data de:
a. inflamatia peretului colecistic
b. prezenta unui obstacol in coledoc
c. un proces inflamator al cailor biliare
103.Volvulus- ul intestinal se traduce prin:
a. rasucirea anselor intestinale
b. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala
c. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala
104.Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat:
a. in peritoneu, dar a lezat si perforat mai multe organe
b. in peritoneu, dar a lezat un organ
c. in peritoneu, dar nu a lezat nici un organ
105.In ocluziile intestinale vechi, varsaturile sunt:
a. fecaloide
b. bilioase
c. alimentare
106.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile:
a. intestinale inalte
b. intestinale joase
c. intestinale functionale
107.Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia:
a. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o
patura rulata sau o perna
b. de decubit lateral drept sau stang, de partea traumatismului
c. semisezanda, cu genunchii flectati, pentru a asigura compresiunea abdomenului
108.Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta
in:
a. linistirea pacientului, sonda de aspiratie gastrica, clisma pentru golirea
segmentului de sub ocluzie
b. hidratare, clisma evacuatorie
c. sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei

11

109.Plagile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt:


a. cele perforante
b. cele penetrante
c. cele care intereseaza numai peretele abdominal
110.Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a:
a. stomacului si duodenului
b. uterului
c. intestinului mezenterial si colonului
110.In apendicita acuta perforata durerea este:
a. violenta, cu prezenta abdomenului de lemn
b. violenta, generalizata de la inceput in intreg abdomenul
c. initiala in fosa iliaca dreapta, brusca, violenta
111.Colecistita acuta reprezinta:
a. inflamatia acuta a peretului vezicular, coexistand in majoritatea cazurilor cu un
obstacol infundibulo-cistic
b. inflamatia cailor biliare extrahepatice
c. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc
112.Coloratia subicterica a sclerelor, mucoaselor si tegumentelor poate fi data de:
a. spasmul reflex al sfincterului Oddi
b. prezenta unui obstacol in coledoc
c. dischinezia biliara
113.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme, atitudinea de
urgenta consta in:
a. montarea unei sonde de aspiratie gastrica, abord venos pentru recoltarea
sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii
pentru reechilibrarea hidroelectrolitica
b. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii
c. se face direct interventia chirurgicala
114.Peritonita acuta difuza rezulta din:
a. localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala
b. reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala
determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu
c. patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere

12

115.In peritonita acuta, secundara ulcerului gastric perforat, datorita caracterului foarte iritant
al sucului gastric ajuns in peritoneu, simptomul caracteristic este:
a. durerea extrem de vie in epigastru, care nu se generalizeaza in tot abdomenul, dar este
insotita de greturi si varsaturi
b. durerea extrem de vie in epigastru, fara un simptom premergator, care se
generalizeaza in tot abdomenul, dar cu o intesitate mai crescuta la locul aparitiei
c. durere surda in epigastru, cu iradiere in umarul drept, insotita de greturi si varsaturi
116.In ulcerul gastric si duodenal perforat, este caracteristica :
a. durerea epigastrica de intensitate deosebita ca o lovitura de pumnal, urmata de
rigiditatea abdomenului de lemn
b. durerea epigastrica de intensitate medie, insotita de rigiditatea abdomenului de lemn
c. durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept, cu iradiere in epigastru
117.Caractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt:
a. apare in hipocondrul drept, coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta,
generalizandu-se apoi in tot abdomenul
b. apare brusc o durere vie in tot abdomenul, cu o intensitate usor crescuta in
hipocondrul drept
c. apare o durere vie in epigastru, care se generalizeaza in tot abdomenul
118.Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu, patologic sau traumatic, foarte iritant este:
a. lichidul evacuat din intestinul subtire
b. sucul gastric
c. bila
119.Peritonita acuta localizata in regiunea pelviana se numeste:
a. peritonita apendiculara
b. peritonita genitala
c. pelviperitonita
120.In colecistita acuta, durerea poate fi combatuta si prin mijloace nefarmacologice, aplicate
local:
a. sac cu nisip
b. punga cu gheata
c. compresie calda
121.Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica, se iau la locul
accidentului urmatoarele masuri locale:
a. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp
deasupra, fixat de o fasa compresiva
b. se aplica pansament foarte compresiv
c. nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale, se pun deasupra
campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva
122.La un pacient care prezinta ocluzie intestinala starea generala se altereaza progresiv si
sindromul ocluziv este mai putin alarmant in:
a. tumora intestinala
b. volvulus intestinal
c. carcinomatoza peritoneala

13

123.Durerea intensa, colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate, insotita de


febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este
produsa de:
a. colecistita acuta
b. apendicita acuta subhepatica
c. pancreatita acuta
124.Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in:
a. repaos la pat, regim alimentar hidric, analgetice, antispastice, antiemetice
b. recoltarea probelor de sange, perfuzie, calmarea durerii, combaterea infectiei,
calmarea varsaturilor, punga cu gheata si interventie chirurgicala
c. tubaj duodenal, morfina, pregatire pentru interventia chirurgicala
125.Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic:
a. a penetrat in peritoneu, dar nu a lezat nici un organ
b. a lezat si perforat unul sau mai multe organe
c. nu a penetrat peritoneul, dar a lezat unul sau mai multe organe
126.Ocluziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci :
a. volvulus intestinal
b. tumora intestinala maligna
c. tumora abdominala
127.Pentru a calma durerea extrem de vie n cazul unei luxaii:
a. se administreaz analgetice majore
b. se readuce ct mai urgent capetele articulaiei n poziie normal
c. se administreaz sedative
128.Aplicarea atelelor se va face astfel nct s depeasc ntotdeauna:
a. articulaia de deasupra zonei fracturate
b. articulaia de dedesuptul zonei fracturate
c. articulaia de deasupra i de dedesuptul zonei fracturate
129.Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grav:
a. fractura n lemn verde
b. luxaia deschis a cotului
c. fractura diafizei peroneului
130 In cursul unei luxaii urmatoarele simptome, dar i complicaiilepot avea urmri grave:
a. hemartroze, hidrartroze
b. compresiunile vasculare i nervoase
c. deformarea regiunii i impotena funcional
131.Cele mai frecvente recidive ale luxaiilor apar la:
a. articulaia scapulo-humeral
b. articulaia coxo-femural
c. articulaia cotului
132.Prin fractur deschis se nelege:
a. fractura acoperit de piele,dar cu leziuni masive a muchilor, tendoanelor i vaselor
b. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale
c. fractura n care pielea a fost lezat i osul ajunge n contact cu exteriorul

