În cadrul programului derulat de fundaţie, unul dintre multiplele serviciile oferite este şi

cel al consilierii de grup. În cadrul unor astfel de grupuri, membrii acestuia pot descoperi în ce fel
imaginea proprie se abate de la normal prin observarea comportamentului celorlalţi membri ai
grupului, în situaţii similare. Un avantaj al acestei forme de terapie îl constituie depăşirea stării de
izolare specifice stării de alcoolism şi reinserţia beneficiarului în viaţa de familie, de anturaj şi
socială. Scopul principal îl constituie dezvoltarea abilităţilor necesare pentru buna funcţionare a
clienţilor în familie şi societate. Dezvoltarea unor modalităţi eficiente de rezolvare a problemelor.
Grupul de consiliere constituit în cadrul fundaţiei ca urmare a derulării acestui program,
se compune din 8 membri beneficiari ai proiectului, cu vârste cuprinse între 30-50 de ani.
Întâlnirile se desfăşoară săptămânal, data, ora şi locul fiind stabilite în momentul realizării
planului de intevenţie, şi sunt stipulate în contractul de acordare a serviciilor sociale, ca obligaţie
a beneficiarilor.

Prima întâlnire
Această primă întâlnire a fost destinată cunoaşterii reciproce a membilor grupului în
scopul stabilirii unor relaţii bune, bazate pe încredere, confidenţialitate, onestitate şi ajutor
reciproc. Într-o primă fază, psihologul a explicat şi clarificat membrilor grupului în ce constă
terapia de grup, apoi a invitat fiecare membru al grupului să se prezinte, să vorbească despre
situaţia în care se află şi ce aşteaptă de la această întâlnire.
Din povestirile lor am aflat că unii sunt consumatori de alcool de foarte mult timp (3-5)
ani iar alţii sunt la început şi se află la întâlnire de bună voie, încercând să-şi salveze familia şi
viaţa, fiind conştienţi de repercursiuni. “La început, consumam alcool doar în weekend pentru că
în celelate zile eram la serviciu şi nu aveam voie. A urmat apoi un concediu pe care l-am petrecut
la mare împreună cu alţi doi colegi. Nu era zi în care să nu bem câteva beri (4-5) iar seara
continuam cu o ‘tărie’ înainte de masă apoi vin sau bere. După ce ne-am întors din concediu, în
prima zi de muncă apoi şi în alte zile ne opream cu colegii la un bar şi ne aminteam de concediu.
La început soţia nu mi-a spus nimic apoi când a văzut că întârzii mereu a început să-mi reproşeze
că nu mai fac nimic, nu o mai ajut, că m-am schimbat, că sunt ca toţo ceilalţi, ş.a. Chiar şi când
nu întârziam, de când intram pe uşă mă apostrofa: “azi nu mai aveţi şedinţă ori s-a terminat
băutura; unde să scriu că azi ai venit mai devreme ori pleci iar? Du şi tu măcar gunoiul că nu fac
numai eu mizerie”. Iar eu duceam gunoiul dar mă opream şi la o vodcă în drum. Azi una, mâine
două şi aşa am ajuns chiar să lipsesc de la serviciu iar şeful de echipă mi-a zis că dacă se mai
întâmplă, mă concediază”.
Tot din povestirile lor am concluzionat că au ajuns în această situaţie critică din cauza
unor probleme apărute la un moment dat în viaţa lor:
- lipsa /nesiguranţa locului de muncă;
- lipsa/insuficienţa resurselor materiale şi financiare;
- condiţii improprii de locuit asociate cu izolarea şi marginalizarea socială;
- apartenenţa la diferite grupuri vulnerabile şi anturaj necorespunzător;
- dificultăţi de comunicare;
- neimplicarea şi neresponsabilizarea tuturor membrilor familiei în rezolvarea unor
probleme cu care se confruntă.
De asemenea s-a ajuns la concluzia că opiniile şi credinţele beneficiarilor, legate de alcool
sunt eronate: băuturile alcoolice nu sunt nocive pentru om iar tratamentul nu aduce rezultate
pozitive, ci mai degrabă distruge organismul.
Din acest motiv s-a stabilit ca la următoarea întâlnire problematica discuţiilor să fie despre
efectele consumului de alcool, atât asupra organismului, sănătăţii proprii cât şi asupra vieţii de
familie şi sociale.