14

133.Fractur cominutiv reprezinta


a. fractura mai multor oase ale aceluiai membru
b. fracturi multiple ale oaselor
c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiai os
134. Sunt semne sigure ale unei fracturi de os
a. echimozele i hematomul
b. durerea n punct fix, care se accentueaz cnd micm fragmentele osoase
c. deformarea regiunii
135.In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente:
a. leziuni pulmonare cu pneumotorax
b. rupturi ale ficatului, rinichiului, splinei
c. leziuni pulmonare cu hemotorax
136.Ccare din fracturile de mai jos este mai grav:
a. fractura de col femural
b. fractura deschis n 1/3 medie a antebraului
c. fractura oaselor gambei
137. Prin plgi recente inelegem:
a. plgi produse n ziua respectiv
b. plgi produse sub 6-8 ore
c. plgi produse n ultimele 48 ore
138. In cazul mucturilor de arpe i nepturilor de insecte veninoase se practic
urmatoarele manevre:
a. incizia i excizia esutului cutanat n zona lezat
b. aplicarea garoului deasupra leziunii
c. administrare de antivenin
139.Coma diabetic poate fi declanat de:
a. efort fizic prelungit
b. oprirea sau diminuarea nejustificat a tratamentului cu insulin
c. consum de alcool
140.Semnele majore din coma diabetic sunt:
a. respiraie Kussmaul, deshidratare global, tulburri de cunotin (com calm)
b. agitaie psihomotorie
c. cefalee, diplopie, anxietate
141. Pacientul cu com diabetic prezint urmtoarele simptome:
a. astenie, somnolen com
b. convulsii tonico-clonice
c. pierderea monocular sau binocular a vederii
142.Primul gest terapeutic, atunci cnd diferenierea dintre coma hipoglicemic i coma
diabetic este greu de fcut, const n:
a. administrarea de 20 30 ml glucoz hipertonic
b. recoltarea probelor de laborator
c. administrarea i.v. a 20 UI insulin rapid

15

143 .Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este:


a. infectia urinara;
b. insuficienta renala;
c. colica renala.
144. Sediul durerii in colica renala se afla in:
a. regiunea lombara;
b. regiunea toracala;
c. regiunea suprapubiana.
145. Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica:
a. insuficientei renale acute ;
b. insuficientei renale cronice;
c. colicii renale.
146. In insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra:
a. dupa corectarea volemiei;
b. inainte de corectarea volemiei;
c. dupa administrarea de vasodilatatoare.
Intrebarti cu una sau mai multe variante de raspuns
1.

Semnele generale in diagnosticul fracturilor:


a: apar mai frecvent in fracturile membrului inferior
b: apar cand fracturile se insotesc de alte leziuni viscerale
c: se caracterizeaza prin paloare, anxietate, impotenta functionala
d: se caracterizeaza prin anxietate, agitatie, paloare, durere la nivelul fracturii
e: se caracterizeaza prin anxietate, agitatie, paloare, soc

2.
a.
b.
c.
d.

Coma se caracterizeaza prin:


Absenta respiratiei spontane
Absenta miscarilor voluntare
Ireversibilitate
Absenta vorbirii

3.

Coma este expresia clinica a:


a. Insuficientei cerebrale acute:
b. Leziunilor structurale la nivelul cortexului
c. Leziunilor la nivelul sistemului reticulat activator din trunchiul cerebral

4.

Evaluarea primara a unui bolnav cu soc traumatic cuprinde:


a. Evaluarea libertatii cailor aeriene, eficientei respiratiei si imobilizarea coloanei cervicale
b. Examen neurologic complet si incadrarea pe scala Glasgow
c. Masurarea FV si vegetative

5.
a.
b.
c.
d.

Elementele principale ale terapiei socului anafilactic sunt:


Administrarea de corticosteroizi
Intreruperea contactului cu subst. alergizanta
Administrarea de adrenalina
Administraea de dopamina
16

e. Asigurarea volumului circulant eficient


6.

Sincopa este caracterizat de :


a. pierderea brusc de scurt durat a cunotinei i funciilor vitale
b. pierderea strii de conotin incomplet
c. apare n boli cardiace cu scderea debitului cardiac
7 . In colica renala, principalele semne sunt :
a. durere, disurie, hematurie, meteorism ;
b. hipertensiune, poliurie, durere, anxietate;
c. durere, neliniste, tenesme vezicale, varsaturi, uneori febra moderata .
8. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele :
a. cordul pulmonar acut;
b. embolia pulmonara;
c. BPOC;
9. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta , produsa de obstacole in caile aeriene
superioare, are urmatoarele caracteristici :
a. este de tip bradipnee inspiratorie;
b. este insotita de tiraj si cornaj;
c. este de tip polipnee inspiratorie;
1o. Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate apare in urmatoarele situatii
a. embolie pulmonara;
b. plagi pleuro- pulmonare;
c. volet costal;
11. In tratamentul astmului bronsic, hemisuccinatul de hidrocortizon nu se administreaza :
a. in doza de 250- 400 mg subcutanat;
b. in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin;
c. in doza de 400-500 mg intravenos;
12. Arsura de gradul III se caracterizeaz prin:
a. interesarea epidermului i parial a dermului
b. apariia flictenelor sero-sanguinolente
c. cicatrizare rapid cu restituia ad integrum
13. Care sunt condiiile unui bun bandaj?
a. nfarea se execut cu micri bine coordonate evitnd provocarea de dureri
b. nfarea se va face de la stnga la dreapta (celui care execut)
c. nfarea se va face compresiv pentru a menine pansamentul
14. Inainte de a incepe reanimarea cardio respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid
ca este intr- adevar vorba de oprire cardiaca prin :
a. controlul respiratiei : metoda PAS
b. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian, femural) ;
c. controlul reflexului pupilar (midriaza).
15. Manifestarile clinice ale EPA sunt :
a. tuse uscata in prima faza, apoi cu sputa spumoasa rozata, aerata ;
b. turgescenta jugularelor, tegumente uscate, palide;
c. bradipnee.
17

16. Socul se deosebete de colaps prin urmtoarele elemente:


a. este o manifestare hemodinamic i metabolic
b. este o perturbare grav i durabil
c. este o manifestare exclusiv hemodinamic scderea tensiunii arteriale, de obicei
tranzitorie
17. Socul este o grav tulburare funcional a ntregului organism exteriorizat clinic prin:
a. prbuirea circulaiei
b. tulburarea echilibrelor metabolice
c. insuficien respiratorie acut
18 Durerea in angorul pectoral :
a. apare in timpul efortului ;
b. da senzatia de constrictie ;
c. poate lua aspectul de arsura, de presiune.
19. Testul patognomonic in angina pectorala :
a. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei ;
b. constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar ;
c. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute.
20. Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza :
a. la adiministarea unor medicamente ;
b. concomitent cu un efort fizic, emotional, digestiv ;
c. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa.
21. Moartea clinica :
a. dureaza 3-4 minute;
b. este un proces ireversibil ;
c. incepe odata cu stopul cardiac.
22. Durerea in infarctul miocardic :
a. are sediul si iradierea similare durerii anginoase;
b. este de intensitate neobisnuit de mare ;
c. dureaza mai multe saptamani chiar luni.
23. Stopul cardiac:
a. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec.;
b. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec.
c. determina si oprirea circulatiei cerebrale.
24. Lipotimia este caracterizat de :
a. pierderea strii de conotin incomplet
b. apare la persoane emotive,cu labilitate psihic, emoii puternice
c. stare de obnubilare
25. Infarctul miocardic este:
a. o forma clinica a cardiopatiei ischemice, caracterizata prin crize dureroase
paroxistice;
b. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard;
c. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare
26. Conduita de urgenta in IMA este:
18

a. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor ;


b. prelungirea timpului pana la internarea in spital ;
c. mobilizare precoce
27. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt:
a. dispnee intensa, severa, brusca;
b. expir greu, zgomotos;
c. respiratie polipneica zgomotoasa.
28. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in :
a. efectuarea examinarilor (transaminaze, glicemie, leucocite, VSH, radioscopie toracica,
ECG)
b. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina ;
c. instituirea regimului igieno-dietetic.
29. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt :
a. pastrarea cunostintei;
b. mobilitatea globilor oculari;
c. absenta pulsului la artera carotida, oprirea miscarilor respiratorii, toracice si
abdominale.
30 . Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori, care induc
bronhostenoza:
a. inflamatia mucoasei bronsice, hiposecretia si spasmul;
b. edemul mucoasei bronsice, hipersecretia si spasmul;
c. eritemul mucoasei bronsice, hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice
31. Complicaiile principale ale BPOC includ:
a. insuficiena respiratorie
b. hipertensiunea arterial
c. cord pulmonar cronic
32 . Scopul trat propriu zis al fracturii este:
a: terapia durerii
b: imobilizarea
c: evitarea complicatiilor
d: reducerea fracturii
e: restaurarea functiei
33 . Aplicarea atelelor se va face astfel nct s depeasc ntotdeauna:
d. articulaia de deasupra zonei fracturate
e. articulaia de dedesuptul zonei fracturate
f. articulaia de deasupra i de dedesuptul zonei fracturate
34.. Obiectivul principal al tratamentului in soc este:
a. combaterea insuficientei cardiovasculare;
b. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor;
c. combaterea hipoxiei cerebrale.
35. Urmatoarele afirmatii despre fractura deschisa sunt adevarate
a: Cel mai frecvent apare la nivelul gambei
b: Cel mai frecvent apare la nivelul bratului
c: Este cea mai grava complicatie imediata a fracturilor
d: Mecansimul cel mai frecvent de producere este cel direct
19

e: Mecansimul cel mai frecvent de producere este cel indirect


36. Cele mai frecvente recidive ale luxaiilor apar la:
d. articulaia scapulo-humeral
e. articulaia coxo-femural
f. articulaia cotului
37. Diagnosticul complicatiilor vasculare in fracturi de bazeaza pe:
a: echimoza in zona
b: absenta pulsului la periferie
c: durere in sectorul ischemic
d: sangerare in fractura deschisa
e: tegumente palide reci
38. Semne cerebrale in HTA maligna sunt:
a. tulburari de comportament ;
b. cefalee occipitala, tulburari de memorie ;
c. oboseala, astenie, insomnie.
39.In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice:
a. oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale;
b. incetarea batailor inimii, absenta pulsului la artera carotida;
c. mioza cu globi oculari mobili.
40. Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin:
a. aparitia pulsului la vasele mari;
b. disparitia midriazei si recolorarea tegumentului;
c. disparitia miozei .
41. Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt:
a. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale, embolie gazoasa
b
masiva;
b. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii;
c. malformatii ale oaselor cutiei toracice.
42 . Prin fractur deschis se nelege:
d. fractura acoperit de piele,dar cu leziuni masive a muchilor, tendoanelor i vaselor
e. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale
f. fractura n care pielea a fost lezat i osul ajunge n contact cu exteriorul
43. In fracturile primelor patru coaste pot aparea ca leziuni concomitente:
d. leziuni pulmonare cu pneumotorax
e. rupturi ale ficatului, rinichiului, splinei
f. leziuni pulmonare cu hemotorax
44. Edemul pulmonar acut este declansat de :
a. insuficienta ventriculara stanga;
b. hipertensiune arteriala;
c. preinfarctul miocardic.
45 . In tratamentul ocului hipovolemic este important:
a. administrarea de oxigen
b. refacerea volemiei
c. administrarea de vasopresoare
20

46. Aparatul gipsat trebuie s cuprind:


a. numai focarul de fractur
b. focarul de fractur i articulaia de dedesupt
c. articulaia de deasupra i dedesuptul focarului de fractur
47. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde:
a. se aspira secretiile si se curata orofaringele;
b. se aplica garouri la radacina a trei membre;
c. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala.
48. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este:
a. digitalice;
b. diuretice;
c. dopamina.
49. Alturi de tratarea corect a plgii se va aplica o imobilizare n aparat gipsat in
urmatoarele situatii:
a. plgi cu hemoragie mare
b. plgi n care sunt ntlnite mase mari vasculare i tendoane
c. plgi cu leziuni osteo-articulare
50. Entorsa este o afeciune traumatic a articulaiei caracterizat prin:
a. ntindere a ligamentelor i capsulei articulare
b. rupturi a ligamentelor
c. afeciune cronic a articulaiei
51. Socul este definit ca:
a. grava tulburare functionala a intregului organism;
b. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale;
c. reactie organica post-agresiva decompensata.
52. Pentru a evita greselile fatale, in conduita de urgenta, asistenta medicala trebuie sa stie sa
diferentieze astmul bronsic de urmatoarele afectiuni :
a. BPOC;
b. astmul cardiac;
c. edemul pulmonar acut;
53. Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece :
a. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva ;
b. este necesara mentinerea unei cai venoase libere ;
c. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se
punctioneaza greu.
54. Entorsele sunt afectiuni:
a. simple
b. n care apar leziuni de vase i dezinserii ligamentare
c. lipsite de importan
55. Simptomele entorsei sunt:
a. durerea
b. impoten funcional
c. febra
21

56. Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele :


a. crizele dureaza citeva ore;
b. crize paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau emotii;
c. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor;
57. Msurile de urgen ntr-o entors constau n:
a. calmarea durerii
b. imobilizarea articulaiei ntr-o fa simpl sau gipsat
c. aplicarea unei atele
58. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele :
a. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare;
b. administrarea de nitroglicerina sublingual;
c. administrarea de miofilin;
59. Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin:
a. evitarea circumstantelor declansatoare;
b. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei
coronariene;
c. tratament anticoagulant;
60. Luxaia se caracterizeaz prin:
a. durere vie i impoten funcional
b. echimoz, hematom, deformarea regiunii articulare
c. febr
61. Reducerea luxaiei se face sub anestezie general pe cale:
a. ortopedic (nesngernd)
b. chirurgical (sngernd)
c. dac reducerea luxaiei nu reuete pe cale ortopedic (nesngernd) se va face
pe cale chirurgical (sngernd)
62. Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala, sunt urmatoarele :
a. cefalee occipitala, de obicei dimineata, la trezire;
b. somnolenta;
c. tulburari de memorie si concentrare;
63. Semne de certitudine pentru prezenta fracturilor sunt:
a: mobilitatea anormala
b: durerea in punct fix
c: netransmisibilitatea miscarii
d: scurtarea segmentului afectat
e: crepitatiile osoase
66. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor:
a. curirea plgii de corpuri strine, hemostaza provizorie, acoperirea plgii cu un
pansament steril
b. reducerea focarului de fractur
c. imobilizarea provizorie i trimiterea de urgen ntr-un serviciu de specialitate
67 . Fracturile incomplete:
a: la adulti sunt fracturi in lemn verde
b: la copil se descrie fractura metafizei distale radiale
22

c: corticala se fractureaza la copil numai pe partea concava a osului


d: radiologic apare deformarea buckle a corticalei metafizare
e: sunt fracturi cu deplasare
68. Masurile de resuscitare urmaresc:
a. Asigurarea unei perfuzii cerebrale si miocardice
b. Asigurarea perfuziei tutur organelor
c. Restabilirea activitatii electrice a cordului
69. Fractur cominutiv reprezinta
d. fractura mai multor oase ale aceluiai membru
e. fracturi multiple ale oaselor
f. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiai os
70. Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele :
a. dispnee intensa, cu respiratii bruste, rapide si superficiale;
b. anxietate intensa, cianoza, spute hemoptoice, lipotimie;
c. bradicardie accentuata, uneori tuse umeda;
71. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici :
a. apar la eforturi fizice mici;
b. sint violente, constrictive;
c. au caracter coronarian;
72. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu :
a. stopul cardiac;
b. stopul respirator;
c. incetarea functiilor cerebrale;
73. Semnele generale ale fracturilor apar mai frecvent in:
a: Politraumatisme
b: Polifracturi
c: fracturi inchise
d: fracturi deschise
e: fracturi ale membrului superior
74..In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea cardiaca, prin urmatoarele:
a. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar;
b. controlul respiratiei;
c. controlul tensiunii arteriale;
75. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele:
a. decolorarea tegumentelor;
b. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida , femurala);
c. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina;
76. Semnele locale obiective ale fracturilor sunt:
a: durere in punct fix circumferentiala
b: impotenta functionala
c: tumefactie cu deformarea regiunii
d: intreruperea continuitatii osoase
e: scurtarea segmentului respectiv
23

77. Semnele de certitudine ale fracturilor sint:


a: durere in punct fix
b: mobilitate anormala
c: crepitatii osoase
d: deformare locala
e: intreruperea continuitatii osoase
78. Semne locale subiective in fracturi pot fi:
a: Pozitii vicioase
b: Scurtarea membrului
c: Deformare si tumefactie
d: Impotenta functionala
e: Dureri la nivelul fracturii
79. Semnele locale, subiective in cazul fracturii sunt:
a: Durere la nivelul fracturii
b: Tumefactii
c: Scurtarea membrului
d: Pozitie vicioasa
e: Impotenta functionala
80. Echimoza ntr-o fractur apare:
a. la scurt timp dup producerea fracturii n cazul fracturii vaselor superficiale
b. mai trziu cnd este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari
c. echimoza nu apare n fracture
81. Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor:
a. de transudat sanguinolent necoagulabil;
b. datorata ruperii capilarelor pulmonare;
c. provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar.
82. Angorul pectoral se caraceterizeaza prin :
a. crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete ;
b. crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang., bratul si
antebratul stang;
c. crize dureroase paroxistice, localizate de cele mai multe ori inapoia sternului.
83. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective:
d. terapia socului, asfixiei, durerii si hipercoagulabilitatii
e. terapia asfixiei, durerii si administrarea de hemostatice
f. administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare
84. Semnele de certitudine care atesta prezenta unei fracturi sunt:
a: mobilitate anormala
b: crepitatie osoasa
c: intreruperea continuitatii osose
d: netransmisibilitatea miscarii
e: echimoza
85. Semnele de probabilitate din fracturi sunt:
a: Durere in punct fix
b: Echimoza
24

c: Deformare osoasa
d: Netransmisibilitatea miscarilor
e: Intreruperea continuitatii osoase
86. In cursul unei luxaii urmatoarele simptome, dar i complicaiilepot avea urmri grave:
d. hemartroze, hidrartroze
e. compresiunile vasculare i nervoase
f. deformarea regiunii i impotena funcional

87. Semnele generale ale fracturilor sunt urmatoarele:


a: anorexie
b: anxientate
c: agitatie
d: paloare
e: sincopa
88. Pentru a calma durerea extrem de vie n cazul unei luxaii:
d. se administreaz analgetice majore
e. se readuce ct mai urgent capetele articulaiei n poziie normal
f. se administreaz sedative
89. Fracturile se pot complica prin embolie grasoasa pulmonara:
a: Prin mecanism direct, prin embolizare de la nivelul focarului de fractura
b: Prin mecanism indirect, metabolic
c: Din cauza imobilizarii
d: Se pot observa aparitia petesiilor si scaderea numarului de trombocite
e: Rx pulmonara are aspect normal
9O. Scopurile tratamentului propriu zis al fracturilor sunt:
a: Primul ajutor
b: Reducerea fracturii
c: Minimalizarea durerii
d: Imobilizarea fracturii
eE: Restaurarea functiei
91. Coma diabetic poate fi declanat de:
d. efort fizic prelungit
e. oprirea sau diminuarea nejustificat a tratamentului cu insulin
f. consum de alcool
92. Coma hipoglicemic are urmtoarele caracteristici:
a. este de obicei profund
b. pielea este uscat
c. respiraia este de tip Cheyne-Stockes
93. Coma diabetic este totdeauna precedat de o faz prodromal caracterizat clinic prin:
a. polipnee cu halen acetonic
b. anorexie total nsoit de greuri, vrsturi
c. deshidratare total
94. Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaz prin:
a. transpiraii profuze
25

b. piele uscat
c. agitaie psihica
95. Pacientul cu com diabetic prezint urmtoarele simptome:
d. astenie, somnolen com
e. convulsii tonico-clonice
f. pierderea monocular sau binocular a vederii
96. Leziunile segmentului lombar al coloane vertebrale se manifesta prin:
a.Paraplegie
b.Hemiplegie
c.Tetraplegie
97. Coma depasita se caracterizeaza prin:
a.Stare de veghe inca prezenta,dar cu un grad de somnolenta instalat
b.Functiile vitale sunt mentinute artificial
c.Bolnavul nu reactioneaza la excitanti durerosi, dar are pastrate reflexele oculare,
cutanate si osteotendinoase
d.Reflexele sunt disparute,apar tulburari respiratorii si circulatorii
98. Edemul pulmonar acut se manifest prin:
a. dispnee intens, sever, transpiraii, grea, vrsturi, HTA, raluri sibilante i
ronflante;
b. dispnee intens, sever, tahicardie, cianoz, grea, vrsturi, hipotensiune
arterial;
c. sete de aer, anxietate extrem, cianoz, transpiraii, tahicardie, turgescena
jugularelor, sput spumoas rozat.
99. Primul ajutor acordat unui bolnav n oc cardiogen const n:
a. recoltarea de snge pentru examenele de laborator, abord venos, oxigenoterapie
b. repaus, sedare, combaterea durerii, oxigenoterapie
c. transport de urgen la spital avnd sub control funciile vitale i asigurnd
msuri prompte dac este cazul
1OO. Pentru pacientul cu insuficien cardiac sever se recomand poziia:
a. decubit lateral stng
b. decubit dorsal
c.semieznd sau eznd
1O1. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt:
a. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi
b. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal", cu iradiere in umeri
c. durere in etajul abdominal superior intensa, continua, cu iradiere in spate.
1O2. Simptomele litiazei biliare sunt:
a. durere violenta in epigastru
b. durere in etajul abdominal superior
c. durere "lovitura de pumnal".
1O3. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara:
a. varice esofagiene
b. cancerul gastric
c. traumatismul cailor biliara.
26

1O4. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin:


a. hipertensiune arteriala
b. bradicardie
c. tendinta la lipotemie in ortostatism.
1O5. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este:
a. meteorismul
b. agitatia extrema
c. "abdomen de lemn".
1O6. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta:
a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal
b. durere la palparea hipocondrului drept
c. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund.
65. Simptomatologia in hemoragia digestiva este:
a. senzatia de greata, varsaturi, caldura retrosternala
b. paloare, transpiratii reci abundente, hipotensiune arteriala
c. senzatia de gadilire a laringelui, greturi, varsaturi, hipertensiune arteriala.
1O7. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt:
a. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala
b. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi
c. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura
1O8. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este:
a. repaus la pat, punga de gheata pe regiunea epigastrica, hemostatice, sedative
b. repaus la pat, punga cu gheta pe regiunea epigastrica, provocarea vomei pentru
eliminarea sangelui
c. repaus la pat, alimentatie lichida, hemostatice, opiacee, sedative.
109. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este:
a. repaus la pat, punga de gheata pe regiunea epigastrica, hemostatice, sedative
b. repaus la pat, punga cu gheta pe regiunea epigastrica, provocarea vomei pentru
eliminarea sangelui
c. repaus la pat, alimentatie lichida, hemostatice, opiacee, sedative.
11O. Caracteristicele Fibrilaiei ventriculare :
a. este un ritm complet neregulat
b. cea mai grav tulburare de ritm cardiac
c. tulburarea de ritm generat de impulsuri ectopice (extrasinuzale) atriale
111. Ritmurile de oprire cardiac care necesit BLS :
a. tahicardia ventricular fr puls
b. fibrilaia ventricular
c. activitate electric fr puls
112. Semnele unei hemoragii mari sunt:
a. paliditate, tahicardie si hipertensiune
b. paliditate, tahipnee, hipotensiune
c. hipotensiune, tahicardie, cianoza.
113. Bradicardia sinuzal este caracterizat de :
a. scderea ritmului cardiac sub 60 bti/minut
27

b. ritmul este regulat


c. apare la subieci sntoi i n stri patologice
114. Semnele unei hemoragii mari sunt:
a. paliditate, tahicardie si hipertensiune
b. paliditate, tahipnee, hipotensiune
c. hipotensiune, tahicardie, cianoza.
115. Ritmurile de oprire cardiac care necesit BLS i ALS :
a. asistolia
b. tahicardia ventricular fr puls
c. activitate electric fr puls
116. Caracteristicele Fibrilaiei atriale :
a. este provocat de descrcarea repetitiv a mai multor focare ectopice ventriculare
b. 400-500 bti/minut, regulate
c. nu apare la indivizi sntoi, necesit tratament
117. Hipotensiunea arterial reprezint :
a. un sindrom clinic caracterizat prin scderea valorilor tensionale sub 140/65 mmHg
b. manifestri lipotimice
c. tulburri de memorie, concentrare
118. Tahicardia sinuzal este caracterizat de :
a. accelerarea ritmului cardiac ntre 150 200 batai/minut regulat
b. accelerarea pulsului ntre 100 150 minut/ regulat
c. apare la subieci sntoi
119. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin:
a. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat;
b. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie;
c. interventia de reanimare, in insuficienta respiratorie acuta, nu este o urgenta medicala
majora;
12o. Cauza cea mai frecventa de asfixie, in insuficienta respiratorie acuta, o reprezinta:
a. obstruarea cailor aeriene;
b. infectiile respiratorii;
c. pneumotoraxul;
121. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene, din insuficienta
respiratorie acuta, consta in:
a. introducerea policelui in gura bolnavului, la mijlocul mandibulei si tragerea in sus;
b. asezarea bolnavului in decubit dorsal;
c. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos;
122. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaa corpului evoloutia se complica :
a. cu oc hipovolemic
b. nu se complica
c. cu oc toxico-septic
123. Gsim flictene cu coninut sero-citrin in ?
a. arsura de gradul I
b. arsura de gradul II
c. arsura de gradul III-IV
28

124. In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt :


a. de aceeai intensitate
b. n arsurile de grd III sunt mai mici dect n arsurile de grd II
c. in arsurile grd III sunt mai mari dect durerile din arsurile grd II
125. Arsurile de gradul IV sunt mai puin provocatoare de oc imediat deoarece :
a. plasmoragia nu se produce din cauz c sunt mai profunde
b. terminaiile din derm sunt distruse
c. organismul se adapteaz mai uor la arsurile de grd IV
126. In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara
consta in:
a. ndeprtarea flictenelor i a corpilor strini
b. efectuarea tratamentului antioc, concomitent cu ndeprtarea hainelor, dezinfecia
tegumentelor i ndeprtarea flictenelor
c. efectuarea tratamentului antioc naintea oricrei manevre chirurgicale
127. n cazul n care evoluia arsurilor este favorabil, se considera perioada optim pentru
grefare:
a. primele zile de la producerea arsurii
b. a treia sptmn (14-16 zile)
c. oricnd, arsul s nu fie n oc i s nu prezinte infecie
128. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, feei i care prezint arsuri ale cilor
respiratorii se va efectua:
a. dezobstrucia cilor respiratorii
b. anestezie a cilor respiratorii superioare, oxigenoterapie
c. traheostomie
129. La arii cu leziuni circulare pe membre, pentru prevenirea fenomenelor de ischemie
periferic, se va practica:
a. excizia complet a escarelor
b. excizia parial a escarelor
c. incizii de decompresiune, care traverseaz regiunea de escar de la un cap la altul,
depind-o n esut sntos n profunzime
13o. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective:
g. terapia socului, asfixiei, durerii si hipercoagulabilitatii
h. terapia asfixiei, durerii si administrarea de hemostatice
i. administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare
131.Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis, decesul poate surveni in cateva
minute de la accident prin:
d. soc sau hemoragie masiva
e. hemoragie interna lenta
f. leziuni parietale
132.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal, tinut sub
observatie si tratament, nici nu se amelioreaza, nici nu se inrautateste:
a. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie
b. se externeaza pacientul
c. se administreaza antialgice si se reia alimentatia

29

133.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de


stomac, daca radiografia abdominala ( pe gol) arata:
a. prezenta aerului in cavitatea peritoneala
b. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala
c. nu arata nici o modificare
133.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un
traumatism care:
d. intereseaza si deschide peretele abdominal
e. nu intereseaza peretele abdominal
f. produce leziuni viscerale, dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal
134.Cele mai frecvente hemoragii in doi timpi sunt cele:
d. ale ficatului
e. ale pancreasului
f. ale splinei
135.La hemoragia interna in doi timpi, timpul intai consta in:
d. hemoragia intra- sau subcapsulara
e. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala
f. sangele curge liber in abdomen
136. Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin:
d. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale
e. durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar, stare generala usor alterata
f. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi
137. Colecistita acuta este:
d. o inflamatie acuta a peretului colecistic
e. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice
f. o tulburare a motricitatii veziculei biliare
138. Diskineziile biliare reprezinta:
d. tulburari date de parazitozele intraveziculare
e. tulburari ale cailor biliare
f. tulburarii ale motricitatii veziculei biliare
139. La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este
contraindicat sa se administreze:
d. barbiturice
e. antialgice
f. antialgice majore (morfina, mialgin)
14o. Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este:
a. in organele din vecinatate
b. perforatia acoperita
c. in peritoneul liber
142. Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului, formand asa zisul
abdomen de lemn , se intalneste in:
d. ocluzia intestinala
e. apendicita acuta
f. ulcerul duodenal perforat
30

142. Daca un bolnav se prezinta in urgenta, avand o durere violenta in epigastru, ca o lovitura
de pumnal, cu iradiere in hipocondrul drept, paloare, lipotimie, accelerarea pulsului,
imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior, ne gandim la:
d. pancreatita acuta
e. apendicita acuta perforata
f. ulcer gastro- duodenal perforat
143. In evolutia unei apendicite acute, peritonita acuta poate aparea:
d. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare
e. odata cu peritonita plastica localizata
f. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare
144. In cazul unui abdomen acut chirurgical, cu semne de peritonita instalate, interventia
chirurgicala este obligatoriu sa se practice in:
a. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita
b. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita
c. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita
145. Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat:
d. in peritoneu, dar a lezat si perforat mai multe organe
e. in peritoneu, dar a lezat un organ
f. in peritoneu, dar nu a lezat nici un organ
146. Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia:
d. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o
patura rulata sau o perna
e. de decubit lateral drept sau stang, de partea traumatismului
f. semisezanda, cu genunchii flectati, pentru a asigura compresiunea abdomenului
147. Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta
in:
d. linistirea pacientului, sonda de aspiratie gastrica, clisma pentru golirea
segmentului de sub ocluzie
e. hidratare, clisma evacuatorie
f. sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei
148. Plagile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt:
d. cele perforante
e. cele penetrante
f. cele care intereseaza numai peretele abdominal
15o. vDaca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric, plaga:
a. este penetranta
b. intereseaza calea biliara sau stomacul
c. intereseaza numai peretele abdominal
151. Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a:
d. stomacului si duodenului
e. uterului
f. intestinului mezenterial si colonului

31

152. In apendicita acuta perforata durerea este:


d. violenta, cu prezenta abdomenului de lemn
e. violenta, generalizata de la inceput in intreg abdomenul
f. initiala in fosa iliaca dreapta, brusca, violenta
153. Colecistita acuta reprezinta:
d. inflamatia acuta a peretului vezicular, coexistand in majoritatea cazurilor cu un
obstacol infundibulo-cistic
e. inflamatia cailor biliare extrahepatice
f. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc
154. Peritonita acuta difuza rezulta din:
d. localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala
e. reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala
determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu
f. patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere
155. In ulcerul gastric si duodenal perforat, este caracteristica :
d. durerea epigastrica de intensitate deosebita ca o lovitura de pumnal, urmata de
rigiditatea abdomenului de lemn
e. durerea epigastrica de intensitate medie, insotita de rigiditatea abdomenului de lemn
f. durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept, cu iradiere in epigastru
156. Caractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt:
d. apare in hipocondrul drept, coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta,
generalizandu-se apoi in tot abdomenul
e. apare brusc o durere vie in tot abdomenul, cu o intensitate usor crescuta in
hipocondrul drept
f. apare o durere vie in epigastru, care se generalizeaza in tot abdomenul
157. Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica, se iau la locul
accidentului urmatoarele masuri locale:
d. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp
deasupra, fixat de o fasa compresiva
e. se aplica pansament foarte compresiv
f. nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale, se pun deasupra
campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva
158. Durerea intensa, colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate, insotita de
febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este
produsa de:
d. colecistita acuta
e. apendicita acuta subhepatica
f. pancreatita acuta
159. Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic:
d. a penetrat in peritoneu, dar nu a lezat nici un organ
e. a lezat si perforat unul sau mai multe organe
f. nu a penetrat peritoneul, dar a lezat unul sau mai multe organe

32

16o. In vederea interventiei chirurgicale la un bolnav cu ocluzie intestinala este foarte bine sa
se cunoasca:
a. ora ultimei mese
b. cauza care a determinat ocluzia
c. de cand s-a instalat ocluzia
161. In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente:
g. leziuni pulmonare cu pneumotorax
h. rupturi ale ficatului, rinichiului, splinei
leziuni pulmonare cu hemotorax
162. Urmatoarele plgi se datoreaz agenilor mecanici?
a. plag prin cldur, ageni ionizani
b. plag prin nepare, tiere, prin muctur
c. plag produs de frig, acizi, raze gama
163. Prin plgi perforante intelegem:
a. plgi ale tegumentelor
b. plgi care ptrund n cavitile naturale
c. plgi care ptrund n cavitile naturale i lezeaz unele organe din cavitatea
respectiv
164. Prin plgi recente inelegem:
d. plgi produse n ziua respectiv
e. plgi produse sub 6-8 ore
f. plgi produse n ultimele 48 ore
165. Alturi de tratarea corect a plgii se va aplica o imobilizare n aparat gipsat in
urmatoarele situatii:
d. plgi cu hemoragie mare
e. plgi n care sunt ntlnite mase mari vasculare i tendoane
f. plgi cu leziuni osteo-articulare
166. Aplicarea unui pansament umed este indicata in:
a. plgile recente
b. plgile care secret abundent
c. tromboflebite
167. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:
a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plas autoadeziv
c. fixare cu basma (capelin)
168. Injecia cu adrenalin sau simpaticomimetice in stadiul de oc compensat poate avea
urmtoarele efecte:
a. ridic tonusul bolnavului
b. agraveaz anoxia tisular i grbesc decompensarea
c. favorizeaz ieirea bolnavului din starea de oc
169. Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica:
d. insuficientei renale acute ;
e. insuficientei renale cronice;
f. colicii renale.
33

17o. In insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra:


d. dupa corectarea volemiei;
e. inainte de corectarea volemiei;
f. dupa administrarea de vasodilatatoare.
171. In colica biliara conduita de urgenta consta in:
a. repaus la pat, antispastice, corectarea echlibrului hidro-electrolitic
b. regim alimentar, calmarea durerii, combaterea varsaturilor
c. repaus digestiv, administrare de antibiotice, calmarea durerii cu morfina
172. Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta:
a. refacerea masei circulante
b. monitorizarea functiilor vitale
c. examinarea morfo-functionala a rinichiului.
173. Urmatoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat:
a. transpiratii reci, facies anxios, puls rapid
b. senzatia de sete accentuata, hipertensiune
c. dureri puternice in epigastru, contractura abdominala.
174. Durerea in ulcerul gastro-duodenal are urmatoarele caracteristici:
a. este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul costal
b. are periodicitate, apare inainte de masa, in faza de inceput a ulcerului
c. apare la 2-4 ore dupa masa.
175. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta :
a. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata
b. cianoza, agitatie, puls rapid, hipotensiune
c. paloare, hipertensiune arteriala.
176. Arsurile de gradul I se produc datorit unor ageni termici care acioneaz:
a. timp scurt
b. care au o putere caloric moderat
c. timp ndelungat
177. Arsura de gradul I se caracterizeaza prin:
a. distrugerea tuturor straturilor epidermului
b. eritem, edem, cldur local, usturime
c. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului
178. Arsura de gradul III se caracterizeaz prin:
a. interesarea epidermului i parial a dermului
b. apariia flictenelor sero-sanguinolente
c. cicatrizare rapid cu restituia ad integrum
179. Ce complicaii pot aprea ntr-o arsur ntins?
a. oc hipovolemic
b. infecie, nefrit, bronhopneumonie, hemoragie digestiv
c. escare, intoxicaia centrilor nervoi cerebrali, urmat de confuzii, pierderi de
cunotin, paralizii
18o. Acordarea primelor ngrijiri la bolnavii cu arsuri ntinse se va face:
a. la locul accidentului
34

b. la dispensarul medical
c. n sala de operaii, n condiii de asepsie i antisepsie
181. ndeprtarea victimei de curentul electric se va face:
a. cu minile, neexistnd nici un pericol
b. mpingerea victimei de lng sursa de curent cu o bucat de lemn
c. mpingerea prin intermediul unei haine groase, mpturite
182. Tratamentul n arsurile prin iradiere trebui s vizeze dezactivarea radioactiv prin
splturi abundente cu:
a. ap i spun
b. soluii antiseptice
c. soluii acide slabe
183. Plgile netratate la timp se pot complica cu:
a. lipotimie
b. tromboflebite, septicemie
c. supuraii locale
184. Dup nepturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene:
a. insuficiena respiratorie acut, edem de glot
b. oligoanurie cu insuficien renal acut
c. fenomene anafilactice cu edem al feei i gtului, cefalee
185. Condiiile care , stau la baza efecturii unui bun pansament sunt:
a. s acopere complet plaga
b. s aib o bun putere absorbant
c. s fie strns, ca s nu alunece
186. Avantajele fixrii pansamentului cu materiale adezive i nu cu fa sunt:
a. execuie mult mai rapid i nedureroas pentru bolnav
b. se execut fr a ridica bolnavul sau segmentul respectiv
c. s ndeprteaz mult mai simpl i mai uor
187. Condiiile unui bun bandaj sunt:
a. nfarea se execut cu micri bine coordonate evitnd provocarea de dureri
b. nfarea se va face de la stnga la dreapta (celui care execut)
c. nfarea se va face compresiv pentru a menine pansamentul
188. Cnd se execut nfarea sub form de spic (spica)?
a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulaii
b. pentru a menine un pansament n care se fac micri ample
c. pentru meninerea pansamentului la nivelul nasului i brbiei
189. Socul traumatic se poate combina cu o varietate de ocuri, dar mai ales cu:
a. ocul hipovolemic
b. ocul hemoragic
c. ocul septic
19o. Prevenirea ocului anafilactic se poate face prin:
a. testarea sensibilitii la substanele iodate, antibiotice
b. anamneza corect a bolnavilor
c. administrarea de antihistaminice de sintez (Romergan, Feniramin)
35

191 .Modificrile hemodinamice care se produc n ocul decompensat sunt:


a. creterea volumului circulant
b. creterea patului vascular prin vasodilataie
c. pierderea de electrolii
192. In tratamentul ocului hipovolemic este important:
d. administrarea de oxigen
e. refacerea volemiei
f. administrarea de vasopresoare
193. Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de:
a. Dextran 70 n soluie de NaCl, 1000-1500 ml
b. Ser fiziologic
c. Soluie Ringer lactat
194.Tratamentul n ocul hemoragic va urmri:
a. compensarea pierderilor prin transfuzie de snge izogrup i Rh
b. administrarea de vasopresoare
c. administrarea de substitueni volemici
195.Terapia antioc va ine pn cnd:
a. TA crete, pulsul se regularizeaz, culoarea tegumentelor i mucoaselor se
normalizeaz
b. diureza crete la peste 40 ml/h, bolnavul e contient, cooperant
c. dispare midriaza, tegumentele devin calde
196. Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a:
a. reducerii filtratului glomerular;
b. scaderii reabsorbtiei tubulare ;
c. reducerii permeabilitatii glomerulare.
197. Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta?
a. oligo-anuria;
b. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic;
c. hematuria.
198. Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala
cronica ?
a. cefalee precoce, contractii musculare, stari confuzionale ;
b. stare generala profund alterata, miros amoniacal al aerului expirat,
intoleranta digestiva ;
c. stare generala alterata, toleranta digestiva, dispnee, somnolenta.
199. Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important
al activitatii medicale. Educarea pacientilor se refera la :
a. exercitii fizice intense, sustinute ;
b. necesitatea restrictiilor alimentare ;
c. igiena riguroasa a tegumentelor .
2oo. Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de:
a. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 3000 ml/24 ore ;
36

b. analgezice antispastice, la indicatia medicului ;


c. antiinflamatoare.

37